Curs 3 26 10 2016 [PDF]

Zitiervorschau

CURS 3, 26.10.2016 Exista influente grecesti asupra latinei dunarene. De ce au putut patrunde? Influenta bizantului asupra acestui areal a fost foarte puternica. Elementele grecesti au fost assimilate ca elemente romane. Sanmedru este forma a acestei limbi romanice assimilate din greaca si transformata dupa legi. Sanmedru este numele grecesc intrat in Latina dunareana. Sfantul Dumitru Basarabov este tarziu nu s-a numit niciodata Sanmedru. Aceste forme care reflecta religia crestina venita in haina latina in spatial romanesc s-au transformat de-a lungul istoriei. In secolele 9-11 se schimba limba de cult, fiind inlocuita cu slavona. Sanmedru este inlocuit cu Sfantul Dimitrie. Se produc locatii formale in aceasta influenta primara latina. Exista in limba latina cuvantul CARARIA = drum de care, carare. Au preluat bastinasii pons-pontis = punte. A merge > emergere = semnificatia initiala era a urca, a iesi in campul vizual prin urcare. Populatia ocupata de romani a invatat limba latina in ciuda tuturor argumentelor contrare. S-a format o limba romanica in aceasta zona. Venirea slavilor creeaza punctele de reper penru datarea momentului de formare a limbii romane. Slavii au patruns aici la inceputul secolului al 6-lea. Elementele slave au forme caracteristici care arata ca romana se transformase intr-o limba romanica independenta. Aveam un sistem fonologic proporiu distinct de cel al limbilor romanice occidentale. LEGI FONETICE CARE AU CONSECINTA APARITIA UNOR FONEME SPECIFICE LIMBII ROMANE IN SPATIUL ROMAN. -

A accentuat in pozitie nazala creeaza o vocala centrala /ă/. In niciun cuvant vechi slav nu exista transformarea fonetica de care am vorbit: blana, hrana, rana pastreaza a L intervocalic se rotacizeaza. Solem > soare, salem > sare. In niciun cuvant vechi slav nu se transforma l: boala. Dentalele T, D si fricative S se transformasera in ț, dz, ș. Avem țin, șed. Sila il pastreaza pe s. CL si GL se palatalizasera si devenisera cl’, gl’ si apoi au devenit K’ si G’. in cuvintele vechi slave: a clipi, clopot, glas. B si V intervocalice se vocalizasera (devenisera U si apoi au disparut). Cabalus> cal, ovis> oaie, hiberna > iarna. Dar grabi, iubi, pastreaza consoanele in pozitie intervocaliza pt ca sunt de origine slava.

In momentul in care slavii intrasera si au inceput sa influenteze, sistemul fonologic romanesc era distinct fata de cel latin popular. Romana devenie limba romana stabila in secolul 6. In clipa in care slavii au venit aici au inceput sa diferentieze teritoriile locuite de romani si le-au numit VLASII. S-a vorbit pe marginea evenimentului TORNA, TORNA FRATRE. Intamplarea s-a produs in secolul 6. Doi localnici transportau bagaje in partea de sud a dunarii. Cel din fata a observat ca bagajele au picat si a zis torna torna frate. Cel de-al doilea s-a intors. Langa ei era o trupa militara care au executat ordinul pentru ca Torna torna era si comanda militara. Cert este ca o alta limba, diferita de cea latina, exista. Locul de formare al limbii romane: in spatiul de la N si S de Dunare. S-a extins pentru ca influentele au mers mai departe, existau avanposturi romane pana in N Moldovei. In secolul 18, apar discutii conforma carora romanii nu ar fi de origine romanica. Ungurii sustineau ca romanii sunt populatie tolerata pentru ca au venit in spatiul acesta ulterior secolului al 9 lea. Acest lucru este combatut de inscriptiile funerare gasite din acea perioada.

1

Se spune ca la n de dunare nu exista niciun nume de apa romanic si niciun nume de oras cu origine romanica. Totusi, crisul muresul sunt nume dacice, iar populatia le-a pastrat si in perioada in care ungurii sustin ca romanii au fost la s de dunare. In limba romana exista cuvinte de origine latina: aur, argint, pacura. Daca nu ar fi fost folosite de populatie, ar fi disparut. Exista in sudul transilvaniei cuvinte de origine latina: ai = usturoi, arina = nisip, aninoasa = teren nisipos, curechi = varza, nea, pacurar = cioban. Avem dovezi lingvistice ca romana s-a format si la n si la s de dunare, chiar daca au existat migratii. Romana era formata ca limba independenta in secolul al 6-lea urmand sa sufere interventii mari in cadrul inventarului. S-a format apoi din zona panonica pana dincolo de nistru. S-au produs mutatii de populatie romanizata, dar nu extensii de populatii.

LATINA POPULARA Este acea varianta a limbii latine din care provin toate limbile romanice. Este diferita de latina clasica. Nu pornim de la latina clasica atunci cand vorbim de originea limbilor romanice. Exista surse pentru a cerceta latina populara: inscriptiile din provincii. Exista circa 2600 astfel de inscriptii. Exista apendix probi = caiet scolar cu corecturi ale cuvintelor din limba vorbita pentru a Exista glose care explica semnificatia unor cuvinte. „Paregrinatio” este un memoriu de calatoriei scris de o calugarita care are multe elemente de limba vorbita. Verde (rom, it, port), vert (fr) < viridis (lat) nu era notata in limba vorbita, ci se zicea, prin sincopa virdis. Cald < calidus. In latina vorbita, vocalele neaccentuate erau inlaturate. Exista cateva reflexe lexicale nonliterare. In latina literara exista equus = cal, dar nicio limba romana nu pasteaza acest cuvant, ci CAL se mosteneste din cabalus. Nicio limba romana nu avem ignis = foc, ci fuego, foc, feux. A manca < mantucare. Mama < mater (lat culta), dar latina populara avea anumite caracteristici fonetice care se regasesc in toate limbile romanice. In romania orientala nu a existat o influenta constanta a limbii latine clasice. In romania occidentala, latina a continuat sa fie, chiar si astazi in biserica, limba de cultura, limba administratiei si limba bisericii. Acolo s-au pastrat mai multe elemente ale limbii clasice. Fonetica latinei populare, caracteristici: a e

o

i

u

vocalele lungi devin inchise vocalele scurte devin deschise.

2

In latina populara, dupa aceasta mutatie se produce o restrangere. I inchis si e inchis se confunda (lignum > lemn) si dau E. In latina clasica erau 10 vocale, si in momentul acesta avem 5 + un diftong IE de la e deschis (hedus > ied) Mutatiile creeaza un dezechilibru pentru ca apare un diftong care nu are pereche. Trecerea cantitatii la calitate Aparitia unui diftong Crearea, pentru reechilibrare, a altor diftongi. Se produc mutatii si in sistemul consonantic. In toate limbile romanice se confunda B cu V. (cervus > cerb, veteranus > batran). Uneori, b si v intervocalic se confunda si B dispare. (cabalus > cal, ovem > oaie) Dentalele T, D se palatalizeaza, afdica apare dupa ele un iot care le face sa treaca in alta serie consonantica (tenet > tiene > ține, deus : dzeu, decem > diece> zeace). Se produce o confuzie intre palatale si africate. K’ si confunda cu Ce. Se produce o confuzie intre Ge. L si N se palatalizeaza si ele. (vinea > vinie > viie, filius > fiiu > fiu, filia > fiie).\ H initial dispare (homo > om). Se produc modificari in grupurile consonantice, prin asimilare. (petcus > piept, lignum > lemn, signum > semn) Ns se reduce si el (dens - des) Cl, tl aparute dupa sincopa vocalei acceptuate (veculus > vechi) La nivel consonantic se produc redistribuiri de sunete. Palatalele trec in alta serie si se confunda cu africatele. Din cauza iotului se produce palatalizare si africatizari => sistemul fonologic al latinei populare In toate limbile romanice se constanta caderea finalelor consonantice. Oculus > ochi Substantivul, adjectivul, chiar si in flexiunea verbala se produc confuzii de forma. Dispar elementele specifice unor forme. Se creeaza noi clase morfologice si apar noi mijoloace de diferentiere a claselor morfologice sau a formelor gramaticale La substantive: aproape toate cu final consonantic incep sa semene si sa aiba acelasi final. Se produce o redistribuire a substantivelor catre clasele cu cele mai multe elemente. Migreaza catre declinarea 1 la feminine si declinarea 2 masculina. La imparisibalice de tipul dent – dentis se formeaza noi forme de nominativ = se face o regularizare in cadrul paradigmei, dar care nu este generala. Flos > florem > floare (provine din ACUZATIV) Declinari, din 5 in latina culta => 3 in latina populara. Cazurile: Ablativul se topeste in Nominativ, Nominativul si acuzativul se confunda, G si D raman diferite de N si AC. Pentru a nu confunda cazurile, apar morfeme specifice. A pentru Dativ, DE pentru genitiv.

3

Adjectivul: caderea finalei consonantice duce la slabiea pozitiei neutrului. Neutrul se confunda la singular cu masculinul si la plural cu femininul. Nu mai putem face flexiune sintetica in cadrul adjectivului. Se creaza cuvinte cu rol de morfem pentru gradele de comparatie. (magis > mai ca morfem de grad de comparatie) Fortis > foarte Talis > tare

4