Curs-4-2 11 2016 [PDF]

Zitiervorschau

CURS 4, 2.11.2016 LATINA POPULARA

Latina populara (vulgara) este limba vorbita de vulg, de popor. O cadere a finale consonantice are consecinte devastatoare deoarece se formeaza omonimii. Din aceasta cauza, se formeaza morfeme si mijloace de diferentiere pentru a rezolva omonimiile suparatoare. Se reduce numarul de declinari si se ajunge la 2 declinari: masculina si feminina. Se reduce numarul de cazuri si se marcheaza cazual prin morfeme specializate. Se creeaza o clasa morfologica noua inca din latina populara: pronumele demonstrativ (ille) capata valori, functii noi => clasa morfologica noua, articolul. Exista diferente intre Romania orientala si occidentala: topica articolului= post pozitie in spatiul oriental si antepozitie in occident. 

Ille > illu > ăl (antepunere in limba romana).

ADJECTIVUL Si-a format o modalitate analitica de marcare a gradelor de comparatie pentru ca cea anterioara devenise ineficienta. S-a produs si o reorganizare a claselor adjecivale.  

Tristis, e > tristus, a, um Rapidis > răpede

NUMERALUL Pare o clasa mai putin supusa modificarilor. Pluralul se exprima printr-o infinitate de elemente. S-a intamplat totusi ceva, s-au recreat forme. In limba romana s-a intercalat o prepozitie datorita unui calc al limbii latine cu un tipar dacic.   

Onze vs undici = 11 Septem > șeapte > șapte Sei = i a devenit morfem de plural.

PRONUMELE Se fac redistribuiri si regramatizalizari. De exemplu, pronumele demonstrativ ille. Ille > illu Mai exista creatii de tip popular de tipul ecce care intaresc corpurile fonetice ille si iste. De exemplu: acel, acest, quello, questo.

1

VERBUL Tot caderea finalei consonantice face confuzii intre conjugarea activa si cea pasiva. Cu ajutorul unor verbe auxiliare => forme compuse, analitice pentru pasiv cu SUM, ESSE, FUI. Conjugarea activa era si ea integral sintetica, dar perfectul compus si viitorul au nevoie de spirjinul verbelor auxiliare: habere, volere care devin auxiliare romanice.

La nivel morfologic, in toate limbile romanice s-a produs o simplificare a claselor si a paradigmelor si o inlocuire a unor forme sintetice cu forme analitice.

VOCABULARUL LATINEI POPULARE = Limbile romanice au un fond lexical principal comun: circa 500 de cuvinte sunt folosite panromanic, la nivelul limbii standard. Exista diferente firesti pentru ca Romania era mare si se produc anumite diferentieri.          

Pagamus (lat. dunareana) > din sensul de „locuitor al satului” a ajuns sa insemne pagan. Rostrum (insemna cioc) > gula > gura Tenerus (gingas) > tanar Virtus, is (virtute) > vârtos, puternic Aprehendere (a lua cunostinta) > a prinde Comparare > a cumpara Cognatus (ruda, in general) > cumnat Monumentum (monument) > mormant Pavementum (pardoseala) > pamantul batut, batatorit Templa (templu) > tâmplă, care inseamna barna

Exista cateva cuvinte provenite din Latina pe care doar limba romana le-a pastrat.     

Hospitium (casa de oaspeti) > ospăț Imperator (imparat) > imparat Miles (soldat) > mire Ovis > oaie Pecurarius > cioban

Latina populara era o forma diferita in toate planurile de Latina clasica, cu simplificari in cadrul sistemului fonologic si redistribuiri de foneme, cu simplificari, reorganizari in plan morfologic, cu aparitia de morfeme specific flexiunii analitice si cu simplificari ale lexicului, considerate efect al “ruralizarii” vietii. Romana conserva tendintele din sistemul fonologic, conserva sistemul morfologic al latinei populare si tendintele manifestate in cadrul sistemului, pastreaza lexicul de baza din limba latina cu reorganizari substituiri impuse de conditii sociale sau culturale. Limba romana continua fidel latina populara. Tendintele din romana actuala sunt dezvoltari ale tendintelor din latina populara. Putem construi o comunicare doar cu elemente de origine latina.

2

FONDUL LATIN AL LIMBII ROMANE FONETICA: exista in limba transformari conditionate (impuse, ale caror manifestari se datoreaza contextului) si accidentele fonetice. Transformari conditionate: are importanta pozitia accentuata sau neaccentuata a unui sunet. Vocalele neaccentuate au cazut, s-au sincopat. Are importanta tipul sunetului de langa vocala: nazala duce la transformarea unei palatale in vocala centrala. Iotul este un fel de i moale care altereaza consoanele. A existat in latina clasica un R lung care s-a redus (carrum, ferrum). Accidente fonetice: apocopa (caderea finalei consonantice), afereza (caderea sunetului de la inceput), proteza (+ sunet la inceputul unui cuvant), epenteza (introducerea unui sunet intre alte sunete), sincopa, metateza (schimbarea locului unor consoane), asimilare si disimilare Ombilicum > umburic > buric (afereza) Ostracina > ostrachina > strachina (afereza) Slavus > sclavus (epenteza) > șchiau Cani > câni > caini (epenteza) Formosus > frumos (metateza) Genuculu> genunchi (metateza) Minutus > manunt > marunt (metateza) Basilica > băsearecă > beseareca > biserica (asimilare)

LEGILE DE EVOLUTIE FONETICA IN TRECEREA DE LA LATINA LA ROMANA 1. pozitia finala a consoanelor sau a avocalelor are efect in sistemul fonologic: cad finalele consonantice 2. nazalitatea: prezenta unei vocale nazale in apropiere are efecte majore in sistemul fonologic al limbii romane. Vocalele accentuate A, E, I, O, U, urmat de o consoana nazala sau o vocala centrala => apare un ă manus > mânu romanus > rumân casam > casa feta > feata 3. e accentuat in pozitie nazala => Â ventum > vânt Campus > Câmp 4. i accentuat in pozitie nazala => vocala centrala, ă impluto : înghiț 5. o accentuat in pozitie nazala devine î sau u bonus > bun frontem > frunte dominus > domn fontana > fântână 3

6. accentul corelat cu vecinatatea duce la transformari legice. Vocalele e si o accentuate, urmate de o vocala palatala in silaba urmatoare se diftongheaza Legem > leage Petram > piatra Faeta > feata Sortem > soarte > devine soarta prin analogie 7. daca o consoana e palatalizata si e urmata de iot apar transformari t > t(i) > ț invitio > invatare terra > teara titionem > taciune rogationem > rugaciune ț+i=ș sic > si sibi > șie > siesi d+i=z deus > dzeu dico > dzicu dies > dzi l + i = se inmoaie, se palatalizeaza si apoi dispare filius > fiiu filia > fiie milia > mie n + i = se palatalizeaza si apoi devine i cuneus > culiu > cuiu > cui exponeat > spuie 8. unele consoane se transforma. L intervocalic se rotacizeaza Solem > soare B intervocalic se vocalizeaza Cabalus > caalu > cal Bibere > beeare > bere Ovem > oaie Nivem > neaua, nea Cerbus > cerb Veteranus > batran 9. confuzia palatalelor cu africatelor bracium > brat judex > giude > jude 10. dispare h initial homo > om hostis > oaste hospe > oaspe

4