Cultura Civica Proiect de Lectie Clasa VI Traditii [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ: Liceul Teoretic "Petru Anghel", Perieni, jud. Iași Clasa: a VI- a Data: 20.10.2018 Disciplina: Educație socială Subiectul: Identitate culturală. Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri. Tipul lecţiei: predare – învăţare (mixtă) Timp: 50 minute Propunător: Verdeș Nicoleta Locul de desfăşurare: sala de clasă Competenţe generale: 1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală. 2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor situaţii problemă, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare. 3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, în cadrul diferitelor grupuri. 4. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare. 5. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii. Competenţe specifice: Cunoașterea termenilor de meșteșug, tradiție, obicei și diferențele și asemănările dintre acestea. Obiective operaţionale:



cognitive

1. La sfârşitul activităţii, toţi elevii vor fi capabili să definească termenii de tradiție, obicei, meșteșug. 2.

La sfârşitul activităţii, toţi elevii vor ști să facă diferența dintre tradiție, obicei, meșteșug.

3. La sfârşitul activităţii, toţi elevii vor fi în măsură să identificetradiții, obiceiuri, meșteșuguri din patrimoniul cultural.



afective

1. Toţi elevii trebuie să fie activi pe parcursul lecţiei de predare-învăţare; 4. 2. Toţi elevii trebuie să-şi dezvolte interesul pentru cunoaşterea şi înţelegerea noțiunilor de tradiție, obicei, meșteșug.

1

5. 3. Toţi elevii trebuie să fie dispuşi să aprofundeze cunoştinţele cu privire la tradiții, obiceiuri și meșteșugurile românești. Strategii didactice 

Metode şi procedee utilizate: conversaţia euristică, expunerea, explicaţia, problematizarea, metoda starburst, dezbatere.



Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe.



Resurse: 1. capacităţile de învăţare normală a elevilor de clasa a VI a; 2. cunoştinţele anterioare ale elevilor; 3. timp: 50 de minute; 4. sala de clasă.



Mijloace: Manualul de cultură civică de clasa a VI a, tabla, creta.



Bibliografie: Elev: 1. Manual de clasa a VI a, Educație Socială, Victor Bratu, Alina Bratu, Elena Lupșa Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 2018. Profesor: 1. Andrei Petre, Sociologie generală, Editura Polirom, Iași, 1997. 2. Cucoş Constantin, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Ed. a III- a, Editura Polirom, Iaşi, 2009. 3. 2.

Ilie Emanuela, Didactica literaturii romȃne, Editura Polirom, Iaşi, 2008.

Manual de clasa a VI a, Educație Socială, Victor Bratu, Alina Bratu, Elena Lupșa Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 2018. 1. Mihăilescu Ioan, Sociologie generală. Concepte fundamentale și studii de caz, Editura Polirom, Iași, 2005. 2.

http://portal.edu.ro/

Tipuri de evaluare: Observare sistematică, dezbatere, metoda starburst.

2

Momentele lecţiei Moment organizatoric -2 min .

Sensibilizare a pentru activitate -2 min.

Reactualizar ea unor noţiuni – ancoră – 4 min.

Conţinutul esenţial

Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri

Patrimoniul cultural, reprezintă moștenirea istorică și culturală a fiecărui grup uman, a fiecărei regiuni, a fiecărei țări, etc. Este comoara care ne arată cine au fost înaintașii noștri, cum au trăit ei și cum de suntem noi așa cum suntem. Patrimoniul cultural se Se împarte în două mari categorii: a. Patrimoniu material, care cuprinde: - Patrimoniu mobil este cel care poate fi mișcat, mutat dintr-un loc în altul și unde sunt incluse diferite obiecte cu valoare istorică și culturală: cărți, tablouri, icoane, vase de ceramică, țesături, costume populare și altele; - Patrimoniul imobil este cel care nu poate fi mișcat, unde se includ monumentele istorice individuale, dar și ansamblurile de clădiri (cetăți, sate, mănăstiri, părți din unele orașe, etc.) b. Patrimoniu imaterial, care cuprinde obiceiuri, tradiții, meșteșuguri, folclorul, limba națională și altele de acest gen și care nu se prezintă sub forma unor obiecte. Există la nivel național și internațional, instituții care se ocupă de patrimoniul cultural. În Romania pentru îngrijirea patrimoniului cultural a fost înființat Institutul Național al Patrimoniului. Pe lângă acest institut se mai ocupă de patrimoniu și alte instituții, cum ar fi: muzee, organizații, asociații și fundații. La nivel internațional, instituția care se ocupă cu patrimoniul cultural din întreaga lume este Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură. (UNESCO).

Activitatea profesorului - notarea absenţelor; - observaţii. - comunică elevilor subiectul lecţiei, pe care îl scrie pe tablă; - stârneşte curiozitatea, trezeşte interesul şi dorinţa de a aborda această problematică.

- solicită elevilor trecerea în revistă a temelor abordate în lecția anterioară de cultură civică. - lansează următoarele întrebări: Ce este patrimoniul culturală? De câte feluri este patrimoniul cultural?

Activitatea elevilor - se pregătesc de lecţie. - notează titlul lecţiei în caiet.

- îşi reamintesc principalele teme studiate în cadrul lecției anterioare; - răspund la întrebări.

3

Predarea noilor cunoştinţe – 25 min .

A.Cuvântul tradiție provine din latinescul traditio = a înmâna, a da mai departe și înseamnă transmiterea de-a lungul timpului a unor elemente culturale, oamenii având și resimțind datoria de a le transmite mai departe. Astfel, tradițiile reprezintă ansambluri de idei, credințe, valori, comportamente, etc. constituite în cadrul unei comunități cu privire la un anumit eveniment, un anumit aspect al vieții, o anumită activitate, etc. B. Obiceiurile sunt fapte culturale menite să organizeze viața oamenilor, să marcheze momentele importante ale vieții sau să le modeleze comportamentul. Obiceiurile se împart în 2 mari categorii: 1. Obiceiuri care marchează diferite evenimente de-a lungul anului. 2. Obiceiuri care se leagă de diferite momente importante din viața omului, bine determinate care nu se repetă. Obiceiurile de peste an erau în directă legătură cu trecerea timpului, a calendarului, dar și a muncilor în colectivitățile agricole sau de păstori. Îndeplinirea lor, potrivit datinii era în interesul întregii colectivități, toată lumea participând la ele. În cazul obiceiurilor legate de momentele importante ale viații omului (nașterea, căsătoria, moartea, etc.), interesul îndeplinirii obiceiului era, înainte de toate, al individului și al familiei lui. C. Meșteșugul este priceperea de a realiza diferite lucruri, unele folositoare în viața de zi cu zi, iar altele doar cu scopul de a împodobi și de a înfrumuseța. Înainte ca oamenii să inventeze diverse mașini cu ajutorul cărora să producă majoritatea lucrurilor, toate cele necesare vieții erau realizate de mâna omului, uneori ajutându-se de unelte. Astfel, orice meșteșug presupunea să dobândești cunoștințele necesare, iar după aceea, prin exercițiu să capeți îndemânarea necesară. A deveni un meșteșugar, mai ales unul bun, presupunea timp, răbdare și multe străduințe, astfel încât meșterii erau prețuiți și

a) - prezintă elevilor noțiunea de tradiție, obicei și meșteșug. - notează pe tablă.

a) - elevii notează.

b) - lansează elevilor următoarea întrebare: Cum puteți face diferența dintre o tradiție, un obicei? - ascultă răspunsurile elevilor, după care clarifică sensurile noțiunilor de tradiție și obicei. - solicită elevilor rezolvarea unui exercițiu. Împarte elevilor o foaie cu un text. Solicită acestora să citească cu atenție textul și să analizeze fotografiile și să recunoască diferite obiceiuri și tradiții. - ascultă rezolvarea exercițiului.

b) - elevii vin cu răspunsuri la întrebare după un efort de reflecţie.

- elevii citesc textul și notează în caiete rezolvarea exercițiului. - elevii citesc rezolvarea exercițiului.

4

respectați.

- notează pe tablă informațiile relevante. - solicită elevilor să dea exemple cu privire la tradiții, obiceiuri, meșteșuguri.

c) – elevii notează în caiete.

- elevii exemplifică.

Fixarea noilor cunoştinţe – 7 min.

- solicită elevilor rezolvarea Dezbatem: Organizați-vă în perechi și încercați sarcinilor în să descoperiți în comunitatea în care trăiți echipă. tradiții, obiceiuri și meșteșuguri, care apreciați - vine cu lămuriri că sunt în pericol de a fi uitate sau distruse. şi completări, dacă este cazul.

Metoda Starburst. Etape:

- realizarea

- elevii participă conştient la descoperirea cunoştinţelor şi a relaţiilor dintre ele; - realizează o restructurare a materialului predat; - fiecare grupă îşi îndeplineşte sarcina şi vine cu soluţiile corespunzătoare ; - se citesc răspunsurile găsite la problemă. - răspund la 5

Evaluarea – 8 min.

Asigurarea retenţiei şi a transferului – 2 min .

1. Profesorul propune tema: Tradiții, meșteșuguri, și obiceiuri. 2. Organizează clasa în patru grupe de elevi, fiecare grupă notează problema pe hârtie. 3. Elevii elaborează în cadrul grupului întrebări. 4. Fiecare echipă comunică rezultatele obţinute. 5. Se subliniază cele mai importante întrebări şi se apreciază munca în echipă.

feedback –ului prin evaluare orală; - face aprecieri asupra răspunsurilor.

- notează pe tablă tema pentru acasă; Realizaţi un eseu de o pagină pornind de la una - răspunde la sau mai multe tradiții și obiceiuri din zona în întrebările elevilor care locuiți. cu privire la tema pentru acasă.

întrebări; - îşi însuşesc observaţiile făcute. - elevii vor nota în caiete tema pentru acasă; - elevii vor adresa întrebări cu privire la tema pentru acasă.

6

Anexă 1. Exercițiu. Scrieți: 4 tipuri de meșteșuguri din zona în care v-ați născut și ați copilărit. 4 tipuri de tradiții din zona în care v-ați născut și ați copilărit. 4 tipuri de obiceiuri din zona în care v-ați născut și ați copilărit.

7