Atestat - Contabilitatea Capitalurilor [PDF]

Zitiervorschau

COLEGIUL ECONOMOIC ,,VIRGIL MADGEARU’’

Absolvent: SUCEA MARIUS CRISTINEL

Profesor coordonator:

ARJOCA VERONICA

2013

Capitalurile proprii

CUPRINS Argument…………………………………………….................pag 4 PARTEA I S.C. ECONOMIC S.R.L. I. Prezentarea firmei......................................................................pag 6 I.1 Scurt istoric....................................................................pag 6 I.2 Forma juridica si sediul firmei.......................................pag 6 I.3 Denumire societatii comerciale......................................pag 6 Obiect de activitate.........................................................pag 7 I.5 Capital social şi parti sociale..........................................pag 7 I.6 Conducerea entitatii.......................................................pag 7 I.7Durata firmei.................................................................pag 8 I.8Activitatea societatii.......................................................pag 8 I.9Dizolvarea si lichidarea societatii...............................pag 8 II. Produse oferite.........................................................................pag 9 II.1.Amenajeri interioare...................................................pag 9 II.2.Amenajeri exterioare..............................................pag 10 II.3.Cherestea...............................................................pag 10 II.4.Materiale zidarie.....................................................pag 10 II.5.Produse metalurgice...............................................pag 10 II.6.Sisteme de invelitori si ferestre de mansard............pag11 II.7.Sisteme de termoizolatii..........................................pag 11 III. Servicii oferite.........................................................................pag 11 IV. Colaboratori ai entitatii...........................................................pag 12 V. Stituatia economica a firmei...................................................pag 12 V.1 Performantele societatii..............................................pag 12 V.2 Date economice......................................................pag 14

I.4

2 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

I. II.

III.

IV. V. V.

PARTEA II CAPITALURILE PROPRII Continutul si structura capitalurilor…………………………...pag 16 Organizarea contabilitatii capitalurilor……………………….pag 17 II. 1. Obiectivele si factorii de organizare a contabilitatii capitalurilor…………………………………......…….....pag 17 II . 2. Organizarea sistemului de documente si a evidentei operative a capitalurilor……………………………........pag 19 II. 3. Evaluarea curenta a capitalurilor............................. pag 21 II. 4. Sistemul de conturi utilizat in organizarea contabilitatii capitalurilor……………………………………...…….....pag 25 Contabilitatea operatiilor privind capitalurile proprii……...…...pag 26 III. 1. Contabilitatea capitalului social…………………...pag 26 III.1.1.Contabilitatea operatiilor de constituire a capitalului social................................................................pag 27 III.1.2.Contabilitatea operatiilor privind cresterea capitalului social................................................................pag 32 III.1.3 Contabilitatea operatiilor privind micsorarea capitalului social.............................................................pag 35 III. 2. Contabilitatea primelor legate de capital…….....pag 38 III. 3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare………..pag 39 III. 4. Contabilitatea rezervelor………………………..pag 40 III. 5. Contabilitatea rezultatelor……………………....pag 42 Apicatia privind capitalului social ….......………………......pag 44 nexe.....................................................................................pag 50 Bibliografie………………………………………………........pag 68

3 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

ARGUMENT Proiectul prezentat are ca tema contabilitatea capitalurilor proprii. El este structurat in doua parti principale astfel:  Prezentarea firmei S.C. ECONOMIC S.R.L,  Capitalurile proprii. Partea I.Prezentarea firmei S.C.ECONOMIC S.R.L: Am ales firma S.C. ECONOMIC S.R.L. în principal datorita faptului ca, am avutacces la toate informatiile legate de această firma, primindun raspuns prompt si eficient. Desi, este o intreprindere mica, în urma analizei pe care am facut-o asupra firmei am descoperit un p o t e n t i a l c a r e n u s e i n t a l n e s t e pr e a d e s l a f i r me l e d e o d i m e n s i u n e a t a t d e m i c a p r e c u m a acesteia. Nici domeniul de activitate , dupa cum se va vedea în cele ce urmeaza nu este tocmaibenefic pentru ea, însa felulîn care este gestionata precum si cunostinele personalului în domeniu ajuta foarte mult la cresterea prestigiului firmei în zona pietii tinta. S.C.ECONOMIC S.R.L.este o firma cu un potential foarte ridicat, însa planurileexistente pentru dezvoltare sunt foarte promitatoare pentru viitorul firmei, ele ajungand saexploateze mult mai mult potentialul pietei si al firmei. Partea II.Capitalurile propriisunt descrise in cadrul mai multor capitole: continutul si structura capitalurilor, organizarea contabilitatii capitalurilor, contabilitatea operatiilor privind capitalurile proprii, aplicatia privind capitalul unei firme. In cadrul operatiilor privind capitalurile proprii am tratat urmatoarele aspecte: contabilitatea capitalului social, contabilitatea primelor de capital, contabilitatea rezervelor din reevaluare, dar si, contabilitatea rezultatelor. La tema contabilitatii capitalului social am tratat urmatoarele aspecte: operatiile de constituire a capitalului social; operatiile privind cresterea capitalului social, dar si; operatiile privind micsorarea capitalului social. In cadrul contabilitatii operatiilor de constituire a capitalului social, am tratat urmatoarele aspecte: - contul 101 ”Capitalul social”, care este structurat in conturi sintetice de gradul II: contul 1011 – “capital subscris nevarsat” si contul 1012 – “capital subscris varsat”. 4 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

In contabilitatea operatiilor privind cresterea capitalului social, am enumerat caile prin care capitalul social poate creste, iar in cadrul capitolului privind micsorarea capitalului social am scris modalitatile prin care se poate realiza micsorarea lui. In capitolul, care are ca tema contabilitatea rezultatelor, am specificat tipurile de inregistrari contabile privind rezultatul reportat. Aplicatia privind capitalul unei firme esteimpartita in doua capitole: Capitolul 1 cuprinde inregistrarea capitalului social la infiintarea unei societati cu raspundere limitata si majorarea capitalului social al unei societati pe actiuni. In capitolul 2 am repartizat profitul.

5 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

PARTEA I S.C. ECONOMIC S.R.L. I.PREZENTAREA FIRMEI S.C. ECONOMIC S.R.L. I.1.SCURT ISTORIC SC ECONOMIC SRL, societate cu capital integral privat, s-a infiintat in data de 14.04.1995,cand bazele acestei firme au fost puse de domnii Bejinaru Sorin si Boiangiu Gabriel. I.2.FORMA JURIDICA SI SEDIUL FIRMEI S.C. ECONOMIC SRL este persoana juridica romana fiindorganizata ca societate cu raspundere limitata, prescurtat „SRL”. S-a constituit întemeiul Legii nr. 15/1990, si a fost inmatriculată la Oficiul Registrului Comertuluis u b n r. J18/290/1995. C o d u l u n i c d e i n r e g i s t r a r e l a R e g i s t r u l C o me r t e s t e 7 2 0 7 4 5 4 . S.C. ECONOMIC.S.R.L.are sediul in Romania, judetul Gorj, municipiul TarguJiu, strada Ana Ipatescu nr. 81 bis. Telefon/Fax departament vanzari: (0253) 227 452 Telefon/Fax contabilitate: (0253) 210 177 E-mail:[email protected] I.3.DENUMIREA Denumirea societatii studiate este S.C. ECONOMIC S.R.L. În toate actele, facturile, anunturile, publicatiile si alte documente emanated e l a s o c i e t a t e s e v o r i n d i c a î n d e n u mi r e a a c e s t e i a ur m a t a imediat de cuvintele„societate cu raspundere limitata” sau de sigla 6 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

„ S . R . L . ” , d e c a p i t a l u l s o c i a l , d e nr.d e inregistrare Registrul Comerţului si de codul unic de inregistrare.

I.4.OBIECTUL DE ACTIVITATE Domeniul principal de activitate:  476-Comert cu ridicata specializat al altor produse. Activitatea principal a:  4673-Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamente sanitare. Activitati secundare:  0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase  0113 Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor  0116 Cultivarea plantelor pentru fibre textile  0119 Cultivarea altor plante din culturi nepermanente  4212 Lucrari de constructii a cailor ferate de suprafata si subterane.  4213 Constructia de poduri si tuneluri n.c.a. I.5. CAPITALUL SOCIAL SI PARTILE SOCIALE Capitalul social al S.C. ECONOMIC S.R.L. este de 1.390.000 lei; divizat în 139.000 parti sociale cu o valoare nominala de 10 lei fiecare. Societatea are conturi în lei deschise la BRD – Societe General. In anul 2008 societatea a realizat o cifra de afaceri de 24.076.936 lei, iar la sfarsitul anului 2007cifra de afaceri a scazut la 17.417.712 lei . S.C. ECONOMIC S.R.L. functioneaza cu un numar relativ mic de personal, la sfarsitul anului 2010 avea angajati cu contract de muncă 40 persoane. I.6.CONDUCEREA ENTITATII 1.Entitatea este administrata de cei doi asociati : 7 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

1.BEJENARU GH. SORIN, durata mandatului nelimitata, avand puteri depline; 2.BOIANGIU N. GABRIEL,durata mandatului nelimitata, avand puteri depline. 2.Administratorii raspund personal si solidar pentru orice dauna primita societatii comerciale. 3.Partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi. Dividendele ori eventualele pierderi ale firmei vor fi stabilite si distribuite pe baza bilantului proportional cu cota de participare la capitalul social varsat. I.7.DURATA FIRMEI Durata societatii comerciale este nelimitata, cu inceperea de la data inregistrarii in Registrul comertului. I.8.ACTIVITATEA FIRMEI 1. Exercitiul economico - financiar începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie ale fiecărui an, cu exceptia primului an cand incepe de la data constituirii societatii. 2. Angajarea personalului societatii se face pe baza contractului de munca inregistrat la Inspectoratul teritorial de munca. 3. Nivelul salariilor personalului se stabileste de asociati cu respectarea dispozitiilor legale 4. Profitul net al societăţii se stabileşte prin bilantul aprobat de asociaţi. Din profitul realizat se va prelua in fiecare an o cata de 5% pentru formarea fondului de rezerva pana ce acesta va fi a cincea parte din capitalul social. 7.Un exemplar al bilantului contabil, vizat de administratia financiara, impreuna cu contul de profit si pierderi, raportul administratorilor si procesul verbal al adunarii generale, vor fi depuse la Registrul Comertului pentru a fi inregistrate si publicate in Monitarul Oficial. I.9.DIZOLVAREA SI LICHIDAREA SOCIETATII Au ca efect dizolvarea societăţii şi dau dreptul fiecărui asociat să ceară lichidarea acestuia: - trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii; asociaţii trebuie să fie consultaţi de administratori cu cel puţin trei luni înainte de expirarea duratei societăţii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. În lipsă, la cererea oricăruia dintre asociaţi, tribunalul va putea dispune, prin încheiere, efectuarea consultării, conform art.119 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 8 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

- imposibilitatea realizării obiectului societăţii sau realizarea acestuia; - declararea nulităţii societăţii; - hotărârea adunării generale; - hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice; precum şi neînţelegerile grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii; - falimentul; - alte cauze prevăzute de lege sau de modificările prezentului act constitutiv. II.PRODUSE OFERITE Succesul si evolutia firmei se datoreaza seriozitatii si respectului cu care au fost, sunt si vor fi tratati clientii nostrii. Depozitul ECONOMIC ofera o gama variata de materiale pentru casa dumneavoastra .Acestea se imparte in urmatoarele categorii: II.1.Amenajeri interioare: AdeziviAmorseBenzi autoadeziveCaramida sticla

ChituriColtare din aluminiuFaiantaGlafuri

GleturiGresieIpsos pentru constructiiLambriu PVC

Mortar tinciMozaicPAL MelaminatPanza abrazivaParchet 9 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

PFLPlacajVata pentru termoizolatii Sobe

Vopsea lavabila

II.2.Amenajeri exterioare:BorduriLambriuPVCPavajRigoleTencuieli decorative

Capriori

Dulapi brad

BCA Boltari din beton

II.3.Cherestea: Grinzi Scandura

Sipci

II.4.Materiale zidarie: Caramida plina Ciment Corpi umplutura

II.5.Produse metalurgice: Otel betonProfil "U"TablaFier striat Plasa rabitz Tevi zincate

10 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

II.6.Sisteme de invelitori si ferestre de mansarda: Panouri din policarbonat Ferestre pentru mansard Tigla metalica Tigla

II.7.Sisteme de termoizolatii: Coltar aluminiuPolistiren expandatVata mineralaPlasa pentru armare

III.Servicii oferite:

Transport la

domiciliuMijloace de transport cu autodescarcareVanzari in rate

Consultanta

Antecalculatii

Garantia produselor

11 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

IV.Colaboratori ai firmei Firma noastra garanteaza calitatea produselor oferite prin colaborarea cu producatori de renume din tara si strainatate care ne furnizeaza materiale conforme cu standardele de calitate impuse de Uniunea Europeana. Firma economic are contracte cu furnizori important cum ar fi:

V.Situatia economica a firmei V.1.Performantele firmei Calitatea produselor oferite de firma noastra si performantele sale au fost recunoscute si de institutiile specializate ale Statului Roman, prin acordarea de distinctii in cursul anilor ce au trecut de la infiintare: Locul III in “Topul firmelor realizat in raport de rezultatele economicofinanciare”, acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2007; Locul II in “Topul firmelor realizat in raport de rezultatele economico-financiare”, acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2006; Locul II in “Topul firmelor realizat in raport de rezultatele economico-financiare”, acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2005; Locul III in “Topul firmelor realizat in raport de rezultatele economicofinanciare”, acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2004; Distinctie de excelenta – pentru calificarea in primele 3 locuri pe parcursul a 5 ani consecutive , acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2004. Locul II in “Topul firmelor realizat in raport de rezultatele economico-financiare”, acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2003; 12 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Locul I in “Topul firmelor realizat in raport de rezultatele economico-financiare”, acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2002; Locul III in “Topul firmelor realizat in raport de rezultatele economicofinanciare”, acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2001; Locul I in “Topul firmelor realizat in raport de rezultatele economico-financiare”, acordata de Camera de Comert si Industrie a judetului Gorj in anul 2000;

V.2. Date financiare Succesul si evolutia firmei se datoreaza seriozitatii si respectului cu care au fost, sunt si vor fi tratati clientii nostrii. An bilant

Cifra de afaceri (ron)

1999 1.181.357, 2000 2.375.178,50 2001 3.723.020,20 2002 5.771.928,50 2003 7.175.547,70

Venituri (ron) 801.182.78 8,00 2.386.342,1 0 3.726.193,8 0 5.773.350,1 0 7.198.690,7

Cheltuieli (ron) 1.123.100, 70 2.276.914, 40 3.430.569, 10 5.490.431, 60 6.778.200,

Profit net /pierdereneta(ron)

Nr. angajati

36.946,80

10

82.070,80

10

221.593,50

15

208.474,10 314.816,20

15 22 13

Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

2004 9.689.670,10 2005 10.882.888,00 2006 16.018.897,00 2007 18.423.646,00 2008 24.076.936,00 2009 17.417.712,00

0 9.691.408,5 0 10.883.808, 00 16.026.764, 00 18.520.702, 00 24.079.297, 00 17.789.183, 00

70 9.162.201, 30 10.017.369 ,00 15.167.513 ,00 17.701.039 ,00 22.845.285 ,00 17.705.042 ,00

396.265,50

17

713.161,00

21

708.163,00

32

654.668,00

38

1.032.358,00

42

66.434,00

40

14 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

An bilant

Stocuri (RON)

Casă şi Conturi la bănci (RON)

Creanţe (RON)

Total capitaluri (RON)

Capital social (RON)

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (RON)

1999

84.485,40

85.124,60

178,30

60.166,40

1.000,00

Nedisponbil

2000

172.497,80

30.667,60

Nedisponbil

142.464,70

1.000,00

Nedisponbil

2001

461.303,10

134.208,80

7.708,80

429.758,20

1.000,00

Nedisponbil

2002

702.650,50

216.861,20

2,30

572.012,30

1.000,00

Nedisponbil

2003

1.044.591,20

100.046,70

174.963,90

886.828,50

1.000,00

Nedisponbil

2004

1.757.703,70

140.553,90

172.797,00

968.277,80

1.000,00

Nedisponbil

2005

1.177.798,00

198.342,00

527.969,00

1.285.173,00

1.000,00

0,00

2006

1.562.045,00

448.768,00

484.330,00

1.993.336,00

1.000,00

Nedisponbil

2007

1.790.019,00

134.662,00

705.464,00

2.184.004,00

1.000,00

Nedisponbil

2008

1.800.924,00

166.929,00

438.206,00

2.561.694,00

1.000,00

Nedisponbil

2009

1.362.922,00

251.364,00

200.422,00

2.034.664,00

1.390.000,00

Nedisponbil

15 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

PARTEA II:CAPITALURILE PROPRII I.CONTINUTUL SI STRUCTURA CAPITALURILOR Unitatile patrimoniale, indiferent de tipul si forma de organizare, trebuie sa-si constituie capitalul, ca prima masura si element important al patrimoniului care sa le creeze posibilitatea stabilirii relatiilor cu tertii pentru demararea si dezvolatarea obiectivului activitatii. Capitalurile exprima, in esenta, sub forma baneasca, obligatiile unitatii fata de cei care participa la constituirea sa, acestia fiind atat persoane fizice(asociatii sau actionarii), cat si persoane juridice (societati comerciale, funadatii, institutii, statul). In raport cu modul lor de constituire financiara, capitalurile se diferentiaza in capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri si cheltuieli si datorii pe termen mediu si lung. 1. Capitalurile proprii se constituie prin aportul propietatilor, prin autofinantare si prin aportul proietarilor, prin autofinantare si din alte surse financiare neramburasabile.In mod concret, ele se identifica prin capitalul individual sau social, dupa caz, primele legate de capital, rezervele sau plusvaloriledin reevaluarea activelor, rezervele intreprinderii, rezultatul reportat din exercitiile precedente, rezulatul exercitiului curent, subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital. 2. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli asimilate capitalurilor proprii. Aplicarea principiului prudentei in contabilitate si in evaluarea elementelor patrimoniale solicita printre altele si constituirea de provizioane atunci cand anumite cheltuieli sau pierderi pot fi prevazute si estimate fara insa a fi cunoscute marimea lor exacta si data efecuarii lor. Deci, ele sunt fonduri destinate acoperirii de riscuri si cheltuieli pe care evenimente survenite sau in curs de desfasurare le fac probabile;astfel de evenimente privesc cazuri precise, dar infaptuirea lor este nesigura. 3. Datoriile pe termen mediu si lung reprezinta resurse financiare straine, furnizate, pe termen mediu sau lung, de terte persoane in raport cu intreprinderea. Sunt considerate pe termen mediu daca durata de finantare este pana la cinci ani si pe termen lung daca durata de de finasare este de peste cinci ani. In mod concret datoriile pe termen mediu si lung se identifica cu imprumuturile din emisiunea de obligatiuni, creditele bancare pe termen mediu si lung, datoriile legate de participarea in cadrul intreprinderilor in participatie sau asociative, datorii privind concesiunile si locatiile de gestiune, alte imprumuturi si datorii asimilate (credite de la 16 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

alte intreprideri sau institutii financiare) precum si dobanzile aferente datoriilor pe termen lung si mijlociu. In planul general de conturi sunt delimitate categoriile de capitaluri care fac obiectul clase I “Conturi de capitaluri” I.

ORGANIZAREA CONTABILITATII CAPITALURILOR II.1. Obiectivele si factorii de oganizare a contabilitatii capitalurilor

Pentru contabilitate, evidenta marimii si miscarii capitalurilor constitie un obiectiv fundamental. Pe temeiul acestui obiectiv se desprind obiective operationale pentru organizarea contabilitatii in acest domeniu, cum ar fi: ● Dimensionare corecta a marimii capitalului social al uniatii patrimoniale (pe baza unor inscrisuri); ● Protectia si cresterea marimii capitalului social ● Delimitarea obligatiilor unitatii patrimoniale, a aportului la capitalul social pe titularii respectivi, pe persoane fizice sau juridice aportatoare; ● Valorificarea capitalului prin plsamente rentabile; ● Asigurarea realizarii autonomiei financiare a intreprinderii prin consevarea si dezvoltarea capitalurilor proprii; ● Urmarirea decontarilor la termen a obligatiilor decurgand in imprumuturile obligatoare, credite bancare pe termen lung sau mijlociu si a altor datorii pe termen mai mare de un an; ● Urmarirea si controlul modului de constituire si valorificare a provizioanelor din sfera capitalurilor. Pentru a organiza contabilitatea capitalurilor, este necesara sa se tina seama de urmatorii factori specifici:  Tipul de unitate patrimoniala - influenteaza modul de organizare a contabilitatii acestei sectiuni datorita particularitatilor pe care le prezinta diferitele tipuri de unitati patrimoniale(regii autonome ale statului, copanii sau societati comerciale, intreprinzatori individuali, institutii publice);  Forma de organizare juridica a unitatilor patrimoniale si , indeosebi, a societatilor comerciale Tinand seama de caracteristicile acestor forme, care difera in principal dupa modul de constituire a capitalului social si limitele raspunderii patrimoniale in raport cu tertii, se disting urmatoarele tipuri de societati comerciale. 17 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Societati de persoane (SNC,SCS) Capital social Fara Nivel reglementari

Reprezentare a capitalului

Parti sociale necesionabile decat cu acordul unanim al asociatilor

Societati de Persoane si capital Minimum 200 lei

Societati de capital (SA;SCA) Minim 25.000euro

Parti sociale: -liber cesionabile intre asociati si urmasi; cesionabile tertilor cu acordul asociatilor (cel putin ¾ din capitalul social); -nu sunt negociabile; valoarea nominala minim 10 lei

Actiuni, in principiu negocialbile, nominative sau la purtator -valoarea nominala: minim 0,10 lei

SNC-minim 2 SCS-minim 2 Asociatii 1 comanditat Maxim 50 Numar 1 comanditar SNC-toti asociatii sunt comercianti; - asociatii nu pot fi Statut juridic SCS-numai comercianti comanditatii sunt comercianti. SNC - nelimitate si solidare pentru Responsabili toti asociatii; - limitare la aporturile tati SCS-idem pentru lor pentru comaditati comanditari Administrator SNC-orice Organe de asociat poate fi Administrator administratie administrator; dintre asociati SCS-numai comanditatii pot fi administratori

Minim 5 SA-asociatii nu pot fi comercianti; SCA-numai comanditatii pot fi comercianti SA-limitate la totalul aporturilor pentru toti actionarii; SCA- idem pentru actionarii comanditari

- Consiliul de administratie ales si presedinte; Directorul si comitetul director

18 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

II.2. Organizarea sistemului de documente si a evidentei operative a capitalurilor Un sistem de documente judicios organizat si care sa raspunda obiectivelor vizate de contabilitatea capitalurilor va fi capabil sa asigure exactcitatea si operativitatea in sistemul de informare. Baza juridica a organizarii capitalurilor o reprezinta documentatia de infiinare a societatii comerciale si de atestare a ei ca persoana morala pe baza CERTIFICATULUI DE IMATRICULARE la Registrul Comertului. Documentul prin care se stabileste modul de organizare si functionare a societatii esteSTATUTUL, care contine informatii privind: forma juridica, obiectul de activitate, denumirea si sediul societatii, capitalul social subscris, structura acestuia si modaliatea de construire; organele de conducere si administrare; dizolvarea si lichidarea societatii. Statutul, impreuna cu CONTRACTUL DE SOCIETATE, semnate de asociati, si autentificate la Notariatul de stat, se depun cu o cerere de autorizare la instanta judecatoreasca in vederea obtinerii actului de autorizare a construirii societatii. SENTINTA DE AUTORIZARE emisa de Judecatorie, cu statutul si contractul de societate se depun la Camera de comert si industrie-Oficiul Registrului Comertului, in vederea inmatricularii. Pentru eliberarea Certificatului de inmatriculare trebuie facuta dovada publicarii in Monitorul Oficial prin chintata emisa pentru taxa publicarii. Dupa eliberarea certificatului de inmatriculare, societatea comerciala este considerata legal constituita devenind persoana juridica, urmand si inscrierea la organul fiscal din teritoriu - Directia Generala a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de Stat - care ii comunica pentru luare in evidenta la CODUL FISCAL. Documentatia de infiinatare a societatii comerciale asigura inregistrarea in contabilitate a relatiei juridice de drept de creanta care ia nastere intre societatea constituita si asociati pentru promisiunile de aport la capitalul social subscris de acestia. Pentru depunerea (varsarea) efectiva a aporturilor, documentele difera dupa natura aporturilor, astfel: in cazul aporturilor in bani – chitanta - pentru depunerea aportului in numerar la caserie sau foaie de varsamant si extras de cont pentru depunerea aporului direct in contul disponibil la banca; in cazul aporturilor in bunuri - procesverbal de predare - preluare in care se precizeaza caracteristicile bunului aportat si valuarea lui, dupa ce in prealabil a fost stabilita de o comisie de evaluare la un expert evaluator. Evidenta operativa se organizeaza cu ajutorul Registrului asociatilor (respectiv actionarilor) in care se tine evidenta nominala a capitalului social pe care fiecare asociat/actionar, cuprizand numarul de parti sociale/actiuni subscrise si valoare nominala 19 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

a acestora, varsamintele efectuate la capiatlul social subscris, mentiuni speciale privind cesionarea (vanzarea) partilor sociale sau a actiunilor. Filiera parcursa pentru constituirea unei societati comerciale semneaza

Asociati notariat

autentificare ACT

CONSTITUTIV

Cerere de autorizare

Instanta judecatoreasca

verificare

control

Sentinta de autorizare REGISTRUL COMERTULUI Certificat de inmatriculare Monitorul Oficial

Chitanta (pentru plata taxei de publicare) publicare Organul fiscal

Persoana juridica

Inscriere

Cod fiscal

20 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

II.3. Evaluarea curenta a capitalurilor Evaluarea capitalului social Capitalul social este divizat in actiuni la societatile de capitaluri si in parti sociale la societatile de persoane. Aceste fractiuni de capital au o valoare inscrisa pe ele numita valoare nominala care este o valoare de referinta si care da posibilitatea evaluarii capitalului social al intreprinderii, astfel: Capitalul social = Numarul de actiuni x Valoarea nominala sau Capitalul social = Numarul de parti sociale x Valoarea nominala Evaluarea capitalului social la valoarea nominala impune calcularea si evidentierea distincta a primelor de capital ( prime de emisiune, de fuziune si de aport). Intrucat actiunile prin care este reprezentat capitalul propriu sunt titluri de valoare negociabile, in sistemul de gestiune financiara a intreprinderii valorii nominale i se asociaza si alte categorii de valori cum sunt: valoarea de piata, valoarea de rentabilitate (valoarea financiara, valoarea de randament) si valoarea patrimoniala (valoarea matematica contabila si valoarea matematica intrinseca). 1. Valoarea de piataeste o valoare de cumparare - vanzare a actiunilor stabilita, de regula, prin negocierea la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport care determina valoarea reala denumita si cotatie. In mod concret, pretul de piata al unei actiuni este determinat de: dividendele asteptate de actionari; stabilitatea financiara a intreprinderii; situatia activului industrial al intreprinderii; situatia generala a pietei de capital si in limita ratei dobanzii in acel moment opozabila pietei financiar-bancare. Cand rata dobanzii este ridicat, societatile pe actiuni reprezinta un risc mai mare pentru investitori, deoarece ei prefera investitiile temporare sub forma depunerilor la banca si titlurilor de plasament. De asemenea, daca se cere un pret prea mare, intreprinderea nu va gasi un garant si nici investitori doritori sa cumpere actiuni. In stransa legatura cu valoarea de piata si valoarea nominala a actiunilor estepretul de emisiune sau cursul de actiune care trebuie platit de catre toate persoanele care subscriu actiunile in momentul emiterii lor. Acesta poate fi egal cu valorea nominala, deci cursul estealpari, iar daca este superior valorii nominale, avem curs suprapari, iar in situatia inversa, subpari. In aceste conditii se poate detremina valoarea capitalului societatii utiliznd aceasta valoare, astfel: 21 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Valoarea bursiera = Numarul de titluri X Cursul titlurilor 2. Valorea de rentabilitateeste o valoare bazata pe rezultatul intreprinderii. Ea poate fi financiara si de randament.  Valuarea financiara (VF) exprima echivalentul corespunzator capitalizarii dividentului annual pe o actiune la o rata medie a dobanzii pe piata; sau ea corespunde sumei totale care plasta la o dobanda sigura va produce un avantaj egal cu veniturile titlurilor. VF = dividentul distribuit pe o actiune / rata medie a dobanzii pe piata  Valuarea de randament (VR) este valoarea corespunzatoare profitului net pe o actiune care se poate capitaliza in cursul unui exercitiu financiar, la o rata medie a dobanzii de piata. Venitul titlurilor este egal cu dividentele plus cota parte unitara din profit incorporata in rezerve. VR = dividentul distribuit pe o actiune + cota parte din profit pe o actiune incorporata in rezerve / rata medie a dobanzii pe piata. 3. Valoarea patrimoniala consta in calculul valorii titlurilor pornind de la situatia patrimoniala evdentiata in bilant. In acest sens se disting valoarea matematica contabila, valoarea matematica intrinseca si valoarea de lichidare. Activ Pasiv Cheltuieli construire

de Capitaluri proprii

Pasiv activ

Activ fictiv Activ imobilizant Activ real

Activ circulant

Activ fictiv

Activ de regularizare si asimilare Prime privind datorii rambursarea abligatiunilor

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Pasiv real

 Valoarea matematica-contabila a titlurilor sau valoarea bilantiera se obtine in doua feluri: raportand activul net contabil la numarul de titluri sau raportand situatia neta la numarul de titluri,rezultatul fiind acelasi.

22 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Activul net contabil se determina ca diferenta intre activul real si datorii si exprima marimea patrimoniului care ar trebui sa revina asociatilor, daca acestia ar imparti elementele de activ dupa plata datoriilor. Prin urmare, ralatia de calcul a activului net contabil (ANC) este de forma: ANC = Activul real -Datoriile Sau ANC = Capitalurile proprii - Activele fictive Unde Activul = Activul - Activele real bilantier fictive In componenta activelor fictive sunt incluse urmatoarele structuri: cheltuieli de constituire a societatii inclusiv cele cu emisiunea de actiuni, activele de regularizare si asimilate si primele privind rambursarea obligatiilor.  Valoarea matematica-intriseca a titlurilor se calculeaza impartind activul net intrisec la numarul de actiuni. La randul sau, activul net intrinsec se determina pe baza relatiei: Activul = Activul Provizioanele Capitalul net net + pentru riscuri _ subscris Intrinsec contabil si cheltuieli nevarsat nejustificate

Daca valoarea matematica a unei actiuni se compara cu valoarea de piata, relatia dintre cele doua constituie un indicator al increderii pe care investitorii o au in capacitatea manageriala a firmei. Astfel, in cazul in care valoarea de piata este mai mare decat valoarea contabila, atunci afacerile merg bine; in situatia inversa, afacerile nu merg bine. Formula adoptata pentru determinarea activului net contabil (ANC) se constituie pe baza urmatoarelor elemente:  Active imobilizate (+) active circulante (+) conturi de regularizare 23 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

(+) prime privind rambursarea obligatiunilor = total activ real contabil (-) datorii (-) conturi de regularizare = total activ net contabil Evaluarea obligatiunilor Evaluarea obligatiunilor emise de unitatea patrimoniala se efectueaza in contabilitate cu ajutorul unor categorii distincte de valori si anume :nominala, de emisiune si de rambursare. Valoarea nominala este cea indicata pe titlul de credit folosit ca obligatiune si nu poate fi mai mica de 25.000 euro Valoarea de emisiune este o valoare negociabila la bursa de valori si reprezinta pretul de vanzare al obligatiunii.In principui, valoarea de emisiune este egala cu valoarea nominala. Valoarea de rambursareeste o valoare stimulativa de restituire a imprumuturilor prin adaugarea la valoarea nominala a unei prime de rambursare.

II.4. Sistemul de conturi utilizat in organizarea contabilitatii capitalurilor. Structura complexa a capitalurilor determina utilizarea unui sistem de conturi capabil sa asigure inregistrarea, urmarirea si controlul, in mod distinct, a elementelor specifice din componenta lor. Libertatea de actiune, specifica economiei de piata, presupune si diversificarea cailor prin care o intreprindere isi poate atrage noi capitaluri sau isi poate plasa in mod rentabil propriul capital. La elaborarea noului Plan de conturi general s-au avut astfel in vedere necesitatea alinierii la cerintele economiei de piata, la standardele contabile europene si internoationale privind acest domeniu de activitate. 24 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

In strucura planului de conturi, Clasa Ieste destinata conturilor de capitaluri, in care se regasesc, pe grupe, conturile sintetice de gradul I si, unde este cazul, conturile sintetice de gradul II, elementele componente ale capitalurilor. Grupa 10 - Capital si rezerve - cuprinde conturile de capital si rezerve prin intermediul carora se inregistreaza, urmaresc si se controleaza distinct elementele specifice ale capitalului utilizand conturi sintetice de gradul II care devin conturi operationale, fie pentru a delimita momentele in care se gaseste un anumit element- in speta pentru capitalul social-, fie a reprezenta un element dupa natura si modul de constituire in cazul primelor legate de capital si a rezervelor. Grupa 11- Rezultatul reportat- cuprinde conturile de rezultate reportate. Grupa 12 - cuprinde rezultatul exercitiului curent; grupa 13 cuprinde subventiile pentru investitii, grupa 15- provizioanele pentru riscuri si cheltuieli. Largirea sferei de actiune a unei unitati patrimoniale si diversificarea relatiilor cu tertii determina si in cadrul clasei I prezentarea intr-o grupa distincta (grupa 16) a conturilor de imprumuturi si datorii asimilate. De remarcat, prezentarea distincta a conturilor de dobanzi in mod detaliat in conturi sintetice de gradul II, in functie de categoria imprumutului sau datoriei asimilate pentru care se calculeaza dobanzile respective. Pentru imprumuturile obligatare, urmarite prin cont specific introdus in sistemul adoptat, exista posibilitatea inregistrarii si controlului primei de rambursare a obligatiunilor emise, prin cont separat (169). III. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND CAPITALURILE PROPRII III.1. Contabilitatea capitalului social In strucura capitalurilor proprii capitalul social are un caracter avansabil fiind constituit la infiintarea intreprinderii societare, prin aportul in natura si/sau in numerar al propietarilor sau asociatilor. Fiind un capital investit, asa cum se afirma in modelul contabil anglo-saxon, capitalul social reprezinta creante reziduale (rizidual claim), in sensul ca la lichidarea unei societati comerciale se achita mai intai drepturile creditorilor (si alte obligatii),iar ce ramane dupa ce acestea sunt complet satisfacute revine propietarilor sau asociatilor. In constituirea si mentinerea capitalului social se disting in plan financiar 2 etape, respectiv: 25 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

 Subscrierea integrala a capitalului social adica angajarea asociatilor si actionarilor de a aporta in natura si/sau in numerar la forma capitalului social, astfel spus promisiunea de aport la capitalul social;  Varsarea sau eliberarea capitalului social prin depunerea aportului promis, astfel; aportul in numerar se depune in conturi deschise la unitatile bancare aportul in natura prin depunerea directa a bunurilor la intreprinderea constituita. Corespunzator celor 2 etape capitalul social se imparte in capital subscris nevarsat si capital subscris varsat. Capitalul subscris nevarsat este capitalul prin care propietarii sau asociatii s-au angajat sa-l depuna la dispozitia intreprinderii societare. In masura in care capitalul este eliberat sau capitalizat efectiv in bani si/sau in natura, el devine capital subscris varsat. Capitalul social este divizat in actiuni sau parti sociale, in raport de natura juridica si economico-financiara a societatii comerciale. Actiunea reprezinta o fractiune a capitalului societatilor in comandita pe actiuni si pe actiuni, fractiune care este in mod necesar un titlu de valoare, de valoare egala. Din punct de vedere juridic actiunea este insemnul prin care dreptul actionarului este incorporat, adica poseda un titlu credit constatator al drepturilor si obligatiilor care decurg din calitatea de actionar. Asa cum se statuteaza Legea 31/1990 a societatilor comerciale, actiunile se impart in actiuni la purtator si actiuni nomintive. Actiunile la purtator se caracterizeaza prin aceea ca sunt dotate cu posibilitatea de a circula, in schimb pentru actiunile nominative, chiar daca capitalul a fost varsat in intregime, circulatia este supusa unor formalitati de inregistrare in registrul actionarilor tinut la sediul societatii. Conform Legii 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, actiunile vor cuprinde: denumirea si durata societatii, data contractului de societate, numarul din Registrul comertului in care este inregistrata societatea; capitalul social; numarul actiunilor si numarul de ordine; valoarea nominala a actiunilor si a avrsamintelor efectuate; avantajele acordate fondatorilor. Capitalul social al societatilor comerciale, altele decat pe actiuni, se imparte in parti sau cote sociale de valoare egala. Acestea sunt reprezentate de uncertificat eliberat fiecarui asociat care cuprinde: denumirea societatii si capitalul social, numarul si valoarea unitara a partilor sociale, precum si numele titularului lor. De asemenea, va trebui sa contina si modul restrictiv de circulatie al acestora recunoscut fiindca potrivit normelor legale in vigoare cesiunea cotelor sociale este ingradita. Pe parcursul functionarii intreprinderii capitalul social se poate majora prin emisiunea de actiuni noi si prin operatii interne (incorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent, transformarea de obligatiuni in actiuni). De asemenea, capitalul 26 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

se poate micsora prin rambursarea catre asociati a unei parti din capital, prin rascumpararea de actiuni, prin acoperirea pierderilor provenite din exercitiile precedente si prin alte operatii potrivit legii. 1.Contabilitatea operatiilor de constituire a capitalului social Constituirea societatilor comerciale presupune in primul rand crearea capitalului social ca element indispensabil al patrimoniului lor si le asigura demararea si dezvoltarea propriei activitati. Contabilitatea capitalului social se realizeaza cu ajutorul contului 101 “capital social”. Acest cont tine evidenta capitalului social subscris de catre asociati sau actionari conform actelor de constituire a societatii si a celui varsat in natura sau in bani, in baza documentelor justificative privind varsamintele de capital, precum si marirea si reducerea de capital social. Prin rolul sau, contul are si misiunea de a controla varsarea efectiva a capitalului subscris, in raport cu termenele angajate de catre asociati sau actionari prin documente de subscriere. De aceea, contul este structurat in conturi sintetice de gradul II corespunzator celor doua momente - al subscrierii si cel al varsarii efective a capitalului, astfel:  1011 “capital subscris nevarsat” 1012 “capital subscris varsat” Sunt conturi operationale, cu acelasi continut economic – de surse proprii cu functie contabila de pasiv-, reprezentand capitalul social subscris, dar evidentiat pe momentele distincte in care se gaseste din faza constituirii societatii comerciale, cand are loc subscrierea lui, si pana la depunerea aporturilor de catre asociati. Contul 1011 “capitalul subscris nevarsat” – are rolul de a inregistra, urmarii si controla capitalul social subscris de asociati conform documentatiei de constituire a societatii panala varsarea efectiva. Se crediteaza – la constituirea societatii comerciale, cu capitalul social subscris in corespondenta cu debitul contului 456 “decontari cu asociatii privind capitalul” Se debiteaza – la depunerea aporturilor angajate de asociati, cu realizarea capitalului subscris varsat in corespondenta cu creditul contului 1012 ”capital subscris varsat”. Soldul creditor – reprezinta capitalul subscris de asociati si nevarsat pana in acel moment. Contul 1012 “capital subscris varsat” – are rolul de a inregistra, urmari si controla capitalul social subscris si varsat de asociati, precum si marirea sau reducerea capitalului social. 27 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Se crediteaza – pe masura depunerii aporturilor promise de asociati, conform actelor de constituire a societatii comerciale, care corespund realizarii capitalului subscris si varsat, in corespondenta cu debitul contului 1011 “capital subscris nevarsat”. Se mai crediteaza cu majorarea capitalului social, prin incorporarea rezervelor constituite si neutilizate in alte scopuri, prin debitul contului 106 “rezerve” ; a primelor legate de capital, prin debitul contului 104 “primele legate de capital” ; a profitului realizat in exercitiile precedente si nerepartizate prin debitul contului 117 “rezultatul reportat” si respectiv, a celui realizat in exercitiul curent prin debitul contului 121 “profit si pierdere” ; a rezervelor din reevaluare, prin debitul contului 105 “rezerve din reevaluare”. Se debiteaza – cu reducerea capitalului social, in urma retragerii unor asociati, a dizolvariisau a lichidarii societatii, prin creditul contului 456”decontari cu asociatii privind capitalul” ; cu pierderile realizate in exercitiile anterioare si acoperite pe seama capitalului social, prin creditul contului 117 “rezultatul reportat” sau cu cele realizate in exercitiul curent, prin creditul contului 121 “profit si pierdere” cu valoarea actiunilor proprii anulate prin creditul contului 502 “actiuni proprii”. Soldul creditor – reprezint capitalul social subscris si varsat caonform documentatiei de constituire a societatii sau potrivit hotararii adunarii generale a asociatilor sau actionarilor. De mentionat ca suma soldurilor creditoare ale celor doua conturi operationale de gradul II trebuie sa fie egala cu totalul capitalului social subscris, nivelurile lor diferind corespunzator varsamintelor efectuate de asociati la capitalul subscris: S fc101

= S fc1011 + S fc1012

La varsarea integrala a capitalului: S fc1011 = S fc1012

iar

S fc1011 = 0

Cu ocazia constituirii capitalului social intervine si contul 456 “decontari cu asociatii privind capitalul” Cu ajutorul acestui cont se urmareste, se inregistreaza si se controleaza decontarile cu asociatii privind aportul acestora la capitalul social subscris. Este cont de decontari, cu functie de activ (in conditiile normale). Se debiteaza – cu valoarea promisiunilor de aport la capitalul social subscris de asociati si reprezinta dreturile de creanta ale societai comerciale fata de asociati pentru aporturile la capitalul social subscris, prin creditul contului 1011 “capital subscris nevarsat”. Se 28 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

mai debiteaza cu restituirea aporturilor depuse de asociati pentru capitalul social subscris in cazul retragerii acestora din societate sau in cazul lichidarii, dizolvarii societaii, prin creditul conturilor 531 “casa” sau 5121 “conturi la banci in lei”. Se crediteaza – cu varsamintele de aport, in bani sau in bunuri efectuate la termen sau anticipat in contul capitalului social subscris prin debitul conturilor care arata natura aporturilor: 205 “concesiuni,brevete si alte drepturi si valori asimilate” ; 207 “fond comercial” ; 211 “terenuri si amenajari de terenuri” ; 212 “constructii” ; 371 “marfuri” ; 531 “casa” ; 5121 “conturi la banci in lei”, etc. Se mai crediteaza si cu obligatia societatii fata de asociati de a le restitui aporturile la capitalul social subscris in cazul retragerii acestora,dizolvarii sau lichidarii societatii, prin debitul contului 1012 “capitalul subscris varsat”. Soldul debitor al contului – reprezinta drepturile de creanta ale societatii comerciale fata de asociati pentru aportul la capitalul social subscris si nevarsat. Contul poate prezenta si soldul creditor in situatii exceptionale (efectuarea de varsaminte anticipate, retragere de asociati, dizolvarea, lichidarea societatii) si exprima obligatiile societatii comerciale fata de asociati pentru aporturile la capitalul social varsat anticipat, respectiv pentru cele pe care le pretind in urma retrageii. Contabilitatea analitica a contului 456 “decontari cu asociatii privind capitalul” se tine nominal pe fiecare asociat, cuprizand numarul de parti sociale sau actiuni, nominative si valoarea nominala a acestora subscrise/ si varsate de asociati/ actionari. Contul 201 “cheltuieli de constituire” – are rolul de evidentiere a cheltuielilor ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unitatii patrimoniale (taxe si alte cheltuieli de inscriere si imatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni sau obligatiuni, cheltuieli de prospectare a pietei, publicitate si alte cheltuieli legate de infiintarea si extinderea activitatii intreprinderii). Este cont de activ. Se debiteaza cu cheltuieli ocazionate de infiintarea intreprinderii. Se crediteaza cu cheltuielile de constituire amortizate integral. Soldul debitor- reprezinta valoarea cheltuielilor de constituire existente.

Contabilitatea constituirii capitalului la societatile de persoane si capital. In cadrul acestui tip de societati, din care cea mai raspandita este societatea cu raspundere limitata (SRL), capitalul social avand o limita minima de 200 lei este divizat 29 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

in parti sociale egale, de o valoare nominala minima legal stabilita de 10 lei persoanele care le detin au calitatea de asociati si sunt nominalizate. Asociatii sunt obligati sa aduca aportul la capitalul social subscris, in bani sau bunuri, conform angajamentelor lor precizate in statut si contractul de societate. In cazul aporturilor in natura (bunuri), acestea nu pot depasi 60% din capitalul social subscris.

Contabilitatea constituirii capitalului la societatile de capital. Cea mai raspandita forma juridica din aceasta categorie de societati o reprezinta societatea pe actiuni (SA). Societatea pe actiuni poate fi constituita de catre membrii fondatori, care semneaza si documentatia de constituire a societatii si subscriu in totalitate capitalul social sau prin prospecte de subscritie publica, numite si prospecte de emisiune, in baza carora cei care iau cunostinta de caracterul activitatii, limitele participarii la capitalul social si de renumerare a capitalului isi anunta in scris acceptul de a subscrie. La constituirea societatilor pe actiuni (S.A. sau S.C.A.) trebuie varsat cel putin 30% din capitalul subscris, iar in cazul constituirii prin subscritie publica, cel putin 50%. Restul de capital se va varsa in termen de 12 luni de la inmatriculare. Fondatorii unei societati pe actiuni sunt semnatarii actului constitutiv raspuzand de continutul prospectului de emisiune privind constituirea societatii si a capitalului. In societatile de capital, capitalul social se divide in actiuni. Actiunile sunt titluri de valoare emise de societatea pe actiuni sau societatea in comandita pe actiuni care exprima dreptul de propietate a celui care o detine asupra unei parti din capitalul social subscris. Trasatura de baza a actiunilor este libera lor negociabilitate pe piata financiara, prin bursa de valori, la o valoare mai mare saumai mica decat valoarea lor nominala, oferind astfel posesorilor lor sansa castigului, dar si riscul pierderii. Potrivit actului constitutiv, societatea comerciala poate emite actiuni nominative sau la purtator. Actiunile nominative – sunt cele in care numele propietarului apare inscris, fiind organizata evidenta lor operativa prin “registrul actionarilor”. Actiunile la purtator – nu cuprin inscrisuri cu privire la propietari, individualizarea lor efectuandu-se printr-un numar (seria actiunii).Ca urmare, transmiterea lor se face prin simpla traductiune intre posesor si cumparator; nu se impune organizarea unei evidente operative pe posesori. Cand nu se face mentiunea in actul constitutiv privind felul actiunilor emise, ele sunt la purtator, iar contravaloarea lor se varsa integral in subscriere. 30 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Dintre cele doua tipuri de actiuni, avantajul il detin cele nominative, prin faptul ca in cazul pierderii, actionarul deposedat nu pierde dreptul de propietate (cum se intampla cu cele la puratator), eliberadu-i-se un alt titlu, iar cesiunea lor se poate face pe baza declaratiei cedentului (celui care vinde) subscrisa si de cesionar (cel care cumpara), consemnarea ei fiind obligatorie si in “registrul actionarilor”, respectiv pe actiune. Conform dispozitiilor legale, emisiunea de actiuni se realizeaza la valoarea lor nominala (“AL PARI”). Practica a impus insa, posibilitatea emiterii de actiuni la valoarea superioara valorii nominale (“SUPRA PARI”). Sumele ce depasesc valoarea nominala se folosesc pentru acoperirea cheltuielilor de infiintare a societatii emisiunii de actiuni, de lansare a prospectului de subscriere, ca prime de emisiune. Conform dispozitiilor legale, capitalul social varsat la constituirea societaii pe actiuni nu poate fi mai mic de 30% din valoarea capitalului social subscris initial care potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 32/1997, aprobata prin legea 195/1997, nu poate fi mai mic de 25.000lei. 2.Contabilitatea operatiilor privind cresterea capitalului social. Pe parcursul functionarii intreprinderii, capitalul social al acesteia se poate modifica avand loc operatii de cresteri si micsorari. Orice modificare in marimea capitalului social se face numai in urma deciziei luate de Adunarea generala a asociatilor sau actionarilor si cu respectarea prevederilor din statutul societatii. Cresterea capitalului social poate avea loc pe mai multe cai, prin: aporturi noi in natura si /sau in bani operatii interne dubla marire conversia obligatiunilor in actiuni Contabilitatea cresterii capitalului social prin aporturi noi in natura si / sau in numerar. O asemenea crestere este determinata de necesitatea procurarii de noi resurse pentru finantarea investitiilor sau consolidarea situatiei financiare. Modalitatea financiara de crestere se asigura prin aporturi noi in bani si/ sau in natura. Operatia produce o crestere a activelor (mijloace banesti, imobilizari, stocuri etc.) si o majorare corespunzatoare a capitalului social. Cresterea capitalului prin aportul in numerar se poate efectua, teoretic, dupa doua metode: cresterea valorii nominale a actiunilor existente si prin emiterea de noi actiuni. 31 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Prima modalitate evita cresterea numarului initial de actiuni si modificarea echilibrului dintre actionari. Ea devine aplicabila prin consimtamantul unanim al actionarilor. Apelul la cea de a doua modalitate impune din partea societatii sa-si stabileasca pretul de emisiune pentru actiunile noi.Acestea se plaseaza intre valoarea matematica contabila a vechilor actiuni (limita maxima) si valoarea lor nominala (limita minima). In masura in care pretul de emisiune al actiunilor noi este mai mic decat valoarea matematica contabila a actiunilor vechi, se produce “efectul de dilatare” a capitalului care la randul sau antreneaza o pierdere pentru actionarii “vechi” care nu participa la subscrierea de noi actiuni. Pentru a compensa aceasta pierdere se apeleaza la drepturile preferentiale de subscriere (DS). Discutate ca titluri de valoare, DS sunt titluri de valoare negociabile care intra in paritate cu actiunile vechi. Marimea lor se calculeaza ca diferenta intre valoarea matematica contabila veche si valoarea matematica noua a unei actiuni. Rationamentul calcularii valori teoretice a unui DS se prezinta astfel: capitalul propriu inaintea cresterii prin aporturi noi……..Q x W cresterea………………………………………………….Q1 x E capitalul propriu rezultat in urma cresterii………………(Q x V)+(Q1 x E) valoarea matematica contabila a unei actiuni dupa cresterea capitalului propriu (QxV) + (Q1xE) (Q+Q1) valoarea teoretica a dreptului de subscriere…………… Q1 x (V - E) Q + Q1 Unde: Q – reprezinta numarul actiunilor vechi Q1- numarul actiunilor noi V – valoarea matematica contabila a vechilor actiuni E – pretul de emisiune al noilor actiuni Contabilitatea cresterii capitalului social prin operatii interne. O modalitate de crestere a capitalului social o reprezinta operatiile interne de incorporare a celorlalte structuri de capital propriu cum sunt:  Primele de emisiune;  Rezervele din reevaloare;  Rezervele disponibile;  Rezultatul reportat; 32 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

 Convertirea obligatiunilor in actiuni. Doua tratamente contabile pot fi folosite pentru incorporarea celorlalte capitaluri proprii in capitalul social: 1. modificarea valorii nominale cu mentionarea numarului de actiuni existente; 2. emisiunea de actiuni noi care se repartizeaza gratuit vehilor actionari, cu mentinerea valorii nominale vechi. In cazul emisiunii de noi actiuni destinate vanzarii si unor noi solicitanti, protectia vechilor actionari se realizeaza prin intermediul drepturilor de atribuire (DA) care se acorda gratuit vechilor actionari. Aceste drepturi sunt negociabile si se detremina pentru fiecare actiune ca diferenta intre valoarea contabila stabilita inainte si dupa emisiunea noilor actiuni, ca in cazul DS-urilor. Actiunile noi se pot acorda vechilor actionari, care le utilizeaza in achizitionarea noilor actiuni, sau le vand noilor solicitanti, care, in functie de paritatea de emisiune, achizitioneaza DA-urile necesare prin achizitia actiunilor. Mecanismul de calcul si functionare a DA-urilor este in principiu similar cu cel al DS-urilor. Relatia de calcul pentru valoarea teoretica a unui drept de atribuire este: DA = C /(C+C’)x V Unde: C – numarul de actiuni vechi C’ – numarul de actiuni noi emis. V – valoarea contabila sau cotatia la bursa a vechilor actiuni. Sau DA = valoare contabila veche – valoarea contabila noua. Contabilitatea cresterii capitalului social prin dubla marire. Dubla marire de capital social se realizeaza prin capitalizarea rezervelor, primelor de capital sau diferentelor din reevaluare si prin aporturi in numerar.Ea poate avea loc simultan sau auccesiv. In ipoteza in care cresterile sunt simultane, drepturile de subscritie si cele de atribuire sunt rezervate in mod exclusiv vechilor actionari.Cand cresterile sunt succesive, drepturile de subscritie sau de atribuire, dupa caz, apartin vechilor actionari din timpul primei cresteri. Drepturile celei de-a doua cresteri apartin vechilor actionari si a celor ce au beneficiat de prima crestere de capital.

33 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Contabilitatea cresterii capitalului social prin conversia obligatiilor (datoriilor) in actiuni. Pe cale se asigura cresterea capitalului social prin diminuarea datoriilor fara a apela direct la trezorerie. Aceasta conversie trebuie sa fie dorita si motivata de obligatari (creditori) care devin actionari sau asociati. Purtatorul de obligatiuni ca titluri de valoare cu dobanda fixa trebuie sa fie interesat sa le transforme in titluri cu venit variabil (dividentele). In acest scop, actiunile emise trebuie sa aiba o valoare teoretica apropiata de cea a obilgatiunilor. Diferenta dintre valoarea nominala totala o obligatiunilor convertite si valoarea totala a actiunilor noi emise ca echivalent se inregistreaza ca prime de emisiune. Nu se ridica problema protectiei financiare a vechilor actionari deoarece obligatarii ca subscriptori ai noilor actiuni sunt creditorii societatii comerciale. 3. Contabilitatea operatiilor privind micsorarea capitalului social Micsorarea capitalului social se impune atunci cand acesta este supradimensionat, cand se reduc investitiile sau cand se decide lichidarea unor parti din activele societatii. Se poate realiza prin urmatoarele modalitati:  1. reducerea valorii nominale sau a numarului de actiuni si rambursarea contravalorii lor actionarilor;  2. reducerea valorii nominale sau a numarului de actiuni pentru acoperirea pierderilor;  3. micsorarea – cresterea capitalului social  4. amortizarea capitalului  1. Contabilitatea micsorarii capitalului social prin rambursarea unei parti catre asociat Reducerea pe aceasta cale are loc in cazul in care capitalul este supraproportionat fata de activitatea sa, atunci cand se reduc investitiile dintr-un sector de activitate sau cand se decide realizarea (vanzarea) unei parti din activul societatii care nu este necesar activitatii sale. Doua modalitati se pot folosi pentru tratarea contabila a reducerii capitalului social prin rambursarea catre actionari: a). reducerea numarului de actiuni si mentinerea valorii nominale; 34 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

 b). micsorarea valorii nominale si mentinerea numarului de actiuni. Indiferent de tratamentul adoptat, fiecare actionar primeste o fractiune din capitalul social calculata proportional cu numarul de actiuni detinute inainte de reducere.  2. Contabilitatea micsorarii capitalului social prin acoperirea pierderilor. Acoperirea pierderilor exercitiului din capitalul social are loc numai in cazul in care nu exista o alta modalitate de finantare. In principiu, acoperirea pierderilor se face prin report la noul exercitiu, din rezervele legale constituite in acest sens si prin varsamintele noi pentru reantregirea capitalului. Practic, apelul la capitalul social intervine in cazul in care se constata ca bilantul prezinta un nivel mult prea mare al pierderilor reportate pentru a putea fi absolvit de profiturile exercitiilor viitoare. Modalitatile contabile si financiare folosite pentru finantarea pierderilor direct din capitalul social sunt cea a reducerii valorii nominale a actiunilor si cea a anularii numarului de actiunii. Indiferent de solutia retinuta, de debiteaza contul 1012 “Capital subscris varsat” si se crediteaza contul 117 “Rezultatul reportat”.  3. Contabilitatea micsorarii – cresterii capitalului social. O societate care lucreaza in pierdere si doreste sa majoreze capitalul poate apela la tehnica financiar-contabila in doi pasi succesivi: a). reducerea capitalului pentru a acoperi pierderile  b). majorarea capitalului prin incorporarea rezervelor sau prin emiterea de noi actiuni. Aceasta dubla operatie este cunoscuta sub denumirea de “ miscarea acordeonului” sau “insanatosire financiara”. Majorarea capitalului prin incorporarea de rezerve are loc in cazurile in care pierderile nu depasesc 50% din capital. In caz contrar, cresterea se acopera din emisiunea de noi actiuni sau chiar conversia obligatiunilor in actiuni. Primul pas, micsorarea capitalului genereaza inregistrarea privind debitarea contului 1012 “capital subscris varsat” si creditatrea contului 117 “rezultatul reportat”. Cel de al doilea pas, finantarea cresterii capitalului, impune inregistrarile specifice incorporarii rezervelor in capital sau emiterii de noi actiuni reprezentative.  4. Contabilitatea amortizarii capitalului Amortizarea capitalului consta in rambursarea depunerilor care actionari fara ca prin aceasta sa se reduca marimea capitalului social. Rambursarea se face din rezervele disponibile constituite sau prin afectarea unei parti din profit. Ca reglementare, amortizarea capitalului se efectueaza in virtutea unei dispozitii statutare sau prin decizia Adunarii generale extraordinare a actionarilor. 35 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Legislatia unor tari occidentale admite amortizarea capitalurilor, respectiv restituirea catre actionari a contravalorii actiunilor detinute, fara modificarea capitalului social. In Romania problema nu este reglementata. In scopul de a indica mentinerea capitalului de orogine, rezerva sau profitul care se substituie la fractiunea rambursata actionarilor este decontata prin crearea a doua analitice in cadrul contului 1012 “capital subscris varsat”, respectiv 1012.1 “capital neamortizat” si 1012.2 “capital amortizat”. Aceasta ultima parte de capital este indispensabila, iar actiunile echivalente nu participa la primul dividend si au un regim diferit la partajul capitalului realizat la lichidarea societatii.

III.2. Contabilitatea primelor legate de capital Ca elemente ale capitalurilor proprii, primele rezulta in urma operatiunilor de constituire a capitalului social subscris prin emisiunea de actiuni la valoare “SUPRA PARI” si ulterior prin majorarea capitalului, fie ca urmare a emisiunii de noi actiuni, fie prin incorporarea unei parti din profitul realizat. Mai pot rezulta si in urma fuzionarii a doua societati, pentru a se asigura realizarea drepturilor de proprietate in noua societate sau in societatea absorbanta. 36 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Pentru inregistrarea lor in contabilitate se utilizeaza contul 104 “prime legate de capital”. Este un cont de surse proprii, de pasiv. Se crediteaza cu primele stabilite cu ocazia emisiunii de actiuni pentru crearea sau majorarea capitalului social, prin debitul contului 456 “decontari cu asociatii privind capitalul”. Se debiteaza cu primele de capital incorporate in capital prin creditul contului 1012 “capital subscris varsat” ; cu primele transferate la rezerve prin creditul contului 1063 “rezerve statutare” sau 1068 “alte rezerve”. Soldul creditor reprezinta primele de capital create si neutilizate. Contul este delimitat, in functie de categiriile de prime in conturi sinteticede gradul II astfel :  1041 “Prime de emisiune”  1042 “Prime de fuziune”  1043 “Prime de aport”  1044 “Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni” Pentru exemplificarea reflectarii in contabilitate a categoriilor de prime legate de capital, se considera urmatoarele cazuri: a). cresterea de capital prin emisiunea de noi actiuni la o valoare peste nominal (SUPRAPARI). Primele de emisiune se determina prin diferenta dintre valoarea de emisiune a noilor actiuni sau parti sociale (mai mare) si valoarea nominala a acestora (mai mica). Primele de emisiune au o dubla functie :  sa acopere cheltuielile cu emisiunea actiunilor ;  sa egalizeze drepturile actionarilor noi cu cele ale vechilor actionari, prin compensarea diferentei dintre valoarea nominala si valoarea contabila a vechilor actiuni. III.3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri de valori economice create prin reevaluarea activelor, de regula a celor imobilizate. Ele intervin numai in cazul in care cresterea de valoare fata de valoarea contabila anterioara este apreciata ca sigura si durabila. Odata constituite, rezervele din reevaloare sunt mentinute ca structura de capitaluri proprii atat timp cat bunurile la care se refera nu au fost amortizate sau realizate. Pe masura realizarii sau amortizarii bunurilor, plusvaloarea este utilizata – partial sau total – pentru cresterea capitalului social sau este transferata la rezerve, in raport cu prevederile legii. De regula, plusvaloarea inregistrata asupra imobilizarii face obiectul amortizarii, 37 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

fiind incorporata in rezerve. Valoarea diferentei din reevaluare, corespunzand unei imbilizari cedate sau scoase din functiune, potrivit standardelor contabile internationale, poate fi transferata rezervelor supuse distribuirii. In cazul imobilizarilor corporale, sub forma terenurilor si imobilizarilor financiare reevaluate, plusvalorile rezultate se transfera la capitalul social. Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza ca o crestere a rezervei din reevaluarea din cadrul capitalurilor proprii, daca nu a aexistat o descrestere anterioare recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea cunoscuta anterior la acel activ. Daca rezultatul reevaluari este o descrestere a valorii contabile nete, atunci aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, daca din rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala. Diferentele din reevaluare nu pot face obiectul acoperirii pierderilor. Reflectarea in contabilitate se realizeaza cu ajutorul contului 105 “rezerve din reevaluare” a carui utilizare presupune existenta unor dispozitii legale. Este un cont de surse, de pasiv.Se crediteaza cu diferentele constatate in plus, cu ocazia reevaluari imobilizarilor, prin debitul conturilor de imobilizari corporale (211 ; 212 ) si financiare (261; 262 ; 267 ). Se debiteaza cu rezervele din reevaluare incorporate in capitalul social, prin creditul contului 1012 “capital subscris varsat” sau transferate la rezerve prin creditul contului 1068 “alte rezerve”. Soldul creditor reprezinta rezervele din reevaluare constatate si neutilizate. III.4. Contabilitatea rezervelor. In strucura capitalurilor proprii sunt cuprinse si rezervele constituite din profitul intrprinderii sau, in mod exceptional, din excedentul obtinut in emisiunea actiunilor la valoarea “SUPRAPARI”, cand acesta, profitul, nu este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor cu emisiunea actiunilor. Sunt destinate acoperirii pierderilor sau pentru cresterea capitalului social. Rezervele, reprezinta in principiu, profituri capitalizate in mod durabil de intreprindere pana la o decizie contrara a organelor autorizate. Deci, ele se constituie si doteaza in raport cu cotele distribuite din profiturile anului. In mod exceptional rezervele se mai pot constitui si din alte resurse, cum sunt rezervele din reevaluare si primele de capital. 38 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Structural, rezervele se impart in rezerve legale, rezerve statutare si alte rezerve. Rezervele legale se constituie annual, in procent de cel putin 5% din profitul contabil annual inainte de impozitare (profitul brut) pana la limita cand rezerva atinge 20% din capitalul social. Se precizeaza ca sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, in limita a 5% din profitul annual, pana ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social. Prin scopul lor rezervele legale sunt destinate sa protejeze capitalul social in cazul in care exercitiile financiare s-au inchiat cu pierderi, deci sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor. Rezervele statutare se constituie annual din profiturile nete ale unitatilor patrimoniale, conform prevederilor din actul constitutiv al acestora. Ele pot avea ca scop temperarea asociatilor de a pretinde dividende in dauna altor obligatii mai mari si urgente ale intreprinderii privind functionarea lor normala. Alte rezerve prevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ din profitul net si din alte surse, cum sunt primele legate de capital, fiind destinate acoperirii pierderilor, cresterii capitalului social, acordarii de dividende si in anii de exercitiu financiar cu pierderi, pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre societate si alte destinatii stabilite prin hotararea generala a asociatilor. Evidenta rezervelor constituite prin capitalizarea profiturilor si din alte surse stabilite prin lege se realizeaza prin contul de pasiv 106 “rezerve”, dezvoltate pe patru conturi sintetice de gradul II, 1061 “rezerve legale”, 1062 “rezerve pentru actiuni proprii”, 1063 “rezerve statutare” si 1068 “alte rezerve” corespunzatoare categoriilor de rezerve pe care le poate constitui si gestiona. Contul 1061 “rezerve legale” tine evidenta rezervelor constituite in baza reglementarilor legale. Este un cont de surse proprii, cu functie de pasiv. Se crediteaza cu rezervele legale constituite din profitul brut, in corespondenta cu debitul contului 121 “profit si pierdere” si se debiteaza cu rezervele legale utilizate pentru acoperirea pierderilor din exercitiile precedente, prin creditul contului 117 “rezultatul reportat”, respectiv cu rezervele legale incorporate in capitalul social, prin creditul contului 1012 “capital subscris varsat”. Soldul creditor reprezinta rezervele legale constituite si neutilizate. Contul 1063 “rezerve statutare” – tine evidenta rezervelor constituite annual din profitul net, in baza prevederilor din statutul societatii. Contul 1068 “alte rezerve” tine evidenta altor rezerve neprevazute le lege sau statut, constituite facultativ din profitul net pentru acoperirea pierderilor, cresterea capitalului social sau pentru alte scopuri, potrivit hotararii Adunarii general a asociatilor/ actionarilor. 39 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Fiind conturi de surse proprii, de pasiv, se crediteaza cu rezervele statutare si alte rezerve constituite din profitul net prin debitul contului 129 ”repartizarea profitului”; cu primele de emisiune transferate la rezerve prin debitul contului 1041 “primele de emisiune”. Se debiteaza cu rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare prin creditul contului 117 “rezultatul reportat”, respectiv cele din perioada curenta prin creditul contului 121 “profit si pierdere”; se mai debiteaza cu rezervele statutare sau “alte rezerve” incorporate in capitalul social prin creditul contului 1012 “capital subscris varsat”. Soldul creditor reprezinta rezervele statutare, respectiv “alte rezerve” constituite si neutilizate.

III.5. Contabilitatea rezultatelor a. Contabilitatea rezultatului reportat. In categoria capitalurilor proprii se include si rezultatele reportate din exercitiile precedente a caror decizie de repartizare a fost amanata de Adunarea generala a asociatilor. Profitul figureaza ca sursa proprie de finantare pana in momentul distribuirii sale pe destinatiile stabilite prin lege si statutul intreprinderii societare, iar pierderea pana la acoperirea sa din rezultatul exercitiului urmator sau din rezervele destinate in acest sens. La intreprinderile personale profitul net virat la capitalul individual in prima zi de deschidere a exercitiului celui care urmeaza realizarii sale. Rezultatul sub forma de profit sau pierdere obtinut in exercitiile anterioare a carui decizie de repartizare a fost amanata pentru exercitiile urmatoare se inregistreaza in contul 117 “rezultatul reportat”. Se crediteaza cu rezultatul reportat sub forma de profit, se debiteaza cu rezultatul reportat sub forma de pierdere. Ulterior, cu ocazia admiterii deciziei de repartizare a rezultatului, contul se crediteaza cu acoperirea pierderii din profitul realizat in perioada curenta, din rezervele constituite sau prin decontare asupra capitalului social.Se debiteaza cu profitul reportat destinat prin repartizare cresterii rezervelor sau capitaluilui social.Soldul debitor reprezinta pierderea nerepartizata, iar soldul creditor, profitul nerepartizat. 40 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Tipurile de inregistrari contabile privind rezultatul reportat sunt: a). inregistrarea profitului nerepartizat la inchiderea exercitiului financiar, inregistrare la dechiderea exercitiului urmator: 121 = 117 profit si pierdere

rezultatul reportat

 b). inregistrarea profitului repartizat pentru dividende, varsaminte la buget si participarea salariatilor la profit, distribuiri propuse sau declarate dupa data bilantului: 129 = 117 repartizarea profitului

rezultatul reportat

Urmand ca dupa aprobarea de catre Adunarea generala a actionarilor, aceste distribuiri sa fie reflectate in conturile de datorii, respectiv: 117 = 457 rezultatul reportat

dividende de plata

424 participarea personalului la profit

si respectiv: 121 profit si pierdere

=

129

repartizarea profitului

 c). pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din profitul exercitiului curent: 129 = 117 repartizarea profitului

rezultatul reportat

Iar pentru pierderile contabile realizate in exercitiul precedent raportate in bilant ca sold debitor al contului 121 “profit si pierdere”. 117 = 121 rezultatul reportat

profit si pierdere

 d). pierderile exercitiilor precedente acoperite din rezerve: 106 = 117 rezerve

rezultatul reportat

iar daca sunt acoperite din capitalul social: 1012 = capital subscris varsat

117

rezultatul reportat.

 e). rezultatul favorabil provenit din schimbarea politicilor contabile si corectarea erorilor contabile se inregistreaza in debitul conturilor de active si datorii si in creditul contului 117 “rezultatul reportat”, iar cele nefavorabile in debitul aceluiasi cont.

41 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

I.

VI.APLICATII PRIVIND CAPITALUL SOCIAL Inregistrarea capitalului social al unei societati

1. Infiintarea unei societati cu raspundere limitata Conform actelor de constituire a societatii, capitalul social este format din 5000 de parti sociale, cu o valoare nominala de 10 lei / parte sociala. Aportul la capitalul social este in numerar si s-a virat, conform extrasului de cont. Capital social = Numarul de parti socialex Valoarea nominala Capitalul social = 5000 x 10 = 50.000 Inregistrearea in contabilitate: a). Subscrierea capitalului: A+456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul 50.000 D Capital subscris nevarsat 50.000C 456 = 1011

P+101.1

50.000 lei

b). Varsarea capitalului  Aportul efectiv

42 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

A+ 5121 Conturi la banci in lei 50.000 D A - 456 Decontari cu actionarii/ asociatii privind capitalul 50.000 C 5121 = 456 50.000 lei  Evidentierea capitalului subscris varsat P+ 1012 Capital subscris varsat P - 1011 Capital subscris nevarat 1011 = 1012

50.000 C 50.000 D 50.000 lei

D 456 C Si 50.000 50.000 Rd 50.000 Rc 50.000 Tsd 50.000 Tsc 50.000 -

D

1011

C

43 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Si 50.000 Rd 50.000 Tsd 50.000 -

50.000 Rc 50.000 Tsc 50.000 -

44 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Bilantul financiar dupa inregistrarea capitalului social: ACTIVE PASIVE 5121 Conturi la banci in lei 50.000 50.000 1012 Capital subscris varsat 2. se majoreaza capitalul social al unei societati pe actiuni.  Capitalurile proprii, inainte de majorare, se prezinta astfel: - capital subscris varsat 250.000 lei - rezerve legale 5.000 lei - alte rezerve 80.000 lei - rezultatul exercitiului 120.000 lei TOTAL capital propriu: 455.000lei  Numarul de actiuni existente pana la majorare: 10.000  Valoarea nominala : 1 actiune = 250.000 / 10.000 = 25 lei  Capitalul social se majoreaza cu aport in natura – o constructie. Conform raportului de evaluare si acordului actionarilor existenti, valoarea de aport a constructiei este de 100.000 lei. Actionarii existenti decid calcularea primelor de aport, pentru a stabilii numarul de actiuni noi emise si distribuite noului actionar. a). calculul valorii de aport al unei actiuni distribuite: vaport = 455.000 / 10.000 = 45,5 lei b). calculul numarului de actiuni noi nr. de actiuni = 100.000 / 45,5 = 2.198 c). inregistrarea majorarii capitalului social:  Subscrierea capitalului A+ 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul

100.000 D

P+ 1011 Capital subscris nevarsat 2.198 x 25 =54.950 C P+ 1043 Prime de aport 100.000 – 54.950 = 45.050 C 45 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

456 = % 1011 1043  varsarea capitalului: - aport efectiv

100.000 lei 54.950 lei 45.950 lei

A+ 212 Constructii 100.000 D A – 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul 100.000 C 212 = 456 100.000 lei - evidenta capitalului subscris varsat: P+ 1012 Capital subscris varsat 54.950C P- 1011 Capital subscris nevarsat 54.950 D 1011 = 1012

54.950 lei

Situatia conturilor de capitaluri: D 1011 C D 1012 Si 54.950 54.950 Rd 54.950 Rc 54.950 Tsd 54.950 Tsc 54.950 Rd Tsd -

D

C

Si 250.000 54.950 Rc 304.950 Tsc 304.950 Sfc 304.950

1043

C

46 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Si 45.050 Rc 45.050 Tsc 45.050 Sfc 45.050

Rd Tsd -

II.

Repartizarea profitului

1. Repartizari din profitul exercitiului financiar curent incheiat. Conform Procesului Verbal al Adunarii Generale a Asociatilor, din 15.02.2013, de aprobarea situatiei financiare a anului 2012, sau decis urmatoarele repartizari din profitul anului 2012: - 4.000. lei, completarea rezervei legale (conform legii nr. 31/1990, republicata) - 50.000 lei, constituirea altor rezerve - 120.000 lei, participarea personalului la profit - 200.000 lei, distribuirea dividendelor - 106.000 lei, valoarea nerepartizata. a). inregistrarea repartizarilor din profitul exercitiului financiar 2002:  inregistrari rezerve legale: A+ 129 Repartizarea profitului P+ 1061 Rezerve legale 129 = 1061

4.000 D 4.000 C

4.000 lei

 inregistrarea altor repartizari A+ 129 Repartizarea profitului P+ 1061 Rezerve legale 129 = 117

370.000 D 370.000 C 370.000 lei 47

Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

La sfarsitul exercitiului financiar 2012, conturile se prezinta astfel: D 129 C SFD 374.000 Si Profitul 4.000 repartizat 370.000 D 121 Rd 374.000 Rc Tsd 374.000 Tsc -

D

117 Si

Rd Tsd -

Si 480.000 Rc Tsc 480.000 Sfc 480.000

-Rd 370.000 Tsd Rc 370.000 Tsc370.000 Sfc 370.000

C

C

Si Rd Tsd -

4.000 Rc 4.000 Tsc 4.000 Sfc 4.000

b) In anul 2013 dupa aprobarea situatiei financiare:  Se transfera profitul repartizat in contul 121 profit si pierdere A – 129 repartizarea profitului 374.000 C P – 121 profit si pierdere 374.000 D D

129 Si 374.000 Rd Tsd 374.000 -

Situatia conturilor: C D

121

C

374.000 Rc 374.000 Tsc 374.000 -

48 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Si 480.000 374.000 Rd 374.000 Tsd 374.000

Rc Rd Tsc 480.000 Tsd Sfc 106.000 Profitul nerepartizat al anului 2012  Se reporteaza profitul nerepartizat al anului 2012: P- 121 Profit si pierdere P+ 117 Rezultatul reportat 121 = 117 106.000 lei Situatia conturilor: D

121

106.000 Rd 106.000

C Si 106.000 Rc

Si 370.000 106.000 Rc 106.000 Tsc 476.000 Sfc 476.000

106.000 D 106.000 C D Tsd 106.000 -

117

C

Tsc 106.000 -

-

 Se inregistreaza repartizarile din profit, conform Procesului Verbal al Adunarii Generale a Actionarilor, dupa aprobarea situatiei financiare anuale: P- 117 Rezultatul reportat 370.000 D P+ 1068 Alte rezerve 50.000 C P+ 424 Participarea personalului la profit 120.000 C P+ 457 Dividende de plata 200.000 C 117 = % 1068 424 457 49 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

Sitatia contului 117:

D 370.000 Rd 370.000 Tsd 370.000

117

C Si 476.000

Rc Tsc 476.000 Sfc 106.000 Profit si pierdere an 2012 V.ANEXE

50 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

BIBLIOGRAFIE 51 Sucea Marius-Cristinel

Capitalurile proprii

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE:  Reglementari contabile pentru agentii economici  Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata in 2008  OMFP nr. 94/2001 privind Reglementari contabile armonizate cu Directia a-IV –a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabiliate.  OMFP nr. 306/2002 privind Reglementari contabile armonizate cu directivele europene MIHAI RISTEA MIRELA DIMA

Contabilitatea societatilor comerciale

OPREA CALIN MIHAI RISTEAcontabilitatii

Bazele

GABRIELA IORDACHEComert TATIANA STANESCUmanualclasa a-x-a PATRASCU DANIELAFinantarea afacerii NECULA ANDA SUZANA ILIEPlanificare operationala CATALINA POPOVICI MARIA POPAN

Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor

MONITORUL OFICIAL  Codul Fiscal  Legea nr. 30/1990 republicata cu modificarile ulterioare privind societatile comerciale.

52 Sucea Marius-Cristinel