Atestat - Contabilitatea Trezoreriei [PDF]

Zitiervorschau

CONTABILITATEA TREZORERIEI

1

CUPRINS

ARGUMENT ...............................................................................................................................3 CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND TREZORERIA 1.1 Definirea Trezoreriei ......................................................................................................4 1.2 Delimitări și structuri privind trezoreria...........................................................................4 1.3 Evaluarea structurilor de trezorerie.................................................................................10 CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SC OBIECTE SANITARE SRL 2.1 Prezentarea și structura societății SC OBIECTE SANITARE SRL ............................15 2.2

Prezentarea

societății

prin

prisma

principalilor

indicatori.............................................18 2.3 Întocmirea și prezentarea fluxurilor de trezorerie la Obiecte Sanitare S.R.L...............21 CAPITOLUL 3. ANALIZA TREZORERIEI 3.1 Analiza evoluției trezoreriei în perioada 2018-2020.....................................................24 3.2 Analiza principalilor indicatori .....................................................................................27 CONCLUZII ...............................................................................................................................37 BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................38

2

ARGUMENT

Trezoreria unei entități economice reprezintă asamblul operațiunilor fianciare prin care se obțin mijloacele bănești necesare desfășurări activități și se utilizează pentru promovarea unor bunuri sau anularea unor datori i. Trezoreria ca sursă de informație pentru management : Fluxurile de trezorerie constituie o sursă de informații foarte importantă pentru management . Fie că este vorba de numerar sau echivalent de numerar, informația referitoare la existența disponibilităților la un moment dat , este un instrument deosebit de util în analiza situației financiare . Fluxul de numerar răspunde la întrebările privind solvabilitatea și lichiditatea entități economice . Starea de solvabilitate și lichiditate a entități economice implică rentabilitate, în timp ce nu în tot de una rentabilitatea implică și lichiditate. Pentru realizarea proiectelor de investiții, entitățile economice, adoptă decizia de finanțare care presupune utilizarea surselor de finanțare a investițiilor în ordinea de preferință, respectiv utilizarea disponibilităților pentru investiții rămase din anii precedenți, amortizarea activelor imobilizate, sume din vânzarea mijloacelor fixe neutilizate sau parțial utilizate, profit net afectat pentru finanțarea proiectelor de investiții și în completare creșterea capitalului social și contractarea de împrumuturi bancare sau obligatoare . Întrucât investițiile se realizează la anumite perioade de timp, gestiunea trezoreriei entității economice se rezumă la gestionarea capitalurilor pe termen scurt, respectiv pentru. activitatea de exploatare și financiară . Obiectivul urmărit în gestiunea trezoreriei este asigurarea unui sold zero de trezorerie prin plasarea eficientă, sigură și cu un grad mare de lichiditate a excedentului de trezorerie și prin acoperirea deficitului de trezorerie cu un cost minim al capitalurilor împrumutate .

3

CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND TREZORERIA 1.1. Definirea Trezoreriei Contabilitatea trezoreriei unei entități economice asigură evidența și mișcările acțiunilor deținute la entități afiliate , alte investiți pe termen scurt ,disponibilități în conturile bancare,numerar în casierie , cecuri de încasat , efecte comerciale de primit ne ajunse la scadență, titluri de plasament , și alte investiți pe termen scurt reprezentând obligațiunile emise și răscumpărate ,obligațiuni răscumpărate, obligațiuni achiziționate și a altor valori de trezoreriei achiziționate în scopul realizări de profit într-un timp relativ scurt. De aici putem observa că trezoreria reprezintă totalitatea disponibilităților entități economice și a altor valori de trezoreriei inclusiv a investiților pe termen scurt . Evidența operativă se realizează cu ajutorul Registrului de casă în care se reflectă existentul și mișcarea numerarului în casierie. Se întocmește zilnic de către casier, determinându-se totalul încasărilor, totalul plăților și soldul de casă, separat pentru moneda națională și separat pentru fiecare monedă străină. La sfârșitul fiecărei luni, atât disponibilitățile în valută cât și alte valori de trezorerie, reprezentate de : titluri de stat în valută, acreditivele și depozitele în valută se evaluează la cursul de schimb al pieței comunicat de BNR în ultima zi bancară a luni respective . Financiar, trezoreria reprezintă diferența între disponibilitățile și datoriile imediate. În acest sens, se poate vorbi despre o trezorerie pozitivă (sau un excedent de lichidități față de datori imediate), sau o trezorerie negativă (situația inversă). Echilibrul între lichiditățile și datoriile imediate, care degajă mărimea și sensul (+/-) trezoreriei firmei, depinde de: -suma lichidităților la începutul perioadei de referință; -fluxul de încasări și plăți aferent perioadei; -alte variabile ; Ciclul operațiunilor de investiții se desfășoara pe baza unor decizii strategice: Decizia

de

investiții,

care

urmărește

menținerea

și,

mai

apoi,

modernizarea, dezvoltarea și diversificarea capacităților de producție. Decizia de finanțare, care asigură sursele interne și externe de acoperire financiară, în ordinea unor priorități economice (folosirea sumelor din circuitul entități, respectiv disponibilitățile din perioadele anterioare, amortizarea, sumele din operațiuni de dezinvestire; partea din profitul net destinată capitalizării; sporirea capitalului social; în completare, recurgerea la împrumuturi). De aceea, gestiunea trezoreriei se restrânge până la urmă în administrarea fondurilor pe termen scurt, care să asigure solvabilitatea entități în cele mai bune condiții.

4

Obiectivul trezoreriei entități constă în determinarea stocului monetar de care entitateaa are nevoie pentru a face față diverselor sale plăti pe durata unei perioade și de a cerceta maniera în care acest stoc poate fi constituit. Nivelul stocului monetar este rezultatul a doua categorii de fluxuri: fluxurile intrărilor de bani în circuit sau ale aprovizionărilor de bani și fluxurile ieșirilor de bani din circuit sau ale scurgerilor de bani. Fiecare din aceste variabile se caracterizează printr-o cantitate de unități monetare și printr-un moment de realizare. Determinarea stocului monetar necesar este mai greu de atins pentru ca variabilele, încasări și plăți sunt anticipative, privesc perioadele viitoare și, în absența unei sincronizări, pot să existe atât momente de realizare, cât și momente de nerealizare. Însă, trezoreria trebuie sa realizeze nu doar previziunea diferitelor fluxuri de trezorerie, dar să fie și o sursă de profit pentru entitate,sensul că trebuie să asigure contractarea de credite la cel mai mic cost și să fructifice excedentul de trezorerie cu cel mai bun randament.3

1.2 Delimitări și structuri privind trezoreria Trezoreria unei entități economice ocupă locul central în cadrul sistemului informațional, întrucât toate operațiunile în cadrul ciclurilor de finanțare, investiții și exploatare se exprimă valoric. Trezoreria entității economice reprezintă puntea de legătură între cele trei activități delimitate mai sus și joacă rolul unui filtru de reglare a fluxurilor în cadrul relației fundamentale: bani – marfă – bani. Conform IAS7,,Situația fluxurilor de trezorerie” trezoreria poate fii definită prin prisma principalelor componente : numerar și echivalente de numerar . Numerarul cuprindre disponibilități bănești atât din casă cât și din bancă , precum și depozitele la vedere, reprezentând bani la care entitatea are acces.Prin depozite la vedere putem înțelege depozitele bancare pe termen de cel mult 3 luni , dacă acestea sunt deținute cu scopul de a acoperi necesarul de numerar pe termen scurt . Echivalente de numerar sunt investițile financiare pe termen scurt deosebit de lichide, fiind ușor convertibile în sume cunoscute de numerar, și care sunt supuse unui risc scăzut de schimbare a valorii . Veniturile se realizează prin diferență dintre prețul de vânzare mai mare și pretul de cumpărare și sub forma dividendelor și dobânzilor încasate. Protejarea sau acoperirea disponibilităților bănești se face în raport cu, variația puterii de cumpărare a monedei (riscul de schimb) și riscul dobânzii.

5

Disponibilitățile sau depozitele create în conturile de bancă pot funcționa la vedere sau la termen. Daca nu acționează la vedere este recomandabil să se utilizeze contului curent sau casa de credit. În practică, la baza grupării fluxurilor stau, în principal, două criterii: Criteriul patrimonial, care definește fluxurile ca fiind drepturi și obligații ce nu au obligatoriu impact asupra disponibilităților: -fluxuri patrimoniale reale, care se concretizează în intrări și ieșiri de bunuri și -fluxuri patrimoniale financiare, reprezintă încasările provenite fie din emisiunea de noi acțiuni fie din emisiunea de titluri de creanță. -fluxuri patrimoniale de rectificare (neutre), fără influențe asupra trezoreriei, dar care au rolul de a reflecta valoarea reală a patrimoniului . Criteriul funcțional, corespunzător celor trei tipuri de activități specifice unei entități: -fluxuri de trezorerie (numerar) din activitatea de exploatare, determinate pe baza relației: Venituri încasate – Cheltuieli plătite ± Variația decalajelor de trezorerie -fluxuri de trezorerie (numerar) din activitatea de investiții, determinate pe baza relației: Vânzări de imobilizări – Achiziții de imobilizări ± Variația decalajelor de trezorerie -fluxuri de trezorerie (numerar) din activitatea de finanțare, determinate pe baza relației: Creșteri de capital – Rambursări de capital + Împrumuturi contractate – Rambursări de împrumuturi ± Variația decalajelor de trezorerie (numerar) Locul Trezoreriei în cadrul activități economice

În cadrul sistemului informațional al entității economice, trezoreria cuprinde ansamblul deciziilor, regulilor și procedurilor care au ca obiectiv major menținerea echilibrului financiar și cresterea valorii financiare a entității. Conceptul de trezorerie poate fi abordat din două puncte de vedere, și anume: Organizatoric. Trezoreria reprezintă parte din organigrama unei entități economice, cu sarcini și atribuții precis delimitate. Funcțiile acestei structuri administrative sunt operaționale și

6

sunt legate de gestiunea lichidităților și a riscurilor financiare în asigurarea echilibrului financiar pe termen scurt și lung. Structural. Trezoreria poate fii văzută din două puncte de vedere : -în sens static, trezoreria se calculează la o dată determinată, ca diferență între fondul de rulment necesar (FRN) și nevoia de fond de rulment (NFR) și este dependentă de situația relativă a resurselor și mijloacelor; -în sens dinamic, trezoreria se calculează între două date determinate, ca variație între fluxurile de încasări și plăți. Contabilitatea trezoreriei asigură evidența existenței și mișcării: ♦ Investiți financiare pe termen scurt; ♦ Disponibilităților în conturi la bănci și în casă; ♦ Acreditivelor. -Investiţiile financiare pe termen scurt (titlurile de plasament ) constau în: acţiuni proprii, acţiuni, obligaţiuni emise şi răscumpărate, obligaţiuni, alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate şi vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt. -Conturile la bănci sunt reprezentate de: valori de încasat (cecuri şi efecte de încasat, efecte remise spre scontare); conturi curente la bănci (conturi la bănci în lei şi în valută, sume în curs de decontare); dobânzi (de plătit, de încasat), credite bancare pe termen scurt şi dobânzi aferente. -Casa include: casa (în lei, în valută); alte valori (timbre fiscale şi poştale, bilete de tratament şi odihnă, tichete şi bilete de călătorie, alte valori). -Acreditivele sunt disponibilităţile în lei sau în valută, păstrate într-un cont bancar distinct, la dispoziţia furnizorului. -Viramentele interne reprezintă transferurile disponibilităţilor între conturi de trezorerie. Instrumentele de plată Obligațiile bănești între societăâile comerciale sau între societăâile comerciale și alte persoane fizice sau juridice se pot efectua, după caz, în numerar și fără numerar. Plata/încasarea în numerar se face imediat, fără intermediere, prin mișcarea directă a sumelor bănești. Documentele de încasări/plăți în numerar care sunt folosite pentru înregistrarea operațiilor de casa sunt: Chitanța servește ca document justificativ, pentru încasarea unei sume în numerar în casieria entități economice .Pentru cumpărarea unor produse, lucrări sau servicii, în condițiile în care nu se întocmește factură, se completează chitanță fiscală.

7

Predarea sumelor de casierul entități economice către casierii plătitori se consemnează în procesul - verbal de plăți. Împuternicirea este documentul justificativ prin care se autorizează o persoană membră afamiliei sau încadrată în munca la aceeași unitate pentru a încasa drepturi bănești de la casieria entități când titularul nu se poate prezenta pentru aceasta. Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document justificativ,împreună cu anexele, pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete cu și fără limită de sumă. Registrul de casa, în lei sau în valută, servește ca document centralizator de înregistrare operativă a încasărilor și plăților în numerar efectuate de casieria entități pe baza actelor justificative. Pe baza lui se stabilește soldul de casă la finele fiecărei zile. Factura și factura fiscală document pe baza căruia se întocmesc instrumentele de plată a produselor și mărfurilor livrate, lucrarilor exectuate sau a serviciilor prestate. Se poate folosi și ca document de însoțire pe timpul transportului și de recepție - încasare în gestiune a primitorului. Operațiile de încasări/plăți fără numerar constau în lichidarea drepturilor bănești prin utilizarea unor instrumente și mijloace de plată, fără mișcare efectivă a sumelor bănești. Din categoria acestor instrumente de plată adoptate de sistemul de plați din România fac parte: cecul , cambia, biletul la ordin și ordinul de plată. Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator în aceste conturi. Circuitul său se derulează între trei persoane, trăgător - tras beneficiar. Instrumentul este creat de trăgător care, în baza disponibilului constituit în prealabil la o societate bancară, dă ordin acesteia, în calitatea sa de tras, să plătească la prezentare, o sumă determinată unei terțe persoane sau însuși trăgătorului, aflat în poziție de beneficiar. Cecul prezentat este plătit numai la vedere (prezentare), termenele de prezentare fiind de 8 zile,dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis și 15 zile, în celelalte cazuri. Cecul poate fi la purtător, cel prezentat mai sus, cecul barat, cecul certificat și cecul de călătorie. Cecul barat constă în înscrirea a două linii paralele orizontale sau oblice pe fața cecului. Bararea indică obligația că beneficiarul să recurgă la serviciile unei bănci pentru încasarea sumei înscrisă pe cec, încasarea în numerar direct de la bancă trăgătorului nefiind posibilă. Cecul certificat prin care banca (trasul) confirmă pe cec existența și blocarea disponibiluluinecesar efectuarii platii.

8

Cecul de calatorie prin care tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) si semnatura persoanei care încaseaza cecul laprezentare. O prima semnatura se pune în momentul primirii cecului si a doua în momentul încasarii, în prezența funcț ionarului bancar sau în momentul efectuării unei plăți, în prezența beneficiarului. Cambia este simultan un instrument de plată și un titlu de credit prin care trăgătorul, creator de titlu, plătește o datorie față de o anumită persoană (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare trăgătorului. Plata se face la ordinul trăgătorului sau al beneficiarului, după caz. Biletul la ordin este un instrument de plată prin care emitentul își ia angajamentul de a plăti, la o anumită dată, o sumă determinată beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului. Ca titlu de credit este creat de emitent în calitatea de debitor care se obligă să plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat în calitatea de creditor. Warantul este o variantă a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra mărfurilor. La vânzarea mărfurilor, cumpărătorul achită contravaloarea lor dobândește warantul. Posesia legala a warantului echivalează cu titlul de proprietate asupra mărfurilor respective. Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare emise de stat cu reducere (discount), termenul de scadență fiind de maximum un an. Ordinul de plată este o dispoziție necondiționată, dată de către emitentul acesteia unei societăți bancare receptoare de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită data.Pentru a face plata trebuie să existe lichidități suficiente în contul de la bancă. Discutat în raport cu timpul trecut, ordinul de plată este asemănător cu dispoziția de plată folosită până în prezent, cu caracteristici adaptate condițiilor economice, financiare și legislative actuale. Cecul simplu înlocuiește "cecul de numerar", fiind utilizat pentru ridicarea de numerar dinconturile de la bănci. Mandatul este o împuternicire scrisă dată de un mandant, unei alte persoane numită mandatar pentru a o reprezenta în anumite operații sau să lucreze în interesul sau potrivit indicațiilor date. O formă folosită în acest sens este mandatul poștal care servește la expedierea de sume de bani . Clasificarea fluxurilor de trezorerie

9

1.3 Evaluarea structurilor de trezorerie Evaluarea investițiilor financiare pe termen scurt (titlurilor de plasament) are în vedere cele patru momente sau reguli generale stabilite în acest sens, respectiv: ·

la intrarea în entitate;

·

cu ocazia inventarierii;

·

cu prilejul întocmirii bilanțului contabil;

·

la ieșirea din entitate;

Evaluarea la intrarea în entitatea economică a titlurilor de plasament provenite prin achiziționarea cu titlu oneros se realizează la costul de achiziție, prin care se înțelege prețul de cumpărare sau valoarea stabilită în baza unui contract de achiziție.

10

Spre deosebire de alte categorii de elemente de capital similare, cheltuielile reprezintă accesorii de cumpărare a titlurilor în cauză, cum sunt comisioanele și alte cheltuieli aferente, nu se includ în costul de achiziție, ci se înregistrează, direct în cheltuielile de exploatare ale exercițiului. Evaluarea provizioanelor, în situația în care efectul valoari în timp a banilor este majoră valoarea provizionului reprezintă valoarea actualizată a cheltuielilor preconizate a fii necesare pentru stingerea obligației . Evaluarea cu prilejul întocmirii bilanțului contabil, se efectuează pe categorii de titluri de aceeași natură, prin compararea valorii de inventar cu cea de intrare, aplicând principiul prudenței. În cazul diferențelor în minus (când valoarea de inventar este mai mică), ce se stabilesc în urma acestei operații se constituie provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament. Evaluarea titlurilor de plasament la ieșirea din entitate se face la valoarea lor de intrare sau valoarea contabilă.Se are în vedere și prețul de vânzare (cesiune) care este înscris în actul de vânzare – cumpărare și care nu este influențat, în sensul diminuării, de cheltuielile de vânzare, care se includ în cheltuielile de exploatare ale exercițiului. În situația în care vânzarea se efectuează numai pentru o parte din totalul titlurilor de plasament este necesar să se facă evaluarea în funcție de prețul mediu ponderat de cumpărare, respectiv de intrare . Evaluarea disponibilităților și a operațiilor în valută, implică urmatoarele aspecte: ·

creanțele și datoriile entități, inclusiv cele în valută, se înregistrează în contabilitate la

valoarea nominală; operațiile comerciale de decontare în valută, precum și cele de încasări și plăți în valută necesită evaluarea la cursul de schimb în vigoare din ziua când se face operațiunea; ·

diferențele de curs valutar, între data înregistrări creanțelor și datoriilor în valută și

data încasării, respectiv a plății lor, inf1uențează veniturile sau cheltuielile financiare, după cum sunt favorabile sau nefavorabile; ·

la închiderea exercițiului, creanțele și datoriile în valută se evaluează la cursul în

vigoare din ultima zi a anului, iar diferențele de curs valutar, față de data înregistrării în contabilitate, se reflectă potrivit tratamentului de bază în conturile de cheltuieli și venituri. ·

la închiderea exercițiului financiar, disponibilitățile în valută se evaluează la cursul de

schimb în vigoare la acea dată, iar diferențele de curs rezultate sunt recunoscute ca venituri sau cheltuieli,după caz.

Locul trezoreriei în cadrul activități financiare

11

Evaluarea cu ocazia inventarierii se efectuează, de regulă, la sfârșitul exercițiului, înainte de închiderea conturilor, avându-se în vedere reglementările contabile aplicabile și normele emise în acest sens de Ministerul Finanțelor Publice . Evaluarea se face la valoarea actuală a bunurilor numită valoare de inventar. Această valoare se stabilește în funcție de utilitatea bunului, gradul de uzură și prețul pieței . Evaluarea la închiderea exercitiului financiar , asigură aplicarea efectivă a principiului prudenței ce constă în elementele de activ și de pasiv de natura datoriilor . Se evaluează și se reflectă în situațiile financiare anuale la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabilă . Valoarea de inventar se compară cu valoarea contabilă sau cu valoarea de intrare pentru a evalua , pe de o parte, valoarea cea mai mică în cazul activelor și, pe de altă parte, valoarea cea mai mare pentru datorii. Ca urmare a comparării sau confruntării valorilor de inventar cu cele contabile nete rezultă diferențe în plus sau în minus, care, în funcție de prevederile legale în vigoare, se soluționează așa cum se prezintă în continuare: Diferențele constatate în minus (valoarea de inventar mai mică) față de valoarea netă a elementelor de activ se rezolvă prin includerea în cheltuieli și creșterea amortizării aferente, în cazul activelor amortizabile, active la care deprecierea este definitivă, sau se efectuează o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare pentru activele la care depreciereanu este definitivă. La rândul lor, valorile imobiliare pe termen scurt tranzacționate pe o piață reglementată se evaluează la cursul din ultima zi de tranzacționare, iar cele netranzacționate se evaluează la costul istoric mai puțin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare. Valorile imobiliare pe termen lung se evaluează la costul istoric diminuat cu eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.

12

Totodată, se menționează că valoarea contabilă netă reprezintă valoarea de intrare diminuată cu amortizarea și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate. Diferențele constatate în plus (valoarea de inventar mai mare) la elementele de pasiv de natura datoriilor se soluționează înregistrându-se în contabilitate ca o majorare. Diferențele constatate în plus (valoarea de inventar mai mare) la elementele de activ și în minus la cele de pasiv de natura datoriilor nu se reflectă în contabilitate, unde se menține valoarea lor de intrare.În ceea ce privește evaluarea efectuată cu prilejul întocmirii bilanțului este necesar să se rezolve și problemele ce se prezintă în următoarele cazuri : Elementele monetare exprimate în valută (disponibilitățile și alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele și depozitele bancare, creanțele și datoriile în valută) trebuie evaluate și raportate utilizându-se cursul de schimb comunicat de BNR pentru data încheierii exercițiului financiar . Diferențele care se stabilesc, favorabile sau nefavorabile, față de data înregistrării lor în contabilitate se reflectă la venituri sau la cheltuieli financiare, după caz. În mod similar se determină diferențele favorabile sau nefavorabile în cazul creanțelor și datoriilor exprimate în lei, dar cu decontare în funcție de cursul unei valute, diferențe care se înregistrează, de asemenea, la venituri și respectiv la cheltuieli financiare. Pentru elementele nemonetare (imobilizări, stocuri) achiziționate cu plata în valută și înregistrate la cost istoric se utilizează la cursul de schimb de la data efectuării tranzacției. Imobilizările și stocurile, denumite elemente nemonetare, achiziționate cu plata în valută și înregistrate la valoarea justă trebuie raportate la cursul de schimb existent la data determinării valorii respective. Evaluarea la data ieșirii din entitatea economică (prin vânzare, distrugere, lipsă în gestiune , respectiv, pentru obținerea de produse, executarea de lucrări și prestarea de servicii) se face la valoarea lor de intrare, care se utilizează pentru scăderea din gestiune a respectivelor bunuri. Este bine să aveți în vedere, atunci când este cazul, evenimentele ulterioare datei bilanțului, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data acestuia și data aprobării situațiilor financiare anuale. Asemenea evenimente permit obținerea de informații suplimentare care determină fie înregistrări în contabilitatea veniturilor sau a cheltuielilor, pentru prezentarea unei imagini fidele, fie doar corectitudinea lor în notele explicative, pentru a fi cunoscute de utilizatorii de informații. Din categoria evenimentelor cu reflectare în situațiile financiare fac parte , rezolvarea atât a unui litigiu, prin ajustarea unui provizion deja recunoscut sau recunoașterea unui nou provizion, cât și a insolvenței unui client, prin ajustarea valorii contabile a creanței comerciale.

13

Din categoria evenimentelor care necesită doar corectitudine în notele explicative, deci fără înregistrări contabile, se exemplifică diminuarea valorii de piață a investițiilor financiare. În cele prezentate mai sus menționez că în cazul uneia sau mai multor categorii semnificative de evenimente ulterioare datei bilanțului, care afectează posibilitatea utilizatorilor situațiilor financiare de a face evaluări și a lua decizii corecte, entitatea are obligația să prezinte informații asupra naturii evenimentului, precum și o estimare a efectului său financiar sau o mențiune potrivit căreia o astfel de estimare nu poate fi efectuată. O altă problemă cu implicații asupra imaginii corecte privind situațiile financiare anuale se referă la corectarea erorilor contabile produse în exercițiile anterioare, ceea ce se realizează prin afectarea rezultatului reportat. Astfel de erori se referă la efectele greșelilor matematice, celor de aplicare a politicilor contabile și a ignorării sau interpretării eronate a evenimentelor și fraudelor, erori pentru care informațiile aferente au fost disponibile în momentul în care situațiile financiare ale acelor perioade au fost autorizate în vederea emiterii, și totodată, ar fi putut fi obținute în mod rezonabil și luate în considerare la întocmirea și prezentarea aceslor situații financiare. Este important de menționat și faptul că se efectuează corectarea erorilor chiar și în cazul în care această operație generează pierdere contabilă, situație pentru care există obligația de a fi acoperită înaintea efectuării oricărei repartizări din profit.

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SC OBIECTE SANITARE S.R.L 2.1 PREZENTAREA ȘI STRUCTURA SOCIETĂȚI Informații generale Denumirea și adresa societății: S.C. Obiecte Sanitare S.R.L. Adresa sediului Înregistrat: RâmnicuVâlcea,Str.I.C.Brătianu,Nr2.Bloc A.69, ScaraB, Ap4, Județul Vâlcea Mijloace de comunicare: 14

- Sediul Social: telefon: 0250727136,727136 - Contact firmă: telefon: 0250727136,727136 Forma juridică de constituire: Societatea ". Obiecte Sanitare S.R.L " este persoană juridică română, având forma juridică de societate cu răspundere limitată. Înregistrare: ·

Oficiul Național al Registrului Comertului: J 38/ 286/ 1999

·

Cod fiscal: R 122259956

·

Certificat de înregistrare: B1594785 Domeniu de activitate:

Potrivit datelor conținute în Certificatul de înregistrare a firmei S.C. Obiecte Sanitare S.R.L., obiectul principal de activitate al societății este: Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare .Cod CAEN:5212 S.C. Obiecte Sanitare S.R.L. realizează Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare (electrice, sanitare și termice). La data înființării, capitalul social al societății a fost în sumă de 200lei,integral vărsat, fiind divizat în 20 de părți sociale, fiecare parte socială având o valoare nominală de 10 lei/parte socială. Întregul capital social a fost subscris și vărsat în numerar de asociatul unic TÂRȚOPAN ION. Reducerea capitalului social se poate face numai pe baza Hotărârii Adunării Generale a Asociaților în unalimitate și numai după trecerea a două luni din ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial respectând minimul de capital social și aratând motivele pentru care se face reducerea și procedeul utilizat. Scurt istoric al societății: Societatea Comercială Obiecte Sanitare S.R.L. este o societate relativ tânără apărută pe piața locală și zonală a prestatorilor de servicii de comerț cu amănuntul, anul înființării acesteia fiind 1999. Societatea și-a început activitatea cu vânzări de mică amploare, dar care prin calitatea bunurilor ,a prețurilor inegalabile și seriozitatea cu care au fost abordate angajamentele contractuale cu clienții, au adus un plus la capitalul de încredere care să o recomande pentru viitori clienți. Capacitatea organizației de a se adapta cu rapiditate cerințelor în continuă schimbare ale clienților și, în general, ale pieței serviciilor din domeniul comerțului, a dat posibilitatea vânzări bunurilor de larg consum Acest lucru a fost posibil în condițiile în care managementul firmei a înțeles din primul moment că unul din elementele cheie ale funcționării proceselor este capabilitatea personalului și ca trebuie să întreprindă acțiuni care să garanteze permanența ei concordanță cu cerințele.

15

S.C. Obiecte Sanitare S.R.L. este o firmă dinamică, dornică să-și consolideze poziția pe segmentul de piață pe care acționează prin vânzări de bunuri și ca element de referință să fie CALITATEA.

Faptul că în prezent firma are comenzi de livrări de bunuri pe plan național

demonstrează că direcția în care se îndreaptă dezvoltarea firmei este cea bună. Activitatea S.C. Obiecte Sanitare S.R.L. se desfășoară în condițiile unei permanente preocupări pentru protecția mediului înconjurător și mai ales pentru a asigura siguranță deplină a oamenilor participând la acțiuni de protecție a mediului . Structura organizatorică S.C. Obiecte Sanitare S.R.L. dispune de structură organizatorică și de personal care să poată asigura, în condiții de funcționare a unui Sistem de Management al Calității, proiectat potrivit standardului SR EN ISO 9001:2001, desfăș urarea conform cerințelor a activității de bază - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare Organigrama nu poate fi definită ca o diagramă ce prezintă liniile generale ale structurii unei organizații. Deși forma de prezentare a organigramelor variază, acestea ilustrează de obicei principalele posturi și departamente ale organizației, relațiile de subordonare între indivizi și departamente, de la cel mai jos la cel mai înalt nivel, canalele oficiale de comunicare a informației. Obiectivul organigramei este de a pune în evidență: -Funcțiile de îndeplinit și repartizarea lor între diferitele servicii operaționale sau funcționale; -Responsabilii serviciilor corespunzător fiecărui nivel ierarhic, autoritatea de care aceștia dispun; -Tipul de relații existente între servicii. Organigrama nu are caracter pur descriptiv, ci explicativ datorită rolului important în analiza funcționării entități economice. Informarea furnizată de către organigrama se adreseaza nu numai ansamblului personalului entități economice (fiecare subordonat putând astfel să știe de cine depinde și să cunoască aria de control și decizie a superiorului ierarhic), ci și a tuturor terților: clienți, furnizori, administrații care știu cui să i se adreseze pentru a intra în contact direct cu entitatea economică . Organigrama permite de asemenea să se constate dacă toate funcțiile entități economice sunt bine asigurate și daca nu există dublă utilizare printre responsabili. În plus, atunci când se are în vedere stabilirea bugetelor fiecărui serviciu, este indispensabilă cunoașterea decupajului în unități de responsabilitate în scopul de a avea o idee asupra naturii sarcinilor și responsabilităților exercitate de către fiecare. Organizarea funcției calități, ca parte componentă a organizării generale a S.C Obiecte

16

Sanitare S.R.L., cuprinde: -Directorul economic -Contabil autorizat - Vânzător Structura organizatorică a SC. Obiecte Sanitare S.R.L (Sursă pe baza informațiilor colectate de la entitatea economică ). Resurse tehnice și tehnologice Organizația deține resurse adecvate pentru a putea demonstra că produsele sunt realizate conform obiectivelor sale privind calitatea. Capacitatea resurselor sale de a satisface cerințele proceselor sistemului de management proiectat, este analizata potrivit planificării de către management. Conformitatea activităților aferente proceselor Sistemului calității, procese orientate spre furnizorii serviciului/ produsului către client, conform cerințelor presupune din punct de vedere al resurselor, urmatoarele: -asigurarea de personal cu instruire corespunzatoare cerințelor activităților necesare a fi desfășurate și furnizarea de instruire în toate situațiile în care se identifică un decalaj al capabilității personalului în raport cu cerințele; -elaborarea de proceduri documentare pentru efectuarea activităților cu identificarea clară a resurselor necesare; -asigurarea standardelor și reglementărilor naționale și internaționale în vigoare; -asigurarea resurselor necesare îmbunătățirii comunicării inter-compartimentale, dar și cu părti externe organizației (telefonie, internet, fax, rețea intranet, etc.); S.C. Obiecte Sanitare S.R.L. dispune atât de utilaje, echipamente specifice activitatii de comerț cu amănuntul ș i de o infrastructură ce permite desfășurarea în condiții de conformitate a activităților sale. Funcționalitatea sistemul contabil al entități economice

17

2.2 PREZENTAREA SOCIETĂȚII PRIN PRISMA PRINCIPALILOR INDICATORI Pentru a analiza evoluția situației financiare S.C Obiecte Sanitare S.R.L SRL Vâlcea , se vor utiliza datele contabile din perioada 2018-2020 cu privire la următorii indicatori:cifra de afaceri; venituri; cheltuieli; rezultate; Vom utiliza atât datele contabile (cele conform contabilității) cât și cele recalculate, adică cele corelate cu indicele de inflație. Situația indicatorilor economico - financiari 2018 – 2020 Nr

Peioada

2018

2019

Indicator

Conform

Conform

contabilității

contabilității

2020 Recalculat

Conform contabilității

Suma

%

Suma

%

Suma

%

Suma

%

Suma

%

11

952.400

10

1

Cifra de afaceri

660.337

100

900.561

73

866.091

36,38

1.000.877

2

Venituri

660.337

100

900.561

73

866.091

36,38

1.000.877

3

Cheltuieli

416.633

100

667.612

62

642.058

60,2

4

Rezultat

243.704

100

232.949

95

Recalculat

224.033

90.6

11

969.781 101.096

45,3 56,6

952.400 922.810 96.199

2019

2020

103,98

101,07

99,41

43,7 57

Indici de inflație 2018

10

18

Analiza cifrei de afaceri în perioada 2018-2020 Cifra de afaceri este definită prin totalitatea veniturilor realizate din livrarea bunurilor, executarea de lucrări și prestări de servicii. Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2018 - 2020 1.200.000 1.000.000

CA

800.000

IND CA

600.000

CA REC

400.000

IND REC

200.000 0 2018

2019

2020

Analizând graficul, conform contabilității se observă o evoluție a cifrei de afaceri care crește în intervalul analizat, respectiv de la 660.337lei în anul 2018 la 1.000.877lei în anul 2020, creștere datorată măriri volumului de vânzări. Analiza veniturilor , cheltuielilor și rezultatelor în perioada 2018-2020 Veniturile desemnează, în expresie monetară, bogăția obținută prin activitatea desfășurată de către entitatea economică sau obținută din afară cu titlu gratuit . Cheltuielile, delimitează în expresie monetară utilizarea bogăției în cadrul activităților desfășurate de enitatea economică . Prin compararea veniturilor obținute cu cheltuielile efectuate pentru obținerea lor, rezultatul poate fi profit sau pierdere. Rezultatul exercițiului = Veniturile exercițiului – Cheltuielile exercițiului

Evoluția veniturilor și cheltuielilor în perioada 2018 - 2020 1.200.000

Chelt Contb

1.000.000

Chelt Recalc

800.000

Venituri Contabile

600.000

Venituri recalc

19

400.000

Rezultat Contabil

200.000

Rezultat recalc

0 2018

2019

2020

Din grafic se observă că veniturile, în prețuri curente au crescut în intervalul analiza, adică de la 660.337lei în anul 2018 la 1.000.877lei în anul 2020, cheltuielile de asemenea au crescut , adică de la 416.633lei în anul 2018 la 969.781 lei în anul 2020 , iar rezultatul a înregistrat o scădere, adică de la 243.704lei în perioada de bază (2014) la 101.096 lei în perioada curentă (2020). Creșterea veniturilor se datorează colaborări cu diverși parteneri atât pe plan local cât și pe plan național, ceea ce a dus la creșterea veniturilor din vânzarea cu amănuntul a mărfurilor. Aceasta a ocazionat în același timp și creșterea cheltuielilor cu transportul mărfurilor. Diferența dintre veniturile realizate și cheltuielile efectuate a fost una pozitivă care a dus la o creștere importantă a rezultatului din exploatare obținut. Întocmirea și prezentarea fluxurilor de trezorerie la SC OBIECTE SANITARE SRL Standardul internațional de contabilitate IAS 7 definește fluxurile de trezorerie (denumite și fluxuri de numerar sau cash- flow ) drept intrări sau ieșiri de numerar și echivalente de numerar. Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare din cadrul cărora face parte și ,, situația fluxurilor de trezorerie” stipulează ca obiectivul acestora ” este de a furni za informa ții despre poziția financiară, performanțele și modificările poziției financiare entități economice, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice’’. Utilizatorii de situații financiare includ investitorii prezenț i și potențiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii ș i alți creditori comerciali, clienții, guvernul și instituțiile acestuia, precum și publicul.Tabloul fluxului de trezorerie prezintă fluxurile de trezorerie ale exercițiului clasificate în activități de exploatare, de investiții și de finanțare. Fiecare dintre cele trei categorii de fluxuri are impact asupra unei surse sau a unei utilizări de lichidități. Fluxurile de trezorerie generate de activitățile de exploatare Acestea rezultă din efectuarea principalelor activități ale SC OBIECTE SANITARE SRL și anume cumpărarea și vânzarea de mărfuri, aceste elemente concurând la formarea rezultatului net. Mărimea fluxurilor de trezorerie implicate de activitățile de exploatare este un indicator cheie al măsurii în care societatea a degajat, prin exploatarea sa, suficiente fluxuri de trezorerie,

20

pentru a rambursa împrumuturile sale, de a menține capacitatea sa operațională, de a vărsa valută și de a investi, fără să recurgă la alte surse externe de finanțare. În cadrul acestor fluxuri sunt incluse: ·

încasările care decurg din vânzarea mărfurilor la prețul cu amănuntul;

·

încasările care provin din redevențe, onorarii, comisioane și alte venituri;

·

plăți privind datoriile față de furnizori și salariați

·

plăți și încasări de impozite asupra profitului, dacă ele nu sunt asociate activităților de investiții Fluxurile de trezorerie generate de activități de investiții Norma IAS 7 arată ca fluxurile care rezultă din activități de investiții indică, în ce masură

plățile au fost efectuate pentru achiziția de active destinate să genereze venituri și fluxuri de trezorerie viitoare. Aceste fluxuri arată măsura în care unitatea își asigură creșterea. Ele se referă la: ·

plăți efectuate pentru achiziția de imobilizări corporale sau necorporale, precum și a altor active pe termen lung, inclusiv cheltuielile de dezvoltare și capitalizare;

·

încasări care decurg din vânzarea unor imobilizări;

·

plăți efectuate pentru achiziționarea unor titluri de participare și de creanță;

·

avansuri de trezorerie și împrumuturi acordate terților;

·

încasări care decurg din rambursarea avansurilor de trezorerie și a împrumuturilor acordate terților.

Fluxurile de trezorerie generate de activități de finanțare Activitățile de finanțare sunt acele activități care antrenează schimbări în mărimea și structura capitalurilor proprii sau împrumutate ale entități economice. Mișcările de trezorerie generate de activitățile de finanțare se referă la: ·

încasări din emisiuni de acțiuni și de alte instrumente de capitaluri proprii;

·

vărsăminte efectuate acționarilor pentru achiziția sau răscumpărarea de acțiuni ;

·

încasări din emisiunea de împrumuturi obligatare, bancare, bilete de trezorerie;

·

rambursarea sub formă de lichidități a sumelor împrumutate. Prin utilizarea unor metode și tehnici adecvate de previziune și gestiune financiară SC

OBIECTE SANITARE S.R.L a realizat o trezorerie pozitivă cu efecte favorabile asupra lichidităților,solvabilități și capacități de plată a unității. Lichiditatea

21

Lichiditatea se referă la propietatea elementelor bilațiere de a se transforma în bani, aceastea putând fii și un criteriu de grupare a posturilor în bilanț. În teorie și practica economică termenul de lichiditate se referă la bilanțul contabil, la active. Lichiditatea bilanțului contabil reprezintă capacitatea entități de a-și achita datoriile pe termen scurt. Deci, lichiditatea reprezintă raportul între elementele de activ, în sensul că se poate stabili cât din valoarea activului se află sub formă lichidă în conturile de disponibilități bănești, și cât pot să devină lichide imediat. Din punct de vedere al modului cum circula activele, se pot exprima trei tipuri de lichiditate financiara: -lichidatea primară, formată din active sub forma banilor în cont, în casă, etc. -lichiditatea secundară, formată din stocuri de materii prime, materiale, mărfuri vandabile, produse și servicii cu desfacere asigurată etc. -lichiditatea terțiară, formată din producția neterminată, a stocului peste necesar care pot fi valorificate, creanțe cu scadență îndepărtată etc Solvabilitatea Solvabilitatea este o noțiune mai vastă și reprezintă capacitatea entități de a face față datoriilor pe o perioada mai lungă de timp. O entitate este solvabilă dacă are disponibilități de mijloace de plată. În momentul declarării stării de faliment se poate calcula gradul de lichiditate existent, ca raport între activele lichide și care pot deveni lichide către datoriilor totale.

Solvabilitatea generală ═

Active circulante ─────────── Datorii curente

Un agent economic poate fi solvabil chiar dacă la un moment dat nu are capacitate de plată. Lipsa capacității de plată și a lichidităților financiare pot fi temporare dacă se bazează pe o solvabilitate certă a agentului economic. Dacă activitatea nu este profitabilă pierderile duc la starea de insolvabilitate. Situația fluxurilor de trezorerie în perioada 2020 Fluxuri de trezorerie din activități de exploatare +

Încasări din activitatea de exploatare:  încasări de la clienți

860.123 860.123

 încasări din împrumuturi acordate

0

22

-

Plăți pentru exploatare :  plăți furnizori și angajați

775.313

 dobănzi plătite

30.163

 impozitul pe profit plătit

39.777

 alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate plătite  împrumuturi acordate =

848.442

1.669 0

 alte plăți pentru activitatea de exploatare

1520

Trezoreria neta din activități de exploatare(A)

11.681

Fluxuri de trezorerie din activități de investiție : +

Încasări din activitatea de investiții:  încasări din imobilizări financiare

-

 încasări din vânzarea de imobilizări corporale și necorporale 120.876 Plăți pentru activitatea de investiții:  Plăți pentru achiziționarea de acțiuni și alte titluri de valoare  Plăți pentru achiziționarea de imobilizări corporale și necorporale

=

Trezoreria netă din activități de investiții (B)

120.876 0

60.612 0 60.612 60.264

Fluxuri de trezorerie din activități de finanțare : +

Încasări din activitatea de finanțare:  dividende plătite dar neridicate, returnate

-

Plăți pentru activitatea de finanțare:  dividende brute plătite

=

Trezoreria netă din activități de finanțare (C)

0 0 0 0 0

Creșterea netă a trezoreriei (A+B+C)

71.945

Trezorerie la începutul exercițiului financiar

67.659

Trezorerie la sfârșitul perioadei

139.604

CAPITOLUL 3. ANALIZA TREZORERIEI Analiza financiară reprezintă activitatea de diagnosticare a stării de performanță financiară a entități economice la închiderea exercițiului financiar. Rezultatele analizei performanțelor economico-financiare ale entității economice vor ajuta la luarea deciziilor operative , strategice și de investire (dezinvestire) de noi capitaluri.

23

Acest domeniu își propune să evidențieze modalități de realizare a echilibrului financiar atât pe termen lung cât și pe termen scurt precum și de acumulare de mijloace bănești, de rentabilitate ale entități economice. În desfășurarea activității de analiză financiară sunt utilizate documente de sinteză cum ar fii: bilanțul contabil, contul de profit și pierdere și chiar anexa la bilanț. Analiza financiară își propune să stabilească punctele tari și punctele slabe ale gestiunii financiare, în vederea fundamentării unei noi strategii de menținere ș i dezvoltare într-un mediu concurențial. De asemenea analiza financiară face obiectul preocupărilor externe ale partenerilor economici și financiari-bancari pentru fundamentarea unor posibile acțiuni de cooperare cu respectiva entitate. Atât analiza pe plan intern cât și cea externă au ca obiectiv determinarea rentabilității și a riscului și în final, a valorii entități economice . Analiza situației generale a capitalului firmei se realizează pe baza structurii activului și pasivului bilanțului entități. Pe baza acestor date se formulează concluzii referitoare la poziția particulară a firmei în raport de situația generală a ramurei din care face parte și a concurenței.19 Printre utilizatori pot fi amintiți gestionarii, acționarii actuali și potențiali, creditorii (băncile), salariații, oraganele fiscale. Sursa de date pentru analiza financiara o constituie documentele contabile de sinteză: bilanțul, contul de profit și pierderi, anexa la bilanț. Contabilitatea furnizează cea mai mare parte a informației necesare elaborării bugetelor. 1) Fondul de rulment (capital de lucru) (FR) Fondul de rulment reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată şi utilizată pentru finanţarea activităţii curente de exploatare. Practic, când resursele permanente sunt mai mari decât necesităţile permanente de alocare a fondurilor băneşti, entitatea dispune de un fond de rulment (FR). Acest excedent de resurse permanente poate fi utilizat sau „rulat” pentru reînnoirea activelor circulante. Fondul de rulment apare astfel ca o marjă de securitate financiară care permite entități, să facă faţă, fără dificultate, riscurilor diverse pe termen scurt. Această marjă de securitate financiară garantează solvabilitatea întreprinderii permiţând acesteia, în caz de probleme comerciale sau la nivelul ciclului financiar al exploatării, conservarea unei anumite autonomii, respectiv a unei independenţe financiare faţă de creanţierii săi. Fondul de rulment permanent determinat pe baza bilanţului financiar mai este întâlnit sub numele de fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar „FRF” şi poate fi stabilit prin două modalităţi: 1. FR = Capitaluri Permanente - Nevoi permanente (Active imobilizate nete) Active Imobilizate (nete)

Capitaluri permanente:

24

- necorporale

- capital propriu

- corporale

- datorii pe termen lung

- financiare

-alte elemente de pasiv care au caracter permanent (mai mult de un an): subvenţii pentru investiţii, provizioane.

În această abordare fondul de rulment financiar este o parte a capitalurilor permanente rămasă după finaţarea imobilizărilor. 2. FR = Activ Circulant Net – Datorii mai mici de un an Activ circulant (net)

Datorii pe termen scurt

+ active circulante (nete)

+ datorii pe termen scurt inclusiv credite bancare

+ cheltuieli în avans

curente + venituri înregistrate în avans

Sub această formă fondul de rulment financiar constituie un criteriu de lichiditate şi evidenţiază surplusul activelor circulante nete în raport cu datoriile temporare, sau partea activelor circulante nefinanţată de datoriile pe termen scurt. În funcţie de mărimea celor două mase bilanţiere din partea de sus a bilanţului financiar, pot fi puse în evidenţă următoarele trei situaţii: - FRF > 0, Capitaluri permanente > Activ imobilizat net Un fond de rulment financiar pozitiv indică faptul că, capitalurile permanente finanţează o parte din activele circulante, după finanţarea integrală a imobilizărilor nete . - FRF < 0, Capitaluri permanente < Activ imobilizat net Valoarea negativă a FRF reflectă insuficienţa resurselor permanente şi alocarea unei părţi din resursele temporar pentru finanţarea unor nevoi permanente, contrar principiului de finanţare: nevoilor permanente li se alocă resurse permanente. Această situaţie generează un dezechilibru financiar, care trebuie analizat în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de entitatea respectivă. - FRF = 0, Capitaluri permanente = Activ imobilizat net Această situaţie mai puţin probabilă, implică o armonizare totală a structurii resurselor cu necesităţile de alocare a acestora.

25

Analiza va urmări pe lângă dinamica fondului de rulment şi dinamica elementelor din structura acestuia: - creşteri/reduceri ale capitalului propriu - creşteri/reduceri ale datoriilor pe termen lung - creşteri/reduceri ale activelor imobilizate Pornind de la a doua modalitate de calcul a fondului de rulment financiar, pe baza elementelor din partea de jos a bilanţului, pot fi evidenţiate de asemenea trei situaţii: - FRF > 0, Activ circulant net > Datorii pe termen scurt Această situaţie reflectă o perspectivă favorabilă entități sub aspectul lichidităţii sale. - FRF < 0, Activ circulant net < Datorii pe termen scurt Situaţia în care activele circulante transformabile în lichidităţi sunt insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt şi reflectă, cel puţin la prima vedere, o stare de dezechilibru, o situaţie nefavorabilă sub aspectul solvabilităţii. - FRF = 0, Activ circulant net = Datorii pe termen scurt În această situaţie, cel mai puţin probabilă, activele circulante acoperă „strict” datoriile pe termen scurt, fără posibilitatea degajării unui excedent de lichiditate. Se constată că ambele modalităţi de stabilire a fondului de rulment pun în evidenţă două aspecte diferite dar complementare ale aceluiaşi indicator.22 2. Nevoia de fond de rulment (NFR) Pornind de la un anumit echilibru care trebuie să existe între nevoile temporare şi resursele temporare, bilanţul CONTABIL pune în evidenţă un alt indicator de echilibru financiar denumit nevoia de fond de rulment (NFR), ca indicator privind necesarul de finanţare a activului circulant. Acest indicator arată mărimea activelor curente (mai puţin disponibilităţile) ce trebuie finanţate din fondul de rulment, permiţând urmărirea echilibrului curent prin compararea necesarului de finanţare a ciclului de exploatare cu datoriile aferente exploatării(fără credite de trezorerie), fiind legat de decalajul între încasări şi plăţi. Dacă nevoia de fond de rulment este pozitivă (NFR > 0), semnificaţia este că există un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Valoarea

26

pozitivă a NFR reprezintă o situaţie normală în activitatea unei entități dacă provine din expansiunea activităţii, consecinţă a unei politici active de investiţii NFR = Nevoi temporare – Resurse temporare Nevoi temporare

Resurse temporare

+ active circulante

+ datorii curente, pe termen scurt

+ active de regularizare

+ pasive de regularizare

- exclusiv activele de trezorerie:

-

disponibilităţile băneşti (casă,

bancare pe termen scurt)

exclusiv

pasivele

de

trezorerie(credite

conturi la bănci, avansuri de trezorerie, cecuri de încasat, alte valori) - investiţii pe termen scurt(acţiuni, obligaţiuni, efecte de încasat, alte investiţii pe termen scurt). Valoarea sa negativă (NFR < 0) evidenţiază surplusul resurselor temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante, sau necesităţi temporare mai mici decât sursele temporare posibile de mobilizat. Asemenea situaţie poate fi apreciată favorabil, dacă este rezultatul accelerării rotaţiei activelor circulante şi al angajării, concomitent, de datorii în condiţii avantajoase pentru întreprindere (cu scadenţe mai mari), adică s-au urgentat încasările şi s-au relaxat plăţile. 3. Trezoreria netă (TN) În cadrul analizei capitalurilor, diferenţa dintre fondul de rulment financiar şi nevoia de fond de rulment reprezintă trezoreria netă (TN). 1. TN = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment 2. TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie Active de trezorerie: disponibilităţi (casă, conturi bancare), valori mobiliare de plasament (clasa 5). Pasive de trezorerie: credite pe termen scurt (linii de finanţare deschise), soldurile creditoare al conturilor la bănci

27

TN > 0; Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al entități , expresie a existenţei unui excedent de disponibilităţi rezultat din evoluţia operaţiunilor de încasări şi plăţi derulate în entitate în cursul exerciţiului financiar, fără ca maximizarea acesteia să constituie obiectiv al managementului financiar. Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerciţii succesive evidenţiază o rentabilitate economică ridicată şi posibilitatea plasării rentabile a disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei entități pe piaţă. TN < 0 ; Trezoreria netă negativă semnifică un dezechilibru financiar, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Această situaţie evidenţiază dependenţa entități de resursele financiare externe şi astfel se limitează autonomia financiară a entități pe termen scurt. Această dependenţă financiară nu trebuie să fie interpretată implicit ca o stare de insolvabilitate. Evoluţia trezoreriei nete cere prudenţă în interpretare deoarece nivelul său înregistrat la un moment dat (pozitiv sau negativ), nu are relevanţă deoarece nivelul său fluctuează semnificativ la intervale foarte scurte de timp ceea ce face ca interesul analiştilor să se orienteze către analiza în dinamică într-o succesiune de perioade de timp. Din analiza evoluţiei trezoreriei de la un exerciţiu la altul, se desprinde un indicator cu o deosebită putere de sinteză denumit cash-flow. Creşterea trezoreriei nete, pe perioada exerciţiului contabil analizat, reprezintă cash-flow-ul perioadei (CF), determinat conform relaţiei: CF = TN1 – TN0 , unde TN1 (TN0) - trezoreria netă la sfârşitul (începutul) exerciţiului contabil Dacă cash-flow-ul perioadei este pozitiv, această situaţie reflectă o creştere a capacităţii reale de finanţare a investiţiilor, în consecinţă o îmbogăţire a activului net real, o confirmare a majorării valorii proprietăţii. O valoare negativă a cash-flow-ului sugerează o situaţie inversă. Determinarea fondului de rulment Elemente de calcul 1.

Capital propriu

2.

Datorii pe termen lung

3.

Subvenţii pentru investiţii

4.

Provizioane (pe termen lung)

Capitaluri permanente 5.

Active imobilizate nete

Active imobilizate nete

2018

2019

2020

263.704

252.949

51.096

0

0

0

0 263.704

-

-

0 252.949

0 121.096

99.230

102.173

107.169

99.230

102.173

107.169

28

Fond de rulment I

164.474

150.776

13.927

1.

Active circulante

498.768

500.943

508.608

2.

Cheltuieli efectuate în avans

0

0

0

Activ circulant net (total)

498.768

3.

Datorii pe termen scurt

450.964

468.190

487.878

4.

Venituri încasate în avans

-

-

-

Datorii pe termen scurt (total)

450.964

468.190

487.878

Fond de rulment II

47.804

500.943

508.608

32.753

20.730

Determinarea Necesarului de fond de rulment Elemente de calcul

2018

2019

2020

(+) Active circulante

498.768

500.943

508.608

(-) Disponibilităţi

28.048

47.478

67.659

(-) Investiţii pe termen scurt

0

0

0

(+) Active de regularizare (cheltuieli în avans)

0

0

0

Nevoi temporare

470.720

453.465

440.949

(+) Datorii pe termen scurt

450.964

468.190

487.878

(+) Pasive de regularizare (Venituri în avans)

0

0

0

(-) Credite pe termen scurt

0

0

0

Resurse temporare

450.964

468.190

487.878

Necesar de fond de rulment (NFR)

19.756

-14.725

-46.929

NFR = Nevoi temporare – Resurse temporare

29

Determinarea Trezoreriei nete Elemente de calcul

2018

2019

2020

28.048

47.478

67.659

(+) Disponibil în casă şi conturi bancare

28.048

47.478

67.659

(+) Investiţii pe termen scurt

0

0

0

Active de trezorerie

28.048

47.478

67.659

Pasive de trezorerie

-

Trezoreria netă II

28.048

47.478

67.659

I. TN = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie

-

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI Analiza trezoreriei prin prisma principalilor indicatori Nr crt

Indicator bilanț

2018

2019

2020

1.

Active Imobilizate Total

99.230

102.173

107.169

2.

Active CirculanteTotale:

498.768

500.943

508.608

2.1

Stocuri

249.384

250.472

254.304

2.2

Disponibilități bănești

28.048

47.478

67.659

2.3

Creanțe

221.336

202.994

186.645

3.

Capitaluri propri

263.704

252.949

51.096

4.

Datori total

450.964

468.190

487.878

4.1

Datori Curente

225.482

234.095

243.939

CIFRA DE AFACERI

660.337

900.561

1.000.877

Venituri totale brute

660.337

900.561

1.000.877

Cheltuieli totale

416.633

667.612

969.781

Profit brut

243.704

232.949

101.096

Impozitul pe profit:16%

38.993

37.272

16.176

Profit net

204.711

195.677

84.921

Contul de profit și pierdere

30

Principalii indicatori economico-financiari 1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichidităţii curente (Indicatorul capitalului circulant)

Active curente = --------------------------- x 100 Datorii curente

- valoarea recomandată acceptabilă în jurul valorii de 2; - oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente. Lichiditatea curentă este una dintre cele mai importante rate financiare ale unei companii și măsoară capacitatea acesteia de a plăti datoriile pe termen scurt utilizând activele pe termen scurt din bilanț. Se calculează ca raport între activele circulante și totalul datoriilor pe termen scurt. Cu cât valoarea sa este mai mare, cu atât compania are o capacitate mai mare de a-și plăti datoriile curente fără să apeleze la resurse pe termen lung sau la noi împrumuturi.O valoare subunitară înseamnă că firma își finanțează o parte din imobilizări prin datorii pe termen scurt, lucru care îi crește riscul de faliment. Active curente ═ Active circulante+ Cheltuieli înregistrate în avans 2018:

498.768/225.482*100=221,2%

2019:

500.943/234.095*100=214%:

2020:

508.608/243.939*100=208,5% Observăm că în anul 2018 capacitatea entității de aș plăti datoriile pe termen scurt a fost

de 221,2% cea ce reprezintă o situație favorabilă pentru entitate iar în anul 20120 capacitatea entități a fost de doar 208,5% ,înregistând o scădere față de anul de bază de 12,7 procente . b) Indicatorul lichidităţii imediate : Lichiditatea imediată este indicatorul care măsoara capacitatea firmei, la un moment dat, de a-și acoperi datoriile pe termen scurt cu ajutorul disponibilităț ilor bănești proprii pe care le are la dispoziție. Lichiditatea imediată ar fi bine să fie minimum 0,25 dar în funcție de domeniul de activitate al firmei și de conjunctura mediului de afaceri aceasta valoare poate fi reconsiderată.

2018:

Active Curente -Stocuri Li = ─────────────── *100 Datorii curente 498.768-249.384/225.482*100=110,6%

2019:

500.943-250.472/234.095*100= 107%

31

2020:

508.608-254.304/243.939*100=104,2% Capacitatea firmei, la un moment dat, de a-și acoperi datoriile pe termen scurt cu ajutorul

disponibilităților bănești proprii pe care le are la dispoziție a fost în anul 2018 de 110,6% reprezentând o situație favorabilă pentru entitate , iar în anul 2020 capacitatea entități a fost de doar 104,2 % , înregistrează o scădere față de anul de bază de 6,4 procente . 2. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizează informaţii cu privire la: - Viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale entităţii; - Capacitatea entităţii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de bază ale entităţii; - Viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exerciţiului financiar a) Număr de zile de stocare - indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate

Nr zile stocare

=

Soldul conturilor de stocuri ────────────── x 365 Total sume debitoare ale conturilor de stocuri

2018:

249.384/660.337*365=134 zile

2019:

250.472/900.561*365=102 zile

2020:

254.304/1.000.877*365=93 zile Observăm că în anul 2018 nr de zile în care bunurile sunt stocate în unitate a fost de 134 de

zile , iar în anul 2020 a fost de 93 de zile aceasta reprezentând o situație favorabilă pentru entitate deoare un număr mai mic de zile în care bunurile sunt stocate în unitate înseamnă că vânzările au crescut și implicit și veniturile entități. b) Viteza de rotaţie a imobilizărilor corporale - evaluează eficacitatea managementului imobilizărilor corporale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de imobilizări corporale. Reprezintă numărul de rotații sau durata medie a unei rotatii efectuate de activele circulante prin cifra de afaceri. Accelerarea vitezei de rotație a activelor circulante conduce la eliberări de resurse materiale necesare procesului de producție și, prin aceasta, la reducerea cheltuielilor financiare și la creșterea profitului realizat. Cifra de afaceri Vr ic = ────────────── Imobilizări corporale

32

2018:

660.337/99.230=7 zile

2019:

900.561/102.173=9 zile

2020:

1.000.877/107.169=9 zile Observăm că în anul 2018 viteza de rotație a imobilizărilor corporale a fost de 7 zile iar în

anul 2020 au fost de 9 zile , aceasta reprezentând o situație favorabilă pentru entitate, deoarece cu cât viteza de rotație este mai mare cu atât crește și eliberarea resurselor materiale necesare procesului de producție determinând reducerea cheltuielilor financiare și la creșterea profitului . c) Viteza de rotaţie a activelor totale Viteza de rotaţie a activelor totale este un indicator ce reflectă eficienţa utilizării activelor aflate în patrimoniul unui agent economic şi este dată de relaţia : Cifra de afaceri Vr at = ────────── Total active 2018:

660.337/99.230=6,7 zile

2019:

900.561/102.173=8,8 zile

2020:

1.000.877/107.169=9,3 zile Observăm că în anul 2018 viteza de rotație a activelor totale a fost de 6,7 zile ,iar în anul

2016 a fost de 9,3 zile , aceasta reprezentând o situație favorabilă pentru entitate deoarece cu căt viteza de rotație a activelor totale este mai mare cu atât crește eficiența utilizări activelor aflate în entitate. 3. Indicatori de profitabilitate - exprimă eficienţa entităţii în realizarea de profit din resursele disponibile: a) Rentabilitatea activelor circulante exprimǎ capacitatea activelor circulante de a produce profit; aceasta înregistreazǎ scădere de valoarare în perioada analizatǎ, pe fondul scăderii profitului brut. Profit brut Rac = ────────── *100 Active circulante

2018:

243.704/498.768*100=49%

2019:

232.949/500.943*100=46,5%

2020:

101.096/508.608*100=20%

33

Observăm că în anul 2018 rentabilitatea activelor circulante a fost de 49% , iar în anul 2020 a fost de doar 20% , aceasta reprezentând o situație negativă pentru entitate , deoarece capacitatea activelor circulante de a produce profit a scăzut cu 29% față de 2018 , această scădere de valoare se datorează scăderi profitului brut . b) Rata Profitului exprimǎ contribuţia cifrei de afaceri la realizarea profitului net, pe fondul scăderii accelerate a profitului net. Valoarea lui trebuie să fie mai mare de 10%. Profitul net Rp = ──────────── x 100 Cifra de afaceri 2018:

204.711,4/660.337*100=31%

2019:

195.644,2/900.561*100=22%

2020:

84.920,6/1.000.877*100=8% Observăm că în anul 2018 rata profitului a fost de 31% , iar în anul 2020 a fost de 8% ,

aceasta reprezintă o situație negativă pentru entitate deoarece contribuția cifrei de afaceri la realizarea profitului net a scăzut sub 10 % . c) Marja brută din vânzări Marja brută din vânzări reprezintă modul în care societate își controlează costurile de productie și modul în care obține un preț optim de vânzare Mbv =

2018:

243.704/660.337*100=37%

2019:

232.949/900.561*100=26%

2020:

101.096/1.000.877*100=10%

Profitul brut din vânzări ─────────────── Cifra de afaceri

x 100

Observăm că în anul 2018 marja brută din vânzări a fost de 37% , iar în anul 2020 a fost de 10% , aceasta reprezintă o situație negativă pentu entitate deoare societatea nu își controlează costurile de producție și modul în care obține un preț optim de vânzare . O scădere a procentului poate scoate în evidenţă faptul că entitatea nu este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină preţul de vânzare optim. Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficientei întregii activitati economico - financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de productie utilizate si a fortei de munca, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, productie si vânzare.

34

Eficiența economică este o categorie mai cuprinzatoare decât rentabilitatea. În acest sens mentionam si urmatoarea afirmatie "eficiența economică reprezintă cea mai generală categorie care caracterizează rezultatele ce decurg din diferite variante preconizate pentru utilizarea (consum productiv, consum individual, vânzare) sau economisirea unor resurse (umane, materiale sau financiare)" Pentru exprimarea rentabilitatii se utilizeaza doua categorii de indicatori: profitul si ratele de rentabilitate. Marimea absoluta a rentabilitatii este reflectata de profit, iar gradul în care capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilitatii (indicator al marimii relative a rentabilitatii). Analiza structurala a profitului urmareste stabilirea contributiei diferitelor tipuri de rezultate la modificarea totala, precum si punerea în evidenta aschimbarilor intervenite pe elemente componente. Analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului (profit brut sau pierdere), se poate efectua pe baza gruparii veniturilor si cheltuielilor dupa natura sau a gruparii cheltuielilor dupa functia (destinatia) lor în cadrul firmei. Analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului în functie de gruparea veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor se poate efectua dupa urmatoarea schema: Analiza structurală a rezultatului brut

35

CONCLUZII Prin intermediul acestei lucrări am realizat o analiză teoretică şi practică a principalelor aspecte legate de conceptul de flux de trezorerie sau cash-flow. Pentru înţelegerea teoretică a fluxurilor de trezorerie am realizat, mai întâi, o prezentare a ceea ce înseamnă flux de numerar sau cash flow, locul său în cadrul situaţiilor financiare semestriale sau anuale, obiectivul și sfera sa de aplicabilitate,tot odată importanţa informaţiei generate de tabloul fluxurilor de numerar şi interesul „actorilor” principali de pe urma acesteia . În urma analizei economico - financiare a activitǎţii desfǎşurate la SC OBIECTE SANITARE SRL RM VÂLCEA în anii 2018 şi 2020, rezultă o îmbunătățire a situației la sfârșitul anului 2016, față de sfârșitul anului 2018. Aceasta s-a concretizat printr-o creștere a profitabilității economice a vânzărilor, o creștere a profitabilității economice și financiare. Creșterea profitabilității economice a vânzarilor a fost datorată creșteri profitului brut realizat în anului 2018 pe parcursul anilor diminuânduse. Aceasta scădere a dus la diminuarea profitului net, care la rândul lui influențează profitabilitatea financiară. Din analiza contului de profit și pierdere, rezultă că în urma activității din 2020 veniturile totale au crescut prin creșterea veniturilor din exploatare, , la fel și cheltuielile totale. În prezent economia municipiului este în progres fiind un criteriu de certitudine al afacerilor. Analiza cu privire la mediul intern atât din perspectiva punctelor tari ale societăţii, dar şi a punctelor slabe se pot concluziona: Puncte slabe: Concentrarea puternică a punctelor de lucru în toate zonele importante (centrale) ale oraşului diminuează posibilitatea utilizării intensive a acestora; Diversitatea foarte mare de activităţi îngreunează concentrarea atenţiei spre problematica fiecărui compartiment privind aprovizionarea, vânzarea şi verificarea . Existenţa unui volum însemnat de echipamente, mobilier, utilaje comerciale nefolosite, ca urmare a supraaglomerări Puncte tari: SC OBIECTE SANITARE RM VÂLCEA dispune de o reţea proprie de magazine pentru vânzarea produselor destinate consumului , amenajate şi organizate după toate normele de funcţionare; Are personal calificat cu experienţă îndelungată în activitatea de prestări servicii atât pentru exploatare cât şi pentru compartimentele funcţionale şi de conducere;

36

Este caracterizată de un grad ridicat de adaptabilitate la piaţă prin cotele de adaosuri comerciale mici îşi protejează clienţii; Starea clădirilor este bună, adesea fiind cu un grad de uzură globală normală; Dispunerea în teritoriu a punctelor de lucru este echilibrată cu posibilitatea de servire în mod civilizat pentru întreg obiectul de activitate. Analiza mediului extern : Din acest punct de vedere este posibil de presupus că piaţa pe care se află societatea va cunoaşte o scădere a puterii de cumpărare a populaţiei, având în vedere starea economică a municipiului RM VÂLCEA, rata şomajului şi instabilitatea legislativă. Relaţia cu mediul extern poate fi de partea societăţii prin reconstituirea dimensiunilor activităţii sale, selecţia şi vânzarea unor active aflate în chirie, locaţie de gestiune şi în exploatarea directă întărindu-se financiar. În ceea ce priveşte respectarea regulilor şi metodelor contabile, SC OBIECTE SANITARE RM VÂLCEA a utilizat sistemul contabil al agenţilor economici, difuzat de Ministerul Finanţelor şi implementat în economie la 1 ianuarie 2020. În contabilitate operaţiile economice s-au înregistrat pe baza documentelor justificative, cronologic şi sistematic, realizându-se înregistrarea operativă şi coerentă a tuturor operaţiilor economice privind imobilizările necorporale, corporale şi financiare, stocurile, creanţele şi datoriile, trezoreria, veniturile, cheltuielile şi rezultatele. Regulile, metodele şi procedeele contabile folosite sunt compatibile cu cele prevăzute în legislaţia în vigoare şi ele nu au fost schimbate pe parcursul anului, respectându-se principiul permanenţei metodelor. S-au respectat şi celelalte principii ale contabilităţii, respectiv: continuitatea activităţii, independenţa exerciţiului, intangibilitatea bilanţului de deschidere, noncompensarea.

BIBLIOGRAFIE 37

1. Batrancea Ioan, Batrancea M - Analiza trezoreriei entitatii economice. Modelare, echilibru, eficienta, previziune, Colectia 2008, OECONOMICA; 2. Dragan Oana , Hantulie C

- Contabilitateaunității economice,Editura Akademos Art 2011 București;

3. Dragotă .V şi Colectiv,

- Management financiar – Analiza financiară şi gestiune financiară operaţională – vol.1 , Ed. Economică, 2003, București;

4. Elena Enache (coord.)

– Marketing, Ed. Independenţa Economică, 2008 Pitești;

5. Georgescu Floarea

- Managementul trezoreriei întreprinderii. Probleme, abordări, metode Editura Universitară, 2016, București

6. Gust, Marius; Tudose G.

- Analiza economică-financiară-curs aplicativ, Ed Independența Economică , 2009, Pitești ;

7. Lambru Bogdan, Possler L - Contabilitatea Întreprinderii -Îndrumar Practic Actualizat, Editura Fundatia 'Andrei Saguna', 2014, București.

38