Atestat-Contabilitatea Marfurilor Cu Amanuntul Final [PDF]

Zitiervorschau

COLEGIUL NAŢIONAL ECONOMIC ”THEODOR COSTESCU“ DROBETA TURNU SEVERIN

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENȚELOR PROFESIONALE NIVEL IV CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE CLASA a XII-a C

PROF. COORDONATOR:

BERCIU LIVIA

ELEV: ANDRIUC COSMIN MIHAI

0

- 2017 -

COLEGIUL NAŢIONAL ECONOMIC ”THEODOR COSTESCU“ DROBETA TURNU SEVERIN

CONTABILITATEA MĂRFURILOR LA S.C. PHOENIX AL 2001 SRL

CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE CLASA a XII-a C

PROF. COORDONATOR:

BERCIU LIVIA

ELEV: ANDRIUC COSMIN MIHAI

1

- 2017 CUPRINS Argument ........................................................................................................ pag.3 Capitolul 1: Cadrul conceptual privind mărfurile .......................................pag.5 1.1. Definirea şi structura stocurilor ...................................................pag.5 1.2. Delimitări şi structuri privind mărfurile …..................................pag.6 1.3. Preţul de înregistrare al mărfurilor ..............................................pag.7 1.4. Documente specifice mărfurilor ................................................ pag.8 Capitolul 2: Organizarea contabilităţii mărfurilor ....................................pag.12 2.1. Metode de organizare a contabilităţii mărfurilor ..................... pag.12 2.2. Contabilitatea analitică a mărfurilor .........................................pag.13 2.3. Contabilitatea sintetică a mărfurilor .........................................pag.15 Capitolul 3: Particularităţi ale contabilităţii mărfurilor la S.C. PHOENIX AL 2001 SRL ............................................pag.18 3.1. Prezentarea S.C. PHOENIX AL 2001 SRL................................pag. 18 3.2. Studiu de caz privind mărfurile la S.C. PHOENIX AL 2001 SRL................................................pag.18 BIBLIOGRAFIE ............................................................................................pag.22 AXEXE ...........................................................................................................pag.23

2

MOTTO: „Cifrele contabile nu înseamnă nimic fără contabilul care să le explice”

ARGUMENT Contabilitatea financiară are ca obiect înregistrarea tuturor operaţiilor şi tranzacţiilor care afectează patrimoniul agenţilor economici, măsurarea variaţiilor la care acesta este supus, calcularea şi explicarea rezultatelor financiare, întocmirea situaţiei financiare de sinteză, documente care trebuie să asigure mediului exterior imaginea fidelă şi retrospectivă a situaţiei întreprinderii. Pentru a-şi realiza obiectul de activitate în vederea obţinerii de profit, orice întreprindere cu activitate industrială, comercială, de servicii sau de altă natură, efectuează în mod curent tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii. Operaţiile curente de cumpărări şi vânzări de bunuri şiservicii dau conţinut funcţiei comerciale a unei firme şi se efectuează pe baza politicilor de cumpărări şi vânzări stabilite de managerii firmei. In cadrul societăţilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea mărfurilor numărul tranzacţiilor de cumpărări şi vânzări este nelimitat în cursul unei perioade de gestiune luată în considerare, deoarece mărfurile sunt acele elemente de stocuri care se achiziţionează în vederea revânzării fără a suferi modificări sau cu modificări neesenţiale. Derularea operaţiunilor de cumpărări şi vânzări de mărfuri se face de regulă plecând de la preţul de vânzare din care se exclud reducerile comerciale operate, adică preţul definitiv negociat între vânzător şi cumpărător Mărfurile presupun o evaluare iniţială la preţ de vânzare, ajungându-se la valoarea preţului cu amănuntul/ridicata prin aplicarea marjei brute. Am ales ca temă „Contabilitatea mărfurilor” deoarece azi 50% din entitatile economice se ocupă de comercializarea mărfurilor sub diferite forme. Contabilitatea 3

mărfurilor reprezintă o problematică interesantă în domeniul contabilităţii prin multitudinea de situaţii care apar legate de mărfuri (consignaţie, amănunt, en-gros, import, export, etc.). Proiectul de certificare a competenţelor profesionale cuprinde trei capitole, bibliografie şi anexe. Primul capitol „Cadrul conceptual privind mărfurile” defineşte şi structurează stocurile, prezintă unitãtile patrimoniale cu profil comercial şi anume: en gros sau cu ridicata, en detail sau cu amãnuntul şi mixte, preţurile de înregistrare din aceste unităţi, precum şi documentele justificative specifice operaţiilor cu mărfuri Capitolul al doilea „Organizarea contabilităţii mărfurilor” abordează metodele de organizare a contabilităţii sintetice a mărfurilor, şi anume metoda inventarului permanent şi metoda inventarului intermitent. În continuare am prezentat organizarea contabilităţii analitice a mărfurilor şi am subliniat faptul că în funcţie de specificul activităţii, societatea este necesar să-şi organizeze contabilitatea analitică utilizând una din cele trei medode: metoda operativ-contabilă (pe solduri), metoda cantitativ valorică (pe fişe de cont analitic) sau metoda global valorică. Contabilitatea sintetică a mărfurilor tratează funcţiunea conturilor din grupa 37 „Mărfuri” şi anume: contul 371 „Mărfuri” şi contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”. Cea de-al trei-lea capitol „Particularită ale contabilităţii mărfurilor la S.C. PHOENIX AL 2001 SRL” prezintă un scurt istoric al S.C. Phoenix Al 2001 SRL şi o scurta monografie contabila, care contine o serie de operaţii contabile specifice mărfurilor utilizând cele două metode de organizare a contabilităţii sintetice: metoda inventarului permanent şi metoda inventarului interimitent. Am anexat la aceste capitole referinţele bibliografice şi o serie de documente specifice operaţiilor cu mărfuri.

4

CAPITOLUL 1 CADRUL CONCEPTUAL PRIVIND MĂRFURILE 1.1.

Definirea şi structura stocurilor

Orice activitate economico-financiară, indiferent de natura sa, ocazionează diverse consumuri de munca trecută, unde se încadrează, cu pondere relativ însemnată, şi cele care privesc valorile de natură stocabilă. Regulamentul privind aplicarea Legii contabilităţii, defineşte stocurile şi comenzile în curs de execuţie, ca fiind „ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale aflate în una din următoarele situaţii:  sunt destinate a fi utilizate în procesul de producţie a bunurilor, executării de lucrări sau prestaţiilor de servicii înainte de a fi vândute;  sunt destinate vânzării în cursul normal al exploatării;  sunt în curs de execuţie pentru a fi pregătite în vederea desfacerii. Sub aspectul gestionării, stocurile se pot grupa în stocuri propriu-zise (materiile prime, materialele consumabile, produsele, animale şi păsări, mărfuri, ambalaje, materiale de natura obiectelor de inventar) si producţia în curs de execuţie (bunurile care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau care necesită completări) După apartenenţa la patrimoniu, stocurile se pot grupa în:  Stocuri aflate în gestiune, care fac parte din patrimoniul unităţii, care se găsesc fie în depozitele sau spaţiile proprii (magazii, magazine, locuri de producţie), fie se află la terţi.  Stocuri aflate în gestiune, dar care nu fac parte din patrimoniul propriu, sunt reprezentate de stocurile primite spre prelucrare în custodie sau în consignaţie, care se înregistrează în conturi de ordine şi evidenţă. După provenienţa lor, stocurile se pot grupa în:  Stocuri provenite din cumpărări din afara unităţii patrimoniale (materii prime, materiale consumabile, mărfuri, obiecte de inventar, etc.).  Stocuri provenite din producţia proprie (produse finite, animale, etc.). 5

1.2. Delimitări şi structuri privind mărfurile Mãrfurile reprezintã o categorie importantä de stocuri, care, în circuitul lor de la producätori pãna la consumatori, generează un volum foarte mare de operaţii economicofinanciare ce se efectueazã prin intermediul unui numãr deosebit de mare agenţi economici, cu diferite profiluri de activitate comercială. Astfel, se poate considera cã existã 3 categorii importante de unitãti patrimoniale cu profil comercial şi anume: en gros sau cu ridicata, en detail sau cu amãnuntul şi mixte. Unitãtile comerciale en gros sunt cele care asigură desfãşurarea acestei forme de circulatie a märfurilor, efectuănd operatiuni de cumpãrare a bunuribor de consum, in cantiăţi mari şi foarte mari, de la producätorii şi furnizorii interni şi externi, precum şi de vãnzare a lor in partizi (loturi) mari către alţi agenţi economici, de regulã cu profil comercial en detail inclusiv de alimentaţie publicã. Vânzãrile se pot efectua şi către alte unitãti patnimoniale, de asemenea, cu profil comercial gros. Unităţile comerciale cu profil en detail realizează această formă de circulaţie a mărfurilor efectuând cumpărarea acestor bunuri, de regulã, de la unităţile en gros, dar şi de la producătorii şi furnizorii interni, in partizi (loturi) mici sau re1ativ mici, precum şi vânzarea lor către populaţie, inclusiv prin unităţi de alimentaţie publicã. Märfurile se vãnd in starea in care au fost cumpãrate sau dupã o prelucrare prealabilã in vedere consumului în unităţi operative special amenajate (restaurante, bufete ş.a.). Unitätile comerciale mixte efectueaza atât operalii comert en gros, cat şi en detail. Pentru unitatile comerciale amintite anterior este caracristic faptul cä au ca obiect de activitate principal sau complementar atãt cumpãrarea, cat şi revânzarea mãrfurilor in scopul obţinerii unui profit. Aceste unităţi desfäoarã, de regulã activităţi ce se incadreazã in diverse domenii de activitate. In categoria märfurilor, care au o structurä eterogenä se includ atât bunurile pe care agentul economic le cumpãră vederea vänzarii in starea in care au fost achiziţionate, cät şi produsele finite transferate de unitãtile producãtoare în magazinele proprii de prezentare şi desfacere, precum şi acele active circulante materiale de natura materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar, ambalajebor ş.a. devenite disponibile in cadrul patrimoniului unitäţii economice şi care vãnd teţilor aşa cum au fost cumpãrate.

6

1.3. Preţul de înregistrare al mărfurilor Organizarea contabilitãţii mãrfurilor este influenţată într-o anumitã mãsurã de preţul de înregistrare ce se utilizeazã şi care, în funcţie de categoria în care se încadreazã unitatea patrimonialä şi implicit de opţiunea sa, poate fi costul efectiv de achiziţie, preţul prestabilit (standard), preţu1 cu amãnuntul sau en gros. Costul efectiv de achiziţie este recomandat in cazul unitãţilor care comercializeazã un număr relativ redus de sortimente de mãrfuri, cu o frecventã redusã a intrãrilor şi ieşirilor, dar in cantitãţi mari. Caracteristica de baza a acestei metode constã in evaluarea mãrfurilor şi implicit a operaţiilor de intrări şi ieşiri la preţul efectiv de aprovizionare, care in condiţiile actuale este fluctuant, fapt ce crează anumite dificultăţi in legăturã cu evaluarea ieşirilor din gestiune. In situaţia utilizãrii costului de achiziţie ca preţ de înregistrare este justificatã crearea în cadrul contului 371 ,,Mãrfuri” a douã conturi analitice, unul pentru preţul de facturare sau de cumpărare (371.01) şi celãlalt pentru cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte consumuri similare (371.02), ambele cu funcţia contabilã de activ, insã ultimul cu repartizare lunarã proporţionalã cu mărfurile vândute, pe bazã de coeficient mediu. Pentru operaţiile de ieşire din patrimoniu, în funcţie de specificul şi interesele agentului economic, se poate adopta una dintre cele trei metode (C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.) prezentate in cadrul paragrafului privind evaluarea stocurilor şi producţiei in curs de execuţie. Preţul cu amănuntul sau cel de vânzare en gros se utilizeazã numai in cazul marfurilor, putând fi adoptat de oricare agent economic cu profil comercial, en detail, en gros sau mixt. De altfel, acest preţ se justificã in condiţiile unui comert cu articole şi sortimente numeroase şi o frecventã mare a intrãrilor şi ieşinilor, precum şi în situatia organizării evidenţei analitice dupã metoda global-valorica, ceea ce nu exclude posibilitatea utilizãrii lui şi in cazul evidentei cantitativ-valorice pe sortimente de märfuni. Preţul cu amänuntul sau de vãnzare en gros se stabileşte de cätre agentul economic pnin luarea in calcul a unui anumit adaos comercial, posibil de realizat, însã atunci cãnd situatia de pe piaţã se schimbã este normal sã se majoreze sau diminueze adaosul comercial şi implicit preţul de vãnzare, pe bazã de inventar de schimbare de preţuri, cu inregistrarea corespunzãtoare in contabilitate. Preţul de vânzare cu amãnuntul, exclusiv TVA, sau en gros se reflectã in contul de mãrfuri (371) şi este format din costul efectiv de achizitie (preţul facturat de furnizor şi 7

cheltuielile de transport-aprovizionare) şi adaosul comercial. In ceea ce priveşte utilizarea preţului cu amãnuntul sau de vãnzare en gros se mentioneazã cã, in activiatea practicã, in vederea respectãrii regulilor generale de evaluare privind intrarea in patrimoniu la costul efectiv de achiziţie şi totodatã pentru evitarea interpretarilor de naturã fiscalã se considerã că este necesar şi totodatã nu contravine reglementarilor in vigoare sã se deschidã douã conturi analitice distincte la contul sintetic 378 ,,Diferente de preţ la mãrfuri” şi anume: - 378.01 ,,Diferente de preţ la mãrfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare”, cu funcţia contabilã de activ şi; - 378.02 ,,Diferente de preţ la mãrfuri privind adaosul comercial”, cu functia contabilã de pasiv, conturi asupra cãrora se va reveni ulterior. Preţul cu amãnuntul sau de vãnzare cãtre populaţie, exclusiv TVA, se determinã prin adäugarea la preţul de cumparare (facturare) negociat cu furnizorul a adaosului comercial considerat de agentul economic ca fiind posibil de realizat. La rãndul sãu, pretul cu amanuntul total sau de vãnzare cãtre populaţie, inclusiv TVA, se calculeazã prin adaugarea la preţul cu amãnuntul amintit anterior a cotei legale de TVA. Acest pret reprezintã preţul de inregistrare in contabilitate a mãrfurilor de cãtre agenţii economici care adoptã aceastã variantã de evaluare.

1.4. Documente specifice mărfurilor Evidenta operativa a marfurilor se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor documente justificative: A. Factura / Factura fiscala Se întocmeşte, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in doua sau mai multe exemplare, in momentul livrarii mărfurilor si serveşte ca: 

document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;



document de încărcare în gestiunea primitorului;



document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului

şi a

cumpărătorului. Circulă: a) la furnizor: - la compartimentul desfacere, in vederea inregistrarii in evidentele operative si pentru eventualele reclamatii ale clientilor; - la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate; 8

b) la cumparator: - la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea platii, precum si pentru inregistrarea in contabilitate. B. Chitanţa Serveşte ca: 

document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casierie;



document justificativ de înregistrare în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi şi în

contabilitate. Se întocmeşte în două exemplare, pentru fiecare sumă încasat, de către contribuabilul sau casierul numit şi se semnează de acesta pentru primirea sumei. Circulă la depunător (exemplarul 1). Exemplarul 2 rămâne în carnet, fiind folosit ca document de verificare a operaţiunilor efectuate în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi. Se arhivează, după utilizarea completă a carnetului (exemplarul 2.) C. Monetarul Serveşte ca: 

document justificativ pentru evidenţierea la sfârşitul zilei a numerarului existent în

casierie, corespunzător mărfurilor comercializate;  

document justificativ de înregistrare în contabilitate; document justificativ pe baza căruia se predă contribuabilului numerarul încasat prin

casă de către casier, respectiv de către vânzător. Monetarul se utilizează numai în cazul vânzării mărfurilor cu amănuntul. Potrivit reglementărilor în vigoare, în condiţiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, suma înscrisă în monetar trebuie să corespundă cu suma din registrul de casă emis de aceste aparate, inclusiv cu suma înregistrată de mână în registrul de casă, în cazul defectării aparatelor de marcat electronice fiscale. Valoarea înscrisă în monetar trebuie să corespundă cu valoarea înscrisă în raportul de gestiune. Se întocmeşte în două exemplare de către casier sau de către persoana împuternicită, la sfârşitul zile, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote şi de monede. Circulă: 

exemplarul 1 pentru înregistrarea în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi;



exemplarul 2 rămâne în carnet.

D. Nota de receptie si constatare de diferente Serveşte ca: 9



document pentru recepţia bunurilor aprovizionate;



document justificativ pentru încărcarea în gestiune



document justificativ de înregistrare în contabilitate;

Se foloseşte ca document distinct de recepţie în cazul; Se întocmeşte în 2 exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare sau în unitatea cu amănuntul, după caz, pe măsura efectuării recepţiei. In situaţia în care la recepţie se constată diferenţe, Nota de recepţie şi constatare de diferenţe se întocmeşte în 3 exemplare de către comisia de recepţie legal constituită. E. Dispozitie de livrare Serveşte : 

document pentru eliberarea din magazie a produselor, mărfurilor sau a altor valori

materiale destinate vânzării; 

document justificativ de scădere din gestiunea magaziei predătoare;



document de bază pentru întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau a facturii, după

caz. Se întocmeşte în 2 exemplare de către serviciul desfacere. Circulă: 

la magazie, pentru eliberarea produselor, mărfurilor sau a altor valori materiale şi

pentru înregistrarea în evidenţa magaziei, semnându-se de către gestionarul predător pentru cantităţile livrate (ambele exemplare; 

la compartimentul desfacere, pentru înregistrarea cantităţilor livrate în evidenţele

acestuia şi pentru întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau facturii, după caz (exemplarul 2). F. Jurnal pentru cumparari Serveşte ca: 

jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor

de servicii; 

document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată deductibilă;



document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate.

Se întocmeşte într-un singur exemplar, având paginile numerotate, în care se înregistrează zilnic, fără ştersături şi spaţii libere, elementele necesare pentru determinarea corectă a taxei pe valoarea adăugată deductibilă. Se întocmeşte un jurnal separat pentru cumpărări de bunuri şi servicii pentru nevoile firmei şi, separat, pentru cumpărări de bunuri (mărfuri) care se vând ca atare. Acest jurnal se completează la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate privind cumpărările de valori materiale sau de prestări servicii. 10

Circulă: 

la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor înscrise în conturi şi

a respectării dispoziţiilor legale referitoare la taxa pe valoare adăugată. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. G. Jurnal pentru vânzari Serveşte ca: 

jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de



document de stabilire lunară a taxei pe valoare adăugată colectată;



document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate.

servicii:

Se întocmeşte într-un singur exemplar având paginile numerotate, în care se înregistrează zilnic sau lunar, după caz fără ştersături şi spaţii libere, elementele necesare pentru determinarea corectă a TVA colectată datorată. Acest jurnal se completează la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate comune şi specifice (facturi sau documente înlocuitoare) privind vânzările de valori, materiale sau prestări de servicii, precum şi pe baza Borderoului de vânzare (încasare) Circulă: 

la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor înscrise în conturi şi

a respectării dispoziţiilor legale referitoare la taxa pe valoarea adăugată. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

11

CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII MĂRFURILOR 2.1. Metode de organizare a contabilităţii mărfurilor Metodele de organizare a contzabilităţii mărfurilor sunt : 1.

2.

Metoda inventarului permanent: 

Metoda inventarului permanentla cost de achiziţie



Metoda inventarului permanent la cost standard



Metoda inventarului permanent la prêt de vânzare

Metoda inventarului intermitent

1. METODA INVENTARULUI PERMANENT Metoda inventarului permanent asigură cunoaşterea în orice

moment a nivelului

stocurilor, cu ajutorul conturilor de mărfuri. In acest sens în contul „Mărfuri” se înregistrează toate operaţiile de intrare şi ieşire , ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât şi valoric. Metoda inventarului permanent se poate prezenta în mai multe variante: a. Metoda inventarului permanent la cost de achiziţie consta in evaluarea mărfurilor la cost de achiziţie. Reducerile de preţ cu caracter comercial (bonificaţii, remize, risturne) se acordă la facturarea mărfii, determinându-se reducerea preţului de vânzare la furnizor, respectiv a costului de achiziţie la client. Furnizorul va reflecta în creditul contului 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” preţul de vânzare redus, iar clientul în debitul contului 371 „Mărfuri” costul de achiziţie redus. b. Metoda inventarului permanent la cost standard se poate aplica în condiţiile unei relative stabilităţi a preţurilor, astfel încât, înainte de corectarea cu diferenţele, costul standard al mărfii ieşite să aibă o valoare informaţională ( fiind foarte apropiat de costul efectiv de achiziţie). c. Metoda inventarului permanent la preţ de vânzare, acesta incluzând costul de achiziţie şi marja brută. 2. METODA INVENTARULUI INTERMITENT

12

Această metodă este recomandată pentru unităţile patrimoniale din categoria celor mici şi mijlocii şi constă în neurmărirea prin contabilitatea sintetică a intrărilor şi ieşirilor de stocuri din cursul perioadelor. Contul de mărfuri se utilizează numai la finele perioadei de gestiune, când se debitează cu soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere, după ce în prealabil aceleaşi conturi au fost diminuate cu mărfurile intrate (de la începutul perioadei). Tehnica aplicării inventarului intermitent constă în:  se ştornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de mărfuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost înregistrate la început;  achiziţiile de mărfuri efectuate de la furnizori se înregistrează direct asupra conturilor de cheltuieli;  la finele perioadei se inventariază mărfurile aprovizionate ori provenite din perioada precedentă, neconsumate, cu care se degrevează cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri. Ieşirile se calculeaza după relaţia: E=Si+I-Sf unde: E = valoarea intrărilor; Si = valoarea mărfurilor iniţiale; I = valoarea intrărilor din cursul perioadei; Sf = valoarea stocurilor finale, stabilită prin inventariere. În perioada următoare operaţiile descrise mai sus se repetă.

2.2

Contabilitatea analitică a mărfurilor

In vederea determinării costului de achiziţie al mărfurilor vândute şi a nivelului stocurilor pe structurile impuse de obiectivele de gestiune, este necesară organizarea unei contabilităţi analitice. Contabilitatea analitică a mărfurilor se poate organiza, în funcţie de specificul activităţii, utilizând una din următoarele trei metode prevăzute în Regulamentul contabil1:

1



metoda operativ-contabilă (pe solduri);



metoda cantitativ-valorică (pe fişe de cont analitic);



metoda global-valorică.

Regulamentul privind aplicarea Legii contabilităţii, pct. 72 13

a. Metoda operativ-contabilă (pe solduri), ocazionează un volum redus de muncă datorită simplificării lucrărilor de evidenţă analitică a mărfurilor. Această metodă presupune renunţarea la fişele contabile analitice cantitativ valorice deschise pe feluri de valori materiale. În cadrul compartimentului de contabilitate se organizează numai evidenţa valorică desfăşurată pe gestiuni, iar în cadrul acestora pe grupe sau subgrupe de bunuri, după cum se apreciază că este necesar. Evidenţa cantitativă a stocurilor pe categorii sau feluri de valori materiale se organizează numai în cadrul locurilor de depozitare (magazii, depozite s.a.) cu ajutorul „Fişei de cont analitic”. Controlul exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa depozitelor cu cele din contabilitate se realizează, de regulă, lunar, prin evaluarea stocurilor cantitative stabilite în fişele de magazie şi preluate în „Registrul stocurilor”, unde se înscriu valorile parţiale şi cele totale privind soldurile finale de la nivelul subgrupelor şi/sau grupelor de valori materiale, precum şi de la nivelul gestiunii. În cursul lunii, la intervale de câteva zile, compartimentul de contabilitate preia documentele justificative de intrări şi ieşiri, existente la locul de depozitare a valorilor materiale, efectuând totodată verificarea exactităţii înregistrărilor din fişele de magazie, completate de gestionar sau altă persoană desemnată de acesta. Documentele justificative preluate se centralizează pentru fiecare gestiune atât pe categorii de operaţii, de intrare şi ieşire, cât şi pe grupe şi/sau subgrupe de valori materiale, precum şi pe conturi corespondente creditoare şi respectiv debitoare. Totalurile lunare care se stabilesc în documentele centralizatoare întocmite (recapitulaţii, situaţii de mişcări, centralizatoare ş.a.) se înregistrează în „Registrul jurnal” şi în „Fişele valorice” (fişe de cont pentru operaţii diverse). b.

Metoda cantitativ-valorică (pe fişe de cont analitic), constă în

organizarea la nivelul compartimentului de contabilitate a evidenţei cantitativ-valorice cu ajutorul „Fişelor de cont analitic pentru valori materiale”, care se deschid pe feluri de bunuri existente în cadrul gestiunii. Totodată, se conduce evidenţa valorică numai la nivelul gestiunii, folosindu-se Fişe de cont analitic pentru operaţii diverse, fişe în care se înscriu valorile aferente intrărilor şi ieşirilor în şi din gestiune, precum şi soldul final corespunzător gestiunii, precum şi soldul final corespunzător gestiunii respective. La nivelul locurilor de depozitare se organizează evidenţa analitică cantitativă pe feluri de bunuri, folosindu-se „Fişele de magazie”, care se completează de gestionar sau altă persoană cu asemenea atribuţii de serviciu. Controlul exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa cantitativă organizată la locurile de depozitare şi cele din co0ntabilitate se realizează prin efectuarea punctajului periodic 14

între cantităţile înregistrate, pe de o parte, în „Fişele de magazie”, iar pe de altă parte în „Fişele de cont analitic pentru valori materiale” de la compartimentul de contabilitate. În cursul lunii se procedează ca în cazul metodei anterioare, în sensul că documentele justificative se preiau de la locul de depozitare de către compartimentul de contabilitate, se prelucrează în vederea înregistrării document cu document sau pe bază de centralizatoare, înscriindu-se atât cantitativ cât şi valoric, în „Fişele de cont analitic” deschise pe feluri de valori materiale, precum şi în cele pentru operaţii diverse deschise pe gestiuni. La sfârşitul fiecărei luni se efectuează verificarea concordanţei dintre datele înregistrate în conturile sintetice şi în cele analitice de valori materiale prin intermediul „Balanţei de verificare analitică” a conturilor analitice. c. Metoda global-valorică este relativ simplă, oferă un volum redus de informaţii şi posibilităţi restrânse de exercitare a controlului asupra integrităţii valorilor materiale gestionate, fiind recomandată, în principal, pentru evidenţa mărfurilor şi ambalajelor aflate în unităţile de desfacere cu amănuntul şi pentru alte bunuri, în cazul unităţilor care nu au dotare adecvată. Pe măsura dotării cu tehnică de calcul, aşa cum prevede Regulamentul contabil, se recomandă trecerea la utilizarea metodei cantitativ-valorice. Metoda analizată constă în organizarea evidenţei analitice numai valoric, atât la nivelul gestiunii cât şi în contabilitate. În cadrul compartimentului de contabilitate se deschide, pentru fiecare gestiune, câte o „Fişe de cont analitic pentru operaţii diverse” în care se înscriu operaţiile de intrări şi ieşiri, pe baza documentelor justificative individuale sau a centralizatoarelor acestora, după caz. La nivelul fiecărei gestiuni se întocmeşte „Registrul de gestiune” în care se înregistrează zilnic şi numai valoric fiecare document justificativ de intrare sau ieşire, stabilinduse totodată soldul final (de la sfârşitul zilei), după formula amintită anterior. Controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa gestiunii cu cele din contabilitate se efectuează periodic, confruntându-se soldurile finale stabilite, pe de o parte, în registrul de gestiune, iar pe de altă parte, în fişe de cont analitic pentru operaţii diverse.

2.3. Contabilitatea sintetică a mărfurilor Contabilitatea circulatiei mãrfurilor atãt en gros, cat şi en detail se organizeazã cu ajutorul a douã conturi sintetice de gradul I, 371 ,,Mãrfuri” şi 378 ,,Diferente de preţ la mãrfuri”, Contul 371 „Marfuri” este un cont de activ, care tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri În debitul contului 371 „Marfuri” se inregistreaza: 15

- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate (401, 408, 446, 327, 542); - valoarea la pret de inregistrare a marfurilor primite de la unitate sau subunitati (481, 482) - valoarea la pret de inregistrare a marfurilor reprezentand aportul in natura al actionarilor/asociatilor (456); - valoarea marfurilor aduse de la terti (357, 401); - valoarea la pret de inregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii (345); - valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate plus la inventar si a celor primite cu titlu gratuit (607, 758); - valoarea adaosului comercial si taxa pe valoarea adaugata neexigibila, in situatia in care evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul (378, 4428); În creditul contului 371 „Marfuri” se inregistreaza: - valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin vanzare si lipsurile de inventar (607); - valoarea adaosului comercial si a taxei pe valoarea adaugata neexigibila aferenta marfurilor iesite din gestiune (378, 4428); - valoarea la pret de inregistrare a marfurilor livrate unitatii sau subunitatilor (481, 482); - valoarea la pret de inregistrare a marfurilor trimise la terti (357); - valoarea donatiilor si pierderilor din calamitati (658, 671); Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei. Contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri” este rectificativ, bifuncţional, iar conţinutul lui este influentat de preţul de inregistrare utilizat pentru märfuri. Astfel, atunci cãnd se adoptã preţul standard, el se utiizeazã în mod similar cu celelalte conturi de diferente de preţ. In cazul in care preţul de inregistrare este cel cu amãnuntul sau cel de vãnzare en gros, contul 378 ,,Diferente de preţ la mãrfuri” funcţioneazä ca un cont de pasiv şi reflectã numai adaosul comercial, în credit pentru mãrfurile aprovizionate, iar în debit pentru märfurile ieşite din patrimoniu. In situatia utilizãrii in activitatea practicã a celor douã conturi analitice amintite anterior, contul 378 “Diferenţe de preţ la mãrfuri” are conţinut şi corespondente specifice, ceea ce se poate observa prin prezentarea continutului fiecãruia din cele douã conturi analitice amintite anterior. 16

Contul analitic 378.01 „Diferenţe do preţ 1a mărfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare” este de activ. Se debitează cheltuielile de transport, incãrcare, descãrcare, recepţie, taxe vamale, comisioane ş.a. pe care le ocazioneazã mãrfurile ce se achizitioneazã de la terţi (401 ,,Furnizori”, pentru cele facturate atãt de furnizorii de marfuri, inclusiv pierderile normale pe timpul transportului (suportate de beneficiar), cat şi de unitãţile de profil, 542 ,,Avansuri de trezorerie”, cu ceea ce se p1ãteşte din avansuri spre decontare, 446 ,,Alte impozite, taxe şi varsãminte asimilate”, cu taxele vamale aferente märfuribor importate ş.a.) Se crediteaza cu cheltuielile de transport-aprovizionare aferente màrfurilor ieşite din patrimoniu(607 ,,Cheltuieli privind mãrfurile”, pentru vãnzãri, 6582 ,,Donaţii şi subvenţii acordate” şi 6587 ,,Cheltuieli privind calamitäţile şi alte evenimente similare”, respectiv, in cazul donaţiilor, lipsurilor neimputabile şi pierderilor din calamitãţi ş.a). Sumele care se înscriu in credit se stabibesc pe bazã de coeficient mediu, ce se calculeazã in mod obişnuit, cu sume cumulate de la inceputul anului. Soldul contului analitic prezentat este debitor şi reprezintä cheltuielile de transportaprovizionare aferente mărfurilor existente in stoc la sfârşitul perioadei de gestiune. Contul analitic 378.02 ,,Diferenţe de preţ la märfuri privind adaosul comercial” este rectificativ, are functia contabilä de pasiv. Se creditează

cu adaosul comercial aferent märfuribor intrate in patrimoniu, in

(371. ,,Märfuri”). Se debitează cu adaosul comercial corespunzãtor mãrfurilor ieşite din patrimoniu, in (371 ,,Mãrfuri”), adaos care se determina pe bazã de coeficient mediu de repartizare, ce se calculeazä dupã formula: Soldul iniţial de la contul 378.02 + Rulajul creditor cumulat de la începutul Coeficient de

anului, aferent contului 378.02 =

repartizare

Soldul iniţial de la contul371

+ Rulajul debitor, cumulat de la începutul anului aferent contului 371

Soldul contului 378.02 ,,Diferente de preţ la mãrfuri privind adaosul comercial” este creditor şi reprezintã adaosul comercial aferent mãrfurilor existente in stoc la sfârşitul perioadei de gestiune, care se stabileşte aşa cum s-a prezentat anteriot. În ceea ce priveşte organizarea contabilitäţii mãrfurilor se reţine şi faptul cã la 17

inventarierea anuală se poate constata deprecierea unora dintre ele, cum este cazul celor lent şi greu vandabile, stabilindu-se o valoare de utilitate mai micä decât costul efectiv de achiziţie. Pentru diferenţa de valoare în minus se constituie ajustări, care se inregistreazã în creditul contului 397 ,,Ajustări pentru deprecierca märfurilor”, in corespondenţã cu debitul contului 6814 ,,Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante”.

CAPITOLUL 3 PARTICULARITĂŢI PRIVIND CONTABILITATEA MĂRFURILOR LA S.C. PHOENIX AL 2001 SRL 3.1. Prezentare S.C. PHOENIX AL 2001 SRL S.C. PHOENIX AL 2001 SRL a fost înfiinţată în anul 2011 în judeţul Mehedinţi, oraşul Drobeta Turnu Severin, înregistrata la Oficiul Registrului Comerţului sub nr J25/101/2011 avaând ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun (cod CAEN 4711). Această societate comercială are sediu profesional în Piaţa Decebal, Nr. 1, localitatea Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi Firma a pornit de la un capital social în valoare de 200 ron. Date de identificare ale societăţii:  Număr de înregistrare la Registrul Comerţului J25/101/2011  CUI 13941667  CAEN 4711 comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun

3.2. Studiu de caz privind mărfurile la S.C. PHOENIX AL 2001 SRL A.

INVENTARULUI PERMANENT

SC Phoenix Al 2001 SRL dispune la începutul lunii de mărfuri în valoare de 24.180 lei la preţ cu amănuntul (SID 371 = 24.180 lei), valoare adaos comercial aferent stocului iniţial

18

4.500 lei (SIC 378 = 4.500 lei), valoare TVA neexigibilă aferentă stocului iniţialîn valoare de 4.680 lei (SIC 4428 = 4.680 lei). În cursul perioadei de gestiune au loc următoarele operaţii privind mărfurile, aşa cum rezulta din jurnalul pentru cumpărări: 1. Se achiziţionează mărfuri: preţ de cumpărare 22.000 lei, TVA deductibila 19% lei, magazinul practicând un adaos comercial de 30% a) cumpărarea %

=

401 ,, Furnizori “

26.180 lei

371 ,, Mărfuri “

22.000 lei

4426 ,, TVA deductibila “

4.180 lei

b) recepţia 371

=

%

12.034 lei

378 ,, Diferente de preţ “

6.600 lei

4428 ,, TVA neexigibilă “

5.434 lei

Adaos comercial aferent recepţiei = 30% × 22.000 lei = 6.600 lei TVA neexigibilă = 19% × (22.000 + 6.600) = 5.434 lei 2. S-au vândut mărfuri cu plata în numerar, aşa cum rezulta din jurnalul pentru vânzări în valoare totală de 30.000 lei, TVA inclusă în preţ: 

Valoarea mărfurilor vândute ( inclusiv TVA )30.000 lei

Din care: TVA 30.000 × 19/119 = 4.789,9 lei Valorea la preţ de vânzare fără TVA = 30.000 – 4.789,9 = lei 5311 ,, Casa în lei “ =

%

30.000 lei

707 ,, Venituri din vânzarea mărfurilor “ 4427 ,, TVA colectata “

25.000 lei 4.750 lei

3. Descărcarea la sfârşitul lunii a gestiunii, cu valoarea mărfurilor vândute presupune calcule si înregistrări: a)

determinarea coeficientului mediu de diferente de preţ ( adaos comercial)

K = (SIC 378 + RC 378) / [(SiD 371 – SIC 4428) + (RD 371 – RC 4428)] K = (4.500 + 6.600) / [(24.180 – 4.680) + (22.000 + 12.320 + 5.434)] = 0,186 × 100 = 18,6% 378 = K × RC 707 = 18,6% × 25.000 lei = 4.650 lei Articolul contabil va fi următorul: %

=

371 ,, Mărfuri “

30.000 lei 19

378 ,, Diferente de preţ la mărfuri “

4.650 lei

607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “

20.350 lei

4428 ,, TVA neexigibilă ”

5.000 lei

4. Pentru înregistrarea plusului de inventar este necesar sa se determine adaosul comercial, cât si TVA- ul aferent acestui plus si, prin scăderea acestor elemente se afla valoarea la preţ de cumpărare a mărfurilor constatate în plus cu care se vor diminua cheltuielile privind mărfurile. Exemplu: Se considera ca în urma inventarului s-a stabilit totalul faptic de 1873,5 lei. Deci: 

Sold faptic

1.873,5 lei



Sold scriptic

1.872,5 lei



Plus de inventar ( în preţ de vânzare, inclusiv TVA )



TVA = 10.000 ×19/119 = 1.596,6 lei

1.596,6 lei



Plus de inventar la preţ fără TVA

8.403,4 lei



Adaos comercial = 8.403,4 x 19%=1.596,6 lei

1.596,6 lei



Costul mărfurilor în plus

6.806,6 lei

371 ,, Mărfuri “

=

%

10.000,0 lei

10.000 lei

378 ,, Diferente de preţ la mărfuri “

1.596,6 lei

4428 ,, TVA neexigibilă “

1.596,6 lei

607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “

6.806,6 lei

5. In cazul minusurilor de inventar neimputabile, articolul contabil va fi cel anterior, doar inversat, adică: %

= 371 ,, Mărfuri “

10.000,0 lei

378 ,, Diferente de preţ la mărfuri “

1.596,6 lei

4428 ,, TVA neexigibilă “

1.596,6 lei

607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “

6.806,6 lei

6. In cazul minusurilor imputabile, alături de înregistrarea de mai sus, efectuata pentru descărcarea contului de mărfuri cu valoarea lipsei, se va întocmi, pentru imputarea lipsei, următorul articol contabil: 461 ,, Debitori diverşi “

=

%

10.000,0 lei

7581 ,, Venituri din despăgubiri si penalităţi“ 8.403,4 lei 4427 ,, TVA colectata “

1.596,6 lei 20

Observaţie: Conturile 607 ,, Cheltuieli privind mărfurile ” si 707 ,, Venituri din vânzareamărfurilor “ se închid pe seama contului de rezultate 121 ,, Profit si pierdere “. B. CAZUL INVENTARULUI INTERMITENT In condiţiile practicării metodei ,, inventarului intermitent “, mărfurile se înregistrează direct pe cheltuieli în momentul aprovizionării, evident evaluându-se la preţul efectiv de cumpărare, astfel ca nu mai este necesara folosirea pentru scopul arătat mai înainte a conturilor 4428 ,,TVA neexigibila“ si 378 ,,Diferente de preţ la mărfuri“ aşa cum se constata din aplicaţia următoare 1. La începutul exerciţiului se preia în exploatare preţul de cumpărare al mărfurilor din stoc. 607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “

=

371 ,, Mărfuri “

800 lei

401 ,, Furnizori

1.680 lei

2. Înregistrarea costului mărfurilor aprovizionate: %

=

607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “ 4426 ,, TVA deductibila “

1.400 lei 266 lei

3. Înregistrarea vânzării mărfurilor cu numerar: 5311 ,, Casa în lei “ =

%

1.343,51 lei

707 ,, Venituri din vânzarea mărfurilor “

1.129 lei

4427 ,, TVA colectata “

214,51 lei

4. Înregistrarea la sfârşitul lunii a costului mărfurilor în stoc pe baza inventarierii în valoare de 1259,5 lei. 371 ,, Mărfuri “

=

607 ,, Cheltuieli privind mărfurile “

1.343,51

lei

Determinarea costului mărfurilor vândute care se va transfera, ca si în cazul anterior, asupra contului 121 ,, Profit si pierdere “ se efectuează pe baza relaţiei: E = Si+I-Sf = 800+1400–1.343,51= 856,49 lei.

21

BIBLIOGRAFIE 1.

Avram, M.

-

Contabilitatea financiară a firmei, Editura Universitaria, Craiova, 2009

2.

Avram, M.

-

3.

Avram, M.

-

4.

Avram, M., Pătruţescu M.

5.

Bărbăcioru V. şi colectiv

-

Contabilitate, vol. I, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1999

6.

Cioară, D., Solomon, S.

-

Gestiune economică, Editura Corvin, Deva, 2006

7.

Isai, V.

-

Contabilitate, Editura ALL Educational, Bucureşti, 2002

8.

Liciu, C.

-

9.

Pântea, P., Badea, G.

-

10. Pătruţescu, M.

-

11. Pop, A.

-

12. Popan, M.

-

13. Popan, M.

-

14. Popan, M

-

15. Ristea, M. (coord.)

-

16. Staicu, C.

-

17. Toma, M. Chivulescu M.

-

18. Ministerul Finanţelor

-

19. ***

- Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată

20. ***

- Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată

Management contabil, Editura Universitaria, Craiova, 2010

Contabilitate managerială, Editura Universitaria, Craiova, 2005 - Contabilitate – baze teoretice şi aplicative, Editura SITECH, Craiova, 2011

Contabilitate financiară – Monografii contabile, vol I şi II, Editura Ecko Print, Drobeta Turnu Severin, 2009 Contabilitatea românească armonizată europene, Editura Intecredo, Deva, 2003

cu

directivele

Contabilitatea financiară, vol. I, Editura Universitaria, Craiova, 2009 Contabilitatea financiară românească, Editura Intecredo, Deva, 2002 Realizarea situaţiilor financiare şi calculaţia costurilor, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2007 Contabilitate, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2004

Patrimoniul unităţii – Modulul 1 – clasa a IX-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2014 Contabilitatea financiară a întreprinderii, (ediţia a 2-a), Editura Universitară, Bucureşti, 2005 Contabilitatea financiară conformă cu Directivele Europene Editura Universitaria, Craiova, 2006 Ghid practic pentru audit financiar şi certificarea bilanţurilor contabile, Editura CECCAR, 1995 Sistemul contabil al agenţilor economici, 1994

22

21. ***

- Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate

22.

- Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal

23

- Ordinul 2634/2015 privind documentele financiar contabile

ANEXE

23