Arhitectura Locuire Oras [PDF]

Zitiervorschau

Locuire- situare umana,relative stabile,intr-un mediu natural si amenajat,destinat satisfacerii nevilor mat. si spirituale,ale individului si soc. umane. -conditionarea unui loc prin ocuparea,folosirea,amenajarea lui de o colectivitate, in concordant cu modul de viata,dezv. Socio-econ., org.politica a acestuia,in raport cu mediul nat., in contextual unui continuu process de interventie asupra orasului. Perspective de abordare: a)ca situare regional+mediu natural amenajat; -persp. Ecologica; -persp.socio-culturala; -persp.economica; -persp. Geografica; b)ca fenomen social si stare psihica individuala; -persp. Socio-psihologica; -persp. psihologica; c)ca mod de organizare:- persp. demografica; -persp. antropologica; -persp. geografiei umane. d)ca traire umana: persp. folozofica; -persp. estetica si semiotica; -persp. perceptiri urbane; Persp. arhitectura-urbanistica-integreaza celelate perspective pt a da forma finala a habitatului uman. LOCUINTA: =acel organism architectural care asigura protectia si dezvoltarea individului la nivel familial/ grup domestic ce favorizeaza legaturile acestuia cu ansamblul soc. umane. Problematica locuintei cuprinde 2 aspecte complementare:locuinta in sine(dist. Int., mod config.) si relatia cu orasul(relatiile complexe cu org. urban).Exista 2 tipuri de case: -locuinta de lux;privilegiata(iese de sub domen. econ.) si loc. popular(fondul construit al unui oras). LOCUIRE-LOCUINTA:se afla la intersectia dintre arhitectura si urbanism=>”VECINATATE IMEDIATA” -formeaza prima veriga in reteaua combinatorica a orasului, in cadrul careia se desf. practicile cotidiene de “Locuire impreuna cu ceilalti”; -reprezinta primul nivel de integrare a locuintei in oras. Gruparea locuintelor: depinde de modelul de viata al comunitatii respective; reprezinta totalitatea asp. material cultural, spiritual, si sociale care caract. Un grup uman inchegat. ORASUL: este un sistem coagulat in timp in jurul locuirii unei locuirii unei colectivitati umane, si conformat modului de viata specific al acestuia. Tesutul urban= un sistem de strazi(sp. public monum) +parcele+constructii (masa loc.) Morfologia tesutului urban-este data de continuitatea ce uneste un numar mare de elem care intretin un raport de legatura, de proximitate,de inrudire si asemanare. Tesutul urban=forma de organizare care prezinta in acelasi timp o puternica solidaritate,dar si capacitatea de a se adapta, transforma. Perspectiva monumental(orasul zoom-out)=tesutul urban major; Perspectiva domestica(orasul zoom –in)=tesutul urban minor. Orasul ca spatiu mental: 1)Spatiu mental al anonimatului:marile strazi, spatii publice, locurile unde omul se simte printer altii; 2)Spatiu mental al familiarului: spatiile unde relatiile cu ceilalti sunt mai personale(insule rurale in aninimatul urban)= VECINATATEA IMEDIATA EVOLUTIA LOCUINTEI URBANE- 1)Orasul Antic= sistem coagulat in timp, format din strazi si spatii publice,monumente si echipamente urbane,masa locuintelor. 2)Grecia Antica=loc. de tip megaron 3)Roma Antica= domus-loc. privilegiata urbana, vila-loc. privilegiata rurala, insula romana-loc. colectiva/plurifamiliala SE VA RELUA IN PER. MODERNA, dezv. pe inaltime(cca 50 m= P+9), vila urbana- ansamblu complex situate in afara orasului (cu locuinta+gradina+altele) care ofera o locuire rafinata si calitate locuirii urbane in afara orasului, vila rustica- are functie de exploatare Agricola(poate include si o vila urbana)-in present orasul Liege. 4) Lumea Post-Romana=o lume posturbana,predominant rurala si razboinica. 5)Orasul Medieval=strazile se decupeaza din supr. construita,are ca model burg-ul central european, predomina loc. mestesugareasca=loc. populara. 6)Renasterea-omul iese din rand, tipologia “palazzo”-ului, ideologia care se aplica la cladiri se va aplica intr-o faza mai tarzie si spatiului urban care va capata noi valente. 7)Dupa Renastere-schimbarile locuintei se opresc asupra fatadei, interiorul ramanand la aceeasi compartimentare; se creeaza o noua estetica asupra spatiului public si se folosesc noi tipuri de lotizari. 8) Orasul Industrial- Bucuresti –prima atestare 1459, coagularea sociala se facea in mahalale, oferea aspectul unui sat (cu exceptia Lipscanilor,ce era un cartier construit dupa modelul german); in 1831 apar Reglemetarile Organice. GANDIREA MODERNA A LOC. URBANE- Nasterea politicilor de locuire-au fost legate de rev industrial prin :saltul demographic, gandirea social-politica, criza profesiunii, dezv. “orasului liberal” 1)Rev. industrala –dezv stiintifica +tehnologica=> prod. Industriala=> mutatii econ., decaderea prod. mestesugaresti = clasa mijlocie decade, clasa industrial-financiara preia conducerea, migratia sat-oras datoria locurilor de munca. 2)Saltul Demografic –Anglia 1801 avea 9 mil de loc., iar in 1901 avea 40 mil loc. 3)Gandirea Social-Politica: a) LIBERALISMUL- sustine promovarea neingradita a libertatii individuale si a initiative individuale. B)Socialismul- vine in contrapondere: sustine necesitatea interventiei publice in favoarea claselor defavorizate. Astfel apare politica de locuire=ans. de dispozitii legislative si financiare privind promovarea, finantarea si administrarea loc. in conformitate cu ansam. de prevederi igienice, prev. acon-fin, prev. legislative,etc. ORASUL LIBERAL- este perceput ca un fen. nociv(fiind rez. revolutiei industrial si a saltului demografic); apar problem de igiena si ocupare a solului, de circulatie, la edititari. Arhitectul nu poate rez. aceste problem,iginerii,economistii, administratorii sunt nevoiti sa o faca. Orasele nu sunt pregatite sa primesca populatia muncitoreasca. Pentru rezolvarea problemelor a aparutlocuinta sociala(subventionata din banii publici). Formele ei anterioare:loc. filantropica, loc. patronala.

Gandirea Moderna a Locuintei: 1) prinde contur in afara profesiunii: prin modele ideologice care incearca sa contureze noi directii de rezolvare a problemelor locuirii si oraselor. 2)Profesinistii vor aplica modelel formale: modelele arhitecturale urbanistice=ansamblul de cunostiinte specifice care se interpun intre cerintele societatii si transpunerea lor in forme. Dupa Francoise Choay ”totul porneste de la critica “orasului liberal/ industrial”, rezultand astfel diverse modele ce pun accentual pe diverse aspect considerate importante. 1. MODELUL PROGRESIST-critica degradarea individului; 2.MODELUL CULTURALIST-critica pierderea coeziunii comunitare. 3. MODELUL NATURALIST AMERICAN-critica orasul insusi. In perioada Urbanismului (inainte de 1900)- profesionistii transforma modelele ideologice in modele arh urbanistice. ~MODELUL PROGRESIST (orasul functionalist+ cultura rationalista) -degradarea individului; -gandirea se orienteaza catre progress si viitor; -propune un cadru spatial riguros specializat pe activitatile omului care devine astfel doar un pion. Omul = individ-tip; Cadrul in care locuieste acesta este dominat de o ordine-tip. Ex. Charles Fourrier-Falasterul (palat social pt popor); Jean Godin-Familisterul din Guise; Robert Owen-“satele armoniei si cooperarii”(edificii de locuit pt 1200 loc care vor exploata un domeniu agricol) Reificarea individului -modernitate=industrie +arta de avangarda; omul=suma constantelor psihofiziologice recunoscute si inventariate de specialist= omul-tip/ prototip uman; rationalizarea locuintei dupa prototipul uman universal aplicabil. Directii de aplicare: rationalizarea casei(masina de locuit si aplicarea standardelor moderne), eficientizarea, igienizarea, echipare(nu mobilare) EX. Cite industrielle-Tony Garnier, Lyon si La ville radious- Le Corbusier Incercarea de a reduce la minimum nevoile umane la niv locuintei (extenzminimum)- se urmarea maxim de suprafata,lumina,vegetatie si minim de circulatie si cheltuieli de intretinere ~MODELUL CULTURALIST (orasul gradina)- pierderea coeziunii comunitare; -este strans legat de traditia romantismului englezesc; -ideea de baza: realitatea individuala si inflorirea culturii s-a facut datorita mediului urban; -gandire anti-industriala:nostalgia pt orasul trecutului cu caldura sa umana si calitatea arhitecturala; Igiena se subordoneaza Esteticii; -resping progresul si doresc o renastere a artizanatului; Reificarea timpului Ex. John Ruskin, William Morris, fondeaza Art &Crafts; Satul-gradina Sunlight Port -comunitatea era mai importanta decat indivizii; conceptual cultural este mai imp decat notiunea de oras material; estetica urb are un rol imp care fav rel interpersonal; caracter nostalgic, valorizand nemasurat trecutul si propune forme inpirate din trecut; Modelul originar al “orasului gradina” - Ebenezer Howard, R. Unwin, raspandirea lui este facuta de Clarence Perry, Ernst May, Benoit-Levy; ESTETICA urbana –Camillo Sitte “arta construirii orasului”-considera necesara studierea oraselor vechi pt a extrage principia care sa inspire noile realizari; vrea sa inlocuiasca reusitele intuitive cu un demers constient; planul unui oras este o opera de asta; se organizeaza in functie de locurile de trecere si de intalnire(piete,strazi). Orasul Gradina = orasul era simbol al societatii; individualizare, oras cu limite precise, avea scopul de a uni 2 concepte diferite:sat si oras. RASPANDIREA orasului gradina: Anglia, Germania, franta, Romania(cincinat Sfintescu:hibridarea cu alte modele) ~PARISUL HAUSSMANIAN (1851-1870) - se dorea a fi o politica de locuire pt marea burghezie; se incepe prin crearea unor piete urbane care incurajeaza speculatia funciara(ex. Rue de Rivoli- strada cu portice la parter si sp comerciale); dicervse tipuri de parceleri; regularizarea si rationalizarea sist de strazi; densificarea construitului; strategia pt spatii publice; o estetica unitara; retele subterane ale orasului. Imobilul Haussmanian=democratizarea tipologiei locale “hotel prive”= resedinta nobiliara care avea la strada un zid cu portal, 2 curti interioare, locuinta cu deschidere spre curte si anexe; era un imobil luxos; se compune din apart. largi, scara principal eleganta, sc de serviciu; avea 5 niveluri; ~ MODELUL NATURALIST =antiurbanismul American; se trage din modelul culturalist cu linii progresiste, critica orasul modern prin prisma nostalgiei pionierului si a naturii salbatice; restaurarea starii rurale; Ex. Broadacre City- FL Wright-oras descentralizat in totalitate, orizontal, legat de natura, fiecare lot are 1 acru, intindere orizonatla fara limite.

ADAPTAREA MODELELOR : 1. PERIOADA INTERBELICA: A)Hibridari ale modelelor-tipologii locale Ex. Siedlungurile germane, Orasele gradina franceze la Butte Rouge, Hof-urile vieneze; 2. PEROASA POSTBELICArazboiul distruge orase =>reconstructive folosind modelul progresist; urbanismul liber si marile ansambluri, rationalizarea apartamentelor, industrializarea si prefabricarea, modelele fuzioneaza => teoria “unitatii de vecinatate” Carta de la Atena devine vulgata arhitectilor,are 95 articole despre starea actuala critica a oraselor Diverse puncte de vedere: Germania: DDR- complex urban compactat,reconstructia Berlinului a fost un mijloc de propaganda pt viteza cu care s-a construit cat si pt arh originala a tarii. RFG-loc finantate de soc-publice,lineare in compozitie libera, loc insiriute in afara orasului,s-a experimetat diverse moduri de locuire colectiva si individuala; Blocul- ramane dupa WW2 cea mai raspandita tipologie de locuinta urbana europeana pana in anii 70, dupa care decade.

“UNITATEA DE VECINATATE” dezvoltata de Clarence Perry in SUA; Ideea se naste de la notiunea lui Howard de cartier -o arie de 5 min de mers pe jos, 2000-4000 locuinte, centre comerciale(magazine,gradinita,scoala,biserica,pub) Mai multe “unitati de vecinatate” se pot grupa in jurul unui centru mai bine echipat. Principiul se regaseste in Suedia si Olanda, satele New Communities” din SUA, cartierel oraselor unguresti, microraioanele comuniste =>raioane Aceasta retea de org ierarhizata este criticata de Ch. Alexander care spune ca limiteaza rel si contactele sociale. REACTIA CRITICA (IN PER POSTBELICA)- PREDOMINANTA MODELULUI PROGRESIST- pierderi:coeziunea urbana, locuinta inalta= monument, tipizare=uniformitate,locuinta nu se mai dezvolta datorita presiunii urbanistice Incep cautarile pentru un nou mod de a face arhitectura :CIAM-urile si TEAM X = reevaluarea formelor orasului traditional, nevoia de a gasi o relatie mai precisa intre forma fizica si nevoile socio-psihologice. DIRECTII ACTUALE DE PROIECTARE: varietate/tipizare,monotonie, personalizare/generalizare, implicarea utilizat in proiectare/instrainarea arhitecturii, micitatea functional/segregarea functional, convivialitatea/alienarea fata de mediul locuirii NOI ABORDARI: inglobarea noilor perspective(reabilitarea fondului exiastent), reflexia asupra lor. CAUTARI: lowrise/high-density, reevaluarea tipologiilor vechi-redescoperirea limbajului classicist, a tipologiilor traditionale, recuperarea orasului, a istoriei, si a spiritului comunitar. ROMANIA SI MODELELE- loc moderna pana in 1944 a) Perioada Bizantina-oras de facture oriental, spatii publice dezordonate dar populate, un sat mai mare; b)Perioada Post-Bizantina 1)loc individuale: isolate/joase/gradini mari; -loc. boierilor: conace mari inconjurate de ziduri sau modeste -asezate aleator pe lot/indiferent fata de strazi; 2)loc mestesugaresti:insiruite-Lipscani; 3)hanuri-loc de raport; 4)loc collective pt 2-3 fam. In general, densitate mica si inaltime mica; Orasul era un mic Constantinopol c)Perioada Moderna: un mom de aculturatie; se indreapta spre occident. Bucurestiul European- Locuinta –pt paturile privilegiate:imobil de raport( H mare, situare in centru), vila(in parcuri rezid si in centrul orasului); -pt paturile joase: loc populare -Locuinta se va adapta treptat la curentele stilistice din Europa si SUA. -Imobilul Haussmannian- devine imobilul schimbarii. ~Exper. Parisului Haussmannian: construirea cheiurilor, taierea marilor artere, locuinta de raport devine ft populara, evolutia planului,apare intentia de plan liber; Ex. Imobilul Malaxa ~Exper. Orasului-Gradina: este apropiat de modul de viata romanesc (C. Sfintescu), se aplica in int orasului(densitatea mica a orasului), modernizarea si construirea zonelor domestic de joasa inaltime TIPURI DE ZONE: 1.zone de vile(parcuri rezidentiale)=lotizari pe terenuri mari cu compoz urb peisagere,pitoresti; fac frontul unei artere importante; regim de constructive individual sau cuplat, gradul de izolare este considerat factor de lux, vegetatie-oras gradina; EX: Parcul Ioanid(inainte de 1900), Parcul Filipescu,Bonaparte(1912); 2.loc populara(3 camere,arie totalaconstruite de primarii,tipologii:loc individ,cuplate,insiruite in Vatra Luminoasa, loc semi-individ. 1856-1867-lotizari nereglemenate -loc moderna dupa 1944: Locuinta devine principalul mod de crestere a nivelului de trai, nefiind diferente intre clase; pop. la oras creste dramatic, pop. la sat scade odata cu nivelul de trai; parcelari cu locuinte mici izolate sau cuplate in colonii muncitoresti, preluarea anumitor aspecte progresiste in arhitectura perioadei interbelice (in plastica de fatada si in rationalizarea distributiei interioare a apartamentului si imobilelor de raport),incercarile de aplicare, cu caracter experimental, a principiilor orasului functionalist in perioada imediat urmatoare razboiului al doilea Reglementari: 1 locuinta/familie=> 1 camera/persoana; 1944-1966= toate locuintele se construiau pe banii statului(cartiere muncitoresti sau blocuri); 1966=lipsa banilor duce la construirea locuintelor private pe credit; dupa anul 1966=inceputul per. calitative(incepe reflexia asupra modului de locuire) Odata cu instalarea reg comunist, se impune noul element al realismului Socialist – cvartalul (un saptiu urban in care imobile de inaltimi mici si medii inchid o curte comuna cu sisteme de curti; in int acestui spatiu se gasesc elemente de tip peisagist) zona Cotroceni. Cvartalurile deja incepute continua, dar se simplifica si isi pierd din monumentalitatea serioasa. Apar, inca timid, noi proiecte de locuinte :- cvartale + prefabricate in Floreasca 1955; -cvartarea + organizare de santier – viit Balta Alba. Dupa 1958, cvartalul este inlocuit de microraion (blocuri peste P+4). Microraionul este un ansamblu de locuinte conceput organic, astfel ca sa constituie o unitate a carei populatie sa fie legata de institutiile social-culturale de servire zilnica- 4,8,12 mii locuitori - ex. Militari, Titan, B. Alba, D. Tab., Berceni (’60-’70), circulatia vehiculelor cat mai redusa in interior, eventual numai transportul de acces la locuinte - directivele lui Ceausescu- loc dupa ani 70 : Densificarea cartierelor de locuinte si « placarea » strazilor cu blocuri inalte; Demolarile cartierelor vechi pentru constructia centrului civic - declansarea de demolari masive in Bucuresti Dupa anii 80 apar imobilele de tip turn si bara Se impune stilul national