LOCUIRE Arhitectură [PDF]

Zitiervorschau

LOCUIRE

TEMATICA CURSULUI

Locuire Habitat Necesitati Aspiratii Locuinta: program de arhitectura Locuinta- ansamblu urban-oras Locuire urbana/ locuire rurala Determinanti Context/clima Forma Functiune Relatii/ grupari functionale Morfologie Locuinta unifamiliala izolata Izolata/cuplata Insiruite/ covor/terasate Locuinte semicolective Locuinte colective Locuinte pentru tineri/batrani Locuinte colective de mica si medie inaltime Locuinte colective inalte

LOCUIRE -

Locuirea este una dintre problemele majore ale omenirii în strânsă legătură cu dezvoltarea socială şi economică. Este aproape de importanţa alimentaţiei şi sănătăţii şi într-o strânsă legătură cu mediul înconjurător şi problema energiei. -

Locuirea a fost, este şi probabil va mai fi o lungă perioadă de timp o problemă continuă.

-

Depăşind sfera individuală şi cea familială satisfacerea solicitărilor a devenit în multe ţări ale lumii o problemă de stat.

-

Locuirea este o problemă decisivă pentru calitatea vieţii: individului, familiei, societăţii.

-

Problema locuinţei este extrem de importantă prin implicaţiile în domeniul idealurilor sociale, deciziilor politice şi este supusă constrângerilor limitelor economice şi tehnice.

POPULATIA LUMII

TARA World

6,525,170,264

6,578,158,222

crestere 2008 zilnica 203,800 6,578,362,022

China India United States of America Indonesia Brazil Pakistan Bangladesh Russia Nigeria Japan Mexico

1,313,973,713 1,095,351,995

1,319,496,003 1,106,119,455

21,240 41,413

1,319,517,242 1,106,160,868

298,444,215

300,378,788

7,441

300,386,228

245,452,739 188,078,227 165,803,560 147,365,352 142,893,540 131,859,731 127,463,611 107,449,525

247,918,026 189,471,552 168,271,989 149,559,279 142,516,927 134,095,205 127,481,770 108,337,382

9,482 5,359 9,494 8,438 -1,449 8,598 70 3,415

247,927,508 189,476,911 168,281,483 149,567,717 142,515,479 134,103,803 127,481,840 108,340,797

2006-07-01

ieri

TARA Germany France United Kingdom Italy Spain Poland Canada Romania Australia Netherlands Greece Portugal Belgium Czech Republic Serbia Hungary Sweden Austria Bulgaria Denmark Finland Norway Bosnia and Herzegovina Croatia Moldova Ireland

82,422,299 60,876,136 60,609,153 58,133,509 40,397,842 38,536,869 33,098,932 22,303,552 20,264,082 16,491,461 10,688,058 10,605,870 10,379,067 10,235,455 10,160,045 9,981,334 9,016,596 8,192,880 7,385,367 5,450,661 5,231,372 4,610,820

82,410,557 61,027,909 60,730,039 58,150,073 40,435,252 38,523,144 33,306,412 22,284,487 20,386,777 16,549,023 10,701,762 10,633,068 10,388,678 10,231,080 10,162,216 9,963,559 9,026,872 8,198,132 7,340,124 5,463,474 5,236,589 4,623,301

crestere zilnica -45 584 465 64 144 -53 798 -73 472 221 53 105 37 -17 8 -68 40 20 -174 49 20 48

4,498,976

4,542,240

166

4,542,407

4,494,749 4,466,706 4,062,235

4,493,788 4,475,615 4,095,512

-4 34 128

4,493,785 4,475,649 4,095,640

2006-07-01

ieri

2008 82,410,511 61,028,493 60,730,504 58,150,137 40,435,395 38,523,091 33,307,210 22,284,414 20,387,249 16,549,244 10,701,815 10,633,172 10,388,715 10,231,064 10,162,225 9,963,491 9,026,912 8,198,153 7,339,950 5,463,523 5,236,609 4,623,349

Aglomeratii urbane : top 25 - 2005 nr

aglomeratia, tara

1.

Tokyo, Japan Ciudad de México (Mexico City), Mexico New York-, USA São Paulo, Brazil Mumbai (Bombay), India Delhi, India Shanghai, China Kolkata (Calcutta), India Jakarta, Indonesia Dhaka, Bangladesh Karachi, Pakistan Lagos, Nigeria

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 12. 13.

populatia 1975 26,615,000

populatia 2005 35,197,000

populatia 2015 35,494,000

10,690,000

19,411,000

21,568,000

15,880,000 9,614,000 7,082,000 4,426,000 7,326,000 7,888,000 4,813,000 2,173,000 3,989,000 1,890,000

18,718,000 18,333,000 18,196,000 15,048,000 14,503,000 14,277,000 13,215,000 12,430,000 11,608,000 10,886,000

19,876,000 20,535,000 21,869,000 18,604,000 17,225,000 16,980,000 16,822,000 16,842,000 15,155,000 16,141,000

Orase nr 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

oras Mumbai (Bombay) São Paulo Shanghai Moscow Seoul Delhi Karachi Istanbul Beijing Mexico City Tokyo Jakarta Shenzhen New York City Tehran Cairo London Lima Bogotá Bangkok

tara

populatia

India

11,914,398

Brazil China Russia South Korea India Pakistan Turkey China Mexico Japan Indonesia China USA Iran Egypt United Kingdom Peru Colombia Thailand

11,016,703 10,996,500 10,101,500 9,820,171 9,817,439 9,339,023 8,831,805 8,689,000 8,591,309 8,483,050 8,389,443 8,277,500 8,085,742 7,796,257 7,629,866 7,429,200 7,029,928 6,776,009 6,320,174

LOCUINTE NORVEGIA

Total tara

2 214 770

Locuinte unifamiliale 1 200 816

Oslo

292 414

26 182

Total

Locuinte cuplate 202 725

Locuinte insiruite 250 583

Locuinte colective 463 172

19 200

29 212

209 819

- Conceptul de locuire primeşte teoretic interpretări diferite, dar simplificând putem spune că locuirea semnifică folosirea unui spaţiu, ocuparea, amenajarea şi însuşirea lui de către om – ca individ şi colectivitate – corespunzător unor moduri de viaţă, unor condiţii de mediu natural specifice, dezvoltare economică, socială şi orientări politice. - Sensul locuirii a evoluat istoric de la ocuparea individuală a unui spaţiu la utilizarea socială a spaţiilor, caracteristică a fenomenului urban modern. Dimensiunea socială a existenţei urbane în general şi a locuirii în particular, are în prezent o pregnanţă tot mai evidentă. -

În aşezările umane contemporane se constată o multiplicare a relaţiilor care condiţionează existenţa umană, care solicită o cantitate şi o diversitate tot mai mare de activităţi şi spaţii organizate. - Locuinţa – elementul de bază – dotările, echipamentele edilitare, spaţiile de muncă, toate în interacţiune conduc la un anumit model de organizare a spaţiului şi la o anumită

imagine a acestei organizări interdependente. Din aceste interdependenţe rezultă un anumit spaţiu locuit cu anumite caracteristici ale modului de organizare, de confort şi imagine. Aceste caracteristici reprezintă o componentă de bază a unui indicator global de apreciere a unei colectivităţi – calitatea vieţii. Locuirea urbană ca fenomen global se manifestă la 3 niveluri de organizare şi ierarhizare spaţio-funcţională şi socială: 1) Unitatea primară de locuit, sau celula de bază, care are ca funcţie satisfacerea nevoilor de locuire ale individului şi grupului familial. 2) Locuinţa colectivă – rezultată din asocierea unor unităţi de bază şi a unor spaţii, funcţiuni de utilizare comună, exprimată în entităţi arhitectural constructive – clădiri de locuinţe colective. 3) Ansamblul rezidenţial de locuit, cu problemele specifice determinate de: -

A - densitate numar de niveluri,

-

B - dotăriile sociale, culturale, de petrecerea timpului liber, a circulaţiilor şi spaţiilor plantate.

HABITATUL UMAN – însumează la cele enumerate mai înainte pe toate celelalte, la scara aşezării umane. Habitatul uman este reprezentat de totalitatea aşezărilor. -

În sens general habitatul reprezintă spaţiul bio-geo-climatic ocupat de o specie (un animal, o plantă) caracterizat prin condiţii favorabile existenţei speciei şi ansamblului ei.

- Cuprinde cadrul sau mediul natural şi cel amenajat care poate fi rezultat al acţiunilor instinctive (la animal) sau rationale, construite, orientate spre un scop bine precizat (la om). - Habitatul uman este mediul artificial creat de om şi mediul natural amenajat – o sinteză natural-artificial – destinat desfăşurării vieţii individuale, familiale şi sociale. - Din punct de vedere funcţional habitatul uman este constituit din: locuinţă şi prelungirile ei exterioare, echipamente diverse şi prelungirile lor exterioare, locuri de muncă şi circulaţie, spaţii plantate, spaţii destinate activitatilor sociale, muncii, culturii, loisirului. - Din punct de vedere morfologic habitatul uman poate fi definit ca ansamblul sistemelor spaţial-constructive care creează mediul propice existenţei umane. LOCUINŢA ÎN CADRUL HABITATULUI Pentru a fi potrivită necesităţilor, aspiraţiilor şi a fi însuşită de utilizatori, o locuinţă solicită un grad de adecvare între: - tipul de organizare, structurare - modul de viaţă - modul de locuire.

Modul de locuire reprezintă modul de utilizare al locuinţei, în sens restrâns, al ansamblului clădirilor auxiliare şi al prelungirilor locuinţei la nivelul aşezării umane, pentru satisfacerea funcţiunilor specifice, din punct de vedere fizic şi spiritual. Deşi cerinţele biologice nu s-au modificat substanţial, evoluţia modului de locuire se manifestă în domeniul confortului fizic: temperatură, umiditate, ventilaţie, iluminat, echipare sanitară, al preparării alimentelor. Progresul tehnic a adus cu sine o serie de avantaje în domeniile mai sus amintite, dar şi al confortului acustic, controlului vecinătăţilor, securităţii, asigurând şi protecţia psihică a individului şi familliei. Progresul tehnic a adus şi posibilităţi de informare şi contact (telefon, radio, tv, internet,) la nivelul locuinţei, dar: - o serie de funcţiuni, în care contactele interumane se manifestă în spaţiul public activând contacte sociale directe, se pot restrânge în spaţiul locuinţei conducând la izolare şi lipsă de participare la viata sociala. DIFERENŢA ÎNTRE LOCUIREA URBANĂ ŞI CEA RURALĂ În ţările dezvoltate – industrializate şi urbanizate, locuinţele de la oraş şi de la sat nu se deosebesc în esenţă în privinţa: dimensiunilor, organizării interioare, confortului, dotării tehnice. Diferenţele apar în afara locuinţei, la nivelul: - vecinătăţilor imediate, - al ansamblului - al aşezării umane în totalitatea ei. Locuinţa urbană are drept caracteristică organizarea complexă a unei cantităţi net superioare de celule de locuit în agregate de locuire urbană. Modul de grupare a unităţilor individuale îl reprezintă clădirile de locuit colective sau semicolective. O caracteristică importantă a modului de locuire urbană ca urmare a utilizării acestor agregate de locuire îl reprezintă : densitatea /unitatea teritorială care este net superioară celei a satului. Locuinţa rurală este în general autonomă şi autoeficientă, putându-se realiza pe o anumită suprafaţă de teren cele necesare traiului individual sau familial. Locuinţa urbană utilizează aceeaşi suprafaţă de teren în sensul unei dezvoltări cantitative şi depinde de celelalte componente ale oraşului şi teritoriului înconjurător pentru producerea hranei, energiei. Diferenţierea între locuirea urbană şi cea rurală este dată de caracteristicile calitative, ritmul, intesitatea, diversitatea relaţiilor şi opţiunilor posibile în cadrul locuirii urbane, atât la nivel funcţional, social, cultural, la nivelul relaţiilor dintre locuinţe şi celelalte componente ale habitatului uman. Locuirea rurală poate avea toate avantajele tehnice, dotările specifice oraşului, dar ritmul rămâne lent. Categoriile sociale sunt mai puţin diferenţiate de la periferie spre centru. CONCEPTUL DE LOCUIRE: Poate fi definit ca un sistem variabil de structuri funcţionale, coordonate complex pe mai multe niveluri de integrare (individuale, familiale, dar şi sociale, plecând de la cele strict

funcţionale – ajungând la cele culturale) capabile să funcţioneze şi să evolueze în timp şi spaţiu. Depăşind nivelul individului (nici acesta simplu) legată de conceptul de locuire se manifestă viaţa de familie care se exprimă ca o funcţie variabilă în timp şi spaţiu (atât în cadrul locuinţei cât şi în prelungirile acesteia). Variabilă în timp – ritmul vieţii de familie în funcţie de unitatea de timp. - 24 ore – perioade strict delimitate: ritmul de zi, cu activitati consumatoare de energie ritmul de noapte, cu perioade de refacere - 7 zile – ritmul săptămânal al zilelor lucrătoare şi de repaos. - 365 zile – perioadă de activitate - perioadă/e de vacanţă - activitate – repaos - ritmul anotimpurilor: fiecare îşi pune amprenta diferit asupra diferitelor tipuri de activităţi umane, diferite tipuri de repaos (la…. 365 zile) şi nu în ultimul rând asupra fizicului şi psihicului fiecărui individ, mai puţin a familiei în totalitatea ei. - cadenţa generaţiilor care prezintă pe parcursul unei singure generaţii schimbări (naştere, căsătorie, copii, moarte). Locuinţa urbană se mai caracterizează prin: - diversitatea şi complexitatea rezolvărilor funcţionale - complexitatea ansamblului aşezării umane dezvoltate: - mult mai alert, - mult mai sensibilă la perceperea etapelor de dezvoltare, acestea împreună cu alte momente istorice fiind memorate în structura urbană. Modul de locuire are un caracter evolutiv implicând atât însumări cantitative cât şi salturi calitative, ca urmare a transformărilor din cadrul evoluţiei politice, sociale, economice şi culturale. Atât la nivelul individului cât şi al grupului familial, evoluţia modului de locuire se înscrie în mecanismul trecerii de la necesitatea-aspiraţie, la necesitatea-obligaţie. Necesitatea- obligaţie reprezintă posibilitatea de utilizare a unei locuinţe care din punct de vedere cantitativ şi calitativ asigură un minim de condiţii. Acest minim absolut are un caracter relativ şi este supus contextului istoric, economic, modelelor de cultură specifice. Noţiunea de locuinţă minimală este interpretabilă, dar ea trebuie să asigure un minim de satisfacere a necesităţilor şi confortului. Pentru un anumit moment necesitatea-obligaţie reprezintă nivelul minim admisibil care permite individului şi familiei sale acceptarea într-o comunitate constituită. În cazul în care familia nu îşi poate permite o locuinţă la nivelul minim impus de comunitate, comunitatea îşi rezervă dreptul şi răspunderea, sau aşa ar trebui, să rezolve această problemă. Aceasta se rezolvă prin locuinţa socială, realizată de stat, o intervenţie exterioară, în afara posibilităţilor individului sau familiei. Dar condiţiile de suprafeţe, dotare, confort sunt la nivelul standardelor pe care societatea şi le-a impus.

Necesitatea-aspiraţie reprezintă imaginea locuinţei dorite sau a îmbunătăţirilor dorite locuinţei existente. Este o proiecţie de viitor. Este generată de: - creşterea posibilităţilor materiale - modificarea componenţei familiei - exigenţe de reprezentare. Satisfacerea acestor aspiraţii este legată de: - posibilităţi materiale individuale – în acest caz devenind o acţiune individuală punctuală - dezvoltarea economică şi tehnologică a societăţii - o orientare a resurselor către un domeniu sau altul, în cazul de faţă al locuinţei. În momentul creşterii nivelului de exigenţe în domeniul realizării locuinţei, necesitatea-aspiraţie devine necesitate-obligaţie, dorinţa ajunge realitate dar concomitent se nasc aspiraţii noi şi procesul se repetă. Locuinţa urbană nu funcţionează izolat, ci în corelare cu extensiile sale şi dotările aferente, complicând procesul. Individul în primul rând tinde să-şi rezolve problema locuinţei proprii la nivelul primei sale arii de aspiraţie, fără să îl intereseze celelalte dotări de folosinţă colectivă. Dar colectivitatea ca ansamblu, are nevoie de acestea şi trebuie să coordoneze realizarea celor două sfere ale locuirii: sfera privată şi sfera colectivă. Locuirea este astfel definită prin caracterul ei bivalent – individual –social şi privat public – al relaţiei dintre necesitatea-obligaţie şi necesitatea-aspiraţie. În mod ideal ar trebui ca transformarea necesitate-aspiraţie în necesitate-obligaţie să se desfăşoare în două procese paralele concomitente. Ele sunt subordonate însă posibilităţilor materiale şi politicilor de stabilire a priorităţilor de realizare. La rândul ei, politica de realizare este supusă presiunilor dintr-o sferă sau alta, dar de obicei din sfera privată, astfel încât realizările din domeniul colectiv trec pe plan secund. Când aspiraţiile din zona privată rămân inaccesibile sau realizarea lor trece într-un plan temporal îndepăratat, creşte presiunea în domeniul colectiv.

FUNCŢIILE DE BAZĂ ALE LOCUINŢEI Izolat sau în grup, existenţa umană se consumă pe două coordonate: timp şi spaţiu. Din punct de vedere temporal, existenţa umană se dezvoltă conform umor ritmuri (zinoapte, săptămânal, anotimpuri, vârsta) care marchează profund atât omul cât şi spaţiul locuit de acesta. La nivel individual, dar mai ales la nivel familial locuinţa este cel mai mare consumator de timp. Definită ca un adăpost la început, locuinţa a evoluat odată cu omul şi a contribuit activ la afirmarea condiţiei umane şi în ciuda asemănărilor fizice dintre indivizi a fost marcat şi a afirmat diferenţele socio-culturale. Adăpostul primar a avut funcţii pasive de protecţie şi apărare. În timp, locuinţa a păstrat funcţia de protecţie faţă de condiţiile climatice, a transferat funcţia de apărare în domeniul asigurării intimităţii şi a dezvoltat alte funcţii, unele cu caracter stimulator. Unele dintre funcţiunile locuinţei ţin de existenţa materială, fizică, altele da viaţa spirituală. Primele le condiţionează pe cele din urmă, acestea având însă un rol decisiv în dezvoltarea personalităţii umane. Funcţiunile de utilitate strict materială conturează programul locuinţei minimale. Creşterea … unor noi funcţiuni legate de viaţa spirituală deplasează locuinţa în domeniul reprezentării.

Le Corbusier susţine că locuinţa este un înveliş care răspunde anumitor cerinţe şi stabileşte raporturi juste între ambientul cosmic şi fenomenele biologice umane. LC Programe pentru studiul funcţiei de locuire: Cerinţe fiziologice Probleme: - protecţia de intemperii - protecţia de frig şi cald - protecţia contra zgomotului - ventilare, aerare - iluminare, însorire - somn, odihnă - alimentaţie, băutură - igienă Cerinţe materiale: Probleme: - întreţinerea … şi echipamentului, îmbrăcămintei, etc. - activităţi domestice - creşterea copiilor - deplasare circulaţie - bilanţ Cerinţe psihologice: Probleme: - estetice (spaţii interne, pereţi, vederi, terase, mobilier, …, …, circulaţie) - ale vieţii locuinţei propriu-zise (independenţa individului, echilibrul familial, educaţia copilului, servicii domestice, prietenii) - ale vieţii în unitatea de locuit (independenţa familiilor, raporturi de vecinătate, prelungirile locuinţei) Este un program calitativ pentru definirea ordinului de mărime conformă pentru: locuinţă, prelungirile sale, unitatea de locuit. La definirea acestor categorii de probleme trebuie luate în considerare şi condiţia socială a familiei, vârsta componenţilor acesteia, gusturile membrilor, numărul de persoane. Ca urmare, funcţiile locuinţei pot fi formulate astfel: 1. Protecţia şi igiena corporală  Implică: - grad de izolare - confort hidrotermic - ventilare - însorire - igienă + echipamene necesare şi evacuarea deşeurilor  Spaţii specializate: - baia - grupul sanitar  Prelungiri în exterior: - boxă publică - dotări sportive 2. Refacerea forţei de muncă  Implică: - alimentaţie - odihnă  Spaţii specializate: - alimentaţie – bucătăria - loc de luat masa - odihnă – camera propriu-zisă - dormitorul  Prelungiri în exterior – alimentaţie – restaurant, etc. - odihnă – hoteluri, cabane Foarte importantă – retragerea individului – legată de funcţia de odihnă pasivă, de necesitatea introspecţiei, are funcţia de echilibrare psihologică şi vecinătate afectivă, necesită controlul accesului, zgomotului, luminii.

Îndeplinite aceste condiţii, echilibru psihologic, introspecţie, primul plan al acţiunilor viitoare se proiectează în planul imediat all locuinţei şi al componenţei familiei. 3.Viaţa de grup

PROGRAM PENTRU STUDIUL FUNCŢIEI DE LOCUIRE (Le Corbusier) CERINŢE FIZIOLOGICE - protecţia de intemperii; - protecţia de frig şi cald; - protecţia contra zgomotului; - aerare, ventilare; - iluminare, însorire; - somn, odihnă; - alimentaţie;băutură; - igienă. CERINŢE MATERIALE - întreţinerea localului şi echipamentului; - întreţinerea îmbrăcămintei; - activităţi domestice; - creşterea copiilor; - deplasare, circulaţie, - bilanţ. CERINŢE PSIHOLOGICE - estetice (spaţii interne,pereţi,vederi,terase,mobilare,grădini, edicule); - ale vieţii locuinţei (independenţa individului,echilibrul familial, educaţia copiilor, servicii domestice, prietenii); - ale vieţii în unitatea de locuit (independenţa familiei,raporturi de vecinătate, prelungirile locuinţei). A. FUNCŢIILE DE BAZĂ ALE LOCUINŢEI 1 – Protecţie şi igienă corporală - adăpost, protecţie, izolare, confort higrotermic, ventilare,însorire - igienă, echipamente necesare, evacuare deşeuri - spaţiu specializat: baia, grupul sanitar 2 – Refacerea forţei de muncă - alimentaţie, - spaţiu specializat: bucătăria - odihnă: pasivă, activă - spaţiu specializat: dormitorul, alte spaţii interioare sau exterioare 3 – Retragerea în intimitate - odihna pasivă, introspecţia, echilibrare psihologică, securitate afectivă - spaţiu specializat: dormitorul 4 – Viaţa de grup - contacte între membri familiei, educarea copiilor, contacte sociale restrânse - spaţiu specializat: camera de zi, (spaţiu plurifuncţional)

B. SUBFUNCŢIUNI DE LOCUIRE B.1. Subfuncţiuni de locuire la nivelul individului 1 - subfuncţiuni specifice - subfuncţiuni anabolice - subfuncţiuni simbolice 2 - subfuncţiuni nespecifice - subfuncţiuni catabolice - subfuncţiuni simbolice B.2. Subfuncţiuni de locuire la nivelul familiei 1 - subfuncţiuni anabolice 2 - subfuncţiuni simbolice 3 - subfuncţiuni catabolice B. SUBFUNCŢIUNI DE LOCUIRE B.1. SUBFUNCŢIUNI DE LOCUIRE LA NIVELUL INDIVIDULUI 1- Subfuncţiuni specifice 1.1 - Subfuncţiuni anabolice: - Regenerativ biologice: - Regenerativ psihice - De protejare fiziologică - De protecţie psihologică - De protecţie a bunurilor 1.2 - Subfuncţiuni simbolice: - De integrare în mediul ambiant - De integrare socială - De integrare culturală 2- Subfuncţiuni nespecifice 2.1 - Subfuncţiuni catabolice - Informaţional – formative - Productiv – creative - De recreaţie şi loisir 2.2 - Subfuncţiuni simbolice - De relaţii familiale - De contacte sociale B.2. SUBFUNCŢIUNI DE LOCUIRE LA NIVELUL FAMILIEI 2.1 - Subfuncţiuni anabolice - Satisfacerea cerinţelor individuale ale fiecărui membru al familiei - Biologice colective - Psihologice colective 2.2 - Subfuncţiuni simbolice - Integrarea funcţiilor simbolice individuale - De integrare socio – familială 2.3 - Subfuncţiuni catabolice - Suma funcţiilor catabolice individuale - Productiv creative

LOCUINŢA AMPLASAMENT CONSTRANGERI GENERALE SI LOCALE ALE AMPLASAMENTULUI - CONSTRANGERI NATURALE: - teren: teren plat / in panta: pericol de alunecari de teren structura solului apa subterana seismologie - conditii meteorologice: clima nord continentală - ierni geroase - veri calduroase vanturi principale - nord-est - vest -zona climatica -adâncimea inghetului - CONSTRANGERI LEGALE: - lege civila - constrangeri de vecinatate - regulamente de urbanism - locale POT- procent de ocupare a terenului CUT- coefficient de utilizare a terenului - reguli de proiectare : legi standarde normative

PUNCTE CARDINALE – INSORIRE - ORIENTARI FAVORABILE

OBIECTIV: - locuinta detasata pentru o singura familie formata din doi adulti si un adolescent: - camera de zi - doua dormitoare - biblioteca/camera de oaspeti - bucatarie - doua bai - punct termic/grup sanitar - subsol - cerintele beneficiarului: - vedere spre gradini - terase mari la camera de zi si bucatarie - balcoane

Topografia terenului: - panta - limite - strazi - retele aeriene si in - zone inconjuratoare - puncte cardinale

subsol

Structura solului: - suprafata solului - straturi succesive - adancimcccea inghetului - adancimea fundatiei - nivelul apei din sol - studiu geo-tehnic

Puncte cardinale: - lumina naturala - orientari favorabile

Constrangeri legale: - legea civila - distanta minima pana la vecini - regulament urbane locale - aliniamentul stradal - distanta limita pana la granitele - vezi pagina urmatoare

proprietatii

Contrangeri ale regulamentelor urbane locale si ale pantei terenului: aria construita aria terenului

Cerintele beneficiarului: - vederi asupra gradinii - terase largi

Bai, scari, sepozitare, bucatarie

Orientari favorabile

Camera de zi, loc de luat masa, dormitoare

Dormitoare bai Camera de zi bucatarie bai

O posibila distribuire a spatiului pe verticala

Dormitoare Camera de zi

Dormitor Bucatarie Constrangerile optiunea distribuirii spatiului pe ve Pivnita

LOCUINŢA COMPONENTE •

•

Din punct de vedere temporal viata se deruleaza conform unor ritmuri care marcheaza profund omul si spatiul construit: - 24 ore: ritmul noapte - zi - 7 zile: ritmul saptamanal - 365 zile: perioade active – perioade de vacanta - 4 anotimpuri - cadenta generatiilor Avand in vedere tipurile de spatii necesare intr-o locuinta, corelate cu ritmul de viata cotidian se disting doua tipuri: - ritmul de zi – acces, camera de zi, bucatarie cu spatiu de depozitare, loc de luat masa, spatiu de depozitare pentru activitati gospodaresti, grup sanitar, logie (balcon); - ritmul de noapte – dormitor/-oare, baie, spatiu pentru depozitare, balcon (logie).

Noapte

Zi

Dormitoare Baie Garderoba masa

Camera de zi Bucatarie Loc de luat WC Depozitare

A

A Zi

Noapte

Noapte

camara

sto.

Loc de Bucatarie luat masa Camera de zi

Acces WC deb.

baie

Dormitor matrimonial

gard. Dormitor Dormitor Dormitor baie

ZONA DE NOAPTE

SPAŢII PENTRU DORMIT ŞI IGIENĂ

ZONA DE ZI SPAŢII PENTRU ACTIVITAŢI COMUNE

SPAŢII PENTRU ALIMENTAŢIE

TIPURI DE LOCUINŢE • Locuinta urbana este definita pe trei planuri din punct de vedere organizational si spatial, functional, social: 1. Locuinte pentru o singura familie 2. Locuinte pentru un grup de familii / colective 3. Complex rezidential Locuintele pentru o singura familie pot fi clasificate: a) dupa amplasarea pe teren: - detasate – izolate pe lot - semidetasate - cuplate - insiruite (structura in linie) - covor - terasate b) dupa inaltime: - locuinte cu un nivel, - locuinte cu doua nivele, - locuinte cu trei nivele c) dupa tehnica de constructie: - pereti – din: caramida , beton, lemn, - cadre de beton - structuri uşoare din: lemn , metal

LOCUINŢE UNIFAMILIALE DETAŞATE - IZOLATE PE LOT – FLEXIBILITATE- adaptabilitate – indeterminare - evolutia in timp a locuintei SPATII INTERMEDIARE - locuinta trebuie vazuta nu ca o coaja, ci ca o membrana permeabila/ semipermeabila/ osmotica, ca acea “inchidere care se deschide” (Noica,Locuinte pentru om si izotopii lui). - Terasa de acces ( pridvor) - accesul in interiorul casei presupunea o succesiune de praguri, deschideri graduale - Balcoane, terase acoperite, descoperite sau doar protejate. - Spatiile intermediare ca extensie spatiului interior TIPOLOGII MORFOLOGICE – L, H, U, compact-semipavilionar, binuclear, curbe, geometrii noneuclidiene, grupari ciorchine sau in spiralat AMPLASAMENT TIPOLOGII a1. Izolate/detasate [coeficient de urbanitate: 20-40-80 loc/ha] a2. Asociate/ semidetasate- insiruite a21. pe verticala - suprapuneri de doua apartamente cu intrari separate a22. pe orizontala - pe o latura – gemene/cuplate, 150 locuitori/ha - pe doua laturi – grupate pavilionar in jurul unei curti – insiruite [parter sau duplexuri], 200-250 locuitori/ha - pe trei laturi – locuinta covor [200 loc/ha] (locuire compacta cu regim de inaltime redus (P,P+1, P+1 partial) a23. pe orizontala si verticala - pavilionar suprapuse [~4 laturi] - derivate din insiruite si din covor [400-600 loc/ha]

-

Locuinta individuala –locuinta unifamiliala, izolata pe lot Conditionari si determinari: - Topografie: Teren plan, Teren in panta - Amplasarea terenului in oras : Terenuri mari, peri-urbane – rurale, terenuri mici – urbane - Morfologia terenului – dimensiuni, deschideri, forme Reglementari arhitectural-urbanistice urbanistice: - Regim de inaltime, POT, CUT, aliniamente si retrageri minime, parcele construibile minime Locuinţa izolate / pavilionara: necesită mai mult teren (lot): în mediul rural 500-800 mp - reţele edilitare scumpe, în mediul urban > 400 mp-alimentare cu apă eficientă - Loturile – front de 12-17 m (uzual) - Inaltime redusa – duplex, triplex - Nu reprezinta o utilizare eficienta a terenului - Casele individuale ocupa in medie de 5 ori mai mult teren decit un apartament, costurile de construire si intretinere sunt mai mari, retelele edilitare mai costisitoare. Pierderile de caldura sunt cele mai mari.

-

Este posibila orientarea optima si asigurarea unei insoriri favorabile, deschideri vizuale si comunicari directe cu spatiul exterior. - Permite evolutia in timp si adaptarea la structura variabila a familiei. Sunt posibile extinderi ale spatiului util (pe verticala sau pe orizontala) recompartimentari si refunctionalizari ale incaperilor. - Densitate urbana mica - Relatie arhitect-beneficiar directa - Independenta functionala si constructiva - acces individual, din spatiul public la cel privat, prin spatii deschise intermediare, divers caracterizate Locuinţele cuplate/semidetasate - doua locuinte adesea simetrice, dispuse in oglinda si cu un perete comun asigura o utilizare mai eficienta a loturilor urbane mici - permit micşorarea frontului parcelei la 10-14 m reducerea suprafeţei acestuia - aşezarea ca în cazul locuinţelor izolate, dar se operează cu loturi cuplate, nu cu parcele separate. - O categorie aparte este constituita de casele realizate prin alipirea la un calcan existent. Chiar daca economiile date de gruparea retelelor edilitare nu se mai regasesc, reglementarile arhitectural-urbanistice se pastreaza. LOCUINTE INSIRUITE - Apar in secolul al XIX ca locuinte ieftine destinate muncitorilor din marile centre industriale - Pornesc de la ideea de serie, tipizare si eficientizare a construitirii si exploatarii - Presupun o succesiune de cel putin 3 case alipite doua cate doua. Modul de colt permite o tratare volumetrica si functionala aparte – marcarea punctului final al unui front construit si deschideri suplimentare ale interiorului. - Strada de accces devine un spatiu comun, un spatiu intermediar intre zona publica si cea privata Caracteristici principale: - Accese individuale pt fiecare unitate; curte la cota terenului, separata si intimizata - Doar doua fatade exterioare si deschideri cit mai mici, adancimea este determinata de conformarea functionala si de posibilitatile de ventilare si luminare naturala directa a tututor spatiilor locuibile. - Se disting doua ipostaze : 1. adancime mai mica (10-12m) sau 2. adancime mare (peste 12m) - implica utilizarea de curti interioare - Utilizarea mai judicioasa a terenului si pastrarea in acelasi timp al confortului si intimitatii - Construire pe un lot propriu redus ca suprafata - Nivel de securitate sporit fata de locuirea izolata - Front la strada continuu, unitar si repetitiv - Este posibila integrarea de functiuni/dotari complementare locuirii - spatii de birouri si spatii comerciale cu suprafete reduse, administrate de proprietarul locuintei Pot prezenta discontinuitati pentru: facilitarea acceselor in interiorul unei alveole urbane, integrarea un frontul constructiei noi a unor fragmente/fronturi existente sau pentru integrarea in acelasi ansamblu urban de locuinte cu caractere diferite de confort – izolate, semicolective sau colective - front 5-7 m, suprafaţa cel putin 100-200 mp - Orientarea est-vest este cea mai avantajoasa, deoarece toate camere vor avea o insorire favorabila. Orienatea nord-sud conduce la deschiderea cel putin a unui spatiu catre nord. - Suprafetele mici de fatada exterioara reduc semnificativ costurile finisajelor exterioare si pierderile de caldura.

-

-

-

- Este cea mai economica forma de locuinda individuala cu gradina proprie Locuinte plomba – insertii in zone urbane deja definite, adesea si cu valoare arhitecturala si istorica LOCUINTE COVOR Locuintele covor sunt un sub-tip al casei insiruite, dar ocuparea terenului se face mai mult in suprafata si mai putin liniar/ in adancime. Aceasta tipologie presupune o deschidere la strada a parcelei mult mai ampla, frontul minim la stradă este de aprox. 10m Locuintele covor sunt realizate in general pe teren plat si sunt realizate din unitati structurale unifamiliare, organizate in jurul unei curti interioare. Un ansamblu realizat din multiplicarea acest unitati devine o alcatuire omogena, unde unitatea casa+curte este un modul repetabil, cuplat prin insiruire si/sau alaturare. locuire compacta cu regim de inaltime (P, P+1partial) procentul de ocupare al terenului este de peste 50% spatiile interioare se deschid in primul rand spre o curte interioara si ocazional spre strada pentru asigurarea unei insorii favorabile a curtii este necesară pastrarea unui regim de inaltime redus parcela 100-200mp, densitatea 50-150 (200) loc. / ha se folosesc pe terenuri cu suprafeţe mici si în alternanţă cu alte forme de grupare asigură o densitate ridicată comparativ cu celelalte clădiri joase de locuit acoperisul este in majoritatea cazurilor in terasa – un acoperit in panta ar creea dificultati de alipire a modulilor LOCUINTE TERASATE - Ofera oportunitatea utilizarii terenurilor cu o panta accentuata ( peste 30 de grade), considerate mult timp improprii construirii - Locuinte construite in terase retrase succesiv care preiau panta terenului - Sunt dispuse pe linia de cea mai mare panta - Similitudini cu locuinta izolata: acces induvidual, la cota terenului, terasa exterioara proprie, intimizata, deschideri vizuale ample, contact direct, nemijlocit cu natura - Locuintele sunt orientate cu latura lunga paralela curbelor de nivel, ceea ce duce la necesitatea de terenuri cu o latime mai mare Avantaje: - recuperarea unor zone urbane altfel neutilizate - specularea reliefului variat si asigurarea de perspective vizuale si insoriri favorabile - nu se interpun bariere vizuale care sa blocheze perceperea terenului, locuintele terasate preiau panta terenului si se muleaza pe topografia aceastuia. - versantii supusi alunecarilor pot fi astfel consolidati - Terasele se termina cu jardiniere care asigura izolarea vizuala a teraselor succesive - Adancimea optima a teraselor este de 3-5 m Tipologii: - suprapuneri directe - locuintele sunt suprapuse si retrase succesiv, cu accese individuale din partea laterala a constructiei; panta terenului este paralela cu linia de cea mai mare panta a terenului, - suprapuneri in diagonala – deplasarea/ retragerea pe verticala este dublata de o decalare pe laterala a volumelor. Se obtin astfel terase succesive pe doua dintre laturile ansamblului. - Locuintele terasate pot functiona si in sistem duplex.

-

Siruri izolate – cu terase cu gradini proprii – o circulatie centrala deserverste accese bilaterale. Pe una din lateralele volumului este amplasat accesul iar pe cealalta este posibila relatia directa cu terenul. - Terasate - cuplate – sunt libere doar o fata laterala (dedicata accesului principal) si fatada dinspre vale; dispare gradina din laterala casei iar spatiile interioare relationeaza cu exteriorul exclusiv prin intermediul terasei. - Terasate tip covor-insiruite – accesul la locuinte se realizeaza prin coridoare transversale (pe panta terenului). O singura fatada este libera – cea dinspre vale. - Terasate combinate - in cadrul aceluiasi ansamblu se pot realiza combinatii dintre tipurile de locuinte terasate mai sus enuntate, dar si integrarea de locuinte colective si de spatii complementare – parcaje, spatii comerciale. Tipuri de corelare cu panta terenului terenului: - Panta terenului este preluata de panta teraselor – unitatile sunt egale ca dimensiune, repetabile; - Panta terenului este diferita de panta teraselor – locuintele sunt mai mari la partea inferioara si mai mici (mai putin adanci) la partea superioară sau invers.

LOCUINŢE UNIFAMILIALE DETAŞATE

LOCUINŢE UNIFAMILIALE BINUCLEARE

LOCUINŢE UNIFAMILIALE PE PANTE MICI

LOCUINŢE UNIFAMILIALE LINIARE

LOCUINŢE UNIFAMILIALE COMPACTE

LOCUINŢE UNIFAMILIALE TENTACULARE

LOCUINŢE COVOR

LOCUINŢE UNIFAMILIALE ÎNŞIRUITE

LOCUINŢE UNIFAMILIALE TERASATE

LOCUINTA COLECTIVA Niveluri de locuire: - unitatea primara de locuit - locuinta colectiva - ansamblul de locuit Locuinta colectiva - rezultata din asocierea unor unitati de baza si a unor spatii de utilizare comuna intr- o entitate arhitectural - constructiva Avantaje: -

-

numar mare de apartamente / unitatea de suprafata (ha) Arie construita mica / unitatea de suprafata Suprafata libera de teren, ptr.: - spatii verzi - spatii de joaca ptr. copii, spatii ptr. odihna - dotari - parcaje retele, coloane, comune retele exterioare comune

Componente obiect: - apartamente - spatii comune: - spatii acces - spatii circulatie: - orizontale + verticale - deplasare: - forte proprii - mijloace mecanice - spatii intilnire / comunicare - spatii depozitare - spatii tehnice: alim.caldura, en. electr Componente ansamblu: Conformare: - punct / suma de puncte – zone de cuplare

N

- bara / suma de bare – zone de cuplare

N Orientare: - simpla orientare - dubla orientare - tripla orientare Tipuri de apartamentele, clasificate dupa: - numarul de camere: 1cam, 2 cam, 3cam, 4cam, 5cam, ……

- numarul de locatari:

1cam: - 1persoana - 2 persoane 2 cam: - 2 persoane - 3 persoane 3 cam: - 3 persoane - 4 persoane - 5 persoane etc.

- suprafata: - minimala - grad de confort: 1, 2 - confort sporit, Ex. apartament cu 3 camere: cam. zi dorm.1 dorm. 2 buc. baie 16mp 12mp 10mp 6mp 4mp 18 14 12 8 5 20 15 13 6+4 - modul de utilizare a principalelor spatii / circulatii -

comandate : circulatie spre zona de noapte prin camera de zi

-

decomandate; circulatii undependente spre zona de zi si zona de noapte

-

comunicare spatiala:

- buc - loc de luat masa - loc de luat masa – camera de zi - buc - loc de luat masa – camera de zi - camera de zi – birou / studiu - camera de zi – dormitor matrimonial

Repetabilitate si unicat: - apartament tip / constructie tip > locuinta de masa: - controlul suprafetelor: - minimale - maximale - controlul consumului de materiale - timpului de executie - prefabricarea Locuinte colective joase Locuinte colective inalte

LOCUINŢA COLECTIVĂ CONFORMAŢIE CLĂDIRE, TIPURI DE CIRCULAŢIE, TIPURI DE APARTAMENTE

LOCUINŢA COLECTIVĂ INĂLŢIME MICĂ ŞI MEDIE

LOCUINŢA COLECTIVĂ INĂLŢIME MARE

LOCUINŢA COLECTIVĂ NEFAMILISTI

Locuinte temporare Utilizatorii: - persoane salariate - Locuinte de serviciu – institutii, intreprinderi – pentru personalul propriu: - in incinta institutiei - in vecinatate - Locuinte de inchiriat / termen scurt si mediu (regim de hotel), pentru: - salariati in deplasare - persoane in cautarea unei locuinte - membri cuplurilor destramate Nivelul dotarii: - odihna + igiena - odihna + igiena + prepararea hranei Servicii suplimentare: - spatii comune – socializare - spalatorie - parcare - spatii verzi, sport

Locuinte pentru studenti Utilizatorii: - studenti :- nefamilisti / sexe / comume - familisti Nivelul dotarii: - odihna + igiena - odihna + igiena + prepararea hranei Servicii suplimentare: - spatii comune : – socializare - studiu - alimentatie - spalatorie - comunicatii / financiare - parcare - spatii verzi, sport

Forme de organizare spatiala: -

Unitate de locuit independenta Ansambluri -

-

pavilionar – punctiform liniar incinte

Orientare Regim de inaltime

LOCUINŢA COLECTIVĂ

CĂMINE PENTRU STUDENŢI

LOCUINŢA COLECTIVĂ PENTRU SALARIAŢI

LOCUINŢA COLECTIVĂ PERSOANE IN VÂRSTĂ Utilizatorii: - persoane in virsta: - pensionari ( cu resurse materiale) - asistati social ( fara resurse materiale) -

persoane singure / sexe familisti persoane cu handicap motor

Nivelul dotarii: -

odihna + igiena odihna + igiena + prepararea hranei

- camera ptr. 1 persoana + grup sanitar ( +preparare hrana) - camera ptr. 2 pers. + grup sanitar ( +preparare hrana) - apartament ptr. 1 prsoana, 1 familie Servicii suplimentare 1: - prepararea hranei - spalatorie - spatii comune – socializare, club, biblioteca, hobby - spatii verzi, - spatii pentru sport - parcare Servicii suplimentare 2: - intretinerea sanatatii: - cabinet medical – control periodic - cabinet(-e) medical permanent - tratament - tratament geriatric: - sali sport, bazine inot - capela

-

Forme de organizare spatiala: Unitate de locuit independenta Ansambluri - pavilionar – punctiform - liniar - incinte

-

Orientare

Regim de inaltime: curent - P, P+1- 2E, … Dotari: - ascensoare - rampe - mina curenta continua, sisteme de orientare