26 0 17MB
Clasificarea buruienilor Scop: - combaterea eficientă a buruienilor -stabilirea strategiei de combatere integrată
1. Sistematică ( Botanică ) 2. După habitat 3. După preferinţele faţă de hrană 4. După biologie 5. După modul de procurare al hranei
1. Clasificarea sistematică - gen + specie - Carl von Linne - Nr. şi caract. staminelor şi pistilurilor; - Nu ajută la stabilirea măsurilor de combatere.
2.Clasificarea buruienilor după habitat RUDERALE – ruderis – moloz, dărâmătură - locuri necultivate Lamium purpureum (urzica moartă) Malva neglecta (nalba sălbatică) Leonorus cardiaca (talpa gâştei)
SEGETALE – segetis lan, ogor- în culturi Sinapsis arvensis (muştar sălbatec) Cirsium arvense (pălămida) Sonchus arvensis (susaiul) Avena fatua (odosul) PAJIŞTI Euphorbia sp. (laptele câinelui) Arthemisia absinthium (pelinul) Taraxacum officinale (păpădia)
Buruieni RUDERALE
Leonorus cardiaca -talpa gâştei
Malva neglecta - nalba sălbatică
Lamium purpureum urzica moartă
Clasificarea buruienilor după: 3. Preferinţele faţă de hrană AZOTOFILE Amaranthus retroflexus (ştirul) Chenopodium album (loboda) Urtica dioica (urzica)
CALCICOLE - Ca+ Melilotus officinalis (sulfina) Rubus caesius (rugii) Linaria vulgaris (linariţa)
CALCIFUGE – pH acid Rumex acetosella (măcrişul) Equisetum arvense (coada calului)
HALOFILE - saline şi alcaline Salicornia herbacea (brânca, iarba sărată, brădişorul de sărătură) Statice gmelini (garofiță-de-mare, limba boului ) Lactuca saligna (lăptucă )
Buruieni CALCICOLE
Melilotus officinale Sulfina
Linaria vulgaris Gura leului
Rubus Caesus - Mur mirişte
Buruieni HALOFILE - saline şi alcaline Salicornia herbacea -brădişorul de sărătură
Lactuca saligna - lăptucă
Statice gmelini - limba boului )
4. BIOLOGIE - Înmulţire – Data răsăririi – Durata vieţii 1. Grupa TEROFITE - anuale - seminţe
T1 • •
răsărire în toamnă maturare primăvara - începutul verii
Senecio vernalis, Stellaria media, Lamium purpureum, Capsella bursa pastoris, Veronica
T2 • • •
răsărire predominant în toamnă maturare în cursul verii adaptate în cerealele păioase de toamnă
Agrostema githago, Apera spica venti, Matricaria chamomila, Sisymbrium sp., Bromus secalinus
Buruieni TEROFITE 1
Capsella bursa pastoris –traista ciobanului
Senecio vernalis -Spălăcioasă
Stellaria media Rocoina
Buruieni TEROFITE 1
Veronica arvensis Şopârliţă
Holosteum umbellatum ridichioară
Veronica persicaria Ventrilică
Buruieni TEROFITE 1 Thlspsi arvense, Punguliţa
Myosotis arvensis - Nu mă uita
Viola Odorata Toporaşi, fl. Afroditei
Buruieni TEROFITE 2 în cerealele de toamnă
Sisymbrium officinale muştar sălbatic
Matricaria inodora muşeţel
Matricaria chamomila muşeţel
Buruieni TEROFITE 2 în cerealele de toamnă
Sisymbrium officinale muştar sălbatic
Matricaria inodora muşeţel
Matricaria chamomila muşeţel
T3 • • •
răsărire primăvara devreme maturitate în cursul verii însoţesc culturile semănate primăvara devreme
Avena fatua (odosul), Fumaria sp., Polygonum convolvulus, Raphanus raphanistrum, Lolium temulentum
T4
• • •
răsărire primăvara târziu maturitate la sfârşitul verii sau toamna însoţesc prăşitoarele de primăvară
Amaranthus retroflexus, Chenopodium album, Datura stramonium, Echinochloa cruss-gali, Matricaria inodora, Solanum nigrum, Xanthium spinosum
Buruieni TEROFITE 3
Raphanus raphanistrum ridichea sălb
Lolium temulentum zâzanie
Polygonum convolvulus hrişca urcătoare
Buruieni TEROFITE 3
Melampzrum arv- grâul prepeliţei
Cuscuta campestris
Rhinanthus minor Clocotici
Cuscuta campestris
Buruieni TEROFITE 3 Orobanche cumana lupoaia
Buruieni TEROFITE 4
Datura strmonium br. Bolundă, ciumăfaia
Echinochloa cruss-gali mohor lat
Xanthium spinosum holera, scai
Chenopodium album Loboda
2. Grupa HEMITEROFITE • •
bianuale înmulţire prin seminţe şi butaşi
Conium maculatum, Daucus carota, Hyosciamus niger, Verbascum phlomoides, Arctium sp.
3. Grupa CRIPTOFITE • • G
specii perene înmulţire prin seminţe şi organe vegetative
GEOFITE – soluri uscate Hy
HIDROFITE – exces de umeditate, submerse
G1 •
înmulţire prin Rizomi
Agropyron repens, Cynodon dactylon, Sorghum halepense, Equisetum arvense, Achilleia milefolium, Aristolochia clematitis, Sambucus ebulus
G2 •
înmulţire prin Tuberculi
Latyrus tuberosus, Helianthus tuberosus, Stachys palustris
G3 •
înmulţire prin Drajoni
Cirsium arvense, Lepidium draba, Linaria vulgaris, Sonchus arvenis, Convolvulus arvenis, Euphorbia cyparisias, Rubus caesius, Rumex acetosella
G4 •
înmulţire prin Bulbi
Poa bulbosa, Allium rotundum, Gagea pratensis, Colchicum autumnale
Buruieni GEOFITE 1 înmulţire prin Sorghum halepense Costrei
Achilleia milefolium coada şoricelului
Rizomi Aristolochia clematitis Marul lupului, cucurbeţică
Buruieni GEOFITE 1 înmulţire prin Sambucus ebulus -Boz
Achilleia milefolium coada şoricelului
Rizomi Aristolochia clematitis Marul lupului, cucurbeţică
Buruieni GEOFITE 3 înmulţire prin Drajoni Lepidium draba Urda vacii
Linaria vulgaris Gura lupului
Euphorbia cyparisias Laptele câinelui
Hy HYDROFITE Glyceria acvatica, Cicuta virosa, Caltha laeta, Typha angustifolia
4. Grupa HEMICRIPTOFITE
• • • H1 •
-
H
Perene - Tulpini incomplet lignificate Org. vegetative de înmulţire - apropierea solului Regeneare - muguri la baza tulpinilor aeriene sau la partea superioară a rădăcinilor cu rădăcini fibroase
Caltha palustris, Nardus stricta, Deschampsia caespitosa, Ranunculus ficaria
Buruieni HEMICRIPTOFITE H 1 cu rădăcini fibroase
Deschampsia caespitosa Păiuş
Nardus stricta părul porcului
Ranunculus ficaria untişor
H2 •
cu Tulpini repente ( stolonifere )
Glaechoma hederacea, Potentilla reptans, Ranunculus repens, Trifolium repens
H3 •
Rădăcini capabile de înmulţire vegetativă atunci când sunt tăiate de la colet
Cichorium inthybus, Coronilla varia, Reseda lutea, Taraxacum officinale
H4 •
Rădăcini incapabile de înmulţire vegetativă atunci când sunt tăiate de la colet
Atropa belladonna, Eryngium campestre, Galega officinalis, Scorzonera canum
H5 •
cu Rădăcini drajonante
Adonis vernalis, Chelidonium majus, Plantago sp., Salvia nemorosa
Buruieni HEMICRIPTOFITE H 2 cu Potentilla reptans -5 degete
Ranunculus repens piciorul cocoşului
Tulpini repente ( stolonifere ) Trifolium repens
Glaechoma hederacea Rotunjoara
Buruieni HEMICRIPTOFITE H 3 Rădăcini capabile de înmulţire
Coronilla varia coronişte
Cicorium intibus Cicoare
Symphytum officinalis tătăneasă
5. Grupa CAMEFITE • • •
-
Ch
perene, de climă rece specifice zonei submontane şi montane organele generative situate la 10 - 30 cm deasupra solului
Genista tinctoria, Veronica officinalis, Geum nivale
6. Grupa FANEROFITE • • •
F
tulpini înalte, lignificate, arbuşti sau arbori organe generative - mugurii înmulţire prin segmentarea drajonilor sau seminţe
Berberis vulgaris, Cardus sanguinea, Corzlus avelana, Crataegus monogina, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rosa canina, Rubus sp.
Buruieni FANEROFITE arbuști cu tulpini înalte, lignificate Rosa canina -Măceș
Berberis vulgaris -Dracila
Crataegus monogyna –Păducelul Afecţiuni cardiace- “Planta inimii”
5. DUPA MODUL de PROCURARE al HRANEI NEPARAZITE – se hranesc independent SEMIPARAZITE • clorofilă si fotosinteza proprie • paraziteaza rădăcinile plantelor - negi Melampyrum arvense (grâul prepeliţei) Melampyrum barbatum (dinţura) Rhinanthus sp. (clocoticiul, sunătoarea)
TOTAL PARAZITE • lipsite de clorofilă • folosesc substante nutritive gata elaborate
PE TULPINĂ - cuscute - haustori Cuscuta - campestris, trifolii, epilinum, monogyna, europae PE RADĂCINĂ - Orobanche (lupoaie) Orobanche - cumana, ramosa, brassicae
Melampirum barbatum
Buruieni TEROFITE Rhinanthus 3 angustifolium
Orobanche cumana lupoaia
Cuscuta trifolii
Buruieni TEROFITE Orobanche 3 ramosa
Orobanche cumana lupoaia
CARTAREA BURUIENILOR DEF.
Stabilirea gradului de îmburuienare, cantitativ şi calitativ, a terenurilor agricole. HĂRŢILE DE ÎMBURUIENARE
prezintă o imagine sintetică a gradului de îmburuienare indică speciile dominante evidenţiază existenţa vetrelor cu buruieni permit aplicarea unor măsuri de pe fiecare solă şi parcelă în parte
combatere
permit planificarea şi utilizarea eficientă mijloacelor mecanice sau aero de combatere
a
diferenţiate erbicidelor,
permit urmărirea dinamicii îmburuienării şi eficienţa măsurilor de combatere aplicate
CLASIFICAREA Hărţilor de îmburuienare în funcţie de:
conţinut : floră - vegetaţie gradul de generalitate : generale - speciale scară : gradul de detaliere frecvent : Dupa modul:
de alcătuire în care exprimă starea de îmburuienare
Hărţile Analitice •
răspândirea pe o anumită suprafaţă a : - unei singure specii - unui număr redus de specii
•
Metoda Punctelor – răspândirea unei specii prin intermediul punctelor
•
Metoda Pătratelor – divizarea suprafeţei respective în pătrate egale
•
Metoda Perimetrelor – pentru suprafeţe mai mici, de nivelul fermei (1:5000); - oferă informaţii referitoare la suprafaţa ocupată de o anumită specie
Hărţi cu gradul de îmburuienare
Cu specii invazive, toxice,
Hărţi cu gradul de îmburuienare
Cu specii invazive, toxice,
Hărţile SINTETICE • Gradul global de îmburuienare al unei suprafeţe • Evidenţiaza: asociaţiile, subasociaţiile şi grupele de buruieni • Utilizeaza: culori, hasuri, semne conventionale
Hărţile MIXTE • Evidentiaza: asociaţiile şi/sau grupele biologice
: răspândirea unor specii de buruieni periculoase
Tehnica Elaborării Hărţilor de îmburuienare FAZA DE PREGATIRE: Punctele, Metodele, Scările FAZA DE TEREN a. Metoda vizuală 1. buruieni izolate - ocupă sub 5% din suprafaţă 2. buruieni rare - prezente pe întreaga suprafaţă, ocupă 5-20% 3. buruieni frecvente - nu înăbuşă plantele de cultură 4. buruieni frecvente - înăbuşă plantele de cultură La fiecare specie se notează : înălţimea (cm) şi fenofaza: - plante care au numai o rozetă de frunze, tulpini sau frunze - plante cu boboci florali sau în faza de burduf - plante înflorite - plante cu fructe - plante la care a avut loc diseminarea b. Metoda numerică - rama metrica c. Metoda gravimetrică
FAZA DE ELABORARE A HARTILOR
Determinări privind gradul de îmburuienare şi de combatere a buruienilor din cultura de porumb (Ezăreni) Număr de buruieni VARIANTA
Greutatea uscată a buruienilor
g/m2
Grad îmburuienare
g/m2
Grad îmburuienare
Grad combatere a buruienilor
V1 Martor 1 neprăşit, neerbicidat
196
100
710
100
0,0
V2 Martor 2 3 praşile, neerbicidat
30
15,3
64
9,01
90,9
V3 Eradicane (6 l/ha) + Pitezin (2,5 l/ha)
45
23
152
21,4
78,6
V4 Eradicane (6 l/ha) + Pitezin (2,5 l/ha) + 2 praşile
6
3,06
13,4
1,9
98,1
METODE EXPEDITIVE CEREALE PAIOASE DE TOAMNA : - Înfrăţire, înainte de aplicarea erbicidelor - 3 – 4 săptămâni înainte de recoltare PRASITOARE :
- Înainte de praşila I - 3 – 4 săptămâni înainte de recoltare
Schema de prelevare a probelor pt. determinarea gradului de îmburuienare pe terenurile pe care recoltarea s-a făcut cu combina
Calcularea gradului de îmburuienare:
Np = Nsm x K
Np = numărul de plante la m2 Nsm = numărul de seminţe / m2 K = coeficient de corecţie (0,0001-0,05)
PRAGUL ECONOMIC de DAUNARE Gradul de îmburuienare al unei culturi se exprimă prin: numărul de buruieni la m2 numărul de specii numărul de buruieni din fiecare specie în parte
Număr redus de specii de buruieni nu se produc pagube
Prag Economic de Dăunare Gradul de îmburuienare al unei culturi de la care devine evidentă diminuarea cantitativă sau calitativă a recoltei şi de la care se justifică economic, aplicarea măsurilor speciale de combatere erbicidarea, praşilele sau plivitul
Gradul de îmburuienare şi pagubele depind de: •
condiţiile climatice ale anului respectiv
•
desimea plantelor cultivate
•
vigoarea plantelor
•
vigoarea buruienilor etc.
EXEMPLE: PRAG ECONOMIC DE DAUNARE cereale de toamnă = 10-12 anuale şi 2-3 perene cereale de primăvară = 10-30 anuale şi 2-4 perene
cartof = 5-10 anuale şi 1-3 perene in = 5-15 anuale şi 1-2 perene
grâu de toamnă tratamente cu erbicide sunt necesare la: >5 buc./m2 Matricaria sp. şi Polygonum convolvulus > 10 buc./m2 Centaurea cyanus > 20 buc./m2 Fumaria sp.
Pragul economic de dăunare 1. Pragul de concurenţă- densitatea buruienilor la care acestea încep să concureze plantele de cultură, fără pierderi de producţie;
2. Pragul economic de dăunare dat de densitatea buruienilor la care preţul erbicidării este egal cu venitul rezultat în urma combateri buruienilor cu ajutorul erbicidelor (mai ieftin sau mai scump); 3. Pragul economic optim de dăunare (pentru termen lung) reprezintă numărul de buruieni /m2 peste care trebuie efectuată erbicidarea care să fie rentabilă, pe o perioadă mai mare de timp; 4. Pragul de dăunare estimat - densitatea buruienilor la care erbicidarea este efectuată astfel încât să evite o anumită depăşire a nivelului de infestare pentru cultura postmergătoare pe o perioadă mai mare de timp; 5. Pragul de dăunare de siguranţă - exprimă posibilitatea unei eficienţe mai slabe a erbicidului asupra buruienilor şi în aceste situaţii pragul de dăunare trebuie redus cu un risc calculat.
Măsurile de combatere nu trebuie să urmărească distrugerea în totalitate a buruienilor:
NU este posibil : •
rezerva de seminţe de buruieni din sol este imensă
•
răspândirea buruienilor poate fi limitată, dar nu evitată
NU este ecologic: •
prezenţa buruienilor în ecosistem, în număr redus, este benefică pentru menţinerea echilibrului ecologic
Buruieni carantină origine America de Nord Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este o plantă anuală, perenă -iarbă de paragină Ambrosia trifida Anagallis arvensis (scânteiuţă)
origine euro-asiatică Ambrosia trifida
origine americană ştirul sălbatic (Amaranthus retroflexus) busuiocul dracului (Galinsoga parviflora)
Carantină internă şi externă Maşinile agricole - combinele
Buruieni carantină In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, HOTĂRÂRE nr.214 din 2004 M. Of. nr.208 din 10-mar-2004
Semiparazite facultative Thesium spp. Melampirum spp. şi Rhynanthus spp. din fam. Scrophulariaceae
Semiparazite obligate
- cuprind acele plante ale căror rădăcini sunt transformate în totalitate în haustori (sugători) care se dezvoltă numai în tesuturile plantei gazdă şi cu ajutorul cărora absorb seva brută Viscum album (vâscul) se dezvoltă pe speciile următoarelor genuri de plante lemnoase: Salicaceae, Rosaceae, Leguminoase Loranthus europaeus (vââscul de stejar). Este un arbust ce se dezvolta pe diferite specii ale genului Querqus
Buruieni carantină
Plante total parazite In flora ţării noastre au fost descrise de catre I. Buia 18 specii ale genului Cuscuta care produc pagube importante în culturile de trifoi, lucernă, măzăriche, linte, tutun, sfecla pentru zahăr, cartof, hamei, tomate, cânepă etc. La început atacul se manifesta în vetre de unde se extinde şi poate cuprinde întreaga cultură, rasâpândindu-se prin seminţe. O singură plantă poate forma până la 15000 seminţe. Acestea rezistă în sol unde îşi pot păstra facultatea germinativă 5-12 ani. Arceuthobium holoparasites
Buruieni carantină
Plante total parazite Arceuthobium americanum Parazitează conifere Arceuthobium abietinium: Arceuthobium cyanocarpa
Buruieni carantină
Plante total parazite Arceuthobium americanum Parazitează conifere Arceuthobium abietinium: Arceuthobium cyanocarpa
Buruieni carantină
Plante total parazite Striga angustifolia- porumb ; Striga hermonthica; Striga lutea- soia; Striga densiflora
Buruieni carantină
Plante total parazite Striga angustifolia- porumb ; Striga luteasugar cane; Striga hermonthica millet Africa
Buruieni carantină
Plante total parazite Viscum album - vââscul european
Loranthus europaeus -vââscul de stejar
Buruieni carantină
Plante total parazite Orobanche ramosa
Striga hermonthica
Buruieni carantină
Plante total parazite Orobanche ramosa
Cuscuta australis Cuscuta chinensis
Buruieni carantină
Plante total parazite Viscum album
Parentucellia latifolia (Orobanchaceae)
Buruieni carantină
Plante total parazite periculoase The Federal noxious weed list contains five genera of parasitic plants that are considered to be the most serious pathogens: Aeginetia,
Alectra, Cuscuta, Orobanche, and Striga. Orobanchaceae ramosa parazitează11 familii dicotiledonate
Buruieni carantină
Plante total parazite periculoase Orobanche crenata paraziteaza legumin furajere, linte, morcov, telina etc Arceuthobium pusillum
Buruieni carantină
Plante etnobotanice halucinogene Plante etnobotanice halucinogene şi cu polen cu efect alergic pentru oameni şi animale
Salvia divinorum Pedicularis densiflora indieni din America de nord, care fumau florile uscate ale plantei cu efecte relaxante si sedative Leonotis leonorus - cânepa sălbatică, frunzele si petalele florii erau fumate, de catre triburile din Africa de sud cu efecte euforice, relaxante si psihoactive Zornia latifola Ca
adjuvanti produsele etnobotanice contin aromatizanti naturali extrasi din trandafir, vanilie, miere de albine şi trifoi rosu
Leonotis leonorus coada leului
Buruieni carantină
Plante etnobotanice halucinogene Pedicularis densiflora
2. DRAJONI - se dezvoltă din mugurii de pe rădăcini
Buruieni carantină
Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia)
Galinsoga parviflora Busuioc salbatic
Buruieni carantină
Anagallis arvensis - Scanteiuta Fumaria officinalis - Fumariţa
Buruieni carantină
Galeopsis tetrahit - Lungurica Hibiscus trionum - Zamosiţa
Buruieni carantină
Portulaca oleracea - Iarba grasă
Senecio vulgaris - Spălăcioasă
Buruieni carantină
Solanum nigrum - Zârna
Stellaria media - Rocoina
Pathogenic* Parasitic Angiosperms Parasite
Hosts Gazda
Distribution
Agelanthus spp.
shea butter or karité (Vitellaria)
Africa
Amyema spp.
Eucalyptus
Australia
Tapinanthus bangwensis
cacao (Theobroma), etc.
Africa
Dendrophthoe spp.
kapok (Ceiba), etc.
Asia
Phthirusa spp.
rubber (Hevea), teak (Tectona)
Central & South America
Psittacanthus spp.
Citrus
Mexico
Struthanthus spp.
Coffea, Citrus, etc.
Central & South America
Loranthaceae
Santalaceae Acanthosyris pauloalvimii
cacao (Theobroma)
Brazil
Exocarpos spp.
Eucalyptus
Australia
Osyris alba
grape (Vitis)
Yugoslavia
Pyrularia pubera
fir (Abies fraseri)
West Virginia, USA
Thesium spp.
sugarcane (Saccharum) barley (Hordeum)
Australia, Spain, Africa, USA
Viscaceaedwarf mistletoes Arceuthobium spp.
Pinaceae (New World) & Cupressaceae (Old World)
North America, Europe, Asia, Africa
"Christmas" mistletoes Dendrophthora poeppigii
rubber (Hevea)
Brazil
Pathogenic* Parasitic Angiosperms Parasite
Hosts Gazda
Distribution
Convolvulaceae Cuscuta campestris Is the most widely distributed of about ten species that attack crops.
diverse crops, specially legumes
Worldwide
Woody plants
Pantropical
Lauraceae Cassytha filiformis Orobanchaceae Aeginetia indica
sugarcane (Saccharum)
India, Philippines, Indonesia
Alectra vogellii A few other species have been reported as pests of sunflower and tobacco.
cowpea (Vigna unguiculata)
Africa
Christisonia wightii
sugarcane (Saccharum)
Philippines
Broomrapes Orobanche ramosa
Various crops, especially Solanaceae
Most serious in Mediterranean climates but widely spread.
O. crenata
Mainly legumes; carrots
Most serious in Mediterranean Climates.
O. minor
legumes, tobacco, carrots, some other crops
Widely spread in temperate regions.
Rhamphicarpa fistulosa
peanut (Arachis), rice (Oryza)
Africa
Seymeria cassioides
pine (Pinus spp.)
Southern USA
Striga hermonthica
grains
Semi-arid Africa
S. asiatica
grains
Africa, introduced to North and South Carolina
S. gesnerioides
legumes
Africa, introduced to Florida
Witchweeds