Colectarea Creantelor Fiscale Factor Important in Asigurarea Veniturilor Bugetare [PDF]

Zitiervorschau

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA “ SIBIU FACULTATEA DE DREPT “SIMION BARNUTIU” SPECIALIZAREA : “MANAGEMENTUL ADMINISTRATIEI PUBLICE IN PROCESUL INTEGRARII EUROPENE”

LUCRARE DE DISERTATIE TEMA: COLECTAREA CREANTELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT IN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

1

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

www.referat.ro

2007

REZUMAT În această lucrare am prezentat activitatea de colectare a creanţelor fiscale ca factor important în asigurarea veniturilor bugetare. Lucrarea este structurată pe 6 capitole, din care unul constă în studiu de caz. În primul capitol al acestei lucrări am prezentat şi definit noţiunile de creanţe fiscale, obligaţii fiscale, noţiuni esenţiale care stau la baza activităţii de colectare. Creanţa fiscală şi obligaţia fiscală ia naştere în momentul în care se constituie baza de impunere care le generează. În activitatea de colectare, creanţele fiscale pot fi stinse prin diferite modalităţi, printre care plată, compensare şi executare silită. Toate aceste modalităţi ample de stingere a creanţelor fiscale sunt prezentate în capitolul II al acestei lucrări. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu executoriu sau al unui titlu de creanţă. În situaţia în care contribuabilii persoane fizice şi juridice nu plătesc de bună voie obligaţiile fiscale, organul fiscal recurge la recuperarea creanţelor sale fiscale prin executare silită. O regulă importantă în executarea silită este detectarea sistematică şi imediată a rău platnicilor, pentru a începe fără întârziere măsurile de executare silită împotriva acestora. Strategia de detectare şi de sancţionare a neplăţii poate îmbunătăţii civismul 2

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

fiscal şi poate participa astfel la prevenirea arieratelor bugetare, la creşterea şi asigurarea veniturilor bugetare. Tot în cadrul capitolului II am prezentat modalităţi de recuperare a creanţelor fiscale prin - executare silită prin poprire; - executarea silită a bunurilor mobile; - executarea silită a bunurilor imobile. precum şi alte modalităţi de stingere a creanţelor fiscale, cum ar fi darea în plată, insolvabilitatea, etc. Executarea silită a debitorilor rău platnici se realizează de organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmăribile, coordonarea întregii executări revenind organului de executare în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul. Măsurile asiguratorii de colectare a creanţelor fiscale prezentate în capitolul III reprezintă o procedură distinctă de garantare a achitării obligaţiilor fiscale. Aceste măsuri asiguratorii nu au decât un efect temporar şi provizoriu, dar atâta timp cât ele sunt în vigoare, nici debitorul şi nici creditorul nu pot dispune de bunul grevat de o măsură asiguratoriu. Creditorul va putea cel mult să obţină plata din vânzarea bunului ce constituie obiectul unei astfel de măsuri, atunci când creanţa sa va deveni exigibilă. Aceste măsuri sunt menite să protejeze drepturile creditorului, fiind în acelaşi timp mai puţin constrângătoare pentru debitor, deoarece nu este vorba de o măsură de executare silită. În capitolul IV am prezentat modalităţi de valorificare a bunurilor sechestrate, modalităţi care asigură recuperarea creanţelor fiscale. Valorificarea se va face în cazul în care nu s-a dispus desfiinţarea sechestrului sau suspendarea executării silite. Studiul de caz al acestei lucrări prezintă o societate care a avut datorii la bugetul general consolidat, datorii care nu au putut fi recuperate prin plată voluntară a debitorului. Asupra acestei societăţi organul fiscal a aplicat măsuri prevăzute de lege în vederea recuperării creanţelor fiscale, care parţial au fost 3

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

recuperate prin executarea silită a unui bun mobil care ulterior a fost vândut la licitaţie. Lucrarea se finalizează cu un capitol care cuprinde consideraţii finale în ceea ce priveşte colectarea creanţelor fiscale. SUMMARY In this paper I have presented the activity of collecting the tax claims as an important factor in ensuring the budget incomes. The paper is structured on 6 chapters, one of which consists of case study. In the first chapter of this paper we have presented and defined the notions of tax claims, fiscal obligations that are essential notions on which the activity of collection is based. The tax claim and the tax obligation appears the moment when there occurs the base of taxation that generates them. During the collection activity, the tax claims can be solved by various modalities, among which the payment, the compensation and the enforcement. All these ample modalities of solving the tax claims are presented in the second chapter of this paper. Collecting the tax claims is done in accordance with a writ of execution or with a writ of claim. In case the tax payers that are physical or legal bodies do not pay the tax obligations willingly, the fiscal authority must recover its tax claims by enforcement. An important rule in enforcement is the systematic and immediate detection of slow payers, in order to start taking the necessary steps of enforcement against them. The strategy of detecting and penalizing the non-payment can improve the fiscal civism and it can thus participate to preventing the overdue debts in the budget, to increasing and ensuring the budget incomes. 4

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

In the same chapter two, I have presented the ways to recover the tax claims by : - enforcement through stopping; - enforcement of mobile assets; - enforcement of fixed assets; as well as other ways of solving the tax claims, such as putting into payment, insolvency, etc. The enforcement of slow payers is performed by the execution authority in the territorial area of which the pursuable goods exist, and the coordination of the entire execution is to be done by the execution authority in the territorial area of which the debtor has its residence. The steps that are taken in order to collect the tax claims presented in the third chapter represent a separate procedure of guarantee for the payment of tax obligations. These ensuring steps only have a temporary and provisory effect, but as long as they are applicable, neither the debtor nor the creditor can dispose of the good that is encumbered by the ensuring measure. The creditor will be able to obtain at most the payment following the sale of the good that makes the object of such a measure, the moment when its claim becomes due to pay. These measures are meant to protect the rights of the creditor, they are at the same time less enforcing for the debtor, as they do not represent enforcement. In the fourth chapter, I have presented some ways of turning into account the encumbered goods, ways that ensure the recovering of tax claims. Turning into account is done in case the annulment of the encumbering or the suspension of the enforcement has not been ordered. The case study of this paper presents a company that has had some debts to the general consolidated budget, debts that could not be recovered by the debtor’s voluntary payment. Upon this company, the fiscal authority has applied the steps stipulated by the law in order to recover the tax claims, which were partially recovered by the enforcement performed on a mobile asset which was later sold by auction. 5

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

The paper ends with a chapter that includes the final considerations with regards to the collection of tax claims.

CUPRINS CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE – privind creanţa fiscală şi obligaţia fiscală ……………………………………………………………6 1.1 Noţiunea de creanţe fiscale şi obligaţii fiscale ………………………..8 CAPITOLUL II. POSIBILITĂŢI DE COLECTARE A CREANŢELOR FISCALE ………………………………………….……………………..11 2.1 Ordinea stingerii datoriilor, termene de plată ………………………. 12 2.2 Stingerea creanţelor fiscale prin plată, compensare, restituire ……….13 2.3 Stingerea creanţelor fiscale prin executare silită ………………..…... 17 2.3.1 Noţiunea de organ de executare ………………………………. 17 2.3.2 Noţiunea de executor fiscal ………………………………........ 18 2.3.3 Condiţii necesare începerii executării silite ……….…..……… 19 2.3.4 Executarea silită prin poprire ……….………………………… 28 2.3.5 Executarea silită a terţului poprit ……………………………... 33 2.3.6 Executarea silită a bunurilor mobile ………………………….. 34 2.3.7 Executarea silită a bunurilor imobile …………………………. 39 2.4 Stingerea creanţelor fiscale prin alte modalităţi ……………………. 42 CAPITOLUL III. MĂSURI ASIGURATORII DE COLECTARE A CREANŢELOR FISCALE …………………………………………….. 44 CAPITOLUL IV. MODALITĂŢI DE COLECTARE A CREANŢELOR 6

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

FISCALE PRIN VALORIFICAREA BUNURILOR SECHESTRATE . 47 CAPITOLUL V. STUDIU DE CAZ …………………………………… 59 CAPITOLUL VI. CONSIDERAŢII FINALE…..................................... 66 ANEXE ……………………………………………………………….. 68 BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………… 87

7

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE Având în vedere obiectivul României de integrare în Uniunea Europeană în anul 2007 se doreşte a se demonstra capacitatea administraţiei române de a colecta obligaţii curente şi de a trata arieratele fiscale. Printre direcţiile socotite prioritare de către oficialii Uniunii Europene pentru procesul de integrare a României se numără: 

reducerea arieratelor;



simplificarea legislaţiei fiscale;



îmbunătăţirea administraţiei fiscale.

Pentru a măsura reuşita celor două direcţii de acţiune se urmăreşte implementarea unor indicatori de colectare, care să permită o analiză a rezultatelor obţinute în raport cu eforturile depuse de organele fiscale şi o comparare cu rezultatele obţinute de alte administraţii europene. Prevenirea arieratelor constituie întotdeauna prima etapă a planurilor de acţiune care vizează îmbunătăţirea colectării creanţelor fiscale, una din priorităţile administraţiei fiscale fiind impunerea respectării obligaţiilor fiscale declarative şi de plată având ca obiectiv îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare, diminuarea arieratelor fiscale şi respectarea principiului de egalitate în faţa impunerii. Prevenirea formării de arierate fiscale, conform Normei europene privind neplata presupune: 

monitorizarea plăţii obligaţiilor curente;



o acţiune adaptată în funcţie de vechimea şi cuantumul creanţei, pe de-o 8

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

parte, şi de situaţia debitorului, pe de altă parte; 

supravegherea cu prioritate a noilor răuplatnici, avându-se în vedere o

mai bună organizare a serviciilor din cadrul direcţiilor judeţene şi din cadrul administraţiilor finanţelor publice. Organele fiscale trebuie să intervină rapid în cadrul acţiunii de prevenire a arieratelor fiscale prin asigurarea unei colectări eficiente a acestora: 

pentru a evita devansarea de către alţi creditori;



pentru a împiedica contribuabilii să îşi mărească datoria, ce riscă să

devină rapid imposibil de recuperat, şi creşterea continuă a arieratelor care conduce adesea la situaţii greu de gestionat; 

pentru

a

împiedica

contribuabilul

să

îşi

declanşeze

singur

insolvabilitatea. Rapiditatea intervenţiei organelor fiscale în vederea colectării creanţelor fiscale impune o cunoaştere cât se poate de precisă şi completă a situaţiei reale a contribuabilului. 1.1. Noţiunea de creanţe fiscale şi obligaţii fiscale Creanţele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care rezultă din raporturile de drept material fiscal. Din raporturile de drept material fiscal rezultă atât conţinutul, cât şi cuantumul creanţelor fiscale, reprezentând drepturi determinate constând în: a) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit alin. (4), denumite creanţe fiscale principale; b) dreptul la perceperea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, în condiţiile legii, denumite creanţe fiscale accesorii. În cazurile prevăzute de lege, organul fiscal este îndreptăţit să solicite 9

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

stingerea obligaţiei fiscale de către cel îndatorat să execute acea obligaţie în locul debitorului. În măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Titlul de creanţă este actul prin care creanţa fiscală este individualizată. Titlurile de creanţă sunt : a) întocmite de plătitor : 

declaraţia fiscală;



angajamentul de plată;

b) întocmite de organele fiscale: 

decizia de impunere pentru creanţa principală;



decizia de calcul pentru creanţe fiscale accesorii;



proces verbal de contravenţie;

c) întocmite de organele vamale: 

act constatator;



declaraţia vamală;

d) întocmite de poliţie: 

proces verbal de contravenţie;

e) întocmite de procuror: 

ordonanţa;

f) întocmite de judecător: 

hotărâre.

Titlul de creanţă devine titlu executoriu când: 

termenul de plată prevăzut de lege a expirat;



nu a fost contestat în termenele prevăzute de lege;



contestaţia a fost respinsă.

Prin obligaţii fiscale, se înţelege: a) obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; 10

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

b) obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; c) obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; d) obligaţia de a plăti dobânzi şi penalităţi de întârziere, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaţii de plată accesorii; e) obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată, la termenele legale, impozitele şi contribuţiile care se realizează prin stopaj la sursă; f) orice alte obligaţii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea legilor fiscale. Dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impunere care le generează.

11

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

CAPITOLUL II COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE Colectarea creanţelor fiscale constă în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale. Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu, după caz. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite, potrivit legii. Titlul de creanţă este actul prin care, potrivit legii, se stabileşte şi se individualizează obligaţia de plată privind creanţele fiscale, întocmit de organele competente sau de alte persoane îndreptăţite potrivit legii. Asemenea titluri pot fi: a) decizia de impunere emisă de organele competente, potrivit legii; b) declaraţia fiscală, angajamentul de plată sau documentul întocmit de plătitor prin care acesta declară obligaţiile fiscale, în cazul în care acestea se stabilesc de către plătitor, potrivit legii; c) decizia prin care se stabileşte şi se individualizează suma de plată, pentru creanţele fiscale accesorii, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, stabilite de organele competente; d) declaraţia vamală pentru obligaţiile de plată în vamă; e) documentul prin care se stabileşte şi se individualizează datoria vamală, inclusiv accesorii, potrivit legii; f) procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, întocmit de organul

prevăzut

de

lege,

pentru

obligaţiile 12

privind

plata

amenzilor

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

contravenţionale; g) ordonanţa procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanţei judecătoreşti ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte în cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare şi al altor creanţe fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanţa judecătorească. 2.1 Stingerea creanţelor fiscale. Ordinea stingerii creanţelor fiscale. Termene de plată Stingerea creanţelor fiscale se poate efectua prin plată, compensare, restituire şi prin executare silită. 1) Termene de plată Creanţele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul Fiscal sau de alte legi care le reglementează. Pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale şi pentru obligaţiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării acestora, astfel: a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare; b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare. Pentru obligaţiile fiscale eşalonate sau amânate la plată, precum şi pentru accesoriile acestora termenul de plată se stabileşte prin documentul prin care se acordă înlesnirea respectivă. Pentru creanţele fiscale, administrate de Ministerul Finanţelor Publice, care nu au prevăzute termene de plată, acestea vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. Pentru creanţele fiscale ale bugetelor locale care nu au prevăzute termene de plată, acestea se stabilesc prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice. 13

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Contribuţiile sociale administrate de Ministerul Finanţelor Publice, după calcularea şi reţinerea acestora conform reglementărilor legale în materie, se virează până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor salariale. 2) Ordinea stingerii creanţelor fiscale Dacă un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuţii şi alte sume reprezentând creanţe fiscale, iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile acelui tip de creanţă fiscală principală pe care îl stabileşte contribuabilul. În cadrul tipului de impozit, taxa, contribuţie sau altă sumă reprezentând creanţa fiscală stabilit de contribuabil, plata se efectuează în următoarea ordine: a) sume datorate în contul ratelor din graficele de plată a obligaţiilor fiscale, pentru care s-au aprobat eşalonări şi/sau amânări la plată, precum şi dobânzile datorate pe perioada eşalonării şi/sau amânării la plată şi calculate conform legii; b) obligaţii fiscale principale cu termene de plată în anul curent, precum şi accesoriile acestora, în ordinea vechimii; c) obligaţii fiscale datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora; d) dobânzi, penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor fiscale prevăzute la lit. c); e) obligaţii fiscale cu termene de plată viitoare, la solicitarea debitorului. Orice plată făcută după comunicarea somaţiei în cadrul executării silite va stinge, mai întâi, obligaţia fiscală stabilită în titlul executoriu. 2.2 Stingerea creanţelor fiscale prin plată, compensare şi restituire 1) Stingerea obligaţiilor prin plată Plăţile către organele fiscale se efectuează prin intermediul băncilor, trezoreriilor şi al altor instituţii autorizate să deruleze operaţiuni de plată. Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori, distinct, pe fiecare 14

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

impozit, taxă, contribuţie şi alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv dobânzi şi penalităţi de întârziere. În cazul stingerii prin plată a obligaţiilor fiscale, momentul plăţii este: a) în cazul plăţilor în numerar, data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal; b) în cazul plăţilor efectuate prin mandat poştal, data poştei, înscrisă pe mandatul poştal; c) în cazul plăţilor efectuate prin decontare bancară, data la care băncile debitează contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin ştampila şi semnătura autorizată a acestora; d) pentru obligaţiile fiscale care se sting prin anulare de timbre fiscale mobile, data înregistrării la organul competent a documentului sau a actului pentru care s-au depus şi anulat timbrele datorate potrivit legii. În documentul de plată plătitorul menţionează în mod obligatoriu actul prin care s-a instituit obligaţia de plată, numărul şi data acestuia, cuantumul obligaţiei de plată, precum şi organul care l-a întocmit. 2) Stingerea obligaţiilor prin compensare Prin compensare se sting creanţele administrate de Ministerul Finanţelor Publice cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor, dacă legea nu prevede altfel. Creanţele fiscale administrate de unităţile administrativ-teritoriale se sting prin compensarea cu creanţele debitorului reprezentând sume de restituit de la bugetele locale, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor, dacă legea nu prevede altfel. Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau înainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia. Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de câte ori constată 15

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

existenţa unor creanţe reciproce. Compensarea creanţelor debitorului se va efectua cu obligaţii datorate aceluiaşi buget, urmând ca din diferenţa rămasă să fie compensate obligaţiile datorate altor bugete, în următoarea ordine: a) bugetul de stat; b) fondul de risc pentru garanţii de stat, pentru împrumuturi externe; c) bugetul asigurărilor sociale de stat; d) bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; e) bugetul asigurărilor pentru şomaj. Organul competent va înştiinţa în scris debitorul despre măsura compensării luate, în termen de 7 zile de la data efectuării operaţiunii. Competent în efectuarea compensării este organul fiscal în a cărui raza teritorială debitorul îşi are domiciliul fiscal. Cererea de compensare trebuie să cuprindă elementele de identificare a solicitantului, precum şi suma şi natura creanţelor fiscale ce fac obiectul compensării. Cererea de compensare va fi însoţită de documente care dovedesc dreptul contribuabilului la rambursarea sau restituirea de la buget a sumelor, cum sunt: copii legalizate de pe hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile sau de pe deciziile de soluţionare a contestaţiilor, rămase definitive, ori de pe deciziile de impunere emise de organele fiscale, precum şi copii de pe orice documente din care să rezulte că suma plătită nu reprezintă obligaţie fiscală. Compensarea din oficiu poate fi efectuată de organul fiscal în termen de 5 ani de când a luat naştere obligaţia supusa compensării, începând cu momentul în care ambele obligaţii, atât obligaţia organului fiscal faţă de agentul economic cât şi viceversa, sunt lichide şi exigibile. Rezultatul compensării la cerere sau din oficiu va fi consemnat într-o notă de compensare care va fi comunicată contribuabilului. 3) Stingerea creanţelor fiscale prin restituire Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume: 16

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

a) cele plătite fără existenţa unui titlu de creanţă; b) cele plătite în plus faţă de obligaţia fiscală; c) cele plătite ca urmare a unei erori de calcul; d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale; e) cele de rambursat de la bugetul de stat; f) cele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii; g) cele rămase după efectuarea distribuirii în cazul bunurilor vândute la licitaţie; h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din reţinerile prin poprire, după caz, în temeiul hotărârii judecătoreşti prin care se dispune desfiinţarea executării silite. Excepţie de la cele menţionate anterior fac sumele de restituit reprezentând diferenţe de impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din oficiu de organele fiscale competente, în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere. În cazul restituirii sumelor în valută confiscate, aceasta se realizează conform legii, în lei la cursul de referinţă al pieţei valutare pentru euro, comunicat de Banca Naţională a României, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune restituirea. Dacă debitorul înregistrează obligaţii fiscale restante, sumele solicitate pot fi restituite numai după efectuarea compensării . În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mică decât obligaţiile fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea până la concurenţa sumei de rambursat sau de restituit. În cazul în care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decât suma reprezentând obligaţii fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea până la concurenta obligaţiilor fiscale restante, diferenţa rezultată restituindu-se debitorului. Procedura de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, inclusiv 17

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

modalitatea de acordare a dobânzilor solicitate de contribuabil în cazul în care cererea sa nu se soluţionează în termenul stabilit de lege, se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice. 2.3 Stingerea creanţelor fiscale prin executare silită 2.3.1 Noţiunea de organ de executare silită În cazul în care debitorul nu-şi plăteşte de bunăvoie obligaţiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, vor proceda la acţiuni de executare silită, potrivit prezentului cod. Organele fiscale care administrează creanţe fiscale sunt abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asiguratorii şi să efectueze procedura de executare silită. Creanţele bugetare care se încasează, se administrează, se contabilizează şi se utilizează de instituţiile publice, provenite din venituri proprii, precum şi cele rezultate din raporturi juridice contractuale se execută prin organe proprii, acestea fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asiguratorii şi să efectueze procedura de executare silită. Organele fiscale menţionate anterior se numesc organe de executare silită. Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent organul de executare în a cărui raza teritorială se găsesc bunurile urmăribile, coordonarea întregii executări revenind organului de executare în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terţului poprit, indiferent de locul unde îşi are domiciliul fiscal. Atunci când se constată că există pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor şi veniturilor urmăribile ale debitorului, organul de executare în a cărui raza teritorială se afla domiciliul fiscal al debitorului poate proceda la indisponibilizarea şi executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile. 18

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Organul de executare coordonator va sesiza în scris celelalte organe comunicându-le titlul executoriu în copie certificată, situaţia debitorului, contul în care se vor vira sumele încasate, precum şi orice alte date utile pentru identificarea debitorului şi a bunurilor ori veniturilor urmăribile. În cazul în care asupra aceloraşi venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornită executarea, atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creanţe fiscale, cât şi pentru titluri ce se executa în condiţiile prevăzute de alte dispoziţii legale, executarea silită se va face, de către organele de executare prevăzute de lege. Când se constată că domiciliul fiscal al debitorului se află în raza teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu împreună cu dosarul executării vor fi trimise acestuia, înştiinţându-se, dacă este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu. 2.3.2 Noţiunea de executor fiscal Executarea silită se face de organul de executare competent prin intermediul executorilor fiscali. Aceştia trebuie să deţină o legitimaţie de serviciu pe care trebuie să o prezinte în exercitarea activităţii. Executorul fiscal este împuternicit în faţa debitorului şi a terţilor prin legitimaţia de executor fiscal şi delegaţie emisă de organul de executare silită. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, pentru aplicarea procedurilor de executare silită, executorii fiscali pot: a) să intre în orice incintă de afaceri a debitorului, persoană juridică, sau în alte incinte unde acesta îşi păstrează bunurile, în scopul identificării bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum şi să analizeze evidenţa contabilă a debitorului în scopul identificării terţilor care datorează sau deţin în păstrare venituri ori bunuri ale debitorului; b) să intre în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoană fizică, precum şi să cerceteze toate locurile în care acesta îşi 19

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

păstrează bunurile; c) să solicite şi să cerceteze orice document sau element material care poate constitui o probă în determinarea bunurilor proprietate a debitorului. Executorul fiscal poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reşedinţa unei persoane fizice, cu consimţământul acesteia, iar în caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instanţei judecătoreşti competente potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilă. Accesul executorului fiscal în locuinţa, în incinta de afaceri sau în orice altă încăpere a debitorului, persoana fizica sau juridică, se poate efectua între orele 6,00-20,00, în orice zi lucrătoare. Executarea începută va putea continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare. În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăinării unor bunuri, accesul în încăperile debitorului va avea loc şi la alte ore decât cele menţionate, precum şi în zilele nelucrătoare, în baza autorizaţiei instanţei judecătoreşti competente. În absenţa debitorului sau dacă acesta refuză accesul în oricare dintre încăperile menţionate mai sus, executorul fiscal poate să pătrundă în acestea în prezenţa unui reprezentant al poliţiei ori al jandarmeriei sau a altui agent al forţei publice şi a doi martori majori. 2.3.3 Condiţii necesare începerii executării silite Executarea silită începe prin comunicarea somaţiei. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somaţiei nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită. Somaţia este însoţită de un exemplar din titlul executoriu. Somaţia cuprinde ca elemente principale următoarele: 

denumirea organului emitent;



data la care a fost emisă şi data la care îşi produce efectele;



date de identificare a contribuabilului;



obiectul, motivele de fapt şi temeiul de drept;



numele şi semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal; 20

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE 

ştampila organului fiscal emitent;



posibilitatea de a fi contestată, termenul de depunere a contestaţiei şi

organul fiscal la care se depune aceasta; 

numărul dosarului de executare;



suma pentru care se începe executarea silită;



termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în

titlul executoriu; 

indicarea consecinţelor nerespectării acesteia.

Odată cu emiterea somaţiei se emite şi titlul executoriu. Executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis de către organul de executare competent în a cărui raza teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Titlul de creanţă devine titlu executoriu la data la care creanţa fiscală este scadenţa prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege. Titlul executoriu emis de organul de executare competent va conţine următoarele elemente: 

denumirea organului emitent;



data la care a fost emisă şi data la care îşi produce efectele;



date de identificare a contribuabilului;



obiectul, motivele de fapt şi temeiul de drept;



numele si semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal;



ştampila organului fiscal emitent;



posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaţiei şi

organul fiscal la care se depune aceasta;  

cuantumul şi natura sumelor datorate şi neachitate; temeiul legal al puterii executorii a titlului.

Pentru debitorii obligaţi în mod solidar la plata creanţelor fiscale se va întocmi un singur titlu executoriu. 21

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creanţe fiscale, se transmit în termen de cel mult 30 de zile de la emitere, spre executare silită, potrivit legii. În cazul în care titlurile executorii emise de alte organe nu cuprind unul dintre următoarele elemente: numele şi prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de înregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semnătura organului care l-a emis şi dovada comunicării acestora, organul de executare va restitui de îndată titlurile executorii organelor emitente. În cazul în care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de către un alt organ, organul de executare îi va confirma primirea, în termen de 30 de zile. În cazul în care instituţiile publice transmit titluri executorii privind venituri proprii spre executare silită organelor fiscale, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat sau local, după caz. În cazul în care autorităţile administraţiei publice locale transmit titluri executorii privind venituri proprii spre executare silită organelor fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat. Titlul executoriu se întocmeşte de organul de executare pentru fiecare tip de creanţă fiscală reprezentând impozite, taxe, contribuţii, alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora. În cazul în care exista debitori care răspund solidar pentru aceeaşi creanţă fiscală, organul de executare competent emite un singur titlu executoriu, făcând menţiune despre numele şi prenumele sau denumirea tuturor debitorilor. Titlurile executorii se transmit printr-o adresă, care trebuie să cuprindă: a) denumirea completă a emitentului; b) temeiul legal al transmiterii titlului executoriu spre executare; c) numele şi prenumele sau denumirea debitorului; d) domiciliul sau sediul debitorului; e) alte elemente de identificare a acestuia: seria şi numărul actului de 22

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

identitate sau, după caz, codul de identificare fiscală etc.; f) natura debitului şi suma de plată; g) alte informaţii necesare încasării creanţelor fiscale prin executare silită: bunuri urmăribile, surse de venituri, depozite bancare etc. Atunci când este cazul, împreună cu titlurile executorii se vor transmite şi copii certificate de pe procesele-verbale de ducere la îndeplinire a măsurilor asiguratorii. Executarea silită se poate întinde asupra tuturor veniturilor şi bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanţelor fiscale şi a cheltuielilor de executare. Bunurile supuse unui regim special de circulaţie pot fi urmărite numai cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege. În cadrul procedurii de executare silită se pot folosi succesiv sau concomitent diferite modalităţi de executare silită. Executarea silită a creanţelor fiscale nu se perimează. Executarea silită se desfăşoară până la stingerea creanţelor fiscale înscrise în titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalităţilor de întârziere ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare. În cazul în care prin titlul executoriu sunt prevăzute, după caz, dobânzi, penalităţi de întârziere sau alte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de către organul de executare şi consemnate într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, care se comunică debitorului. Executarea silită se poate suspenda, întrerupe sau poate înceta în cazurile prevăzute de lege. 1) Executarea silită se suspenda: a) când suspendarea a fost dispusă de instanţa sau de creditor, în condiţiile legii; b) la data comunicării aprobării înlesnirii la plată, în condiţiile legii; 23

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

c) în cazul în care debitorul, după primirea procesului verbal de sechestru, solicită organului de executare, în termen de 15 zile de la comunicare, să îi aprobe ca plata creanţelor fiscale să se facă din veniturile bunului imobil urmărit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni; d) în alte cazuri prevăzute de lege. 2) Executarea silită se întrerupe: a) la data declarării stării de insolvabilitate a debitorului; b) în alte cazuri prevăzute de lege. 3) Executarea silită încetează dacă: a) s-au stins integral obligaţiile fiscale prevăzute în titlul executoriu, inclusiv obligaţiile de plată accesorii, cheltuielile de executare şi orice alte sume stabilite în sarcina debitorului, potrivit legii; b) a fost desfiinţat titlul executoriu; c) în alte cazuri prevăzute de lege. Împotriva măsurilor de executare menţionate mai jos cât si împotriva actelor administrative fiscale persoanele interesate pot face contestaţie. Contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege . Contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă . Contestaţia se poate face în termen de 15 zile, sub sancţiunea decăderii, de la data când: a) contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somaţiei sau din altă înştiinţare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod; b) contestatorul a luat la cunoştinţă, de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare ; c) cel interesat a luat la cunoştinţă, de eliberarea sau distribuirea sumelor 24

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

pe care le contestă . Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării . Neintroducerea contestaţiei în termen nu îl împiedică pe cel de-al treilea să îşi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun. Contestaţia la executare se face cu condiţia depunerii numai de către persoanele juridice a unei cauţiuni egale cu 20 % din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorială a trezoreriei statului . Dovada privind plata cauţiunii va însoţii în mod obligatoriu contestaţia debitorului, fără de care aceasta nu va putea fi înregistrată . Verificarea cuantumului cauţiunii se va efectua de judecătorul de serviciu la data înregistrării cererii. Cauţiunea se restituie în cazul admiterii în totalitate a contestaţiei. La judecarea contestaţiei instanţa va cita şi organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmărite ori, în cazul executării prin poprire, unde îşi are sediul sau domiciliul terţul poprit . La cererea părţii interesate instanţa poate decide, în cadrul contestaţiei la executare, asupra împărţirii bunurilor pe care debitorul le deţine în proprietate comună cu alte persoane. Dacă admite contestaţia la executare, instanţa, după caz poate dispune anularea actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării înseşi, anularea sau lămurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată . În cazul anulării actului de executare contestat sau al încetării executării înseşi şi al anulării titlului executoriu, instanţa poate dispune prin aceeaşi hotărâre să i se restituie celui îndreptăţit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din reţinerile prin poprire. În cazul respingerii contestaţiei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea 25

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

executării, iar când contestaţia a fost exercitată cu rea – credinţă, el va fi obligat şi la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei . Contestaţia se formulează în scris şi va cuprinde :  datele de identificare a contestatorului ;  obiectul contestaţiei ;  motivele de fapt şi de drept ;  dovezile pe care se întemeiază ;  semnătura contestatorului acestuia , precum şi ştampila în cazul persoanelor juridice. Dovada calităţii de împuternicit al contestatorului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii. Contestaţia se depune la organul fiscal al cărui act administrativ este atacat şi este supusă taxelor de timbru . Contestaţia se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii . În cazul în care competenţă de soluţionare nu aparţine organului emitent al actului administrativ fiscal atacat, contestaţia va fi înaintată de către acesta, în termen de 5 zile de la înregistrare, organului de soluţionare competent . În cazul în care contestaţia este depusă la un organ fiscal necompetent, aceasta va fi înaintată, în termen de 5 zile de la data primirii, organului fiscal emitent al actului administrativ atacat. Dacă actul administrativ fiscal nu conţine elementele prevăzute mai sus, contestaţia poate fi depusă, în termen de 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, organului de soluţionare competent. Contestaţia poate fi retrasă de contestator până la soluţionarea acesteia. Organul de soluţionare competent va comunica contestatorului decizia prin care se ia act de renunţarea la contestaţie. Prin retragerea contestaţiei nu se pierde dreptul de a se înainta o noua contestaţie în interiorul termenului general de depunere a acesteia. Contestaţiile formulate împotriva altor acte administrative fiscale se soluţionează de către organele fiscale emitente . 26

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

În soluţionarea contestaţiei, organul competent se pronunţă prin decizie. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei este definitivă în sistemul căilor administrative de atac. Decizia de soluţionare a contestaţiei se emite în formă scrisă şi va cuprinde : denumirea organului investit cu soluţionarea, numele sau denumirea contestatorului , domiciliul fiscal al acestuia, numărul de înregistrare a contestaţiei la organul de soluţionare competent, obiectul cauzei, precum şi sinteza susţinerilor părţilor atunci când organul competent de soluţionare a contestaţiei nu este organul emitent al actului atacat . Consecinţele cuprind motivele de fapt şi de drept care au format convingerea organului de soluţionare competent în emiterea deciziei . Dispozitivul cuprinde soluţia pronunţată, calea de atac, termenul în care aceasta poate fi exercitată şi instanţa competentă. Decizia se semnează de către conducătorul Direcţiei Generale, directorul general al organului competent constituit la nivel central, conducătorul organului fiscal emitent al actului administrativ atacat sau de înlocuitorii acestora, după caz . Organul de soluţionare competent poate introduce, din oficiu sau la cerere, în soluţionarea contestaţiei, după caz, alte persoane ale căror interese juridice de natură fiscală sunt afectate în urma emiterii deciziei de soluţionare a contestaţiei. Înainte de introducerea altor persoane, contestatorul va fi ascultat. Persoanele care participă la realizarea venitului şi s-au înaintat contestaţii vor fi introduse din oficiu. Persoanei introduse în procedura de contestaţie i se vor comunica toate cererile şi declaraţiile celorlalte părţi. Această persoană are drepturile şi obligaţiile părţilor rezultate din raportul de drept fiscal ce formează obiectul contestaţiei şi are dreptul să înainteze propriile sale cereri . În soluţionarea contestaţiei organul competent va verifica motivele de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ fiscal . Analiza contestaţiei se face în raport de susţinerile părţilor, de dispoziţiile legale invocate de acestea şi de documentele existente la dosarul cauzei. Soluţionarea contestaţiei se face în limitele sesizării . 27

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Organul de soluţionare competent pentru lămurirea cauzei poate solicita punctul de vedere al direcţiilor de specialitate din minister sau al altor instituţii şi autorităţi. Prin soluţionarea contestaţiei nu se poate crea o situaţie mai grea contestatorului în propria cale de atac. Contestatorul sau împuterniciţii acestora pot să depună probe noi în susţinerea cauzei. În această situaţie, organul fiscal emitent al actului administrativ fiscal atacat sau organului care a efectuat activitatea de control, după caz, i se va oferi posibilitatea să se pronunţe asupra acestora . Organul de soluţionare competent se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond, iar când se constată că acestea sunt întemeiate, nu se va mai proceda la analiza pe fond a cauzei. Organul de soluţionare competent poate suspenda, prin decizie motivată, soluţionarea cauzei atunci când : a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existenţa indiciilor săvârşirii unei infracţiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează să fie dată în procedură administrativă ; b) soluţionarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţă sau inexistenţă unui drept care face obiectul unei alte judecăţi . Organul de soluţionare competent poate suspenda procedura, la cerere, dacă sunt motive întemeiate. Procedura administrativă este reluată la încetarea motivului care determină suspendarea . Introducerea contestaţiei pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal. Organul de soluţionare a contestaţiei poate suspenda executarea actului administrativ atacat până la soluţionarea contestaţiei, la cererea temeinic justificată a contestatorului. Dacă se suspendă executarea unei decizii referitoare la baza de impunere, atunci se va suspenda şi execuţia deciziei de impunere ulterioare. Organele de soluţionare pot dispune instituirea măsurilor asiguratorii de către organul fiscal competent în condiţiile codului de procedură fiscală. 28

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Prin decizie contestaţia va putea fi admisă, în totalitate sau în parte, ori respinsă . În cazul admiterii contestaţiei se decide, după caz, anularea totală sau parţială actului atacat. Prin decizie se poate desfiinţa total sau parţial actul administrativ atacat, situaţie în care urmează să se încheie un nou act administrativ fiscal care va avea în vedere strict considerentele deciziei de soluţionare. Dacă organul de soluţionare competent constată neîndeplinirea unei condiţii procedurale, contestaţia va fi respinsă fără a se proceda la analiza de fond a cauzei. Contestaţia nu poate fi respinsă dacă poartă o denumire greşită. Decizia privind soluţionarea contestaţiei se comunică contestatorului, persoanelor introduse, precum şi organului fiscal emitent al actului administrativ atacat. Deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă. 2.3.4 Executarea silită prin poprire Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terţe persoane sau pe care aceştia le vor datora şi/sau deţine în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. În cazul sumelor urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi în valută, băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în lei a sumelor în valută, fără consimţământul titularului de cont, la cursul de schimb afişat de acestea pentru ziua respectivă. Sumele ce reprezintă venituri băneşti ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie specială sunt supuse urmăririi numai în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se înfiinţează de către organul de executare printr-o adresă care va fi trimisă prin 29

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

scrisoare recomandată, cu dovada de primire, terţului poprit, împreună cu o copie certificată de pe titlul executoriu. Totodată va fi înştiinţat şi debitorul despre înfiinţarea popririi. Poprirea nu este supusă validării. Poprirea înfiinţată anterior, ca măsura asiguratorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, făcută terţului poprit, şi înştiinţarea despre aceasta a debitorului. Poprirea se consideră înfiinţată din momentul primirii adresei de înfiinţare de către terţul poprit. După înfiinţarea popririi terţul poprit este obligat: 

să plătească, de îndată sau după data la care creanţa devine exigibilă,

organului fiscal, suma reţinută şi cuvenită, în contul indicat de organul de executare; 

să indisponibilizeze bunurile mobile necorporale poprite, înştiinţând

despre aceasta organul de executare; În cazul în care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai mulţi creditori, terţul poprit îi va anunţa în scris despre aceasta pe creditori şi va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinţă prevăzută de lege. Pentru stingerea creanţelor fiscale debitorii deţinători de conturi bancare pot fi urmăriţi prin poprire asupra conturilor bancare. În acest caz, o dată cu comunicarea somaţiei şi a titlului executoriu, făcută debitorului, o copie certificată de pe acest titlu va fi comunicată băncii la care se află deschis contul debitorului. Despre această măsura va fi înştiinţat şi debitorul. În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării băncii, sumele existente, precum şi cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi în valută sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, şi nu vor accepta alte plăţi din conturile acestora până la achitarea integrală a 30

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

obligaţiilor fiscale, cu excepţia sumelor necesare plăţii drepturilor salariale. Dacă debitorul face plata în termenul prevăzut în somaţie, organul de executare va înştiinţa de îndată în scris băncile pentru sistarea totală sau parţială a indisponibilizării conturilor şi reţinerilor. În situaţia în care titlurile executorii nu pot fi onorate în aceeaşi zi, băncile vor urmări executarea acestora din încasările zilnice realizate în contul debitorului. Când debitorii deţin titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale urmăribile, organul de executare poate proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prin poprirea veniturilor rezultate din acestea. În acest caz terţul poprit este societatea comercială şi/sau autoritatea publică emitentă şi/sau intermediară a titlurilor de valoare respective. Dacă debitorul are conturi deschise la mai multe bănci sau urmează să încaseze venituri rezultate din titluri de valoare ori alte bunuri mobile necorporale de la terţe persoane juridice pentru realizarea creanţei fiscale, în măsura în care este necesar, executarea silită prin poprire se poate întinde concomitent asupra mai multor conturi bancare ori asupra mai multor terţi popriţi. Adresa de înfiinţare a popririi va cuprinde: a) denumirea şi sediul organului de executare; b) numărul şi data emiterii; c) denumirea şi sediul sau numele, prenumele şi domiciliul terţului poprit; d) temeiul legal al executării silite prin poprire; e) datele de identificare a debitorului; f) numărul şi data titlului executoriu, precum şi organul emitent; g) natura creanţei fiscale; h) cuantumul creanţei fiscale pentru care s-a înfiinţat poprirea, când acesta este mai mic decât cel evidenţiat în titlul executoriu, ca urmare a stingerii parţiale a debitului; i) contul în care urmează a se vira suma reţinută; j) semnătura şi ştampila organului de executare. 31

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile, precum şi alte sume ce se plătesc periodic şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale debitorului sunt urmăribile în condiţiile prevăzute Codul de procedură civilă. În cazul în care popririle înfiinţate de organul de executare generează imposibilitatea debitorului de a-şi continua activitatea economică, cu consecinţe sociale deosebite, creditorul fiscal poate dispune, la cererea debitorului şi ţinând seama de motivele invocate de acesta, fie suspendarea temporară totală, fie suspendarea temporară parţială a executării silite prin poprirea conturilor bancare. O dată cu cererea de suspendare debitorul va indica bunurile libere de orice sarcini, oferite în vederea sechestrării, sau alte garanţii cum ar fi: 

consemnarea de mijloace băneşti la o unitate a Trezoreriei Statului;



scrisoarea de garanţie bancară;



ipoteca asupra unor bunuri imobile din ţară;



gaj asupra bunurilor mobile;



fidejusiunea;

Organele competente să dispună suspendarea popririi pentru creanţele fiscale administrate de Ministerul Finanţelor Publice sunt direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, a municipiului Bucureşti şi Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, după caz, cu aprobarea directorului executiv. Pentru creanţele bugetelor locale, competenţa de a aproba suspendarea popririi aparţine reprezentantului legal al creditorului local. În cazul creanţelor administrate de organele vamale, cererile de suspendare a executării silite prin poprire sunt soluţionate de către direcţia regională vamală în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul şi sunt aprobate de conducătorul acesteia. Pentru creanţele bugetului general consolidat, administrate de alte organe sau instituţii, cererile se aprobă de către conducătorul organului sau al instituţiei respective. Cererea debitorului de suspendare a executării silite se depune la organul de executare în a cărui raza teritorială se află domiciliul fiscal al acestuia şi trebuie să 32

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

cuprindă: a) datele de identificare a debitorului, respectiv denumirea, domiciliul fiscal, codul de identificare fiscală, precum şi alte date necesare; b) solicitarea expresă a suspendării popririi conturilor bancare; c) precizarea băncilor şi a tuturor conturilor bancare deschise la acestea; d) indicarea expresă a bunurilor mobile/imobile libere de orice sarcini, aflate în proprietatea debitorului, în vederea sechestrării acestora, precum şi orice alte garanţii constituite în formele prevăzute lege, de debitor sau de terţe persoane în favoarea debitorului, după caz; e) motivele invocate în susţinerea cererii. Cererea va fi însoţită de următoarele documente: a) copii legalizate de pe actele care atestă dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile oferite de debitor drept garanţie în vederea sechestrării; b) dovada, în original, că bunurile oferite drept garanţie nu sunt grevate de sarcini, emisă în condiţiile legii; c) când este cazul, alte documente care atestă constituirea altor garanţii legale de către debitor sau terţe persoane. În cazul în care garanţiile sunt constituite, potrivit legii, de terţe persoane, acestea trebuie să facă dovada că nu au obligaţii fiscale restante; d) situaţia privind soldurile conturilor de disponibil şi/sau de depozit în lei şi în valută la data depunerii cererii; e) copie certificată de pe ultima balanţă de verificare lunară; f) situaţia analitică a creanţelor debitorului; g) orice alte documente şi date considerate utile pentru soluţionarea cererii; h) declaraţie pe propria răspundere privind cota de participare a debitorului la capitalul social al altor societăţi comerciale, capitalul social subscris şi cel vărsat. Cererea debitorului şi documentele anexate se vor transmite de către organele de executare competente să aplice procedura de executare silită 33

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

organelor competente să dispună suspendarea executării silite, însoţite şi de următoarele documente: a) copii certificate de pe actele de executare silită a debitorului; b) referatul motivat, întocmit de organul de executare competent să aplice procedura de executare silită prin poprire, împreună cu propunerile acestuia. În baza cererii şi a documentelor prezentate în susţinerea acesteia, organele competente să dispună suspendarea executării silite prin poprire asupra conturilor bancare pot dispune această măsură, comunicând totodată, în scris, atât debitorului, organului de executare competent, cât şi băncilor la care debitorul îşi are deschise conturile bancare care fac obiectul suspendării popririi, proporţia în care sumele indisponibilizate sunt supuse măsurii de suspendare a popririi şi termenul de valabilitate a măsurii aprobate. De la data primirii comunicării băncile vor duce la îndeplinire măsura de suspendare a popririi, reluând procedura de executare silită prin poprire după expirarea perioadei de suspendare. Cu 10 zile înainte de expirarea termenului de aplicare a suspendării, organul de executare competent va comunica băncii reluarea procedurii de executare silită prin poprire în situaţia în care creanţele fiscale nu au fost stinse în întregime prin modalităţile prevăzute de lege. Prezint mai jos numărul societăţilor executate prin poprire în perioada 2001-2005: Tabelul nr.1 Anii 2001 2002 2003 2004 2005 Total

Număr societăţi executate prin poprire 41 72 94 110 196 513

2.3.5 Executarea silită a terţului poprit 34

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, precum şi în cazul în care invocă alte neregularităţi în legătură cu drepturile şi obligaţiile părţilor privind înfiinţarea popririi, instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare ori a altei părţi interesate, pe baza probelor administrate, va pronunţa menţinerea sau desfiinţarea popririi. Judecata se face de urgenţă şi cu precădere. Pe baza hotărârii de menţinere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate începe executarea silită a terţului poprit. 2.3.6 Executarea silită a bunurilor mobile Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu excepţiile prevăzute de lege. În cazul debitorului persoană fizică nu pot fi supuse executării silite, fiind necesare vieţii şi muncii debitorului, precum şi familiei sale: a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor şi la formarea profesională, precum şi cele strict necesare exercitării profesiei sau a altei ocupaţii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfăşurării activităţii agricole, cum sunt uneltele, seminţele, îngrăşămintele, furajele şi animalele de producţie şi de lucru; b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului şi familiei sale, precum şi obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel; c) alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de două luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare până la noua recoltă; d) combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru încălzit şi pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarnă; 35

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave; f) bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale. Bunurile debitorului persoană fizică necesare desfăşurării activităţii de comerţ nu sunt exceptate de la executare silită. Executarea silită a bunurilor mobile se face prin sechestrarea şi valorificarea acestora, chiar dacă acestea se afla la un terţ. Sechestrul se instituie printr-un proces-verbal. Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca măsură asiguratorie nu este necesară o nouă sechestrare. Executorul fiscal, la începerea executării silite, este obligat să verifice dacă bunurile supuse sechestrării se găsesc la locul aplicării sechestrului şi dacă nu au fost substituite sau degradate, precum şi să sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele găsite la verificare nu sunt suficiente pentru stingerea creanţei. Bunurile nu vor fi sechestrate dacă prin valorificarea acestora nu s-ar putea acoperi decât cheltuielile executării silite. Prin sechestrul înfiinţat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobândeşte un drept de gaj care conferă acestuia în raport cu alţi creditori aceleaşi drepturi ca şi dreptul de gaj în sensul prevederilor dreptului comun. De la data întocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cât timp durează executarea silită debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu aprobarea dată, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdicţii atrage răspunderea, potrivit legii, a celui în culpă. Actele de dispoziţie care ar interveni ulterior indisponibilizării sunt lovite de nulitate absolută. În cazurile în care nu au fost luate măsuri asiguratorii pentru realizarea integrală a creanţei fiscale şi la începerea executării silite se constată că exista pericolul evident de înstrăinare, substituire sau sustragere de la urmărire a 36

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

bunurilor urmăribile ale debitorului, sechestrarea lor va fi aplicată o dată cu comunicarea somaţiei. Executarea silită a bunurilor mobile are la bază procesul verbal de sechestru. Procesul-verbal de sechestru va cuprinde: a) denumirea organului de executare, indicarea locului, a datei şi a orei când s-a făcut sechestrul; b) numele şi prenumele executorului fiscal care aplică sechestrul, numărul legitimaţiei şi al delegaţiei; c) numărul dosarului de executare, data şi numărul de înregistrare a somaţiei, precum şi titlul executoriu în baza căruia se face executarea silită; d) temeiul legal în baza căruia se face executarea silită; e) sumele datorate pentru a căror executare silită se aplica sechestrul, inclusiv cele reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, menţionându-se şi cota acestora, precum şi actul normativ în baza căruia a fost stabilită obligaţia de plată; f) numele, prenumele şi domiciliul debitorului persoană fizică ori, în lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuieşte împreună cu debitorul sau denumirea şi sediul debitorului, numele, prenumele şi domiciliul altor persoane majore care au fost de faţă la aplicarea sechestrului, precum şi alte elemente de identificare a acestor persoane; g) descrierea bunurilor mobile sechestrate şi indicarea valorii estimative a fiecăruia,

după

aprecierea

executorului

fiscal,

pentru

identificarea

şi

individualizarea acestora, menţionându-se starea de uzură şi eventualele semne particulare ale fiecărui bun, precum şi dacă s-au luat măsuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se află, sau de administrare ori conservare a acestora, după caz; h) menţiunea că evaluarea se va face înaintea începerii procedurii de valorificare, în cazul în care executorul fiscal nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesită cunoştinţe de specialitate; 37

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

i) menţiunea făcută de debitor privind existenţa sau inexistenţa unui drept de gaj, ipotecă ori privilegiu, după caz, constituit în favoarea unei alte persoane pentru bunurile sechestrate; j) numele, prenumele şi adresa persoanei căreia i s-au lăsat bunurile, precum şi locul de depozitare a acestora, după caz; k) eventualele obiecţii făcute de persoanele de faţă la aplicarea sechestrului; l) menţiunea că, în cazul în care în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru, debitorul nu plăteşte obligaţiile fiscale se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate; m) semnătura executorului fiscal care a aplicat sechestrul şi a tuturor persoanelor care au fost de faţă la sechestrare. Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea să semneze, executorul fiscal va menţiona această împrejurare. Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se predă debitorului sub semnătură sau i se comunică la domiciliul ori sediul acestuia, precum şi, atunci când este cazul, custodelui, acesta din urmă semnând cu menţiunea de primire a bunurilor în păstrare. În vederea valorificării organul de executare este obligat să verifice dacă bunurile sechestrate se găsesc la locul menţionat în procesul-verbal de sechestru, precum şi dacă nu au fost substituite sau degradate. Când bunurile sechestrate găsite cu ocazia verificării nu sunt suficiente pentru realizarea creanţei fiscale, organul de executare va face investigaţiile necesare pentru identificarea şi urmărirea altor bunuri ale debitorului. Dacă se constată că bunurile nu se găsesc la locul menţionat în procesulverbal de sechestru sau dacă au fost substituite sau degradate, executorul fiscal încheie procesul verbal de constatare. Dacă se sechestrează şi bunuri gajate pentru garantarea creanţelor altor creditori, organul de executare le va trimite şi acestora câte un exemplar din procesul-verbal de sechestru. Executorul fiscal care constată că bunurile fac obiectul unui sechestru 38

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

anterior va consemna aceasta în procesul verbal, la care va anexa o copie de pe procesele verbale de sechestru respective. Prin acelaşi proces verbal executorul fiscal va declara sechestrate, când este necesar, şi alte bunuri pe care le va identifica. Bunurile înscrise în procesele-verbale de sechestru încheiate anterior se consideră sechestrate şi în cadrul noii executări silite. În cazul în care executorul fiscal constată că în legătură cu bunurile sechestrate s-au săvârşit fapte care pot constitui infracţiuni va consemna aceasta în procesul-verbal de sechestru şi va sesiza de îndată organele de urmărire penală competente. Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lăsate în custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul fiscal, după caz, ori vor fi ridicate şi depozitate de către acesta. Atunci când bunurile sunt lăsate în custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii şi când se constată că există pericol de substituire ori de degradare, executorul fiscal poate aplica sigiliul asupra bunurilor. În cazul în care bunurile sechestrate constau în sume de bani în lei sau în valută, titluri de valoare, obiecte din metale preţioase, pietre preţioase, obiecte de artă, colecţii de valoare, acestea se ridică şi se depun, cel târziu a doua zi lucrătoare, la unităţile specializate. Cel care primeşte bunurile în custodie va semna procesul-verbal de sechestru. În cazul în care custodele este o altă persoană decât debitorul sau creditorul, organul de executare îi va stabili acestuia o remuneraţie ţinând seama de activitatea depusă. Agenţii economicii asupra cărora s-a dispus măsura executării silite mobiliare, în perioada 2001 –2005 la nivelul municipiului Mediaş este prezentat in tabelul următor:

39

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Tabelul nr.2. Anii 2001 2002 2003 2004 2005 Total

Numărul agenţilor economici executaţi silit 14 28 49 64 73 228

Creşterea numărului de agenţi economici popriţi duce inevitabil la creşterea numărului societăţilor supuse executării silite prin sechestru asupra bunurilor mobile, pentru a putea fi recuperate parţial sau în întregime datoriile acestora faţă de bugetul general consolidat. Un alt factor al creşterii este faptul că începând cu 01.01.2004 urmărirea, controlul şi încasarea contribuţiilor la asigurările sociale de stat revine Administraţiilor Financiare. 2.3.7 Executarea silită a bunurilor imobile Sunt supuse executării silite bunurile imobile proprietate a debitorului. Executarea silită imobiliară se întinde de plin drept şi asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevăzute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmărite decât o data cu imobilul. În cazul debitorului persoană fizică nu poate fi supus executării silite spaţiul minim locuit de debitor şi familia sa, stabilit în conformitate cu normele legale în vigoare. Executorul fiscal care aplică sechestrul încheie un proces-verbal de sechestru iar sechestrul constituie ipotecă legală. 40

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Dreptul de ipotecă conferă creditorului fiscal în raport cu alţi creditori aceleaşi drepturi ca şi dreptul de ipotecă, în sensul prevederilor dreptului comun. Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de îndată biroului de carte funciară efectuarea inscripţiei ipotecare, anexând un exemplar al procesului-verbal de sechestru. Biroul de carte funciară va comunica organelor de executare, la cererea acestora, în termen de 10 zile, celelalte drepturi reale şi sarcini care grevează imobilul urmărit, precum şi titularii acestora, care vor fi înştiinţaţi de către organul de executare şi chemaţi la termenele fixate pentru vânzarea bunului imobil şi distribuirea preţului. Creditorii debitorului, alţii decât titularii drepturilor menţionate anterior, sunt obligaţi ca, în termen de 30 de zile de la înscrierea procesului-verbal de sechestru al bunului imobil în evidentele de publicitate imobiliară, să comunice în scris organului de executare titlurile pe care le au pentru bunul imobil respectiv. La instituirea sechestrului şi în tot cursul executării silite, organul de executare poate numi un administrator-sechestru, dacă această măsura este necesară pentru administrarea imobilului urmărit, a chiriilor, a arendei şi a altor venituri obţinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apărarea în litigii privind imobilul respectiv. Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori altă persoană fizică sau juridică. Administratorul-sechestru va consemna veniturile încasate la unităţile abilitate şi va depune recipisa la organul de executare. Când administrator-sechestru este numită o altă persoană decât creditorul sau debitorul, organul de executare îi va fixa o remuneraţie ţinând seama de activitatea depusă. Ori de câte ori este necesar, administratorul-sechestru este obligat să prezinte organului de executare situaţia veniturilor şi a cheltuielilor făcute cu administrarea bunului imobil sechestrat. După primirea procesului-verbal de sechestru, debitorul poate solicita 41

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

organului de executare, în termen de 15 zile de la comunicare, să îi aprobe ca plata integrală a creanţelor fiscale să se facă din veniturile bunului imobil urmărit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni. De la data aprobării cererii debitorului, executarea silită începută asupra bunului imobil se suspendă. Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silită imobiliară înainte de expirarea termenului de 6 luni. Dacă debitorul persoană juridică căruia i s-a aprobat suspendarea se sustrage ulterior de la executare silită sau îşi provoacă insolvabilitatea, vor răspunde solidar cu acesta următoarele persoane: 

persoanele fizice sau juridice, care în cei 3 ani anteriori datei declarării

insolvabilităţii, cu rea credinţă, dobândesc în orice mod active de la debitorii care îşi provoacă astfel insolvabilitatea; 

administratorii, asociaţii, acţionarii şi orice alte persoane care au

provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea credinţă, sub orice formă, a bunurilor mobile şi imobile proprietatea acestuia. Agenţii economicii asupra cărora s-a dispus măsura executării silite imobiliare, în perioada 2001-2005 la nivelul Municipiului Mediaş. Tabelul nr. 3. Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Total

Numărul agenţilor economici executaţi silit 19 27 36 44 51 177

Considerată ca fiind ultima măsură asiguratorie de executare silită prin care se pot recupera obligaţiile fiscale neachitate la termen, executarea silită asupra 42

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

bunurilor imobile ale agenţilor economici la nivelul Municipiului Mediaş

a

crescut anual, dar la un nivel mai scăzut faţă de celelalte măsuri prezentate mai sus, fiind aplicată doar în cazul în care obligaţiile restante nu au putut fi recuperate prin alte forme de executare silită. 2.4

Stingerea creanţelor fiscale prin alte modalităţi

Creanţele fiscale urmărite de organele de executare pot fi scăzute din evidenţa acestora în cazul în care debitorul respectiv se găseşte în stare de insolvabilitate. Procedura de insolvabilitate este aplicabilă în următoarele situaţii: a) când debitorul nu are venituri sau bunuri urmăribile; b) când după încetarea executării silite pornite împotriva debitorului rămân debite neachitate; c) când debitorul a dispărut sau a decedat fără să lase avere; d) când debitorul nu este găsit la ultimul domiciliu fiscal cunoscut şi la acestea ori în alte locuri, unde există indicii că a avut avere, nu se găsesc venituri sau bunuri urmăribile; e) când, potrivit legii, debitorul persoană juridică îşi încetează existenţa şi au rămas neachitate obligaţii fiscale. Pentru creanţele fiscale ale debitorilor declaraţi în stare de insolvabilitate, conducătorul organului de executare dispune scoaterea creanţei din evidenţa curentă şi trecerea ei într-o evidenţă separată. În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmăribile după declararea stării de insolvabilitate, organele de executare vor lua măsurile necesare de redebitare a sumelor şi de executare silită. Pentru creanţele fiscale pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate a debitorului, organele de executare sunt obligate să urmărească situaţia debitorilor pe toată perioada, până la împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită, inclusiv pe perioada în care cursul acesteia este suspendat 43

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

sau întrerupt. Verificarea situaţiei debitorului se va face cel puţin o dată pe an, repetându-se, când este necesar, investigaţiile prevăzute de lege. Organul de executare este obligat ca pentru creanţele fiscale datorate de comercianţi, societăţi comerciale, cooperative de consum ori cooperative meşteşugăreşti sau persoane fizice să ceara instanţelor judecătoreşti competente începerea procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului, în condiţiile legii. Cererile organelor fiscale privind începerea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului se vor înainta instanţelor judecătoreşti şi sunt scutite de consemnarea vreunei cauţiuni. În cazuri excepţionale, pentru motive temeinice, Guvernul, respectiv autorităţile deliberative la nivel local, prin hotărâre, pot aproba anularea unor creanţe fiscale. În situaţiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poştă, sunt mai mari decât creanţele fiscale supuse executării silite, conducătorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective. Cheltuielile generate de comunicarea somaţiei prin poştă sunt suportate de organul fiscal. Creanţele fiscale restante aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 10 lei, se anulează. Anual, prin hotărâre a Guvernului, se stabileşte plafonul creanţelor fiscale care pot fi anulate.

CAPITOLUL III 44

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

MĂSURI ASIGURATORII DE COLECTARE A CREANŢELOR FISCALE Principalele măsuri asiguratorii de colectare a creanţelor fiscale sunt poprirea şi sechestrul asiguratoriu. Măsurile asiguratorii prevăzute de Codul de procedură fiscală se dispun şi se duc la îndeplinire, prin procedura administrativă, de organele fiscale competente. Se dispun măsuri asiguratorii sub forma popririi asiguratorii şi sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile şi/sau imobile proprietate a debitorului, precum şi asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să-şi ascundă ori să-şi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea, precum şi în cazul suspendării executării actului administrativ . Aceste măsuri pot fi luate şi în cazul în care creanţa nu a fost încă individualizată şi nu a devenit scadentă. Măsurile asiguratorii dispuse atât de organele fiscale competente, cât şi de instanţele judecătoreşti ori de alte organe competente, dacă nu au fost desfiinţate în condiţiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalităţi. O dată cu individualizarea creanţei şi ajungerea acesteia la scadenţă, în cazul neplăţii, măsurile asiguratorii se transformă în măsuri executorii. Măsurile asiguratorii se dispun prin decizie emisă de organul fiscal competent. În decizie organul fiscal va preciza debitorului ca prin constituirea unei garanţii la nivelul creanţei stabilite sau estimate, după caz, măsurile asiguratorii vor fi ridicate. Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii trebuie motivată şi semnată de către conducătorul organului fiscal competent. Măsurile asiguratorii dispuse, precum şi cele dispuse de instanţele judecătoreşti sau de alte organe competente se duc la îndeplinire în conformitate cu dispoziţiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător. 45

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

În cazul înfiinţării sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului verbal întocmit de organul de executare se comunică pentru înscriere Biroului de carte funciară. Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispoziţie ce ar interveni ulterior înscrierii prevăzute la alin. (7) sunt lovite de nulitate absolută. Dacă valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperă integral creanţa fiscală a bugetului general consolidat, măsurile asiguratorii pot fi înfiinţate şi asupra bunurilor deţinute de către debitor în proprietate comună cu terţe persoane, pentru cotă-parte deţinută de acesta. Împotriva actelor prin care se dispun şi se duc la îndeplinire măsurile asiguratorii cel interesat poate face contestaţie în conformitate cu prevederile art. 168. Prin măsuri asiguratorii se pot indisponibiliza bunuri şi/sau venituri ale debitorului în scopul asigurării colectării creanţelor fiscale. Organul fiscal va dispune luarea măsurilor asiguratorii printr-o decizie motivată, aprobată de conducătorul acestuia, care va fi comunicată de îndată organelor de executare competente potrivit legii. Decizia va cuprinde, pe lângă elementele prevăzute de actul administrativ fiscal , şi următoarele menţiuni: a) nivelul estimat sau stabilit al creanţei fiscale; b) menţiunea că prin constituirea unei garanţii la nivelul creanţei stabilite sau estimate, după caz, măsurile asiguratorii vor fi ridicate; garanţiile care se constituie sunt cele prevăzute la art. 123 din Codul de procedură fiscală. Decizia va fi întocmită în două exemplare, dintre care un exemplar se va comunica organului de executare coordonator, iar un exemplar se va păstra la organul care a dispus instituirea măsurilor asiguratorii. În cazul în care debitorul are bunuri pe raza teritorială a altor organe de executare, organul de executare coordonator va comunica acestora copii certificate de pe decizie în vederea ducerii la îndeplinire a măsurilor asiguratorii. Această prevedere se aplică şi în 46

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

cazul terţilor popriţi. Măsurile asiguratorii se duc la îndeplinire de îndată de către organele de executare competente potrivit legii, care vor proceda la indisponibilizarea bunurilor mobile şi/sau imobile, precum şi a veniturilor urmăribile, potrivit legii. O dată cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii organul de executare comunică debitorului decizia emisă de organul care a dispus instituirea măsurilor asiguratorii ori, după caz, copia certificată a actului prin care instanţa judecătorească sau alte organe competente au dispus măsuri asiguratorii. Despre ducerea la îndeplinire a măsurilor asiguratorii se va înştiinţa instanţa judecătorească, organul fiscal sau alte organe competente interesate care au dispus aceste măsuri. În cazul în care, cu ocazia ducerii la îndeplinire a măsurilor asiguratorii, se constată că bunurile şi/sau veniturile debitorului nu sunt suficiente sau lipsesc în totalitate, organul de executare va încheia un proces verbal în care se vor consemna cele constatate, înştiinţându-se totodată organul care le-a dispus. Măsurile asiguratorii instituite se ridică, prin decizie motivată, de către creditorii fiscali, când au încetat motivele pentru care au fost dispuse sau la constituirea de garanţii prevăzute de Codul de Procedură fiscală. Măsurile asiguratorii dispuse vor fi ridicate de către organul de executare competent, în tot sau în parte, în baza deciziei motivate emise de organul care le-a dispus, care va fi comunicată tuturor celor cărora le-a fost comunicată decizia de dispunere a măsurilor sau celelalte acte de executare în legătura cu acestea.

CAPITOLUL IV 47

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

MODALITĂŢI

DE

VALORIFICARE

A

BUNURILOR

SECHESTRATE În cazul în care creanţa fiscală nu este stinsă în termen de 15 zile de la data încheierii procesului verbal de sechestru, se va proceda, fără efectuarea altei formalităţi, la valorificarea bunurilor sechestrate, cu excepţia situaţiilor în care, potrivit legii, s-a dispus desfiinţarea sechestrului, suspendarea sau amânarea executării silite. Pentru a realiza executarea silită cu rezultate cât mai avantajoase, ţinând seama atât de interesul legitim şi imediat al creditorului, cât şi de drepturile şi obligaţiile debitorului urmărit, organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate în una dintre modalităţile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare şi care, faţă de datele concrete ale cauzei, se dovedeşte a fi mai eficientă. Organul de executare competent va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin: a) înţelegerea părţilor; b) vânzare în regim de consignaţie a bunurilor mobile; c) vânzare directa; d) vânzare la licitaţie; e) alte modalităţi admise de lege, inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitaţii, agenţii imobiliare sau societăţi de brokeraj, după caz. Dacă au fost sechestrate bunuri perisabile sau supuse degradării, acestea pot fi vândute în regim de urgenţă. Dacă din cauza unei contestaţii sau a unei învoieli între părţi data, locul sau ora vânzării directe sau la licitaţie a fost schimbată de organul de executare, se vor face alte publicaţii şi anunţuri. Vânzarea bunurilor sechestrate se face numai către persoane fizice sau juridice care nu au obligaţii fiscale restante. În categoria obligaţiilor fiscale restante nu se cuprind obligaţiile fiscale pentru care s-au acordat, potrivit legii, reduceri, amânări sau eşalonări la plată. 48

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

În cazul vânzării în regim de consignaţie, organul de executare va preda bunurile mobile sechestrate unităţii care se ocupă cu vânzarea în regim de consignaţie. Predarea se face pe baza unui proces verbal de predare-primire, întocmit în două exemplare, din care fiecare parte ia câte un exemplar. Procesul-verbal de predare-primire va cuprinde în mod obligatoriu următoarele date: a) numele şi prenumele persoanelor între care are loc predarea-primirea bunurilor mobile; b) datele de identificare a persoanelor între care are loc predarea-primirea; c) denumirea fiecărui bun mobil, cu descrierea caracteristicilor sale; d) valoarea fiecărui bun mobil; e) data şi locul predării-primirii bunurilor mobile; f) semnătura executorului fiscal şi a reprezentantului unităţii de vânzare în regim de consignaţie. Dacă în perioada de expunere spre vânzare debitorul achită suma datorată, organul de executare va comunica de îndată unităţii de vânzare în regim de consignaţie să înceteze vânzarea bunurilor. Bunurile mobile nevândute vor fi ridicate de către executorul fiscal pe baza de proces-verbal de predare-primire. Valorificarea bunurilor potrivit înţelegerii părţilor se realizează de debitorul însuşi, cu acordul organului de executare, astfel încât să se asigure o recuperare corespunzătoare a creanţei fiscale. Debitorul este obligat să prezinte în scris organului de executare propunerile ce i s-au făcut şi nivelul de acoperire a creanţelor fiscale, indicând numele şi adresa potenţialului cumpărător, precum şi termenul în care acesta din urmă va achită preţul propus. Preţul propus de cumpărător şi acceptat de organul de executare nu poate fi mai mic decât preţul de evaluare. Organul de executare, după analiza propunerilor menţionate anterior, va comunica aprobarea indicând termenul şi contul bugetar în care preţul bunului va fi virat de cumpărător. Indisponibilizarea se ridică după creditarea contului bugetar în care au fost 49

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

viraţi banii. Aceasta se poate realiza în următoarele cazuri: a) pentru bunurile prevăzute perisabile; b) înaintea începerii procedurii de valorificare prin licitaţie, dacă se recuperează integral creanţa fiscală; c) pe parcursul procedurii de valorificare prin licitaţie sau după finalizarea ei, dacă bunul nu a fost vândut şi o persoană oferă cel puţin preţul de evaluare. Vânzarea directă se realizează prin încheierea unui proces verbal care constituie titlu de proprietate. În cazul în care organul de executare înregistrează mai multe cereri, va vinde bunul persoanei care oferă cel mai mare preţ faţă de preţul de evaluare. Pentru valorificarea bunurilor prin vânzare directă către cumpărători, organul de executare va face anunţul privind vânzarea. Vânzarea directă a bunurilor se face chiar dacă se prezintă un singur cumpărător. La vânzarea directă, organul de executare va întocmi un proces verbal, care constituie titlu de proprietate şi care cuprinde pe lângă elementele prevăzute de actul administrativ fiscal şi următoarele: a) numărul dosarului de executare silită; b) titlul executoriu în temeiul căruia se face executarea silită; c) numele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul cumpărătorului; d) codul de identificare fiscală a debitorului şi al cumpărătorului; e) preţul la care s-a vândut bunul şi taxa pe valoarea adăugată, dacă este cazul; f) datele de identificare a bunului; g) menţiunea că acest document constituie titlu de proprietate şi că poate fi înscris în cartea funciară; h) semnătura cumpărătorului sau a reprezentantului său legal, după caz. Cumpărătorul va efectua plata preţului convenit în contul bugetar indicat de organul de executare. Un exemplar al procesului-verbal se eliberează 50

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

cumpărătorului a doua zi după creditarea contului indicat de organul de executare. Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare la licitaţie organul de executare este obligat să efectueze publicitatea vânzării cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea licitaţiei. Publicitatea vânzării se realizează prin afişarea anunţului privind vânzarea la sediul organului de executare, al primăriei în a cărei rază teritorială se afla bunurile sechestrate, la sediul şi domiciliul debitorului, la locul vânzării, dacă acesta este altul decât cel unde se afla bunurile sechestrate, pe imobilul scos la vânzare, în cazul vânzării bunurilor imobile, şi prin anunţuri într-un cotidian naţional de largă circulaţie, într-un cotidian local, în pagina de Internet sau, după caz, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum şi prin alte modalităţi prevăzute de lege. Despre data, ora şi locul licitaţiei vor fi înştiinţaţi şi debitorul, custodele, administratorul-sechestru, precum şi titularii drepturilor reale şi ai sarcinilor care grevează bunul urmărit. Anunţul privind vânzarea cuprinde, pe lângă elementele prevăzute de actul administrativ fiscal şi următoarele: a) numărul dosarului de executare silită; b) bunurile care se oferă spre vânzare şi descrierea lor sumară; c) preţul de evaluare ori preţul de pornire a licitaţiei, în cazul vânzării la licitaţie, pentru fiecare bun oferit spre vânzare; d) indicarea, dacă este cazul, a drepturilor reale şi a privilegiilor care grevează bunurile; e) data, ora şi locul vânzării; f) invitaţia, pentru toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor, să înştiinţeze despre aceasta organul de executare înainte de data stabilită pentru vânzare; g) invitaţia către toţi cei interesaţi în cumpărarea bunurilor să se prezinte la termenul de vânzare la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare; 51

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

h) menţiunea că ofertanţii sunt obligaţi să depună, în cazul vânzării prin licitaţie, până la termenul de vânzare, o taxă de participare reprezentând 10% din preţul de pornire a licitaţiei; i) menţiunea că toţi cei interesaţi în cumpărarea bunurilor trebuie să prezinte dovada emisă de organele fiscale că nu au obligaţii fiscale restante; j) data afişării publicaţiei de vânzare. Licitaţia se ţine la locul unde se află bunurile sechestrate sau la locul stabilit de organul de executare, după caz. Debitorul este obligat să permită ţinerea licitaţiei în spaţiile pe care le deţine, dacă sunt adecvate acestui scop. Pentru participarea la licitaţie ofertanţii depun, cu cel puţin o zi înainte de data licitaţiei, următoarele documente: a) oferta de cumpărare; b) dovada plăţii taxei de participare; c) împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant; d) pentru persoanele juridice de naţionalitate română, copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerţului; e) pentru persoanele juridice străine, actul de înmatriculare tradus în limba română; f) pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate; g) pentru persoanele fizice străine, copie de pe paşaport; h) dovada, emisă de organele fiscale, că nu are obligaţii fiscale restante faţă de acestea. Preţul de pornire a licitaţiei este preţul de evaluare pentru prima licitaţie, diminuat cu 25% pentru a doua licitaţie şi cu 50% pentru a treia licitaţie. Licitaţia începe de la cel mai mare preţ din ofertele de cumpărare scrise, dacă acesta este superior celui de evaluare, iar în caz contrar va începe de la acest din urmă preţ. Adjudecarea se face în favoarea participantului care a oferit cel mai mare preţ, dar nu mai puţin decât preţul de pornire. În cazul prezentării unui singur 52

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

ofertant la licitaţie, comisia poate să îl declare adjudecatar dacă acesta oferă cel puţin preţul de pornire a licitaţiei. Taxa de participare reprezintă 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi se plăteşte în lei la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului. În termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal de licitaţie, organul de executare va dispune în scris restituirea taxei de participare participanţilor care au depus oferte de cumpărare şi nu au fost declaraţi adjudecatari, iar în cazul adjudecării taxa se reţine în contul preţului. Taxa de participare nu se restituie ofertanţilor care nu sau prezentat la licitaţie, celui care a refuzat încheierea procesului-verbal de adjudecare, precum şi adjudecatarului care nu a plătit preţul, reţinându-se în contul organului de executare pentru acoperirea cheltuielilor de executare silită. În ziua ţinerii licitaţiei pentru vânzarea bunurilor, executorul fiscal va merge la locul unde se află bunurile, va ridica, dacă este cazul, sigiliul şi va primi de la custode ori de la administratorul-sechestru, după caz, bunurile, verificând starea şi numărul acestora conform procesului-verbal de sechestru. Ofertele de cumpărare pot fi depuse direct sau transmise prin poştă. Nu se admit oferte telefonice, telegrafice, transmise prin telex sau telefax. Persoanele înscrise la licitaţie se pot prezenta şi prin mandatari care trebuie să îşi justifice calitatea prin procura specială autentică. Debitorul nu va putea licita nici personal, nici prin persoana interpusă. În cazul plăţii taxei de participare la licitaţie prin decontare bancară sau prin mandat poştal, executorul fiscal va verifica, la data ţinerii licitaţiei, creditarea contului curent general al Trezoreriei Statului indicat de organul de executare pentru virarea acesteia. În situaţia în care plata taxei de participare la licitaţie se efectuează în numerar, dovada plăţii acesteia o constituie documentul eliberat de unitatea teritorială a Trezoreriei Statului. Vânzarea la licitaţie a bunurilor sechestrate este organizată de o comisie condusă de un preşedinte. Comisia de licitaţie este constituită din 3 persoane desemnate de organul de 53

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

conducere al creditorului bugetar. Comisia de licitaţie verifică şi analizează documentele de participare şi afişează la locul licitaţiei, cu cel puţin o oră înaintea începerii acesteia, lista cuprinzând ofertanţii care au depus documentaţia completă de participare. Ofertanţii se identifică după numărul de ordine de pe lista de participare, după care preşedintele comisiei anunţă obiectul licitaţiei, precum şi modul de desfăşurare a acesteia. La termenele fixate pentru ţinerea licitaţiei executorul fiscal va da citire mai întâi anunţului de vânzare şi apoi ofertelor scrise primite. Dacă la prima licitaţie nu s-au prezentat ofertanţi sau nu s-a obţinut cel puţin preţul de pornire a licitaţiei , organul de executare va fixa un termen în cel mult 30 de zile, în vederea ţinerii celei de-a doua licitaţii. În cazul în care nu s-a obţinut preţul de pornire nici la a doua licitaţie ori nu s-au prezentat ofertanţi, organul de executare va fixa un termen în cel mult 30 de zile, în vederea ţinerii celei de-a treia licitaţii. La a treia licitaţie creditorii urmăritori sau intervenienţi nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preţ mai mic de 50% din preţul de evaluare. Pentru fiecare termen de licitaţie se va face o nouă publicitate a vânzării, conform prevederilor art. 157. După licitarea fiecărui bun se va întocmi un proces-verbal privind desfăşurarea şi rezultatul licitaţiei. În procesul verbal se vor menţiona şi următoarele: numele şi prenumele sau denumirea cumpărătorului, precum şi domiciliul fiscal al acestuia; numărul dosarului de executare silită; indicarea bunurilor adjudecate, a preţului la care bunul a fost adjudecat şi a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul; toţi cei care au participat la licitaţie şi sumele oferite de fiecare participant, precum şi, dacă este cazul, menţionarea situaţiilor în care vânzarea nu s-a realizat. După adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat să plătească preţul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, în lei, în numerar la o unitate a Trezoreriei Statului sau prin decontare bancară, în cel mult 5 zile de la data 54

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

adjudecării. Dacă adjudecatarul nu plăteşte preţul, procedura vânzării la licitaţie se va relua în termen de 10 zile de la data adjudecării. În acest caz, adjudecatarul este obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitaţie şi, în cazul în care preţul obţinut la noua licitaţie este mai mic, diferenţa de preţ. Adjudecatarul va putea să achite la următoarea licitaţie preţul oferit iniţial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie. Dacă la următoarea licitaţie bunul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat să plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea acestuia. În cazul vânzării la licitaţie a bunurilor imobile cumpărătorii pot solicita plata preţului în rate, în cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din preţul de adjudecare a bunului imobil şi cu plata unei dobânzi stabilite conform prezentului cod. Organul de executare va stabili condiţiile şi termenele de plată a preţului în rate. Cumpărătorul nu va putea înstrăina bunul imobil decât după plata preţului în întregime şi a dobânzii stabilite. Suma reprezentând dobânda nu stinge creanţele fiscale pentru care s-a început executarea silită şi constituie venit al bugetului corespunzător creanţei principale. În cazul vânzării bunurilor imobile, organul de executare va încheia procesul verbal de adjudecare, în termen de cel mult 5 zile de la plata în întregime a preţului sau a avansului, dacă bunul a fost vândut cu plata în rate. Procesul verbal de adjudecare constituie titlu de proprietate, transferul dreptului de proprietate operând la data încheierii acestuia. Un exemplar al procesului verbal de adjudecare a bunului imobil va fi trimis, în cazul vânzării cu plata în rate, biroului de carte funciară pentru a înscrie interdicţia de înstrăinare şi grevare a bunului până la plata integrala a preţului şi a dobânzii stabilite pentru imobilul transmis, pe baza căruia se face înscrierea în cartea funciară. Procesul verbal de adjudecare va cuprinde şi următoarele menţiuni: a) numărul dosarului de executare silită; 55

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

b) numărul şi data procesului-verbal de desfăşurare a licitaţiei; c) numele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul cumpărătorului; d) codul de identificare fiscală a debitorului şi cumpărătorului; e) preţul la care s-a adjudecat bunul şi taxa pe valoarea adăugată, dacă este cazul; f) modalitatea de plată a diferenţei de preţ în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata în rate; g) datele de identificare a bunului; h) menţiunea că acest document constituie titlu de proprietate şi că poate fi înscris în cartea funciară; i) menţiunea că pentru creditor procesul verbal de adjudecare constituie documentul pe baza căruia se emite titlul executoriu împotriva cumpărătorului care nu plăteşte diferenţa de preţ, în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata preţului în rate; j) semnătura cumpărătorului sau a reprezentantului sau legal, după caz. În cazul în care cumpărătorul căruia i s-a încuviinţat plata preţului în rate nu plăteşte restul de preţ în condiţiile şi la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate în temeiul titlului executoriu emis de organul de executare competent pe baza procesului-verbal de adjudecare. În cazul vânzării bunurilor mobile, după plata preţului, executorul fiscal întocmeşte în termen de 5 zile un proces-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate. Procesul-verbal de adjudecare constituie titlu de proprietate. Câte un exemplar al procesului-verbal de adjudecare se va transmite organului de executare coordonator şi cumpărătorului. Dacă bunurile supuse executării silite nu au putut fi valorificate prin modalităţile menţionate anterior, acestea vor fi restituite debitorului cu menţinerea măsurii de indisponibilizare, până la împlinirea termenului de prescripţie. În cadrul acestui termen organul de executare poate relua oricând procedura de valorificare şi va putea, după caz, să ia măsura numirii, menţinerii ori schimbării 56

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

administratorului-sechestru ori custodelui. În cazul în care debitorii cărora urma să li se restituie bunuri nu se mai află la domiciliul fiscal declarat şi, în urma demersurilor întreprinse, nu au putut fi identificaţi, organul fiscal va proceda la înştiinţarea acestora, cu procedura prevăzută pentru comunicarea prin publicitate, ca bunul în cauză este păstrat la dispoziţia proprietarului până la împlinirea termenului de prescripţie, după care va fi valorificat potrivit dispoziţiilor legale privind valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, dacă legea nu prevede altfel. În tot cursul executării silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoana juridică, inclusiv în perioada în care poate avea loc reluarea procedurii de valorificare creanţele fiscale administrate de Ministerul Finanţelor Publice şi cele ale bugetelor locale pot fi stinse, la cererea debitorului, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unităţii administrativ-teritoriale a bunurilor imobile supuse executării silite. În această situaţie organul abilitat să efectueze procedura de executare silită, potrivit legii, va transmite cererea, împreună cu un exemplar al dosarului de executare silită şi propunerile sale, comisiei numite prin ordin al ministrului finanţelor publice sau, după caz, de către unitatea administrativ-teritorială, care va decide asupra modului de soluţionare a acesteia şi va dispune organului abilitat să efectueze procedura de executare silită, încheierea procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a bunului imobil şi stingerea creanţelor fiscale administrate de Ministerul Finanţelor Publice sau a celor locale pentru care s-a început executarea silită. Comisia va decide stingerea creanţelor fiscale prin trecerea în proprietatea publică a unor bunuri imobile supuse executării silite, numai în condiţiile existenţei unor solicitări de preluare în administrare, potrivit legii, a acestor bunuri. De la data depunerii cererii de către debitor până la data întocmirii procesului verbal de trecere în proprietatea publică, bunul imobil rămâne indisponibilizat. 57

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Procesul-verbal de trecere în proprietatea publică a bunului imobil constituie titlu de proprietate. Operaţiunea de transfer al dreptului de proprietate, ca efect al dării în plată, este scutită de taxa pe valoarea adăugată. Bunurile imobile trecute în proprietatea publică pot fi date în administrare în condiţiile legii. În cazul în care bunurile imobile trecute în proprietatea publică conform prezentului cod au fost revendicate şi restituite, potrivit legii, terţelor persoane, debitorul persoană juridică va fi obligat la plata sumelor stinse prin aceasta modalitate. Cererea debitorului va fi depusă în scris la organul de executare competent şi va cuprinde în mod obligatoriu date referitoare la: a) denumirea şi sediul debitorului; b) codul de identificare fiscală, precum şi alte date de identificare a debitorului; c) structura capitalului social, a asociaţilor ori a acţionariatului, după caz; d) volumul şi natura creanţelor fiscale; e) bunurile imobile supuse executării silite, pentru care se solicita trecerea în proprietatea publică a statului, denumirea, datele de identificare a acestora, precum şi o scurtă descriere; f) menţiunea cu privire la actele doveditoare ale dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile respective; g) titlul executoriu în temeiul căruia este urmărit prin executare silită bunul imobil în cauză; h) menţiunea debitorului că bunurile imobile nu sunt grevate de drepturi reale şi de alte sarcini şi că nu fac obiectul unor cereri privind retrocedarea proprietăţii, cu precizarea documentelor doveditoare; i) valoarea de inventar a bunurilor imobile supuse executării silite, evidenţiată în contabilitate, reevaluată în conformitate cu reglementările legale în vigoare; j) acordul expres al debitorului privind preţul de evaluare a bunurilor 58

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

imobile supuse executării silite; k) acceptul debitorului cu privire la compensarea diferenţei, potrivit legii, în cazul în care valoarea bunului imobil este mai mare decât creanţa fiscală pentru care s-a pornit executarea silită; l) semnătura reprezentantului legal al debitorului persoana juridică, precum şi ştampila acestuia. La cerere se anexează: a) copii legalizate de pe actele care atestă dreptul de proprietate al debitorului asupra bunurilor imobile pentru care acesta solicită trecerea în proprietatea publică a statului; b) extras de carte funciară, în original, emis la data depunerii cererii, din care să rezulte că bunul imobil nu este grevat de sarcini; c) declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că bunurile imobile nu fac obiectul unor cereri privind retrocedarea proprietăţii sau al altor litigii; d) copii de pe fişa mijlocului fix; e) alte acte necesare, potrivit legii, în susţinerea cererii. Părţile stabilesc de comun acord valoarea la care se va realiza darea în plată, întocmindu-se în acest sens un înscris. La stabilirea acestei valori se poate avea în vedere valoarea de inventar a bunului imobil, precum şi preţul de piaţă al acestuia. Prevederile art. 53 din Codul de procedură fiscală sunt aplicabile. La data întocmirii procesului-verbal pentru trecerea în proprietatea publică a statului a bunului imobil supus executării silite, organul de executare va actualiza nivelul dobânzii aferente creanţelor fiscale înscrise în titlul executoriu sau în titlurile executorii în baza cărora s-a început executarea silită, precum şi nivelul cheltuielilor de executare până la această dată, cu aplicarea art. 371/2 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

59

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

CAPITOLUL V STUDIU

APLICATIV

COLECTARE

A

PRIVIND

ACTIVITATEA

CREANŢELOR

FISCALE

DE LA

ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE MEDIAŞ Studiu de caz privind executarea silită a creanţelor fiscale la S.C. AGROVIMED S.A. Mediaş. Societatea comercială Agrovimed S.A. din municipiul Mediaş este persoană juridică română având forma de societate pe acţiuni. S.C. Agrovimed S.A. are ca obiect de activitate producerea, industrializarea şi comercializarea produselor agrozootehnice, prestări servicii. Sediul societăţii se află în Mediaş, Str. Valea Moşnei nr. 1, având codul unic de înregistrare fiscală nr. R 804722 fiind reprezentată legal prin domnul Deac Ioan în calitate de administrator. S.C. Agrovimed S.A. a fost înmatriculată conform Legii nr. 26/ 1990 la Registrul Comerţului pe baza autorizaţiei J 32/ 451/ 91, numărul de înregistrare cod Sirues 3/ 339–320829042 din 09.05.1991 care coincide şi cu data începerii activităţii. În conformitate cu prevederile Ordonanţelor Guvernului nr.68 /1997 republicată privind procedura de întocmire şi depunere a declaraţiilor de impozite şi taxe, societatea depune

lunar la Administraţia Finanţelor Publice Mediaş

declaraţia de impozite şi taxe cuprinzând sumele datorate bugetului de stat şi efectuează plata acestora prin Trezoreria Mediaş şi prin contul de disponibil în lei nr. 25.15.17 deschis la B.C.R. Mediaş. La data de 26.07.2005 debitorul SC AGROVIMED SA Mediaş figurează în evidenţa pe plătitori a Administraţiei Finanţelor Publice Mediaş cu următoarele datorii: Tabelul nr.4 60

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Lei-ron Explicaţii Contract de asigurări

Debit Dobânzi întârziere Penalităţi întârziere 222.780 4.718 1.628

pentru accidente de muncă Contract individual de

585.922

122.811

39.050

104.927

223.115

78.495

453.785 493.074 311.945

0 13.727 65.337

0 1.263 22.784

148.770

1.220

248

147.465

31.556

11.142

381.322 2.849.990

72.975 535.459

5.135 159.745

asigurări sociale reţinut de la asiguraţi Contract de asigurări sociale datorat de angajator Impozit profit Impozit venit salarii Contract asigurări de sănătate datorat de angajator Contract individual de asigurări pentru şomaj reţinut de la asiguraţi Contract de asigurări pentru şomaj datorat de angajaţi T.V.A. TOTAL DATORII

La aceeaşi dată contribuabilul s-a prezentat la sediul Administraţiei Finanţelor Publice Mediaş pentru a se informa despre obligaţiile pe care le are de plată , obligaţii menţionate anterior. În urma acestui fapt, debitorul S.C. AGROVIMED S.A Mediaş, a făcut următoarele plăţi: a) contribuţie de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorate de angajator în sumă de 229.126 lei/ron, din care: debit 222.780 lei/ron; dobânzi de întârziere 4.718 lei/ron şi penalităţi de întârziere 1.628 lei/ron; 61

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

b) contribuţie individuală de asigurări sociale reţinută de la asiguraţi în sumă de 610.781 lei/ron, din care: debit 585.922 lei/ron şi dobânzi de întârziere 24.859 lei/ron; c) contribuţie individuală de asigurări sociale datorată de angajator în sumă de 406.537 lei/ron, din care: debit 104.927 lei/ron; dobânzi de întârziere 223.115 lei/ron şi penalităţi de întârziere 78.495 lei/ron; d) impozit pe venitul din salarii în sumă de 318.028 lei/ron din care: debit 303.038 lei/ron; dobânzi de întârziere 13.727 lei/ron şi penalităţi de întârziere 1.263 lei/ron; e) contribuţie de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator în sumă de 400.066 lei/ron din care: debit 311.945 lei/ron; dobânzi de întârziere 65.337 lei/ron şi penalităţi de întârziere 22.784 lei/ron; f) contribuţie individuală de asigurări pentru şomaj reţinută de la asiguraţi în sumă de 150.238 lei/ron din care: debit 148.770 lei/ron; dobânzi de întârziere 1.220 lei/ron şi penalităţi de întârziere 248 lei/ron; g) contribuţie de asigurări pentru şomaj datorată de angajator în sumă de 190.163 lei/ron din care: debit 147.465 lei/ron; dobânzi de întârziere 31.556 lei/ron şi penalităţi de întârziere 11.142 lei/ron. Întrucât debitorul SC AGROVIMED S.A Mediaş, nu a achitat în întregime obligaţiile bugetare s-a recurs la emiterea somaţiei de plată şi a titlului executoriu în cadrul dosarului de executare 1301/2005 conform art. 141 alin. 1 din Codul de procedură fiscală. Somaţia a fost confirmată prin adeverinţă de primire a somaţiei semnată şi ştampilată de reprezentantul legal al societăţii, somaţia fiind însoţită de titlul executoriu (vezi anexele 1-5). În paralel cu întocmirea primului act de executare silită care este somaţia în cursul lunii august s-a recurs la identificarea conturilor bancare pe care societatea le are deschise la banca comercială de pe raza municipiului Mediaş prin întocmirea unei adrese către bancă în baza art. 145 alin. 1 (vezi anexa 6). De asemenea s-a întocmit adresă către Direcţia Fiscală Locală Mediaş pentru identificarea bunurilor mobile (mijloace de transport) şi imobile urmăribile 62

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

ale debitorului (vezi anexa 7). În aceeaşi lună banca comercială de pe raza municipiului Mediaş, comunică organului de executare că SC AGROVIMED S.A Mediaş nu are deschise conturi bancare. Prin adresa nr. 35680 din data de 14.08.2005, Direcţia Fiscală Locală Mediaş comunică Administraţiei Finanţelor Publice Mediaş lista privind mijloacele fixe de transport, respectiv activele pe care debitorul le are înscrise în patrimoniu (vezi anexa 8). Pentru a compara lista bunurilor primită de la Direcţia Fiscală Locală Mediaş cu cele din evidenţa contabilă a societăţii, şi în vederea depistării de noi posibile măsuri de executare silită, organul de executare prin adresa nr.45030 din data de 25.08.2005 (vezi anexa 9), invită reprezentantul legal al societăţii cu următoarele documente contabile : a) ultima balanţă de verificare; b) fişa mijloacelor fixe; în conformitate cu prevederile art. 55 alin.1 din Codul de procedură fiscală. În urma verificării documentelor solicitate, respectiv fişa mijloacelor fixe rezultă înregistrarea în evidenţa contabilă a unui autoturism marca Mercedes în valoare de 400.000.000 lei. Comparând lista primită de la Direcţia Fiscală Locală Mediaş privind bunurile urmăribile şi lista mijloacelor fixe depuse de către societate organul de executare decide continuarea măsurilor de executare silită prin întocmirea unor sechestre asupra bunurilor mobile ale agentului economic. De asemenea organul de executare recurge la indisponibilizarea bunului mobil « Mercedes » , tip 307 D aparţinând debitorului prin întocmirea în data de 28.09.2005

a

procesului

verbal

de

sechestru

pentru

bunuri

mobile

nr.45050/28.09.2005, în temeiul art. 148 din Codul de procedură fiscală (vezi anexa 10). Bunului mobil sechestrat a fost sigilat, bunul fiind lăsat în custodia managerului societăţii în cadrul procesului verbal de sechestru făcându-se 63

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

menţiunea că bunul sechestrat nu a fost sechestrat anterior şi nu este grevat de alte drepturi şi sarcini reale. În vederea valorificării s-a efectuat evaluarea bunului mobil de către persoane împuternicite din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Sibiu , stabilindu-se un preţ de evaluare de 30.000 lei/ron În a doua jumătate a lunii octombrie debitorul aduce la cunoştinţa organului de executare faptul că are un cumpărător pentru bunul mobil respectiv. În acest sens debitorul înaintează în scris organului de executare în baza art. 156 din Codul de procedură fiscală propunerea de ofertă ce i s-a făcut din partea potenţialului cumpărător S.C. TORE S.R.L care se angajează să achite pe loc suma de 10.000. lei/ron. Luând la cunoştinţă despre oferta propusă şi termenul de plată organul de executare a comunicat refuzul vânzării bunului mobil întrucât nu se poate asigura recuperarea corespunzătoare a creanţei fiscale. Întrucât în urma tuturor măsurilor de executare instituite organul de executare nu a reuşit recuperarea integrală a obligaţiilor bugetare a decis să recurgă la valorificarea bunului mobil. În baza art. 158 din Codul de procedură fiscală pentru a realiza executarea silită cu rezultate cât mai avantajoase organul de executare decide să procedeze la valorificarea bunului mobil sechestrat prin vânzare la licitaţie. Primul termen de vânzare la licitaţie s-a stabilit data de 11.11.2005. Cu 10 zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea licitaţiei organul de executare a efectuat publicitatea vânzării prin afişarea anunţului privind vânzarea pentru bunuri mobile întocmit în baza art. 158 alin. 2 din Codul de procedură fiscală (vezi anexa 11), la sediul organului de executare a Administraţiei Finanţelor Publice Mediaş, la sediul Primăriei Mediaş, la sediul debitorului SC AGROVIMED S.A Mediaş. De asemenea publicitatea vânzării s-a efectuat şi prin publicarea anunţului de vânzare în ziarul local Tribuna Sibiului. Au fost înştiinţaţi despre data, ora şi locul licitaţiei debitorul SC AGROVIMED S.A Mediaş, precum şi titularii drepturilor reale şi ai sarcinilor care grevează bunul urmărit. Întrucât la data la care era prevăzută desfăşurarea licitaţiei publice nu s-a 64

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

prezentat nici un ofertant, în conformitate cu art. 158, alin. 8, organul de executare a fixat un alt termen în vederea ţinerii celei de a doua licitaţii la data de 12.12.2005 preţul de pornire al licitaţiei fiind diminuat cu 25%, respectiv suma de 22.500 lei/ron. Publicitatea vânzării se realizează prin afişarea anunţului privind vânzarea pentru bunuri mobile nr. 45060/02.12.2005, la sediul Administraţiei Finanţelor Publice Mediaş, la Primăria Mediaş şi la sediul debitorului S.C. AGROVIMED S.A Mediaş. De asemenea, publicitatea vânzării s-a efectuat şi prin publicarea anunţului de vânzare în ziarul local Tribuna Sibiului. Întrucât la data la care era prevăzută desfăşurarea licitaţiei publice nu s-a prezentat nici un ofertant, în conformitate cu art. 158, alin. 8, din Codul de procedură fiscală, organul de executare a fixat un alt termen în vederea ţinerii celei de a treia licitaţii la data de 12.01.2006, preţul de pornire al licitaţiei fiind diminuat cu 50%, respectiv 15.000 lei/ron. Publicitatea vânzării se realizează în conformitate cu art. 158, alin. 2 din Codul de procedură fiscală. În vederea participării la licitaţia fixată se depun la Administraţia Finanţelor Publice Mediaş, în data de 10.01.2006, din partea a doi ofertanţi şi anume S.C. RALLY S.R.L. şi respectiv S.C. INDIGO S.R.L., ofertele scrise însoţite de celelalte documente necesare şi anume: a)

dovada depunerii taxei de participare (10% din preţul de pornire al

licitaţiei); b)

copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de Oficiul

Registrul Comerţului, conform art. 158, alin. 7, lit. d, din Codul de procedură fiscală. Comisia de licitaţie formată din inspectori fiscali de la serviciul colectare şi executare silită, consilier juridic respectiv şeful Administraţiei Finanţelor Publice Mediaş verifică documentele depuse iar preşedintele Comisiei de licitaţie dă citire anunţului de vânzare, după care se deschid ofertele depuse în plic, preţul de 65

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

pornire al licitaţiei fiind fixat la nivelul celui mai mare preţ oferit dacă acesta este superior preţului de evaluare a bunului mobil. Menţionăm că S.C. RALLY S.R.L. a depus o ofertă în sumă de 15.500 lei/ron, iar S.C. INDIGO S.R.L. suma de 15.500 lei/ron. Deoarece după prima strigare S.C. RALLY S.R.L. nu a mărit oferta, iar S.C. INDIGO S.R.L a oferit suma de 16.000 lei/ron, bunul mobil a fost adjudecat de S.C. INDIGO S.R.L. Despre desfăşurarea licitaţiei şi rezultatul acesteia, organul de executare a întocmit procesul verbal de licitaţie pentru bunuri mobile, nr. 45068/12.01.2006, (anexa nr. 12). Adjudecatarul s-a angajat să plătească preţul de adjudecare în valoare de 16.000 lei/ron, fără T.V.A., în termen de cinci zile de la data adjudecării. Toate cheltuielile privind efectuarea publicităţii vânzării, respectiv contravaloarea prestaţiilor efectuate de mass-media locală s-au plătit de către organele de executare, dar ele cad în sarcina debitorului S.C. AGROVIMED S.A. Mediaş, întocmindu-se în acest sens în temeiul art. 165, alin. 2 din Codul de procedură fiscală, Proces verbal privind cheltuielile de executare nr. 1, 2, 3 (vezi anexa nr. 13). În data de 16.01.2006, S.C. INDIGO S.R.L., virează cu F.V. nr. 0808243 suma de 17.136 lei/ron în contul următoarelor obligaţii fiscale: - cheltuieli de executare în sumă de 3.570 lei/ron; - T.V.A. - debit în sumă de 13.566 lei/ron. Odată cu procesul verbal de licitaţie, organul de executare a întocmit factura fiscală de executare silită în sumă de 19.040 lei/ron, încasată de la adjudecatar, organul de executare stinge parţial obligaţiile fiscale ale debitorului S.C. AGROVIMED S.A Mediaş. Despre sumele de restituit debitorul va fi înştiinţat de îndată.

CAPITOLUL IV CONSIDERAŢII FINALE 66

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Accelerarea, la nivel naţional, a procesului de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, cea mai importantă oportunitate de care beneficiază Ministerul Finanţelor Publice, a condus la intensificarea activităţii interne dedicate îndeplinirii criteriilor de aderare şi angajamentelor asumate în documentele de poziţie pentru capitolul negociere la care Ministerul Finanţelor Publice este minister integrator. În această lucrare sunt prezentate principalele modalităţi de colectare a creanţelor fiscale, a căror îmbunătăţire reprezintă un factor important şi necesar în asigurarea creşterii veniturilor bugetare. Legat de perceperea impozitelor şi taxelor, se impune luarea următoarelor măsuri menite să asigure încasarea veniturilor fiscale la buget, ritmic şi la termen : -

modificarea prevederilor legale privind colectarea creanţelor fiscale

prin executare silită, în sensul corelării termenelor de plată şi a îmbunătăţirii formelor de urmărire; -

eliminarea pe cât posibil, a formei de executare silită, prin educarea

fiscală a contribuabililor, în vederea aplicării unui principiu de bază al fiscalităţii, şi anume acela al respectării eticii de către contribuabili; -

înscrierea în legislaţie a unor sancţiuni fiscale dure, inclusiv

întreruperea temporară sau definitivă a activităţii contribuabililor, care să pedepsească neplata la termen a obligaţiilor bugetare; -

impunerea obligaţiei contribuabilului persoană fizică şi juridică de a-şi

declara toate conturile, sub sancţiunea săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, în caz de nerespectare a obligaţiei. Mai buna colectare a impozitelor se va asigura prin: -

asumarea poziţiei de „creditor tare” de către stat;

-

diminuarea arieratelor unităţilor cu pierderi;

-

reinstaurarea disciplinei financiare la toate nivelurile;

-

aplicarea tuturor măsurilor de executare silită pentru contribuabilii rău

platnici până la recuperarea integrală a obligaţiilor. 67

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Un rol deosebit de important în colectarea creanţelor fiscale îl are realizarea mai eficientă a activităţii de urmărire a contribuabililor rău platnici, activitate care permite cunoaşterea situaţiei economico - financiare a fiecărui contribuabil. Integrarea României în structurile Uniunii Europene impune elaborarea unor politici fiscale de colectare a impozitelor şi taxelor care să asigure creşterea eficientă a veniturilor bugetare.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE D.G.F.P. SIBIU A.F.P. MEDIAŞ 68

ANEXA NR. 1

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

STR. M. EMINESCU, NR. 3 LOC. MEDIAŞ NR. 44930/28.07.2005. SOMAŢIE Către : S.C. AGROVIMED S.A Cod de înregistrare fiscală : R 804722. Localitatea Mediaş , str. Valea Moşnei, nr. 1, jud. Sibiu

În baza art. 140 alin. 1 din Codul de procedură fiscală privind colectarea creanţelor bugetare, vă înştiinţăm că figuraţi în evidenţa fiscală cu următoarele sume de plată, pentru care s-a început executarea silită în temeiul

titlului

executoriu emis de A.F.P. Mediaş. Natura obligaţiei faţă de bugetul de

Titlul executoriu Termenul legal de plată nr./data

Cuantumul

sau perioada pentru

sumei

stat

care a fost calculată

datorate

T.V.A. – debit T.V.A. - dobândă T.V.A. –

dobânda/penalitatea 25.05.2005 26.05.2005 26.05.2005

(lei/ron) 381.322 72.975 5.135

1301/2005 1301/.2005 1301/2005

penalităţi întârziere TOTAL

459.432

Dacă în termen de 15 zile de la primirea prezentei somaţii, nu se vor achita sumele menţionate pentru care termenul legal de plată a expirat sau nu se va face dovada stingerii acestora se va proceda la aplicarea modalităţilor de executare silită. 69

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Toate cheltuielile ocazionate de stingerea sumelor arătate mai sus, exclusiv cele generate de comunicarea acestei somaţii prin poştă, vor fi suportate de către dumneavoastră. Împotriva prezentului act se poate formula contestaţie în conformitate cu prevederile art. 174 din O.G. 92/2003 republicată, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia. Conducătorul unităţii fiscale,

Şef compartiment

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE D.G.F.P. SIBIU A.F.P. MEDIAŞ STR. M. EMINESCU, NR. 3 70

ANEXA NR. 2

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

LOC. MEDIAŞ NR. 44931/28.07.2005. TITLUL EXECUTORIU NR. 1 Nume şi prenume / denumire debitor S.C. AGROVIMED S.A Domiciliul / sediul în localitatea Mediaş, str. Valea Moşnei, nr. 1, jud. Sibiu Alte date de identificare a debitorului R 804722.

Natura obligaţiei faţă de

Termenul legal de plată

Cuantumul sumei

bugetul de stat

sau perioada pentru care

datorate

a fost calculată

(lei/ron)

T.V.A. – debit

dobânda/penalitatea 25.05.2005

381.322

Prezentul înscris constituie titlu executoriu în temeiul art. 137 alin. 1 din Codul de procedură fiscală privind colectarea creanţelor bugetare. Împotriva prezentului act se poate formula contestaţie în conformitate cu prevederile art. 174 din O.G. 92/2003 republicată, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia. Data emiterii : 28.07.2005. Conducătorul organului de executare, MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE D.G.F.P. SIBIU A.F.P. MEDIAŞ STR. M. EMINESCU, NR. 3 71

ANEXA NR. 3

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

LOC. MEDIAŞ NR. 44932/28.07.2005.

TITLUL EXECUTORIU NR. 2

Nume şi prenume / denumire debitor S.C. AGROVIMED S.A Domiciliul / sediul în localitatea Mediaş, str. Valea Moşnei, nr. 1, jud. Sibiu Alte date de identificare a debitorului R 804722. Natura obligaţiei faţă de

Termenul legal de plată

Cuantumul sumei

bugetul de stat

sau perioada pt. care a

datorate

fost calculată

(lei/ron)

T.V.A. – dobânzi

dobânda/penalitatea 26.05.2005

72.975

Prezentul înscris constituie titlu executoriu în temeiul art. 137 alin. 1 din Codul de procedură fiscală privind colectarea creanţelor bugetare. Împotriva prezentului act se poate formula contestaţie în conformitate cu prevederile art. 174 din O.G. 92/2003 republicată, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia. Data emiterii: 28.07.2005. Conducătorul organului de executare, MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE D.G.F.P. SIBIU A.F.P. MEDIAŞ STR. M. EMINESCU, NR. 3 72

ANEXA NR. 4

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

LOC. MEDIAŞ NR. 44933/28.07.2005.

TITLUL EXECUTORIU NR. 3 Nume şi prenume / denumire debitor S.C. AGROVIMED S.A Domiciliul / sediul în localitatea Mediaş, str. Valea Moşnei, nr. 1, jud. Sibiu Alte date de identificare a debitorului R 804722. Natura obligaţiei faţă de

Termenul legal de plată

Cuantumul sumei

bugetul de stat

sau perioada pt. care a

datorate

fost calculată

(lei/ron)

T.V.A.

–

penalitate

dobânda/penalitatea 26.05.2005

5.135

întârziere Prezentul înscris constituie titlu executoriu în temeiul art. 137 alin. 1 din Codul de procedură fiscală privind colectarea creanţelor bugetare. Împotriva prezentului act se poate formula contestaţie în conformitate cu prevederile art. 174 din O.G. 92/2003 republicată, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia. Data emiterii: 28.07.2005. Conducătorul organului de executare, MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE D.G.F.P. SIBIU A.F.P. MEDIAŞ STR. M. EMINESCU, NR. 3 73

ANEXA NR. 5

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

LOC. MEDIAŞ NR. 44934/28.07.2005.

ADEVERINŢĂ DE PRIMIRE A SOMAŢIEI

Am primit somaţia nr. 44930 din 28.07.2005, precum şi titlul executoriu nr. 44931/28.07.2005, nr. 44932/28.07.2005 şi nr. 44933/28.07.2005 pentru debitorul S.C. AGROVIMED S.A Mediaş, cod de înregistrare fiscală R 804722, astăzi 29.07.2005 ora 12,00. Numele, prenumele / denumirea / calitatea persoanei care primeşte somaţia şi semnează adeverinţa: Manea Maria, din loc. Mediaş, str. Livezii nr. 86, act de identitate B.I./D.E. nr. 510161, eliberat de Poliţia Mediaş. Prezenta a fost întocmită în temeiul art. 43 alin. 2 din Codul de procedură fiscală privind colectarea creanţelor bugetare.

Executor bugetar,

Semnătura (ştampila) persoanei

Nume, prenume

care primeşte somaţia

Număr legitimaţie

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE D.G.F.P. SIBIU A.F.P. MEDIAŞ STR. M. EMINESCU, NR. 3 LOC. MEDIAŞ 74

ANEXA NR. 6

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

NR. 44955/12.08.2005. ADRESĂ DE ÎNFIINŢARE A POPRIRII ASUPRA DISPONIBILITĂŢIILOR BĂNEŞTI Către : BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ AGENŢIA MEDIAŞ În baza art. 145 din Codul de procedură fiscală privind colectarea creanţelor bugetare, se indisponibilizează de îndată, în măsura în care este necesar pentru stingerea creanţei bugetului de stat, sumele existente, precum şi cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei şi/sau valută deschise la unitatea dumneavoastră de către debitorul : S.C. AGROVIMED S.A Mediaş, conform titlului executoriu emis de A.F.P. Mediaş anexat în copie certificată. Sumele vor fi reţinute şi vărsate în conturile deschise la unitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică, Trezoreria Mediaş după cum urmează: Natura obligaţiei

Titlul

Cuantumul

Nr. contului de venit

faţă de bugetul de

executoriu

sumei datorate

bugetar

stat C.IND.A.S.-

nr./data 1301/2005

(lei/ron) 97.952 2209040315756356

dobândă REŢIN.ASIG.-

1301/2005

39.050 2209040315756356

penalit. IMP.PROFIT - debit IMP.PROFIT-

1301/2005 1301/2005

453.785 2001010115756356 0 2001010115756356

dobândă IMP. V. SAL. - debit IMP. V. SAL.

1301/2005 1301/2005

190.036 2006010215756356 13.727 2006010215756356

-dobândă IMP. V. SAL. –

1301/2005

1.263 2006010215756356

1301/2005 1301/2005 1301/2005

381.322 2013010615756356 72.975 2013010615756356 5.135 2013010615756356 1.255.245

penal. T.V.A. -debit T.V.A. -dobândă T.V.A. – penalit. înt. TOTAL

75

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data şi ora primirii prezentei, nu veţi proceda la decontarea documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorului, şi nu se va accepta alte plăţi din conturile acestuia, până la achitarea integrală a obligaţiilor bugetare, cu excepţia sumelor necesare plăţii drepturilor salariale. În termen de 5 zile de la primirea prezentei, vă rugăm să ne comunicaţi înfiinţarea popririi. Conducătorul organului de executare,

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE

ANEXA NR.7

JUD. SIBIU ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE MEDIAŞ NR. 45200/12.08.2005

CĂTRE : CONSILIUL LOCAL MEDIAŞ DIRECŢIA FISCALĂ LOCALĂ

În conformitate cu art. 53 din Codul de procedură fiscală, vă rugăm a ne 76

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

comunica-ţi dacă

S.C. AGROVIMED S.A. Mediaş, cu sediul în localitatea

Mediaş, str. Valea Moşnei, nr.1, judeţul Sibiu, cod de înregistrare fiscală R 804722, figurează în evidenţa dumneavoastră cu bunuri mobile, imobile sau alte venituri. Aceste informaţii ne sunt necesare în vederea încasării debitelor restante datorate bugetului de stat. Şef Administraţia Finanţelor Publice,

CONSILIUL LOCAL MEDIAŞ

Şef serviciu,

ANEXA NR. 8

DIRECŢIA FISCALĂ LOCALĂ NR. 35680/14.08.2005. CĂTRE :

ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE MEDIAŞ

Referitor la adresa dumneavoastră nr. 45200/12.08.2005, prin care ne solicitaţi date referitoare la debitorul S.C. AGROVIMED S.A Mediaş, cu sediul în loc. Mediaş str. Valea Moşnei nr. 1, judeţul Sibiu, cod de înregistrare fiscală R 804722, vă comunicăm următoarele : 77

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Societatea comercială mai sus menţionată figurează în evidenţele noastre cu următoarele bunuri mobile : - autoturism Mercedes, categoria autoutilitară, tip 307 D, an fabricaţie 1986, nr. înmatriculare SB 01 TVE. Totodată vă comunicăm că în evidenţele noastre nu figurează cu bunuri imobile sau alte venituri.

Director,

Şef serviciu impozite şi taxe,

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE

ANEXA NR. 9

JUD. SIBIU ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE MEDIAŞ NR. 45030/25.08.2005

CĂTRE :

S.C. AGROVIMED S.A Mediaş. Loc. Mediaş, str. Valea Moşnei, nr. 1, jud. Sibiu Cod fiscal R 804722.

În conformitate cu art. 44 şi art. 49 alin. 1 din Codul de procedură fiscală, vă aducem la cunoştinţă că aveţi obligaţia de a vă prezenta la sediul 78

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Mediaş, str. M. Eminescu, nr. 3, cu următoarele documente : - ultima balanţă de verificare; - fişa mijlocului fix. Aceste documente fiindu-ne necesare în vederea clarificării dosarului de executare silită nr. 1301/2005.

Şef Administraţia Finanţelor Publice,

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Şef serviciu,

ANEXA NR. 10

D.G.F.P. SIBIU A.F.P. MEDIAŞ STR. M. EMINESCU, NR. 3 LOC. MEDIAŞ NR. 45050/28.09.2005. PROCES VERBAL DE SECHESTRU PENTRU BUNURI MOBILE Încheiat astăzi 28.09.2005, ora 11,oo în Loc. Mediaş, str. M. Eminescu, nr. 3. În temeiul art. 146 alin. 4 din Codul de procedură fiscală privind colectarea creanţelor bugetare, subsemnatul Stoica Ionel, executor bugetar cu legitimaţia nr. 64, delegaţia nr. 180 am procedat la sechestrarea bunurilor mobile ale debitorului 79

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

S.C. AGROVIMED S.A., cu sediul în loc. Mediaş, str. Valea Moşnei nr. 1, judeţul Sibiu, cod de înregistrare fiscală R 804722 căruia deşi i s-a comunicat somaţia nr. 44930/28.07.2005 nu a efectuat plata sumelor datorate conform titlului executoriu emis de A.F.P. Mediaş constând în:

Natura obligaţiei

Titlul

faţă de bugetul

executoriu

de stat C.IND.A.S.R.AS IMP.PROFIT IMP.V.SAL. T.V.A. TOTAL

nr./data 1301/2005 1301/2005 1301/2005 1301/2005

Cuantumul sumei datorate lei/ron Debit

Dobânzi

453.785 190.036 381.322 1.025.143

97.952 0 13.727 72.975 184.654

Penalităţi 39.050 1.263 5.135 45.448

Pentru stingerea creanţelor bugetului de stat s-a procedat la sechestrarea bunurilor mobile prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezentul proces verbal. În cazul în care executorul bugetar nu poate evalua bunurile mobile sechestrate deoarece aceasta necesită cunoştinţe de specialitate, evaluarea se va face înaintea procedurii de valorificare. Sechestrul s-a aplicat în prezenţa următoarelor persoane: Manea Maria, domiciliată în Mediaş, legitimată cu B.I. nr. D.E., seria 510161, în calitate de contabil. Asupra bunurilor mobile sechestrate au fost aplicate măsuri spre neschimbare, constând în: bunurile fiind lăsate în custodia S.C. AGROVIMED S.A Mediaş, din loc. Mediaş, str. Valea Moşnei nr. 1. În legătură cu bunurile mobile sechestrate debitorul menţionează că nu au fost sechestrate anterior. Persoanele de faţă la aplicarea sechestrului formulează următoarele obiecţiuni: nu am putut achita datorită vânzărilor scăzute. 80

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

În cazul în care obligaţia bugetului de stat nu se achită în 15 zile se va proceda la valorificarea acestora potrivit legii. Prezentul proces verbal de sechestru s-a încheiat în 2 exemplare.

Dosar de executare nr.1301/12.02.2005 ANEXĂ La procesul verbal de sechestru nr. 45050/28.09.2005. Denumirea bunurilor mobile, descriere, stare

Cantitate

de uzură, semne particulare de identificare Mercedes, cat. autoutilitară, tip 307 D, an fabricaţie 1986, nr. înmatriculare SB 01 TVE, culoare alb, cap. rezervor 100 l

81

Valoare estimativă

1

(lei/ron) 400.000.000

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

TOTAL

400.000.000

Semnătura executorului bugetar,

Semnătura debitorului, Semnătura martorilor, Semnătura custodelui,

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

ANEXA NR. 11

D.G.F.P. SIBIU A.F.P. MEDIAŞ STR. M. EMINESCU, NR. 3 LOC. MEDIAŞ NR.45060/ 02.12.2005 ANUNŢUL PRIVIND VÂNZAREA PENTRU BUNURI MOBILE

Anul 2005 luna 12 ziua 02. În temeiul art. 157 alin. 1 din Codul de procedură fiscală privind colectarea creanţelor bugetare, se face cunoscut prin prezenta că în ziua de 12.12.2005 ora 10,00 în Loc. Mediaş str. M. Eminescu, nr. 3, se vor vinde prin licitaţie următoarele bunuri mobile, proprietate a debitorului SC. AGROVIMED S.A Mediaş, cu sediul în loc. Mediaş, str. Valea Moşnei, nr. 1, judeţul Sibiu, cod de înregistrare fiscală R 804722. Denumirea bunului mobil, descriere

Preţul de evaluare sau de pornire al

sumară Mercedes, cat. Autoutilitară, tip 307

licitaţiei (lei/ron) 300.000.000

D, an fabricaţie 1986, nr. înmatriculare SB 01 TVE, culoare 82

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

alb, capacitate rezervor 100 l TOTAL

300.000.000

Invităm pe cei care pretind vreun drept asupra acestor bunuri să înştiinţeze despre aceasta organul de executare, înainte de data stabilită pentru vânzare. Cei interesaţi în cumpărarea bunurilor sunt invitaţi să prezinte, până la termenul de vânzare sau, în cazul vânzării prin licitaţie, până în ziua precedentă termenului de vânzare, oferte de cumpărare, urmând să se prezinte la data stabilită pentru vânzare la locul fixat în acest scop. Ofertanţii sunt obligaţi să prezinte, în cazul vânzării prin licitaţie, până în ziua precedentă termenului de vânzare, dovada depunerii taxei de participare, reprezentând 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Conducătorul organului de executare,

83

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

ANEXA NR. 12

D.G.F.P. SIBIU A.F.P. MEDIAŞ STR. M. EMINESCU, NR. 3 LOC. MEDIAŞ NR. 45068/12.01.2006. PROCES VERBAL DE LICITAŢIE PENTRU BUNURI MOBILE Încheiat astăzi 12.01.2006, orele 11,oo, în Loc. Mediaş, str. M. Eminescu, nr. 3, în temeiul art. 158 alin. 10 din Codul de procedură fiscală privind colectarea creanţelor bugetare. Pentru stingerea creanţelor bugetului de stat faţă de debitorul S.C. AGROVIMED S.A. Mediaş, din loc. Mediaş, str. Valea Moşnei nr. 1, cod de înregistrare fiscală R 804722, în sumă de 459.432 lei/ron, specificate în titlul executoriu sechestrat

dosar executare nr. 1301/12.02.2005 emis de A.F.P. Mediaş, s-a bunul

mobil

înscris

în

Procesul

verbal

de

sechestru

nr.

45050/28.09.2005, întocmit de A.F.P. Mediaş Valorificarea bunului mobil prin vânzare la licitaţie a fost adusă la cunoştinţă publică prin publicarea la data de 02.01.2006

în ziarele Tribuna

Sibiului a anunţului de vânzare, care a fost afişat la sediul A.F.P. Mediaş, Consiliul Local Mediaş precum şi la str. Valea Moşnei nr. 1. Conform Codului de procedură fiscală privind colectarea creanţelor bugetare, s-a procedat la valorificarea bunului mobil sechestrat prin vânzare la licitaţie după cum urmează: 84

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Executorul bugetar a dat citire anunţului de vânzare, care cuprinde: - datele de identificare a bunului mobil: Mercedes, tip 307 D, an fabricaţie 1986, nr. înmatriculare SB 01 TVE, culoare alb; - descrierea sumară: autoutilitară, stare bună de funcţionare; - drepturile reale şi celelalte sarcini care grevează bunul mobil: nu sunt; - preţul de pornire al licitaţiei (lei/ron): 15.000; - data: 12.01.2006, ora 11,oo, locul vânzării: A.F.P. Mediaş; - numele, prenumele şi domiciliul sau denumirea şi sediul debitorului: S.C. AGROVIMED S.A.; - creditori urmăritori: nu sunt. Executorul bugetar a făcut prezentarea ofertelor scrise primite şi a dovezii plăţii sumei reprezentând 10% din preţul de pornire al licitaţiei (se vor menţiona toţi cei care au participat la licitaţie şi sumele oferite de fiecare participant): - S.C. RALLY S.R.L. 15.500 lei/ron; - S.C. INDIGO S.R.L. 15.500 lei/ron. Preţul de evaluare a bunului mobil: 30.000 lei/ron. Licitaţia nr. 3 a început de la preţul de 15.500 lei/ron. Adjudecarea s-a făcut în favoarea S.C. INDIGO S.R.L. la un preţ de 16.000 lei/ron, fără TVA. Adjudecatarul va plăti preţul de adjudecare, diminuat cu contravaloarea taxei de participare la licitaţie în numerar imediat sau prin decontare bancară în cel mult 5 zile de la data adjudecării. Cu privirea la vânzarea la licitaţie s-au făcut următoarele obiecţii: nu sunt. Dacă adjudecatarul nu plăteşte în termenul stabilit, acesta este obligat să achite cheltuielile prilejuite de o nouă licitaţie şi, în cazul în care preţul obţinut la noua licitaţie va fi mai mic, diferenţa de preţ. Adjudecatarul va putea să achite la următoarea licitaţie preţul oferit iniţial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie. Dacă la următoarea licitaţie bunul nu va fi vândut, adjudecatarul este obligat să plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea acestuia. 85

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Prezentul Proces verbal de licitaţie s-a încheiat în 3 exemplare. Comisia de licitaţie,

Adjudecatar,

Nume, prenume, semnătura

Nume, prenume, semnătura

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

ANEXA NR. 13

D.G.F.P. SIBIU A.F.P. MEDIAŞ STR. M. EMINESCU, NR. 3 LOC. MEDIAŞ NR. 45090/27.01.2006.

PROCES VERBAL PRIVIND CHELTUIELILE DE EXECUTARE

Pentru stingerea creanţelor bugetului de stat în sarcina debitorului S.C. AGROVIMED S.A., din loc. Mediaş, str. Valea Moşnei nr. 1, jud. Sibiu, cod de înregistrare fiscală R 804722, în baza titlului executoriu nr. 1301/12.02.2005 emis de A.F.P. Mediaş s-a aplicat procedura de executare silită pentru care s-au efectuat următoarele cheltuieli de executare : Felul cheltuielilor de executare

Denumirea documentului

Suma

justificativ, nr., data

(lei/ron)

Anunţ Tribuna (licitaţie publică la

Factură fiscală seria SB nr.

25.03.2005) Mică publicitate

9836240/12.03.2005

3.570

pentru data de 13.03.2005 TOTAL

3.570 86

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

Conducătorul organului de executare,

Executor bugetar,

Data emiterii : 27.01.2006

BIBLIOGRAFIE 1. BREZEANU P., - Fiscalitate Economică, Bucureşti, 1999. 2. CONDUREANU C., - Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor, Editura Codecs, Bucureşti, 1998. 3. ŞERBĂNESCU C., ŢÂŢU LUCIAN, ŞTEFAN D., NICA A., - Fiscalitate şi Control fiscal, Editura Aner, Bucureşti, 2002. 4. ŢÂŢU LUCIAN, JURVALE V., - Metode şi tehnici fiscale-lucrări aplicative,studii de caz, Editura Rolscris, Bucureşti, 2000. 5. VĂCĂREL I., - Finanţele Publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994. 6. VINTILĂ G., CĂLIN M., VINTILĂ N., - Fiscalitate, Editura Economică, 2002. 7. *** - Revista “Finanţe credit contabilitate”, Editor Ministerul Finanţelor Publice. 8. *** - Revista” Impozite şi taxe”, Editura Tribuna Economică, 2002-2004. 9. *** - R.A. Monitorul Oficial. 10. *** - Legea 571/2003, privind Codul fiscal. 11. *** - O.G. 92/2003,republicata privind Codul de procedură fiscală. 12. *** - H.G. 1050/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

87

COLECTAREA CREANŢELOR FISCALE – FACTOR IMPORTANT ÎN ASIGURAREA VENITURILOR BUGETARE

OPIS Prezenta lucrare conţine un număr de 88 pagini. Capitolele pe care este structurată lucrarea sunt: -

CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE – privind creanţa fiscală şi obligaţia fiscală;

-

CAPITOLUL II. POSIBILITĂŢI DE COLECTARE A CREANŢELOR FISCALE;

-

CAPITOLUL III. MĂSURI ASIGURATORII DE COLECTARE A CREANŢELOR FISCALE;

-

CAPITOLUL

IV.

MODALITĂŢI

DE

COLECTARE

A

CREANŢELOR; FISCALE PRIN VALORIFICAREA BUNURILOR SECHESTRATE; -

CAPITOLUL V. STUDIU DE CAZ;

-

CAPITOLUL VI. CONSIDERAŢII FINALE În afara celor menţionate, mai sus lucrarea mai cuprinde un rezumat, anexe

şi bibliografie.

DATA PREDĂRII

SEMNĂTURA

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

88