Executarea Silita A Creantelor Bugetare [PDF]

Zitiervorschau

Executarea silita a creantelor bugetare

In cazul in care debitorul nu isi plateste de bunavoie obligatiile bugetare datorate, organele de executare silita, pentru stingerea acestora, vor proceda la actiuni de executare silita. Executarea silita a creantelor bugetare nu se perimeaza, ea desfasurandu-se pana la stingerea creantelor bugetare inscrise in titlul executoriu, inclusive a dobanzilor, penalitatilor de intarziere si altor penalitati ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare. In cazul in care pentru titlul executoriu sunt prevazute, dupa caz, dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de catre organul de executare si consemnate intr-un process-verbal care constituie titlu executoriu. Executarea silita incepe prin comunicarea unei somatii in care i se notifica debitorului ca are obligatia sa efectueze plata sumelor datorate in termen de 15 zile sau sa faca dovada stingerii obligatiei bugetare, in caz contrar aplicandu-se modalitatile de executare silita . Somatia este insotita de o copie certifivata de pe titlul executoriu si cuprinde: organul de executare emitent; datele de identificare ale debitorului ; data emiterii ; numarul dosarului de executare; suma pentrru care se incepe executarea silita; termenul in care cel somat urmeaza sa plateasca obligatia prevazuta in titlul executoriu, precum si indicare consecintelor nerespectarii acesteia; semnatura si stampila organului de executare. Somatia este obligatorie si se comunica debitorului dupa cum urmeaza :

a) prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, supa caz, cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire; b) prin exeutorii bugetari, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila privind comunicarea citatiilor si a altor acte de procedura, care se aplica in mod corespunzator; c) prin prezentarea celui somat si primirea somatiei de catre acesta sub semnatura, ca urmare a instiinterii prin alte mijloace, cum sunt, telefon, e-mail, daca se asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. In cazul in care debitorii refuza primirea somatiei sau se constata lipsa oricarei persoane la domiciliul sau la sediul social declarat al acestora, comunicarea somatiei se face prin publicarea unui anunt in cotidiene locale ori centrale sau in Monitorul Oficial al Romaniei. Partea a IV-a, in care se mentioneaza ca a fost emisa somatia pe numele debitorului si ca acesta este invitat sa plateasca in termen de 15 zile suma datorata. Dupa publicarea anuntului toate actele intocmite in cadrul procedurii de executare silita sunt opozabile debitorului. Dovada comunicarii somatiei se va inscrie de indata in evidentele organului de executrare si va fi pastrata la dosarul de executare. Executarea silita se poate intinde asupra tuturor veniturilor si bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectueaza numai in masura necesara pentru realizare creantelor bugetare si a cheltuielilor de executare. Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor prevazute de lege. Prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile creditoeul bugetar dobandeste un drept de gaj, iar prin cel aplicat asupra bunurilor imobile creditorul bugetar dobandeste un drept de ipoteca.

Dreptul de ipoteca confera creditorului bugetar unh raport cu alti, aceleasi drepturi ca si dreptul de ipoteca in sensul prevederilor dreptului comun. Din momentul in care se indeplineste conditia de publicitate prin inscrierea titlui executoriu la Arhiva Electronica de Garantii Reale Moviliare ori in cazul in care bunul se ia in posesie, creditorul bugetar are prioritate fata de garantia reala a celorlati creditori urmaritori asupra bunului mobil sau sumei in cauza. Procedura de executare silita se efectueaza din oficiu si, o data inceputa, se poate suspenda, intrerupe sau poate inceta numai in cazurile si sub forma prevazue de prezenta ordonanta. Executarea silita se suspenda : a) cand suspendarea a fost dispusa de instanta sau de creditorul bugetar; b) de la data comunicarii aprobarii inlesnirii la plata; c) in alte cazuri prevazute de lege. Executarea silita se intrerupe : a) la data declararii starii de insolvabilitate a debitorului; b) in alte cazuri prevazute de lege. Executarea silita inceteaza daca: a) s-au stins integral creantele bugetare prevazute in titlul executoriu, inclusiv dobanzile, penalitatile de orice fel, cheltuielile de executare, precum si alte sume stabilite in sarcina debitorului, potrivit legii ; b) a fost desfiintat titlul executoriu ; c) in alte cazuri prevazute de lege. De la data comunicarii aprobarii pentru obligatiile bugetare pentru care s-au aprobat inlesniri la plata, executarea silita nu se porneste sau nu se continua. Inlesnirile de plata se acorda atat inaintea inceperii executarii silite, cat si in timpul efectuarii acesteia.

Titlul executoriu Executarea silita a creantelor bugetare se efectueaza numai in temeiul unui titlu executoriu legal emis de organul de executare competent in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul debitorul, persoana fizica sau juridical, ori unde acesta este luat in evidenta fiscala. Actul emis, in cuprinsul cariua s-a inscris creanta bugetara, denumit titlu executoriu, va contine: antetul organuluiemitent; numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul unic de inregistrare si/sau codul numeric personal, domiciliuyl sau sediul acestuia, precum si alte date de identificare: cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului, data intocmirii titlului, stampila si semnatura organului de executare. Pentru debitorii obligati in mod similar la plata creantelor bugetare se va intocmi un singur titlu executoriu. Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creante bugetare, se transmit in termen de cel mult 30 de zile de la emitere, spre executare silita, organelor competente. In cazul in care titlurile executorii emise nu cuprin unul dintre urmatoarele elemente: numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de inregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semnatura organului care l-a emis si divada comunicarii acestora, organul de executare va restitui de indata titlurile executorii organelor emitente. In cazul in care titlu executoriu i-a fost transmis spre executare de catre un alt organ, organul de executare ii va confirma prmirea, in termen de 30 de zile.

Organe de executare.Competente Creditorii bugetari care administreaza creantele bugetare, prin organele proprii, centrale sau teritoriale, ori cele ale administratiei publice locale, sunt abilitati sa aduca la indeplinire masurile asiguratorii sis a efectueze peocedura de executare silita prevazuta de lege. Creantele bugetare care se incaseaza, se administreaza, se contabilizeaza si se utilizeaza de institutiile publice, provenite din venituri proprii, precum si cele rezultate din raporturi juridice contractuale se executa prin organe proprii, acestea fiind abilitate sa aduca la indeplinire masurile asigurartorii si sa efectueze procedura de executare silita, potrivit prevederilor O.G 61/2002. In cazul in care institutiile publice transmit titluri executorii privind venituri proprii spre executare silita organelor Ministerului Finantelor Publice, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat. Persoanele din cadrul organelor de executare abilitate sa aduca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita, sunt denumite executori bugetari; acestia indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat pe timpul exercitarii atributiilor ce le revin. Executorul bugetar este imputernicit in fata debitorului sau a tertilor prin legitimatie de executor bugetar si delegatie in cauza. Pentru efectuarea procedurii de executare silita este competent organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile , coordonarea intregii executari revenind organului in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul ori unde este luat in evidenta fiscala debitorul. In cazul in care executarea silita se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei masuri de executare asupra tertului poprit, indifferent de locul unde isi are sediul sau domiciliul.

Atunci cand se constata ca exista pericolul evident de instrainare, substituire sau de sustragere de la executare silita a bunurilor si veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare coordonator poate proceda la indisponibilizarea si executarea silita a acestora, indiferent de locul in care se gasesc bunurile. Organul de executare coordonator va sesiza in scris celelalte organe comunicandu-le titlul executoriu in copie certificata, situatia debitorului, contul in care se vor vira sumele incasate, precum si orice alte date utile pentru identificarea debitorului si a bunurilor ori veniturilor urmaribile. Pentru creantele bugetare administrate de autoritatile administratiei publice locale este competent sa efectueze procedura de executare silita organul de executare in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul ori este luat in evidenta fiscala debitorul. Cand se constata ca domiciliul sau sediul debitorului se afla in raza teritoriala a altui organ de executare, titlul executoriu impreuna cu dosarul executarii vor fi trimise acestuia, instiintandu-se, daca este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu. Organul de executare coordonator, in cazul debitorilor solidari, este cel in a carui raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul ori este luat in evidenta fiscala debitorul despre care exista indicii ca detine mai multe venituri sau bunuri urmaribile. Organul de executare coordonator inscrie in intregime debitul in evidentele sale si ia masuri de executare silita, comunicand intregul debit fiecarui organ de executare in a carui raza raza teritoriala domiciliaza sau isi au sediul ceilalti debitori. Organele de executare sesizate carora li s-a comunicat debitul, dupa inscrierea acestuia intr-o evidenta nominala, vor lua masuri de executare silita si vor comunica organului de executare coordonator sumele realizate in contul debitorului, in termen de 10 zile de la realizarea acestora.

Daca organul de executare coordonator care tine evidenta intregului debit, constata ca acesta a fost realizat prin actele de executare silita facute de el insusi si de celelalte organe sesizate, el este obligat sa ceara in scris acestora din urma sa inceteze de indata executarea silita. Organele de executare au obligatia de a face demersurile necesare pentru identifcarea domiciliului sau sediul debitoriului, precum si a bunurilor si veniturile urmaribile ale acestuia. Daca debitorul nu este gasit la domiciliul sau la sediul cunoscut, organul de executare este obligat sa solicite organele de politie sa faca cercetari, precum si sa ceara relatii de la oficiul registrului comertului sau de la oricare alta persona fizica sau juridica ori de la alte organe competente, in scopul stabilirii locului unde se afla debitorul si al obtinerii oricaror date detinute in legatura cu acesta. La cererea organului de executare, bancile, organele de politie, institutiile care gestioneaza registre publice sau altele asemena ori alte persoane juridice sau fizice sunt obligate sa furnizeze de indata in scris datele si informatiile solicitate in vederea aplicarii procedurii de executare silita, precum si pentru luarea altor masuri privind stingerea creantelor bugetare, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel, fara perceperea de taxe, tarife, comisioane sau alte sume. Organele de executare sunt obligate sa asigure confidentialitatea informatiilor primite Organele de poltie, jandarmerie si alti agenti ai fortei publice au obligatia sa dea concursul organelor de executare, la cererea acestora, in indeplinirea activitatii de executare silita. Bancile sunt obligate sa comunice administratiei fiscale datele de identificare ale conturilor pe care le deschid sau le inchid titularii lor, forma juridica pe care acestia o au si domiciliul sau sediul acestora, dupa caz. Aceasta comunicare sa va face in primele 5 zile ale fiecarui luni referitor la conturile

deschise sau inchise in luna anterioara. Comunicarea va fi adresata organului fiscal subordonat Ministerului Finantelor Publice, in a carui raza teritoriala se afla societatea bancara. In exercitarea atributiilor ce le revin pentru aplicarea procedurii de executare silita executorii bugetari pot: a) sa intre in orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridical, sau in alte incinte unde acesta isi pastreaza bunurile, in scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum si sa analizeze evidenta contabila a debitorului in scopul identificarii tertilor care datoreaza sau detin in pastrare sau venituri ori bunuri ale debitorului; b) sa intre in toate incaperile in care se gasesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum si sa cerceteze toate locurile in care acesta isi pastreaza bunurile; c) sa solicite si sa cerveteze orice document sau element material care poate constitui o proba in determinarea bunurilor proprietate a debitorului. Executorul bugetar poate intra in incaperile ce reprezinat domiciliul sau resedinta unei persoane fizice, cu consimtamantul acesteia, iar in caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instantei judecatoresti competente potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila. Accesul executorului bugetar in locuinta, in incinta de afceri sau in orice alta incapere a debitorului, persoan fizica sau juridica, se poate efectua intre orele 6.00-20.00 in orice zi lucratoare. Executarea inceputa va putea continua in aceeasi zi sau in zilele urmatoare. In cazuri temeinc justificate de pricolul instrainarii unor bunuri, accesul in incaperile debitorului va avea loc si la alte ore decat cele mentionate, precum si in zilele nelucratoare, in baza autorizatiei instantei judecatoresti. In absenta debitorului sau daca acesta refuza accesul in oricare dintre incaperile in cauza , executorul bugetar poate sa patrunda in acestea in

prezenta unui reprezentant al politei ori al jandarmeriei sau a altui agnt al fortei publice si a doi matori majori. Pentru fiecare debitor aflat in executare silita se deschide un dosar de executare care cuprinde toate documentele incheiat in cadrul procedurii de executare silita. Cheltuieli de executare Cheltuielile de orice fel ocozionate de efectuarea procedurii de executare silita sunt in sarcina debitorului urmarit, daca legea nu prevede altfel. Conform dovezior privind cheltuielie facute, suma ce urmeaza sa fie platita de catre debitor se stabileste de organul de executare prin processverbal, pe baza caruia se emite titlul executoriu. Cheltuielile de executare silita a creantelor bugetare se avanseaza de creditorii care au inceput procedura de executare silita, din bugetul acestora. Cheltuielile de executare care nu au la baza documente care sa ateste ca au fost efectuate in scopul executarii silite nu sunt sarcina debitorului urmarit. Modalitati de executare silita Organele de executare vor folosi, succesivsau concomitent, oricare dintre modalitatile de executare silita prevazute de prezenta ordonanta, daca legea nu prevede altfel. Evacuarea silita prin poprire Sunt supuse executarii silite prin poprire, potrivit legii, orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuata, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporabile, detinute si/sau datorate cu orice titlu debitorului de catre terte persoane sau pe care acestea le vor datora debitorului si/sau le vor detine tertii in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

Sumele ce reprezinta venituri banesti ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie speciala sunt supuse urmaririi numai in conditiile prevazute de Codul de procedura civila. Poprirea asupra veniturilor debitorului, persoane juridice, se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa tertului poprit, impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. Totodata va fi instiintat si debitorul despre infiintarea popririi, poprirea nu este supusa validarii. Poprirea infiintata anterior, ca masura asiguratorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, facuta tertului poprit si instiintarea despre aceasta a debitorului. Tertul poprit este obligat ca, in termen de 5 zile de la primirea comunicarii sa instiinteze organul de executere daca datoreaza vreo suma de bani cu orice titlu debitorului. Poprirea se considera infiintata la data la care tertul poprit, prin instiintarea organului de executare, confirma ca datoreaza sume de bani debitorului, sau la data expirarii expirarii termenului de 5 zile aratat mai sus. Dupa infiintarea popririi tertului poprit este obligat sa faca de indata retinerile prevazute de lege si sa vireze sumele retinute in contul indicat de organul de executare, comunicand totodata in scris despre existenta altor creditori. In cazul in care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai multi creditori, tertul poprit ii va anunta in scris despre aceasta pe creditori si va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinta legal stabilite. Pentru stingerea creantelor bugetare debitorii detinatori de conturi bancare pot fi urmariti prin decontarea bancara. In acest caz o data cu comunicarea somatiei si a titlului executoriu, facuta debitorului, o copie certificata de pe acest titlu va fi introdu la banca unde se afla deschis contul debitorului.

Despre aceasta masura va fi instiintat si debitorul. In masura in care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizarii bancii sumele existente, precum si cele viitoare provenite din incasarile zilnice in conturile in lei si in valuta sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii, respectiv de la data si ora primirii adresei de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti, bancile nu vor proceda la decontarea documentelor de plata primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor si nu vor accepta alte plati din conturile acestora pana la achitarea integrala a obligatiilor bugetare, cu exceptia sumelor necesare platii drepturilor salariale. Daca debitorul face plata in termenul prevazut in somatie, organul de executare va instiinta de indata in scris bancile pentru sistarea totala sau partiala a indisponibilizarii conturilor si retinerilor. In situatia in care titlurile executorii nu pot fi onorate in aceeasi zi, bancile vor urmari executarea acestora din incasarile zilnice realizate in contul debitorului. Bancile supuse regimului de supraveghere speciala sau administrare speciala si care efectueaza platile dispuse in limita incasarilor vor deconta zilnic cu prioritate sumele reprezentand obligatiile bugetare cuprinse in ordinile de plata emise de debitori si/sau creante bugetare cuprinse in dispozitiiile de incasare emise de organele de executare. Daca tertul poprit instiinteaza organul de executare ca nu datoreaza vreo suma de bani debitorului urmatit [sau nu respecta despozitiile art.65 alin. (6) si (7) si ale art.77 din O.G nr.61/2002], precum si in cazul in care invoca alte neregularitati in legatura cu drepturile si obligatiile partilor privind infiinatrea popririi, instanta judecatoreasca in a carei raza teritoriala se afle domiciliul sau sediul tertului poprit, la cererea organului de executare ori a altei parti interesate, pe baza probelor administrate, va pronunta mentinerea sau desfiintarea popririi. Judecata se face cu precadere pe baza hotararii de mentinere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare

poate incepe executarea silita a tertului poprit in conditiile ordonantei susmentionate. In cazul in care popririle infiintate de organul de executare genereaza imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economica, cu consecinte sociale deosebite, creditorul bugetar poate dispune, la cererea debitorului si tinand seama de motivele invocate de acesta, suspendarea temporara, totala sau partiala a executarii silite prin decontare bancara. O data cu cererea de suspendare a debitorului va indica bunurile libere de orice sarcini, oferite in vederea sechestrarii sau alte garantii legale. Executarea silita a bunurilor mobile Executarea silita bunurilor mobile ale debitorului se face prin sechestrarea si valorificarea acestora, in temeiul unui titlu executoriu, chiar daca acesta se afla la un tert. Tertul nu se poate opune sechestrarii unui bun al debitorului invocand un drept de gaj ori un privilegiu pe care il are asupra bunurilor. Sunt supuse executarii silite orice bunuri mobile ale debitorului cu execeptiile prevazute de lege : pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca masura asiguratorie nu este necesara o noua sechestrare. Executorul bugetar, la inceperea executarii silite, este obligat sa verifice daca bunurile in cauza se gasesc la locul aplicarii sechestrului si daca nu au fost substituite sau degradate nu este necesara o noua sechestrare. In cazul debitorului persoana fizica nu pot fi supuse executarii silite, fiind necesare vietii si muncii debitorului, precum si familiei sale : a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala, precum si cele strict necesare exercitarii profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfasurarii activitatii agricole, cum sunt uneltele, semintele, ingrasamintele, furajele si animalele de productie si de lucru ;

b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel ; c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni, iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare pana la noua recolta ; d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzit si pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarna ; e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate ingrijirii persoanelor bolnave; f) bunurile declarate neurmaribile prin alte dispozitii legale. Bunurile debitorului persoana fizica necesare desfasurarii activitatii de comert nu sunt exceptate de la executare silita. Aplicarea sechestrului se face de executorul bugetar, care incheie un proces verbal de sechestru, ce va cuprinde : a) denumirea organului de executare, indicarea locului, a datei si a orei cand sa facut sechestrul ; b) numele si prenumele executorului bugetar care aplica sechestrul, numarul legitimatiei si al delegatiei ; c) numarul dosarului de executare, data si numarul de executare al somatiei, precum si titlul executoriu in baza caruia se face executarea silita ; d) temeiul legal in baza caruia se face executarea silita ; e) sumele datorate pentru a caror executare se aplica sechestrul , inclusive cele reprezentand dovezi, penalitati si penalitati de intarziere, mentionandu-se si cota acestora, precum si actul normativ in baza caruia a fost stabilia obligatia de plata ; f) numele, prenumele si domiciliulo debitorului persoan fizica ori, in lipsa acestuia, ale personei majore ce locuieste impreuna cu debitorul sa denumirea si sediul debitorului, numele, prenumele si domiciliul altor persoane majore

care au fost de fata la aplicarea sechestrului, precum si alte elemnte de identificare a acestor persoane g) descrierea bunurilor mobile sechestrate si indicarea valorii estimative a fiecaruia, dupa aprecierea executorului bugetar, pentru identificarea si individualizarea acestora, mentionandu-se starea de uzura si eventualele semne particulare ale fiecarui bun, precum si daca s-au luat masuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de locul unde se afla, sau de administrare ori conservare a acestora ; h) mentiunea ca evaluarea se face inaintea inceperii procedurii de valorificare, in cazul incare executorul bugetar nu a putut evalua bunul deorece acesta necesita cunostinte de specialitate ; i) mentiune facuta de debitor privind existenta sau inexistenta unui drept de gaj, ipoteca ori privilegiu, constituit in favoarea altei persoane pentru bunurile sechestrate ; j) numele, prenumele si adresa persoanei careia i s-au lasat bunurile, precum si locul de depozitare al acestora ; k) eventualele obiectii facute de persoanele de fata la aplicarea sechestrului l) mentiunea ca, in cazul in care in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu platese obligatiile bugetare, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate m) semnatura executorului bugetar cara a aplicat sechestrul si a tutur persoanelor care au fost de fata la sechestrare. Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea sa semneze, executorul bugetar va mentiona aceasta imprejurare. Cate un exemplar al procesului-verbal de sechestru se preda debitorului sub semnatura sau i se comunica la domiciliu sau sediul acestuia, precum si, atunci cand este cazul, custodelui, acesta din urma semnand cu mentiunea de primire a bunurilor in pastrare.

De la data intocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sut indisponibilizate. Cat timp dureaza executarea silita, debitorul nu poate dispune decat cu aprobarea data, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdictii atrage raspunderea celui in culpa. Actele de dispozitie cara ar intervene ulterior indisponibilizarii sunt lovite de nulitate absoluta. Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lasate in cusodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul bugetar, ori vor fi ridicate si depozitate de catre acesta. Atunci cand bunurile sunt lasata in custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii sic and se constata ca exista pericol de substituire sau de degradare, executorul bugetar poate aplica sigiliul asupra bunurilor. In cazul in care bunurile sechestrate constau in sume de bani in lei sau in valuta, titluri de valoare, obiecte din metale pretioase, pietre pretioase, obiecte de arta, colectii de valoare , acestea se ridica si se depun cel tarziu a doua zi lucratoare, la unitatile specializate. Cel care primeste bunurile in custodie va semna procesul-verbal de sechestru. In cazul in care custodele este o alta persoana decat debitorul sau creditorul, organul de executare ii va stabili acestuia o renumeratie tinand seama de activitatea depusa. In cazul in care nu au fost luate masuri asiguratorii pentru realizarea intergrala a creantei bugetare si la inceperea executarii silite se constat ca exista pericolul evident de instrainare, substituire sau sustragere de la urmarire a bunurilor urmaribile ale debitorului, sechestrarea lor va fi aplicata o data cu comunicarea somatiei. In vederea valorificarii organul de executare este obligat sa verifice daca bunurile sechestrate se gasesc la locul mentionat in procesul verbal de sechestru, precum si daca nu au fost substituite sau degradate. Cand bunurile sechestrate gasite cu ocazia verificarii nu sunt suficiente pentru realizarea

creantei bugetare, organul de executare va face investigatile necesare pentru identificarea si urmarirea altor bunuri ale debitorului. Daca se constata ca bunurile nu se gasesc la locul mentionat in procesul-verbal de sechestru, au fost substituite sau degradate, executorul bugetar incheie un proces-verbal de constatare. Daca se sechestreaza si bunuri gajate pentru garantarea creantelor altor creditori , organul de executare le va trimite si acestora cate un exemplar din procesul-verbal de sechestru. Executorul bugetar care constata ca bunurile fac obiectul unui sechestru anterior va consemna aceasta in procesul- verbal, la care va anexa o copie de pe procesele verbale de sechestru respective. Prin acelasi proces-verbal va dclara sechestrate, cand este necesar si alte bunuri pe care le va identifca. Bunurile inscrise in procesele vebale de sechestru incheiate anterior se considera sechestrate si in cadrul noii executari silite. In cazul in care executorul bugetar constata ca in legatura cu bunurile sechestrate s-au savarsit fapte care pot constitui infractiuni, va consemna aceasta in procesul verbal de sechestru si va sesiza de indata organele de urmarire penala competente. Executarea silita a bunurilor imobile Sunt supuse executarii silite bunuri imobile proprietate a debitorului. Executarea silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevazute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmarite decat o data cu imobilul. In cazul debitorului persoana fzica nu poate fi silit exercitarii supuse, spatiul minim locuit de debitor si familia sa, stabilit in conformitate cu normele legale in vigoare (cu exceptia cazurilor in care executarea silita se face pentru stingerea creantelor bugetare rezultate din savarsirea de infractiuni

Executorul bugetar cara aplica sechestrul incheie un process-verbal de sechestru, iar sechestrul aplicat constituie ipoteca legala. Pentru bunurile immobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de indata Biroului de carte financiara efectuarea inscriptiei ipotecare, anexand un exemplar al procesului-verbal de sechestru. Biroul de carte financiara va comunica organelor de executare, la cerea acestora, celelalte drepturi reale si sarcini care greveaza imobilul urmarit, precum si titularii acestora, care vor fi instiintati de catre organul de executare si chemati la termenele fixate pentru vanzarea bunului imobil si distribuirea pretului. La intocmirea procesului-verbal de sechestru si in tot cursul executarii silite organul de executare poate numi un administrator-sechestru, daca aceasta masura este necesara pentru administarea imobilului urmarit, a chiriilor, a arendei si a altor venituri obtinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apararea in litigii privind imobilul respectiv. Administratorsechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori alta persoana fzica sau juridica. Acesta va consemna veniturile incasate la unitatile abilitate si va depune recipsa la organul de executare. Cand administrator-sechestru este numita o alta persoana decat creditorul sau debitorul organul de executare ii va fixa o renumeratie tinand seama de activitatea depusa. Dupa primirea procesului-verbal de sechestru debitorul poate solicita organului de executare, in termen de 15 zile de la comunicare, sa ii aprobe ca plata integrala a obligatiei bugetare, inclusiv cheltuielile de executare, sa se faca din veniturile bunului imobil urmarit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni. De la data aprobarii cerii debitorului executarea silita inceputa asupra bunului imobil se suspenda. Pentru motive temeinice organul de executare

poate relua executarea silita imobiliara inainte de expirarea termenului de 6 luni. Executarea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini Executarea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini, care sunt ale debitorului, se efectueaza in conformitate cu privind bunurile imobile , iar pentru executarea silita a recolteor si fructeor culese sunt aplicabile prevederile privind bunurile mobile.(Organul de executare va hotari, dupa caz, valorificarea fructelor neculese sau a recoltelor asa cum sunt prinse de radacini sau dupa ce vor fi culese). Valorificarea bunurilor sechestrate In cazul in care creanta fiscala nu este stinsa in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda, fara efectuarea altei formalitati, la valorificarea bunurilor sechestrate, cu exceptia situatiilor in care, potrivit legii, s-a dispus desfiintarea sechestrului, suspendarea sau amanarea executarii silite. Pentru a realiza executarea silita cu rezultate cat mai avantajoase, tinand seama atat de intereseul legitim si imediat al creditorului, cat si de drepturile si obligatiile debitorului urmarit, organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate in una dintre modalitatile legale care, fata de datele concrete ale cauzei, se dovedeste a fi mai eficienta. Organul de executare competent va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin : a) intelegerea partilor ; b) vanzarea in regim de consignatie a bunurilor mobile ; c) vanzare directa; d) vanzare la licitatie; e)alte modalitati admise de lege, inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitatie, agentii imobiliare sau societati de brokeraj, dupa caz.

Daca au fost sechestrate bunuri perisabile sau supuse degradarii, acestea pot fi vandute in regim de urgenta. Daca din cauza unei contestatii sau a unei invoieli intre parti data, locul sau ora vanzarii directe sau la licitatie a fost schimbata de organul de executare, se vor face alte publicatii si anunturi. Vanzarea bunurilor sechestrate se face numai catre persoane fizice sau juridice care nu au obligatii fiscale restante. In categoria obligatiilor fiscale restante nu se cuprind obligatiile fiscale pentru care s-au acordat, potrivit legii, reduceri, amanari sau esalonari la plata. a) Valorificarea bunurilor potrivit intelegerii partilor Valorificarea bunurilor potrivit intelegerii partilor se realizeaza de debitorul insusi, cu acordul organului de executare, astfel incat sa se asigure o recuperare corespunzatoare a creantei fiscale. Debitorul este obligat sa prezinte in scris organului de executare propunerile ce I s-au facut si nivelul de acoperire a creantelor fiscale, indicand numele si adresa potentialului comparator, precum si termenul in care acesta din urma va achita pretul propus. Pretul propus de cumparator si acceptat de organul de executare nu poate fi mai mic decat pretul de evaluare. Organul de executare, dupa analiza propunerilor debitorului, va comunica aprobarea indicand termenul si contul bugetar in care pretul bunului va fi virat de cumparator. b) Valorificarea bunurilor prin vanzare directa Valorificarea bunurilor prin vanzare directa se poate realiza in urmatoarele cazuri : - pentru bunurile perisabile sau supuse degradarii ; - inaintea inceperii procedurii de valorificare prin licitatie, daca se recupereaza integral creanta fiscala ;

- pe parcursul procedurii de valorificare prin licitatie sau dupa finalizarea ei, daca bunul nu a fost vandut si o perosana ofera cel putin pretul de evaluare. Vanzarea directa se realizeaza prin incheierea unui proces verbal care constituie titlul de proprietate. In cazul in care organul de executare inregistreaza mai multe cereri, va vinde bunul persoanei care ofera cel mai mare pret fata de pretul de valoare. c) Vanzarea bunurilor la licitatie Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vanzare la licitatie organul de executare este obligat sa efectueze publicitatea vanzarii cu cel putin 10 zile inainte de data fixata pentru desfasurarea licitatiei. Publicitatea vanzarii se realizeaza prin afisarea anuntului privind vanzarea la sediul organului de executare, al primariei in a carei raza teritoriala se afla bunurile sechestrate, la sediul si domiciliul debitorului, la locul vanzarii, daca acesta este altul decat cel unde se afla bunurile sechestrate, pe imobilul scos la vanzare, in cazul vanzarii bunurilor imobile, si prin anunturi intr-un cotidian national de larga circulatie, intr-un cotidian local, pe pagina de Internet sau, dupa caz, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, precum si prin alte modalitati prevazute de lege. Despre data, ora si locul licitatiei vor fi instiintati si debitorul, custodele, administratorul-sechestru, precum si titularii drepturilor reale si ai sarcinilor care greveaza bunul urmarit. Anuntul privind vanzarea cuprinde, pe langa elementele cerute pentru actul administrativ fiscal si alte elemente cum sunt : bunurile care se ofera spre vanzare si descrierea lor sumara ; pretul de valoare ori pretul de pornire al licitatiei ; indicarea, daca este cazul, a drepturilor reale si a privilegiilor care greveaza bunurile ; data, ora si locul vanzarii ; invitatia, pentru toti cei care pretind vreun drept asupra bunurilor, sa instiinteze despre aceasta organul de executare inainte de data stabilita pentru vanzare ; invitatia catre toti cei interesati in cumpararea bunurilor sa se

prezinte la termenul de vanzare la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare ; obligatia ofertantilor de a depune taxa de participare reprezentand 10% din pretul de pornire a licitatiei si dovada emisa de organele fiscale ca nu au obligatii fiscale restante ; data afisarii publicatiei de vanzare. Licitatia se tine la locul unde se afla bunurile sechestrate sau la locul stabilit de organul de executare, dupa caz. Pretul de pornire al licitatiei este pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat cu 25% pentru a doua licitatie si cu 50 % pentru a treia licitatie. Licitatia incepe de la cel mai mare prêt din ofertele de cumparare scrise, daca acesta este superior celui de pornire al licitatiei, iar in caz contrar va incepe de la acest din urma pret. Adjudecarea se face in favoarea participantului care a oferit cel mai mare pret dar nu mai putin decat pretul de pornire. In cazul prezentarii unui singur ofertant la licitatie, comisia poate sa il declare adjudecatar daca acesta ofera cel putin pretul de pornire al licitatiei. Taxa de participare reprezinta 10% din pretul de pornire al licitatiei si se plateste in lei la unitatea teritoriala a Trezoreriei Statului. In termen de 5 zile de la data intocmirii procesului verbal de licitatie, organul de executare va dispune in scris restituirea taxei de participare participantilor care au depus oferte de cumparare si nu au fost declarati adjudecatari, iar in cazul adjudecarii taxa se retine in contul pretului. Taxa de participare nu se restituie ofertantilor care nu s-au prezentat la licitatie, celui care a refuzat incheierea procesului-verbal de adjudecare, precum si adjudecatarului care nu a platit pretul, retinandu-se in contul organului de executare pentru acoperirea cheltuielilor de executare silita. Comisia de licitatie. Vanzarea la licitatie a bunurilor sechestrate este organizata de o comisie condusa de un presedinte. Comisia de licitatie este constituita din 3 persoane desemnate de organul de conducere al creditorului

bugetar. Comisia de licitatie verifica si analizeaza documentele de participare si afiseaza la locul licitatiei, cu cel putin o ora inaintea inceperii acesteia, lista cuprinzand ofertantii care au depus documentatia completa de participare. Daca la prima licitatie nu s-au prezentat ofertanti sau nu s-a obtinut cel putin pretul de pornire al licitatiei, organul de executare va fixa un termen in cel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de-a II-a licitatii. In cazul in care nu s-a obtinut pretul de pornire nici la a doua licitatie, ori nu s-au prezentat ofertantii, organul de execitare va fixa un termen in cel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de-a treia licitatii. La a treia licitatie creditorii urmatori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de 50% din pretul de evaluare. Pentru fiecare termen de licitatie se va face o noua publicitate a vanzarii. Dupa licitarea fiecarui bun se va intocmi un proces-verbal privind desfasurarea si rezultatul licitatiei. Adjudecarea. Dupa adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat sa plateasca pretul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, in lei, in numerar la o unitate a Trezorerie Statului sau prin decontare bancara in cel mult 5 zile de la data adjudecarii. Daca adjudecatarul nu plateste pretul, procedura vanzarii la licitatie se va relua in termen de 10 zile de la data adjudecarii. In acest caz, adjudecatarul este obligat sa plateasca cheltuielile prilejuite de noua licitatie si, in cazul in care pretul obtinut la noua licitatie este mai mic, diferenta de pret. Adjudecatarul va putea sa achite la urmatoarea licitatie pretul oferit initial, caz in care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitatie. Daca la urmatoarea licitatie bunul nu a fost vandut, fostul adjudecatar este obligat sa plateasca toate cheltuielile prilejuite de urmarirea acestuia.

Plata in rate. In cazul vanzarii la licitatie a bunurilor imobile, cumparatorii pot solicita plata pretului in rate, in cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minim 50 % din pretul de adjudecare a bunului imobil si cu plata unei dobanzi. Organul de executare va stabili conditiile si termenele de plata a pretului in rate. Cumparatorul nu va putea instraina bunul imobil decat dupa plata pretului in intregime si a dobanzii stabilite. Suma reprezentand dobanda nu stinge creantele fiscale pentru care s-a inceput executarea silita si constituie venit al bugetului corespunzator creantei principale. Procesul-verbal de adjudecare. In cazul vanzarii bunurilor imobile, organul de executare va incheia procesul verbal de adjudecare, in termen de cel mult 5 zile de la plata in intregime a pretului sau a avansului, daca bunul a fost vandut cu plata in rate. Procesul-verbal de adjudecare constituie titlu de proprietate, transferul dreptului de proprietate operand la data incheierii acestuia. Un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil va fi trimis, in cazul vanzarii cu plata in rate, biroului de carte funciara pentru a inscrie interdictia de instrainare si grevare a bunului pana la plata integrala a pretului si a dobanzii stabilite pentru imobilul transmis, pe baza caruia se face inscrierea in cartea funciara. In cazul in care cumparatorul caruia i s-a incuviintat plata pretului in rate nu plateste restul de pret in conditiile si la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate in temeiul titlului executoriu emis de organul de executare competent pe baza procesului-verbal de adjudecare. Reluarea procedurii de valorificare. Daca bunurile supuse executarii silite nu au putut fi valorificate, acestea vor fi restituite debitorului cu mentinerea masurii de indisponibilizare, pana la implinirea termenului de prescriptie. In cadrul acestui termen organul de executare poate relua oricand

procedura de valorificare si va putea, dupa caz, sa ia masura numirii, mentinerii ori schimbarii administratorului-sechestru ori custodelui. Darea in plata. In tot cursul executarii silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoana juridica, inclusiv in perioada in care poate avea loc reluarea procedurii de valorificare, creantele fiscale administrate de Ministerul Finantelor Publice si cele ale bugetelor locale pot fi stinse, la cererea debitorului, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea in proprietate publica a statului sau, dupa caz, a unitatii administrativ-teritoriale a bunurilor imobile supuse executarii silite. In acest scop, organul de executare silita va transmite cererea, impreuna cu un exemplar al dosarului de executare silita si propunerile sale, comisiei numite prin ordin al ministrului finantelor publice sau, dupa caz, de catre unitatea administrativ-teritoriala care va decide asupra modului de solutionare a acestuia si va dispune organului abilitat sa efectueze procedura de executare silita, incheierea procesului verbal de trecere in proprietate publica a bunului imobil si stingerea creantelor fiscale administrate de Ministerul Finantelor Publice sau a celor locale pentru care s-a inceput executarea silita. Stingerea creantelor fiscale prin trecerea in proprietate publica a unor bunuri imoblie supuse executarii silite poate fi decisa numai in conditiile existentei unei solicitari de preluare in administrare a acestor bunuri. Procesul-verbal de trecere in proprietate publica a bunului imobil constituie titlu de proprietate. Operatiunea de transfer al dreptului de proprietate, ca efect al darii de plata, este scutita de taxa pe valoarea adaugata. In cazul in care bunurile imobile trecute in proprietatea publica conform prezentului cod au fost revendicate si restituite, potrivit legii, tertelor persoane, debitorul persoana juridica va fi obligat la plata sumelor stinse prin aceasta modalitate. Cheltuieli de executare silita. Cheltuielile ocazionate cu efectuarea procedurii de executare silita sunt in sarcina debitorului. Suma cheltuielilor cu

execuatrea silita se stabileste de organul de executare, prin proces-verbal, care constituie titlu executoriu. Cheltuielile de executare silita a creantelor fiscale se avanseaza de organele de executare, din bugetul acestora. Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silita. Suma realizata in cursul procedurii de executare silita reprezinta totalitatea sumelor incasate dupa comunicarea somatiei prin orice modalitate prevazuta de prezentul cod. Creantele fiscale inscrise in titlul executoriu se sting cu sumele realizate in ordinea vechimii, mai intai creanta principala si apoi accesoriile acesteia. Daca suma ce reprezinta atat creanta fiscala, cat si cheltuielile de executare este mai mica decat suma realizata prin executarea silita, cu diferenta se va proceda la compensare sau se restituie, la cerere, debitorului, dupa caz. Ordinea de distribuire. In cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand pana la eliberarea ori distribuirea sumei rezultate din executare au depus si alti creditori titlurile lor, organele de executare vor proceda la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta daca legea nu prevede altfel : 1) Creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, facute cu urmarirea si conservarea bunurilor al carui pret se distribuie ; 2) Creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale de stat, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii ;

3) Creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii, sau de plata a altor sume periodice, destinate asigurarii mijloacelor de existenta ; 4) Creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale ; 5) Creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat ; 6) Creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite ; 7) Creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi ; 8) Creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale ; 9) Alte creante. Pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata din executare se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia. Reguli privind eliberarea si distribuirea. Creditorii fiscali care au un privilegiu prin efectul legii si care indeplinesc conditia de publicitate sau posesie a bunului mobil au prioritate la distribuirea sumei rezultate din vanzarea fata de alti creditori care au garantii reale asupra bunului respectiv. Accesoriile creantelor principale prevazute in titlul executoriu vor urma ordinea de preferinta a creantei principale. In cazul vanzarii bunurilor grevate printr-un drept de gaj, ipoteca sau alte drepturi reale, despre care au luat cunostinta organul de executare este obligat sa ii instiinteze din oficiu pe creditorii in favoarea caruia au fost conservate aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea pretului.

Creditorii care nu au participat la executarea silita pot depune titlurile lor in vederea participarii la distribuirea sumelor realizate prin executare silita, numai pana la data intocmirii de catre organele de executare a procesuluiverbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume. Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita se va face numai dupa se va face numai dupa trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, cand organul de executare va proceda, dupa caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu instiintarea partilor si a creditorilor care si-au depus titlurile. Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita se va consemna de executorul fiscal de indata intr-un proces-verbal, care se va semna de toti cei indreptatiti. Cel nemultumit de modul in care se face eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita poate cere executorului fiscal sa consemneze intr-un proces verbal obiectiile sale. Dupa intocmirea procesuluiverbal de distribuire nici un creditor nu mai este in drept sa ceara sa participe la distribuirea sumelor rezultate din executarea silite.

Lecturi suplimentare : O executare silita…la morometi. Anul de gratie 1937. Vara intre “sapa” si seceris. In Silistea-Gumesti, din Campia Dunarii, “ timpul era foarte rabdator cu oamenii “, iar “viata se scurgea fara conflicte mari”. Ample scene privind viata taranului roman de aici si de acum sunt maiastru zugravite de Marin Preda in “Morometii”. Intre acestea, o nota aparte face vizita agentului de la perceptia fiscala la contribuabilul (“rau platonic”) Ilie Moromete. Linistea lui Ilie Moromete se face zob la anuntul vestii (date

de vecinul Balosu’) ca peste o zi agentu’ (Jupuitu) urmeaza sa porneasca prin sat dupa “fonciire”. “Zicea ca a primit o dispozitie, sau un ordin, dracu’ sa-l ia…ca cine are de achitat fonciire sin u o s-o achite maine o sa le ia din casa…”. “Moromete se mohori dintr-o data…”. Intr-adevar, a doua zi cand veni de la munca, Moromete era asteptat de doi oameni, agentul fiscal (Jupuitu) si un insotitor. “Unul dintre ei era imbracat oraseneste, cu niste haine negre, parca ar fi fost in doliu. Era tras la fata, de parca manca numai miercurea si vinerea, cum spuneau femeile ; in cap purta o palarie alba de paie cu un cordon negru ; fata supta facea ca ochii lui, sa para iesiti din cap, dandu-i un aer de furie stapanita. Desi nu era prea tanar, era ras de tot, fara mustata. I se spunea Jupuitu. Era un agent de urmarire cinstit, adica prost, cum ii spuneau oamenii, injurandu-l in acelasi timp. Imbogatise, asa credeau ei, doi perceptori, iar el ramasese tot sarac. Adevarul era ca fusese de la inceput sarac lipit si ceea ce avea acum inca nu se cunostea. Era baiatul unei vaduve, Albuleasa, care nu-i lasase nimic. Dupa ce terminase patru clase primare, fiindca scria frumos, intrase la primarie ca ajutor de secretar, post in care slujise uneori fara leafa, spunandui-se ca in luna aceea nu a fost trecut in buget. Pentru ca dupa cativa ani incepuse sa priceapa unele treburi de-ale primariei, la un moment dat perceptorul l-a ajutat sa fie numit agent de urmarire”. Afland scopul “vizitei”, Moromete incepu cu “n-am” repetat. “-Asta mi-o canti dumneata, nea Ilie, de cand te stiu eu, zise agentul taios, fara sa se mire. Pe mine perceptorul nu ma intreaba daca dumneata ai sau n-ai. Anul asta s-a terminat cu n-am. Ia stai colega jos pe prispa si nu te mai uita asa urat la mine!”. Apoi agentul intra in detalii fiscale: “-Fonciirea pamantului, lot Moromete, trei mii de lei. Lot Catrina Moromete, rest de de platit doua mii opt sute saizeci si trei de lei, zise agentul frunzarind un registru cu scoartele noi. Nu e cine stie ce! Nea Ilie, uite ce este,

plateste acum restantele care sunt mai urgente, si pe anul asta te las pana dupa secere. Altceva nu am ce sa fac. Hai mai repede, ca pana la pranz mai am de incasat saizeci de oameni…”. Omul fiscului incearca chiar si o stratagema: “…se aseaza pe marginea prispei, scoase un chitantier si incepu sa scrie in el: . Inainte de a scrie se uitase la om ca sa-l auda confirmand”. Rezultatul fu insa nul. “Moromete lua chitanta, se uita la ea cercetator, parca ar fi vrut sa-si dea daca e legala, o intoarse pe partea cealalta, apoi o puse incetisor pe prispa, tragand linistit din tigare. -Hai nea Ilie, hai, nea Ilie! Se grabi Jupuitu, pocnind incheietoarea gentii. -Pai nu ti-am spus ca n-am?!zise Moromete vinovat. Ce sa-ti fac daca nam! De unde sa am? N-am!” Agentului ii mai ramasese o solutie: ceea ce astazi se cheama executarea silita a bunurilor imobile aferente menajului contribuabilului, astfel ca Jupuitul se decisese: “-Ia treci incoa’!ii facu agentul un semn insotitorului. Ei se urcara pe prispa si intrara amandoi in casa. Moromete ramase pe prispa tacut, fumand linistit. Numai fruntea lui bombata se incretise. Jupuitul intra in odaia cea mare unde stateau Morometii si se repezi spre capul unui pat unde, deasupra unei lazi vopsite cu fel de fel de inflorituri, se aflau puse unele peste altele vreo cinci-sase covoare taranesti si cateva velinte. Agentul trase de maldarul de deasupra lazii si il tranti pe pat, strigand insotitorului: -Ia-le!O sa-l invatam noi minte pe domnul Moromete sa aiba grija sa plateasca impozitele statului! Ia-le pe toate! Insotitorul se opinti si se incarca gemand. Agentul lua ce mai ramasese si iesira afara amandoi”.

N-aveau insa sa duca la capat ce isi propusesera pentru ca una din fetele lui Moromete “se agata de omul care ducea tesaturile pe umar si incepu sat raga de el. Ii smulse cu adevarata furie maldarul pe care-l ducea si trase zavorul de la usa. Facuse acest lucru atat pe neasteptate si cu atata iuteala ca agentul si insotitorul ramasera in tinda prostiti, cu gurile cascate”. Incercand sa scoata totusi “fonciirea” de la Moromete, “echipa” pune ochii pe cai sip e caruta. Dar aparitia lui Paraschiv, in usa grajdului, care nu arata deloc ca ar vrea sa cedeze, ii facu pe cei doi s-o lase mai moale. “-Parerea mea e ca e mai bines a lasi caii in pace, intervene Moromete impaciuitor. De ce nu vrei sa intelegi ca n-am? Ia ici o mie de lei si mai incolo asa, mai discutam noi! Ce crezi ca noi fatam bani?[…] -Dumnezeul ma-si, nea Ilie! Izbucni agentul pornind furios spre prispa casei. De sase ani de zile de cand ma carai cu dumneata , parca ar trebui sa-mi platesti mie, nu statului. Se aseaza pe prispa izbind geanta de genunchi si tragand afara chitantierul. El scrise in goanna o alta chitanta, o rupse si o zvarli in nasul omului”. Apoi, dorind sa fie foarte autoritar, se mai adresa “contribuabilului”: “-Iti spun pentru ultima oara, Moromete, ca daca nu vii la primarie sa platesti, peste doua saptamani vine eu aici cu jandarmii sit e iau sip e dumneata, nu numai caii. Legat te iau!” In mod cert, Moromete n-avea sa vina nici peste doua saptamani, nici peste patru… Insa, in toamna, lucrurile au decurs cu totul altfel: pentru impozite a venit, in afara de Jupuitul, si de perceptorul comunal, insotit de seful postului de jandarmi. La poarta asteptau carute in care, la o adica, puteau fi incarcate lucrurile debitorului.

“-Moromete, scoal’ in sus! Zise perceptorul asezandu-se grabit in pat si desfacand servieta. Da-mi rolurile comunale!ceru apoi agentul. Are ceva la comunal? -Are, spuse Jupuitul. Sase sute paisprezece lei. -Plus doua mii pe exercitiul? ’36-’37, scrie!plus trei mii pe prima parte a exercitiului curent. Adica nu, exercitiul curent il mai amanam. Auzi Moromete? Te aman. Plateste restantele, fonciirea si impozitele comunale. Moromete se ridica in capul oaselor si se uita la ei cu o nepasare sumbra. -Ei Moromete, facem chitanta?intreba perceptorul binevoitor. -N-am!...iesiti afara!...” Tambalaul confiscarii bunurilor din gospodarie (multe din acestea fiind pitite prin vecini) incepuse. Cand atinse limite insuportabile, Moromete, „inspaimantator de posomorat si de intunecat la chip” (sa ne amintim ca avea si o rata scadenta la banca, trebuia platita si taxa de scoala pentru Niculae, iar Achim plecase cu oile si nu mai trimisese nici un ban) iesi din imobilism: „-De ce zici perceptorule, ca nu poti sa ma amai pana la iarna?intreba el. -Nu se poate, Moromete, zise perceptorul cu hotarare, trebuie sa platesti restantele! Asa am ordin, nu-mi platesti mie! Platesti statului, statul te pune la impozite, nu te pun eu…platesti sau nu platesti?ameninta el. Niculae vazu cum tatal sau se apleaca si salta capacul lazii, vazu cum din chichita ei el scoate un teanc de bani si ceva rece ii sageta de sus pana jos spinarea. Erau banii cu care peste cateva zile trebuia sa plece la scoala.” Atunci „perceptorul si cei care il insoteau iesira. Carutele se indepartara. O liniste grea se lasa asupra casei…”

Bibliografie: Ras Viorel, Drept Financiar, Bucuresti, editura All Beck 2005; Filip, Gheorghe, Finanţe, Ed. Junimea, Iaşi, 2002; Moşteanu, Tatiana şi alţii, Buget şi trezorerie publică, Ed. Universitară, Bucureşti, 2004; Şaguna-Drosu, Dan şi alţii, Procedura fiscală, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1996; Vacărel, Iulian, Politici fiscale şi bugetare în România 19902000, Ed. Expert, Bucureşti, 2001; Ştefura, Gabriel, Bugete publice şi fiscalitate, Ed. Univ. „Al.I. Cuza”, Iaşi, 2005; Vâşcu, Barbu Viorica, Bugetul de stat şi agenţii economici; Gliga, Ioan, Dreptul finanţelor publice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.

1.Bostan Ionel, Elemente de Drept Financiar, Iasi, editura Dosoftei, pg.303 2.Olcescu C.Paul si Toader Toma, Tratat de Drept Financiar si Fiscal, Iasi, editura Cantes 2005