Asigurarea Financiara [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA„ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

ASIGURAREA FINANCIARĂ

1

CUPRINS

1.

Concept, caracteristici, tipuri de asigurări financiare……...3

2.

Asigurarea riscurilor financiare……………………………...5

2.1.Asigurarea creditelor…………………………………….......5 2.1.1.Asigurarea de credite interne……………………..............6 2.1.2.Asigurarea de credite externe……………………..............6 2.1.3.Asigurarea creditelor de investiţii………………...............8 2.2.Asigurarea de garanţii………………………………......…..8 2.3.Asigurarea de fidelitate………………………………......…9 3.

Asigurarea riscurilor politice……………………………….10

4.

STUDIU DE CAZ Asigurări de risc financiar de la: ALLIANZ-ŢIRIAC, ARDAF, ASIBAN, ASIROM, ASTRA, BT.ASIGURĂRI,EUREKO,GENERALI,OMNIASIG…11

5.

BIBLIOGRAFIE……………………………………………..20

2

1. Concept; caracteristici; tipuri de asigurări financiare

Activitatea comercială este prin definiţie, supusă unor riscuri variate. În fiecare an, zeci sau sute de mii de companii din toată lumea dau faliment rămânând cu mari datorii faţă de parteneri nu de puţine ori, motivul îl reprezintă insolvabilitatea cumpărătorilor lor, care face imposibilă recuperarea sumelor respective şi, prin urmare, seria problemelor continuă şi se revarsă şi asupra altora… Majoritatea comercianţilor încheie şi derulează tranzacţii comerciale fără să se protejeze în faţa acestui pericol real de a nu încasa de la cumpărători contravaloarea mărfurilor vândute sau a serviciile prestate. În lumea modernă s-a trecut de la sloganul ,,cumpără acum şi plăteşte acum” la ,,cumpără acum şi plăteşte mai târziu” s-a trecut de la ,,nu cumpăra până nu îţi permiţi” la ,,cumpără acum dacă crezi că poţi plăti în viitor”, astfel încât obţinerea unor venituri în viitor contează mai mult decât siguranţa financiară prezentă. Persoanele fizice, companiile şi chiar ţările apelează la credite, derulând tranzacţii sau investiţii folosind credite. Deşi creditul înseamnă în primul rând încredere, este totuşi necesară o protecţie a creditorilor pentru riscul de a nu recupera sumele date cu împrumut. Aceasta se face printr-o formă de asigurare a pierderilor financiare. Asigurările legate de activitatea comercială, influenţată de conjunctura economică şi de posibilitatea cumpărătorului de a-şi achita obligaţiile de plată la scadenţă, sunt cunoscute sub denumirea de asigurări ale riscurilor financiare şi politice, denumirea provenind de la faptul că sunt acoperite pierderile de bani şi nu daunele materiale sau răspunderea. Acest tip de asigurare face parte din sfera asigurărilor de bunuri, fiind generată de cadrul relaţiilor economice şi financiare care se derulează între agenţii economici pe plan intern şi, cu deosebire, pe plan internaţional, de abilitatea debitorului de a face faţă sau nu obligaţiilor sale la scadenţa convenită în raport cu creanţa creditorului. Aceste riscuri pot fi structurate în: 1. riscuri comerciale; 2. riscuri generate de forţa majoră şi provocate de calamităţi naturale; 3. riscuri politice; 3

4. riscuri valutare.

1. Riscurile comerciale se pot manifesta atât în tranzacţiile interne, cât şi în cele internaţionale, şi constau în deteriorarea sistemului financiar al cumpărătorului astfel încât acesta ajunge în starea de imposibilitate de plată a sumei datorate la scadenţă. Uneori, neonorarea obligaţiilor de plată poate constitui rea credinţă din partea cumpărătorului. 2. Riscurile generate de forţa majoră şi provocate de calamităţi naturale sunt, în general, imprevizibile şi se manifestă prin fenomene naturale sau cauzate de o forţa majoră care pun cumpărătorul în imposibilitate de plată faţă de furnizor (cutremur, inundaţii). 3. Riscurile politice constau în evenimentele social-politice, independente de voinţa şi solvabilitatea cumpărătorului, care îl impiedică să-şi onoreze obligaţiile de plată faţă de furnizor (război, greve). Sunt situaţii când împotriva ţării importatorului sunt instituite măsuri cu caracter politic de către terţe ţări, cum este cazul embargo-ului. Riscurile politice pot fi constituite şi de diverse măsuri luate de autorităţile publice ale statului în care se află partenerul, concretizate în efecte ca: • • •

restrângerea importurilor, limitarea transferului valutar, sechestrarea sau rechiziţionarea unor bunuri aparţinând agentului economic asigurat, ş.a.

Tot în această categorie se încadrează şi cazul neonorării plăţii la termen de către importatorii publici. 4. Riscurile valutare se manifestă în cazul unor tranzacţii comerciale internaţionale. Pentru aceasta, în contract se prevede posibilitatea plăţii în altă valută decât cea luată în vedere la încheierea contractului, deoarece se poate modifica raportul de schimb pe parcursul perioadei dintre momentul încheierii contractului şi momentul plăţii. Acest tip de riscuri are mai multe forme: • • •

riscul de schimb valutar; riscul creşterii costurilor de fabricaţie al mărfurilor contractate datorită inflaţiei; riscul fluctuaţiei ratei dobânzii (dobânda are tendinţă de majorare, iar acest lucru este în dezavantajul importatorului, creditorului).

Este important de remarcat că, indiferent de dimensiunea riscurilor, se disting trei cerinţe pentru asiguraţi: 1. Prevenirea, prin colectarea, prelucrarea şi interpretarea informaţiilor despre clienţi, în vederea minimizării riscului de neplată;

4

2. Colectarea datoriilor respectiv abilitatea de a recupera debitele oriunde în lume,

indiferent de deosebirile privind limba, cultura sau sistemul legislativ; 3. Asigurarea, respectiv plata despăgubirii în caz de neplată a debitorului asiguratului.

Riscurile excluse pentru care asiguratul nu va plăti despăgubiri pot fi:  Reclamaţii pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii necorespunzătoare;  Penalizări sau orce alte pierderi în legătură cu neexecutarea obligaţiilor contractuale conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat de vânzător (asigurat) cu cumpărătorul;  Amenzi de orice fel;  Pierderile rezultate din diferenţele de curs valutar;  Despăgubiri ca urmare a riscurilor politice (hotărâri sau dispoziţii ale organelor conducătoare de stat, civile sau militare, care au împiedicat pe cumpărător să adopte măsuri generale pentru respectarea obligaţiilor prevăzute în contract, neefectuând, astfel, plata în străinătate);  Despăgubiri ca urmare a unui război declarat sau nedeclarat – război civil, revoluţie, răscoală, rebeliune, sabotaj sau alte evenimente asemănătoare;  Despăgubiri ca urmare a unor calamităţi naturale ( ciclon, inundaţii, cutremur, erupţii vulcanice, revărsarea mării, uragan, tornade sau alte evenimente asemănătoare cu caracter de catastrofă), dacă mijloacele tehnice disponibile pentru lupta cu astfel de calamităţi nu s-au putut folosi sau au fost ineficiente. În practică s-au instituit două forme de asigurare specifice riscurilor de import-export:  Asigurarea riscurilor financiare;  Asigurarea riscurilor politice.

Asigurarea riscurilor financiare Asigurarea financiară reprezintă o formă relativ nouă de asigurare apărută ca o consecinţă a procesului de îngustare a distincţiei dintre instituţiile financiare şi cele de asigurări. Astfel asiguratul elimină riscurile de pierderi financiare ce pot să apară în activitatea sa, transferându-le unui asigurator. Asigurările financiare sunt diferite de garanţiile bancare. Prin asigurările financiare se preiau riscurile numai în anumite condiţii, în timp ce garanţiile bancare implică asumarea necondiţionată a tuturor obligaţiilor. Asigurarea riscurilor financiare este o formă de asigurare complexă, putând avea un câmp de manifestare şi pe plan intern, dar, în deosebi, se manifestă pe plan internaţional. În sistemul asigurărilor pentru riscurile financiare se disting: 5

a) asigurarea creditelor, respectiv:    

asigurarea creditelor interne; asigurarea creditelor de export; asigurarea ratelor la credite; asigurarea creditelor pentru investiţii;

b) asigurarea de garanţii (de cauţiune); c) asigurarea de fidelitate. 1.1.

Asigurarea creditelor

În cadrul acestor asigurări, un loc deosebit îl ocupă asigurarea creditelor care au drept scop protejarea comercianţilor şi producătorilor împotriva daunelor financiare generate de insolvabilitatea cumpărătorilor. Creditul comercial reprezintă atât valoarea transferată cumpărătorului de către un vânzător pe încredere, cât şi intervalul de timp de dinainte de rambursarea de către cumpărător a valorii sub forma plăţii. Asigurarea de credite reprezintă incontestabil, o caracteristică a lumii afacerilor contemporane. Asigurarea de credit ( credit insurance) protejează comercianţii şi producătorii în faţa riscului de neplată de către consumatorii care cumpără sau închiriază bunuri sau beneficiază de facilităţii de credit similare. Ea a apărut ca o necesitate izvorâtă din faptul că marea majoritate a contractelor de comerţ se încheie în condiţiile în care plata se face parţial sau total după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor ce fac obiectul contractului, deci cu plata amânată respectiv ,,vânzarea pe credit”. Primele încercări de asigurare a creditelor s-au facut în Franţa, în 1850, dar prima societate de asigurări specializată, care a procedat la preluarea riscurilor respective, a fost American Credit Indemnity Company - 1893. Asigurarea de credite este specifică economiei de piaţă care presupune existenţa unui sistem de credite dezvoltat. În anul 1934, pe baza Codului Civil elveţian, a fost constituită Asociaţia Internaţională a Asigurătorilor de Credite şi Investiţii, cunoscută sub denumirea de Uniunea de la Berna, având ca scop accelerarea schimbului liber de informaţii privind riscul de ţară şi stabilirea unor principii şi reguli sănătoase şi a disciplinei în comerţul internaţional şi în domeniul asigurării creditelor de export şi al investiţiilor străine. În ţara noastră s-a practicat, înainte de 1989, numai asigurarea de credite de export, dar, în procesul de tranziţie, asigurarea de credite s-a amplificat.

1.1.1. Asigurarea de credite interne 6

Aceasta se impune în condiţiile unei pieţe concurenţiale, constituind un instrument care facilitează protecţia vânzătorului faţă de riscul de insolvabilitate al debitorului, dar şi protecţia băncii care a acordat creditul. Asigurarea de credite se referă la riscurile potenţiale în toate etapele procesului de producţie şi de distribuţie. Poliţa emisă variază în funcţie de legislaţia şi de uzanţele din fiecare ţară, putându-se utiliza într-o tranzacţie individuală sau într-un flux de afaceri continuu. O alternativă este poliţa specială, care asigură un număr de tranzacţii, cu unul sau mai mulţi cumpărători, stabilite pe o perioadă de 12 luni. O alta alternativă este poliţa generală pe cifra de afaceri, pe credit, prin care se asigură toate afacerile realizate pe o perioadă de timp (de regulă 12 luni). Pentru emiterea unei astfel de poliţe, societatea de asigurări face investigaţii în privinţa agentului economic cu privire la: • • • •

•

volumul afacerilor în anul anterior; volumul creditelor anterioare; structura şi bonitatea cumpărătorilor; volumul creditelor furnizor; volumul tranzacţiilor estimate pe perioada de asigurare.

Poliţa de asigurare de credite interne nu acoperă integral paguba prin intermediul despăgubirilor. Asiguratul suportă până la 20 - 25 % din pierdere, practicându-se sistemul despăgubirilor limitate prin franchisă. Suma asigurată o poate constitui, după caz: • •

cifra de afaceri a asiguratului în perioada de referinţă; volumul tranzacţiilor cu partenerii nominalizaţi.

În practica ţării noastre, asigurarea de credite interne este redusă.

2.1.2. Asigurarea de credite externe

Contractul de export are ca obiect: livrarea de mărfuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii, cesiunea de licenţe şi brevete de invenţii în favoarea unor cumpărători sau beneficiari străini. Întrucât, cel mai adesea, părţile contractante convin, prin contract, asupra unui decalaj între momentul livrării şi momentul plăţii, furnizorul acordă cumpărătorului extern un credit

7

comercial şi, deci, furnizorul îşi asumă atât riscul exportatorului pe credit, cât şi efectele de trezorerie ale operaţiilor de export cu plata la termen. Acest fapt implică blocarea resurselor financiare ale furnizorului o perioadă de timp, iar deblocarea impune apelul la credite bancare. Asigurarea creditelor bancare se corelează cu mecanismul formelor pe care le îmbracă creditele la export:

 credit - furnizor;  credit - cumpărător;  credit - ajutoare din resurse publice.

Asigurarea creditelor de export acoperă o multitudine de riscuri care, privite prin prisma momentului în care se pot produce, sunt grupate în:

 riscuri premergătoare semnării contractului;  riscurile ulterioare semnării contractului. Concurenţa tot mai puternică pe plan internaţional determină agenţii economici să lanseze oferte ferme, valabile o anumită perioadă de timp. Modificarea condiţiilor economice, în perioada de valabilitate a ofertei (preţ, dobândă, curs valutar), poate genera, pentru exportatori, în cazul încheierii unor contracte comerciale, o serie de pierderi care nu pot fi recuperate de la importatori. În perioada premergătoare semnării contractului, ofertantul este obligat să depună o cauţiune în favoarea cumpărătorului, care să-i garanteze acestuia că ofertantul va încheia contractul, în condiţiile prevăzute în ofertă. În faza ulterioară încheierii contractului, pot interveni o serie de riscuri:

 specifice intervalului dintre momentul semnării contractului şi livrarea bunurilor;  specifice intervalului dintre momentul livrării bunurilor şi încasării contravalorii acestora. Contractul de asigurare pentru credite la export intră în vigoare, în cazul aigurării creanţelor rezultate din vânzări de bunuri, la data la care s-a efectuat prima livrare de bunuri şi drepturile asupra acestora au trecut asupra cumpărătorului extern, iar în cazul asigurării creanţelor rezultate din prestări de servicii, la data la care a început prestarea. Răspunderea asigurătorului încetează la data ultimei scadenţe a creditului acordat, dacă acesta a fost complet rambursat, în condiţiile nerambursării creditului ca urmare a producerii unor riscuri excluse de asigurare, o dată cu plata despăgubirilor de către asigurător şi în cazul denunţării sau rezilierii contractului de asigurare.

8

Cele mai uzuale excluderi ale unui astfel de tip de poliţă se referă la: • • • • • • •

reclamaţii pentru livrări de bunuri sau prestări de srevicii necorespunzătoare; penalităţi sau orice alte pierderi în legatură cu nerespectarea obligaţiilor contractuale; amenzi de orice fel; pierderi din diferenţe de curs valutar; pierderi rezultate ca urmare a producerii unor riscuri politice; pierderi provocate de război civil, revoluţie; pierderi provocate de calamităţi naturale.

Suma asigurată la un asemenea tip de poliţă nu poate depăşi valoarea din factura externă. În general, suma asigurată se exprimă în valuta în care s-a încheiat contractul comercial. Franchisa se situează, în practică, între 10 - 50 %, procent stabilit în funcţie de:

   

bonitatea şi solvabilitatea cumăarătorului; ramura economică; ţara în care se face exportul; perioada de creditare.

Prima de asigurare se stabileşte pe baza cotaţiei de primă determinată de asigurator în functie de criteriile enumerate. În general, prima se achită anticipat şi integral, pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului. La asigurările incheiate pe perioade mai mari de 1 an, prima poate fi achitată şi în rate anuale. Plata despăgubirilor se face în baza unor documente care să ateste insolvabilitatea debitorului sau neîndeplinirea obligaţiilor contractuale din cauze comerciale. Situaţiile cele mai frecvente se referă la: • •

depăşirea perioadei de aşteptare prin neplata prelungită; iniţierea procedurii de faliment.

Constatarea şi evaluarea daunelor se efectuează de asigurător sau de experţi desemnaţi de acesta. Pentru stabilirea despăgubirilor, din valoarea daunei se scad: • • • •

plăţile efectuate de debitori până la producerea riscului asigurat; sumele obţinute din valorificarea garanţiilor; eventualele prime de asigurare datorate de asigurat până la sfârşitul perioadei de asigurare; franchisa stabilită prin contractul de asigurare.

9

2.1.3. Asigurarea creditelor de investiţii

Aceasta serveşte deţinătorului ei la asigurarea contului său de debitor pe termen mediu şi lung. Poliţa cea mai uzuală este poliţa generală pe cifra de afaceri (tranzacţiile individuale se utilizează mai rar). Acest tip de asigurare se foloseşte atât la asigurarea exporturilor de bunuri, cât şi a celor de capital (sub formă de împrumuturi sau investiţii de capital). Această direcţie a cunoscut o dezvoltare importantă în asigurarea tranzacţiilor de leasing. În multe state, această formă de garantare cade în sarcina unor organisme guvernamentale. 1.2.

Asigurarea de garanţii (de cauţiune)

Garanţiile comerciale care provin din nevoia persoanelor răspunzătoare pentru a oferi garanţii împotriva neplăţii, au început să fie folosite cu mii de ani în urmă. Aceasta este o altă formă de asigurare prin care asigurătorul garantează că debitorul îşi va îndeplini obligaţiile contractuale pe care le are faţă de creditor. Cauţiunea reprezintă un serviciu similar celui oferit de bănci. Cele mai utilizate forme se referă la: • • • • •

garanţii pentru licitaţii; garanţii de restituire a avansului; garanţii pentru asigurarea serviciului de întreţinere; garanţii pentru vamă; garanţii pentru îndeplinirea diverselor obligaţii faţă de organismele oficiale.

Garanţiile pentru licitaţii – se garantează faptul că, în cazul în care câştigă licitaţia, debitorul va semna contractul şi va furniza garanţia, respectiv cauţiunea de bună execuţie a contractului. Dacă debitorul nu va semna contractul sau dacă nu va aduce cauţiunea, câştigătorul licitaţiei va fi următorul ofertant, iar asigurătorul va plăti diferenţa dintre valoarea licitată de debitorul asigurat şi al doilea ofertant. Garanţiile de restituire a avansului - în situaţia în care creditorul prefinanţează debitorul prin plata unui avans. Astfel, se garantează rambursarea sumei plătite cu anticipaţie, printr-o cauţiune a cărei valoare descreşte proporţional cu valoarea lucrărilor executate. 10

Garanţia de bună executare a contractului presupune emiterea unei poliţe de cauţiune prin care să fie garantată îndeplinirea, la termen, a contractului. Riscul valutar Acesta apare ca urmare a faptului că, în relaţiile dintre asigurat şi asigurător, se utilizează două monede: moneda naţională a exprtatorului şi o altă monedă în care a fost încheiat contractul comercial extern. Cursul de schimb poate fluctua de la o zi la alta şi, astfel, în schimbul valutar pot apărea influenţe financiare care avantajează sau dezavantajează pe asigurat. Pentru a se proteja de eventualele consecinţe nefavorabile, asiguratul poate solicita asigurătorului inserarea în contractul de asigurare a unor clauze de schimb valutar, în baza cărora societatea de asigurări preia riscul asupra sa. Riscul valutar poate fi acoperit prin asigurare numai în condiţiile în care perioada asigurabilă solicitată este de cel puţin 2 ani. Riscurile valutare, decurgând din tranzacţiile pe termen scurt, pot fi protejate de băncile comerciale prin contracte de schimb la termen.

1.3.

Asigurarea de fidelitate

Asigurările de fidelitate – Fidelity guarantee insurance – reprezintă asigurarea drepturilor sau intereselor patrimoniale şi, de aceea, sunt încadrate în categoria asigurărilor patrimoniale (pecuniary interest). Aceste asigurări au ca scop acordarea protecţiei unei societăţi în calitate de asigurat împotriva unor prejudicii produse activelor sale ca urmare a actelor necinstite sau frauduloase ale personalului său, care administrează o parte a acestora, indiferent dacă ei au acţionat singuri sau împreună cu alte persoane. Există diferite tipuri de asigurări: garanţia de fidelitate (fidelity guarantee), are ca scop compensarea unui angajator pentru pierderile cauzate de necinstea angajaţilor. Exemple tipice în acest caz pot fi: casierul care poate fura din banii societăţii, vânzătorii din magazine, agenţii de asigurări etc. Se despăgubesc sumele de bani furate sau mărfurile distruse sau deteriorate de angajaţii asiguratului. Prin această asigurare se despăgubesc numai daunele propriu-zise, nu şi pierderile de consecinţă sau costurile efectuate de asigurat pentru determinarea nivelului pierderii propriuzise. Aceste poliţe se pot emite individual, pentru fiecare persoană în parte, pentru anumite posturi sau pot fi generale, adică pentru toţi angajaţii unei societăţi, de obicei cu sumele până la care se asigură fiecare dintre ei. În acest ultim caz, schimbarea unuia dintre angajaţii incluşi în contract trebuie imediat notificată asigurătorului. Pentru încheierea asigurării, angajaţii completează cererea de asigurare, la care vor ataşa şi o cerere specială, individuală, în care se solicită date personale de stare civilă, 11

proprietăţile în posesie, salariul, locul de muncă anterior, situaţia financiară (datorii, falimente, asigurări de viaţă). Din partea angajatorului mai sunt necesare detalii privind modul de recrutare şi selecţia de personal, referinţele folosite pentru recrutare şi verificarea acestora. Poliţele generale sunt preponderent practicate pentru asigurarea instituţiilor financiare (bănci comerciale, intermediari, uniuni de credit,etc.), dar şi pentru companii din alte domenii care ar putea fi prejudiciate în acest mod. În unele instituţii financiare, garanţiile de fidelitate sunt obligatorii pentru asigurarea împotriva riscurilor de fraudă şi necinstea angajaţilor, furtului în timpul transportului, înşelăciunii, bancnotelor false şi chiar răpirilor. În ultimii ani, daunele cele mai mari, plătite de asigurătorii de fidelitate, au fost determinate de fraude la sistemele electronice, furtul prin computere şi Internet.

Asigurarea riscurilor politice Asigurarea riscurilor politice desemnează acoperirea de care dispune o societate comercială dintr-o ţară pentru a-şi susţine activitatea de export, concretizată în contracte de livrare şi pentru susţinerea propriilor investiţii în străinătate. Riscurile politice cuprind o gamă variată de evenimente: •

naţionalizarea investiţiilor legată de expansiunea capitalului în ţările în curs de dezvoltare; • dificultăţi în transferul banilor din ţara cumpărătorului; • orice acţiune a unor guverne străine care duce la dificultăţi în respectarea obligaţiilor contractuale; • război, război civil, revoluţie, care impiedică realizarea obligaţiilor contractuale; • riscurile privind cumpărătorii publici; • retragerea sau reînnoirea licenţelor de export sau impunerea unor restricţii la export; • pierderi rezultate din imposibilitatea de a institui procese legale în ţara cumpărătorului, ca urmare a lipsei sau a proastei funcţionări a sistemului legal şi juridic din ţara respectivă. Această formă de asigurare cunoaşte o dezvoltare puternică în ultimele decenii, ca urmare a complexităţii activităţii economice, a comerţului şi investiţiilor internaţionale, modificării reglementărilor naţionale, instabilităţii climatului politic general. De aceea, riscul politic este mult mai dificil de evaluat, de cuantificat, şi cunoaşte diferenţe foarte mari de la o ţară la alta. Acest lucru este determinat şi de lipsa unor statistici în domeniu, de modificările rapide de la o perioadă la alta la o singură ţară, precum şi de varietatea sistemelor sociale sau politice etc. toate acestea, alături de complexitatea evaluării riscului şi relativa noutate pe piaţa asigurărilor, duc la un nivel relativ ridicat al primelor de asigurare cu aceleaşi mari diferenţe de la o ţară la alta. Riscul politic este considerat, în special în evaluarea riscului de ţară, drept elementul subiectiv al acestuia, întucât este determinat de voinţa politică a conducătorilor ţării respective. El este esenţial în asigurarea creditului, deoarece poate condiţiona decizia de acceptare a asigurării. Dacă riscul de ţară nu este acceptabil, examinarea cumpărătorului nu are sens. Din categoria riscurilor politice, cea mai mare parte o constituie riscul de transfer, atunci când lipsa devizelor convertibile în ţara cumpărătorului fac imposibilă plata (de 12

exemplu, ţări din America Latină şi Africa); alături de acesta, riscurile producerii unor evenimente politice pot împiedica sau întârzia plata, chiar dacă nu există problema lipsei de lichidităţi a ţării. Riscul politic apare din evenimente externe controlului exportatorului sau cumpărătorului.

4.STUDIU DE CAZ

Asigurări de risc financiar de la: ALLIANZ-ŢIRIAC, ARDAF, ASIBAN, ASIROM, ASTRA, BT.ASIGURĂRI, , OMNIASIG.

Asigurări de risc financiar de la ALLIANZ-ŢIRIAC Asigurarea de garanţii

Cui se adresează produsul?

13

Acest tip de asigurare se adresează următoarelor categorii de societăţi domiciliate în România: - Societăţi de construcţii şi furnizori de echipamente industriale; - Garanţii pentru participare la licitaţie (Bid Bonds); - Garanţii de returnare a avansului (Advance Payment Bonds); - Garanţii de bună execuţie (Performance Bonds); - Garanţii de mentenanţă (Maintenance Bonds);

 Condiţii de emitere a garanţiilor.

Fiind o alternativă la garanţiile bancare, garanţiile noastre sunt echivalente cu angajamentele de plată bancare. Acesta este motivul pentru care emiterea garanţiilor se face numai în condiţii de riscuri minime şi după o analiză echivalentă cu analiza riscului de creditare. Principalele condiţii de emitere sunt:  bonitatea/ solvabilitatea societăţii garantate (asiguratul);  capacitatea acesteia de bună execuţie a contractului pentru care se solicită bond-ul; Decizia de emitere de garanţii pentru un client se ia în funcţie de rezultatele unei analize detaliate a situaţiei economico-financiare a societăţii solicitante, a condiţiilor de executare a contractului de bază pentru care se solicită garanţia şi a contragaranţiilor propuse a fi constituite în favoarea noastră. Pentru realizarea analizei, clientul trebuie să pună la dispoziţie informaţiile şi documentele necesare, prin completarea Cererii-Chestionar pentru plafon de garanţii şi Cererii de Ofertă şi ataşarea documentelor înscrise în anexele acestor cereri. Dacă în urma analizei de risc rezultă că sunt întrunite condiţiile de emitere a garanţiei/ garanţiilor solicitate, se vor negocia:  Condiţiile de preţ şi contragarantare. Cotele de primă aplicabile variază în funcţie de tipul garanţiei, perioada de garantare, solvabilitatea/ bonitatea clientului garantat, riscul afacerii şi tipul/ mărimea/ calitatea contragaranţiilor (garanţiile colaterale constituite de client).  No Claims Bonus: 10 -20% primă returnată clientului asigurat, în condiţiile în care garanţia nu a fost executată de beneficiar ori nu s-au solicitat despăgubiri.

 Riscuri acoperite. 14

Poliţa de asigurare acoperă riscurile care decurg din neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale ce îi revin asiguratului în relaţia cu terţii/ beneficiarii (persoana juridică cu care asiguratul a încheiat un contract), respectiv pagubele provocate beneficiarilor din culpa asiguratului, pe care acesta nu le poate acoperi la data solicitării de plată transmisă de către beneficiari. Subrogarea - recuperarea de la asigurat a despăgubirii plătite beneficiarului în cazul în care asiguratul este în culpă faţă de beneficiar şi are loc o executare de garanţie, respectiv o plată de despăgubire efectuată de asigurător în favoarea beneficiarului, asigurătorul se subrogă în drepturile beneficiarului şi preia dreptul de creanţă asupra asiguratului. Asiguratul are obligaţia de a returna asigurătorului despăgubirea plătită beneficiarului. În caz de neplată la termenul stipulat în contractul de asigurare, sumele datorate de asigurat devin restante şi sunt purtătoare de penalităţi de întârziere. Nereturnarea despăgubirii pe cale amiabilă, atrage după sine procedura de executare silită.

 Suma asigurată. Suma asigurată se va stabili în funcţie de tipul garanţiei şi este exprimată în valuta contractului de bază. Asigurarea creditelor comerciale interne pe termen scurt.  Cine se poate asigura? Pot încheia acest tip de asigurare societăţile comerciale înregistrate în România sau Băncile/ Societăţile de factoring care îndeplinesc următoarele condiţii: - livrează bunuri de consum (materii prime, materiale, combustibili, bunuri de uz casnic, etc.), sau prestează servicii cu plata la termen sau desfăşoară activitate de factoring intern (achiziţionează facturi cu plata la termen, debitori din România); - desfăşoară activitate de factoring intern sau de import (achiziţionează facturi cu plata la termen, debitori din România); - termene de plată facturi- maximum 90-180 zile; - cifra de afaceri anuală asigurabilă: peste 1 milion Euro pentru activităţi comerciale şi peste 5 milioane Euro pentru activităţi de factoring; -portofoliu de clienţi debitori: societăţi comerciale domiciliate în România, minimum 5 pentru asiguraţi societăţi comerciale, minimum 10 pentru asiguraţi bănci/ societăţi de factoring.

 Ce se poate asigura? 15

Acest tip de asigurare vă oferă protecţie în cazul pierderilor financiare înregistrate ca urmare a neîncasării creanţelor aferente livrărilor de mărfuri / prestărilor de servicii, de la debitorii români (credite comerciale interne).

Avantaje

Protejarea afacerii şi a activelor companiei asigurate, îmbunătăţirea cash-flow-ului şi creşterea gradului de lichiditate la nivelul societăţii asigurate prin:  recuperarea a cel putin 80-90% din creanţele comerciale/ veniturile operaţionale ale asiguratului;  creşterea gradului de acces la credite bancare a societăţii asigurate (în special credite de trezorerie sau credite de export);  creşterea gradului de acces la credite comerciale obţinute;

Creşterea şi dezvoltarea afacerii societăţii asigurate, creşterea cotei de piaţă şi îmbunătăţirea poziţionării concurenţiale prin:  creşterea cifrei de afaceri realizată în raport cu clienţii existenţi prin promovarea unor relaţii financiare flexibile între asigurat şi cumpărători;  posibilitatea atragerii unor noi clienţi cu solvabilitate şi bonitate corespunzătoare;  restructurarea portofoliului de clienţi, redefinirea clienţilor strategici şi eliminarea clienţilor cu solvabilitate/ bonitate necorespunzătoare;  creşterea surselor de finanţare.

 Tipuri de protecţie.

Produsul, conceput astfel încât să favorizeze dezvoltarea unui parteneriat pe termen lung între asigurat şi Allianz-Ţiriac Asigurări, oferă 3 tipuri de protecţie: 1) prevenirea daunelor - Allianz-Ţiriac Asigurări vă pune la dispoziţie servicii de consultanţă tehnică şi juridică în vederea prevenirii riscului de neîncasare şi va participa la managementul riscului de credit, pe toată durata asigurării (analiza bonităţii şi solvabilităţii clienţilor debitori, furnizarea de limite de credit protectoare);

16

2) minimizarea daunelor prin monitorizarea permanentă de către societatea noastră a riscului de credit aferent clienţilor debitori şi mediului de afaceri şi informarea asiguratului cu privire la deteriorarea bonităţii debitorilor, creşterea riscului de insolvabilitate/ faliment, implementarea operativă de măsuri pentru diminuarea riscului de credit, asistenţă şi suport în identificarea şi punerea în practică a celor mai bune soluţii pentru recuperarea creanţelor şi diminuarea pierderilor; 3) plata despăgubirilor în condiţiile în care se înregistrează pierderi (creanţe nerecuperate) care nu au putut fi evitate prin măsurile de prevenire şi minimizare întreprinse de asigurat şi asigurător pe parcursul derulării poliţei de asigurare.

 Excluderi Sunt excluşi din acoperire debitorii din următoarele categorii: ∼ autorităţi şi instituţii publice; ∼ persoane fizice; ∼ companii asociate. Nu pot fi cuprinse în asigurare următoarele activităţi: ∼ ∼ ∼ ∼

construcţii/ construcţii montaj; franşiza; leasing/ închirieri de bunuri şi imobile; bancară/ financiară, respectiv activitatea de creditare/ acordarea de împrumuturi băneşti; ∼ recuperări de credite/ creanţe/ bunuri; ∼ furnizare de energie electric; ∼ agricultură (livrare produse sau prestare servicii).

 Modalitatea de reînnoire a poliţei.

Poliţa se reînnoieşte de la an la an, dacă nici una din părţi nu transmite notificare scrisă de reziliere cu 2 luni înainte de data expirării acesteia şi dacă părţile convin asupra condiţiilor de reînnoire. Asigurarea contractelor de leasing  Cine se poate asigura? Pot încheia această poliţă de asigurare societăţi de leasing cu sediul în România. 17

 Riscuri acoperite.

Asigurarea constă în acoperirea următoarelor riscuri derivate din contractele de leasing încheiate de asigurat cu utilizatorii incluşi în asigurare: - riscul de neplată a ratelor de leasing la scadenţă; - riscul de neîntrare în posesie ca urmare a nereturnării bunului de către utilizator. NU se acoperă riscurile de valorificare a bunurilor, în cazul în care acestea sunt recuperate de la utilizator.

 Suma asigurată.

Suma asigurată pentru fiecare contract este valoarea totală a contractului de leasing, mai puţin sumele plătite de client în avans, respectiv suma totală a ratelor de leasing plus valoarea reziduală, şi este stabilită în aceeaşi valută ca şi contractul de leasing. Dacă asiguratul solicită o altă modalitate de stabilire a sumei asigurate/ contract de leasing, aceasta va fi redefinită în Clauzele Speciale ataşate Condiţiilor Generale.  Modalitatea de încheiere a poliţei.

Pentru acest tip de asigurare modalitatea de încheiere a poliţei constă în poliţa per contract de leasing. Deşi se încheie o poliţă pentru fiecare contract de leasing, acordul încheiat între asigurat şi asigurător prevede includerea în asigurare a tuturor contractelor de leasing încheiate în perioada de valabilitate a respectivului acord. NU este permisă anteselecţia debitorilor de către societatea asigurată. Se includ în asigurare toate contractele de leasing care întrunesc condiţiile de finanţare convenite între asigurat şi asigurător.

 Perioada de asigurare. Perioada de asigurare este egală cu perioada de creditare, respectiv durata fiecărui contract de leasing.

18

Asigurări de risc financiar de la ARDAF Asigurarea privind rambursarea cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor achitate de către turişti, în cazul insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism. Obiectul acestei asigurări este acoperirea de către asigurător a riscului de neplată a debitului pe care îl aveţi fată de turist (beneficiarul asigurării), în temeiul Contractului de Comercializare a pachetului de servicii turistice încheiat cu acesta, în cazul insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism pe care o deţineţi. Asigurarea riscului de neplată a ratelor la vânzarea bunurilor cu plata în rate sau leasing. În calitate de comercianţii de mărfuri cu plata în rate, vă puteţi desfăşura activitatea în siguranţă întrucât ARDAF preia riscul de neplată a ratelor scadente în situaţia în care nu puteţi recupera de la cumpărător şi giranţi suma datorată. De asemenea, ARDAF asigură bunurile ce fac obiectul vânzării în rate, pentru riscurile generale.

Asigurări de risc financiar de la ASIBAN Poliţa de asigurare complexă bancară BBB (Bankers Blanket Bond). Această poliţă acoperă următoarele riscuri: necinstea angajaţilor, valori şi bunuri ale clienţilor în bancă, valori şi bunuri în tranzit, cecuri false, hârtii de valoare false, bani falşi, daune la sedii şi la bunurile proprii. Poliţa de asigurare a casetelor de valori. Prin această poliţă se asigură riscul de distrugere, dispariţie sau pierdere din orice cauză a oricărei hârtii de valoare, titluri de valoare, certificate, bijuterii, monezi sau alte bunuri sau hârtii de valoare, altele decât banii cash, aflate în casetele de valori ale băncilor. Poliţa de asigurare a banilor si a altor hârtii de valoare în seifuri, tezaure bancare şi în timpul transportului. Această asigurare acordă despăgubiri pentru pierderea banilor şi altor valori (pietre preţioase, lingouri de metale preţioase, hârtii de valoare, timbre etc.) aflate în seifurile asiguratului sau pe timpul transportului efectuat cu mijloace de transport adecvate. Asigurarea despăgubeşte, de asemenea, şi cheltuielile ocazionate de repararea şi înlocuirea seifurilor sau cutiilor de siguranţă din vehiculele care au făcut obiectul unei acţiuni de furt sau a unei tentative de furt. 19

Asigurări de risc financiar de la ASIROM Convenţia privind încheierea asigurării facultative a creditului acordat pentru bunuri comercializate în sistem leasing –felix.  Cine poate încheia asigurarea?

Orice persoana juridică româna sau străină, având calitatea de locator/finanţator autorizată în condiţiile legii să desfăşoare operaţiuni de leasing pe teritoriul României.  Ce riscuri acoperă asigurarea?

Asigurarea acoperă riscul financiar de neplată a ratelor de leasing aferente bunurilor comercializate în sistem leasing de către asigurat, în cazul în care utilizatorul nu achită la scadenţă obligaţiile financiare asumate prin contractul de leasing.

 Pe ce perioadă se poate încheia asigurarea?

Convenţia de asigurare cu societatea de leasing se încheie pe o perioada de 12 luni cu posibilitatea prelungirii automate a acesteia. Sunt acoperite, pentru riscul de neplată toate contractele de leasing încheiate de asigurat în perioada de valabilitate a convenţiei.

Asigurări de risc financiar de la ASTRA Asigurarea creditelor bancare. ASTRA Asigurări acceptă să acopere pretenţiile băneşti ale asiguratului rezultate din riscul de neîncasare a ratelor de credit de către asigurat de la debitorii săi ca urmare a imposibilităţii de plată dovedită cu acte legale a acestora, respectiv următoarele rate aferente: 20

 creditelor acordate persoanelor fizice şi juridice pentru cumpărarea de autovehicule;  creditelor acordate persoanelor fizice pentru cumpărarea / construcţia / repararea de locuinţe;  creditelor acordate persoanelor juridice (producători, importatori, comercianţi, dealeri) pentru activitatea curentă de producţie şi desfacere;  creditelor de investiţii acordate persoanelor juridice pentru dotări, amenajări de spaţii, procurării de maşini, instalaţii, mijloace fixe;  creditelor acordate persoanelor fizice şi juridice pentru achiziţii de bunuri de folosinţă îndelungată. Acest tip de asigurare se aplică strict asiguraţilor de tipul instituţiilor financiar bancare: bănci comerciale, bănci de economii (CEC), societăţi financiare. Riscul asigurat se referă exclusiv la pierderile financiare pe care asiguratul le-ar suferi ca urmare a incapacităţii de plată şi/sau insolvabilităţii certe şi dovedită prin acte a debitorilor săi, persoane juridice sau fizice.

1. Asigurări de pierderi financiare din riscuri asigurate.

− Asigurarea banilor şi altor valori; − Asigurarea de risc financiar în caz de neplată la termen a ratelor pentru cumpărarea bunurilor de folosinţă îndelungată de către persoane fizice, precum şi asigurarea acestor bunuri pentru riscuri generale; − Asigurarea creditelor bancare; − Asigurarea privind acoperirea riscului de neplată a ratelor de redevenţă la contractele în sistem leasing; − Asigurarea valorilor pentru cazurile de furt prin acte de tâlhărie asupra curierilor; − Asigurarea de risc financiar.

21

„ New York-ul nu este opera oamenilor, ci a asigurătorilor…………….. Fară asigurări, n-ar exista zgârie- nori, deoarece nici un muncitor n-ar accepta să lucreze la o asemenea înalţime, riscând să facă un plonjon mortal şi să-şi lase familia în mizerie; fără asigurări, nici un capitalist n-ar investi milioane pentru a construi astfel de clădiri, pe care un singur muc de ţigară le-ar putea transforma în scrum; fără asigurări, nimeni n-ar circula cu automobilul pe străzi….. Chiar cu un Ford, un bun şofer este conştient de faptul că în fiecare clipă riscă să dea peste un pieton…..” Henry FORD

22

BIBLIOGRAFIE:

1.

Violeta Ciurel – „Asigurări şi reasigurări. Abordări teoretice şi practici internaţionale.”

2. www.bursaasigurarilor.ro 3.

www.RegieLive.ro

4.

www.unuasig.ro

23