Analiza Economico-Financiara - Petrom [PDF]

Zitiervorschau

1.INTRODUCERE 1.1.

PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

PETROM SA este cea mai mare companie de petrol şi gaze naturale din România , desfăşurând operaţiuni în sectoarele Explorare şi Producţie,Rafinare şi Petrochimice, ca şi Vânzări şi Marketing . Societatea comercială SNP Petrom SA este o societate comercială pe acţiuni ce s-a înfiinţat la data de 27.10.1997, iar în Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor din 14.09.2004 s-a aprobat modificarea numelui din SNP Petrom SA în SC Petrom SA. Sediul social al companiei este în Bucureşti, Calea Victoriei 109, este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr.J40/8302/1997 şi are Codul Unic de Înregistrare 1590082 cu atributul fiscal R. Petrom are rezerve estimate de petrol şi gaze de 1 miliard boe (barili echivalent petrol;1baril= 163,656 litri),2 combinate petrochimice (Brazi şi Arpechim Piteşti) cu o capacitate de rafinare de 8 milioane tone pe an un combinat chimic (Doljchim) şi deţinea la sfârşitul anului 2004 în România 112 depozite de carburanţi,612 staţii de benzinării şi 34 skid-uri de alimentare cu GPL (gaz petrolier lichefiat) , iar în afara României deţinea 2 depozite şi 70 staţii de distribuţie. Alături de aceste active Petrom SA deţine numeroase locaţii îndeosebi în domeniul turistic , posedă un serviciu logistic ce deţine autovehicule, vagoane cisterne,conducte de petrol, precum şi servicii IT, servicii de întreţinere şi reparaţii. In străinătate Petrom SA desfăşoară acţiuni de prospectare şi exploatare în Kazahstan şi activităţi de explorare în India,Iran,Tanzania, iar activitate de distribuţie în Republica Moldova (cca 40% din cota de piaţă), Ungaria şi Serbia şi Muntenegru. Petrom SA deţine cvasimonopolul activităţii de explorare şi exploatare a câmpurilor petrolifere , celelalte societăţi petroliere având o contribuţie nesemnificativă la aceste activităţi (Rompetrol deţinea doar 1%din concesiunile petrolifere din România), o poziţie dominantă în prelucrarea produselor petroliere (35% din capacitatea de rafinare a României) şi o poziţie importantă în activitatea de distribuţie a produselor petroliere deţinând 26% din numărul staţiilor de distribuţie din România.Poziţia de lider pe care o ocupă Petrom SA pe piaţa produselor petroliere din România este confirmată şi de cota de piaţă ridicată: 45% pentru benzină şi 36 % pentru motorină. Petrom deţine un rol important şi pe piaţa produselor chimice, remarcându-se combinatul Doljchim ce deţinâne 35% din piaţa internă de îngrăşăminte.

Este important de remarcat că o parte importantă a producţiei Petrom este exportată, cota produselor exportate din totalul producţiei fiind în anul 2004 de 44% pentru combinatele Brazi şi Arpechim şi de 42% pentru combinatul Doljchim. 1.2.

STRUCTURA ACŢIONARIATULUI.LISTAREA ACŢIUNILOR LA BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

Din decembrie 2004 OMV, cel mai important grup de petrol şi gaze naturale din Europa Centrală deşine 51% din acţiunile Petrom.Statul Român deţine 40,74% din acţiunile Petrom, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 2,03% în timp ce 6,23% revin acţionarilor minoritari. Structura acţionariatului Petrom SA Tabel nr.1 Nr.crt.

Acţionari

Număr de

Capital-RON

%

1. 2.

OMV AG Ministerul Economiei

acţiuni 28.560.258.100 22.814.847.516

2.856.025.810 2.281.484.752

51,000 40,740

3.

şi Comerţului Banca Europeană

1.134.494.321

113.449.432

2,026

3.490.906.141 56.000.506.078

349.090.614 5.600.050.608

6,234 100,000

pentru Reconstrucţie şi 4.

Dezvoltare 608.488 acţionari TOTAL

Sursa SC Petrom SA

Acţiunile SC Petrom SA se tranzacţionează la Bursa de Valori Bucureşti începând cu data de 03.09.2001. În 2004 acţiunile Petrom SA au fost tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti cu un preţ al acţiunii crescând cu 221 % între ianuarie şi decembrie 2004.În total în cursul anului 2004 s-au efectuat 71831 tranzacţii , prin care 1.471.065.005 acţiuni şi-au schimbat deţinătorul.Valoarea totală a tranzacţiior a fost de 355,6 mil. RON ,ceea ce conduce la un preţ mediu de 0,2418 RON / acţiune.În 2004 , Petrom a deţinut 15,52 % din valoarea totală a tranzacţiilor desfăşurate la Bursa de Valori Bucureşti , iar la 24 decembrie 2004, Petrom deţinea 54,45% din capitalizarea bursieră totală.

2

În cursul anului 2004 cotaţia minimă a unei acţiuni Petrom a fost de 0,142 RON (20 ianuarie 2004) iar cea maximă de 0,333 RON (20 decembrie 2004). În cursul anului 2005 preţul acţiunilor Petrom a variat între 0,2760 RON (29 martie 2005) şi maximul istoric de 0,530 RON (24 februarie 2005), la ultima şedinţă de tranzacţionare din anul 2005 (23 decembrie) o acţiune fiind cotată la 0,477 RON , cu 30 % peste preţul de la începutul anului şi ci 10% sub maximul istoric. Pe 23 decembrie 2005, Petrom a reprezentat 47,6 % din capitalizarea de piaţă totală.Preţul pe acţiune în 2005 a fost de 2,5 ori mai mare decât preţul plătit de OMV în 2004 pentru 51% din capitalul social al Petrom. În cursul anului 2005 preţul acţiunilor Petrom la Bursa de Valori Bucureşti a înregistrat o creştere importantă susţinută de creşterea interesului pentru acţiunile Petrom în urma achiziţionării pachetului majoritar de acţiuni de către grupul austriac OMV la sfârşitul anului 2004. Dacă raportată la valoarea nominală a unei acţiuni , valoarea bursieră a înregistrat un trend crescător ajungând la sfârşitul anului la o valoare de 4,77 ori mai mare decât valoarea nominală , în ceea ce priveşte raportul dintre valoarea contabilă a unei acţiuni (definită ca raportul între capitalurile proprii şi numărul de acţiuni) aceasta a avut între anii 2000 - 2005 o evoluţie oscilantă cu o valoare minimă în 2001 şi una maximă în 2003 , însă cu variaţii puternice atât pozitive cât şi negative de la un an la altul.Având în vedere că valoarea nominală a unei acţiuni nu a suferit modificări în perioada analizată raportul dintre valoarea contabilă şi cea nominală au avut aceeaşi oscilaţie ca şi valoarea contabilă. Evoluţia raportului dintre valoarea contabilă şi valoarea nominală a unei acţiuni Petrom în perioada 2000 – 2005 este redată în tabelul nr.2. Tabelul nr.2 Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Capitaluri proprii RON 4750100000 5983300000 6237300000 7881934000 9392111000 10727090000

Nr.acţiuni 37735000000 39220000000 39296000000 37734522958 56000506078 56000506078

Valoare contabilă/ acţiune - RON 0,1259 0,1526 0,1587 0,2089 0,1677 0,1916

Variaţia % 21,19 4,04 31,60 -19,71 14,21

Valoarea nominală 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

Val.contabilă/ Val.nominală 1,26 1,53 1,59 2,09 1,68 1,92

1.3. CONJUNCTURA MEDIULUI DE AFACERI ÎN DOMENIUL DE ACTIVITATE AL SC PETROM SA

3

Conjunctura pieţei internaţionale a produselor petroliere este marcată de creşterea puternică a cererii şi de epuizarea tot mai rapidă a zacămintelor de hidrocarburi, acest fapt determnând în timp creşterea preţului la aceste produse dar şi de dispariţia într-un viitor nu prea îndepărtat (cca 50 de ani ) al obiectului de activitate al companiilor petroliere.Descoperirea de noi câmpuri petrolifere şi gazeifere nu poate rezolva situaţia ci doar mai poate amâna puţin sfârşitul aşa – zisei ere petroliere a omenirii. Marcată de această situaţie evoluţia SC Petrom SA va fi determinată în mod hotărâtor de asigurarea aprovizionării cu materii prime îndeosebi prin concesionarea unor noi câmpuri petrolifere şi gazeifere, eficientizarea procesării materiei prime şi de îmbunătăţirea şi extinderea reţelei de distribuţie a produselor finite. În ceea ce priveşte extracţia , acest lucru este puternic impulsionat de creşterile semnificative ale cotaţiei preţului la petrol brut dar este limitată de declinul natural al câmpurilor exploatate şi de închiderea sondelor neeconomice..În domeniul extracţiei se urmăreşte dezvoltarea activităţii de explorare şi exploatare în zona Mării Caspice unde Petrom deţine conesiuni de explorare şi exploatare în Kazahstan , precum şi modernizarea şi eficientizarea activităţii sondelor aflate în funcţiune prin aplicarea unor noi metode şi utilizarea unor echipamente performante pentru exploatarea cât mai completă a zacămintelor. În ceea ce priveşte piaţa internă dintre actorii importanţi de pe piaţă , grupul de firme LUKOIL deţine cele mai mari zacăminte de petrol şi gaze naturale localizate îndeosebi în Rusia, situându-se din acest punct de vedere printre primele companii din lume. Sectorul de rafinare în care Petrom deţine poziţia dominantă în România va beneficia de un program ambiţios pentru creşterea capacităţii şi a calităţii produselor în vederea alinierii până în 2007 la standardele UE pentru combustibili. În ceea ce priveşte produsele chimice şi petrochimice , având în vedere diminuarea acestui sector de activitate în România, Petrom ar putea dezvolta şi această activitate prin creşterea competitivităţii produselor realizate şi prin orientarea către piaţa externă. Legat de sectorul de distribuţie Petrom deţine o poziţie foarte importantă ,însă are de înfruntat o concurenţă puternică , mai ales din partea celorlalţi trei competitori importanţi de pe piaţă:LUKOIL,ROMPETROL şi MOL. Petrom a început un proces de modernizare şi restructurare a staţiilor de distribuţie, al căror număr a fost în scădere de la 690 în 2002, la 612 în 2004 şi la 553 în 2005,an în care s-au închis 50 de locaţii neprofitabile , dar s-au deschis 15 staţii noi.Este de remarcat faptul că staţiile OMV din

4

România , Bulgaria şi Serbia în număr de 178 au trecut în proprietatea Petrom prin transferul a 99,9 % din diviziile OMV din cele trei ţări menţionate.Acest pas a fost făcut în cadrul strategiei de consolidare şi dezvoltare a Petrom SA în sud-estul Europei. Un alt sector important de activitate şi anume cel al gazelor naturale va beneficia de recenta liberalizare a acestei pieţe în România şi de creşterea cererii în acest domeniu.Deşi Petrom deţinea în 2004 o cotă de 36% din producţia de gaze naturale din România , totuşi în cadrul sectorului de distribuţie Petrom deţine o poziţie secundară.Pentru a întări poziţia companiei în acest sector s-a înfiinţat în 2004 o societate distinctă care se va ocupa de acest sector .În domeniul gazelor lichefiate Petrom are de înfruntat concurenţa unor concurenţi importanţi cum ar fi BUTAN GAS,SHELL GAS,LUKOIL,BULGAROM.Un pas important în consolidarea prezenţei Petrom pe piaţa gazelor lichefiate îl constituie deţinerea a 49% a unui actor important de pe piaţă şi anume LINDE GAS. Atuurile pentru dezvoltarea sectorului gazelor lichfiate îl constituie nesaturarea pieţei consumatorilor casnici în pofida dezvoltării continue în ultimii 15 ani a sistemuluii de distribuţie a gazelor naturale în numeroase localităţi din ţara noastră precum şi cererea crescândă din partea agenţilor economici precum şi perspectivele de utilizare mai mare a GPL-ului la propulsia autovehiculelor. Toate aspectele menţionate denotă existenţa unui mediu de afaceri cu perspective bune însă limitat în timp şi cu o concurenţă puternică. Poziţia dominantă pe care o are Petrom pe această piaţă în România corelată cu un program eficient de modernizare şi extindere pot duce la consolidarea poziţiei Petrom SA atât în România cât şi în sud-estul Europei.

2.ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

5

2.1.

CICLUL DE CONVERSIE AL NUMERARULUI

Deşi principalii indicatori ai echilibrului financiari sunt fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi cash-flow-ul considerăm oportun să începem analiza noastră cu ciclul de conversie al numerarului deoarece indicatorii utilizaţi pentru determinarea acestui ciclu sunt utili în analiza evoluţiei fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment. Ciclul de conversie al numerarului reprezintă perioada de timp exprimată în zile dintre momentul plăţii furnizorilor până în momentul încasării creanţelor. Ciclul de conversie al numerarului se determină ca diferenţă între ciclul operaţional (suma dintre perioada de conversie a stocurilor şi perioada de conversie a efectelor comerciale de primit) şi perioada de conversie a efectelor comerciale de primit. Indicatorii menţionaţi anterior se calculează ca raport între numărul de zile dintr-un an (365, sau 360 zile după unii autori) şi o rată de rotaţie. Deşi specialiştii abordează aceste rate într+o manieră asemănătoare există totuşi nişte diferenţe semnificative ceea ce ne-a determinat să punem în evidenţă opţiunea de afolosi anumite componente în defavoarea altora. Astfel pentru rata de rotaţie a stocurilor aceasta se determină după unii specialişti ca raport între cifra de afaceri şi stocul mediu de mărfuri.În realitate însă raportarea cifrei de afaceri la stocurile achiziţionate denaturează rezultatul indicatorului datorită faptului că în cadrul cifrei de afaceri se includ şi venituri din activităţi care nu sunt legate de stocuri iar pe de altă parte pentru a reflecta corect rotaţia stocurilor este necesar ca în cazul unor activităţi eterogene ca în cazul Petrom SA nivelul mediu al stocului să se raporteze la valoarea aprovizionărilor şi nu la cifra de afaceri , deoarece gestiunea stocurilor se ţine la preţul de intrare în cazul materiilor prime , materialelor şi mărfurilor cu vânzarea engros , la preţul de producţie pentru produsele finite şi la prţul de vânzare pentru mărfurile en – detail .În ceea ce priveşte stocurile medii unii specialişti propun ca în cazul în care nu dispunem de date lunare să calculăm stocurile medii ca o medie între stocurile la începutul anului şi cele de la sfârşitul anului.Pentru aprovizionări având în vedere că nu dispunem de date contabile detaliate (balanţe analitice ) suntem nevoiţi să le determonăm pe baza datelor din bilanţul contabil pe baza relaţiei : St = Si + Aprovizionări – Ieşiri → Aprovizionări = St-Si +Ieşir i= St-Si+ Chelt.cu materii prime,materiale , mărfuri Din aceste considerente propunem următoarea formulă de calcul a perioadei de conversie a stocurilor : 6

Stocuri medii 365 (Sf – Si)/2 PCst = –––––––––––––*365 = ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– Aprovizionări Sf – Si +Chelt.cu materii prime,materiale , mărfuri Deşi o parte a stocurilor o reprezintă mărfurile destinate comerţului cu amănuntul şi unde în valoarea stocurilor este inclus şi TVA-ul , totuşi datorită preponderenţei celorlalte stocuri şi imposibilităţii defalcării din situaţiile financiare a stocurilor destinate comerţului en –gros sau en-detail am considerat că neincluderea TVA –ului nu va modifica foarte mult valoarea indicatorului de rotaţie a stocurilor. Pentru perioada de conversie a efectelor comerciale de primit vom utiliza formula: Sold mediu clienţi PCef.com.de primit = –––––––––––––––– * 365 CA + TVA

Pentru calcului perioadei de conversie a activelor de plătit deşi este recomandată utilizarea numai achiziţiilor de bunuri , condiderăm că este necesară şi includerea prestărilor de servicii de către furnizori deoarece şi aceste tranzacţii influenţează perioada de conversie. Sold mediu furnizori PCef.com.de plătit = –––––––––––––––––––––––––––– * 365 = Achiziţii de bunuri şi servicii Sold mediu furnizori = –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– * 365 (Sf – Si + Cheltuieli cu bunuri şi servicii) + TVA aferent Unii specialişti întrebuinţează pentru determinarea perioadei de conversie a efectelor de primit / plată numai cifra de afaceri fără a adăuga TVA.Însă aproape cvasitotalitatea creanţeler şi datoriilor includ şi TVA –ul şi deci este imperios necesară includerea lui în calculul acestui indicator pentru a se determina o valoare corectă (se va utiliza cota de bază de 19 % , celelalte cote utilizate -0% şi 9 % fiind puţin folsite în domeniul de activitate al Petrom SA şi generează o eroare mult mai mică decât neincluderea TVA , neavând o influenţă determinantă asupra valorii indicatorului). Tabelul nr.3 7

Ciclul de conversie al numerarului şi indicatorii utilizaţi pentru determinarea acestuia Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Indicatorul Stocuri iniţiale Stocuri finale Stocuri medii (rd.2-rd.1)/2 Chelt.cu mat.prime,mat.,mf. Perioada de conversie a stocurilor 365*rd.3/(rd.2-rd.1+rd.4) Sold iniţial clienţi

2001 758200 1393900 1076050 6186700

2002 1393900 1469700 1431800 6874500

2003 1469700 1484396 1477048 7585566

2004 1484396 1129234 1306815 2456585

2005 1129234 1484131 1306683 2649167

Observaţii

57,57 1074500

75,19 1177600

70,93 1357400

226,98 964771

zile mii RON

Sold final clienţi Sold mediu clienţi (rd.7-rd.6)/2 Cifra de afaceri CA + TVA (aprox.)(rd.9+rd.9*19%)

1177600 1126050 5590500 6652695

1357400 1267500 7272100 8653799

964771 1161086 7134593 8490165

660743 812757 8687897 10338597

158,76 660743 Lipsă date

61,78 378100

53,46 709700

49,92 966600

28,69 700097

709700

966600

700097

444286

543900 7142600

838150 8531300

833349 9369191

572192 4778007

9256177

10242449

11166825

5263186

21,45 119,35

29,87 128,65

27,24 120,85

39,68 255,68

zile zile

97,90

98,78

93,61

216,00

zile

Perioada de conversie a efectelor comerciale de primit (365*rd.8/rd.10)

12

Sold iniţial furnizori

13

Sold final furnizori Sold mediu furnizori ( rd.13rd.12)/2 Cheltuieli cu bunuri şi servicii Rulajul stocurilor + Cheltuieli cu

14 15 16

10760228 12804671

444286 Lipsă date

mii RON mii RON mii RON mii RON

mii RON mii RON mii RON mii RON zile mii RON mii RON mii RON mii RON

bunuri şi servicii + TVA aferent (aprox.)[(rd.2-rd.1+rd.15)+

17 18 19

+(rd.2-rd.1+rd.15)*0,19] Perioada de conversie a efectelor comerciale de plătit (365*rd.14/rd.16) Ciclul operaţional (rd.5+rd.11) Ciclul de conversie al numerarului (rd.18-rd.17)

8

Lipsă date

mii RON

Fig.1 Din rezultatele obţinute se remarcă o încetinire a rotaţiei stocurilor ceea ce determină o perioadă mai lungă de conversie a acestora.Această perioadă a crescut de la 57,57 zile în 2001 până la circa 227 zile în anul 2004, după care se observă o îmbunătăţire a perioadei de conversie la 158 zile în 2004 considerată totuşi nesatidfăcătoare. Perioada de conversie a efectelor comerciale de primit (creanţe comerciale ) a înregistrat o scădere puternică , în timp ce perioada de conversie a aefectelor comerciale de plătit (datorii comerciale) a înregistrat o creştere însemnată această evoluţie fiind considerată pozitivă , deoarece s-a micşorat perioada de creditare a clienţilor şi s-a mărit perioada de creditare a companiei de către furnizori , ajungând în anul 2004 la o situaţie foarte bună ca perioada de conversie a datoriilor să fie mai mare decât cea de conversie a creanţelor. Pe fondul acestor evoluţii ciclul de conversie a numerarului a înregistrat o evoluţie cu mici oscilaţii între anii 2001-2003 având valori apreciate ca nefavorabile , între 93- 99 zile , după care urmează o creştere bruscă a peroadei de conversie la 216 zile.Această evoluţie reflectă încă o dată performanţele economice slabe ale anului 2004.Din păcate accesul doar la formulele simplificate ale Bilanţului contabil şi Contului de profit şi pierdere pe anul 2005 nu au permis calculul perioadei de conversie a efectelor comerciale de primit sau de plătit precum şi perioada de conversie a numerarului şi pentru anul 2005.

9

2.2.

FONDUL DE RULMENT , NECESARUL DE FOND DE RULMENT, TREZORERIA

NETĂ şi CASH-FLOW-ul ,COMPONENTE DE BAZĂ ALE ECHILIBRULUI FINACIAR Fondul de rulment este expresia realizării echilibrului finaciar pe termen lung şi se detrmină ca diferenţă între sursele permanente (capitaluri proprii + datorii finaciare) şi alocările permanente (imobilizările nete). Nevoia de fond de rulment este expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt , respectiv a echilibrului dintre necesarul şi resursele de capitaluri circulante (curente) şi se determină ca diferenţă între alocările ciclice (stocuri + creanţe ) şi sursele ciclice (datorii curente) Trezoreria netă ce reprezintă diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment,este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi echilibrate şi eficiente. Trezoreria netă pozitivă evidenţiază faptul că exerciţiul financiar s-a încheiat cu un surplus monetar , expresie concretă a profitului net din pasivul bilanţului şi a altor acumulări băneşti. Trezoreria netă negativă evidenţiază un dezechilibru financiar la încheierea exerciţiului. Deficitul monetar astfel consatat este acoperit prin angajarea de noi credite, care ar trebui obţinute la cel mai mic cost posibil. Cash-flow-ul se determină ca diferenţă între variaţia fondului de rulment şi variaţia necesarului de fond de rulment şi semnifică creşterea trezoreriei nete. Un indicator important în analiza fondului de rulment îl reprezintă fondul de rulment minim necesar.Specialiştii nu au vederi cu unitare cu privire la mărimea optimă a acestui indicator însă literatura de specialitate prezintă trei strategii la nivelul fondului de rulment: -a)Strategia defensivă caracterizată prin existenţa unei trezorerii nete pozitive -b)Strategia neutră în care fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment sunt aproximativ egale -c)Strategia ofensivă în care trezoreria netă este negativă.În acest caz considerăm că strategia este ofensivă numai dacă ea este rezultatul unei politici de îndatorare a firmei pentru modernizarea şi extinderea acesteia, în caz contrar trezoreria netă fiind expresia contraperformanţelor economice sau a unui management financiar defectuos , caz în care există o pseudostrategie ofensivă. Fondul de rulment poate fi analizat şi din punct de vedere structural.Acesta este compus din fond de rulment propriu (FRP- determinat ca diferenţă între capitalurile proprii şi imobilizările nete), şi fond de rulment împrumutat sau străin (FRS= FR-FRP), a cărui valoare pozitivă relevă apelarea la împrumuturi pe termen lung. 10

În tabelele 4-6 şi graficul următor sunt prezentate evoluţia fondului de rulment , a necesarului de fond de rulment şi a trezoreriei nete între anii 2000-2005. Tabelul nr.4 Evoluţia FR, NFR şi TN în perioada 2000-2005 Indicatorul 2000 2001 2002 Capitaluri proprii 4750100 5983300 6237300 Datorii financiare 199200 525000 726300 Total pasive stabile 4949300 6508300 6963600 Imobilizări nete 4104600 5167600 6099000 Fond de rulment 844700 1340700 864600 Stocuri 758200 1393900 1469700 Creanţe 1390100 1314900 1575300 Total pasive ciclice 2148300 2708800 3045000 Datorii curente 1520800 1835000 2422100 Necesarul de fond de rulment 627500 873800 622900 Trezoreria netă 217200 466900 241700

2003 7881935 752858 8634793 7692836 941958 1484396 2054541 3538937 2623101

mii 2004 9392111 530379 9922490 9589400 333090 1129234 776330 1905564 1257378

RON 2005 10727090 34901 10761991 10609244 152747 1484131 1146878 2631009 2230917

915836 26121

648186 -315096

400092 -247345

Tabelul nr.5 Dinamica FR,NFR,TN în perioada 2000-2005 mii RON Indicatorul Fond de rulment Necesarul de fond de rulment Trezoreria netă Fond de rulment Necesarul de fond de rulment Trezoreria netă

∆2001/2000 496000 246300 249700 58,72% 39,25% 114,96%

∆2002/2001 -476100 -250900 -225200 -35,51% -28,71% -48,23%

∆2003/2002 77358 292936 -215579 8,95% 47,03% -89,19%

∆2004/2003 -608868 -267651 -341217 -64,64% -29,22% -1306,28%

∆2005/2004 -180343 -248094 67751 -54,14% -38,28% 21,50%

Tabelul nr.6 Dinamica FR,NFR,TN în perioada 2001-2005 faţă de anul 2000 Indicatorul Fond de rulment Necesarul de fond de rulment Trezoreria netă

2001 159 139 215

2002 102 99 111

11

2003 112 146 12

2004 39 103 -145

2000=100 2005 18 64 -114

Fig.2 Din analiza acestor date reiese o înrăutăţire a fluxurilor de numerar din cadrul companiei înregistrându-se o evoluţie oscilantă dar cu trend descendent atât a fondului de rulment cât şi a necesarului de fond de rulment iar trezoreria netă de la valori pozitive în anii 2000-2002 a ajuns la echilibru în 2003 şi la valori negative în 2004-2005. Din datele tabelului nr.5 se observă că raportat la valorile anului 2000 cei trei indicatori au înregistrat o depreciere substanţială.Fondul de rulment din anul 2005 reprezenta doar 18% din cel al anului 2000, necesarul de fond de rulment din 2005 reprezenta 64% din cel al anului 2000 iar trezoreria netă din 2005 reprezenta -114 % din cea a anului 2000. Analizând fondul de rulment din punctul de vedere al celor trei strategii (defensivă, neutră şi ofensivă ) se constată existenţa unei stratengii defensive în perioada 2000-2002 şi a uneia ofensive în perioada 2004-2005 iar pentru anul 2003 echilibrul dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment ar putea sugera existenţa unei strategii neutre.Însă utilizarea unei astfel de clasificări este justificată doar în măsura în care acestea sunt rezultatul unei politici stabilite de companie în vederea atingerii anumitor obiective propuse şi nu consecinţa evoluţiei negative a societăţii.De aceea este 12

recomandată utilizarea şi a altor indicatori în vederea unei analize pertinente a strategiei aplicate la fondului de rulment sau mai bine zis existenţa sau nonexistenţa unor astfel de strategii (politici). Fondul de rulment propriu şi fondul de rulment străin ne indică în ce măsură activele imobilizate sunt finanţate din surse proprii sau externe.Structura fondului de rulment cât şi evoluţia în timp sunt redate în tabelele 7-9 şi în fig.3. Tabel nr.7 Evoluţia FR,FRP,FRS şi structura FR în perioada 2000-2005 Indicatorul Fond de rulment Fond de rulment propriu Fond de rulment străin Fond de rulment propriu Fond de rulment străin

2000 844700 645500 199200 76,42% 30,86%

2001 1340700 815700 525000 60,84% 39,16%

2002 864600 138300 726300 16,00% 84,00%

2003 941958 189099 752858 20,08% 79,92%

mii 2004 333090 -197289 530379 -59,23% 159,23%

RON 2005 152747 117846 34901 77,15% 22,85%

Se constată din structura fondului de rulment şi din graficul alăturat (fig.3) că între anii 20022004 sursele externe au avut un rol covârşitor în finanţarea activelor stabile .Evoluţia fondului de rulment străin cât şi depăşirea acestuia de către cel propriu în 2005 după o creştere puternică poate fi explicată prin realizarea unor investiţii de anvergură în perioada 2001-2004 , investiţii ce au necesitat contractarea de împrumuturi cu termen de scadenţă mai mare de un an.Aceasta ar explica şi scăderea continuă a fondului de rulment după anul 2003 deoarece prin apelul mai restrâns la sursele externe fondul global de rulment va suferi o scădere .

Tabelul nr.8 Dinamica FR,FRP şi FRS în perioada 2000-2005 mii RON Indicatorul Fond de rulment Fond de rulment propriu Fond de rulment străin Fond de rulment Fond de rulment propriu Fond de rulment străin

∆2001/2000 496000 170200 325800 58,72% 26,37% 163,55%

∆2002/2001 -476100 -677400 201300 -35,51% -83,05% 38,34%

13

∆2003/2002 77358 50799 26558 8,95% 36,73% 3,66%

∆2004/2003 -608868 -386388 -222480 -64,64% -204,33% -29,55%

∆2005/2004 -180343 315135 -495478 -54,14% 159,73% -93,42%

Fig.3 Tabelul nr.9 Dinamica FR,FRP şi FRS în perioada 2001-2005 (faţă de anul 2000) Indicatorul Fond de rulment Fond de rulment propriu Fond de rulment străin Indice FRP/ Indice FRS

2001 159 126 264 0,48

2002 102 21 365 0,06

2003 112 29 378 0,08

2004 39 -31 266 -0,11

2000=100 2005 18 18 18 1,04

Din analiza FRP şi FRS se constată un decalaj puternic al dinamicii între 2002-2004 în favoarea FRS.Deşi cei trei indicatori analizaţi reprezentau doar în 2005 doar 18 % din valorile atinse în 2000 (cu un vârf pentru FR şi FRP în 2001 iar pentru FRS în 2003) totuşi diminuarea ponderii surselor externe la valori rezonabile în 2005 (22,85%) precum şi creşterea puternică a FRP în 2005 faţă de 2004 (159,73%) constituie semne ale unui reviriment al fondului de rulment datorat probabil în bună măsură şi introducerii unor concepte manageriale ale OMV după preluarea pachetului majoritar de acţiuni în decembrie 2004. Pentru o apreciere cât mai corectă a evoluţiei fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment se folosesc următoarele rate : FR R1= ──── *360 CA 14

Această rată indică „ marja de securitate a întreprinderii” .Se apreciază de majoritate specilaliştilor că pentru majoritatea întreprinderilor această rată trebuie să fie egală cu 30 până la 90 zile. FR R2= ──── AC Această rată măsoară partea activelor ciclice finanţată din resurse stabile.

FR R3= ──── NFR R3 reprezintă rata de acoperire a necesarului de fond de rulment prin fondul de rulment. Această rată dă o imagine , în termeni financiari ,a derulării ciclului de exploatare.Dacă R3 > 1, înseamnă că fondul de rulment a finanţat integral NFR şi o parte din trezoreria de activ. Legătura NFR şi cifra de afaceri este semnificată de următoarea rată: NFR R4= ────* 360 CA Diminuarea acestei rate se apreciază favorabil , semnificând o ameliorare a trezoreriei. Sold de trezorerie R5= ──────────── NFR R5 indică relaţia existentă între soldul de trezorerie şi NFR aratând în ce măsură necesarul fondului de rulment poate fi finanţat din lichidităţile existente. Calculând aceste rate pentru valorile bilanţiere din perioada 2000- 2005 s-au obţinut valorile din următorul tabel:

15

Tabelul nr.10 Indicatorul Fond de rulment Necesarul de fond de rulment Cifra de afaceri Active circulante Sold de trezorerie R1 R2 (%) R3 R4 R5 (%)

2000 844700 627500 5240200 2386100 213700 58 35,40 1,35 43 34,06

2001 1340700 873800 5590500 3217600 488900 86 41,67 1,53 56 55,95

2002 864600 622900 7272100 3630700 528100 43 23,81 1,39 31 84,78

2003 941958 915836 7134593 3998636 399182 48 23,56 1,03 46 43,59

2004 333090 648186 8687897 6023750 4117609 14 5,53 0,51 27 635,25

2005 152747 400092 10760228 7131082 4499960 5 2,14 0,38 13 1124,73

Observaţii mii RON mii RON mii RON mii RON mii RON zile % raport zile %

Din analiza datelor de mai sus se pot face următoarele aprecieri: -R1: Se constată o depreciere a acestui indicator după 2001 ajungând în 2005 la o valoare extrem de redusă de 5 zile.Această valoare ar putea fi apreciată la o primă vedere ca fiind negativă, însă dacă analizăm şi ceilalţi indicatori se poate constata că aceasta „marjă de securitate” s-a diminuat pe fondul diminuării utilizării resurselor externe în finaţarea fondului de rulment cât şi datorită creşterii considerabile a lichidităţii companiei. -R2: Acest indicator prezintă valori din ce în ce mai mici după 2001 ajungând la doar 2,14%, ceea ce semnifică că o parte foarte mică a activelor ciclice sunt finanţate de fondul de rulment.Acest lucru este pozitiv fiind în conformitate cu principiul echilibrului financiar ca resursele stabile să finanţeze activele stabile , iar resursele ciclice să finanţeze activele ciclice. -R3: Acest indicator exprimă ca şi precedentul diminuarea aportului resurerelor stabile la finanţarea activelor ciclice , mai precis a necesarului de fond de rulment .Între anii 2000-2003 se constată existenţa unui raport unitar ceea ce semnifică finanţarea integrală a NFR de către fondul de rulment.Scăderea continuă a acestui raport după 2001 precum şi valorile subunitare din anii 2004-2005 exprimă o evoluţie pozitivă a acestui indicator. -R4: Această rată are un trend descendent după 2001 , ajungând la 13 zile în 2005 , ceea ce constituie circa 1/5 din valoarea maximă din anul 2001.Această evoluţie semnifică o ameliorare a trezoreriei ceea ce se apreciază favorabil. -R5: Evoluţia acestui indicator este cea mai relevantă pentru a semnifica sporirea lichidităţii companiei în perioada analizată.Valorile ridicate din anii 2004-2005 semnifică capacitatea integrală a disponibilităţilor de trezorerie de a finanţa integral necesarul de fond de rulment. Pentru a realiza o apreciere pertinentă a evoluţiei fondului de rulment este necesar să analizăm distinct cele două perioade în care fondul de rulment a fost superior NFR (2000-2003, pentru 2003 16

putem considera că deşi diferită de zero valoarea relativ redusă a trezoreriei nete ar putea fi considerată o situaţie echilibru.) şi în care fodul de rulment a fost inferior NFR (2004-2005). Atât existenţa unui fond de rulment mai mare sau mai mic decât NFR poate să aibă o semnificaţie pozitivă sau negativă în funcţie de anumite condiţii specifice fiecărui caz în parte. Astfel creşterea trezoreriei nete pozitive semnifică ,în lipsa unui plasament rentabil, existenţa unor disponibilităţi leneşe.Deşi este o situaţie de echilibru financiar, cu suficientă marjă de securitate faţă de riscurile activităţii economice , totuşi fondul de rulment excedentar are un cost de oportunitate ridicat.Acest cost de oportunitate poate fi calculat ca diferenţă între rentabilitatea activităţii economice a întreprinderii şi rentabilitatea plasamentului pe termen scurt ,a trezoreriei nete pozitive. Dimpotrivă , în cazul unei politici ofensive de creştere a capacităţilor de producţie sau de difersificare a activităţii , prin cumpărarea de participaţii la alte societăţi , capitalurile permanente , absorbite în aceste active fizice sau financiare , degajă un fond de rulment inferior NFR.Acoperirea deficitului de fond de rulment necesită apelarea la credite pe termen scurt al căror cost este mai ridicat în ceea ce priveşte rata mai ridicată a acestora cât şi exigibilitatea ridicată a acestora. O asemenea situaţie de deficit al fondului de rulment apare şi în cazurile unor activităţi economice cu rentabilitate insuficientă . Pentru a aprecia dacă existenţa unei trezorerii nete pozitive este un lucru favorabil sau reprezintă o irosire a unor oportunităţi de investire a resurselor permanente considerăm semnificativă raportarea costului de oportunitate la rezultatul brut al exerciţiului . Acest raport indică cât din rezultatul brut al exerciţiului reprezintă costul de oportunitate. Pentru costul de oportunitate s-a luat în considerare rata dobânzii medii. Deoarece resursele excedentare investite eficient ar fi aproape egale cu costul de oportunitate , cheltuielile legate de investire fiind relativ reduse, am considerat că aceste sume s-ar fi putut regăsi aproape integral în rezultatul brut al exerciţiului. Din datele cuprinse în tabelele 11 şi 12 se poate concluziona că trezoreria netă pozitivă are pentru anii 2000,2001 şi 2002 un cost relativ ridicat exprimat ca pondere faţă de rezultatul brut al exerciţilui.Acest lucru are mai degrabă o conotaţie negativă şi semnifică existenţa unor disponibilităţi care puteau fi valorificate superior.Pentru 2003 surplusul redus în termeni relativi determină o inexistenţă a aşa numitor disponibilităţi leneşe. Costul aşa-numitelor disponibilităţi leneşe este în strânsă legătură cu remuneraţia surplusului de resurse finaciare.Pentru a cuantifica acest cost de oprtunitate am luat în considerare pentru anii 2000 şi 2001 rata dobânzii BUBID (la sfărşitul exerciţiului financiar), iar pentru intervalul 2002-2005 rata

17

dobânzii de referinţă pentru luna decembrie (acest indicator a început să fie calculat de BNR din februarie 2002). Tabelul nr.11 Evoluţia rezultatului brut al exerciţiului , al cifrei de afaceri ,ratei profitului şi a dobânzii medii în perioada 2000-2005.Evoluţia „ costului de oportunitate” în perioada 2000-2005 Nr.crt. 1

Indicatorul Rezultatul brut al exercitiului

2000

2001

2002

2003

2004

2005

305200 524020 0 5,82 41,25 217200

431800 559050 0 7,72 33,12 466900

334700 727210 0 4,60 20,4 241700

319826 713459 3 4,48 20,41 26121

-823999 868789 7 -9,48 17,96 -315096 nu e cazul nu e cazul

1683423 1076022 8 15,64 7,5 -247345

2 3 4 5

Cifra de afaceri Rata profitului Rata dobânzii Trezoreria netă

6

"Costul de oportunitate" (4-3)

35,43

25,40

15,80

15,93

7

"Costul de oportunitate" (5*6)

76945

118575

38183

4160

Observaţii

-8,14 nu e cazul

mii RON mii RON % % mii RON % mii RON

Tabelul nr.12 Raportul dintre „costul de oportunitate” şi rezultatul net al exerciţiului mii RON Indicatorul "Costul de oportunitate"(CdO) Rezultatul brut al exercitiului CdO/Rezultatul brut al exerciţiului

2000 76945 305200 25,21%

2001 118575 431800 27,46%

2002 38183 334700 11,41%

2003 4160 319826 1,30%

Pentru anul 2004 trezoreria netă negativă nu este rezultatul aplicării unor politici de investiţii care să vizeze modernizarea şi creşterea activelor permanente , ci este o consecinţă a rezultatelor economice slabe , având deci o conotaţie negativă.Din toate datele prezentate până acum se observă că anul 2004 a fost un an cu rezultate economice îngrijorătoare.Achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni de către OMV poate fi cauza redresării situaţiei financiare în anul 2005. Anul 2005 este probabil un an de tranziţie pentru strategiile financiare deoarece din datele disponibile este dificil de apreciat cu fermitate dacă trezoreria netă negativă are o conotaţie pozitivă sau negativă.

Aceasta deoarece deşi fondul de rulment este inferior NFR este prima dată după 4 ani

când fondul de rulment propriu este superior celui străin ceea ce indică o sporire a gradului de autonomie al companiei , iar pe de altă parte trezoreria netă negativă nu poate fi pusă pe seama performanţelor economice care au cunoscut o îmbunătăţire semnificativă faţă de anul precedent, ci mai

18

degrabă pe existenţa unor investiţii sau a unei conjuncturi specifice generate în parte şi de inerţia performanţelor economice slabe ale anului 2004 care s-ar fi putut propaga şi în cursul anului 2005. Totuşi având în vedere aceste aspecte precum şi considerăm ca pozitivă trezoreria netă negativă din anul 2005. Un lucru deosebit de important este că în anul 2005 rata profitului a fost pentru prima dată , în intervalul de timp analizat, mai mare decât rata dobânzii. Valoarea pozitivă a NFR semnifică un surplus de nevoi de stocuri şi creanţe (ciclice) în raport cu sursele temporare (ciclice) posibile de mobilizat.O atare situaţie poate fi judecată ca fiind normală , dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea stocurilor şi a creanţelor. Astfel , nevoia de fond de rulment poate evidenţia un decalaj nefavorabil între lichidatea stocurilor şi a creanţelor , şi exigibilitatea datoriilor de exploatare (s-au încetinit încasările şi s-au urgent plăţile). Dacă nevoia de fond de rulment este negativă , atunci ea semnifică un surplus de surse temporare (ciclice) în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante .Ea poate fi apreciată pozitiv dacă este rezultatul accelerării rotaţiei activelor circulante şi al angajării de datorii cu scadenţe mai relaxate.În caz contrar , aceasta nu poate fi decât consecinţa unor întreruperii temporare în aprovizionarea şi reînnoirea stocurilor , cu efecte nefavorabile în perioada următoare. În perioada analizată NFR este pozitivă şi deci ar putea fi rezultatul unei politici de majorare a stocurilor şi a creanţelor.Dacă analizăm perioada de conversie a stocurilor şi a creanţelor (tabel nr.3, pag.8) obsevăm însă o perioadă din ce în ce mai mică de recuperare a creanţelor dar observăm o perioadă din ce în ce mai mare de conversie a stocurilor, aşadar valoarea pozitivă a NFR se datorează în cea mai mare parte valorii stocurilor.Aceasta s-ar putea datora unei politici de majorare a stocurilor datorită conjucturii specifice a pieţei petrolului pentru a constitui nişte stocuri tampon.Însă având în vedere că perioada de conversie a stocurilor a avut o evoluţie negativă ajungând în 2004 la o valoare critică precum şi că stocurile nu au avut o valoare ascendentă în perioada analizată (tabelul nr.13) putem concluziona că valorile pozitive ale NFR se datorează lichidităţii reduse a stocurilor ceea ce determină ca sume importante reprezentate de stocuri să se regăsească în alocările ciclice ce se utilizează la calculul NFR.

19

Tabelul nr.13 Evoluţia stocurilor între anii 2000 -2005 (inclusiv avansuri pentru cumpărări de stocuri) Indicatorul Stocuri (mii RON) Dinamica stocurilor Indicii stocurilor

2000 758200 100

2001 1393900 83,84% 183,84

2002 1469700 5,44% 193,84

2003 1484396 1,00% 195,78

2004 1129234 -23,93% 148,94

2005 1484131 31,43% 195,74

Un indicator care sintetizează evoluţia fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment este Cash-flow-ul , care reprezintă variaţia trezoreriei nete. Tabel nr.14 Evoluţia cash-flow-ului în perioada 2000-2005 Indicatorul ∆FR ∆NFR CF (∆TN)

2001 496000 246300 249700

2002 -476100 -250900 -225200

2003 77358 292936 -215579

2004 -608868 -267651 -341217

mii RON 2005 -180343 -248094 67751

Fig.4 Evoluţia acestui indicator reflectă o reducere considerabilă a trezoreriei nete în anii 2002-2004, după care întregistrează o creştere foarte puternică în anul 2005 ca semn al îmbunătăţirii situaţiei financiare . 20

* Pentru a rezuma analiza strategiilor la nivelul fondului de rulment prezentăm un tabel cu concluziile emise pe baza studiului efectuat în acest capitol :

Tabel nr.15 Perioada Trezoreria 2000-

netă >0

Tip strategie

Apreciere

Defensivă

generală Negativă

Observaţii FR pozitiv generează „disponibilităţi

2002

leneşe”;Perioada de conversie a

2003

>0;~0

Defensivă/

Pozitivă

stocurilor creşte; CF Rec > Rdob > Rinfl

Tabel nr.24 31

Evoluţia indicatorilor economici în perioada 2000-2005 (I) Nr.crt.

Indicatorul

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Observaţii

1

Cifra de afaceri (CA)

5240200

5590500

7272100

7134593

8687897

10760228

mii RON

2

Rezultatul exerciţiului (brut)(RE)

305200

431800

334700

319826

-823999

1683423

mii RON

3

Rezultatul exerciţiului (net)(PN)

223100

271700

228200

144049

-973677

1416422

mii RON

4

297000

418200

479500

457867

-581150

1884199

mii RON

5,82

7,72

4,60

4,48

-9,48

15,64

%

6

Rezultatul brut din exploatare(RBE) Rata profitului brut (RRE) (rd.2/rd.1*100) Rata profitului net (RPN) (rd.3/rd.1*100)

4,26

4,86

3,14

2,02

-11,21

13,16

%

7

Rata marjei brute a exploatării 5,67

7,48

6,59

6,42

-6,69

17,51

%

5

(RRBE) (rd.4/rd.1*100)

Fig.8

Evoluţia cifrei de afaceri a avut un trend ascendent cu o singură scădere în 2003 de 1,9 %. Evident că această evoluţie era firească în condiţiile unei inflaţii ridicate.Evoluţia acestui indicator aşadar nu este relevantă, decăt în condiţiile în care este comparat cu evoluţia ratei inflaţiei.

Tabel nr.25

32

Evoluţia variaţiei cifrei de afaceri şi a ratei inflaţiei între 2000-2005 Nr.crt. 1 2 3

Indicatorul Variaţia cifrei de afaceri (absolut) Variaţia cifrei de afaceri (relativ) Rata inflaţiei (2001→2005)

∆2001/2000

∆2002/2001

∆2003/2002

∆2004/2003

∆2005/2004

350300 6,68 34,50

1681600 30,08 22,50

-137507 -1,89 15,30

1553304 21,77 11,90

2072331 23,85 8,60

Observaţii mii RON

% %

Fig.9 Comparând cu rata inflaţiei se constată că cifra de afaceri a avut o creştere reală în 2002, 2004 şi 2005.

Fig.10

33

Rezultatul brut al exerciţiului înregistrează o evoluţie oscilantă atingând un minim în 2004 când a fost negativ şi un maxim în anul următor când a atins o valoare de 5,52 ori mai mare decât în anul 2000.

Fig.11 Cele trei rate au evoluţii asemănătoare ieşind în evidenţă evoluţiile contrastante din anii 2004 şi 2005. Tabel nr.26 Dinamica evoluţiei indicatorilor de rezultate între anii 2000-2005 Nr.crt. 1 2 3 4 5

Indicatorul Producţia exerciţiului Valoarea adăugată (VA) Rezultatul exerciţiului (brut)(RE) Rezultatul exerciţiului (net)(PN) Excedent brut din exploatare (EBE )

2001 -12,59 -202,69 41,48 21,78 40,81

2002 41,88 13,03 -22,49 -16,01 14,66

2003 -5,48 -93,20 -4,44 -36,88 -4,51

2004 67,28 302,44 -357,64 -775,93 -226,93

2005 22,10 24,00 304,30 245,47 424,22

Observaţii % % % % %

Indicatorii de rezultate din tabelul anterior au o evoluţie oscilantă cu variaţii foarte mari de la un an la altul.Anul 2004 se caracterizează printr-o evoluţie extremă şi totodată contradictorie punând în evidenţă deprecierea eficienţei activităţii.Astfel în anul 2004 se înregistrează cele mai mari creşteri ale producţiei exerciţiului (67,28%) şi ale valorii adăugate (302,44%) dar şi cea mai mare depreciere a rezultatului exerciţiului brut şi net precum şi a excedentului brut din exploatare.Rezultatul net al exerciţiului marchează în 34

anul 2004 cea mai profundă depreciere dintre indicatorii menţionaţi evoluând de la 319826 mii RON la – 823999 mii RON adică o depreciere de peste 7,75 ori.Aceşti trei indicatori cu cele mai mari scăderi în 2004 au o cele mai mari creşteri în 2005, aprecierea cea mai puternică pe ansamblul perioadei revenind excedentului brut din exploatare cu o creştere de peste 4,24 ori în 2004 faţă de 2003. Tabelul nr.27 Evoluţia indicatorilor economici în perioada 2000-2005 (II) Nr.crt.

Indicatorul

2000

2001

2002

2004

2005

2833900

3279700

4910400

4644988

6008242

6992775

256200

265000

138200

116859

205194

120731

54800

63600

56900

61934

46755

28351

5

Venituri din vânzarea mărfurilor Cheltuieli cu vânzarea mărfurilor

2406200

2310800

2361700

2489605

2679655

3767453

1132600

2056700

1987400

2133824

275254

329737

6

Adaosul comercial (rd.4-rd.5)

7

Producţia exerciţiului

1273600

254100

374300

355781

2404401

3437716

(rd.1 la rd.3+rd.6)

4418500

3862400

5479800

5179561

8664592

10579573

3227000

5085900

6543900

7235366

4502753

5419065

9

Consumuri externe Valoarea adăugată (VA) (rd.7rd.8)

1191500

-1223500

-1064100

-2055805

4161839

5160508

10

Subvenţii din exploatare

100

0

0

0

11

42900

156600

220300

183691

199399

63873

12

Alte venituri din exploatare Impozite, taxe,vărsăminte asimilate

1698300

543200

510400

423849

461995

566629

13

Cheltuieli de personal

735500

1003200

1088400

1209110

1193869

1537409

14

Alte cheltuieli de exploatare Excedent brut din exploatare (EBE ) (rd.9+rd.10+rd.11-rd.12- rd.13rd.14)

-1496300

-3031500

-2922100

-3962941

3286524

1236144

297000

418200

479500

457867

-581150

1884199

4104600

5167600

6099000

7692836

9589400

10609244

848000

1377900

1223000

1429625

4772078

4921570

4952600

6545500

7322000

9122460

14361478

15530814

6,00

6,39

6,55

5,02

-4,05

12,13

5240200

5590500

7272100

7134593

8687897

10760228

1,06 344,97

0,85 427,35

0,99 367,50

0,78 466,70

0,60 603,36

0,69 526,82

1

Producţia realizată

2

Producţia stocată Producţia imobilizată (în execuţie)

3 4

8

15

16

Active imobilizate

17 18

Active circulante nete Activul economic (AE) (rd.16+rd.17)

19

Rata marjei brute a exploatării (REBE) (rd.15/rd.18*100)

20

Cifra de afaceri (CA)

21

Rata de rotaţie a AE a) (rd.20/rd.18) b) (rd.18/rd.20 * 365)

35

2003

Obs.

mii RON mii RON mii RON mii RON mii RON mii RON mii RON mii RON mii RON mii RON mii RON mii RON mii RON mii RON mii RON mii RON mii RON mii RON % mii RON ori zile

Ca o consecinţă a evoluţiei indicatorilor de rezultate ratele de rentabilitate cunosc şi ele un punct de minus în 2004 şi unul de maxim în 2005.Deprecierea puternică în 2004 a indicatorilor de eficienţă poate fi pusă şi pe seama preluării de către OMV a Petrom SA ceea ce ar fi influenţat aplicarea unor întregistrări care au fost amânate până atunci , înregistrări care ar fi marcat negativ indicatorii economici (de exemplu constituirea de provizioane pentru clienţi incerţi, sau înregistrarea pe cheltuieli a unor creanţe care nu mai puteau fi încasate ).Anul 2005 dimpotrivă marchează un reviriment puternic al indicatorilor economici lucru datorat în bună măsură schimbării organizatorice şi a stilului de management al companiei.Un loc extrem de important în acest sens îl ocupă creşterea cotaţiilor la petrolul brut pe piaţa internaţională cât şi opţiunea OMV de a lega preţurile produselor Petrom de preţul internaţional al petrolului. Rata marjei brute a exploatării evoluează uşor ascendent între 2000 – 2003 cu valori cuprinse între 6,00% şi 6,55%, prezintă o uşoară scădere la 5,02 % în anul 2003 , după care înregistrează o scădere puternică la -4,05% (efectul nefavorabil constând pe lângă depreciere în valoarea negativă a ratei) şi un salt la 12,13 % în 2005 ,valoarea ratei înregistrând valoarea maximă din perioada analizată, fiind de peste două ori mai mare decât valoarea medie dintre anii 2000-2003. Tabel nr.28 Evoluţia indicatorilor economici în perioada 2000-2005 (III) Nr.crt.

Indicatorul

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Observaţii

297000

418200

479500

457867

-581150

1884199

mii RON

Venituri financiare

83500

163800

163600

105144

393201

569200

mii RON

Cheltuieli financiare (fără dobânzi)

55100

100200

211200

139125

537182

714085

mii RON

EBIT (rd.1+rd.2- rd.3)

325400

481800

431900

423886

-725131

1739314

mii RON

5

Rezultatul exerciţiului (net)(PN)

223100

271700

228200

144049

-973677

1416422

mii RON

6

Cheltuielile cu dobânzile

20200

50000

97200

104060

98868

55891

mii RON

7

EBIT - Impozit

243300

321700

325400

248109

-874809

1472313

mii RON

8

Activul economic (AE)

4952600

6545500

7322000

9122460

14361478

15530814

mii RON

9

Rata rentabilităţii economice (ROA)

1

Excedent brut din exploatare (EBE )

2 3 4

(rd.7/rd.8*100) 10

Rezultatul brut din exploatare(RBE)

11

Cheltuieli din exploatare

12

Rata rentabilităţii resurselor consumate Rr.ch.expl. (rd.10/rd.11*100)

4,91

4,91

4,44

2,72

-6,09

9,48

297000

418200

479500

457867

-581150

1884199

5297100

5657500

7208000

7039209

9720395

9088984

5,61

7,39

6,65

6,50

-5,98

20,73

Notă:Datele înscrise cu roşu semnifică valorile minime iar cele cu albastru pe cele maxime

36

mii RON mii RON mii RON

%

Fig.12

37

Din datele prezentate în tabelul 28 rezultă că cea mai mare parte a indicatorilor prezintă nivelul maxim în 2005, în timp ce nivelul minim este atins de veniturile financiare , activul economic şi indicatorii de cheltuieli în 2000 iar de ceilalţi indicatori în 2004.O sinteză a evoluţiei indicatorilor analizaţi este dată de rata rentabilităţii economice şi de rata rentabilităţii resureslor consumate. Prima rată înregistrează o scădere continuă de la 4,91% (în anii 2000-2001) la -6,09% în 2004,după care ajunge la 9,48 % în 2005.În cea ce priveşte rata resurselor consumate aceasta prezintă o creştere de la 5,61% în 2000 la 7,39% în 2001 după care scade la -5,98% în 2004 şi creşte puternic la 20,73 % în 2005. Tabelul nr.29 Evoluţia indicatorilor de rentabilitate financiară în perioada 2000-2005 Nr.crt.

Indicatorul

1

Rezultatul exerciţiului (net)(PN)

2

Capitaluri proprii

3

Rata rentabilităţii financiare (ROE) (rd.1/rd.2*100)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Observaţii

223100

271700

228200

144049

-973677

1416422

mii RON

4750100

5983300

6237300

7881935

9392111

10727090

mii RON

4,70

4,54

3,66

1,83

-10,37

13,20

%

55891

mii RON

4

Dobânzi

20200

50000

97200

104060

98868

5

Datorii>1an

199200

525000

703300

752858

530379

6

Datorii ROA> Rdob > Ri

2000 4,70 4,91 41,25 45,70 -0,87 Nu

2001 4,54 4,91 33,12 34,50 -0,83 Nu

2002 3,66 4,44 20,40 22,50 -0,77 Nu

2003 1,83 2,72 20,41 15,30 -0,77 Nu

2004 -10,37 -6,09 17,96 11,90 -1,39 Nu

2005 13,20 9,48 7,50 8,60 0,88 Nu

Observaţii

% % % % % Da/Nu

*Pentru 2000,2001 rata dobânzii BUBID, pentru 2002-2005 rata dobânzii de referinţă Pentru a realiza o analiză pertinentă a rezultatelor economice într-un mediu economic inflaţionist este absolut necesar de a compara rezultatele economice şi financiare cu rata inflaţiei. Metoda Fisher facilitează obţinerea unei rate reale de rentabilitate economică ajustată cu rata inflaţiei în funcţie de rata inflaţie (mai mare sau mai mică de 10%).Se constată că această rată are valori negative între 2000-2004 , având cea mai scăzută valoare în 2004 de -1,39%.Valoarea pozitivă din anul 2005 se datorează atât performanţelor deosebite ale companiei care a generat o valoare a ratei de rentabilitate economică relativ ridicată (în comparaţie cu anii precedenţi) dar şi scăderii ratei inflaţiei. O situaţie considerată satisfăcătoare este atunci când este realizată următoarea serie de inegalităţi : Rfin > Rec> Rdob > Ri. Analizând datele din tabelul nr.30 se constată că ăntre anii 2000-2004 nu este respectată această serie de inegalităţi. În anul 2005 seria de inegalităţi nu este respectată doar datorită cauzelor macroeconomice, rata inflaţiei depăşind rata dobânzii de referinţă. Realizarea celorlalte inegalităţi se datorează performanţelor deosebite ale companiei care a generat o valoare a ratei de rentabilitate economică relativ ridicată (în comparaţie cu anii precedenţi).

39

Fig.13

Fig.14 40

O concluzie generală care se desprinde din analiza evoluţiei principalilor indicatori economicofinanciari în perioada 2000-2005 este aceea că indicatorii exprimaţi în valori absolute au evoluat în general oscilant cu un trend ascendent, iar majoritatea indicatorilor exprimaţi în valori relative au suferit o depreciere severă în anul 2004 urmată de o apreciere puternică în 2005.Această apreciere ar putea părea firească având în vedere valorile scăzute ale indicatorilor în 2004 , dar din studiul realizat se desprinde în mod cert faptul că valorile ridicate ale indicatorilor din 2005 exprimă o însănătoşire vizibilă a situaţiei economico – financiare a companiei. Acest lucru este pus în evidenţă cel mai bine de evoluţia favorabilă a indicatorilor calitativi în anul 2005 cum ar fi :fondul de rulment propriu pozitiv,cash-flow-ul pozitiv, rata de rentabilitate financiară superioară ratei de rentabilitate economică, ratele de rentabilitate economică şi financiară superioare ratei inflaţiei, rata reală de rentabilitate economică pozitivă.

4.2. ANALIZA STRUCTURII CIFREI DE AFACERI 41

Structura cifrei de afaceri reflectă proporţia dintre diferite activităţi , sortimente ,grupe,sectoare care formează nomenclatorul unei întreprinderi.Vastitatea gamei de produse precum şi lipsa unor informaţii mai detaliate ne determină să analizăm structura de afaceri a S.C. Petrom S.A. pe baza datelor cuprinse în Contul de profit şi pierdere. Metodologic , analiza se bazează pe mărimile relative de structură.Pentru comparaţii între exerciţii şi între firme este operaţională folosirea coeficientului de concentrare (Gini –Struck):

n g i  1 2

G

n 1

unde gi reprezintă ponderea activităţii , a produsului / domeniului „i” în cifra de afaceri totală n – numărul de termeni ai seriei Acest coeficient poate lua valori între 0 şi 1 . Apropierea de 1 arată că în structura activităţii sunt câteva produse care dau cea mai mare parte din cifra de afaceri .Apropiere de 0 semnifică o distribuţie relativ uniformă a vânzărilor pe structurile implicate în calcul. Pentru aplicarea acestui coeficient am luat în considerare elementele din cifra de afaceri corespunzătoare veniturilor din exploatare care reprezintă cea mai importantă componentă a cifrei de afaceri.Veniturile din exploatare au fost structurate pe cele trei domenii de activiztate ale Petrom şi anume explorare-producţie, prelucrare şi distribuţie. Tabel nr.31 Evoluţia coeficientului de concentrare şi a veniturilor luate în considerare pentru determinarea acestuia (2001-2004) Nr.crt. 1 2 3 4 5

Indicatorul Venituri din activitatea de explorare-producţie

Venituri din activitatea de prelucrare Venituri din activitatea de distribuţie Total venituri din exploatare Coeficientul de concentrare G

2001 2435900 2226100 2659000 7321000 0,0512

2002 2284600 3268500 2349800 7902900 0,1206

2003 1706300 3433600 2357200 7497100 0,2015

2004 1670200 4865300 2605100 9140600 0,3113

Observaţii mii RON mii RON mii RON mii RON

Coeficientul de concentrare are valori apropiate de zero în anii 2001-2003 ceea ce înseamnă că cele trei domenii de activitate au o contribuţie echilibrată la venitul total din exploatare.Se constată însă că valoarea acestui indicator creşte constant de la o valoare extrem de redusă în anul 2001 la una relativ ridicată în anul 2004 , semn al unor mutaţii structurale în cadrul Petrom S.A., în anul 2004 valoarea indicatorului fiind mai apropiată de 0,5 ceea ce semnifică predominarea unuia dintre cele trei domenii de activitate.Acest fapt este sugerat şi din următorul grafic. 42

Fig.15 Domeniile de explorare-producţie şi distribuţie îşi diminuează constant ponderea în totalul veniturilor .Astfel contribuţia activităţii de explorare –producţie în totalul veniturilor din exploatare scade de la 30,4% în 2001 la 18,3% în 2004, iar contribuţia activităţii de distribuţie scade de la 36,3% în 2001 la 28,5% în 2004.În acest timp activitatea de prelucrare devine activitatea dominantă în cadrul companiei ponderea acesteia în totalul veniturilor din exploatare crescând permanent de la 33,3% în anul 2001 la 53,2 % în 2004,aceasta datorându-se în bună măsură creşterii gradului de utilizare al capacităţilor de producţie. Acest fapt este pus în evidenţă şi de următoarele două reprezentări grafice.

43

Fig.16 a

Fig.16 b

5. INDICATORI SPECIFICI UTILIZAŢI ÎN ANALIZA PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERILOR COTATE ŞI POLITICA DE ACORDARE A DIVIDENDELOR

5.1. INDICATORI SPECIFICI UTILIZAŢI ÎN ANALIZA PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERILOR COTATE 44

Indicatorii specifici utilizaţi în analiza întreprinderilor cotate sunt: -Valoarea bursieră Acest indicator serveşte în special pentru analiza comparativă cu valoarea contabilă a întreprinderii , punând în evidenţă fie plusvaloarea latentă (valoare bursieră >valoarea contabilă ), fie minusul latent de valoare (valoare bursieră < valoare contabilă). -Cifra de afaceri aferentă unei acţiuni (CAa): CA Caa = ─────────── Număr de acţiuni

-Coeficientul de capitalizare bursieră , cunoscut în teoria şi practica economică sub denumirea de Price Earning Ratio (PER): Valoarea bursieră PER = ──────────────── Rezultatul exerciţiului

sau

Cursul unei acţiuni PER = ──────────────── Profitul pe acţiune

-Randamentul unei acţiuni Profitul pe acţiune Ra = ──────────────── Cursul unei acţiuni

-Valoarea adăugată de piaţă (Market value added – MVA ) caracterizează bogăţia degajată de întreprindere la dispoziţia acţionarilor săi. 45

MVA = Valoarea bursieră – Aportul de capital al acţionarilor

O valoare pozitivă a acestui indicator este semnul unei valorificări eficiente ale capitalurilor investite de acţionari. Tabel nr.32 Evoluţia indicatorilor specifici utilizaţi în analiza performanţelor întreprinderilor cotate în anii 2002-2005 Nr.crt. 1

Indicatorul Cifra de afaceri (RON)

2

Rezultatul net al exerciţiului (RON)

3

Nr.de acţiuni

4

Capitalizare (Valoare) bursieră

5

Profitul (Rezultatul) pe acţiune (rd.2/rd.3*1000)

6

Costul unei acţiuni (cotaţie BVB)

7

Aportul de capital al acţionarilor MVA=Val.bursieră-Aportul de capital al acţionarilor

8

2002 7272100000

2003 7134592702

2004 8687896679

2005 10760228000

228200000

144049382

-973677328

1416422000

37734522958

37734522958

56000506078

56000506078

4565877278

5622443921

18592168018

26712000000

0,0060

0,0038

-0,0174

0,0253

0,121

0,149

0,3320

0,4770

3773452296

3773452296

5600050608

5600050608

792424982

1848991625

12992117410

21111949392

0,1927

0,1891

0,1551

0,1921

10

Cifra de afaceri aferentă unei acţiuni (rd.1/rd.3) Coeficientul de capitalizare bursieră (PER ) (rd.4/rd.2)

20,01

39,03

-19,09

18,86

11

Randamentul unei acţiuni (rd.5/rd.6)

5,00%

2,56%

-5,24%

5,30%

9

Tabel nr.33 Dinamica indicatorilor specifici utilizaţi în analiza performanţelor întreprinderilor cotate în anii 2002-2005 Nr.crt.

Indicatorul

1

Cifra de afaceri (RON)

2

Rezultatul net al exerciţiului (RON)

3

Nr.de acţiuni

4

Capitalizare (Valoare) bursieră

5

Profitul (Rezultatul) pe acţiune (rd.2/rd.3*1000)

6

Costul unei acţiuni (cotaţie BVB)

7

Aportul de capital al acţionarilor MVA=Val.bursieră-Aportul de capital al acţionarilor

8

∆2003/2002

∆2004/2003

∆2005/2004

-1,89%

21,77%

23,85%

-36,88%

-775,93%

245,47%

0,00%

48,41%

0,00%

23,14%

230,68%

43,67%

-36,88%

-555,46%

245,47%

23,14%

122,82%

43,67%

0,00%

48,41%

0,00%

133,33%

602,66%

62,50%

46

9 10

Cifra de afaceri aferentă unei acţiuni (rd.1/rd.3) Coeficientul de capitalizare bursieră (PER ) (rd.4/rd.2)

11

Randamentul unei acţiuni (rd.5/rd.6)

-1,89%

-17,95%

23,85%

95,08%

-148,92%

198,76%

-48,74%

-304,41%

201,25%

Evoluţia pe piaţa bursieră arată o creştere puternică a capitalizării bursiere în anul 2004 faţă de anul 2005 cu 230,68% acest lucru datorându-se majorării capitalului social cu 48,41 % dar şi a efectului pozitiv, pe piaţa bursieră , al preluării pachetului majoritar de acţiuni de către OMV.Acest indicator a avut şi în anul următor o evoluţie ascendentă crescând cu încă 43,67%. MVA a evoluat crescător marcând o dinamică accentuată în anul 2004 cu o creştere de 602,66% ,evoluţie marcată şi de majorarea capitalului social.Şi în anii în care capitalul social a rămas nemodificat se constată o preciere a acestui indicator, astfel în 2003 se înregistrează un spor de 133,33% iar în anul 2005 unul de 62,50%.(vezi fig.15). Profitul pe acţiune înregistrează o depreciere puternică în 2004 (-555,46% ) după o depreciere semnificativă în 2003 (-36,88%), însă se constată un reviriment puternic în 2005 (+245,47%).O evoluţie similară a avut-o şi randamentul unei acţiuni şi anume a înregistrat o scădere de la 5,00% la 2,56% în 2003 şi la -5,24% în 2004, urmată de o creştere 5,30% în anul 2005 care este randamentul cel mai ridicat din întreaga perioadă studiată. Coeficientul de capitalizare bursieră a crescut în 2003 cu 95,08% , scade puternic în 2004, pe fondul evoluţiei negative a companiei, cu 148,92% şi creşte din nou în anul 2005 odată cu îmbunătăţirea semnificativă a performanţelor economico-financiare cu 198,76%.

47

Fig.17 Tabelul nr.34 Evoluţia cotaţiei bursiere a acţiunilor Petrom între anii 2002-2005 RON Nr.crt.

1 2 3

Indicatorul

Nivel maxim Nivel minim Sfârşit de an

2002

0,1480 0,0394 0,1210

2003

2004

0,1490 0,1020 0,1490

0,3330 0,1420 0,3320

2005

0,5300 0,2760 0,4770

Se constată o creştere continuă atât a nivelulul cotaţiilor la sfârşitul anului cât şi a nivelurilor minime şi maxime ale cotaţiilor.Nivelul minim a crescut de la 0,0394 RON în 2002 la 0,2760 RON în 2005 adică de peste 7 ori , iar nivelul maxim a crescut de la 0,1480 RON în 2002 la 0,5300 RON în 2005 adică de 3,58 ori.Începând cu 2003 se constată şi o creştere a marjei între nivelurile extreme de cotaţie (0,0470 RON în 2003;0,1910 RON în 2004 şi 0,2540 RON în 2005). Cotaţia la sfârşitul anului a evoluat ascendent între anii 2002-2005.În 2003 nivelul cotaţiei a fost cu 23,14% mai mare decât în 2002, în 2004 se înregistrează o creştere puternică de 230,68% urmată de o creştere de 43,67% în anul 2005.

48

Fig.18

5.2. POLITICA DE ACORDARE A DIVIDENDELOR Analizând în timp modul de acordare a dividendelor se desprinde faptul că în general în anii în care a existat profit conducerea companiei a optat pentru acordarea de dividende. La Adunările Generale ale Acţionarilor din 24 mai 2005,din 22 aprilie 2003 şi din 7 aprilie 1999, Consiliul de Administraţie a propus să nu se distribuie dividende pentru anul 2004,anul 2002, respectiv anul 1998.Aceste decizii au fost rezultatul absenţei profitului de repartizat , aşa cum evidenţiază situaţiile financiare ale Petrom pentru exerciţiile financiare 2004,2002, respectiv 1998. Tabel nr.35 Dividende acordate între anii 1998-2004 Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Dividende acordate 0 16,05 27,6 34,99 0 26,7 0

Observaţii ROL /acţiune ROL /acţiune ROL /acţiune ROL /acţiune ROL /acţiune ROL /acţiune ROL /acţiune

49

Fig.19 Cuantumul dividendelor denotă însă valori simbolice , cuprinse între 16,05 ROL/acţiune şi 34,99 ROL/ acţiune adică mai puţin de 3,5% din valoarea nominală a unei acţiuni.Datorită acestori valori am optat prezentarea acestora în ROL. Pentru anul 2005 managementul a propus suma de 738,4 mil RON pentru a fi plătită ca dividende (circa 0,013 RON / acţiune, 13% din valoarea nominală a unei acţiuni , cel mai ridicat nivel din perioada studiată).Această sumă propusă trebuie aprobată de Adunarea Generală a Acţionarilor. Având în vedere cele menţionate în acest capitol considerăm că în perioda 1998-2004 nu a existat o politică coerentă de acordare a dividendelor.

50

6.ANALIZA RISCULUI 6.1. ANALIZA RISCULUI ECONOMIC ( DE EXPLOATARE ) Riscul economic reprezintă incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp şi cu cel mai mic cost la variaţiile mediului.1 Pentru analiza riscului în teoria economică s-a impus ca o modalitate eficientă analiza pragului de rentabilitate .Pragul de rentabilitate denumit şi „cifra de afaceri critică” este punctul la care cifra de afaceri acoperă cheltuielile de exploatare , iar rezultatul este nul.După acest prag , activitatea devine rentabilă. Pentru întreprinderile care produc şi comercializează o gamă variată de produse , pragul de rentabilitate se stabileşte după relaţia :

Ch F CAPR =

unde

1  RV

RV

Ch F =

n

1   g i rvi i 1

reprezintă rata medie a cheltuielilor variabile

rvi - rata cheltuielilor variabile individuale Se remarcă faptul că pentru a determina pragul de rentabilitate este necesară determinarea structurii cheltuielilor pe cele două componente de bază şi anume cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe. Teoria economică a încercat să definească cât mai strict cele două tipuri de cheltuieli.Dar împărţirea cheltuielilor pe cele două categorii nu se poate face cu precizie datorită în primul rând faptului că chiar şi aşa-zisele cheltuieli fixe sunt şi ele variabile , dar cu o flexibilitate mult mai puţin redusă. Pentru studiul nostru această împărţire a cheltuielilor a avut un grad şi mai mare de subiectivitate datorită faptului că nu am avut la dispoziţie date despre cheltuielie efectuate în funcţie de criteriul menţionat.Am avut la dizpoziţie doar informaţii despre cheltuielile directe şi indirecte şi luând în considerare particularităţile societăţii analizate dar şi echivalenţa relativă stabilită de unii specialişti între cheltuielile directe / indirecte şi cele fixe / variabile am optat pentru următoarea împărţire a cheltuielior: 1

Niculescu Maria: „ Diagnostic financiar” vol.2, pag.314

51

Facem menţiunea că această împărţire nu s-a făcut ,din lipsa datelor necesare, pe baza repartizării standard stabilite de specialiştii în domeniu.Datele care vor rezulta vor avea, datorită cauzelor obiective prezentate anterior, un caracter relativ , dar vor fi relevante pentru a ne forma o imagine aproximativă a acestui indicator raportat la datele concrete ale SC Petrom SA. Prezintă interes deasemenea şi stabilirea momentului , a datei calendaristice, la care pragul de rentabilitate este atins.Acest punct mai este numit şi „punct mort” şi se determină după relaţia:

Pm =

CAPR CAmax

* 365

Tabel nr.36 Tipuri de cheltuieli şi pragul de rentabilitate în anii 2003-2004

Indicatorul Cheltuielile activităţii de bază Cheltuielile activităţii auxiliare Cheltuieli de desfacere Cheltuieli variabile Cheltuieli indirecte de producţie Cheltuieli generale de administraţie Cheltuieli fixe Total cheltuieli de exploatare Cifra de afaceri Pragul de rentabilitate Punctul mort (zile) Cheltuieli cu dobânzi Pragul de rentabilitate (financiar)

2003 4224051 833983 101570 5159604 843759

mii RON 2004 5946648 879049 146573 6972270 917186

1035846 1879605 7039209 7497076 6028539 294 104060 6362294

2482809 3399995 10372265 9791115 11809711 440 98868 12153122

% 2003 82 16 2 69 45

2004 85 13 2 71 27

55 31 100

73 29 100

Pragul de rentabilitate reprezintă 80% din cifra de afaceri în anul 2003 , ceea ce reprezintă un nivel ridicat .Aceasta se datorează performanţelor economice modeste ale anului 2003.În anul 2004 datorită inexistenţei profitului pragul de rentabilitate este superior cifrei de afaceri. Punctul mort , datorită cauzelor menţionate anterior , se găseşte în ultimul trimestru al anului 2003, iar pentru 2004 acesta are valoarea mai mare de 365 zile. 6.2. ANALIZA RISCULUI FINANCIAR 52

Riscul financiar este influenţat de gradul de îndatorare al firmei .Analiza riscului financiar se poate face după o metodologie similară celei prezentate la riscul de exploatare luându-se în considerare şi cheltuielile financiare (cu dobânzile) care la un nivel dat de activitate (deci pentru nevoia de capital dată) , sunt considerate cheltuieli fixe.În acest caz , se calculează un prag de rentabilitate global după relaţia:

CAPRG =

Ch F  Dob 1  Rv

Pragul de rentabilitate determinat pe baza acestei relaţii (vezi tabelul nr.36) reprezintă 84,9% din cifra de afaceri din anul 2003 şi respectiv 124,1% din cea a anului 2004 .

7.STRATEGII DE FINANŢARE 53

7.1. COSTUL CAPITALULUI

Strategiile de finanţare au în vedere alegerea modurilor de finanţare adecvate pentru obiectivele urmărite de o entitate economică în vederea bunei desfăşurări a activităţii acesteia precum şi derularea investiţiilor propuse.În elaborarea strategiilor de finanţare un rol determinant îl joacă costul diferitelor tipuri de resurse. Pentru resursele externe atrase costurile sunt reprezentate de dobânzile achitate, în cazul împrumuturilor de la instituţiile bancare, dobânzile achitate şi costurile de emisiune în cazul obligaţiunilor , iar în cazul emiterii de noi acţiuni costurile legate cu emisiunea acţiunilor. În teoria economică preocupările legate de costul finanţării s-au îndreptat atât către resursele proprii cât şi asupra celor de provenienţă externă. Dacă pentru componenta externă a capitalului există posibilitatea evaluării cât mai detaliate a costurilor pe baza datelor existente, pentru determinarea costurilor componentei capitalurilor proprii a fost necesară elaborarea de către specialişti a unor modele specifice care evaluează costul capitalului propriu . Unul dintre aceste modele este cel numit CAPM (prescurtare de la „Capital Assets Priceses Model”) şi care are următoarea formă: Kc = Rf +(E(M)-Rf)*β unde: Kc- costul capitalului Rf- rata dobânzii fără risc E(M)-speranţa de rentabilitate a pieţei de capital β – coeficient ce exprimă variabilitatea acţiunilor firmei în raport cu variabilitatea pieţei de capital Rezultatul acestei evaluări a capitalului propriu depinde de acurateţea datelor disponibile.Astfel pentru o evaluare cât mai exactă este indicată folosirea ratelor săptămânale a dobânzii iar calculul coeficientului β să se folosească date actualizate săpămânal. În studiul de faţă având în vedere datele disponibile am aplicat metoda prezentată folosind rata dobânzii de referinţă la sfârşitul anului, indicele bursier BET de la ultima şedinţă de tranzacţionare din an , speranţa de rentabilitate a pieţei de capital am aproximat-o cu evoluţia indicatorului bursier BET, iar coeficientul β a fost determinat doar prin raportarea indicilor de dinamică ai cotaţiilor acţiunilor la Bursa 54

de Valori Bucureşti la ultima şedinţă din an , cu indicii de dinamică ai indicatorului BET (valori medii anuale). Tabel nr.37 Evoluţia costului mediu ponderat al capitalului şi a elementor determinante între anii 2002-2005 Nr.crt. 1 2 3 4 5

Denumirea indicatorului Cotatia bursieră la sfârşitul anului (RON) Indicele BET Rata dobânzii de referinţă Costul capitalului propriu (CAPM) Costul mediu ponderat al capitalului

2002 0,1210 1659,06 20,40% X X

2003 0,1490 2171,88 20,41% 28,27% 27,14%

2004 0,3320 4364,71 17,96% 118,93% 113,29%

2005 0,4770 6586,13 7,50% 44,74% 44,61% Sursa BNR,BVB

Tabel nr.38 Dinamica cotaţiei bursiere a indicelui BET şi evoluţia coeficientului β între anii 2002-2005 Nr.crt. 1 2 3

Denumirea indicatorului Cotatia bursieră la sfârşitul anului (RON) Indicele BET Coeficient β

∆2003/2002 23,14% 30,91% 0,75

Fig.20 55

∆2004/2003 122,82% 100,96% 1,22

∆2005/2004 43,67% 50,90% 0,86

Coeficientul β indică pentru acţiunile Petrom o evoluţie inferioară indicelui BET în anii 2003 şi 2005 şi una superioară în anul 2004 , an în care s-a efectuat şi achiziţionarea pachetului majoritar de acţuni de către OMV.Aceasta semnifică faptul că pe ansamblul grupului de companii care sunt folosite pentru determinarea indicelui BET, în anii 2003 şi 2005 au fost societăţi ale căror cotaţii ale acţiunilor au crescut semnificativ determinând o capitalizare mai accentuată a acestora în raport cu Petrom SA. Costul capitalului este puternic influenţat de structura surselor de finanţare.Se observă că împrumuturile de pe piaţa de capital şi cea bancară ocupă o pondere redusă în cadrul surselor de finanţare, ponderea acestora scăzând în perioada 2002-2005, ajungând în 2005 la doar 0,32%. Tabel nr.39 Evoluţia structurii capitalului între anii 2002-2005 Mii Indicatorul Capitaluri proprii Capitaluri externe Total pasive stabile Capitaluri proprii Capitaluri externe Total pasive stabile

2002 6237300 726300 6963600 89,57% 10,43% 100,00%

2003 7881935 752858 8634793 91,28% 8,72% 100,00%

2004 9392111 530379 9922490 94,65% 5,35% 100,00%

RON 2005 10727090 34901 10761991 99,68% 0,32% 100,00%

Dintre sursele de finanţare , un loc aparte îl ocupă emisiunea de acţiuni.Acest mod de finanţare implică atragerea unor resurse externe care însă sunt încorporate resuselor proprii , deoarece prin cumpărarea acţiunilor sunt „cumpărate” drepturi de proprietate asupra societăţii.Deşi aceste resurse sunt evidenţiate în capitalurile proprii , totuşi ele au fost iniţial de provenienţă externă ceea ce face oportună şi analizarea structurii surselor de finanţare externă cu includerea în cadrul acestora şi a emisiunilor de acţiuni. Tabel nr.40 Sursele externe de finanţare (2002-2004) mii Indicatorul Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni Împrumuturi de la instituţii de credit Emisiune de acţiuni Total pasive stabile Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni Împrumuturi de la instituţii de credit Emisiune de acţiuni

RON 2004

2002

2003

427800 275500

506443 214291

703300

720734

7660147 8151319

60,83% 39,17% 0,00%

70,27% 29,73% 0,00%

6,03% 0,00% 93,97%

56

491172

Total pasive stabile

100,00%

100,00%

100,00%

Pentru anii 2002 şi 2003 se remarcă preferinţa pentru împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni . Aceasta a furnizat constituit peste 2/3 din totalul resurselor externe în cei doi ani. În anul 2004 cvasitotalitatea resurselor a provenit din emiterea de acţiuni prilejuită de majorarea de capital prilejuită de decizia conducerii politice de a privatiza SNP Petrom SA prin preluarea pachetului majoritar de acţiuni de către OMV.

Fig.21 Raportul existent între capitalurile proprii şi cele externe arată gradul de autonomie al unei entităţi economice, dar nu poate indica capacitatea de a genera resurse pentru finanţarea activităţii şi programului investiţional.Această capacitate este determinată de un indicator denumit „Capacitatea de autofinanţare” (prescurtat CAF) care exprimă un surplus monetar net global, ţinând cont de toate laturile activităţii întreprinderii. Legat de acest indicator se mai poate determina rata de rambursare a datoriilor financiare (RRDF ) ca raport dintre datoriile financiare şi CAF.Această rată indică numărul de ani necesari pentru a asigura rambursarea datoriilor financiare pe baza CAF anuale degajate de întreprindere. CAF nu reprezintă decât o finanţare potenţială .Bogăţia creată în mod real se apreciază după deducerea remunerării acţionarilor: Autofinanţarea exerciţiului = CAF – Dividende distribuite 57

Autofinanţarea contribuie la consolidarea structurii financiare a întreprinderii şi creşterea libertăţii de acţiune a acesteia. Pentru determinarea CAF , pe baza informaţiilor avute , am aproximat valoarea netă contabilă a activelor cedate cu valoarea veniturilor din vânzarea de active pe care am apreciat-o la 90% din valoarea altor venituri din exploatare . Tabel nr.41 Evoluţia capacităţii de autofinanţare , a ratei de rambursare a datoriilor financiare şi a autofinanţării exerciţiului între 2000-2005 mii Nr.

Denumirea

2000

2001

2002

2003

2004

RON 2005

crt. 1

Rezultatul exerciţiului

222900

271700

228200

144049

-973677

1416422

2

Amortizări şi provizioane

60800

21100

12700

725958

1292401

1133499

3

Venituri din provizioane

106800

16400

35500

71819

154394

337362

4

Valoarea netă a activelor cedate

38610

140940

198270

165322

179460

179459

5

Venituri din vânzarea de active

38610

140940

198270

165322

179460

179459

6

Subvenţii pentru investiţii

0

0

0

0

0

0

7

Capacitatea de finanţare a exerciţului (rd.1+2-3+4-5-6)

176900

276400

205400

798188

164330

8

Datorii financiare

328200

800100

1068100

963673,28

651657,71

nd

9

Rata de rambursare a datoriilor financiare (ani)

10

Dividende acordate

11

Autofinanţarea exerciţiului (rd.7-rd.10)

2212559

1,86

2,89

5,20

1,21

3,97

nd

104149

137231

0

100751

0

nd

72751

139169

205400

697437

164330

Capacitatea de finanţare a exerciţiului are o evoluţie oscilantă variind între 164330 mii RON în anul 2004 şi 2212559 mii RON în anul 2005.Faptul că în anul 2004 capacitatea de autofinanţare se situează la cel mai mic nivel este în strânsă concordanţă cu rezultatele financiare precare înregistrate.Acest indicator înregistrează o creştere spectaculoasă de 13 ori în anul 2005, când ajunge la valoarea maximă din perioada de timp analizată, aceasta datorându-se atât rezultatelor financiare pozitive înregistrate cât şi aplicării unor noi politici financiare. Rata de rambursare a datoriilor financiare variază de la 5,2 ani în 2002 la 1,21 ani în 2003 şi exprimă o capacitate bună de rambursare a datoriilor având în vedere că cea mai mare parte a împrumuturilor contractate au fost cu termen de rambursare de 5 ani. Autofinanţarea exerciţiului are valori diferite de CAF în anii în care s-au distribuit dividende (2000,2001,2003) şi exprimă contribuţia efectivă de resurse interne la finanţarea companiei.

58

Pentru a avea o imagine completă asupra surselor de finanţare redăm în următorul tabel ponderea diferitelor surse de finanţare între anii 2002-2004. Tabel nr.42 Structura surselor de finanţare între anii 2002-2004 Denumirea indicatorului Autofinanţarea exerciţiului Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni Împrumuturi de la instituţii de credit Emisiune de acţiuni Total pasive stabile

2002 22,60% 47,08% 30,32% 0,00% 100,00%

2003 49,18% 35,71% 15,11% 0,00% 100,00%

2004 1,98% 5,91% 0,00% 92,12% 100,00%

Fig.22 Autofinanţarea exerciţiului constituie în anul 2003 principala sursă de finanţare (aproape 1/2 din total). 7.2. ÎMPRUMUTURILE PE TERMEN LUNG La 31.12.2004 , Petrom SA avea în derulare 5 contracte de împrumut pe termen lung , la care se adăuga împrumutul din emisiunea internaţională de obligaţuni (Eurobonduri) din data de 2 octombrie 2001.Această emisiune de obligaţiuni este negarantată şi are drept manageri o serie de prestigioase instituţii financiare internaţionale :ABN Amro ING Bank,Alpha Bank,Caboto,HVB,NBG International , 59

RZB Austria.Valoarea emisiunii este de 125 mil. euro., iar data scadentă este 2 octombrie 2006.Dobânda , plătibilă anual este de 11,625%.Valoarea netă a emisiunii de obligaţiuni este destinată scopurilor generale ale companiei. Celelalte împrumuturi pe termen lung contractate şi aflate în derulare la 31.12.2004 sunt prezentate în următorul tabel: Tabel nr.43 Împrumuturile pe termen lung la 31.12.2004 Nr. crt. 1

Creditor

Valoare

Scadenţă

Dobândă

175.600.000USD

25.04.2014

2

Ministerul Finanţelor Publice conform contractului dintre MFP şi BIRD Banca Comercială Română

5.560.000 USD

Dec.2006

3

KEXIM Korea

Dec.2007

4 5

Mediocredito Centrale- Italia BERD şi Banca de comerţ şi dezvoltare Marea Neagră Partea A-BERD -BCDMN Partea B-BERD+BCDMN

21.000.000 USD redusă în dec.2002 la 17.946.628 USD 10.030.000 USD 150.000.000 USD

Costul împrumuturilor aprobate de bancă pe 3 luni anterioare +0,5% pe an LIBOR/6luni + 2% pe an 6,94% pe an

Mai 2007

6,94% pe an

2010

LIBOR + 4,65%

2008

LIBOR + 4,15%

100.000.000 USD 10.000.000 USD 40.000.000 USD

Suma rămasă de plătit la 31.12.2004 28.145.051,33USD

2.224.000 USD 8.973.142 USD

4.012.000 USD

6.991.666,66 USD

Sursa:Petrom SA , Raport 2004

În legătură cu împrumutul de la punctul 5 , BERD şi-a exercitat opţiunea de conversie în acţiuni pentru întreaga sumă aferentă împrumutului A.Suma a fost convertită la data încheierii , împreună cu rambursarea întregii sume rămase din împrumutul B.Închiderea a avut loc la data de 14 decembrie 2004.Acest fapt a modificat structura acţionariatului (BERD deţine 2,026% din pachetul de acţiuni) şi explică structura surselor de finanţare externă din anul 2004.(vezi tabel nr.40,fig.21). Împrumuturile au fost contractate pentru finanţarea operaţiunilor de modernizare a activităţilor de prelucrare şi pentru protecţia mediului. Cea mai mare parte a resurselor obţinute din împrumuturi pe termen lung a provenit fie de pe piaţa externă de capital (în cazul Eurobondurilor) fie de la instituţii de credit din afara României. Acest fapt sugerează , alături de acordarea unor împrumuturi fără garanţie,că Petrom SA se bucură de credibilitate pe plan extern, acest lucru fiind evident mai ales după achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni de către OMV. 60

7.3. ÎMPRUMUTURILE PE TERMEN SCURT Împrumuturile pe termen scurt au o pondere redusă în ansamblul datoriilor ce trebuie plătite întrun an (12% în 2004), dar având în vedere dimensiunile companiei şi necesitatea asigurării finanţării unor mari cantităţi de materii prime , acestea joacă un rol important în desfăşurarea activităţii companiei . Petrom a încheiat atât contracte ce privesc finanţarea descoperirii de cont (cu ING Bank, ABN Amro Bank,Citibank,Raiffeisen Bank), cât şi alte tipuri de contracte pentru pentru finanţarea activităţii curente. Tabel nr.44 Structura creditorilor împrumuturilor pe termen scurt la 31.12.2004 Nr.crt. 1 2 3 4 5

Banca BCR Kexim Korea Mediocredito Italia BCD Marea Neagră BIRD Total

miiRON % 6464501 4,44% 26082232 17,93% 11661680 8,02% 19450668 13,37% 81809194 56,24% 145468275 Sursa:Petrom SA , Raport 2004

Fig.23

61

7.4. MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL În conformitate cu hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor din data de 22.11.2005 , S.C.Petrom S.A. urmează să-şi majoreze capitalul social prin emiterea unui număr de noi acţiuni nominative ordinare , astfel încât să se aloce Ministerului Economiei şi Comerţului numărul cuvenit de acţiuni în schimbul valorii terenurilor pentru care Societatea a obţinut Certificat de atestare a dreptului de proprietate în perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005, acordând în acelaşi timp şi celorlalţi acţionari existenţi la data de 8 decembrie 2005 dreptul de preferinţă să subscrie pentru un număr de acţiuni noi necesar pentru ca aceştia să îşi menţină cota de participare în Societate.Sumele rezultate din majorarea capitalului social sunt destinate investiţiilor. În aceste condiţii , capitalul social urmează a fi majorat cu maximum 65.531.238 RON, respectiv de la 5.600.050.607,8 RON la 5.665.581.845,8 RON.Decizia finală privind majorarea capitalului social va fi luată de Consiliul de Administraţie al societăţii pe baza rezultatelor subscrierii , acţiunile nesubscrise urmând a fi anulate. Numărul maxim de acţiuni noi ce urmează să fie emise este 655.312.380 acţiuni , cu valoarea nominală de 0,1 RON per acţiune, în valoare totală de 65.531.238 RON, dintre care 266.977.088 acţiuni urmează a fi alocate Ministerului şi Comerţului în schimbul terenurilor menţionate , restul de 388.335.292 acţiuni nou emise putând fi subscrise în baza dreptului de preferinţă. Ca urmare a procesului de subscriere , se va solicita admiterea şi tranzacţionarea noilor acţiuni la cota Bursei de Valori Bucureşti , în aceeaşi categorie ca acţiunile deja aflate în circulaţie respectiv categoria I. Numărul de drepturi de preferinţă necesar pentru achiziţionarea unei noi acţiuni este dat de raportul de mai jos: Număr acţiuni existent = 56.000.506.078 = 85,4562004123896 Numărul maxim de acţiuni 655.312.380 Ca urmare , pentru achiziţionarea unei noi acţiuni noi sunt necesare 85,4562004123896 drepturi de preferinţă. Rata de subscriere este datăde raportul dintre numărul maxim de acţiuni noi şi numărul de acţiuni vechi .În toate calculele se va utiliza rata de subscriere considerând toate zecimalele , după cum urmează:

62

Număr maxim de acţiuni ce vor fi emise Număr de acţiuni existent

=

. 655.312.380

. = 0,0117019010343809

56.000.506.078

Acţiunile noi vor fi oferite pentru subscriere la valoarea nominală , respectiv 0,1 RON, sau pentru deţinătorii de drepturi de preferinţă nerezidenţi , echivalentul în Euro la cursul BNR valabil pentru data de 22 noiembrie 2005 , respectiv 1Euro= 3,6561 RON. Numărul cuvenit de acţiuni noi ce pot fi subscrise în baza dreptului de preferinţă se calculează astfel: Numărul cuvenit de acţiuni noi = Nr.drepturi de preferinţă x (exprimat cu zecimale)

Rata de subscriere (cu toate zecimalele)

Acţiunile care nu sunt subscrise de deţinătorii de drepuri de preferinţă vor fi anulate. Acest fapt sugerează caracterul special al acestei emisiuni de acţiuni care are ca proncipal scop compensarea valorii unor terenuri trecute în proprietatea Petrom.Celelalte acţiuni sunt emise în virtutea protejării drepturilor acţionarilor, finanţarea companiei pe această cale având un rol secundar.Se poate afirma că subscrierea noilor acţiuni de către vechii acţionari la valoarea nominală de 0,1 RON per acţiune , mult sub preţul pieţei reprezintă şi o modalitate de recompensare a acestora , evitându-se şi plata unor impozite.

63

8.DIAGNOSTICUL RESURSELOR UMANE 8.1. EVOLUŢIA ŞI STRUCTURA NUMĂRULUI DE ANGAJAŢI Resursele umane joacă un rol deosebit de important în cadrul oricărui agent economic.Calitatea şi pregătirea personalului pot constitui puncte forte sau slabe ale unei organizaţii , atât în ceea ce priveşte personalul de conducere cât şi cel operativ. Analiza resurselor umane are în vedere dinamica în timp a personalului, structura acestuia pe domenii de activitate, nivel de pregătire profesională, grupe de vârstă precum şi indicatorii de eficienţă a resurselor umane. Tabel nr.45 Evoluţia nr.de angajaţi Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Nr.angajaţi 90056 88342 77546 78012 77362 60459 56694 50010 42963

I an/1997 0,98 0,86 0,87 0,86 0,67 0,63 0,56 0,48

Numărul de angajaţi după o scădere semnificativă în anul 1999 , s-a situat aproximativ la acelaşi nivel între anii 1999-2001, după care a scăzut în permanenţă, ajungând în anul 2005 la mai puţin de jumătate de numărul de angaţaţi înregistraţi în anul 1997.Restructurarea companiei şi externalizarea unor activităţi sunt principalele cauze care au determinat reducerea de personal. Sursa S.C. Petrom S.A.

Fig.24 Tabel nr.46 64

Evoluţia nr.de angajaţi pe domenii de activitate (2002-2004) Domeniul de activitate Explorare şi producţie Prelucrare Distribuţie Transport Sediu TOTAL

2002 33268 11797 14070 579 745 60459

2003 32668 9075 13635 716 600 56694

2004 26473 8962 13276 734 565 50010

2002 55,03% 19,51% 23,27% 0,96% 1,23% 100,00%

2003 57,62% 16,01% 24,05% 1,26% 1,06% 100,00%

2004 52,94% 17,92% 26,55% 1,47% 1,13% 100,00%

Sursa S.C. Petrom S.A.

În ceea ce priveşte structura personalului aceasta a rămas aproximativ aceeaşi între anii 20022004 cu mici variaţii.Cel mai mare număr de personal este angajat în domeniul de explorare şi producţie (peste 50%) .

Fig.25 Ritmurile de scădere a numărului de angajaţi pe cele trei domenii de activitate este diferit , cel mai rapid ritm fiind în domeniul de explorare şi producţie , iar cel mai scăzut în domeniul distribuţiei. În anul 2004 numărul de angajaţi din cadrul activităţii de explorare şi producţie a scăzut faţă de anul 2003 cu 19% , aceasta reprezentând 93% din reducerea netă de personal aferentă anului 2004.Această reducere s-a datorat în principal externalizării activităţilor de întreţinere şi reparaţii în 7 sucursale din segmentul de explorare şi producţie (5661 de salariaţi). Scăderea numărului de angajaţi pe segmentul distribuţie cu 3% , în comparaţie cu 2003, se datorează atât transferului parcului auto existent în sucursalele Peco către Transpeco , o sucursală specializată în activitatea de transport , cât şi plecării unor angajaţi din cadrul companiei.

65

Fig.26 Din punct de vedere al nivelului de educaţie , majoritatea angajaţilor companiei au absolvit şcoala generală cu nivel maxim de pregătire (73%).În anul 2004 , absolvenţii de universitate au reprezentat 15% din angajaţii companiei , în timp ce absolvenţii cu studii medii 12%.Programul de restructurare a modificat structura angajaţilor în funcţie de nivelul de educaţie , în special în ceea ce priveşte categoria absolvenţilor de şcoală generală care a înregistrat o scădere de 5,4 % în 2004, în special din cauza externalizării activităţilor auxiliare (întreţinere,reparaţii,transport). Pregătirea profesională a angajaţilor se realizează fie în cadrul companiei , fie în colaborare cu instituţii educaţionale .În anul 2004 au beneficiat de pregătire 17163 angajaţi , adică 34% din forţa de muncă (faţă de 12% în anul 2003). La nivelul anului 2004 structura angajaţilor pe grupe de vârstă indică predominarea angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani (41%), vârsta medie a angajaţilor fiind de 37 de ani.

Fig.27 8.2. ANALIZA EFICIENŢEI RESURSELOR UMANE 66

Eficienţa utilizării resurselor umane constituie un element fundamental al competitivităţii întreprinderilor.Cel mai folosit indicator care exprimă această eficienţă este cel al productivităţii muncii.În teoria economică se găsesc numeroase metode de determinare a productivităţii muncii.Dintre acestea am selectat determinarea productivităţii muncii prin raportarea producţiei exerciţiului (determinată în cap.4.1, tabel nr.27) la numărul de angajaţi deoarece utilizează date disponibile. Tabel nr.47 Evoluţia productivităţii muncii în perioada 2000-2005 Nr.crt.

Indicatorul

2000

2001

2002

2003

2004

2005

4418500

3862400

5479800

5179561

8664592

10579573

Număr angajaţi

78012

77362

60459

56694

50010

42963

Productivitatea muncii (W)(RON/angajat)

56639

49926

90637

91360

173257

246248

38874

37120

73989

79237

154832

226748

5

Productivitatea reală a muncii (WR) Indicele de dinamică ai productivităţii reale a muncii (2000=100)

95,49

190,33

203,83

398,30

583,30

6

Variaţia productivităţii reale a muncii

-4,51%

99,32%

7,09%

95,40%

46,45%

1

Producţia exerciţiului (QE)

2 3 4

Cu excepţia anului 2001 când productivitatea muncii (atât cea nominală cât şi cea reală) au înregistrat o scădere, în restul perioadei productivitatea muncii înregistrează o dinamică pozitivă semnificativă .Pentru a aprecia corect eficienţa muncii este necesară calcularea unei productivităţi reale derminată prin ajustarea producţiei exerciţiului cu rata inflaţiei.Productivitatea reală a muncii a avut rate puternice de creştere în anii 2002,2004 şi 2005 ajungnd să fie de peste 5,8 ori mai mare decât în anul 2000.Creştere eficienţei resurselor umane se datorează în mare măsură restructurării personalului şi externalizării unor activităţi cu o productivitate a muncii mai redusă.

Fig.28

67

Un interes aparte îl reprezintă şi evoluţia sectorială a productivităţii muncii .Datorită faptului că informaţiile sectoriale disponibile s-au limitat numai la veniturile înregistrate pe cele trei domenii principale de activitate am raportat aceste venituri la numărul de angajaţi din fiecare sector de activitate. Tabel nr.48 Productivitatea muncii pe sectoare de activitate în perioada 2001-2004 Nr.crt.

2001

1

Indicatorul Productivitatea în activitatea de explorareproducţie

2002

2003

2004

Observaţii

49100

68673

52232

63091

RON/angajat

2

Productivitatea în activitatea de prelucrare

169144

277062

378358

542881

RON/angajat

3

Productivitatea în activitatea de distribuţie

182248

160407

164253

185946

RON/angajat

4

IW explorare - producţie

139,86

106,38

128,49

2001=100

5

IW prelucrare

163,80

223,69

320,96

2001=100

6

IW distribuţie

88,02

90,13

102,03

2001=100

Cel mai productiv domeniu de cativitate este cel al prelucrării , urmat de cel al distribuţiei.Productivitatea redusă din domeniul explorare –producţie se datorează numărului mare de angajaţi precum şi a cheltuielilor ridicate de explorare şi deschidere de noi exploatări.Cea mai dinamică evoluţie a avut-o sectorul de prelucrare datorită atât restructurării personalului cât şi creşterii gradului de utilizare a capacităţilor de rafinare.Sectorul de distribuţie a înregistrat o scădere a productivităţii în anii 2002 şi 2003 iar în anul 2004 a înregistrat o uşoară creştere , această evoluţie fiind pusă pe seama unei scăderi a veniturilor din acest domeniu de activitate datorat concurenţei puternice , în condiţiile menţinerii la acelaşi nivel a numărului de angajaţi.

68

9. ANALIZA CHELTUIELILOR Pentru realizarea analizei cheltuielilor se recurge la o multitudine de indicatori şi criterii , specialiştii grupând metodele de analiză în două mari categorii:metode de analiză a cheltuielilor şi metodele de analiză a costului unitar.În capitolul de faţă ne propunem să facem o prezentare sumară a cheltuielilor pe baza datelor din Contul de profit şi pierdere , punând în evidenţă evoluţia temporală , structurală şi indicii de dinamică pentru perioada 2000-2005. Tabelul nr.49 Evoluţia cheltuielilor pe categorii (2000-2005) mii RON Nr.crt.

Denumirea

2000

1

2539000

2

Cheltuieli cu materiile prime şi materialele Cheltuieli cu prestaţiile externe,apă,energie

3

Cheltuieli privind mărfurile

4

Cheltuieli cu personalul

5

Cheltuieli cu taxe şi impozite

6

Alte cheltuieli de exploatare

7

Cheltuieli financiare

8

Total cheltuieli

2001

2002

2003

2004

2005

4130000

4887100

5451741

2181330

2319430

688000

955900

1656800

1783625

2321422

3099635

1132600

2056700

1987400

2133824

275254

329737

735500

1003200

1088400

1209110

1193869

1537409

1780400

703300

616900

599626

611673

833630

288600

690700

585800

1046337

3717159

2403185

83500

163800

163600

243185

636050

769976

7247600

9703600

10986000

12467449

10936758

11293002

Cheltuielile generale au avut un trend crescător ,cu excepţia anului 2004, datorită în mare măsură şi inflaţiei.În situaţia prezentată pentru anii 2000-2003 cheltuielile cu despăgubirile,donaţiile şi activele cedate au fost înregistrate în roşu în Contul de profit şi pierdere, fapt pentru care am considerat oportună neluarea lor în considerare pentru intervalul menţionat pentru a nu denatura prezentarea temporală şi pentru a nu face imposibilă prezentarea structurală a cheltuielilor.Se remarcă trei categorii de evoluţii în timp a cheltuielilor: -a) Cheltuieli cu o creştere permanentă :cheltuieli cu prestaţiile externe , energie,apă,cheltuieli cu personalul, cheltuieli financiare b) Cheltuieli cu evoluţie ascendentă între 2000-2003 urmată de o scădere puternică:cheltuieli cu materiile prime şi materialele , cheltuieli cu mărfurile c) Cheltuieli cu o evoluţie oscilantă:cheltuielile cu taxele şi impozitele şi alte cheltuieli de exploatare .Cheltuielile cu impozitele şi taxele au fost influenţate şi de amânările acordate la plata acestora de către Ministerul de Finanţe , iar cheltuielile privind despăgubirile, donaţiile şi activele cedate au fost incluse în 2004 şi 2005 la alte cheltuieli de exploatare (pentru anii precedenţi având 69

valori negative), aceste evoluţii modificând foarte mult structura cheltuielilor şi explicând ponderea mare a altor cheltuieli de exploatare în anii 2004 şi 2005). Tabel nr.50 Structura cheltuielilor (2000-2005) Nr.crt.

Denumirea

2000

2001

2002

2003

2004

2005

1

35,03%

42,56%

44,48%

43,73%

19,94%

20,54%

2

Cheltuieli cu materiile prime şi materialele Cheltuieli cu prestaţiile externe,apă,energie

9,49%

9,85%

15,08%

14,31%

21,23%

27,45%

3

Cheltuieli privind mărfurile

15,63%

21,20%

18,09%

17,12%

2,52%

2,92%

4

Cheltuieli cu personalul

10,15%

10,34%

9,91%

9,70%

10,92%

13,61%

5

Cheltuieli cu taxe şi impozite

24,57%

7,25%

5,62%

4,81%

5,59%

7,38%

6

Alte cheltuieli de exploatare

3,98%

7,12%

5,33%

8,39%

33,99%

21,28%

7

Cheltuieli financiare

1,15%

1,69%

1,49%

1,95%

5,82%

6,82%

8

Total cheltuieli

100,00%

100,00%

100,00%

100,00%

100,00%

100,00%

Astfel cheltuielile cu taxele şi impozitele reprezentau 24,57% în 2000 şi doar 4,81% în 2003.Evident evoluţia acestui indicator poate fi pusă atât pe diminuarea fiscalităţii , a rezultatelor financiare modeste care care influenţează cuantumul impozitelor directe , dar şi unor facilităţi , reduceri sau amânări la plata obligaţiilor fiscale. Structural în perioada 2000-2005 au loc transformări importante .Cheltuielile cu materiile prime şi materiale scad ca pondere şi nu mai au ponderea cea mai importantă.Cheltuielie cu prestaţiile externe, energie ,apă au crescut în importanţă mai ales pe seama procesului de externalizare a anumitor activităţi ajungând să ocupe primul loc în 2005 cu 27,45% din totalul cheltuielilor. Cheltuielile cu mărfurile au suferit o diminuare drastică a poziţiei în cadrul cheltuielilor scăzând de 15%-20% în anii 2000-2003 la ponderi sub 3% din totalul cheltuielilor, explicabil prin schimbarea strategiei de administrare a staţiilor de distribuţie a carburanţilor dar şi adoptării probabil a unei noi politici de gestionare a stocurilor. Cheltuielile cu personalul au înregistrat o uşoară creştere a importanţei cu circa 3,5 puncte procentuale în timp ce cheltuielile financiare au avut o creştere importantă a participării la totalul cheltuielilor (de la 1,15% la 6,82%) acest fapt fiind pus pe seama creşterii cheltuielior legate de emisiunile de obligaţuni şi de plata dobânzilor aferente împrumuturilor contractate.

70

Fig.29a

Fig.29b

71

Tabel nr.51 Dinamica tipurilor de cheltuieli (2000-2005)

2000=100

Nr.crt.

Indicatorul

I2001/2000

I2002/2000

I2003/2000

I2004/2000

I2005/2000

1

162,66

192,48

214,72

85,91

91,35

2

Cheltuieli cu materiile prime şi materialele Cheltuieli cu prestaţiile externe,apă,energie

138,94

240,81

259,25

337,42

450,53

3

Cheltuieli privind mărfurile

181,59

175,47

188,40

24,30

29,11

4

Cheltuieli cu personalul

136,40

147,98

164,39

162,32

209,03

5

Cheltuieli cu taxe şi impozite

39,50

34,65

33,68

34,36

46,82

6

Alte cheltuieli de exploatare

239,33

202,98

362,56

1288,00

832,70

7

Cheltuieli financiare

196,17

195,93

291,24

761,74

922,13

8

Total cheltuieli

133,89

151,58

172,02

150,90

155,82

Indicii de dinamică pun în evidenţă intensitatea evoluţiei în timp în timp a diferitelor tipuri de cheltuieli.Pe ansamblu cheltuielile au crescut de peste 1,5 ori între anii 2000-2005, dar creşterea nu a fost la fel pentru toate cheltuielile .Se observă existenţa unor cheltuieli care s-au diminuat (cheltuielile cu materiile prime, materialele, cheltuielile cu taxele şi impozitele şi cheltuielile cu mărfurile ) şi a unor cheltuieli cu o creştere puternică ( de peste două ori -cheltuielile cu personalul ) şi cu o creştere foarte puternică (celelalte tipuri de cheltuieli ).Cea mai intensă creştere au avut-o cheltuielile financiare care au sporit de peste nouă ori între anii 2000-2005.

72

10. OBIECTIVE PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU 10.1. OBIECTIVE PE TERMEN SCURT În anul 2006 managementul companiei îşi va concentra atenţia asupra îmbunătăţirii eficienţei prin continuarea implementării programului de modernizare pe care Petrom l-a iniţiat în 2005.În acelaşi timp Petrom va urmări dezvoltarea continuă a activităţii sale de bază (Zona Caspică şi sud-estul Europei. În activitate de extracţie vor fi forate primele sonde pe baza tehnologiei moderne 3D în România, atât pe uscat cât şi off-shore şi sunt programate acţiuni semnificative în vederea stabilizării producţiei pe termen mediu şi a reducerilor costurilor de producţie :investiţii în modernizarea şi raţionalizarea producţiei şi forajul unor noi sonde de producţie .Cu toate acestea , se aşteaptă o reducere a producţiei atât ca urmare a declinului natural , cât şi a închiderii unor sonde neeconomice. Segmentul de rafinare se va concentra în principal în 2006 pe continuarea optimizării şi consolidării activităţii.Un program de investiţii ambiţios este planificat pentru creşterea capacităţii şi a calităţii produselor în vederea alinierii până în 2007 la standardele UE pentru combustibili. În segmentul de Marketing (activitatea de distribuţie) sunt programaţi paşi importanţi pentru 2006 în ceea ce priveşte continuarea centralizării şi implementării noului concept de franciză pentru benzinării şi închiderea locaţiilor neprofitabile (benzinării necompetitive, depozite).Investiţiile pentru 2006 urmăresc cumpărarea de terenuri şi construcţia de benzinării , modernizarea depozitelor , asigurarea suportului IT şi automatizării. Eforturi investiţionale însemnate vor fi făcute şi în domeniul IT, prin implementarea sistemelor de software agreate de companie la nivelul tuturor punctelor de lucru.Tot în acest domeniu se are în vedere introducerea unui sistem automatizat de gestiune a depozitelor precum şi instalarea unei platforme de software complet integrată pentru sectorul de explorare-producţie, capabilă să furnizeze în timp real informaţii pentru îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor. Bugetul pentru anul 2006 a fost aprobat în Adunarea Generală a Acţionarilor la data de 22 noiembrie 2005.Pentru anul 2006 , compania estimează o cifră de afaceri de 10970 mil RON, un EBIT de 2253 RON şi un venit net de 1979 mil RON. Totalul investiţiilor care vor fi efectuate în 2006 se va ridica la 2334,5 mil RON, cu circa 50% din suma totală investită în segmentul de explorare-producţie. Petrom estimează o producţie totală de petrol şi gaze de 75263,5 mii bep , din care 36798,8 mii bep petrol. 73

Cantitatea totală de petrol procesat de către cele două rafinării (PetroBrazi şi Arpechim Piteşti) este estimată la 6788,6 mii tone cu vânzări 6032,6 mii tone, din care 5359,7 mii tone reprezentând vânzări de combustibil şi restul petrochimice.Pentru îngrăşaminte , vânzările totale se estimează la 663 mii tone , din care ureea deţine cea mai mare pondere (34%),urmată de metanol (33%) şi nitrat de amoniu (26%). 10.2. OBIECTIVE PE TERMEN MEDIU Conducerea companiei a pus bazele unei strategii globale şi a obiectivelor pentru anul 2008 şi a schiţat obiectivele care trebuie îndeplinite până în anul 2010. Obiectivele avute în vedere de companie pentru următorii patru ani , pe domeniile principale de activitate sunt: ● Explorare - Producţie (Petrol ) -stabilizarea producţiei la un nivel de 200 000- 220 000 bep/zi (10 mil. tone pe an) -dezvoltarea activităţilor în zona Mării Caspice - reducerea costurilor de producţie şi creşterea productivităţii ● Gaze -o prezenţă mai activă pe piaţa gazelor naturale (atât cea internă cât şi cea externă) din prin creşterea volumului de vânzări la peste 7 miliarde mc şi atingerea unei cote de piaţă de 35% (până în 2010). ● Prelucrare -creşterea capacităţii de utilizare a rafinăriilor până la 95% şi îmbunătăţirea costurilor de rafinare - procesarea a 8 mil. tone produse petroliere în anul 2008 ● Distribuţie -

creşterea vânzărilor la 2,9 milioane de litri /an /benzinărie

-

construirea a 250 de staţii Petrom V (staţii din ultima generaţie)

-

demolarea şi reconstruirea a 10 depozite

74

11.CONCLUZII Obţinerea pachetului majoritar de acţiuni de către OMV a constiuit un moment de cotitură în evoluţia Petrom. Abordarea pragmatică a dezvoltării companiei şi know-how-ul adus investitorul austriac au generat un profund proces de restructurare a activităţii care a avut ca urmare şi disponibilizarea unui mare număr de angajaţi. A fost complet reorganizată activitatea de distribuţie la nivel teritorial, au fost închise sau vândute staţiile ineficiente şi a fost introdus sistemul „full-agency” pentru administrarea staţiilor de distribuţie. În cadrul acestui nou sistem, un dealer ales de Petrom administrează activitatea staţiei de distribuţie , urmând regulile impuse de Petrom. Procesul de restructurare început în anul 2005 a avut însă efecte benefice asupra situaţiei economico-financiare a companiei, majoritatea indicatorilor analizaţi în această lucrare având o evoluţie pozitivă în comparaţie cu anii precedenţi. În primul trimestru al anului 2006 evoluţia pozitivă a companiei a continuat , obţinându-se un profit net de 247 mil. euro.Această valoare ridicată se datorează conjuncturii internaţionale de pe piaţa petrolului , preţul petrolului atingând valori foarte ridicate ceea ce a determinat un profit ridicat pentru segmentul de Explorare -Producţie care a putut compensa rezultatele modeste din sectoarele de rafinare şi distribuţie (unde în aceeaşi perioadă s-a înregistrat un EBIT negativ ). Demararea în anul 2005 a unui proces amplu de restructurare şi modernizare are drept scop atingerea obiectivelor stabilite de conducerea companiei , obiective care vizează consolidarea companiei şi transformarea acesteia într-un operator de importanţă regională în sud-estul Europei. * Lucrarea de faţă a urmărit analizarea evoluţiei celei mai importante companii petroliere din România. Datele avute la dispoziţie au permis determinarea celor mai importanţi indicatori economicofinanciari, iar insuficienţa informaţiilor nu a făcut posibilă calcularea tututror indicatorilor avuţi în vedere şi a impus în unele cazuri adaptarea modalităţii de calcul a unor indicatori. Mărimea entităţii economice analizate precum şi vastitatea datelor necesare pentru determinarea cât mai precisă a indicatorilor avuţi în vedere nu a permis uneori o analiză mai aprofundată a aspectelor avute în vedere.Chiar şi aşa considerăm că lucrarea de faţă reuşeşte să dea o imagine relevantă asupra evoluţiei Petrom SA în ansamblu şi a situaţiei economico-financiare în special.

75

BIBLIOGRAFIE

1. Niculescu Maria

„Diagnostic economic”, Ed.Economică , Bucureşti 2003

2. Niculescu Maria

„Diagnostic financiar”, Ed.Economică , Bucureşti 2003

3.Ministerul Finanţelor Publice

„Reglementări contabile pentru agenţi economici” , Ed.Economică ,

Bucureşti 2002 4.Stancu Ion

„Finanţe” , Ed.Economică , Bucureşti 2002

5.Szeles Monica

„Diagnostic financiar strategic” , Note de curs , Universitatea Transilvania

Braşov, 2006 6.Szeles Monica

„Strategii financiare de întreprindere” , Note de curs , Universitatea Transilvania

Braşov, 2006 7. „Ziarul Financiar” , Nr.1883 /17.05.2006

PAGINI WEB

1.www.bnr.ro

- site-ul oficial al Băncii Naţionale a României

2.www.bvb.ro

- site-ul oficial al Bursei de Valori Bucureşti

3.www.petrom.ro

- site-ul oficial al S.C Petrom S.A.

76