Modernizarea Unei Benzinarii OMV Petrom [PDF]

Zitiervorschau

Modernizarea unei benzinarii OMV Petrom

Autorii proiectului: Persinaru Andrei Laurentiu Paraschiv Alexandra Pintilescu Cristina Popa Georgiana Gabriela Popa Livia Cristina FABBV, anul III SERIA B, grupa 1545

1

CUPRINS 1. Prezentare generală a agentului economic 2. Diagnostic -

juridic

-

comercial

-

resurse umane

-

de mediu

-

tehnologic

-

financiar

3. Fundamentarea cheltuielilor de investiții și previziunea fluxurilor de numerar. 4. Estimarea ratei de actualizare. Analiza fezabilității financiare a proiectului de investiție prin intermediul indicatorilor VAN, RIR, RIRM, TR, IP . 5. Analiza fezabilității financiare a proiectului de investiții cu ajutorul tehnicilor în mediu incert 6. Finanţarea proiectului de investiţii 7. Concluzii Bibliografie

2

Capitolul 1. Prezentarea generală a agentului economic

Grupul OMV este una dintre cele mai importante companii industriale austriece listate la bursă, cu venituri consolidate ale grupului de 23,32 miliarde de euro şi o forţă de muncă de 31.389 de angajaţi în 2010. În domeniul Explorare și Producţie, OMV activează în două ţări principale, România şi Austria, şi deţine un portofoliu internaţional echilibrat. În domeniul Rafinare şi Marketing, OMV are o capacitate anuală de rafinare de 22,3 milioane de tone şi aproximativ 4.700 de staţii de distribuţie carburanţi în 13 ţări, printre care şi Turcia. În segmentul Gaze Naturale și Energie, OMV a comercializat aproximativ 18 miliarde m3 de gaze naturale în 2010. Grupul OMV operează o reţea de conducte de gaze naturale cu o lungime de 2.000 de km în Austria şi cu o capacitate comercială de circa 89 miliarde m3 în 2010. Cu o capacitate comercială de aproximativ 34 miliarde m3 în 2010, platforma de gaze naturale a OMV, Central European Gas Hub, se numără printre cele mai importante centre de gaze naturale din Europa Continentală. Prin achiziţionarea pachetului de 97% din acţiunile Petrol Ofisi, compania turcească petrolieră lider în segmentul comercial şi de retail, OMV şi-a consolidat poziţia. Consiliul de Supraveghere al OMV este format din 10 delegați ai acționarilor aleși în cadrul adunării generale a acționarilor și cinci delegați ai angajaților. Toți membrii dețin o experiență internațională în diverse arii de activitate. Numirea reprezentanților acționarilor este în vigoare până la ședința ordinară din 2014.

3

Alte funcţii (Articolul 58 din

Nume

Regulamentul de Guvernanţă Corporatistă din Austria)

Rudolf Kemler

ÖIAG; Preşedinte al Consiliului de

Preşedinte

Supraveghere al Österreichische Post AG

Ales pentru prima dată în cadrul Adunării Anuale

şi Telekom Austria AG

Generale din 9 octombrie 2012 Wolfgang C. Berndt

Membru al Consiliilor de Supraveghere

Vicepreşedinte

din cadrul: GfK SE, MIBA AG

Pentru prima dată ales în cadrul Adunării Anule Generale din 26 mai 2010 Murtadha Al Hashmi

International Petroleum Investment

Vicepreşedinte

Company (IPIC)

Pentru prima dată ales în cadrul Adunării Anule

Exoeriență ca membru în Consiliile de

Generale din 10 mai 2012

Supraveghere: CFO (Director Financiar Contabil) al Aabar Investments, Compania Espanola de Petroleos S.A. (CEPSA); și Falcon Private Bank Ltd.

Alyazia Ali Saleh Al Kuwaiti

Manager/Evaluation & Execution IPIC

Membru Pentru prima dată ales în cadrul Adunării Anule Generale din 14 mai 2008 Elif Bilgi Zapparoli

Președinte Merrill Lynch Yatirim Bank

Membru

A.S. și Merrill Lynch Menkul Degerler

Pentru prima dată ales în cadrul Adunării Anule

A.S.

Generale din 13 mai 2009 Helmut Draxler

Membru al Consiliului de Supraveghere al 4

Membru

RHI AG

Pentru prima dată ales în cadrul Adunării Anule Generale din 16 octombrie 1990 Wolfram Littich

Președinte al Consiliului de Administrație

Membru

Allianz Elementar Versicherungs-AG

Pentru prima dată ales în cadrul Adunării Anule Generale din 23 mai 2001 Herbert Stepic

Președinte al Consiliului de Administrație

Membru

Raiffeisen Bank International AG

Pentru prima dată ales în cadrul Adunării Anule Generale din 18 mai 2004 Herbert Werner

Membru al Consiliului de Supraveghere:

Membru

Innstadt Brauerei AG (Președinte);

Pentru prima dată ales în cadrul Adunării Anule

Ottakringer Getränke AG

Generale din 4 iunie 1996 Norbert Zimmermann

Membru al Consiliului de Supraveghere:

Membru

Schoeller Bleckmann Oilfeld Equipment

Pentru prima dată ales în cadrul Adunării Anule

AG (Președinte); Oberbank AG

Generale din 23 mai, 2001

Delegați ai Comitetului de întreprindere: 

Christine

Asperger

Membru Prima dată numit în anul 2013 

Wolfgang

Baumann

Membru Prima dată numit în anul 1998/99, după care în 2004 

Alfred

Redlich

Membru Prima dată numit în anul 2013 

Herbert

Lindner 5

Membru Prima dată numit în anul 2013 

Martin

Rossmann

Membru Prima dată numit în anul 2011

Scurt istoric Ceea ce a început în Austria în 1956 ca societate în proprietatea statului s-a dezvoltat formând cea mai de succes corporaţie industrială din Austria şi o „navă amiral” la nivel internaţional. Pe acest drum către succes au fost depăşite numeroase borne, dupa cum urmeaza: 1956:Înfiinţarea Österreichischen Mineralölverwaltung Aktiengesellschaft 1960:Rafinăria Schwechat este pusă în funcţiune 1965:Debutul în domeniul vânzărilor de produse petroliere cu Martha şi ÖROP (ulterior ELAN) 1968:Primul contract de furnizare de gaze naturale cu fosta URSS 1970:Conducta Adria-Viena este pusă în funcţiune 1974:Conducta de gaze Trans-Austria este pusă în funcţiune 1980:Conducta de gaze Austria de Vest este pusă în funcţiune 1984:Primul tip de benzină fără plumb din Austria 1985:Primele operaţiuni de E&P la nivel internaţional în Libia 1987:Achiziţionarea rafinăriei Burghausen Primul pas către privatizare: 15% din stocul de capital 1989:Preluarea PCD Polymere GmbH Privatizarea unui nou de pachet de 10% din stocul de capital al ÖMV 1990:Achiziţionarea Grupului CHEMIE LINZ; deschiderea primei staţii de alimentare cu combustibil ÖMV 1991:Demararea la nivel internaţional a activităţii de comerţ cu amănuntul prin staţiile de alimentare cu combustibil prin intermediul primelor staţiile de alimentare cu combustibil ÖMV din Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Germania şi Italia 1994:Achiziţionarea unui pachet de 19,6% din stocul de capital al ÖMV de către IPIC (Abu Dhabi) 1995:Schimbarea denumirii din ÖMV în OMV 6

1996:Emisiune secundară a unui pachet de 15% din acţiunile OMV 1997:Deschiderea primei staţii de alimentare cu combustibil OMV CNG (compressed natural gas – Gaze Naturale Comprimate) din Austria 1998:Vânzarea PCD către Borealis şi achiziţionarea unui pachet de interese de 25% în cadrul Borealis 1999:Preluarea societăţii de exploatare CULTUS Petroleum NL din Australia Primele staţii de alimentare cu combustibil OMV din România şi Bulgaria 2000:Achiziţionarea unui pachet de acţiuni de aproximativ 10% din societatea petrolieră MOL din Ungaria 2001:Extinderea zonelor de exploatare în Yemen, Iran şi Irlanda Reorganizarea sectorului de gaze naturale în cadrul OMV Erdgas GmbH 2002:Achiziţionarea unui pachet de acţiuni de 25,1% în cadrul Grupului Rompetrol Prima staţie de alimentare cu combustibil OMV din Serbia-Muntenegru 2003:Achiziţionarea portofoliului internaţional E&P Preussag Energie Achiziţionarea unui pachet de acţiuni de 45% în cadrul Bayernoil-Raffinerieverbund, precum şi 313 staţii de alimentare cu combustibil BP în Germania, Ungaria şi Slovacia Primele staţii de alimentare cu combustibil OMV din Bosnia şi Herţegovina Achiziţionarea unui număr de 139 de staţii de alimentare cu combustibil Avanti în Austria, Republica Cehă, Slovacia şi Bulgaria 2004:Reorganizarea în societate holding de management Achiziţionarea unui pachet de acţiuni de 51% în cadrului grupului român de petrol şi gaze, Petrom Majorare de capital şi emisiune de obligaţiuni convertibile, aşadar existenţa, pentru prima dată, a marjei libere reprezentând peste 50% din acţiunile emise 2005:Vânzarea pachetului de acţiuni deţinut în cadrul Grupului Rompetrol OMV şi IPIC achiziţionează pachetul de acţiuni 100% în cadrul Borealis OMV vinde un pachet de interese de 50% în cadrul AMI către IPIC

7

2006:Achiziţionarea unui pachet de acţiuni de 34% în cadrul grupului de petrol şi gaze din Turcia, Petrol Ofisi 2007:Începând din luna septembrie, OMV deţine un pachet de acţiuni de 20,2% în cadrul societăţii petroliere MOL din Ungaria 2008:Consorţiul ÖIAG/IPIC şi-a majorat participaţia în cadrulOMV la 50,7% 2009:OMV vinde participaţia de 21,2% deţinută la MOL companiei Surgutneftegas 2010:OMV își majorează participația în Petrol Ofisi de la 41,58% la 95,72% (a crescut la 97% în 2011) 2011:Achiziţia portofoliului E&P Pioneer din Tunisia

OMV Petrom S.A. (BVB: SNP ) este cea mai importantă companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale și Energie. Petrom exploatează rezerve dovedite de petrol și gaze estimate la 0,9 miliarde barili echivalent petrol, o capacitate anuală de rafinare de 8 milioane de tone și aproximativ 550 de benzinării în România. Compania deține, de asemenea, o rețea internațională de 257 benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria și Serbia. Producția anuală este de aproximativ 5 milioane tone țiței pe an. Petrom are și o divizie de energie prin construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat, amplasată în partea de vest a rafinăriei Petrobrazi. Petrom mai deține și importante zăcăminte de gaze naturale, fiind al doilea furnizor după Romgaz, cu o producție anuală de aproximativ 6 miliarde metri cubi. Compania a avut o cifră de afaceri de 3 miliarde de euro în anul 2009, iar în mai 2010 capitalizarea acesteia era de 4 miliarde euro.

Structură acţionariat: Actionar

Actiuni

8

Procent

OMV AKTIENGESELLSCHAFT WIEN AUT

28.894.467.414 51,0105%

MINISTERUL ECONOMIEI BUCURESTI SECTOR 1

11.690.694.418 20,6389%

FONDUL PROPRIETATEA S.A. BUCURESTI SECTOR 1 11.391.130.186 20,1100% alti actionari / others

4.667.816.317

8,2406%

Total

56.644.108.335 100 %

Capitolul 2. Diagnosticul 2.1 Diagnosticul juridic Diagnosticul juridic are ca scop verificarea aspectelor juridice legale privind activitatea firmei. Denumirea societăţii şi datele de identificare ale acesteia Denumire societate

OMV PETROM S.A.

Cod fiscal / CUI

1590082

Cod Registrul Comertului

J40/8302/1997

Adresa

BUCURESTI, sector 1, Str. Coralilor nr. 22 ("Petrom City")

Localitate

Bucuresti

Judet

BUCURESTI

Tara

Romania

Pagina internet

www.omw.ro www.petrom.com 9

Telefon

+40 21 203 05 05

Fax

+40 21 203 05 06

Mail

[email protected]

Domeniu de activitate

Extractia petrolului brut

Cod CAEN (Rev.2)

0610

Presedinte

GERHARD ROISS

Director General

MARIANA GHEORGHE

Societatea Comercială OMV PETROM S.A. este o persoană juridică română, având formă juridică de societate pe acțiuni cu capital integral privat autohton, fiind înmatriculată la Oficiul Registrului Comețului sub nr. J40/8302/1997, cod de înregistrare fiscală RO 1590082, desfășurându-și activitatea la adresa sediului social Bucuresti,sector1,Str.Coralilor,nr.22. Obiectul principal de activitate al societății constă în exploatarea zacamintelor de petrol si gaze naturale de pe uscat si din platoul continental al Marii Negre. .Sectoarele in care isi desfasoara activitatea sunt: -Explorare si productie; -Rafinare si produse petrochimice; -Marketing; -Gaze naturale; -Energie. Obiectivele secundare sunt: . Transportul petrolului si al produselor petroliere; . Comercializarea produselor prin retele proprii de distributie; . Importul si exportul de titei, produse petroliere, utilaje, echipamente si tehnologii specifice; . Rafinarea titeiului; . Productia de energie electrica; . Alte activitati stabilite si detaliate prin statutul societatii. Principalele grupe de produse rezultate din cadrul activității de bază sunt: -Carburanti; -Lubrifianti; 10

-Produse petrochimice; -Produse chimice; -GPL; -Pacura; -Gaze naturale; -Bitum; -Aviatie. S.C. OMV PETROM S.A s-a înființat ca societate pe acțiuni.Acțiunile S.C. OMV PETROM S.A. se tranzacționeaza pe piața bursieră la BVB începând cu data de 3septembrie 2001. Activitatea de bază a societății nu are un impact negativ semnificativ asupra mediului înconjurător. Societatea și-a stabilit măsurile interne necesare pentru încadrarea în parametrii calitativi ai factorilor de mediu și respectarea legislației de mediu. Nu există litigii ca urmare a încălcării legislației privind protecția mediului înconjurător. În ultimii ani, societatea nu a avut litigii, onorându-și la timp plățile către stat, salariați, furnizori, creditori.

2.2. Diagnosticul comercial Diagnosticul comercial vizeaza piata de desfacere a produselor întreprinderii si piata ei de aprovizionare. Obiectivul de baza al diagnosticului comercial consta în estimarea pietei actuale si potentiale a întreprinderii si a locului ei pe piata. Principalii furnizori SAP- Petrom a introdus in iunie 2007, cel mai important sistem de planificare a resurselor (ERP) SAP, ca principală aplicaţie software. Integrarea sistemului de planificare a resurselor este necesară pentru îndeplinirea cerinţelor pieţelor internaţionale, cum ar fi standardele de raportare financiară internaţionale (IFRS). Prin stabilirea unui Centru intern de competenţe SAP şi prin includerea consultanţilor locali în echipa proiectului, Petrom susţine dezvoltarea şi calificarea pieţei româneşti a locurilor de muncă. Ca lider de piaţă la nivel mondial în ceea ce priveşte aplicaţiile software, SAP furnizează şi susţine standardele internaţionale pentru soluţii şi procese de afaceri. De aceea, introducerea SAP este una dintre premisele pentru ca Petrom să devină lider al pieţei de ţiţei şi gaze din Sud Estul Europei. Aplicaţia va fi introdusă pentru a susţine procesele de bază din domeniile financiar, control, managementul materialelor, vânzări şi distribuţie ca şi resurse umane. 11

Cisco Systems - Petrom S.A. a ales o soluţie Cisco pentru implementarea unui sistem de telefonie IP (Internet Protocol), pentru a contribui la optimizarea proceselor de lucru, la sporirea eficienţei operaţionale şi la reducerea costurilor de comunicaţii. Instalarea soluţiei Cisco de telefonie IP reprezintă una dintre componentele programului complex de modernizare a companiei Petrom, după privatizarea din anul 2004. Procesul de modernizare este susţinut de dezvoltarea unei infrastructuri IT performante, bazat pe IP şi pe elemente standardizate, capabile să suporte aplicaţii convergente de date şi voce pentru toate activităţile companiei Petrom. Sistemul Cisco de telefonie IP pentru Petrom este conceput în vederea unei configurări şi a unei administrări centralizate, permiţând supervizarea de la distanţă a instalării aplicaţiilor necesare la nivelul tuturor locaţiilor. Adoptarea acestei soluţii a avut drept consecinţă reduceri semnificative de costuri, de timp şi de resurse, atât pentru instalarea şi iniţializarea sistemului de comunicaţii IP, cât şi parcursul proceselor administrative aferente schimbării locaţiilor utilizatorilor şi adăugării de noi posturi telefonice. După finalizarea primei faze de instalare a sistemului Cisco de comunicaţii IP, Petrom a eliminat costurile aferente apelurilor efectuate între cele opt locaţii conectate, deoarece întregul trafic de voce se realizează prin reţeaua IP. În plus, soluţia Cisco contribuie la evitarea duplicării resurselor pe parcursul procesului de modernizare, deoarece telefoanele IP Cisco pot fi reinstalate cu uşurinţă oriunde în reţea. ExxonMobil Explorare- Petrom (SNP) si ExxonMobil Explorare si Productie Romania Ltd, o sucursala a grupului american ExxonMobil, au semnat o intelegere referitoare la explorarea in comun a potentialului de hidrocarburi al zonei de mare adanca din perimetrul Neptun, de pe platforma continentala romaneasca a Marii Negre. Exxon este recunoscuta pentru experienta in explorarea zonelor de mare adanca in intreaga lume si au dezvoltat o serie de tehnologii. Petrom va conduce operatiunile fazei initiale de explorare care va include achizitia seismica si studiile geologice efectuate in zona de mare adanca, in timp ce ExxonMobil va finanta cea mai mare parte a lucrarilor si va furniza expertiza in procesul de evaluare a datelor seismice nou achizitionate. Relatiile parteneriale Profesionalismul şi parteneriatul sunt reperele care îndrumă aceasta companie către performanţă, dar pentru a deveni adevărate valori ale Petrom trebuiesc lăsate să inspire şi să crească. Parteneriatul implică mai multă colaborare internă – lucru în echipe, dar şi între departamente şi divizii -, precum şi externă - construirea unor bune relaţii cu furnizorii

de servicii, cu

autorităţile, dar şi cu sindicatele. Coopereaza îndeaproape cu partenerii, contractanţii şi furnizorii 12

sai , recunoscând beneficiile reciproce ale unor relaţii durabile. Desi ţin cont de avantajele unei legături de lungă durată cu furnizorii, evită orice acord care ar putea leza corectitudinea concurenţială. Cred în folosirea tuturor mijloacelor adecvate şi legitime pentru promovarea intereselor de afaceri şi pentru a obţine un nivel înalt de calitate al produselor şi serviciilor, dar în acelaşi timp sunt dedicaţi integrităţii absolute în toate relaţiile noastre de afaceri.Petrom se angajează în parteneriate doar cu furnizori şi contractanţi care le împărtăşesc valorile. Profită de colaborarea cu partenerii, furnizorii şi contractanţii sai pentru a introduce drepturi fundamentale ale omului în practica lor de afaceri şi pentru a le spori gradul de cunoaştere a standardelor etice şi ecologice. Politica de desfacere Compania Petrom se adreseaza atat persoanelor fizice, detinatoare de autoturisme, cat si persoanelor juridice, fiind cea mai mare companie din Romania producatoare de petrol si gaze naturale. Prin investiţii semnificative in activitatea de marketing, de cca 450 milioane euro până în anul 2010, Petrom se pregăteşte pentru stabilirea unor noi standarde de calitate, siguranţă, încredere şi confort pentru clienţi. Conceptul de staţie PETROMV, inaugurat în 2005, reprezintă expresia orientării către client a companiei. Facilităţile pe care le oferă sunt inedite pentru segmentul de distribuţie, variind de la serviciile de bază ale unei benzinării la servicii suplimentare (restaurant, terasa, loc de joacă pentru copii), precum şi un amplu portofoliu de produse. Designul şi caracteristicile moderne, serviciile complexe, precum şi prezenţa unui brand consacrat cum este Viva, reprezintă atuurile noilor benzinării. Politica de preţuri a Petrom Începând cu ianuarie 2005, Petrom a introdus o politică de preţuri în concordanţă cu standardele internaţionale. Politica de preţuri introdusă de Petrom este similară cu cele din ţările Uniunii Europene şi reflectă competiţia de pe piaţă. Preţurile Petrom au o evoluţie dinamică bazată pe cotaţiile internaţionale ale carburanţilor dar şi pe competiţia de pe piaţă. Politica de distributie Divizia Marketing din cadrul Petrom reprezintă interfaţa companiei cu clienţii. Prin intermediul unei largi reţele naţionale de staţii de distribuţie, dar şi prin canale specializate de vânzări, Divizia Marketing furnizează produse de înaltă calitate atât clienţilor privaţi cât şi comerciali. Petrom este lider pe piaţa românească de vânzări cu amănuntul, având o reţea de aproximativ 500 de staţii de distribuţie. În cadrul unei pieţe în care există o concurenţă din ce în ce mai mare din partea 13

Rompetrol, Lukoil, Mol şi Agip, Petrom are un avantaj categoric prin faptul că oferă cel mai bun raport calitate-preţ în cadrul celor mai bine plasate staţii de distribuţie. Concurența pe piața carburanților și a gazelor naturale în România Piața carburanților din România se poate împărți în două sectoare: intern și extern. La cel intern avem odată producția făcută de cei mai mari producători, OMV, Lukoil și Rompetrol, și avem apoi importatori, care aduc marfă în Oil Terminal, de unde ea ajunge la terți. Aceștia nu acoperă mai mult de 15% din piață, dar sunt destul de importanți, în păstrarea prețului carburanților, dictat practic de producătorii interni, înțeleși între ei. Consiliul Concurenței a amendat companiile petroliere interne de mai multe ori, pentru că s-au înțeles să facă anumite acțiuni. De pildă, OMV Petrom, Rompetrol Downstream, Lukoil, Mol și Eni (fostă Agip) au fost amendate, pentru că s-au înțeles ca în perioada 2007-2008 să retragă de pe piață sortimentul Eco Premium, amenzile aplicate ridicându-se la peste 200 de milioane de euro. Concurentii companiei sunt: Lukoil (cu o cotă de piață de 20%), Rompetrol (cotă de piață de 25%), Mol (cu o cotă de piață de 12,5%), Eni România (fosta Agip, cu o cotă de piață de 2,5%) .

2.3. Diagnosticul resurselor umane Analiza resurselor umane are ca obiectiv determinarea punctelor tari şi punctelor slabe privind dotarea firmei cu resurse umane. In cadrul sau se determina principalele trasaturi ale factorului uman aflat la dispoziţia firmei şi se analizeaza adecvarea potenţialului uman existent la nevoile prezente şi viitoare ale firmei. Angajaţii PETROM sunt integraţi într-un sistem organizatoric care permite operarea instalaţiilor, echipamentelor, marketing, activitate financiar-contabilă, management, protecţia mediului, centrul de calcul şi alte sectoare, dând o importanţă deosebită calităţii muncii în toate domeniile, cum ar fi: - creşterea performanţelor tehnice şi economice ale proceselor tehnologice, drept criteriu principal fiind calitatea produselor şi eficienţa lor; - conservarea resurselor de materii prime şi secundare; - protejarea mediului înconjurător prin promovarea unor modernizări tehnologice corespunzătoare; - protejarea resurselor umane prin motivaţie, pregătirea, formarea şi dezvoltarea acestora; - asigurarea de servicii de calitate ridicată şi prompte tuturor clienţilor interni şi externi. Influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri Indice

UM

2011

2012

2012/2011 (%)

Cifra de afaceri

Mil. ron

12 284

16 750

136.35

14

Fond de salarii

Mil.Ron

1 268

1 807

142.5

Numar salariati

Mil.ron

26 397

33 311

126.19

Din corelaţiile de mai sus se observa o crestere a numărului de salariaţi care a avut un efect pozitiv asupra cifrei de afaceri, care a crescut. Relaţia dintre indicele cifrei de afaceri şi cel al numărului de salariaţi indică faptul că productivitatea muncii a influenţat pozitiv cifra de afaceri, astfel putându-se afirma că influenţa favorabilă asupra ei a venit pe căi intensive şi nu extensive.

S.C. OMV PETROM S.A este administrata de un Directorat compus din cinci membri și anume: Mariana Gheorghe - Director General Executiv(responsabilă cu Comunicarea Corporativă, Protecţia Muncii, Sănătăţii şi Mediului (HSE), Resurse Umane Corporative, Dezvoltare Corporativă şi Relaţia cu investitorii, Afaceri Corporative şi Conformitate, Juridic, IT Demand.), Daniel Turnheim - Director Financiar(responsabil pentru Control Financiar Intern şi Contabilitate, Impozite, Administraţie

financiară

şi

Servicii, Audit

Intern, Trezorerie

şi

Management de Risc),Johann Pleininger - Membru al Directoratului(responsabil pentru activitatea

de

Explorare

si

Productie,Neil

Anthony

Morgan-Membru

al

Directoratului(responsabil cu activitatea de Rafinare si Marketing),Hilmar Kroat-Reder – Membru al Directoratului(responsabil cu activitatea de Gaze Naturale,Energie & Produse Chimice). Totodata S.C.OMV PETROM S.A mai este compus si de un Consiliu de Supraveghere format din 9membri si anume:Gerhard Roiss,David.C Davies,Manfred Leitner,Jaap Huijskes,Gerald Kappes,Constantin Dascalu,Gheorghe Ionescu,Mark Mobius,Riccardo Piliti. Vom calcula urmatorii indicatori: Rata rentabilitatii comerciale =

=

=9,5840% Perioada de recuperarea a creantelor(zile) =

Perioada de rambursare a datoriilor pe termen scurt =

15

x100

Rotatia stocurilor =

=

Productivitatea muncii =

Atât directorii companiei cât şi specialiştii în Resurse Umane oferă sprijin în alegerea unei cariere. Compania îşi extinde în mod constant portofoliul de locuri de muncă din care angajaţii pot alege. Au parteneriate cu şcolile de afaceri recunoscute internaţional, cu companii ce asigură cursuri de pregătire, dar şi cu consultanţii locali de vârf pentru programele de dezvoltare managerială şi domeniile de pregătire. Pentru o dezvoltare eficace a carierei conform cerinţelor companiei, se combina procesul de rotaţie internă a locurilor de muncă, procesul de îmbunătăţire şi de pregătire cu privire la programele locurilor de muncă la nivel de grup cu cele mai bune programe de pregătire de pe piaţa locală şi globală. 2.4. Diagnosticul de mediu Managementul mediului în Petrom se bazează pe o abordare prudentă şi are ca scop minimizarea impactului proceselor şi produselor asupra mediului. Petrom se angajează să protejeze mediul. Prin urmare, intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră se măsoară în mod sistematic, cu scopul de a genera informaţiile necesare pentru dezvoltarea strategiei durabile a companiei şi a unei strategii specifice în domeniul emisiilor cu conţinut de carbon. 2.5.Diagnosticul tehnologic Diagnosticul tehnic presupune o analiză de detaliu a factorilor tehnici de producţie, a tehnologiilor de fabricaţie, a organizării producţiei şi muncii. Organizarea activității : Fluxul de producție este organizat în aşa fel încât să asigure continuitatea și corelarea capacităților specific extractiei de petrol. 16

Oferta de produse si servicii a) produse petroliere: Amestec Butan-Propan-Propilena tip III; Butan comercial; Benzină EN 228/10 ppm; Benzină Premium 95 neetilată; Benzină COR 90; Benzină COR 92; Benzină COR 92/150 ppm, Benzină COR 95/500 ppm; Benzină ECO Premium 95; Benzină Top Premium 99+ fara plumb; Benzină EN – TK 228/150 ppm; Jet A-1; GPL-Auto; Top Aragaz; Gaz petrolier lichefiat (aragaz); Motorină TOP Euro Diesel 4; Motorină EN 590/10 ppm; Motorină Super Euro-Diesel( EN 590/50 ppm); Motorină Euro-Diesel ( EN 590/350 ppm); Motorină Top Nordic Diesel; Motorină 0,2 S; Pacură uşoară 1%S; 17

Pacură grea 1%S; Combustibil lichid uşor Bitum neparafinos pentru drumuri; Propan; Propan comercial; Ulei de bază hidrodeparafinat; Ulei mineral monograd aditivat M30 Super 2-hc si M40 Super 2-hc; Ulei multigrad aditivat M20W/40 Super 2 hc si M15W/40 Super 2 hc.4

b) produse petrochimice şi speciale: Anhidridămaleicătehnica; Benzen; Benzen 535; Dietanolamină tehnica; Dietilenglicol ;Etilenă; Monoetanolanină tehnică; Monoetilenglicol; Nonilfenol etoxilat; Oxid de etilenă; Polietilenglicoli tehnici; Poliglicoli; Propilenă; Toluen; 18

Toluen–grad de nitrare; Trietanolamină;-Ulaide piroliză; -Xileni; -Cocs de petrol; -Sulf de petrol; -Sulfură de sodiu. c) produse diverse: Lichid antigel tip 1/1 vol.; Inhibitori de coroziune ACORAMID 21; Inhibitori de coroziune CORED 95 Ex; Inhibitori de coroziune EXCOR ; Inhibitori de coroziune INCOR-95; Lichid antigel concentrat.

2.6.Diagnosticul financiar •

Analiza performanţelor economico- financiare ale întreprinderii Performanţele înregistrate de SC OMV Petrom SA, precum şi îndeplinirea obiectivelor

companiei pot fi analizate cu ajutorul unui ansamblu de indicatori a căror sursă informaţională o constituie Contul de profit şi pierdere în care sunt reflectate fluxurile de venituri şi cheltuieli specifice celor trei activităţi (de exploatare, financiară şi extraordinară). Aceste fluxuri dau conţinut unor rezultate intermediare care oferă posibilitatea analizării succesive a impactului rezultatului din exploatare, celui financiar

şi extraordinar asupra rezultatului exerciţiului,

rezultat ce evidenţiază efectele activităţii desfaşurate asupra acumulării companiei.1 

1

Structura fluxurilor de rezultate

Marilena Mironiuc, Analiza economico- financiară, editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2009, pag. 45.

19

Structura fluxurilor de rezultate reprezintă analiza pe verticală a Contului de profit şi pierdere. În acest mod deducându-se contribuţia fiecăreia din cele trei categorii de rezultat la realizarea rezultatului de ansamblu al întreprinderii. Tabelul nr. 1. Analiza structurii fluxurilor de rezultat. Specificare (mii lei)

Perioada

Perioada curentă

Abateri (%)

Ponderea în:

Rez.br

precedenta Ponderea în:

CA

ut Rez.br

CA

Rez.brut

CA

ut 1. Cifra de afaceri

571,47

100

1043.29

100

421.82

0

Producţia vândută

548.74

96.00

983.82

94.30

435.08

-1.7

Venituri din vânzarea mărfurilor

22.73

3.97

59.48

5.70

36.75

1.73

2.Variaţia stocurilor

5.62

0.98

22.85

2.19

17.23

1.21

3. Producţia imobilizată

1.03

0.18

8.85

0.85

7.82

0.67

4. Alte venituri din exploatare

2.68

0.46

8.72

0.84

6.04

0.38

Venituri din exploatare-total

580.80

101.6

1083.71

103.87

502.91

2.27

5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi

146.90

25.00

318.41

30.52

171.51

5.52

0.349

3.42

0.33

3.42

-

materiale consumabile Alte cheltuieli materiale

0.01 9

b) alte cheltuieli din afară (energie şi

1.99

3.66

33.56

3.22

31.57

apă)

0.44

Cheltuieli privind mărfurile

18.42

3.22

54.48

5.22

36.06

2

6. Cheltuieli cu personalul

77.12

13.50

145.05

13.90

67.93

0.4

a) salarii

59.40

10.39

113.36

10.87

53.96

0.48

b) cheltuieli cu asigurărle şi

17.72

3.10

31.70

3.04

13.98

-

20

protecţia socială 7. a) Ajustarea valorii imobilizărilor

0.06 53.32

9.32

140.52

13.47

87.2

4.15

7. a.1) Cheltuieli

54.31

9.50

141.30

13.54

86.99

4.04

7.a.2) Venituri

0.99

0.17

0.79

0.07

-0.2

-0.1

7. b) Ajustarea activelor circulante

1.64

0.28

8.92

0.86

7.28

0.58

7.b.1) cheltuieli

8.40

0.88

17.95

1.72

7.28

0.84

7.b.2) Venituri

10.04

1.76

9.03

0.87

-1.01

-

corporale şi necorporale

0.89 8. Alte cheltuieli de exploatare

174.34

30.51

257.67

24.67

83.33

5.84

8.1 Cheltuieli privind prestaţiile

126.64

22.16

180.39

17.29

53.75

externe 8.2 Cheltuieli imozite, taxe şi

4.87

28.00

4.90

51.62

4.95

23.62

0.05

8.3 Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii 19.70

3.45

25.66

2.46

5.96

-

vărsăminte asimilate şi active cedate Ajustări privind provizioanele

0.99 1.97

0.34

40.12

3.85

38.15

3.51

Cheltuieli

21.43

3.75

96.41

9.24

74.98

5.49

Venituri

23.40

4.09

56.29

5.40

32.89

1.31

9. Cheltuieli de exploatare – total

489.40

85.64

1002.16

96.06

512.76

10.4

pentru riscuri şi cheltuieli

2 10. Venituri financiare – total

23.18

4.05

120.31

11.53

97.13

7.48

11. Cheltuieli financiare – total

14.57

2.55

101.86

9.76

87.29

7.21

12. Venituri totale

603.98

105.67

1204.02

115.40

600.04

9.73

13.Cheltuieli totale

503.98

88.19

1104.02

105.82

600.04

17.6

21

3 14. Rezultatul din exploatare

91.39

15.99

81.54

7.82

-9.85

8.17

15. Rezultatul financiar

8.61

1.51

18.46

1.77

9.85

0.26

16. Rezultatul brut

100

17.55

100

9.59

0

7.96

Analiza comparativă a structurii rezultatului brut în cele două exerciţii, 2011 respectiv 2012 reliefează participarea predominantă a rezultatului din exploatare la formarea rezultatului brut. Ponderea acestui s-a diminuat de la 91.39% la 81.54% ca efect al creşterii ponderii cheltuielilor de exploatare în totalul cheltuielilor cu 85.45%; cauza principală a creşterii cheltuielilor totale este explicată în principal, prin majorarea cheltuielilor cu materiile prime cu 171. 51%, a cheltuielilor cu personalul cu 67.93%, a cheltuileilor cu ajustările privind imobilizările în proporţie de 86.99%, şi a altor cheltuieli de exploatare 83.33% (cheltuieli privind prestaţiile externe, cheltuieli cu taxele, impozitele, şi alte vărsăminte asimilate, precum şi cele cu donaţiile şi despăgubirile). Rezultatul financiar a fost unul pozitiv în cele două exerciţii, ceea ce a influienţat pozitiv rezultatul net al entităţii OMV Petrom SA; acesta este efectul creşterii ponderii veniturilor financiare (veniturile din dobânzi, în special cele din cadrul grupului, şi veniturile din diferenţele de curs valutar) cu 97.13% într-o proporţie mai mare decât cea a cheltuielilor financiare. Ponderea rezultatului brut în cifra de afaceri (profitabilitatea) s-a diminuat nesemnificativ cu 7.96%, fapt explicat printr-o reducere mai mare a ponderii rezultatului de exploatare în cifra de afaceri comparativ cu creşterea mai lentă a ponderii rezultatului financiar în cifra de afaceri. 

Analiza eficienţei cheltuielilor

O întreprindere nu poate inregistra performante fără ca aceasta să efectueze cheltuieli. Orice activitate din care se obţin venituri presupune ca într-o perioadă anterioară sa se fi realizat cheltuieli fie ele de natura financiară sau din exploatare. Pentru practica economică prezintă importanţă atât cunoaşterea eficienţei cheltuielilor, cât şi cunoaşterea efectului pe care îl are creşterea eficienţei acestora asupra activităţii întreprinderii. 

Analiza eficienţei cheltuielilor totale Pentru ca cheltuielile totale să fie eficiente, acestea trebuie sa crească într-un

ritm mai scazut decât veniturile totale. 22

Pentru a obţine nişte informaţii mai relevante asupra activităţii desfaşurate de o întreprindere, eficienţa cheltuielior se determină pe fiecare categorie de cheltuială în parte şi respectiv pe fiecare tip de activitate (de exploatare, financiară, extraordinară). Tabel nr.2 Analiza eficienţei chelt totale prin indicatorul chelt totale la 1000 lei venituri totale Specificare

Perioada

Structura(%)

Eficienţa cheltuielilor(‰)

2011

2012

Si2011

Si2012

Efch2011

Efch2012

Cheltuieli de

10.520.348.29

16.090.391.45

97,11

90,77

842,64

924,76

exploatare

4

6

Cheltuieli financiare

313.268.366

1.535.431.821

2,89

9,23

628,68

846,60

Cheltuieli

0

0

-

-

-

-

10.833.616.66

17.725.823.27

100,00

100,00

834,42

916,95

0

7

Venituri din

12.484.946.72

17.399.624.68

96,16

90,01

-

-

exploatare

4

7

Venituri financiare

498.296.964

1.931.761.930

3,84

9,99

-

-

Venituri

0

0

-

-

-

-

12.983.243.68

19.331.386.61

100,00

100,00

-

-

8

7

extraordinare Cheltuieli totale

extraordinare Venituri totale

Coeficientul de elasticitate: E cht / vt 

I cht  100 63,62   1,30 I Vt  100 48 ,89

Analiza în mărimi absolute: 23

∆ Efcht = Efch2012 - Efch2011= 916,95 – 834,42 = 82,53‰ I. .∆Svi=

∑

=

II. ∆Efcht=

Verificarea: Svi  Ef chi  13,15  95,68  82 ,53  Ef cht

Interpretarea rezultatelor analizei: Rezultatele analizei anterioare dovedesc faptul că în perioada analizată 2011-2012 s-a diminuat eficienţa cheltuielilor ( Ef cht  0 ) datorată creşterii în ritm mai rapid a cheltuielilor totale comparativ cu veniturile totale ale întreprinderii (Icht > I

Vt).

Valoarea coeficientului de

elasticitate a cheltuielilor totale în raport cu veniturile totale (Echt/Vt = 1,30) arată că la o creştere cu 1% a veniturilor totale, cheltuielile totale cresc cu 1,30%, ceea ce explică scăderea eficienţei cheltuielilor totale. Diminuarea eficienţei cheltuielilor totale ( Ef cht  0 ) s-a realizat ca urmare a scăderii ponderii activităţii eficiente ( Svi0 ), pentru care indicatorul de eficienţă pentru cheltuielile de exploatare are valori mai mari decât cele ale indicatorului de eficienţă a cheltuielor totale ( Ef ch exp  Ef cht ).

Activitatea financiară se caracterizează prin eficienţă întrucât indicatorul cheltuieli financiare la 1000 lei venituri financiare are valori inferioare indicatorului de eficienţă a cheltuielilor totale (628,68‰Ici). Excedentul brut de exploatare al întreprinderii analizate dovedeşte faptul că aceasta poate săşi menţină potenţialul productiv, are capacitatea să remunereze capitalurile avansate şi, totodată, poate să onoreze obligaţiile fiscale, deoarece capacitatea de autofinanţare derivată din activitatea de exploatare este în creştere, cu 36,06%. După cum se observă din analiza structurii excedentului brut de exploatare, valoarea adăugată este una din cauzele evoluţiei ascendente a indicatorului. Efectul pozitiv exercitat de creşterea valorii adăugate asupra soldului intermediar de gestiune analizat a fost însă diminuat de creşterea cheltuielilor cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate cu 37,71% şi a cheltuielilor cu personalul, în aceeaşi perioadă, cu 40,48%. Evoluţia excedentului de exploatare a avut influenţă favorabilă asupra rezultatului din exploatare. Chiar dacă excedentul brut deţine ponderea predominantă în structura rezultatului din exploatare, creşterea tuturor elementelor de cheltuieli, în special a cheltuielilor cu ajustările privind provizioanele, au determinat reducerea rezultatului de exploatare cu 33,72%. Rezultatul financiar este profit în ambele exerciţii. Creşterea rezultatului financiar cu 60,15% se datorează creşterii veniturilor financiare cu 287,67%. Rezultatul curent s-a diminuat în perioada analizată cu 25,31%, în special datorită diminuării rezultatului din exploatare cu 33,72%. Absenţa evenimentelor cu caracter extraordinar a lăsat neschimbat rezultatul net al exerciţiului, şi a determinat egalitatea între rezultatul curent şi rezultatul brut. În mod succesiv fiecare din aceste solduri intermediare de gestiune şi-a pus amprenta asupra rezultatului net al exerciţiului. Acesta a scăzut în perioada analizată cu 42,50%. Deşi rezultatul brut realizat de companie a scăzut cu 25,31%, obligaţia fiscală este mai mare cu 56,94%. 31



Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri

OMFP nr. 234/2007 privind modificarea OMFP nr.1752/2005 pentru aprobarea reglemenarilor contabile conforme cu directivele europene defineste cifa de afaceri inscrisa in Contul de profit si pierdere, ca fiind suma provenita din vanzarea de produse finite si furnizarea de servicii, dupa scaderea reducerilor comerciale si a taxei pe valoare adaugata. Nivelul ridicat al cifrei de afaceri este premisa desfasurarii unei activitati profitabile de intreprindere, precum si garantia cresterii valorii sale. Pentru a vedea evoluţia în timp a cifrei de afaceri vom purcede la o analiza a acesteia pe mai multi ani succesiv, calculând indicatorul ritmurilor de creştere atât cu bază fixa, cât şi cu bază mobilă.

Tabel nr.4 Analiza cifrei de afaceri în preţuri comparabile Indicator Anii i

0

1

2

3

4

Cifra de

5.124.500.00

7.400.600.00

10.750.200.000

12.208.378.408

16.750.726.457

afaceri

0

0

-

144,42

209,78

239,72

326,88

- cu baza -

144,42

145,26

114,27

136,36

Ritmul de creştere (%)

fixă - cu baza în lanţ

32

Rata

-

44,42

45,26

14,27

36,36

-

10,00

11,50

15,90

12,80

-

31,29

30,28

-1,41

20,89

Cifra de

5.124.500.00

6.727.956.05

8.765.181.141,9 8.641.592.087,8 10.446.820.674,9

afaceri

0

0

4

nominal ă de creştere a CA (Rn-%) Rata de creştere a preţului (Rp-%) Rata reală de creştere a CA (RCAr%-)

3

0

corectată (CAc)

Interpretarea rezultatelor analizei: Analiza datelor din tabel evidenţiază tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri nominale. Fără a avea în vedere evoluţia ratei inflaţiei şi implicaţiile acesteia asupra cifrei de afaceri, întreprinderea poate fi caracterizată ca fiind dinamică, cu o poziţie bună pe piaţă şi cu perspective de creştere şi dezvoltare. Ritmul de creştere cu bază fixă reflectă creşteri semnificative ale indicatorului analizat, valoarea maximă fiind atinsă în anul 4, când cifra de afaceri a sporit cu 226,88% în raport cu anul de referinţă. Ritmul de creştere cu baza în lanţ sugerează creşteri moderate ale cifrei de afaceri, de la un an la altul în perioadele anlizate, creşterea cea mai mare fiind cea din anul 2, respectiv 45,26%.

33

Luând în calcul influenţa creşterii preţului cauzată de inflaţie, se constată, cu excepţia anilor 1, 2 şi 4, devansarea ratei de creştere a cifrei de afaceri de către rata de creştere a preţului. Prin corectare cu rata inflaţiei se observă creşterea aparentă a cifrei de afaceri. Aşa cum reflectă cifra de afaceri corectată şi creşterea reală a cifrei de afaceri, indicatorul are tendinţă crescătoare în perioada analizată. 

Analiza valorii adăugate

Prin specificul activităţii pe care o desfăşoară, întreprinderea transformă ansamblul factorilor de producţie achiziţionaţi de la terţi (input-uri) în bunuri şi servicii cu valoare superioară (outputuri), destinate a fi valorificate la un preţ acceptat de piaţă. Diferenţa dintre valoarea bunurilor şi serviciilor produse şi vîndute şi valoarea bunurilor şi serviciilor cumpărate şi consumate reprezintă valoarea adăugată creată de întreprindere.2

a) Determinarea valorii adăugate după metoda aditivă. Într-o altă accepţiune, valoarea adăugată reprezintă suma acumulărilor monetare care serveşte la remunerarea participanţilor direct şi indirect la activitatea întreprinderii. Metoda aditivă de calcul a valorii adăugate se determină însumând elementele care prezintă aceste remuneraţii şi se poate determina înainte şi după repartizarea profitului net, valoarea adăugată brută, şi respectiv valoarea adăugată netă. Vom determina valoarea adăugată brută, înaite de repartizarea profitului net, care se ddetermină după formula: Vad = CHp + It + CHd + CHl + CHf + Chex + Rnet +Am * Notă: Rnet înnainte de repartizare se determină fără a include alte venituri din exploatare, veniturile financiare, veniturile extraordinare. Tabel nr.9 Analiza valorii adăugate după metoda analitică Nr. crt.

2

Specificare

Perioada 2011

Indici 2012

Contabilitate – Prezentarea situaţiilor financiare, Editura CECCAR, Bucureşti, 2004, pag. 110.

34

(%)

1.

2.

3.

Remunerarea personalului (CHp)

1.657.798.742

2.328.955.335

140,48

-cheltuieli cu personalul (lei)

1.657.798.742

2.328.955.335

140,48

-participarea pers la profit (lei)

-

-

-

Remunerarea statului (It)

973.480.289

1.412.046.179

145,05

-chelt cu imp, taxe şi vărsăminte asim.

601.895.562

828.870.302

137,71

-impozit pe profit

371.584.727

583.175.877

156,94

Remunerarea creditorilor (CHf+CHe)

313.268.366

1.635.431.821

522,05

-chelt financiare (dobânzi,

313.268.366

1.635.431.821

522,05

-cheltuieli privind dob de refinanţat

0

0

-

Remunerarea acţionarilor (Div)

1.081.902.468

0

-

1.333.732.549

3.115.580.542

233,60

-profitul reinvestit (în rezervă) Pr-lei

110.028.972

720.045.089

65,48

-amortizări şi provizioane Am-lei-

1.223.703.577

3.043.535.453

265,56

1.146.101.922

2.256.092.738

196,85

35.304.253

143.291.376

405,88

c.Ajustări privind provizioanele-lei

42.297.402

644.151.339

1522,91

Remunerarea altor parteneri

432.460.856

411.966.770

97,29

432.460.856

411.966.770

97,29

comisioane)

4.

-dividende (lei) 5.

Remunerarea întreprinderii (autofinanţarea) Af

a+b+c a.Ajustări de val priv imob corp şi necorp-lei b.Ajustări de valoare privind activele circulante-lei

6.

(CHd+Chex) -cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi

35

active cedate-lei -cheltuieli extraordinare-lei

0

0

-

7.

Alte venituri din exploatare (lei)

57.638.849

139.996.979

242,89

8.

Venituri financiare (lei)

498.296.964

1.931.761.930

387,67

9.

Venituri extraordinare (lei)

0

0

-

10.

Vad (1+2+3+4+5+6-7-8-9)

5.658.615.008

7.782.564.112

137,53

11.

Vadn (10-Am)-lei

4.434.911.431

4.739.028.659

106,86

b) Analiza ratelor de remunerare. Tabel nr.10 Analiza structurii valorii adăugate Nr.crt Specificare

Simbol Perioada 2011

2012

1.

Rata de remunerare a personalului (Chp/Vad)*100

Rchp

29,30

29,93

2.

Rata de remunerare a statului (Ip/Vad)*100

Rst

17,20

18,14

3.

Rata de remunerare a creditorilor (Chf/Vad)*100

Rchf

5,54

21,01

4.

Rata de remunerare a acţionarilor (D/Vad)*100

Rd

19,12

0

5.

Rata de remunerare a întreprinderii (Af/Vad)*100

Raf

23,56

40,03

6.

Rata de remunerare a cap productiv (Am

Ram

21,63

39,11

36

Interpretarea rezultatelor analizei: În urma analizei indicatorilor din tabel nr.9 si tabelul nr.10 se constata: - Rata de remunerare a personalului s-a majorat în perioada analizată de la 29,30% la 29,93%. Acest fapt a avut loc ca urmare a creşterii remuneraţiilor personalului(ca efect al creşterii productivităţii muncii, a nivelului de calificare) într-un ritm mai rapid (140,48%) decât ritmul de majorare a Vad a întreprinderii (137,53%). - A crescut presiunea fiscală exercitată asupra întreprinderii de la 17,20% la 18,14% in perioada analizată. - A crescut semnificativ ponderea cheltuielilor financiare, în perioada curentă faţă de perioada precedentă, fapt ce reflectă orientarea întreprinderii spre o structură financiară în care capitalurile împrumutate (datoriile financiare) sunt mai reprezentative decât capitalurile proprii. Creşterea cheltuielilor financiare este rezultatul creşterii într-un ritm mai rapid cu 522,05% a chelt financiare decât ritmul de majorare a Vad cu 137,53%. - In anul 2012 rata de remunerare a acţionarilor nu înregistrează modificări, ceea ce arata ca din profitul realizat nu s-au distribuit dividende acţionarilor. - Se majorează ponderea autofinanţării in Vad, de la 28,58% la 40,03%, ceea ce dă întreprinderii posibilitatea de a promova proiecte de investiţii (de menţinere şi de creştere). Sporirea acestei rate in perioada analizata s-a realizat ca urmare a creşterii autofinanţării intrun ritm mai rapid (233,60%) decât ritmul de sporire a Vad brute (137,53%). - Rata de remunerare a capitalului productiv din Vad a sporit de la 21,63% la 39,11%, in condiţiile in care cheltuielile cu amortizarea au crescut cu 165,56%, reflectând fie o îmbătrânire a capitalului productiv aflat in dotarea întreprinderii analizate, fie creşterea amortizării calculate ca urmare a achiziţionării de noi imobilizări corporale si necorporale prin investiţie. 

Relaţiile dintre indicatorii de performanţă ai activitaţii de exploatare

Între soldurile intermediare de gestiune care caracterizează activitatea de producţie şi comercializare se stabilesc o serie de relaţii, redate prin câteva rapoarte, numite rapoarte statice şi dinamice. Raportele statice se exprimă procentual şi reflectă ponderea unui indicator valoric în alt indicator valoric, pe când rapoartele dinamice sunt exprimate prin coeficienţi care rezultă din compararea ritmurilor de variaţie a doi indicatori valorici.

37

Tendinţa crescătoare a rapoartelor statice implică implică valori supraunitate ale rapoartelor dinamice şi, invers, tendinţei descrescătoare a rapoartelor statice îi corespunde valori subunitare ale rapoartelor dinamice. Pentru a putea analiza relaţiile care se stabilesc între soldurile care caracterizează îndeosebi activitatea de producţie a companiei, prezentăm forma relaţiilor şi calculul acestora în tabelul ce urmează. Tabel nr. 12 Analiza rapoartelor statice şi dinamice dintre indicatorii valorici ai producţiei Nr.crt

Indicatori

Perioada

Indici (%)

2011

2012

1.

Valoarea adăugată (lei)

5.658.615.008

7.782.564.112

137,53

2.

Valoarea adăugată netă (lei)

4.434.911.431

4.739.028.659

106,86

3.

Producţia exerciţiului (lei)

11.938.802.880

16.304.715.332

136,57

4.

Producţia vândută (lei)

11.795.873.413

15.795.814.081

133,91

5.

Cifra de afaceri (lei)

12.284.378.408

16.750.726.457

136,36

6.

Rs1= (Vad/Pex)*100

47,40

47,73

-

7.

Rd1=Ivad/Ipex

-

1,01

-

8.

Rs2=(Vad/CA)*100

46,06

46,46

-

9.

Rd2=Ivad/Ica

-

1.01

-

10.

Rs3=(CA/Vad)*100

217,09

215,23

-

11.

Rd3=Ica/Ivad

-

0,99

-

12.

Rs4=(Pv/Pex)*100

98,80

96,88

-

13.

Rd4=Ipv/Ipex

-

0,98

-

14.

Rs5=(Vadn/Vad)*100

78,37

60,89

-

15.

Rd5=Ivadn/IVad

-

0,78

38

Interpretarea rezultatelor analizei: Raportul static dintre Vad şi Pex s-a majorat, adică în perioada precedentă, la 100 lei producţie a exerciţiului se obţineau 52,60 lei valoare adăugată, comparativ cu 52,27% lei în perioada curentă; paralel s-a diminuat ponderea consumurilor intermediare în producţia exerciţiului de la 53,38% la 52,76%. Primul raport dinamic este supraunitar (Rd1= 1,01), ca urmare a creşterii valorii adăugate într-un ritm mai rapid (Ivad=137,53%) decât ritmul de creştere a producţiei exerciţiului (Ipex=136,57%). Raportul ce corelează valoarea adăugată cu cifra de afaceri a înregistrat valoare crescătoare în perioda analizată de la 46,06% la 46,46%, ceea ce reflectă creşterea gradului de integrare pe verticală a producţiei cu 0,40%. Raportul dinamic aferent egal cu 1,01 explică sporirea valoarii adăugate într-un ritm mai rapid (Ivad=137,53%) decât ritmul de creştere a cifrei de afaceri (Ica=136,36%). Raportul static dintre cifra de afaceri şi valoarea adăugată s-a diminuat în perioada analiuată, indicând o diminuare a dependenţei faţă de terţi şi implicit a riscului de exploatare care decurge din această dependenţă. Raportul dinamic subunitar (0,99) dintre indicele cifrei de afaceri şi cel al valorii adăugate exprimă scăderea cifrei de afaceri într-un ritm mai rapid (Ica=136,36%) decât valoarea adăugată (Ivad= 137,53%). Raportul static dintre producţia vândută şi producţia exerciţiului s-a diminuat în perioada analizată de la 98,80% la 96,88%, fapt care sugerează că întreprinderea are dificultăţi în valorificarea producţiei sale. Raportul dinamic subunitar (0,98%) dintre indicele producţiei vândute şi cel al producţiei exerciţiului exprimă scăderea producţiei vândute într-un ritm mai rapid (Ipv=133,91%) decât producţia exerciţiului (Ipex=136,57%). Raportul static dintre valoarea adăugată netă şi valoarea adăugată brută descreşte în perioada analizată cu 17,48% şi reflectă o creştere a cheltuielilor cu amortizarea în structura valorii adăugate brute. Raportul dinamic subunitar (0,78) dintre indicii acestor două mărimi sugerează un ritm de creştere a valorii adăugate nete mai lent (Ivadn=106,86%) decât ritmul de creştere a valorii adăugate brute (Ivad= 137,53%) 

Analiza capacităţii de autofinanţare

Analiza capacităţii de autofinanţare prin metoda deductivă: Tabel nr.13 Determinarea capacităţii de autofinanţare prin metoda deductivă

39

Specificare (mil lei)

Exerciţiul financiar

Indici (%)

Precedent

Curent

Excedentul brut de exploatare

3.398.920.704

4.624.738.475

136,06

+Alte venituri din exploatare (a)

12.484.946.724

17.399.624.687

59,27

-Alte cheltuieli de exploatare (b)

7.309.159.145

11.721.154.268

160,36

+Venituri financiare (c)

498.296.964

1.931.761.930

387,67

-Cheltuieli financiare (d)

313.268.366

1.635.431.821

522,05

+Venituri extraordinare

0

0

0

-Cheltuieli extraordinare

0

0

0

-Impozitul pe profit

371.584.727

583.175.877

156,94

Capacitatea de autofinanţare

14.966.395.385

10.016.363.126

66,93

Dividende

1.081.902.469

72.045.089

6,66

Participarea salariaţilor la profit

0

0

0

Autofinanţarea

13.884.492.916

9.944.318.037

71,62

Capacitatea de autofinanţare (CAF) a întreprinderii s-a redus în perioada analizată, cu 33,1% şi evidenţiază faptul că întreprinderea nu dispune de potenţial financiar crescător pentru a remunera capitalurile proprii antrenate în activitatea sa şi pentru a finanţa investiţiile. Influenţa esenţială asupra capacităţii de autofinanţare au exercitat: -

Excedentul brut de exploatare care, prin creştere cu 36,06% explică faptul că activitatea de exploatare a fost generatoare unui surplus monetar potenţial care avut un efect favorabil asupra capacităţii de autofinanţare;

-

Reducerea cu 93,3% a dividendelor care remunerează capitalurile proprii plasate de acţionari în întreprindere, a condus la obţinerea unei autofinanţări inferioare cu 28,4%, în exerciţiul curent în raport cu cel precedent.



Analiza ratelor rentabilitatăţii comerciale 40

Ratele rentabilităţii comerciale exprimă rentabilitatea vânzărilor întreprinderii şi se determină ca raport între marjele de acumulare şi cifra de afaceri, fapt ce a atras denumirea de rate ale marjelor de acumulare sau rate de profitabilitate ale cifrei de afaceri. Tabel nr.13 Analiza ratelor rentabilităţii comerciale Specificare

Perioada

Indici (%)

2011

2012

Marja comercială

92.631.023

80.143.334

86,52

Venituri din vânzarea

488.504.995

954.91.376

195,48

EBE

3.398.920.704

4.624.738.475

136,06

Rezultatul net

1.778.042.301

1.022.387.463

57,50

Rezultatul brut

2.149.627.028

1.605.563.340

74,69

Rezultatul curent

2.149.627.028

1.605.563.340

74,69

Rezultatul din exploatare

1.964.598.430

1.309.233.231

66,28

Cifra de afaceri

12.284.378.408

16.750.726.457

136,36

Cheltuieli totale

10.833.616.660

17.725.823.277

163,62

Cheltuieli curente

10.833.616.660

17.725.823.277

163,62

Cheltuieli de exploatare

10.520.348.294

16.090.391.455

152,95

RMC = Mc/Vmf (%)

18,96

8,39

44,25

RMb = EBE/CA (%)

27,67

27,61

99,78

RMnexp=Rexp/CA (%)

15,99

7,82

48,91

RMN = Rnet/CA (%)

14,47

6,10

42,16

mărfurilor

Interpretarea rezultatelor analizei:

41

Analiza datelor din tabel conduce la următoarele constatări: Rata marjei comerciale a scăzut în perioada analizată de la 18,96% la 8, 39%. Se constată că activitatea de comerţ cu mărfuri nu este rentabilă, marja comercială diminuându-se cu 13,48% în perioada curentă faţă de perioada de bază. Rata marjei brute s-a diminuat cu 0,06% ca urmare a creşterii mai lente cu 36,06% a EBE comparativ cu cifra de afaceri care a crescut cu 36,36%. Rata marjei nete de exploatare a înregistrat o descreştere cu 51,09% adică, după deducerea din cifra de afaceri a cheltuielilor variabile şi a cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor. Rata marjei nete evidenţiază diminuarea, în perioada analizată, a rezultatului cu 8,37 lei la 100 lei cifră de afaceri.  Analiza ratelor rentabilităţii economice Ratele de rentabilitate economică permit aprecierea performanţelor realizate în cadrul activităţii curente a întreprinderii. Acestea sunt expresia capacităţii managerului de a asigura o gestiune eficientă a activităţii de exploatare.

Tabel nr 14 Analiza ratei rentabilităţii economice Specificare

Exerciţiu financiar

Indici (%)

2011

2012

Rezultatul curent (lei)

2.149.627.028

1.605.563.340

74,69

Cheltuieli financiare (lei)

313.268.366

1.635.431.821

522,05

Rezultatul economic (lei)

2.462.895.394

3.240.995.161

131,59

Activ total (lei)

18.417.447.229

21.353.073.437

115,94

Re=Rec/At (%)

13,37

15,18

113,54

Interpretarea rezultatelor analizei:

42

Rata rentabilităţii activului total are tendinţă crescătoare în perioada analizată, de la 13,37% la 15,18%, ca urmare a creşterii rezultatului economic cu 31,59% şi a majorării activului total angajat în activitatea întreprinderii cu 15,94%. 

Analiza ratelor rentabilităţii financiare

Rentabilitatea financiară mai este denumită şi rentabilitatea capitalurilor proprii. De mărimea acesteia se interesează îndeosebi investitorii, pentru că reprezintă masura finală a rentabilizării resurselor pe care acţionarii le-au încredinţat întreprinderii sub forma capitalului de risc. Tabel nr 15 Analiza ratelor rentabilităţii financiare Specificare

Exerciţiu financiar

Indici (%)

2011

2012

Rezultatul net (lei)

1.778.042.301

1.022.387.463

57,50

Rezultatul brut (lei)

2.149.627.028

1.605.563.340

74,69

Capacitatea de autofinanţare CAF

2.714.067.028

2.406.130.777

88,65

Autofinanţarea Af (lei)

1.632.165.142

2.406.130.777

147,42

Dividendele (lei)

1.081.902.469

0

-

Capital propriu

13.184.118.605

13.568.598.447

102,92

Rf1= Rnet/Cpr (%)

13,49

7,53

55,82

Rf1=Rbrut/Cpr (%)

16,30

11,83

72,58

Rf2=CAF/Cpr (%)

20,59

17,73

86,11

Rf21=Af/Cpr (%)

12,38

17,73

143,21

Rf22=Div/Cpr (%)

8,21

0

-

(lei)

CAF  EBE  Chfin  Ip  CAF2011  3.398.920.704  313.268.366  371.584.727  2.714.067.611lei CAF2012  4.624.738.475  1.635.431821  583.175.877  2.406.130.777lei

43

Af 2011  CAF  Div prelevate  2.714.067.611 1.081.902.469  1.632.165.142lei Af 2012  2.406.130.777lei

Interpretarea rezultatelor analizei: Rata de remunerare a capitalurilor proprii prin efectul gestiunii globale a întreprinderii s-a redus cu 5,96%, în varianta care utilizează la numărător rezultatul net, şi cu 4,47%, în cazul variantei ce ia în calcul rezultatul brut. S-a diminuat astfel capacitatea managerului întreprinderii de a gestiona capitalul de risc care i-a fost încredinţat de către acţionari. Rata care exprimă capacitatea de autofinanţare a societăţii în raport cu capitalul propriu s-a diminuat în perioada analizată cu 13,89%. În consecinţă, se reduc posibilităţile de creştere a capitalului propriu a companiei, prin sporirea părţii din rpofitul net lăsată în rezervă. Scăderea ratei anterioare a avut consecinţe favorabile asupra indicelui autofinanţării; la 100 lei capital propriu partea din profitul net destinată autofinanţării s-a majorat în perioada analizată cu 43,21%. 

Performanţa rezultată prin crearea de valoare pentru întreprindere

Originea creării de valoare adăugată se găseşte în buna gestionare a proiectelor de investiţii prin care întreprinderea să poată înregistra performanţe, generând fluxuri de lichiditate considerabile cu care să-şi remunereze investitorii pentru aportul lor de capital. Performanţele înregistrate astfel de întreprindere se pot măsura cu ajutorul a doi indicatori:

a) Valoarea economică adăugată (Economic Value Added); Valoarea economică adăugată se determina pentru fiecare an al investiţiei, după modelul: EVA= NOPAT- CMP*Ci EVA 2011 = 1.778.042.301 – (9,32 * 21.161.033.559) = - 159.442.790.468; EVA 2012 = 1.022.387.463 – (9,44 * 24.927.446.177) = - 234.292.704.447 Din calculele efectuate rezultă faptul că întreprinderea nu creează valoare adăugată pentru acţionari din investiţiile efectuate nici în 2011 şi nici în 2012. Observăm că nivelul capitalului investit este destul de semnificativ în ambii ani, însă acesta este atras de către societate cu un

44

cost prea ridicat, astfel că profitul din exploatare după impozitare este mai mic decât remunerarea aşteptată de finanţatori.

b) Valoarea de piaţă adăugată (Market Value Added). Actualizarea valorii economice adăugate în funcţie de dinamica pieţii nu-şi mai are rostul deoarece investiţiile realizate de întreprindere nu crează valoare pentru acţionari.

Măsuri pentru a creşte valoarea capitalului acţionarilor:  creşterea profitului din exploatare după impozitare printr-o mai bună organizare a muncii, prin promovarea tehnologiilor inovatoare, reducerea costurilor administrative, crearea unor avantaje competitive în raport cu concurenţa;  controlul capitalului investit în activitatea de exploatare prin eficienntizarea gestiunii stocurilor de combustibili, marirea termenelor de plată a furnizorilor şi diminuarea termenelor de încasare a clienţilor, prin rentabilizarea activelor imobilizate, recurgând la închirieri şi nu la cumpărări de active imobilizate nonstrategice;  minimizarea costului mediu ponderat al capitalului prin optimizarea structurii financiare a întreprinderii. 

Influenţa fluxurilor de trezorerie asupra performanţei întreprinderii

Performaţa înregistrată de întreprindere se poate determina şi prin intermediul fluxurilor de trezorerie generate de activitatea de exploatare, investiţie şi cea de finanţare. De mărimea lor depinde aptitudinea întreprinderii de a menţine capacitatea de producţie, realiza noi investiţii, acorda noi dividende, rambursa împrumuturi fără a apela la surse de finanţare externe costisitoare. Analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie evidenţiază încheierea anilor 2011, cât şi a anului 2012 cu o insuficienţă de trezorerie netă. Însă, observăm că insuficienţa de trezorerie din 2011, se diminuează cu 81,80% în 2012, ceea ce indică o creştere a performanţei întreprinderii în perioada curentă. - fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare pozitive, înregistrează o creştere în perioada curentă cu 76, 38% faţă de anul precedent. Această situaţie este urmarea faptului că activitatea de exploatare este eficient gestionată. Amplificarea autonomiei financiare a întreprinderii se datorează în deosebi creşterii valorii stocurilor cu 13.684%, creşterii creanţelor cu 286,28%, cât şi creşterii cheltuielilor cu amortizarea şi deprecierea cu 36,08%, în perioada curentă; 45

- fluxurile de trezorerie din activitatea de investiţii prezintă o insuficienţă de trezorerie, care sa accentuat de la o perioadă la alta cu 47,02%, datorită angajării unor investiţii în active imobilizate, a căror valoare a fost cu 70,92% mai mare în exerciţiul curent, comparativ cu anul 2011, cât şi unor investiţii în titluri de participare în creştere cu 91,57% în perioada curentă, ceea ce are o influenţă negativă asupra fluxurilor nete de trezorerie; - fluxurile de trezorerie din activitatea de finanţare prezintă în 2011 un deficit de trezorerie, iar în perioada curentă un excedent de 653.946.441 lei, datorat scaderii cu 21,68% a dividendelor distribuite acţionarilor şi primirii unor împrumuturi externe în valoare de 1.768.387.650 lei. În urma analizei observăm ca influenţa majoritară asupra performanţei întreprinderii o are trezoreria negativă derivată din activitatea de investiţii, care contribuie la reducerea lichidităţii acesteia. Efectul negativ al activităţii de investiţii este diminuat de numerarul generat din activitatea de exploatare. Totuşi fluxurile generate prin forţe proprii sunt insuficiente pentru a acoperi investiţiile realizate în active imobilizate si titluri de participare, întreprinderea fiind nevoită se recurgă la împrumuturi externe, însă acestea sunt insuficiente pentru a acoperi deficitul de disponibilităti generat de activitatea de investiţii. Deşi întreprinderea se confruntă cu lipsa de lichiditate, în prezent, investiţiile realizate îi pot mari în viitor autonomia financiară şi pot genera fluxuri de numerar excedentare.

Analiza fluxurlor de trezorerie poate oferi o explicaţie, directă şi imediată asupra mişcărilor care au influenţă asupra echilibrului monetar si prin intermediul indicatorilor exprimaţi prin rate. Tabel nr 16 Analiza ratelor fluxurilor de trezorerie Nr.

Exerciţiul financiar

crt. Indicatorul

2011

2012

1.

Obligaţii de plată A+Divp+Inv (mii RON)

5.060.772.795 7.337.613.952

2.

Anuităţi de rambursat a D>1an A (mii RON)

0

5.375.581

3.

Rata de acoperire a obligaţiilor de plată

0,49

0,60

Ro=ETE/(A+Divp+Inv)

46

4.

Rata de rambursare a datoriilor la termen Rr=A/FTE *100

0

0,12

5.

Rata de plată a dividendelor Rdiv=Divp/FTE *100

57, 25

25,42

6.

Rata de reinvestire Rinv=Inv/FTE *100

146,37

141,84

7.

Rata capacităţii globale de rambursare Rgr=Dt/FTE (ani)

6,30

3,84

8.

Rata rentab. comerciale în termeni de fluxuri Rc= FTE/Vbs

 Interpretarea rezultatelor: Pe baza datelor din tabelul anterior, se deduc următoarele concluzii: - primul indicator arată insuficienţa fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare în anul 2011. Deşi fluxurile de numerar înregistrează o valoare care exprimă eficienţa activităţii de exploatare, acestea nu sunt suficiente pentru onorarea tuturor obligaţiilor de plată, întreprinderea fiind nevoită să apeleze la surse exerne de finanţare. În 2012 se observă o mai bună acoperire o obligaţiilor de plată datorată creşterii fluxurilor generate din activitatea de exploatare cu 76,38%; -

ponderea anuităţilor de rambursare a datoriilor mai mari de un an în anul 2011 este egală cu zero deoarece întreprinderea apelează la resurse de finanţare externă pe termen scurt. În 2012 însă, acesta este nevoită să apeleze şi la credite pe termen lung pentru a-şi desfaşura în continuare activitatea de exploatare, mărimea dobânzilor aferente acestor credite, consumând 12% din totalul numerarului generat de activitatea de exploatare;

- rata de plată a dividendelor arată că remunerarea acţionarilor în 2011, consumă mai mult de 50% din fluxurile generate de activitatea de exploatare. Scăderea acestui indicator în 2012 se datorează creşterii fluxurilor de trezorerie şi diminuarea dividendelor distribuite acţionarilor; -

diminuarea ponderii plăţilor efectuate pentru achiziţionarea de imobilizări (corporale, financiare) se datorează creşterii fluxurilor din activitatea de exploatare într-un ritm superior creşterii investitiilor în imobilizări. Acestea din urmă deţin în 2011 o pondere de 146% în fluxurile de exploatare, iar în 2012 plăţile pentru investiţii consumă 141% din fluxurile generate de activitatea de exploatare;

47

-

fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare ar fi permis rambursarea datoriilor totale ale întreprinderii în circa 6 ani şi patru luni în 2011, iar în 2012 în 3 ani şi 10 luni. 

Rentabilitatea de piaţă (bursieră) a întreprinderii

Analiza ratelor de rentabilitate bursieră – abordare tradiţională. Determinarea ratelor rentabilităţii bursiere Exerciţiul financiar

Specificare

Indici (%)

2011

2012

Rezultatul net (lei)

1778042301

1022387463

Capacitatea de autofinanţare (lei)

14966395385 10016363126 66.93

Numărul de acţiuni (acţiuni)

56644108335 56644108335 100

Cursul bursier al acţiunii P (lei)

0.1160

0.2600

Capitalizarea bursieră CB= P* Nra (lei)

6570716567

14727468167 224.14

Rezultatul net pe acţiune EPS=Pnet/Nra (lei/acţiune)

0.03138

0.01804

57.50

Capacitatea de autofinanţare pe acţiune

0.26421

0.17682

66.93

PER=P/EPS

3.69547

14.40497

389.80

PER=P/CAFa

0.43903

1.470340

334.91

0.27060

0.0694

25.65

0.27060

0.0694

25.65

57.50

224.14

CAFa=CAF/Nra (lei/acţiune) Coeficientul de capitalizare bursieră

Randamentul bursier pe acţiune (rata de capitalizare a profit) K=EPS/P=1/PER K=Pn/CB

Analiza rezultatelor din tabelul anterior reflectă următoarele:

48

-

rezultatul net pe acţiune, indicator care interesează acţionarii majoritari, a scăzut în perioada analizată cu 42.50%, datorită diminuării rezultaului net (Ipnet=57.50%), în timp ce numarul de acţiuni a ramas constant de la o perioadă la alta.

-

Potenţialul de autofinanţare a întreprinderii în raport cu numărul de acţiuni, reflectat în indicatorul capacitatea de autofinanţare pe acţiune, a înregistrat o diminuare cu 33.07%, explicată prin diminuarea capacităţii de autofinanţare (ICAF=66.93%), în timp ce numărul acţiunilor a rămas constant;

-

Coeficientul de capitalizare bursieră arată că preţul pe care investitorii sunt dispuşi să-l plătească pentru profitul net pe acţiune s-a majorat cu 289.80%, motivaţia acestora a fost diminuată de reducerea profitului net pe acţiune;

-

Rata de capitalizare a profitului s-a diminuat cu 74.35%, ceea ce seminifcă că randamentul aşteptat de acţionari de pe urma capitalului investit într-o acţiune, al cărei curs era de 0.1160 lei în exerciţiul precedent şi 0.26 lei în exerciţiul curent, s-a redus semnificativ de la 0.27 la 0.069.



Analiza poziţiei financiare a întreprinderii

Analiza poziţiei financiare a întreprinderii implică un studiu amplu asupra activelor, datoriilor, capitalului propriu şi, în mod special, asupra corelaţiilor ce se stabilesc între aceste elemente, de gestionarea cărora depinde existenţa durabilă a întreprinderii. 

Analiza sturcturii bilanţului

Analiza structurii bilanţului este cunoscută ca şi analiza verticală a activului şi a pasivului contabil. Ea constă în determinarea proporţiilor diferitelor posturi de activ în totalul activului, evidenţiindu-se astfel care este compoziţia relativă a patrimoniului întreprinderii şi a ponderii elementelor de pasiv în totalul capitalului întreprinderii, explicându-se astfel contribuţia acestora la capitalul întreprinderii. Tabel 3.2.1. Analiza structurii activului şi a pasivului Nr.crt

Exerciţiu financiar

Indicatori

2011

2012

1.

Rata activelor imobilizate Rai=(Ai/At)100

77.38

79.47

2.

Rata imobilizărilor necorporale Rin=(In/At)100

1.43

4.53

49

3.

Rata imobilizărilor corporale Ric=(Ic/At)100

49.92

54.78

4.

Rata imobilizărilor financiare Rif=(If/At)100

26.02

20.14

5.

Rata activelor circulante Rac=(Ac/At)100

22.17

20.40

6.

Rata stocurilor Rs=(s/At)100

9.08

11.32

7.

Rata creanţelor Rcc=(Cc/At)100

9.52

6.84

8.

Rata disponibilităţilor Rd=(D/At)100

3.56

1.04

9.

Rata resurselor curente Rrc=(D1an/Pt)100

12.19

13.82

10.

Rata îndatorării globale Rig=(Dt/Pt)100

12.32

19.85

11.

Rata autonomiei globale Raf =(Cpr/Pt)100

62.30

54.43

12.

Rata stabilităţii financiare Rsf=(CP/Pt)100

87.80

86.17

- rata imobilizărilor corporale a crescut în perioada anlizată, ceea ce reflectă creşterea capitalului investit de întreprindere în activele imobilizate de la 77.38% la 79.47%; în paralel se observă diminuarea ponderii activelor circulante în activul total de la 22.17% la 20.14% ceea ce reflectă reducerea flexibilităţii întreprinderii la cerinţele mediului extern; - rata imobilizărilor necorporale are valori nesemnificative, creşterea ponderii imobilizărilor necorporale în activul total este efectul achiziţionării întreprinderii a unor programe informatice; - rata imobilizărilor financiare are valori semnificative ceea ce explică interesul întreprinderii pentru operaţiunile de capital; - creşterea ratei stocurilor în perioada analizată de la 9.08% la 11.32% este un aspect nefavorabil pentru întreprindere, care imobilizează mai multe resurse financiare în stocuri. - diminuarea ratei creanţelor de la 9.52% la 6.84% este efectul acordării de termene de decontare mai reduse clienţilor;

50

- imobilizarea lichidităţii întreprinderii în stocuri are ca efect diminuarea ponderii disponibilităţilor în activului total al întreprinderii. Întrucât rata disponibilităţilor este mai mică de 5%, limită impusă de literatura de specialitate indică lipsa de lichiditate şi necesitatea procurării creditelor bancare pe termen scurt. - rata resurselor curente indică creşterea contribuţiilor la finanţarea activităţii întreprinderii de la 12.19% la 13.82% concomitent cu creşterea ratei îndatorării globale a întreprinderii de la 12.32% la 19.85%, ca urmare a creşterii datoriilor totale (Idt=189.73%) întrun ritm inferior ritmului de creştere a pasivului total (117.80%); - rata autonomiei globale a entităţii are valori semnificative, 62.30% în exerciţiul precedent şi 54.43% în cel curent, ceea ce confirmă o poziţie de independeţă financiară conform datelor întreprinderii. În situaţia în care entitatea ar decide să îşi sporească gradul de îndatorare, întreprinderea nu ar reprezneta un risc pentru bancă. - caracterul permanent al finanţării reflectat prin valori foarte mari ale ratei stabilităţii financiare, asigură un grad de sigurnţă întreprinderii; în structura capitalului permanent predomină în ambele exerciţii capitalul propriu. 

Analiza echilibrului financiar prin sistemul de rate

Sistemul de rate permite analiza echilibrului financiar şi exprimă capacitatea întreprinderii de asi sustine şi consolida propria structură patrimonială, în strânsă legatură cu alegerile sale in materie de finanţare. 

Analiza ratelor de acoperire financiară

Analiza corelaţiei dintre structura investiţiilor şi finanţarea acestora se realizează pe seama construirii ratelor sau indicatorilor de acoperire a imobilizărilor cu capitaluri permanente sau cu capitaluri proprii. Tabelul 3.1. Determinarea ratelor de acoperiră financiară Nr.crt.

Denumire indicator

2011

2012

Abateri (%)

1.

Rata finanţării stabile a imobilizărilor( Rf=CP/A

1.13

1.08

95.58

0.81

0.69

85.09

in) 2.

Rata autofinanţării imobilizărilor (Raf=Cpr/Ain)

51

Rata finanţării străine a imobilizărilor

3.

0.001

0.07

42.91

(Rfd=D>1an/Ain)

Pe baza datelor din tabel se pot formula următoarele concluzii: - rata finanţării stabile a imobilizărilor are valori supraunitare şi un trend descrescător, în perioada analizată, deoarece activele imobilizate au inregistrat o creştere în anul 2012 cu 20.96%, comparativ cu capitalul permanent care a crescut într-o proprţie mai mică (15.61%), în concluzie resursele permanente asigură finanţarea activelor imobilizate nete; - rata autofinanţării imobilizărilor s-a diminuat în perioada analizată cu 0.85%, ceea ce exprimă diminuarea autonomiei financiare a întreprinderii. Acest aspect este important în relaţiile entităţii cu creditorii, al căror risc de recuperare a creditului se diminuează proporţional cu creşterea independenţei financiare a împrumutului; creşterea capitalurilor proprii cu 2.91%, au perimis finanţarea integrală a utilizărilor permanente şi au generat un fond de rulment pozitiv; - gradul de participare a datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an la finanţarea utilizărilor permanent a sporit cu 51.90%. Aceasta nu afectează autonomia financiară a întreprinderii, deoarece ca pondere în totalul resurselor permanente predomină capitalurile proprii (70.95% şi 63.16%). 

Analiza lichidităţii întreprinderii

Lichiditatea exprimă aptitudinea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor financiare care ajung la scadenţă pe termen scurt, ca urmare a transformării activelor circulante în disponibilităţi. Tabelul 3.2 Determinarea ratelor de lichiditate Nr.crt.

Denumire indicator

2011

2012

Abateri (%)

1.

Rata lichidităţii generale Rlg=Ac/Dc

1.82

1.48

81.14

2.

Rata lichiditaţii reduse Rlr=Ac-S/Dc

1.07

0.78

72.73

3.

Rata lichidităţii imediate Rli=AT/Dc

0.29

0.28

98.02

52

4.

Viteza de rotaţie a sotcurilor Vrs=CA/S (rotaţii)

6.39

6.99

109.47

5.

Durata de rotaţie a stocurilor Drs=(S/CA)360 (zile)

0.15

0.14

91.34

6.

Viteza de rotaţie a creanţelor clienţi Vrc=CA/Cc

6.09

9.83

161.29

0.16

0.10

62.00

2.62

3.29

125.80

0.38

0.30

79.49

0.32

0.24

76.32

(rotaţii) 7.

Termenul de recuperare a creanţelor clienţi Trc=(Cc/CA)360

8.

Viteza de rotaţie a activelor circulante VrAc=CA/Ac (rotatii)

9.

Durata de rotaţie a activelor circulante DrAc=(Ac/CA)360(zile)

10.

Durata ciclului monetrar Dm=Drs+Trc-Tpf (zile)

În ceea ce priveşte lichiditatea întrpinderii constatăm următoarele: - rata lichidităţii generale supraunitară şi cu un trend descrescător (81.14%), este expresia unui fond de rulment pozitiv şi a echilibrului financiar pe termen scurt ce caracterizează entitatea. Trendul său descrescător se explică prin reducerea activelor circulante cu 24.28% şi a creşterii datoriilor curente cu 33.57%. - rata lichidităţii reduse înregistrează o tendinţă descrescătoare, pentru- ca activele realizabile şi disponibile s-au diminuat cu 2.80%, care nu mai pot finanţa datoriile curente, în creştere cu 33.56% - rata lichidităţii imediate, care seminifică lichiditatea efectivă a întreprinderii înregistrează valori foarte mici şi aproximativ egale, cu un trend descrescător cu 2%, ceea ce înseamnă ca întreprinderea are capacitate de plată imediată foarte mică, ea reprezintă doar 2.9%, respectiv 2.8%din datoriile curente de rambursat. Lipsa lichidităţii imediate se explică prin creşterea într-un ritm mai redus a activelor de trezorerie (30.93%), în comparativ cu cu ritmul mai rapid de creştere a datoriilor curente (33.57%). - creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor cu 9.4% are consecinţe favorabile asupra lichidităţii întreprinderii. Acest fapt a fost posibil datorită creşterii stocului cu 24.55%, şi a 53

sporirii cifrei de afaceri într-un ritm mai rapid, cu 36.36%. În pararel, se constată diminuarea duratei în care stocurile sunt transformate din formă materială în formă bănească, prin interediul cifrei de afaceri cu 0.91% (mai putin de o zi); - capacitatea de plată a întreprinderii este afectată prin creşterea vitezei de rotaţie a creanţelor cu 61.29%, determinată de creşterea cifrei de afaceri (36.36%)de către diminuarea creanţelor comerciale (15.46%) . - termenul mediu în care întreprinderea recuperează creanţele comerciale este foarte mic şi si are tendinţă de reducere, fapt care are un impact favorabil asupra lichidităţii întreprinderii, reducând necesarul de finanţare a ciclului de exploatare. - viteza de rotaţie a activelor circulante cât şi durara de rotaţie a acestora au valori mici (zilnic), fapt ce reflectă o bună gestiune a activelor circulante, concretizată în diminuarea defazajului temporar dintre intrările si ieşirile monetare şi în echilibrul de trezorerie. - modul in care au fost gestionate stocurile şi relaţiile comerciale cu clienţii a contribuit la reducerea ciclului monetar în exerciţiul încheiat cu 76.32% (mai puţin de o zi), cu consecinţe favorabile asupra lichidtăţii întreprinderii. 

Analiza necesarului de finanţat la 100 lei cifră de afaceri

Tabelul.3.3. Analiza necesarului de finanţat Nr.crt.

Denumire indicator

2011

2012

Abateri (%)

1.

Necesarul de finanţat pentru stocul mediu S/CA

0.16

0.14

91.34

0.16

0,10

62.00

0.32

0.24

76.32

(%) 2.

Necesarul de finanţat pentru creanţele comerciale Cc/CA (%)

3.

Necesarul de finanţat la 100 lei CA (1+2-3)(%)

Pentru a realiza 100 lei cifră de afaceri, sunt necesare 0.32 lei investiţii în active circulante în exerciţiul precedent şi de 0.24 lei în exerciţiul încheiat. Diminuarea necesarului de finanţat la 100 lei cifră de afaceri cu 23.68% refelctă creşterea capacităţii de plată a 54

întreprinderii, deoarece a crescut posibilitatea ei de a rentabiliza investiţiile în elemente de activ circulant, astfel încât acestea să generalizeze disponibilităţi. Cauzele care explică situaţia anterioară sunt: - diminuarea necesarului de finanţat pentru creanţele comerciale la 100 lei cifră de afaceri cu 38%, aceasta înseamnă că pentru a obţine 100 lei cifră de afaceri s-a investit mai puţin în creanţe comerciale comerciale, în exerciţiul încheiat, ceea ce echivalează cu o reducere a imobilizării resurselor financiare în creanţe. - stocurile, prin modul în care au fost gestionate, au generat disponibilităţi de la o perioadă la alta. Investiţiile în stocuri sau necesarul de finanţat pentru stocuri de 100 lei cifră de afaceri s-a redus cu 8.66%.



Analiza ratelor de solvabilitate

Conceptul de solvabilitate desemnează capacitatea întreprinderii de a face faţă scadenţelor pe termen mediu şi lung, respectiv rambursării datoriilor şi plăţii regulate a dobânzilor. Solvabilitatea este dependentă de mărura în care activul totalal întreprinderii este suficient pentru plata datoriilor totale. Tabelul 3.4. Determinarea ratelor de sovabilitate Nr.crt.

Denumire indicator

2011

2012

Abateri (%)

1.

Rata solvabilităţii generale Rsg=At/Dt

8.11

5.04

62.08

2.

Rata îndatorării globale Rîg=Dt/Cpr

0.20

0.36

184.35

3.

Rata îndatorării la termen Rit=D>1an/CP

0.002

0.07

448.90

4.

Rata capacităţii globale de rambursare Rrg=Dt/CAF

0.17

0.49

283.49

0.002

0.15

7754.50

0.09

0.35

383.68

(ani) 5.

Rata capacităţii de rambursare la termen RRt=D>1an/CAF (ani)

6.

Rata prelevării datoriilor financiare RPD=Chf/EBE

55

7.

Rata autonomiei financiare globale Raf=Cpr/Pt

0.62

0.54

87.36

8.

Rata autonomiei financiare la termen RAT=Cpr/CP

0.71

0.63

89.02

Din analiza solvabilităţii pe baza rezultatelor din tabelul precedent se deduc următoarele concluzii: -

rata solvabilităţii generale are în ambele perioade, valori mai mari decât limita (1.66) care indică riscul de insolvabilitate; creşterea sa evidenţiază că partea de activ neangajată în datorii este seminficativă, în consecinţă nu există simptome de insolvabilitate şi întreprinderea nu are o poziţie riscantă pentru creditori.

-

Rata îndatorării globale a crescut în perioada analizată cu 84.35%, iar valorile pe care le înregistrează arată că întreprinderea este departe de a atinge limita maximă de îndatorare egală cu de două ori capitalul propriu. Creşterea indicatorului s-a realizat ca urmare a creşterii într-un ritm superior a datoriilor totale (89.73%), comparativ cu ritmul de creştere a capitalului propriu (2.92%).

-

Valorile ratei îndatorării la termen sunt inferioare limitei de 0.5, întreprinderea dispune de capacitate de îndatorare la termen descrescătoare din cauza datoriilor mai mari de un an, care cresc cu 5089.75% în perioada analizată, dar se majorează ca pondere în capitslurile permanete; autonomia financiară nu este afectată, iar riscul de insolvabilitate este absent;

-

Sporirea datoriilor totale cu 89.73%, comparativ cu diminuarea capacităţii de autofinanţare cu 33.07%, face ca perioada de rambursare a datoriilor din capacitatea de autofinanţare să se prelungească nesemnificativ (cu 0.32 ani) în perioada analizată.

-

Rata capacităţii de ramburasre la termen indică prelungirea termenului de rambursare a datoriilor mai mari de un an din capacitatea de autofinanţare cu 0.15 ani, pentru că au crescut datoriile cu 89.73%;

-

Raportul prelevării datoriilor financiare creşte cu 283.68%, iar valorile sale sunt inferioare limitei 0.6; prin urmare, întreprinderea poate suporta costul îndatorării din excedentul brut de exploatare , cu atăt mai mult cu cât excedentul brut din exploatare se majorează cu 36.06%, iar cheltuielile financiare cresc cu 422.05%;

-

Raportul autonomiei financiare globale indică o poziţie bună a întreprinderii în ceea ce priveşte independenţa financiară, care derivă din creşterea capitalului propriu cu 2.91% şi 56

a pasivului total cu 17.79%, rezultând că băncile finanţatoare nu sunt expuse riscului de insolvabilitate în relaţia cu un astfel de client; -

Conform raportului autonomiei financiare la termen, întreprinderea nu se confruntă cu riscul de insolvabilitate pentru că participarea capitalului propriu (crescătoare) la formarea capitalului permanet este superioară limitei de 0.5.

57



Echilibrul funcţional al intreprinderii

Elaborarea bilanţului funcţional 2011 UTILIZARI STABIE

2012

2011

19354187124.00 23825949759.00

2012

RESURSE DURABILE

21388911997.00 25354638789.00

ACTIVE IMOBILIZATE DE EXPLOATARE 3117118760.80

4922351867.00

Capitaluri proprii

13184118605.00 13568598447.00

Imobilizari necorporale

434586899.00

1451722769.00

Capital

5664410834.00

5664410834.00

Imobilizari corporale

2682531861.80

3470629098.00

Prime de capital

-

-

Rezerve din reevaluare

57417759.00

50904252.00

ACTIVE IMOBILIZATE IN AFARA EXPLOATARII

16237068363.20 18903597892.00

Imobilizarile corporale

10730127447.20 13882516392.00

Rezerve

5792755272.00

6315308717.00

Imobilizari financiare

5506940916.00

Rezultat reportat

1521411.00

587632269.00

Profit/pierederea exerciţiului

1778042301.00

1022387463.00

Repartizarea profitului

110028972.00

72045088.00

amortizarea imobilizatrilor

131030614.00

322007248.00

2848326532.00

3697471293.00

5021081500.00

necorporale Amortizarea imobilizarilor corporale

58

UTILIZARI CICLICE

4786203581.00

5120974959.00

Provizioane

5196454236.00

6262466399.00

Datorii financiare stabile

28982010.00

1504095402.00

RESURSE CICLICE

2751478708.00

3291759661.00

DATORII DIN ACTIVE CIRCULANTE DE EXPLOATARE

2497515747.15

3092348909.90

EXPLOATARE

1342755463.20

1507153601.80

Stocuri

1922375343.00

2394434361.00

Datorii comerciale-furnizori

352180811.20

446151514.80

Creante comerciale

255225144.15

161966355.90

efecte de comert de platit

0.00

0.00

Alte creante

224539136.00

499082526.00

alte datorii

819121371.00

914743528.00

Cheltuieli in avans

95376124.00

36865667.00

venituri in avans

171453281.00

146258559.00

ACTIVE CIRCULANTE DIN AFARA

DATORII IN AFARA

EXPLOATARII

1536045446.85

1043163107.10

EXPLOATARII

1408723244.80

1784606059.20

Creante comerciale

1446275816.85

917809350.10

Datorii comerciale-furnizori

1408723244.80

1784606059.20

Sume de incasat de la entitatile afiliate

89769630.00

125353757.00

ACTIVE DE TREZORERIE

752642387.00

985462942.00

Investitii pe termen scurt

7616.00

724024630.00

Casa si conturi la banci

752634771.00

261438312.00

RESURSE DE TREZORERIE 0.00

59

300526268.00

TOTAL ACTIV

24140390705.00 28946924718.00

60

TOTAL PASIV

24140390705.00 28946924718.00

Analiza echilibrului functional prin sistemul de rate Indicatorul

Exercitiul financiar

Abateri

2011

2012

Rata utilizarilor stabile

80.17

82.31

2.66

Rata utilizarilor ciclice

19.83

17.69

-10.77

Rata utilizarilor ciclice de exploatare

10.35

10.68

3.26

Rata utilizeărilor ciclice din afara exploatarii

6.36

3.60

-43.36

Rata utilizarilor de trezorerie

3.12

3.40

9.19

Rata resurselor durabile

88.60

87.59

-1.14

Rata resurselor durabile proprii

54.61

46.87

-14.17

Rata resurselor durabile imprumutate

0.12

5.20

4228.01

Rata resurselor ciclice

11.40

11.37

-0.23

Rata resurselor ciclice de exploatare

5.56

5.21

-6.39

Rata resurselor ciclice din afara exploatarii

5.84

6.17

5.65

Rata resurselor de trezorerie

0.00

1.04

61

Interpretarea rezultatelor Analiza ratelor de structură evidenţiază: -

creşterea cu 2.66% a ponderii deţinute de utilizările stabile în activul total al întreprinderii. Aceasta înseamnă că gradul de participare a utilizărilior stabile în totalul activului a crescut ca urmare a dezvoltării investiţiilor realizate de întreprindere în exerciţiul încheiat;

-

pondera deţinută de utilizările ciclice în activul total se diminuează cu 10.77% ceea ce înseamnă că utilizările ciclice nu mai solicită un necesar de finanţat ridicat;

-

creşterea cu 3.26% a ponderii utilizărilor ciclice de exploatare în activul total este consecinţa dinamizării activităţii întreprinderii reflectată în creşterea stocurilor de produse; aşadar cea mai mare parte a finanţării destinată acoperii utilizărilor ciclice este absorbită de activitatea de exploatare;

-

ponderea utilizărilor ciclice în afara exploatării în activul total s-a diminuat cu 43.36% pe seama reducerii semnificative a creanţelor aferente imobilizărilor cedate;

-

a crescut cu 9.19% ponderea activelor de trezorerie în activul total în perioada analizat; trendul crescător al ratei indică nevoi descrescătoare de credite bancare pe termen scurt pentru fianaţarea activităţii curente;

-

rata resurselor durabile scade nesemnificativ cu 1.14% în perioada analizată, reprezentînd o situaţie comodă pentru întreprindere în ceea ce priveşte stabilitatea finanţării şi o garanţie pentru o politică de invrstiţie care să asigure creşterea sa;

-

rata resurselor durabile proprii se reduce cu 14.17%, ceea ce indică un grad mai scăzut la finanţarea resurselor proprii, având totuşi o poziţie financiară bună cu finanţatorii;

-

rata resurselor durabile împrumutate, creşte dar are valori foarte mici comparativ cu rata resurselor durabile prorpii, ceea ce înseamnă ca autonomia financiară a întreprinderii nu este afectată şi dispune de suficientă capacitate de îndatorare;

-

rata resurselor ciclice se diminuează nesemnificativ cu 0.23% indicând faptul că întreprinderea poate atrage resurse financiare printr-o politică financiară eficientă sau de la bănci;

-

rata resurselor ciclice de exploatare scade cu 6.39% ceea ce înseamnă că se diminuează flexibilitatea întreprinderii pe termen scurt;

62

-

rata resurselor ciclice din afara exploatării a crescut cu 5.56% pentru-că resursele ciclice cresc în raport cu pasivul total al întreprinderii; rata resurselor de trezorerie are un trend crescător ceea ce înseamnă că în exerciţiul

-

încheiat firma va apela la credite pe termen scurt.



Analiza echilibrului funcţional prin indicatori în mărime absolută

Indicatori

Exercitiu financiar

Abateri

2011

2012

Fond de rulment net global

2034724873.00

1528689030.00

-24.87

Necesar de fond de rulment total

2034724873.00

1829215298.00

-10.10

Necesar de fond de rulment de

1154760283.95

1585195308.10

37.27

127322202.05

-741442952.10

-682.34

752642387.00

684936674.00

-9.00

exploatare Necesar de fond de rulment din afara exploatarii Trezoreria netă

Interpretarea rezultatelor analizei -

fondul de rulment net global s-a redus cu 24.87% în perioada analizată ca urmare a scăderii resurselor durabile într-un ritm mai rapid decât a utilizărilor stabile brute; de asemenea utilizările ciclice realizabile şi disponibile au fost inferioare resurselor ciclice şi de trezorerie ceea ce inseamnă ca întreprinderea nu dispune de lichidităţi potenţiale fiind nevoita să recurgă la credite bancare pe termen scurt suplimentare;

63

-

necesarul de fond de rulment total a scazut în perioada anliazată cu 10.10% ca urmare a creşterii într-un ritm mai lent a utilizărilor ciclice (106.99%) comparativ cu resursele curente (119.64%);

-

deficitul de resurse de exploatare pentru finanţarea activelor circulante de exploatare a generat necesar de fond de rulment pozitiv; în cadrul activelor circulante de exploatare se detaşsează sporirea cu 24.56% în care sunt imobilizate resurse financiare;

-

necesarul de fond de rulmnet din afara exploatării a scăzut semnificativ ceea ce înseamnă că activitatea din afara exploatării a degajat o resursă în fond de rulment, respectiv, un excedent de resurse în afara exploatării în raport cu necesarul;

-

în perioada anlizată echilibrul funcţională între resursele şi utilizările stabile a permis finanţarea integrală a necesaruli de fond de rulment total şi degajarea trezoreriei nete pozitive.



Analiza ratelor de finanţare Exerciţiul financiar

Indicatori

Abateri

2011

2012

Rata finantarii durabile

1.11

1.06

-3.71

Rata finantarii durabile proprii

0.68

0.57

-16.40

Rata finantarii durabile straine

0.0015

0.0631

4115.72

Rata finantarii ciclice

0.57

0.64

11.82

Rata finantarii ciclice a exploatarii

0.28

0.29

4.91

Rata finantarii ciclice din afara

0.29

0.35

18.40

1.00

0.84

- 16.43

exploatarii Rata finantarii globale

Interpretarea rezultatelor analizei: 64

Pe baza rezultatelor din tabel se constată: -

rata finanţării durabile supraunitară şi uşor descrescătoare este expresia fondului de rulment net global pozitiv dar cu o mică reducere în 2012; în consecinţă resursele durabile, care au crescut cu 18.54%, a depăşit necesarul de finanţat care este în scădere cu 10.10%, aceste aspecte având consecinţe favorabile asupra finanţării ciclice;

-

rata finanţării durabile proprii refelectă o uşoara diminuare a autonomiei financiare a întreprinderii; astfel prin majorarea capitalului capitalului propriu cu 2% a fost posibilă asigurarea finanţarea utilizărilor stabile, degajându-se un fond de rulement pozitiv;

-

rata finanţării durabile străine a crescut cu 4015.72%, ceea ce reflectă angajarea întreprinderii între-un program de investitii;

-

rate finanţării ciclice subunitară şi în creştere înseamnă că întreprinderea nu dispune de resurse ciclice în exces în raport cu utilizările ciclice de finanţat; aceasta echivalează cu un necesar de fond de rulment pozitiv, care trebuie acoperit din fondul de rulment pozitiv;

-

rata finanţării ciclice de exploatare şi în afara exploatării subunitare indică un necesar de fond de rulment din exploatare şi din afara exploatarii pozitiv, respectiv nu se realizează eliberarea de resurse din activitatea curentă din exploatare cât şi din afara exploatarii; trendul crescător al indicatorului evidenţiază creşterea gradului de atragere a resurselor de la terţi pentru finanţarea resurselor ciclice, fapt pozitv pentru întreprindere dacă se are în vedere că datoriile comerciale constrâng mai putin întreprinderea, în ceea ce priveşte costul şi condiţiile de acordare;

-

în exerciţiul precedent, valoarea supraunitară a raprortului explică participarea fondului de rulment net global la formarea trezoreriei nete pozitive, după acoperirea integrală a necesarului de fond de rulment total; în exerciţiul curent, rata finanţării globale subunitare evidenţiază insuficienţa fondului de rulment net global pentru finanţarea necesarului de fond de rulment total.



Riscul de faliment

Falimentul unei întreprinderi este rezultatul unui proces continuu de degradare a stării sale economico-financiare. Cauzele şi factorii care determină falimentul acţionează în mod înlănţuit

65

şi conduc de fiecare dată la scăderea rentabilităţii şi lichidităţii întreprinderii. Există însă numeroase metode de detectare a riscului. Printre care menţionăm: a) Metode patrimoniale; 1. Analiza fondului de rulment  fondul de rulment net: FRN = CP – Ain FRN 2011 = 2.206.178.154 lei FRN 2011 = 1.674.947.589 lei Arată că după finanţarea activelor imobilizate, întreprinderea deţine un surplus de capital permanent. Cauza care determină un fond de rulment net pozitiv este creşterea capitalului permanent pe seama creşterii capitalului propriu, cât şi a datoriilor mai mari de un an, care implică noi costuri ale finanţării.  fondul de rulment net capital de lucru: FRW = AC – DC FRW 2011 = 2.110.802.030 lei FRW 2012 = 1.638.081.922 lei Arată o lichiditate ridicată a întreprinderii deoarece activele circulante realizabile şi disponibile depăşesc exigibilitatea angajamentelor pe termen scurt sau altfel spus, activele circulante acoperă datoriile comerciale angajate.  fondul de rulment propriu: FRPr = CPr – Ain FRPr 2011 = - 3.190.711.373 lei FRPr 2012 = - 6.237.872.771 lei

66

Arată faptul că, capitalul propriu este insuficient pentru ca întreprinderea să-şi finanţeze activele imobilizate nete, respectiv lipsa de autonomie financiară de care dispune sociatatea pentru finanţarea investiţiilor şi dependenţa faţă de furnizorii de capital.  fondul de rulment străin: FRS = FRN – FRPr FRS 2011 = 5.396.889.527 lei FRS 2012 = 7.912.820.360 lei Insuficienţa capitalului propriu la finanţarea activelor imobilizate a determinat întreprindere să recurgă la îndatorare pe termen mai mare de un an, respectiv datoriile pe termen lung contribuie în mod semnificativ la finanţare necesarului permanent.



Analiza solvabilităţii întreprinderii

 rata solvabilităţii generale: Rsg = At / Dt Rsg 2011= 8,11 Rsg 2012 = 5,04 Atât în 2011, cât şi în 2012, întreprinderea reflectă o stare de solvabilitate, nefiind riscantă pentru

furnizorii de capital deoarece întreprinderea se află în măsură sa-şi

ramburseze datoriile şi costul acestora.

 rata îndatorarii globale: RIG 1 = Dt / Pt;

RIG 2 = Dt / Cpr.

RIG 1 2011 = 0,12; RIG 2 2011 = 0,20;

RIG 1 2012 = 0,20. RIG 2 2012 = 0,37.

67

După analiza ambilor indicatori, întreprinderea nu reflectă risc de insolvabilitate nici în 2011, nici în 2012 şi dispune de capacitate de îndatorare.

 rata îndatorării la termen: RIT 1 = D>1an/ CP;

RIT 2 = D>1an/ Cpr.

RIT 1 2011 = 0,002;

RIT 1 2012= 0,099.

RIT 2 2011 = 0,002;

RIT 2 2012 = 0,111.

În urma analizei indicatorilor de îndatorare la termen putem constata că întreprinderea se mai poate indatora pe termen lung, aceasta fiind capabila sa-şi ramburseze ratele scadente, cât şi dobânda aferentă.

 rata capacităţii globale de rambursare: RRG = Dt / CAF RRG 2011 = 0,96 ani RRG 2012 = 2,06 ani În

urma analizei capacităţii globale de rambursare, putem constata faptul că

întreprinderea işi poate rambursa datoriile totale în un an de zile în 2011 şi în doi ani în 2012, deci acesta este în măsură să suporte o îndatorare suplimentară.

 rata capacităţii de rambursare la termen: RRT = D>1an / CAF RRT 2011= 0,01 RRT 2012 = 0,62

68

După analiza aptitudinii întreprinderii de a rambursa din capacitatea de autofinanţare, datoriile care trebuie platite într-o perioadă mai mare de un an, putem constata faptul că societatea dispune de capacitate de autofinanţare pentru rambursarea datoriilor scadente.

 rata prevalării datoriilor financiare: RPD 1 = Chf / EBE

RPD 2 = Chf / CA

RPD 1 2011 = 0,092

RPD 2 2011 = 0,026

RPD 1 2012= 0,354

RPD 2 2012 =0,098

În urma analizei prelevării datoriilor comerciale, în anul 2011 constatăm că întreprinderea nu se confruntă încă cu un risc de insolvabilitate, adică cheltuielile financiare nu depăşesc exedentul brut din exploatare şi nu reprezintă mai mult de 3% din cifra de afaceri. În anul 2012 însă, marimea acestora creşte depăşind limita de 3% din cifra de afaceri, întreprinderea expunându-se astfel riscului de insolvabilitate. Acest risc însă poate fi gestionat de către întreprindere deoarece aceasta este încă în măsură să suporte costul îndatorării din excedentul brut de exploatare.  rata autonomiei financiare globale: RAF 1 = Cpr / Pt

RAF 2 = Cpr / Dt

RAF 1 2011 = 0,62

RAF 2 2011 = 5

RAF 1 2012 = 0,54

RAF 2 2012 = 3

Analiza acestui indicator relevă o independenţă financiară ridicată a întreprinderii deoarece aceasta deţine un capital propriu suficient care îi permite să nu fie dependentă de creditori. Mai mult, situaţia financiară a societăţii îi îngăduie acesteia să apeleze în caz de necesitate la credite financiare, capitalul propriu fiind o garanţie suficientă pentru furnizorii de capital.

69

 rata autonomiei financiare la termen: RAF 1 = Cpr / CP

RAF 1 = Cpr / D>1an

RAF 1 2011= 0,997

RAF 2 2011= 454,907

RAF 1 2012= 0,901

RAF 2 2012=9,021

În urma analizei efectuate, putem constata faptul că întreprinderea dispune de o autonomie financiară la termen, mai mare decât autonomia financiară globală deoarece societatea a recurs la credite pe termen lung mai puţin decât la creditele pe termen scurt. Capitalul permanent fiind format astfel în mare parte din capital propriu, iar datoriile mai mari de un an sunt acoperite de acesta din urmă, în 2011 de 455 ori, iar în 2012 de 9 ori. 

Analiza SWOT

Puncte tari

Puncte slabe

-

creşterea veniturile din dobânzi, în special cele din cadrul grupului;

-

creşterea cifrei de afaceri,a producţiei exerciţiului şi a valorii adăugate;

-

menţinerea potenţialul productiv;

-

capacitate să remunereze capitalurile avansate;

-

onorarea obligaţiilor fiscale;

-

dispune de capacitatea autofinanţare sporită;

-

Absenţa evenimentelor cu caracter extraordinar care a lăsat neschimbat rezultatul net;

-

cheltuieli execesive (cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu personalul, etc);

-

Diminuarea totale

-

îmbătrânire a capitalului productiv aflat in dotarea întreprinderii analizate;

-

creşterea amortizării calculate ca urmare a achiziţionării de noi imobilizări corporale si necorporale prin investiţie;

-

dificultăţi în valorificarea producţiei

-

activitatea de comerţ cu mărfuri nu

de

-

creşterii productivităţii muncii;

-

diminuarea dependenţei faţă de terţi şi implicit a riscului de exploatare care decurge din această dependenţă

este rentabilă;

70

eficienţei

cheltuielilor

-

activitatea de exploatare a fost generatoare unui surplus monetar potenţial care avut un efect favorabil asupra capacităţii de autofinanţare;

-

nevoi descrescătoare de credite bancare pe termen scurt pentru fianaţarea activităţii curente;

-

autonomia financiară a întreprinderii nu este afectată;

-

dispune de suficientă capacitate de îndatorare.

Oportunitati

Amenintari

-

posibilitatea de a promova proiecte de investiţii (de menţinere şi de creştere);

-

poziţii slabe pe piaţă din cauza lipsei avantajelor competitive;

-

diversificarea gamei mărfurilor oferite pieţei;

-

concurenţa agresivă;,

-

strategii de piaţă neeficiente prin

-

creşterea, în structura vânzărilor, a ponderii mărfurilor care asigură rate ale marjei comerciale semnificative; diminuarea costurilor totale de cumpărare a mărfurilor;

-

o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existent;

-

alegerea clienţilor care să aibă o cerere stabilă astfel încât să se asigure desfacerea produselor;

-

achiziţionarea de materii prime şi materiale la preţuri mai avantajoase;

-

creşterea productivităţii muncii;

-

reducerea consumului specific pe

71

utilizarea de materiale substituibile, puţin

costisitoare

superioare;

şi

calitativ

unitatea de produs; -

optimizarea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile, precum şi cele de produse finite destinate vânzării;

-

creşterea motivării personalului;

-

modernizarea tehnologiilor de fabricaţie şi diminuarea pe cât posibil a ponderii consumurilor intermediare în producţia exerciţiului;

-

procurarea factorilor de producţie la

şi

calificării

preţuri şi în condiţii avantajoase de la furnizori.

Măsuri şi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii Pentru limitarea diminuării cifrei de afaceri, întreprinderea trebuie să adopte măsuri ce pot privi: găsirea de noi pieţe de desfacere; schimbarea strategiei de produs; menţinerea în structura producţiei a produselor care, prin rentabilitatea lor, contribuie în mod semnificativ la obţinerea rezultatului exerciţiului şi renunţarea la produsele la care nu se înregistrează marje pe produs semnificative; controlul dinamicii costurilor, cu consecinţe favorabile asupra foarfecelui preţ-cost; îmbunătăţirea calităţii produselor pentru a deveni competitive cu cele ale concurenţilor. Întrucât, marja comercială a înregistrat o scădere în perioada analizată, trebuie avute în vedere următoarele măsuri care ar avea drept efect creşterea veniturilor din vânzarea mărfurilor, cum ar fi: diversificarea gamei mărfurilor oferite pieţei, ca urmare a identificării cererii de noi bunuri; creşterea, în structura vânzărilor, a ponderii mărfurilor care asigură rate ale marjei comerciale semnificative; diminuarea costurilor totale de cumpărare a mărfurilor. Pentru creşterea eficienţei cheltuielilor totale, întreprinderea trebuie să promoveze măsuri care să aibă drept rezultat creşterea mai rapidă a veniturilor totale comparativ cu cheltuielile totale, cum ar fi: o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existente, prin reducerea fluctuaţiei

72

volumului de producţie; alegerea clienţilor care să aibă o cerere stabilă astfel încât să se asigure desfacerea produselor, determinând creşterea veniturilor din exploatare ale companiei; reducerea cheltuielilor de producţie, prin realizarea de produse la un cost mai scăzut; achiziţionarea de materii prime şi materiale la preţuri mai avantajoase; creşterea productivităţii muncii; reducerea consumului specific pe unitatea de produs, să urmărească diminuarea cheltuielile financiare şi/sau creşterea veniturilor financiare. În ceea ce priveşte producţia exerciţiului, întreprinderea trebuie să urmărească creşterea producţiei vândute, ca urmare a politicii de produs, dezvoltării de noi pieţe, şi nu pe seama creşterii componenţei producţiei stocate, a cărei creştere ar putea fi consecinţa necorelării între cererea şi oferta de produse, poziţii slabe pe piaţă din cauza lipsei avantajelor competitive, concurenţa agresivă, strategii de piaţă neeficiente, utilizarea de materiale substituibile, puţin costisitoare şi calitativ superioare, optimizarea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile, precum şi cele de produse finite destinate vânzării, etc.. O evoluţie ascendntă a valorii adăugate se poate determina prin: creşterea producţiei exerciţiului, prin mărirea productivităţii medii anuale a muncii, ca urmare a creşterii motivării şi calificării personalului; modernizarea tehnologiilor de fabricaţie şi diminuarea pe cât posibil a ponderii consumurilor intermediare în producţia exerciţiului, procurarea factorilor de producţie la preţuri şi în condiţii avantajoase de la furnizori. O mai mare rentabilizare a vânzărilor întreprinderii ar putea fi realizată printr-o mai bună adaptare a portofoliului de produse la cerinţele consumatorilor, astfel încât să se asigure utilizarea integrală a capacităţilor de producţie existente, creşterea în structura vânzărilor a ponderii produselor care aduc marje semnificative de profit, optimizarea consumului de resurse, controlul calităţii materiilor prime utilizate în porcesul de fabricaţie. Creşterea ratei rentabilităţii economice, de către companie, s-ar putea realiza prin creşterea performanţei activităţilor de exploatare şi financiare, astfel încât să se reducă dificultăţile de valorificare a producţiei, veniturile financiare să fie superioare cheltuielilor financiare, să se utilizeze cât mai eficient unele elemente de active imobilizate, prin antrenarea lor în activitatea de exploatare, practicarea unei politici de stocare eficiente, diminuarea obligaţiilor faţă de participanţi la activitatea sa.

73

În ceea ce priveşte rata rentabilităţii financiare, întreprinderea ar trebui să îşi diminueze gradul de îndatorare, astfel încât cheltuielile financiare să se diminueze, pentru ca în caz contrar să se evite diminuarea raportului dintre rezultatul net şi rezultatul din exploatare.

Capitolul 3. Fundamentarea cheltuielilor de investiții și previziunea fluxurilor de numerar Pentru realizarea acestui proiect de investiție, am ales benzinăria OMV- Petrom de pe autostrada Constanța-București, de la km 67. SERVICII STATIE Magazin Spalatorie Presiune pneuri (Aer) Aspirator Cafea / Bauturi WC Verificare lichid de racire

În urma unui studiu de piață făcut pe acest segment, s-a descoperit necesitatea unei vulcanizari pe aceasta autostrada. Prin urmare, ne-am propus sa le oferim clientilor nostri un nou serviciu necesar. Pentru a realiza aceasta investitie, avem nevoie de terenul pe care va fi amplasata aceasta vulcanizare, constructia si utilajele corespunzatoare. Terenul a fost achizitionat in anul 2007 pentru parcare. Asadar costul sau pentru aceasta investitie de construirea a vulcanizarii este zero. Pentru constructia necesara in care se va desfasurarea activitatea am apelat la o firma Rotarex, care ne-a furnizat un garaj prefabricat in valoare de 10000 de euro. ( curs EUR /RON 4.46, pret de cumparare 44 600 RON ).

74

Suprafata desfasurata: 70 m2 Suprafata utila: 65,56 m2 Suprafata construita: 70 m2 Dimensiune de gabarit: 11,5x 6,25 m

Garaj pe strucura metalica pentru doua masini cu usi izolate. Pretul kitului superior include pretul kiturilor inferioare la toate garajele si include TVA, montaj si transport (pe teritoriul Romaniei, in locatii cu acces rutier), fara alte cheltuieli suplimentare. Proiect pentru autorizarea constructiei (fazaPAC) si PT de rezistenta cu verificare MLPAT. Utilajele au fost achizitionate de la ADH Germania, iar specificatiile lor sunt: Gumis gép akció AG-229FX

75

Preț: 31 374 RON Preț cu TVA: 38 904 RON ATW-RT1206K - Trusă biax pneumatic (x 1)

Descriere Dimensiune de prindere6mm Cuplu aer

1/4"

Presiune de aer

6.2bar

Debit de aer

113l/min

Rotație în gol

22000r.p.m.

Lungime

140mm

76

ATW-SC1281TK2 - Set pistol pneumatic 1/2", 1356Nm (x 1)

Descriere Conţinutul 1db

Pistol pneumatic ATW-SC1281T Twin Hammer

6db

Tubulare lungi Chrome-molybdenum (17, 19, 21 cu înveliș di plastic, 22, 23, 24mm)

1db

Prelungitor 5"

1db

Ungător

1db

Cheie imbus 4mm

1db

Cuplu

1db

Port geantă din plastic

Dimensiune 320x250x100mm

ATW-SCT150 - Cheie dinamometrică 42-210Nm (x 1)

77

Descriere Pătrat de antrenare1/2" Domeniu

42-210Nm

Lungime

470mm

CSC-17 - Dispozitiv montat valvă (x 1)

Descriere 

Dispozitiv montat valvă, cu mâner din metal, protecție cauciuc

CSC-27 - Șurubelnită pentru scos ventil (x 1)

78

Descriere 

Dispozitiv pentru scos valvă, la turisme și utilitare

HP-2390A/4EN - Generator de azot (x 1)

Descriere 

Pentru turisme și utilitate

Avantajele anvelopei umflate cu azot

79



Încetinește uzura anvelopei



Ține anvelopa sub presiune constantă



Reduce consumul de carburant și micșorează rezistența la rulare

Date tehnice 

Tensiune: 220V±10%, 50/60Hz



Puritate: 95-99%



Presiune de aer aspirat: 9-10kg/cm2; 130-145PSI



Compresor necesar: 5.5-7.5kw, 10kg/cm2, 0.6-1.5m3/min



Presiune de azot produs: 6-8kg/cm2; 85-115PSI



Cantitate de azot produs: 70-80l/min



Rezervor: 90l



Dimensiune: 710x520x1390mm

Accesorii 

4buc furtun de 10m

T43001 - Capră 3t, cu clichet (x 1)

80

Descriere



Înălțime de sprijin reglabilă



Reglarea poziției prin sector dințat



Braţ de fixare



O pereche

Capacitate

3t

Înâlțime minimă

292mm

Înălțime maximă

425mm

Dimensiune de ambalare230x210x355mm Greutate de ambalare

6kg

Greutate netă

5,6kg

T830018 - Cric tip crocodil 2.5t, talie joasă (x 1)

Descriere Capacitate

2,5 tone

Înălțime minimă 85mm

81

Înălțime maximă 455mm Dimensiune

640x342x174mm

TX-100300T - Compresor industrial, 300l, 7.5KW, 12bar (x 1)

Descriere 

Compresor industrial cu două trepte de compresie, motor cu 4 cilindri



Pompă masivă din fontă (nu se încălzeşte, nu pierde presiune, durată lungă de viaţă), pompa are 100kg!



Motor bobinat din cupru 100%, turaţie joasă



Transmisie pe curea dublă, cu apărător de protecţie din metal



Variantă pe roți: 4 roţi fixe din fontă şi cauciuc plin



Presostat german marca Condor, cu senzor automat de supraâncălzire



Filtru de aer din hârtie cu carcasă metalică



Racord filetat pe ambele capete ale rezervorului pentru cuplare sau curăţat



Geam de verificare nivel ulei



1 buc. racord cu bilă pentru cuplă rapidă, 1buc. robinet cu bilă de 1/2"



Robinet de golire aer sau condens, sub rezervor



Conducte aer din cupru



Rezervor testat la 20 bar



1 an garanție

82



Durată de viaţă îndelungată datorită turaţiei extrem de mici de numai 700 rot./min.

Mulţi clienţi au ales acest compresor în locul unor compresoare mai mici cu şurub, datorită performanţei excepţionale, preţului mai mult decât convenabil şi mentenabiltăţii facile. Pompa: 

Masivă, din fontă (pompa are 100kg)



Are 4 cilindrii în formă "V" (dimensiunea pistoanelor este de:: 2x105mm, 2x55mm)



2 buc. Inter-cooler



1 buc. After-cooler



Pistoanele mari precomprimă, cele mici comprimă mai departe aerul



Inter-, After-cooler -ele prin răcirea aerului permit o compresie mai eficientă

Date Tehnice: 

Capacitate



Tensiune de alimentare 380V



Rezervor



Debit de aer aspirat

1124 l/min.



Debit de aer refulat

899,2 l/min.



Presiune de lucru

12bar



Rotația/minut

700 rot/min.



Numar de cilindri:

4



Greutate

315 kg

7,5kw

300l

U-229A - Masina dejantat, aparat dejantat automat 24" (x 1)

83

Descriere 

Coloană service rabatabilă pneumatic



Braț depresor pneumatic



Coloană service bidirecțională, cu fixare pneumatică



Coloana service ajutător dreapta



Coloana service ajutător stânga



Poate fi utilizată și pentru cauciucuri late, joase, rezistente la defect



Completare IT (încarcare rapidă)



Unitate complectă de reglat aer și presiune



Certificat CE

Accesorii de bază 

Levier



Decantor ulei



Coloana service ajutător stânga: comanda pneumatică a discului ajutător,presor central combinat cu comanda pneumatică



Coloana service ajutător dreapta: comanda pneumatică a discului ajutător, comanda manuală a rolei orizontale



1 buc apărător braț depresor



4 seturi apărător cap montare/demontare



1 set protector ghiare scurt

84

Date tehnice Putere motor

0.75kw

Tensiune de alimentare

220V

Diametrul maxim a roții

41" (1140mm)

Lățimea maximă a roții

14" (355mm)

Dimensiune de prindere exterior 10"-21" Dimensiune de prindere interior 12"-24" Presiune de aer necesar

8 bar

Nivel de zgomot

0, rezulta ca proiectul este rentabil si poate fi adoptat. 2.

Rata interna de rentabilitate, este acea rata de rentabilitate specifica proiectului de investitii

analizat. Este acea rata de actualizare a cash-flow-urilor viitoare care ar egala investitia initiala ( ) cu valoarea actuala ( ). *Aceasta se calculeaza ca solutie a ecuatiei

-

=VAN =0. Cu alte cuvinte, RIR este soluţia

ecuaţiei VAN = 0 cu necunoscuta k * RIR este preferata mai adesea in mediul de afaceri. n

0=  I 0   t 1

CFDt

1  RIR 

t



VR n

1  RIR n

Calculul se poate face si prin metoda interpolarii liniare, care are urmatoarea formula: RIR  R m  ( R M  R m ) 

VAN m VAN m  VAN M

Folosind o rata de actualizare de 20%, calculam VAN: VAN= -85504 +1273316.909 – 1108495728 + 83000.0391 = - 1107224915

92

Rezulta de aici, RIR: RIR= 0.1823 + (0.2 – 0.1823) * (-1107224915) / 1107224915 – 150387962.8 = 16.46 % RIR (16.46%) < k (18.23%), rezulta ca dupa acest criteriu proiectul de investitii nu este profitabil. 3.Rata interna de rentabilitate modificata (RIRM)

  n RIRM     

n

  VRn    1   

 CFD 1  ri  t 1

n t

t

I0

*Rata interna de rentabilitate modificata (RIRM) se foloseste atunci cand fluxurile de numerar generate de proiectul de investitii sunt reinvestite la o rata de rentabilitate medie a societatii cu o rentabilitate diferita de cea a proiectului. * Conform RIRM, toate cash flow-urile disponibile degajate de investiţie sunt fructificate la rata de rentabilitate caracteristică firmei (care reprezintă rentabilitatea medie a portofoliului de investiţii al firmei, rata de rentabilitate economică).

RIRM =( √

RIRM= √

(

)

)–1=

-1

RIRM= 51,69 % In cazul partii capitalului imprumutat, rata maximă a dobânzii acceptabilă pentru întreprindere este 16.46%. In cazul fondurilor proprii, rata rentabilităţii interne minime pe care o poate

93

accepta investitorul este de 51.69%. 4.Termenul de recuperare *reprezinta un element de interes pentru investitor, alaturi de performanta proiectului de investitii din punct de vedere al profitului in bani. *reprezinta durata in care se recupereaza fondurile investite in cash-flow-urile disponibile viitoare. Tr=

I0 CFa / an n

CFa/an=

CFt

 (1  k ) t 1



t

VR n (1  k ) n

n

CF: (

)

(

)

(

)

CF= CF= 412425. 2364 Tr=

= 0.20732

Nu poate fi utilizat decat drept criteriu suplimentar.

6. Indicele de profitabilitate al proiectului de investitii. *spre deosebire de VAN, tine cont de efortul investitional realizat de intreprindere pentru realizarea profitului. *exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de exploatare *se calculeaza ca raport intre VAN si Io.

94

IP= IP=

= 1758.8412

IP > 1, rezulta ca proiectul este profitabil.

Capitolul 5. Analiza fezabilității financiare a proiectului de investiții cu ajutorul tehnicilor în mediu incert



CUANTIFICAREA UNUI PROIECT DE INVESTITII Luarea în considerare a incertitudinii ce caracterizează mărimea cash flow-urilor

obtenabile dinexploatarea proiectului de investiţie presupune asocierea de probabilităţi pentru fiecare valoareestimată a cash flow-urilor respective. Riscul şi incertitudinea realizării unei investiţii sunt determinate de o serie de cauze obiective şi subiective, printre care se pot enumera: -eroarea în analiza oportunităţilor de investiţii; -mijloacele de estimare a datelor referitoarela un proiect, -evaluarea incorectă a fenomenelor economice implicate în funcţionarea obiectivului (de exemplu, prognoza cererii de produse); -amploarea proiectului în raport cu activitatea de ansamblu a iniţiatorului; -modificările imprevizibile ale mediului economic, în general, şi ale sectorului în care se realizează investiţia în special, etc. Costul de oportunitate reprezintă costul opţiunilor pierdute, respectiv acea rata a rentabilităţii capitalului investit care este atractivă pentru un investitor, determinându-l să opteze pentru o anumită investiţie dintr-o serie largă de alte investiţii alternative care au condiţii imilare de risc. Un investitorcare optează pentru o anumită investiţie pierde oportunităţile de câştig

95

oferite de alte alternative de investire. De aceea, un investitor corect informat va alege acea opţiune din care speră să obţină rentabilitatea maximă în condiţii similare de risc. CFD 2011 = 1527980291 CFD 2012 = -1596233849 K = 18,23% Rata dob fara risc = 6.5% CDF cert2011 = 1527980291 * (1+0.1823) * (1+6.5%) = 1923955619 CDF cert 2012 = -1596233849 * (1+0.1823) * (1+6.5%) = 2009897023 V0= 150 445 157,20 (=npv(rate,value1,value2)) V0 rf= 27388887.49 VAN 18,23% = 1504455157,20 + 1527980291= 3032435448 VAN 6,5% = 27388887.49 + 1923955619 = 1951344506



DIAGNOSTICUL PRAGULUI DE RENTABILITATE:

Reprezintă o modalitate de evaluare a riscului în raport cu fluctuaţiile mediului ambiant. Pragul de rentabilitate este numit şi punct critic sau punct de echilibru, marchează acea dimensiune a producţiei la care costurile totale sunt egale cu încasările din vânzarea producţiei, iar rezultatul este nul. Activitatea este rentabila după pragul de rentabilitate. Până la acest nivel al producţiei unitatea înregistrează pierderi. Cunoaşterea pragului de rentabilitate trebuie să fie preocuparea tuturor conducătorilor impunându-se nu numai determinarea acestuia ci şi analiza pragului de rentabilitate. Analiza pragului de rentabilitate este necesară:

96

-în activitatea curentă ca metodă de prevedere a profilului la modificarea nivelului de activitate, respectiv a producţiei; - în studierea consecinţelor creşterii vânzărilor sau cifrei de afaceri (CA); - în studiul programelor de modernizare sau retehnologizare a producţiei. Determinarea pragului de rentabilitate se poate face: 1.pentru întreaga activitate a unităţii 2. pentru un singur produs.

CAPR 

Ch.F 1 v

CAPR = cifra de afaceri ce trebuie realizată astfel încât întreprinderea să obţină un profit nul; Ch.F = mărimea cheltuielilor fixe implicate de procesul de producţie al întreprinderii; v = ponderea cheltuielilor variabile (CV) în cifra de afaceri (= CV/CA). Acest prag se calculeaza astfel incat VAN=0 v= 17 399 624 687/ 16 750 726 457=1,0387 %=1,0387 CApr= 1635431821/(1-1,0308)=530,9843 RON Rentabilitatea economică a unei întreprinderi arată necesitatea rezultatului relativ sau procentual al activităţii la diferitele niveluri de evaluare a acestuia adică atât a rezultatului financiar mai mult sau mai puțin net,cât și a dimensiunii eforturilor angajate. Prin ratele de rentabilitate se are în vedere aprecierea efectului financiar rezultat dintr-o activitate generatoare de venituri efective sau posibile. a).Rate de rentabilitate comercială -Rata marjei nete exprimă eficiența întreprinderii, respectiv capacitatea sa de a produce profit și de a rezista concurenței. Rata marjei nete =Rezultatul net al exercițiului / Cifra de afaceri

97

Rmj2011=1778042301/12 284 378 408=0,1447401=14,474% Rmj2012=1022387463/16 750 726 457=0,0610354=6,103% a).Rate de rentabilitate economică Arată necesitatea rezultatului relativ al activităţii la diferitele niveluri de evaluare a acestuia adică a rezultatului financiar net,cât si a dimensiunii eforturilor angajate. Rentabilitate economică : ROA = Profit net / AE,

unde AE=Dat.fin + CPR = A.tot – Dat.crt

2011:AE=1 858 100 RON EBIT=1.965 mil lei Imp=37100RON R.PN= 1.778/17.203=10,33% 2012:AE=2148100 RON EBIT=1.30900 RON Imp=58300 RON R.PN=1022/18581=5,5%



ANALIZA DE SENZITIVITATE În analiza de sensitivitate se urmăreşte modificarea unei singure variabile din cele estimate, celelalte rămân neschimbate şi se calculeaza VAN pentru această situatie. Modificarea succesivă (şi nu simultană) a variabilelor poate produce erori în estimarea cash-flow-urilor actualizate, în multe cazuri, nu se poate analiza influenţa lor izolată. Construirea de scenarii în care sunt modificate simultan şi corelat valorile diferitelor factori ai CFD este o soluţie mai realistă. În cazul nostru, firma Petrom investeşte într-un nou zăcământ care să crească volumul

producţiei cu 10 mil. bep. Vom face analiza de senzitivitatea pentru preţ şi după ponderea cheltuielilor variabile in CA.



Sensitivitatea preţului: Pentru primul caz avem o senzitivitate negativă la preţul titeiului si deci o reducere a

preţului la petrol cu 5% fata de cel previzionat la mediu cert. 98

VAN investitie=150 387 962,8 CAZ 1: Daca pretul creste cu 5% ceea ce duce la VAN pozitiv =211010271,5 CAZ2: Daca pretul scade cu 5% atunci : VAN negativ= 90429681,24 VAN

Pozitiv

De baza

Preţ

211010271,5 150387962,8

Negativ

Elasticitatea

90429681,24

3,95

Calculand elasticitatea VAN in raport cu preţul obtinem o valoare a elasticitatii de 3,95, ceea ce inseamna ca la o modificare a preţului cu 1% VAN-ul sufera o modificare de 3,95%.



Sensitivitatea cheltuielilor variabile In primul caz avem o reducere a cheltuielilor variabile cu 5%, deci o senzitivitate negativa,

fata de cel previzionat la mediu cert. In al doilea caz avem o senzitivitate pozitiva, deci o crestere a cheltuielilor variabile cu 5% fata de cel previzionate de noi la mediu cert. VAN

Pozitiv

De baza

Negativ

CV

1908495902,32 150387962,8 9607581062,1

Elasticitatea 1,78

Observam ca modificarea preţului influenteaza mai mult modificarea VAN-ului decat modificarile cheltuielilor var.

99



TEHNICA SCENARIILOR In scopul modelarii evolutiei viitoare a proiectului nostru de investiţiei, vom utiliza tehnica

scenarii care reprezinta o modalitate de introducere a incertitudinii aparitiei fenomenelor în evolutia viitoare a preţului. Tehnica scenariilor: exista mai multe scenarii în ceea ce priveste evolutia viitoare a fenomenelor,in cazul nostru, preţul. Pentru ca nu putem stii concret evolutia viitoare a economiei, modelul va avea la baza un scenariu optimist adica starea economiei se va imbunatati si un scenariu pesimist în care presupunem adica starea economiei se va inrautati. In practică se utilizează 3 scenarii si anume cel pesimist, cel mai probabil (neutru, echilibrat) şi optimist.



Scenarii

Probabilitate

VAN

Pesimist

0,3

211010271,5

Neutru

0,4

150387962,8

Optimist

0,3

90429681,24

Arborele de decizie Arborele de decizie constituie o metodă de management care ţine cont atât de impactul

factorilor de risc asupra proiectului de investiţii, cât şi de reacţiile de răspuns la acestea ce pot fi avute în vedere de managerii firmei. În principiu, pentru fiecare dintre evenimentele viitoare se pot asocia diferite probabilităţi de apariţie.

100

Procesul de decizie referitor la modul de evoluţie a proiectului de investiţii este analizat ca o succesiune de decizii, apărute ca răspuns la diferite scenarii de evoluţie viitoare a fenomenelor Firma PETROM are doua optiuni de investitii. Prima optiune consta in realizarea unei vulcanizari, investitia fiind de 85 504 RON, iar a doua optiune consta in construirea unei spalatorii auto, in cadrul benzinariei, investitia fiind de 180 000 RON. Exista o probabilitate de 55% ca firma sa nu dispuna de fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de construire a spalatoriei auto, dar profitul mediu care poate fi obtinut de firma este de 80 000 RON. In cazul in care se opteaza pentru realizarea unei vulcanizari, exista o probabilitate de 80% ca firma sa dispuna de fondurile necesare, iar profitul pe care l-ar putea obtine ar fi de 50 000 de RON. Firma opteaza pentru realizarea proiectului de vulcanizare.

ECF A= 0.45 * 80 000 + 0 = 36 000 ECF B = 0.8 * 50 000 + 0 = 40 000 In concluzie, firmaopteaza pentru variant B, aceasta fiind si cea mai profitabila.

101



Structura surselor de finanțare ale OMV Petrom pentru ultimele trei exerciții financiare Tabel nr. 2 Structura principalelor elemente de pasiv și a principalelor rate aferente3

RATELE DE STRUCTURĂ ALle ELEMENTELOR DE PASIV STRUCTURA DUPĂ CRITERIUL EXIGIBILITĂŢII 1. Rentabilitatea financiara (PN/CPR) 2. Rentabilitatea capitalului investit [(PN+Dob)/(DATfin+CPR)]

2011 %

3. Rentabilitatea activelor (PN/At) 3. Rata structurii finanţării (Dts/Kper) ANALIZA CAPITALULUI INVESTIT BAZA DE CALCUL (RON)

2012 %

15,44 16,82

19 12,59

11,80

8,40

17,96 %

16,07 %

2011

2012

11.514.583.865

12.030.623.803

2.580.025.427

3.446.027.370

205.330.185

826.159.236

Rata marjei nete (PN/CA)

17,48%

14,47%

Rata de rotatie a capitalului investit (Ca/(DATfin+CPR))

0,96

0,87

Structura financiara ((DATfin+CPR)/CPR)

1,20

1,23

Rentabilitatea financiara

20,21%

15,44%

Capital propriu Datorii financiare curente Capital investit

ANALIZA FACTORIALA A RENTABILITATII FINANCIARE

Sursa: Prelucrări proprii pe baza bilanțurilor aferente exercițiilor financiare

Analizand structura pasivului, se remarcă clar creșterea capitalurilor proprii de la an la altul, fapt datorat și politicii de reinvestire a profitului, în concordanță și cu rata de distribuire a profitului (în 2011, 47,3%, avand un dividend anual de 0,0310 lei/acțiune, în 2010 rata fiind de 46,5% cu un dividend al anului respectiv de 0,0177 lei/acțiune, iar în 2009 nu s-au distribuit actionarilor dividendele). Scăderea datoriilor din împrumuturi pe termen mediu și lung au dus la creșterea capacității de autofinanțare a intreprinderii.

3

Stancu, I., Finanțe, ed. Economică, București, 2007, pp. 708-746

102

Compania a realizat împrumuturi pe termen lung, cu dobândă, cu sau făra garanții, în mare parte de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, și alte institutii financiar-bancare din România și din afara tarii. Pentru realizarea unui numar mai mare de proiecte de investiții, printre care s-a construit si centrala electrica de la Petrobazi. Compania a obținut și câteva facilități pentru acodare de credite, în special overdraft (descoperitor de credit) cu scadența de până la un an. 20000 18000 16000 14000 12000 Capital propriu

10000

Capital împrumutat

8000 6000 4000 2000 0 2010

2011

2012

Fig. 1 Evoluția capitalurilor proprii și a capitalurilor împrumutate (mil. RON)

În 2010, capitalului împrumutat a scăzut cu 60% față de 2009, iar în 2011 capitalul a fost in crestere față de 2009 cu 8% și mai mare cu 74% față de 2010. Rambursările primului și celui de-al doilea împrumut cu o valoare de 1424,5 milioane lei, precum și a împrumuturilor contractate de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu o valoare de 303 milioane lei, au fost compensate intr-o anume parte de sumele atrase de la Banca Europeană pentru Investiții (BEI), în valoare de 280.000.000 lei, scăzând împrumuturile pe termen lung în anul 2011 cu 1.293.000.000 lei. Rata stabilității financiare este în mod constant peste valoarea minimă de exprimând un echilibru

bun al capitalului permanent raportat in

(50%),

totalul resurselor. Rata

datoriilor pe termen scurt creste ușor în 2011 și a scăzut cu peste 4 puncte procentuale in

103

comparatie cu 2010, datorită scăderii împrumuturilor pe termen scurt, care au fost contractate de bănci. Autonomia capitalului investit creste în 2010 față de 2009 și în 2011 față de 2010 pe seama creșterii capitalurilor proprii care atestă o rentabilitate ridicată a activității desfășurate in companie. Rambursările împrumuturilor pe termen lung –au fost compensate parțial de o scădere a numeralului și a echivalentelor acestuia au dus la o scădere a a datoriei în 2011 a Grupului OMV-Petrom la 1955,5 milioane lei, comparativ cu 2299,5 milioane lei la sfarsitului anului 2010. În 2009, îndatorarea netă a companiei a fost de 2614,5 milioane lei. Scăderea realizată în 2010 s-a datorat faptului că obligațiile contractate pentru nevoile de finanțare ale companiei au fost compensate de un flux de trezorerie disponibil pozitiv. La 31 decembrie 2011 indicatorul gradului de îndatorare a continuat să scadă . În 2009, gradul de îndatorare al grupului a fost de 16,3% mai mare cu 3,8% față de 2010, și cu 6,8% in comparatie cu 2011.

Evoluția capitalurilor proprii și a gradului de îndatorare



Analiza capitalului propriu și a factorilor care influenteaza ultimele trei exerciții financiare Totalul capitalurilor proprii au crescut în 2011 față de 2010 cu 2617.5 mil. lei,

îmbunătățind indicatorul capital propriu raportat la 58% (2010: 53%). În 2011, valoarea

104

capitalurilor proprii raportată la cea din 2010 a crescut cu mai mult de 34%, si se observa o creștere evidentă a acestora de la an la an. Creșterea a fost datorată profiturilor mari generate în timpul anului și a influenței pozitive generată de instrumentele financiare de calculare a riscului, fiind compensată doar parțial de distribuirea dividendelor pentru anii anteriori. In anul 2011, capitalul social al OMV 56.644.108.335 de acțiuni plătite integral la 31 decembrie 2011 având o valoare nominală de 5.664,41 milioane RON. Până la 18.993,35 milioane RON reprezintă ajustarea la inflație generată de faptul că România a avut o economie hiperinflaționistă pană în ianuarie 2004.



Rezerva contractelor de acoperire a riscurilor de trezorerie. Pentru a proteja fluxurile de trezorerie ale Grupului OMV în 2011, OMV a angajat în

2011 instrumente de acoperire a riscurilor de preț al petrolului de tip swap. Aceste instrumente au fost înregistrate în conformitate cu metoda contabilă de acoperire împotriva riscurilor generate de trezorerie, iar partea eficientă din aloarea juste a fost înregistrată direct în capitalurile proprii. În iunie 2011, OMV a încheiat un contract forward la o rata de schimb RON/USD . Acest instrument protejaza fluxurile de numerar din vanzările de gaze naturale din acea perioadă către clienții interni împotriva deprecierii cursului al USD față de RON pentru a determina prețul de vânzare.

Rezerve. Rezervele cuprind rezultatul reportat precum rezervele nedistribuibile. Rezerva aferentă facilității privind cota geologică a fost inclusă în rezerve în sumă de 5.063,84 milioane lei, având aceeași valoare și în 2011. Această cotă s-a limitat în scopul investițional și nu este distribuibilă, fiind scutită de la impozitare. Rezerva legală inclusă a fost de 826,10 milioane RON.

105

Tabel nr.3 Situația consolidată a modificărilor capitalurilor proprii pentru anul 2011 Sold la 1 ianuarie 2011

18.894,37 (555,52)

-

62,26

(4,61)

(0,02)

18.485,58 18.459, 04

Rezultatul global al anului

-

127,59

(9,74)

-

-

3.619,42

Dividende distribuite

-

(1002,70)

-

-

-

-

(1002,70) (1002,7 8)

Achiziţia de acţiuni proprii

-

-

-

-

-

-

-

-

Distribuţia de acţiuni proprii

-

-

-

-

-

-

-

-

Sold la 31 decembrie 2011

18.983,37 2198,73

(127,59)

52,52

(4,61)

(0,02)

21.102,40 21.076, 61

3.756,75

3.620,2 5

Sursa: www.petrom.ro



Anul 2010 Capitaluri proprii s-au îmbunătățit cu 2.268 milioane lei față de 2009, menținând

indicatorul capital propriu raportat la total active la 53%. Capitalurile proprii au crescut datorită profiturilor generate în timpul anului, și, de asemenea, datorită efectului pozitiv din instrumentele de acoperire împotriva riscurilor ușor compensate de diferențele de curs valutar. 

Capitalul social Capitalul social al Grupului OMV a fost același ca în 2011, de 56.644.107.335 acțiuni,

echivalentul a 5.664.411.834 RON. Pe fondul generării de numerar și a gradului de îndatorare scăzut, OMV a reușit să-și finanțeze activitatea fără a necesita o majorare de capital social pentru care fusese obținută autorizarea din partea acționarilor în 2010.



Rezerva Contractelor de acoperire a riscurilor de trezorerie.

106

Pentru a proteja fluxurile de trezorerie ale companiei de impactul negativ al scăderii țițeiului, au fost folosite instrumente derivate pentru acoperirea împotriva riscurilor financiare aferente încasărilor din producția a 37.000 barili/zi. Aceste metode sunt înregistrate în conformitate cu metoda contabilă a acoperirii riscurilor de trezorerie, iar partea eficientă din variația valorii a fost înregistrată în capitaluri proprii, creanța privind impozitul amânat aferent. În

anul 2010,

instrumentele de acoperire a riscurilor privind prețul petrolului au fost decontate. 

Rezerve Rezervele cuprind rezultatul reporatat, precum și alte rezerve nedistribuibile (rezervele

legale și rezerva aferentă facilității privind cota geologică). Rezerva aferentă facilității privind cota geologică inclusă în rezultatul reportat în sumă de 5.062,84 milioane RON. Rezervele legale incluse în rezultatul reportat au fost de 616,70 milioane RON.legale și rezerva aferentă facilității privind cota geologică). Rezerva aferentă facilității privind cota geologică inclusă în rezultatul reportat în sumă de 5.062,84 milioane RON. Rezervele legale incluse în rezultatul reportat au fost de 616,70 milioane RON.



Analiza resurselor imprumutate La inceputul anului 2011, rambursările primului și celui de-al doilea împrumut

sindicalizat cu o valoare totală de 1424,5 milioane lei, precum și a împrumuturilor contractate de la Banca Europeană de reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în valoare de 303 milioane lei, au fost compensate parțial de sumele trase de la Banca Europeană pentru Investiții (BEI), în valoare de 280 milioane lei, scăzând astfel împrumuturile pe termen lung cu 1293 milioane lei. Noile imprumuturi pe termen scurt de la BERD în valoare de 62,5 milioane lei, reflectă în principal, creșterea netă a împrumuturilor purtătoare de dobânzi pe termen scurt cu 73,5 milioane lei. Furnizorii și alte datorii au înregistrat în 2011 o valoare mai mică din cauza investițiilor realizate la sfarsitul anului 2010, în special în activitățile de explorare. Creșterea semnificativă a provizioanelor și a datoriilor cu 944 milioane lei, rezultă în principal din constituirea unui previzion pentru amenda primită de la Consiliul Concurenței din România (504 mil. lei) și a unui provizion rezervat pentru închiderea rafinăriei Arpechim (120 mil. lei), și pentru datorii din

107

contracte de instrumente de acoperire împotriva riscurilor, cu o valoare de 142 milioane lei în 2011. Cele mai importante împrumuturi pe termen scurt purtătoare de dobândă au fost acordate de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (401,19 mil. RON), Banca Europeană pentru Comerț a Mării Negre (21,60 mil. RON), Banca Europeană pentru Investiții (26,76 mil. RON) și Dobânda de plată (20,62 mil. RON). Pe termen lung, principalele împrumuturile au fost contractate de la primele trei entități europene menționate mai sus, valoarea atrasă ridicându-se la aproape 2200 mil. RON. În noiembrie 2011, Petrom a înlocuit contractele de împrumut de tip revolving în valoare de 857 mil. Euro semnat în 2008 și 2009 cu o nouă facilitate fără constituire de garanții în valoare de 930 mil. Euro. Consorțiul de bănci include BCR, BRD, Banca Transilvania, Citibank Europe, ș.a.

Un overdraft fără constituire de garanții a fost contractat de OMV Bulgaria de la

de la Citibank Sofia existent la 31 decembrie 2011 cu limită de 87,2 milioane RON. Destinația sa este finanțarea activităților operaționale curente (descoperiri de cont) și emiterea de scrisori de garanție. Companiile din Grup Petrom au semnat, de asemenea, facilități de credite cu diverse bănci pentru emiterea de scrisori de garanție. Firma nu a înregistrat împrumuturi obligatare în acest exercițiu financiar. La 31 decembrie 2011, Grupul Petrom a îndeplinit condițiile financiare prevăzute în contractele de credit.

La nivelul anului 2010, sumele suplimentare trase de la BERD (Banca Europeană pentru Recpnstrucție și Dezvoltare), BEI (Banca Europeană pentru Investiții), BCDMN (Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre) și cel de-al doilea împrunut sindicalizat (obținut în decemvrie 2009) au depășit ca valoare rambursarea împrumutului contractat de la OMV AG și rambursarea parțială a primului împrumut sindicalizat, contribuind astfel la creșterea împrumuturilor pe termen lung purtătoare de dobândă cu 655 mil. RON. Rambursările descoperitorului de cont de la începutul anului și apropierea de data de exigibilitate a surselor de finanțare au fost reflectate într-o creștere netă a ămprumuturilor pe ternen scurt purtătoare de dobândă cu 204 mil. RON.

108

Petrom avea la finele anului 2010 următoarele împrumuturi purtătoare de dobândă: Tabel nr.6 Împrumuturi purtătoare de dobândă în 2010 (mil. RON)

Împrumuturi purtătoare 1 an

Total

de dobândă

3465,51

3856,56

391,05

Sursa: www.petrom.ro

În 2010, principalele împrumuturi purtătoare de dobândă realizate pe termen scurt au fost atrase de la BERD (336,64 mil. RON), BCDMN (21,42 mil. RON), iar dobânda de plată a fost de 32,99 mil. RON. Pe termen lung, Petrom a realizat împrumuturi de la BERD și BCDMN însumând peste 1480 mil. RON, BEI – 557,02 mil. RON, o facilitare fără constituire de garanții de tip revolving acordată de un consorțiu de bănci din care fac parte BRD, Credit Agricole Luxembourg SA, Emporiki Bank România, Erste Group Bank AG, ș.a, însumând 1074,08 mil. RON. O facilitate de credit contractată cu Bancpost cu limita de 25 mil. Euro, exclusiv pentru emiterea de scrisori de garanție, cu scadență la 28 februarie 2012. Pentru această facilitate nu au fost solicitate garanții. Alte serii de facilități de credite au fost contractate de la BRD, Fortis Bank – Sucursala București, RBS Bank, Raifeissen Bank, majoritatea lor pentru emiterea de scrisori de garanție.

K= ROE*

+ Rdob*

*(1-t)

ROE- media rentabilităṭilor financiare din cei 3 ani anteriori investiṭiei CPR- valoarea capitalurilor proprii utilizate pentru finanṭarea proiectului de investiṭii AE- valoarea capitalului investit Rdob- rata de dobandă la care am contractat împrumutul DAT- valoarea datoriilor financiare din care se finanṭează proiectul de investiṭii t- cota impozitului pe profit.

109

Capitolul 6. Finanțarea proiectului de investiții 

Costul intreprinderii neindatorate(U) si cu investitii noi(g>0) Fiind vorba despre investitii noi, intreprinderea inregistreaza o rata de crestere (g)

autofinantata si ofera actionarilor atat venituri din dividende, cat si din oportunitati de crestere. La aceasta intreprindere, investitiile de mentinere se finanteaza in continuare din amortizare, iar investitiile noi se finanteaza din profitul reinvestit.

PN x b=PN-Div

Rentabilitatea interna a acestei intreprinderi cu oportunitati de crestere este superioara mediei pe sectorul industrial, adica este mai mare de a15%. Superioritatea acestei rentabilitati conduce la cresterea valorii respectivei intreprinderi.

ROA=

=

=0,0849

respectic 8,49%

OMV investeste anual sume mari în economia României. Investiţiile companiei se axează pe activitatea de bază – Explorare si Producţie. Mai jos este prezentată activitatea de investiţii Petrom pe segmentele de activitate din ultimii cinci ani.

Investiții (mil lei)

2011

2012

%

Explorare si Productie

2,465

4,524

84

Rafinare si Marketing

1,004

1,297

29

Gaze si Energie*

32

386

–

Nivel corporativ (inclusiv Petrom Solutions)

303

197

(35)

Total investitii**

3,820

6,404

68

VAN ajustat si Costul mediu ponderat al Capitalului 110

Pentru a efectua aceste calcule investiţia companiei nu trebuie să fie autofinanţată în proportie de 100%. Valoarea totală a investiţiei este de 85.504 RON, deci vom considera ca valoarea autofinanţării este de 42.752RON, realizând o majorare de capital social în valoare de 25.651,2 RON şi făcând un imprumut la banca de 17.100,8. RON cu dobândă de 16% (dobanda medie la credite). Ca şi costuri ale finanţării avem costurile cu majorarea de capital social şi costurile cu creditul bancar (economia fiscala). Ştim ca rata de dobandă este 16% si comisionul brokerului este de 5%. Calcul VAN A: VAN A = VAN(investiţiei) + VAN finantare = 150.387.962,8+14.481=150.402.443 1 DOB * sigma (1+r)^ t fractia lor

3000

DOB * sigma (1+r)^ t fractia lor

3000

2 3000

1.2 2500 6 2.4 1250

1.3 2307.69 7 3000 2.8 1071,42

3 3000 1.6 1875 8 3000 3.3 909,09

4

5

3000

3000

1.8 1666,66 9 3000 3.8 789,47

2.1 1429.57 10 3000 4.4 681,81

∑

(

)

=>VAN finantare credit=14.481 VAN pentru majorarea de capital de 25.651,2 = (

)

Costul capitalului împrumutat=cota de impozit*rata de dobandă*costul capitalului (k)* 1  (1  ratadobanda)10 =-0.162657225 ratadobanda

 Costul finantarii = 31.582 VANA == 150.387.962,8+14.481=150.402.443

111

Conform calculelor efectuate alăturate acestei valori a VANA compania Petrom înregistreaza creşteri ale VAN datorate economiei fiscale rezultate în urma acceptării finanţării investiţiei din surse externe ş împrumutate. CMPC = 16,3820% < k , unde k=18% (

)

Pentru a realiza aceste calcule am considerat următoarele: IMPACTUL FINANTARII INVESTIŢIEI Surse de finantare *proprii interne

42.752

*proprii externe

25.651,2

*imprumutate

17100,2

Total Rata inflatiei

85504 1%

Rata de indatorare

46%

Rata de dobanda

16%

Comision de brokeraj

5%

Costul capitalului=K

0,4121

Cota de impozit Van investit=

16% 150.387.962,8

112

CAP. 7: Concluzii In acest proiect am prezentat amanuntit situatia financiara a companiei OMV Petrom SA, cat si investitia propusa de noi. Am propus o investitie de modernizare a unei benzinarii OMV Petrom, iar aceasta a constat in amplasarea unei vulcanizari. Ni s-a parut o investitie profitabila de la inceput deoarece benzinaria este amplasata pe autostrada, neexistand in aceasta zona un astfel de serviciu oferit clientilor. Am vazut aici necesitatea acesteia. S-a dovedit in urma analizei de fezabilitate ca proiectul propus este unul profitabil si necesar.

Bibliografie: 1. Stancu, I., Finanțe, ed. Economică, București, 2007, pp. 708-746; 2. http://bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SNP&t=2; 3. http://www.petrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/Petrom/Raport_Anual (pentru celelalte rapoarte anuale a se vedea: www.petrom.ro ); 4. http://www.zf.ro/wikizf/omv-petrom-s-a-8068381; 5. Creşterea activului total implică aceeaşi creştere a pasivului total (Dragota V., Ciobanu A., Obreja L., Dragota M., 2003: 16) 6. Dragotă, V., Obreja, L., Ciobanu, A., Dragotă, M., „Management financiar vol. 2: Politici financiare de întreprindere”, Ed. Economică, Bucureşti, 2003; 7. www.petrom.ro 8. www.omv.ro 9. “Gestiunea financiara a intreprinderii”- Georgeta Vintila, , Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000 10. http://www.petrom.com/portal/01/petromcom/!ut/p/c5/04_SB8K8xLLM9MSSzPy8xBz9 CP0os3gDf1OLQC9HZyNXA3dPD18PQ09DAwjQDy7K1_fzyM9N1S_IdlQEAJbCG7 M!/dl3/d3/L2dJQSEvUUt3QS9ZQnZ3LzZfTTA5SEZJVTJVQTRJSjBGRkQ2VDAwM DAwMDA!/

113

11. “Management financiar. Volumul 2” Victor Dragota, Anamaria Ciobanu, Laura Obreja, Mihaela Dragota, Editura Economica, 2003; 12. http://www.petrom.com/portal/01/petromcom/!ut/p/c5/04_SB8K8xLLM9MSSzPy8xBz9 CP0os3gDf1OLQC9HZyNXA3dPD18PQ09DAwjQDy7K1_fzyM9N1S_IdlQEAJbCG7 M!/dl3/d3/L2dJQSEvUUt3QS9ZQnZ3LzZfTTA5SEZJVTJVQTRJSjBGRkQ2VDAwM DAwMDA!/ 13. „Finanţe” – Stancu Ion, Editura Economica, 2002. 14. http://www.bvb.ro/TradingAndStatistics/HistoryTranzEmit.aspx?s=SNP

114

115