Excelenta in Asigurarea Calitatii [PDF]

Zitiervorschau

Acest material intra sub incidenta legii drepturilor de autor!

1

EXCELENŢĂ cu MERCK în ASIGURAREA CALITĂŢII analizelor IAȘI – 29.10.2019

chim. pr. CARMEN PĂRĂU

3

Despre Calitate Calitatea unui produs este principala caracteristică a produsului care face ca acesta să se vândă. ► în contextul activităţii de laborator ◄

O bună calitate a rezultatelor analizelor este aceea care face ca acestea să poată fi folosite pentru scopul propus.

4

Calitate ~ MERCK La întrebarea : “De ce preferăm să utilizam în laborator produse Merck?” Răspuns : “Pentru că sunt de calitate” , aceasta însemnând că sunt adecvate utilizării într-o analiza de calitate, într-un laborator care dorește să ofere rezultate de calitate corecte și de încredere.

La întrebarea : “De ce am ales să utilizăm în laborator KIT-urile SPECTROQUANT?” Răspuns : “Pentru că sunt de calitate” aceasta însemnând că : • sunt sigure ~ au sistemul calității asigurat • sunt rapide

ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN LABORATOR Asigurarea calităţii : “ansamblul tuturor activităţilor planificate si demonstrate pentru furnizarea încrederii adecvate”, că un laborator oferă rezultate de încredere. (SR ISO 8402:1995)

Asigurarea calităţii în laborator presupune respectarea unui set de principii în: • Prelevare, conservare, manipulare probe • Analiza probelor • Prezentarea rezultatelor analizelor ► pe tot parcursul activităţii de laborator ◄

6

ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN LABORATOR ➢ Începe prin implementarea unui Sistem de Management, după care se desfăşoară toată activitatea dintr-un laborator. Conform ISO 17025- 2018 cerinţele unui sistem de management sunt :

• Cerinţe de structură • Cerinţe de proces ➢ • • • • •

• Cerinţe de resurse • Cerinţe de management

Continuă cu aplicarea principiului celor 5 D: Decide: punctele relevante ale SM si AQ Descrie: cine face, ce face, când Do (Fă): ceea ce s-a decis si documentat Documentează: înregistrarea a ceea ce s-a realizat Deem (Controlează): dacă performanțele decise s-au confirmat, Trebuie evitată supradocumentarea ca număr de exemplare și conţinut ! 7

SM – etape esenţiale Sistemul de Management - permite unei organizații să-și atingă scopurile și obiectivele stabilite în politica și strategia acesteia. SM trebuie: → Stabilit (Documentat) → Implementat → Cunoscut, înţeles şi aplicat → Actualizat • Stabilirea (Documentarea) unui SM trebuie adecvată activității, mărimii și organizaţiei și se face în: ➢ Manualul de Organizare și Management ➢ Proceduri Generale ➢ Proceduri Specifice ➢ Proceduri Operaționale ➢ Instrucțiuni de lucru. • Implementarea unui sistem al calităţii transpune cerinţele standardului în activităţile specifice ale laboratorului. • Cunoaștere, înţelegere și aplicare prin autoinstruiri, instruiri externe, instruiri interne și implicarea în documentarea și implementarea SMC. • Actualizarea sistemului permite menținerea adecvării sistemului faţă de cerinţele standardelor și a altor documente de referinţă (cerinţe, politici RENAR 8 etc.)

Ierarhia documentelor SM MOM: – impartialitate si confidentialitate

MANUAL de Organizare

- cerinte de structura - politici și obiective - o descriere succinta a fiecarei cerinte a standardului

si Management

PROCEDURI: GENERALE SPECIFICE OPERATIONALE

DOCUMENTE DE LUCRU

PG (Proceduri Generale) – descriu în detaliu cerințele ISO 17025 , susținând manualul PS (Proceduri Specifice) – descriu încercările PO (Proceduri Operaționale) – descriu alte activități IL (Instrucţiunile de lucru) - sunt documente de lucru detaliate (ex. Utilizarea echipamentelor) 9

ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN LABORATOR Un laborator trebuie să ia măsuri pentru a asigura că este capabil să furnizeze rezultate de calitate. ▪ ▪ ▪ ▪

Validarea metodelor utilizate Echipamente ținute sub control Efectuarea de control intern al calităţii Participarea la scheme de control extern (PT, intercomparări laboratoare)

Certificarea competenţei prin acreditarea pe standardul internaţional SR EN ISO 17025 10

Asigurarea calității analizelor ECHIPAMENT etalonare verificări interne

METODA validare

AQ

CONTROL INTERN

CONTROL EXTERN

11

Reprezintă o cerinţă de proces (7.2.) din ISO 17025: ➢ 7.2.1. Selectarea si verificarea metodei : în funcţie de capabilitatea laboratorului, de necesităţile clienţilor şi cerinţele legale Documentarea metodei: în proceduri specifice, instrucţiuni de lucru.

➢ 7.2.2. Validarea metodei : demonstrarea adecvării la scop

Metoda ~ procedura de măsurare (cf. nota pct. 7.2.1.1 si ghid ISO 99): “constituie ansamblul de principii și de mijloace pe care se bazează efectuarea unei măsurări cu scopul ca rezultatul obținut să reprezinte cât mai corect valoarea mărimii măsurate. ” 12

CU CE LUCRĂM ? ~ ALEGEREA METODEI

• Teoretic: la alegerea unei metode trebuie să se ţină cont de performanțele metodei inainte de utilizare ➢ Practic: din multitudinea de metode existente “pe piaţă” (standardizate, metode din tratate, publicaţii, metode ale producătorilor de echipamente şi reactivi – ex. metodele cu kit-uri, cu o asigurare a calităţii dovedită) la alegerea metodei trebuie să se ţină cont : ▪ Ca domeniul de măsură să fie adecvat tuturor măsurătorilor care vor fi făcute ▪ Ca metoda să fie aplicabilă tuturor tipurilor de probe analizate în laborator Este decizia laboratorului să aleagă metodele cu care lucrează! 13

Ce aduc nou Directivele? • DIRECTIVA (UE) 2015-1787, care completează DIRECTIVA 98/83/CE , privind calitatea apei destinată consumului uman •

•

”Anexa III, partea B: Pentru parametrii chimici și parametrii indicatori care figurează în tabelul 1, caracteristicile de performanță specificate constau în faptul că metoda de analiză utilizată trebuie să aibă cel puțin capacitatea de a măsura concentrații egale cu parametrul valoric cu o limită de cuantificare, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (2) din Directiva 2009/90/CE a Comisiei ( 15 ), mai mică sau egală cu 30 % din parametrul valoric în cauză și o incertitudine de măsurare astfel cum se specifică în tabelul 1. Rezultatul se exprimă folosind cel puțin același număr de digiți semnificativi ca și în cazul parametrului valoric analizat în părțile B și C ale anexei I. Până la 31 decembrie 2019 statele membre pot permite utilizarea caracteristicilor „acuratețe”, „precizie” și „limita de detecție”, după cum se precizează în tabelul 2, ca un set alternativ de caracteristici de performanță la caracteristicile „limita de cuantificare” și „incertitudinea de măsurare”, astfel cum sunt specificate fiecare în primul paragraf și în tabelul 1.”

Toate laboratoarele care efectuează control oficial al apei potabile trebuie până în dec. 2019 să evalueze ca parametrii de performanță ai metodelor cu care lucrează: 14 limita de cuantificare și incertitudinea de măsurare.

VALIDARE ~ CONFIRMARE Primul nivel de asigurare al calităţii analitice este validarea metodelor de analiză, prin care laboratorul trebuie să urmeze un proces de: ~ confirmare a parametrilor de performanţă, pentru a demonstra că: ~ metoda de analiză funcţionează corect şi în laboratorul propriu, în acest fel asigurându-se că:

rezultatul analizelor este corect A VALIDA – a demonstra că o analiză funcţionează corect. 15

Gradul de validare al metodelor Validarea metodei se face ţinând cont şi de situaţiile care pot interveni în orice laborator

16

Exemplificare – metoda spectrofotometrică

Ce este o metodă Spectroquant? Metoda (Kit) Spectroquant este o trusă care conține: ✓ toți reactivii de culoare necesari desfășurării analizei spectrofotometrice – gata preparaţi ✓ package insert cu toate informațiile legate de metoda de analiză: principiul metodei, domeniu de măsurare, reactivi, interferențe, mod de lucru, inclusiv date de asigurarea calității. ✓ certificatele de calitate și lot

Kit- ul Spectroquant este o metodă cantitativă spectrofotometrică !

17

NH4 - Metoda Merck spectroquant 114752 ▪ Principiul metodei analog ISO 7150-1 :

NH4 formează cu ionii salicilat și hipoclorit în prezența nitroprusiatului de sodiu, un complex colorat albastru al cărei absorbanță este direct proporțională cu concentratia de NH4 prezentă în proba de analizat. ▪ Domeniul de măsurare, reactivi, interferențe, mod de lucru, inclusiv date privind asigurarea calității analizei se găsesc în “package insert” , care însoțește fiecare kit.

▪ Măsurătorile se pot face pe orice tip de spectrofotometru la lungimea de undă 650nm,

Comparație KIT- metoda ISO KIT SPECTROQUANT NH4 114752 - Același principiu analitic - Tip de probă: toate tipurile de apă, nutrienți, sol, alimente – sunt disponibile aplicații pt. pregătirea probei - Domeniu de măsură: 0.013 -3.86 mg/l NH4 - Reactivi: R-NH41; R-NH42; R-NH43 gata preparațti cu stabilitate / valabilitate = perioada de expirare a kit-ului – 2-3 ani (în condiții corecte de utilizare)

- Substanță pt. trasarea curbei de etalonare: MR NH4 trasabil NIST (recomandare în ISO 17025 , pct.7.2.2.1., nota 2-a) - Trasarea curbei de etalonare: cf. ISO 8466 - Timp de colorimetrare: 10 min

ISO 7150-1: DETERMINAREA NH4 - Același principiu analitic - Tip de probă: apă potabilă, brută și uzată - Domeniu de măsură: 0.04 -1.29 mg/l NH4 - Reactivi: R.colorat; Dicloroizocianurat de Na; valabilitate: 2 săptămâni - Substanță pt. trasarea curbei de etalonare: NH4Cl, uscată la etuvă - Trasarea curbei de etalonare: cf. pct. 7.5.3. din ISO. - Timp de colorimetrare: 60 min

Diferențe majore față de o metodă standardizată → reactivii de culoare sunt gata preparați în variante mult mai stabile decât în metodele ISO. → pe anumite spectrofotometre (Pharo, Specord etc) există curbe de etalonare predefinite pe care utilizatorii pot face determinări rapide.

Pentru analize cu AQ/ QC se urmează toți pasii necesari oricărei metode spectrofotometrice : trasare și evaluare curbă de etalonare, 19 validare, control al calității intern & extern.

Exemplificare – metoda spectrofotometrică În procesul de validare al unei metode spectrofotometrice se evaluează: I. Curba de etalonare : panta ordonata la origine abaterea reziduală, abaterea standard a metodei, coeficientul de variaţie evaluarea domeniului de lucru II. Performanţa măsurătorilor analitice : cf. Directivei europene de apa si Legii apei potabile.

actual: - limite de detecţie - exactitate - precizie

din dec. 2019: - limita cuantificare - incertitudinea de măsurare

SPECTROFOTOMETRIE

CURBA DE ETALONARE

METODA

ECHIPAMENT 20

20

I. Evaluarea curbei de etalonare conform ISO 8466-1,2/ 90 din ecuaţia dreptei

“Evaluarea statistică funcţiei liniare de etalonare “

y = a+bx

a - ORDONATA LA ORIGINE – se referă la valoarea mărimii de ieşire când mărimea de intrare este 0. ~ caracterizează martorul calculat al reactivilor ~

b - SENSIBILITATE - schimbarea semnificativă a răspunsului analitic la o modificare mică a concentraţiei de analit. ~ este caracterizată prin panta dreptei ~

Trasarea curbei de etalonare: ✓ După alegerea domeniului de lucru potrivit, se analizează n (în cazul de față 6) probe etalon xi cu concentraţii echidistante, în conformitate cu etapele metodei de analiză şi se obţin n valori de absorbanţă yi ✓ Seturile de date (xi : yi) se supun unei analize de regresie liniară, prin trasarea dreptei de etalonare, cu obţinerea coeficienţilor a şi b 21

CURBA DE ETALONARE conform ISO 8466

22

CURBA DE ETALONARE conform ISO 8466 Se calculează: • ABATEREA REZIDUALĂ Sy : dispersia valorilor măsurate in jurul liniei de regresie liniară; este un indicator de performanţă care descrie acurateţea etalonării 2 N sy =

[ y j =i

i

− (a + bx ) 2 ]

N −2

• ABATEREA STANDARD A METODEI Sxo: Sxo = Sy / b este caracteristica ce permite analistului să-şi verifice calitatea muncii analitice, fiind măsura absolută a preciziei metodei. Aceasta reprezintă eroarea introdusă la trasarea curbei de etalonare – componentă importantă in bugetul de incertitudine pe metoda spectrofotometrică

• COEFICIENT DE VARIAŢIE A METODEI VXo : VXo= (SXo / Xmed)x 100 , % este indicatorul de comparaţie a diferitelor metode de analiză, fiind măsura relativă a preciziei metodei. 23

coeficientul de corelaţie r – descrie cantitativ liniaritatea funcţiei de etalonare – trebuie să fie cât mai apropiat de 1.

CONCLUZIE: domeniul de lucru este corespunzător, datorită respectării omogenităţii și liniarităţii pe tot domeniul de lucru ales. 24

II. Performanţa măsurătorilor analitice

 Limite de detecţie/ cuantificare: conform Legii apei potabile nr.458 actualizată si Directiva 2009/90/CE  Evaluarea exactităţii şi preciziei de măsurare: conform ISO 5725:1-6; ISO 13530; Legii apei potabile nr.458 actualizată  Incertitudinea de măsurare

25

DEFINIȚII, cf. Art. 2: DIRECTIVA2009/90/ CE A COMISIEI - de stabilire, în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a specificațiilor tehnice pentru analiza chimică și monitorizarea stării apelor

• „limita de detecție” înseamnă semnalul de ieșire sau valoarea concentrației peste care se poate afirma, cu un nivel de încredere indicat, că o probă este diferită de o probă martor neconținând respectivul analit; • „limita de cuantificare” înseamnă un multiplu definit al limitei de detecție pentru o concentrație a analitului care poate fi rezonabil determinată la un nivel acceptabil de acuratețe și precizie. Limita de cuantificare poate fi calculată utilizând un standard adecvat sau o probă adecvată și poate fi obținută din cel mai jos punct de pe curba de calibrare, excluzând proba martor; • „incertitudinea de măsurare” înseamnă valoarea absolută a parametrului care caracterizează dispersia valorilor cantitative atribuite analitului, pe baza informațiilor utilizate. 26

LIMITE DE DETECȚIE/ CUANTIFICARE

• Se prepară 10 probe blanc (apă dist. + reactivi), se măsoară pentru fiecare absorbanţa • Se calculează STDEV în valori de absorbanţă şi concentraţie (STDEV/b) • LD = STDEV (mg/l ) x 5 cf. Legii apei potabile

• Se prepară 10 probe de conc.mg/l se măsoară • Se calculează RSD si recuperarea: Dacă RSD < 10% Recuperarea 90-110% → LD = 0,04 mg/l este o limită adecvat estimată pentru determinarea NH4 din apă → devine limita de cuantificare LQ, a laboratorului LQ(0.04mg/l) < 30%din CMA ( 0.18 mg/l)

27

EXACTITATE ȘI PRECIZIE Evaluarea exactităţii şi preciziei se face pe nivele de concentraţie, la capetele intervalului de lucru și la concentrații semnificative; pentru fiecare nivel de concentrație se fac min. 10 determinări. Se calculează: • eroarea de exactitate: ‫׀‬Xmed-Xteor‫׀‬ • eroarea de precizie: se calculează STDEV si RSD= STDEV/ Xmed 1. repetabilitate: 10 măsurători făcute pt. fiecare nivel de concentraţie, în aceiaşi zi 2. reproductibilitate internă: datele din diagrama de control pe o perioadă lungă de timp (un an) 3. Formula lui Horwitz : valorile RSD < valorile calculate conform formulei Horwitz – RSD< 0,6*2(1-0.5logC) 4. reproductibilitate: participări la control extern 28

EXACTITATE

29

PRECIZIE

30

DE CE E NEVOIE DE INCERTITUDINE? ”Orice adevăr este mai bun decât o incertitudine continuă” Este una dintre cerințele standardului SR EN ISO/CEI 17025: 2018, pct. 7.6. ➢ Demonstrează calitatea rezultatelor prin declararea incertitudinii de măsurare ca măsură a încrederii atribuită rezultatului. ➢

Un rezultat analitic (cantitativ) are 3 părți: 1. Rezultatul în sine 2. Incertitudinea rezultatului 3. Nivelul de încredere - probabilitatea ca valoarea adevărată să se situeze în intervalul acestei incertitudini (de ex. K=2, nivel de încredere 95%)

NH4 = 0.5mg /l cu incertitudine de 10% , k=2; 95% există probabilitatea de 95% ca valoarea adevărată să se situeze în intervalului 0,45- 0,55 mg/l (0.5 mg/l ± 10%) Incertitudinea extinsă este întotdeauna însoțită de factorul de acoperire și nivelul de încredere! (ex. k=2; 95%)

31

MODELE DE CALCUL ALE INCERTITUDINII DE MĂSURARE

1. Modelul “bottom-up” (component cu component) → Se evidențiază sursele de incertitudine în diagrama cauză – efect; → Model utilizat pentru determinări simple; 2. Modelul “top-down” → utilizarea datelor din controlul intern si din controlul extern prin:

➢

Combinarea reproductibilității în interiorul laboratorului ;

Prin utilizarea datelor exeprimentale existente determinate prin diagramele de control si datele din validarea metodelor, probabilitatea includerii tuturor contributiilor incertitudinilor este maximizata.

➢

Reproductibilitate- PT, sau bias- MRC

→ Metoda cu o probabilitate mai mare de a include toate sursele.

3. Modelul hibrid (combinat) → Metoda cea mai completă.

32

Etape în evaluarea incertitudinii de măsurare 1. Precizarea mărimii şi a măsurandului cu modelul matematic pentru evaluarea rezultatului 2. Stabilirea surselor de incertitudine, cu întocmirea bugetului de incertitudine 3. Cuantificarea componentelor incertitudinii 4. Calcularea incertitudinii standard compuse, Uc 5. Calcularea incertitudinii extinse, Ue

6. Raportarea rezultatului cu incertitudinea asociată ex. NH4 = 0.5mg/l ± 10% , k=2; 95% (incertitudine extinsă 10%) Cf. Legii apei potabile incertitudinea de măsurare pt parametrul NH4:

Max. 40% din CMA (0.2 mg/l); 0.05mg/l< 0.2mg/l Incertitudinea extinsă este întotdeauna însoțită de factorul de acoperire k și nivelul de încredere ! (ex. k=2; 95%)

33

MĂSURĂTORI COMPARATIVE METODA ISO 7150-1 ≈ METODA KIT NH4 114752

34

Exemplificare – metoda volumetrică În procesul de validare al unei metode volumetrice se evaluează: I. Aspecte care influenţează titrarea Soluţiile volumetrice Echipamentele în titrare II. Performanţa măsurătorilor analitice : Limite de detecţie/ cuantificare: conform Legii apei potabile nr.458 rep. 2017 Evaluarea exactităţii si preciziei de măsurare: conform ISO 5725, 1-6; ISO 13530; Legii apei potabile nr.458 rep. 2011

TITRAREA

SOLUŢIILE VOLUMETRICE

ECHIPAMENT

METODA DE TITRARE 35

❑ SOLUŢIILE VOLUMETRICE •

SOLUŢIILE VOLUMETRICE : soluţii de concentraţie cunoscută cu care se face titrarea TitriPUR ® soluţii volumetrice - direct trasabile la materiale de referinţă NIST • •

Soluţiile volumetrice au concentraţia bine definită (1N; 0,1N) după deschiderea flaconului datorită influenţei factorilor de mediu (O2 , CO2, microorganisme), concentraţia se poate modifica, aducând erori în procesul analitic. → Trebuie verificată concentraţia → Standardizarea soluţiilor volumetrice

Determinarea TITRULUI în condiţii normale de lucru este necesară în fiecare laborator •

STANDARDELE VOLUMETRICE : materiale de referinţă cu care se standardizează (verifică) concentraţia soluţiilor volumetrice CertiPUR® standarde volumetrice - materiale de referinţă certificate secundare

36

TITRUL ~ Ce este ? TITRUL : este cantitatea de substanţă, în grame din 1 ml soluţie volumetrică Pentru soluţiile volumetrice se determină Titrul real cu care se calculează factorul de corecţie al solutiei: Factorul = Treal / Tteoretic Tteoretic – cantitatea exactă de substanţă / 1 ml soluţie Treal – cantitatea calculată de substanţă / 1 ml soluţie

Pentru stabilirea Titrului real este recomandat să se utilizeze standardele volumetrice → MRC secundar Certipur → substanţe solide foarte pure, de înaltă calitate şi stabile. Prin înmulţirea volumului consumat la titrare cu factorul F se obţine volumul corespunzător de soluţie cu concentraţia exactă. F trebuie să fie cât mai apropiat de 1;

recomandabil F: 0,998 – 1,002

37

37

Evaluarea parametrilor de performanţă ✓ LIMITE DE DETECŢIE / CUANTIFICARE ▪ În volumetrie nu este specifică determinarea unei limite de detecţie a metodei, datorită caracteristicii acestor metode (măsurarea de volume). ▪ Este uzual să se evalueze domeniul de lucru al metodei prin determinarea parametrilor de performanţă la capătul inferior al domeniului de măsură Pentru parametrul CLORURI : ▪ Metoda de lucru impune măsurarea unei probe martor (apă distilată) pentru fiecare set de determinări, tehnic fiind posibilă stabilirea unei limite de detecţie calculate. ▪ Întrucât în practică sunt multe probe de apă care au un conţinut de cloruri sub domeniul de măsurare al metodei (5mg/l), calcularea si verificarea unei limite de detecţie a metodei face parte din demonstarea adecvării la scop.

38

LIMITE DE DETECŢIE/ CUANTIFICARE

LD ( cf. Legii apei) ▪ Se analizează min. 10 probe martor (apă distilată) ▪ Se calculează STDEV pentru valorile de concentraţie ▪ LD se calculează multiplicând STDEV (mg/l) cu 5 : LD= STDEV x 5= 0,97 ~ 1 mg/l cloruri

LD = 1mg/l

▪ Se analizează 10 probe de concentraţie 1 mg/l , preparat din MR Certipur 1000mg/l cloruri ▪ Se calculează STDEV cu cele 10 valori de concentraţie ▪ Se calculează RSD = STDEV/Xmed ▪ Se calculează recuperarea Dacă: RSD < 10% Recuperarea 90-110% → LD = 1 mg/l este o limită adecvat estimată, devine LIMITA DE CUANTIFICARE LQ, a laboratorului 39 pentru determinarea clorurilor din apă LQ (1 mg/l)< 30 % CMA ( 83.3mg/l)

✓ EXACTITATE

Pentru evaluarea exactităţii şi preciziei se iau 3 nivele de concentraţie, recomandat acolo unde se situează majoritatea măsurătorilor: 2*; 10; 100 mg/l, pentru fiecare nivel se fac câte10 determinări.

Măsurătorile s-au facut cu SMR cloruri, preparate din MR Certipur 1000mg/l Cl40

✓ PRECIZIE

41

ECHIPAMENTE

ETALONARE/ VERIFICĂRI INTERNE

Laboratorul trebuie să aibă pentru echipamente planuri pentru : ✓ Etalonarea echipamentelor cu impact direct asupra rezultatului analizei ✓ Verificări interne (intermediare) pentru toate echipamentele Echipament Sticlarie clasa A Balanta analitica

Etaloane/ Materiale de referință utilizate Gravimetric cu balanta etalonata Greutate calibrata 20 g Greutate calibrata 50 g

Operatia

Frecvență

Verificare

Anual

Verificare

La fiecare serie de determinari

Calibrare internă

de 2 ori/ lună

Constanta celula: [0.450...0.5000] 1/cm

Verificare

La fiecare serie de determinari

T± 2 C

Verificare

La doua saptamani

Verificare

La fiecare serie de determinari

Clorura de potasiu solutie Conductometru

1.41 mS/m, c=0.01 mol/l KCl

MRC Certipur Merck; Etuva Binder Termohigro-metre Baie de apa Selecta

Spectrofotometru UV-VIS

Termometru cu sonda etalonat Termometru cu sonda Testo 108 etalonat Termometru cu sonda Testo 108 etalonat

Crietrii de acceptare toleranta calculată < toleranta admisă pt.20g: [19.9999-20.0003] pt.50g: [49.9999-50.0004]

0

0

T± 2 C T ± 10 C

1.UV-VIS Standard 1 Solutie dicromat de potasiu, Certipur, MR

Verificare acuratete absorbanta

Anual

Absorbanta : 350nm: 0.644±0.010 313nm: 0.292±0.010 257nm: 0.868±0.010

2. UV-VIS Standard 6 Solutie oxid de holmiu, Certipur, MR

Verificare acuratete lungime de unda

Anual

Lungime de unda : 42 Λ ± 1 nm sau ± 3 nm

Echipamente în spectrofotometrie ▪ ETALONARE : spectrofotometrul fiind echipament critic, este necesară etalonarea de către organisme abilitate, cf. Politicii P05 Renar ▪ VERIFICĂRI INTERNE:

➢ MR UV-VIS STANDARD 1 (cod108160) – soluție dicromat de potasiu pentru verificarea acurateții absorbanței - Soluția se citește la 4 lungimi de undă – absorbanțele obținute trebuie să se încadreze în cerința din certificat

43

Echipamente în spectrofotometrie ➢ MR UV-VIS STANDARD 6 (cod108166) - soluţie oxid de holmiu pentru verificarea acurateții lungimii de undă. - Soluția se scanează de la 200-750 nm – lungimile de undă la transmitanța minimă (absorbanța maximă) trebuie să se încadreze în limitele din certificat .

44

Echipamente în volumetrie •

•

Etalonarea - titrator sau biuretă, este considerat echipament critic ~ ale cărui măsurători influenţează în mod direct rezultatul analizei ~ trebuie etalonate de către un organism abilitat Verificări intermediare - între etalonări sunt necesare verificări interne ale echipamentelor.

Exemplificare: verificarea sticlăriei ~ metoda gravimetrică • Testarea biuretei: se face prin cântăriri repetate la diferite nivele de volum de apă, prin golire de la fiecare nivel. Ex: pentru biureta de 10 ml se efectuează verificări la 1ml, 5ml şi 10 ml. - pentru fiecare volum se fac min. 6 cântăriri - cu masele (m) rezultate din cântăriri se calculează volumele reale: Vreal = m/ ρ ρ - densitatea apei la temperatura de lucru Diferenţa dintre media volumelor reale Vreal şi Vteoretic (Vteoretic din certificatul de calitate), reprezintă eroarea de exactitate de volum (toleranţa calculată). 45

Verificarea sticlăriei interpretarea măsurătorilor: - toleranţa calculată < toleranţa certificat → ok

- toleranţa calculată > toleranţa certificat → → sticlăria se scoate din uz → se calculează un factor de corecţie a volumului



f = Vreal / Vteor cu acest factor se corectează volumul consumat la titrarea fiecărei probe.

46

CU CE LUCRĂM ? ~ MATERIALE DE REFERINŢĂ Într-un laborator care are implementat un sistem al calităţii, noţiunea de material de referinţă este des întâlnită • sunt mai sigure~ certificatele asigură încredere • soluţiile gata preparate sunt rapide şi uşor de utilizat • oferă informaţii utile laboratoarelor legate de trasabilitate, omogenitate si stabilitate • preţul este accesibil • este o cerinţă ISO 17025 Materialele de referinţă sunt un instrument important în asigurarea calităţii analizelor, fiind utilizate în:

• • • • •

Validarea metodei Etalonarea metodelor de analiză Etalonarea echipamentelor Controlul calităţii rezultatelor ~ intern şi extern Evaluarea incertitudinii de măsurare

47

Materiale de referinţă – definite în ISO Guide 30

şi SR 13250-1

MATERIALE DE REFERINŢĂ CERTIFICATE ~ MRC “material de referinţă însoţit de un certificat, cu una sau mai multe valori ale proprietăţii certificate (de ex. concentraţia) printr-o procedură care stabileste trasabilitatea acestor valori la o realizare exactă a unităţii în care sunt exprimate, fiecare valoare certificată fiind însoţită de o incertitudine la un nivel de încredere indicat.”

MRC-ul este însoţit de: ▪ Certificat ▪ Metoda de măsurare ▪ Incertitudinea extinsă ( k, la nivel de încredere declarat) ▪ Informaţii despre trasabilitate MATERIALE DE REFERINŢĂ ~ MR “material sau substanţă, cu una sau mai multe valori ale proprietăţii (de ex concentraţia) suficient de omogene şi de bine stabilite, pentru a fi utilizat la etalonarea unui aparat, evaluarea unei metode de măsurare sau pentru atribuirea de valori unor materiale.” 48

Certificatul unui MRC exemplificare Denumirea Materialului de referinţă Acreditare ISO 34 si 17025

Valoarea certificată cu incertitudine K =2, 95% Trasabilitatea

NIST

49

Materiale de referinţă - organizaţii ❑ ISO – International organization for standardization Seria ISO Guide 30- 35 – despre materiale de referinţă ❑ NIST – National Institute of Standard and Technology USA, produce NIST SRMs – materiale de referinţă etalon, cu o clasificare O – V, bazată pe gradul de trasabilitate la SI ❑ PTB – Physical Technical Institute, Germania NOTĂ : toate materialele de referinţă produse de Merck sub mărcile Certipur, Titripur sunt trasabile la SRM ale NIST sau PTB

50

Trasabilitatea materialelor de referinţă Trasabilitatea ~ verificarea unui material de referinţă faţă de un material de referinţă certificat internaţional al unei autorităţi oficiale ca NIST şi PTB printr-un şir neîntrerupt de comparaţii

kilogramul din Paris

kg

NIST, PTB

Certipur standard

Soluţii diluate

unităţi

standard

standard

standard

Primar

Secundar

de lucru

SI

Trasabilitatea trebuie să fie transparentă !!! 51

Trasabilitatea materialelor de referinţă ❑ Material de referinţă primar: este măsurat direct faţă de o unitate SI şi certificat de un organism de certificare ❑ Material de referinţă secundar: este măsurat faţă de un material de referinţă primar material de referinţă primar material de referinţă secundar material de referinţă in-house sau de lucru

Incertitudinea asociată crește

52

Controlul calității rezultatelor

• Performanţa unei metode se stabileşte imediat după implementarea ei în laborator. • Este important după această etapă să se controleze permanent dacă performanţele se menţin la nivelul stabilit la momentul validării.

53

Program de asigurarea calităţii rezultatelor Controlul calității este o activitate programată și sistematică a laboratorului

54

Tehnici de control al calităţii rezultatelor

I. Graficul de control II. Probe duble: limite de repetabilitate III. Controlul calităţii utilizând un MRC IV. Combicheck V. Controlul extern al calităţii

55

I. Graficul de control Principalul instrument al controlului intern este graficul de control ~ instrument vizual de supraveghere a procesului de măsurare analitică.

Graficul distribuției normale - curba lui Gauss -

Construirea graficului de control

Pentru fiecare serie analitica se analizează și o probă de control (0.25mg/l NH4), valoarea de control se pune pe graficul de control, evaluând vizual încadrarea în limitele stabilite.

Interpretarea graficului de control Interpretarea zilnică – 3 situaţii posibile: o Metoda este în control – OK ! ☺ : - valorile de control sunt în interiorul limitelor de avertizare < ±2S; - max. o valoare de control este între ±2S si ±3S (precedentele 2 valori sunt < ±2S). o Metoda este în control, dar evaluarea datelor arată că metoda nu este sub control statistic – ATENŢIE !!  : - 7 rezultate consecutive prezintă tendinţă crescătoare sau descrescătoare; - 10 din 11 rezultate se situează de o parte sau de alta a liniei centrale. Rezultatele se pot raporta, dar există o atenţionare pentru o problemă care poate apărea – de luat în considerare !

o Metoda nu este sub control – STOP !!!  : - 1 rezultat se înscrie în afara limitei de acţiune ( >± 3S), - 2 rezultate consecutive se înscriu între limitele de avertizare şi cele de acţiune ±2S si ±3S . Măsuri în caz de pierdere a controlului : ➢ Se verifică dacă există erori de calcul, ➢ Se reanalizează de două ori proba de control, ➢ Se prepară o nouă probă de control, ➢ Re-calibrare, ➢ Preparare de noi soluţii de calibrare, ➢ Efectuare de service/ reparaţii la aparate.

58

Interpretarea graficului de control Interpretarea pe termen lung: Cum se face? Se revăd ultimele 60 valori de control din grafic. ➢ Revizuirea calităţii datelor: se calculează abaterea standard a datelor (reproductibilitate internă) şi se compară cu ceea ce s-a propus în SC (cerinţe legale, date din standardele de analiză, rezultate precedente). ➢ Revizuirea limitelor de control: ▪ dacă 1 - 6 valori de control depăşesc limitele de avertizare (±2S) → nu e necesară revizuirea limitelor. ▪ dacă 0 sau > 6 valori de control depăşesc limitele de avertizare (±2S) → precizia s-a schimbat (ameliorat sau redus) → este necesară revizuirea limitelor → pe baza mediei şi abaterii standard recalculate cu cele 60 de valori de control → se retraseză limitele de avertizare si acţiune. ➢ Revizuirea liniei centrale: linia centrală se compară cu media ultimelor 60 valori de control→ diferenţa (măsura BIAS-ului): ▪ < 0,3*S → OK ▪ > 0,3*S → este necesară revizuirea liniei centrale

59

II. Controlul calităţii rezultatelor – conform European Reference Material, Application Note 1

Compararea rezultatului unei măsurări cu valoarea certificată (MRC) • • o

Utilizarea de materiale de referinţă certificate MRC în asigurarea şi controlul calităţii este o cerinţă a organismelor de acreditare. Etape: După măsurarea unui MRC se calculează diferenţa absolută Λm între valoarea medie măsurată Cm şi valoarea certificată CMRC: Λm=|Cm-CMRC|

o

Incertitudinea uΛ asociată diferenţei Λm se calculează pornind de la incertitudinea valorii măsurate uMRC şi incertitudinea rezultatului măsurării um uΛ = √ uMRC2 + um2 , şi UΛ = 2 x uΛ incertitudinea extinsă (pt. nivel de încredere 95%, cu un factor de acoperire k=2)

o

Se compară Λm cu UΛ ; dacă Λm < UΛ → nu există o diferenţă între rezultatul măsurătorii şi valoarea certificată

60



MRC secundar NH4, Certipur – cod 125022, c= 0,505mg/l,

incertitudinea extinsă ± 0,015 (k=2; 95%)

Criterii de acceptare a controlului cu MRC

Δm < UΔ → admis Δm > UΔ → respins

III. Evaluarea probelor duble ETAPE: ✓ Se calculează limita de repetabilitate, r pe nivele de concentraţie. ✓ Se compară diferenţa dintre probele duble cu limitele de repetabilitate r, aferente nivelului de concentraţie

INTERPRETARE REZULTATE: |c1 –c2 | ≤ r → valorile se încadrează în cerinţă şi rezultatul se raportează ca medie a celor 2 valori |c1 –c2 | > r → se efectuează a 3-a determinare, rezultatul se raportează ca mediană a celor 3 valori.

IV. Combicheck - soluția Merck pentru controlul intern al metodelor Spectroquant

Grafic de control COMBICHECK 20 Determinarea NO3 din apă -

metoda Merck spectroquant 109713

V. Controlul extern al calității ➢ Este o cerință SR EN ISO 17025 – pct. 7.7.2: “participarea la încercari de competență sau comparări interlaboratoare” ➢ Cel mai important instrument de convingere asupra calității rezultatelor furnizate de un laborator. ➢ În cadrul unui control extern laboratorul analizează probe în care nu cunoaște concentrația materialului analizat, prin urmare nu poate fi influențat de cunoașterea rezultatului așteptat. ➢ Se face cu scopul completării propriului control intern de calitate. ➢ Se efectuează prin participarea la:

•

Încercare de Competenţă (PT) – evaluare a performanţelor unui participant prin intermediul comparărilor interlaboratoare, în raport cu criterii prestabilite. • Comparare Interlaboratoare (ILC) - organizare, efectuare şi evaluare a unor măsurări sau încercari pe obiecte identice sau asemănătoare, de către două sau mai multe laboratoare în conformitate cu condiţii predeterminate. (definiţii conform P- 04 Renar)

Interpretarea scorului Z (cf. ghid 43- 1) ▪ Scor Z ≤ ± 2 → rezultate satisfăcătoare ▪ Scor Z > ± 2 → rezultate îndoielnice

→ reprezintă un semnal de avertizare - laboratorul trebuie să evalueze metoda şi să ia măsuri. ▪ Scor Z > ± 3 → rezultate nesatisfăcătoare → semnal de acţiune !

Tendinţe pe termen lung: ▪ Se pot evalua atunci când laboratorul participă cu regularitate la scheme PT.

▪ Dă informaţii despre evoluția performanţelor laboratorului de-a lungul timpului. ▪ Rezultatele se pot utiliza la evaluarea incertitudinii de măsurare.

CONCLUZII ➢ E IMPORTANTĂ CALITATEA ? Calitatea a fost si este unul dintre cele mai folosite cuvinte în relaţiile dintre organizaţii. Pentru ca o organizaţie să funcţioneze corect este necesar ca aceasta să fie coordonată si controlată într-un mod sistematic si transparent = principiul de bază al managementului calităţii. ➢ DIN ISTORIA CALITĂŢII Antichitate - CICERO este cel care, pentru prima dată, foloseşte în lucrările sale cuvântul calitate (qualis). • 1851- într-o scrisoare către clienţi, a fost emisă prima garanţie a calităţii produselor (Emanuel Merck). • 1855 - Departamentul QA/QC -”Quality Assurance/ Quality Control: pentru asigurarea si controlul calităţii produselor şi metodelor de analiză. • 1888 - au apărut “reactivi puri garantaţi”, etichetaţi “pro analysi” = pa , denumire utilizată şi azi

• 1995.15.03. - primul laborator acrediat Renar – SC STEROM SA Câmpina 66

Calitatea?

“ să faci mai bine ceea ce faci deja”

67

REFERINŢE ➢ SR EN ISO 17025 -2018 - Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări si etalonări ➢ SR ISO 3534-1,2 – Statistică- vocabular şi simboluri ➢ ISO 8466- 1,2 – Evaluarea functiei liniare de etalonare ➢ ISO 5725- 1-6 – Exactitatea (justetea si fidelitatea) metodelor de masurare si a rezultatelor masurarilor ➢ SM 1020-1030 – Standard Methods- for the examination of water and wastewater ➢ ISO 13530 - Ghid de verificare a calităţii analitice pentru analiza apei ➢ Ghid Eurachem – The fittnes for purpose of analytical methods ➢ Ghid EA 4/14 - Selecţia şi utilizarea materialelor de referinţă ➢ ISO Ghid 43/1 – Testarea competentei prin compararea laboratoarelor ➢ Ghid Eurachem - Guide to quality in analitical chemistry ➢ Ion Gh.Tanase & colab.– Validarea metodelor analitice ➢ Internal QUALITY CONTROL – Cartea Trolilor ➢ Proiect Phare – Manuale de instruire ➢ P-04 Politica privind utilizarea în acreditare a încercărilor de competenţă şi a comparărilor interlaboratoare ➢ P-05 Politica privind trasabilitatea rezultatelor măsurărilor

68