Aplicatii La Contabilitatea Financiara [PDF]

Zitiervorschau

Academia de Studii Economice din Moldova Catedra „Contabilitate şi audit”

Chişinău – 2004

0

Academia de Studii Economice din Moldova

Autori: © lect.univ. Liliana Andreev (cap. 11, 12) © prof.univ.dr. Vasile Bucur (cap. 2, 3) © lect.sup. Stela Caraman (cap. 10) © lect.sup,dr. Lidia Cauş (cap. 9; 9.3, 9.10, 9.11) © conf.univ.dr. Ludmila Grabarovschi (cap. 7, 13) © conf.univ.dr. Anatol Graur (cap. 10) © lect.sup.dr. Ludmila Lapiţchi (cap. 8) © prof.univ.dr. Alexandru Nederiţa (cap. 1, 4, 11, 12) © conf.univ.dr. Valentina Paladi (cap. 7) © lect.sup. Adela Sandu (cap. 7) © conf.univ.dr. Pavel Tostogan (cap. 6) © asist.univ. Rodica Trohin (cap. 13) © conf.univ.dr. Natalia Ţiriulnicova (cap. 9; 9.1, 9.2, 9.4-9.9, 9.12) © prof.univ.dr.hab. Viorel Ţurcanu (cap. 8) © lect.univ. Daniela Zaharia (cap. 11, 12) © conf.univ.dr. Natalia Zlatina (cap. 5)

Editura ASEM

1

CZU: 657.15(075.8) A65 Lucrarea este recomandată de catedra „Contabilitate şi audit” şi aprobată de comisia metodică a facultăţii „Contabilitate” în calitate de material didactic pentru studenţii facultăţilor cu profil economic (proces-verbal nr.7 din 15.06.04). Responsabilă de ediţie: conf. univ. dr., Ludmila Grabarovschi

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Aplicaţii la contabilitatea financiară / col. de aut.: Liliana Andreev, Vasile Bucur, Stela Caraman, ...; Acad. de St. Econ. din Moldova. – Ch.: ASEM, 2004. – 319 p. ISBN 9975-75-268-3 300 ex. 657.15(075.8)

© Catedra " Contabilitate şi audit " ISBN 9975-75-268-3

Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM

2

Cuprins Cuvînt înainte Capitolul 1. Bazele organizării contabilităţii financiare Capitolul 2. Contabilitatea activelor nemateriale Capitolul 3. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung Capitolul 4. Contabilitatea arendei (chiriei) Capitolul 5. Contabilitatea stocurilor de mărfuri şi materiale Capitolul 6. Contabilitatea creanţelor Capitolul 7. Contabilitatea mijloacelor băneşti Capitolul 8. Contabilitatea investiţiilor Capitolul 9. Contabilitatea capitalului propriu Capitolul 10. Contabilitatea datoriilor Capitolul 11. Contabilitatea consumurilor şi cheltuielilor Capitolul 12. Contabilitatea veniturilor şi determinarea rezultatelor financiare Capitolul 13. Rapoartele financiare ale agenţilor economici Anexe

3

4 6 15 36 85 93 124 139 163 177 191 238 256 269 293

CUVÎNT ÎNAINTE Prezenta lucrare a fost elaborată în conformitate cu programa disciplinei „Contabilitate financiară”, fiind concepută ca un ghid pentru cei ce studiază disciplina respectivă, ca un instrument de fixare, aprofundare şi concretizare a cunoştinţelor în domeniu. Ea oferă aplicaţii pentru desfăşurarea lucrărilor practice, pregătirea studenţilor către susţinerea probelor de verificare – testări, colocvii, examene. Materialul didactic este structurat pe capitole. La fiecare din ele se propun seturi de aplicaţii. Acestea, de regulă, necesită: 1. evaluarea după criteriul „corect/incorect” a unor afirmaţii cu prezentarea explicaţiilor de rigoare; 2. alegerea şi argumentarea variantelor corecte de răspuns la diverse teste; 3. rezolvarea problemelor cu diferit grad de dificultate prin aplicarea procedeelor respective ale contabilităţii financiare. Îndeplinirea fiecărei sarcini presupune demonstrarea soluţiei corecte prin calcule, formule contabile sau, pur şi simplu, argumentări teoretice. În acest scop, fiecare capitol include tabele reprezentative prin intermediul cărora se va realiza o sistematizare a celor studiate. Îmbinarea elementelor de noutate cu cele tradiţionale are ca prim obiectiv atingerea nivelului necesar de capacităţi, cunoştinţe şi deprinderi prevăzute de programa disciplinei „Contabilitatea financiară”. În final, lucrarea oferă posibilitatea verificării sistemice a cunoştinţelor acumulate prin rezolvarea unei probleme de generalizare care cuprinde toate compartimentele contabilităţii financiare la întreprindere şi presupune efectuarea operaţiunilor aferente întregului ciclu de lucrări contabile. Datele iniţiale propuse la aplicaţii sunt, în exclusivitate, convenţionale. Încercările de a găsi soluţiile corecte la aplicaţiile propuse vor fi reuşite doar dacă în prealabil se vor consulta sursele bibliografice la tema respectivă (documente normative, manuale, lucrări metodice, consemnări la prelegeri etc.). Se recomandă respectarea consecutivităţii în îndeplinirea sarcinilor. Lucrarea este destinată, în primul rînd, profesorilor şi studenţilor din cadrul instituţiilor de învăţămînt cu profil economic. Elementele aplicative şi cele teoretice din probleme pot face utilă lucrarea şi pentru specialiştii financiar-contabili, alte persoane care studiază contabilitatea. Colectivul de autori rămâne recunoscător tuturor celor care prin sugestiile lor vor contribui la îmbunătăţirea ediţiilor viitoare ale acestei lucrări.

4

Capitolul 1. BAZELE ORGANIZĂRII CONTABILITĂŢII FINANCIARE Scopul, obiectul, reglementarea normativă şi sistemele de organizare a contabilităţii financiare Problema 1.1. Determinaţi afirmaţiile corecte şi incorecte din tabelul 1.1. şi argumentaţi fiecare răspuns. Date iniţiale: Tabelul 1.1 Lista afirmaţiilor supuse aprecierii Nr. crt.

Afirmaţii

1

2

1.

Răspunsul corect 3

incorect 4

3

4

Contabilitatea financiară reprezintă un sistem de colectare, prelucrare şi înregistrare a informaţiilor care se conţin în rapoartele financiare Contabilitatea financiară se bazează pe totalitatea de convenţii şi principii fundamentale stabilite în regulamentele, indicaţiile metodice şi alte acte instructive aprobate de Ministerul Finanţelor Contabilitatea financiară şi cea de gestiune sunt părţi componente ale unui sistem contabil Cheltuielile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de întreprindere în cursul perioadei de gestiune Rezultatele financiare se determină ca diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile întreprinderii şi la finele perioadei de gestiune se reportează în Bilanţul contabil în componenţa mijloacelor băneşti În Notă explicativă la rapoartele financiare pot fi utilizate informaţii ale contabilităţii de gestiune

2. 3. 4. 5. 6. 1

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

2

Standardele Naţionale de Contabilitate (S.N.C.) reprezintă documente normative de bază care stabilesc documentarea operaţiunilor economice şi întocmirea registrelor contabile Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor reprezintă un act normativ de bază care stabileşte normele generale de ţinere a contabilităţii şi de întocmire a rapoartelor financiare Ministerele, departamentele, asociaţiile, întreprinderile pot introduce grupe suplimentare de conturi şi conturi sintetice pentru ţinerea contabilităţii financiare numai cu avizul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova Informaţia conţinută în conturile sintetice este reflectată în anexele la rapoartele financiare Modul de recunoaştere, componenţa, clasificarea şi evaluarea activelor materiale pe termen lung sunt reglementate de prevederile S.N.C. 1 „Politica de contabilitate” Modul de determinare, constatare şi reflectare în contabilitate a diferenţelor de curs valutar în cazul efectuării operaţiunilor în valută străină este reglementat de prevederile S.N.C. 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti” Conform Legii contabilităţii, întreprinderile pot ţine contabilitatea conform unuia din următoarele sisteme: în partidă simplă; simplificat; complet Sistemul contabil se alege de fiecare întreprindere de sine stătător, pornind de la necesităţile informaţionale şi indicatorii stabiliţi prin S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” La aplicarea sistemului contabil în partidă simplă întreprinderea întocmeşte documente primare, registre de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor, declaraţii 5

fiscale şi rapoarte financiare simplificate 1

16. 17.

18. 19. 20.

2

3

4

Modul de ţinere a contabilităţii conform sistemului simplificat este reglementat de S.N.C. 4 „Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business” Ţinerea contabilităţii în baza Registrului-jurnal de evidenţă a operaţiilor economice se recomandă pentru întreprinderile care în procesul de producţie (prestare a serviciilor) suportă cheltuieli materiale şi de muncă considerabile, au stocuri mari de materiale, produse şi mărfuri, efectuează decontări cu debitorii şi creditorii, în special prin bănci În cadrul sistemului contabil simplificat cu utilizarea Borderourilor de evidenţă a operaţiilor economice, întocmirea rapoartelor financiare nu este obligatorie Întreprinderile care deţin o poziţie dominantă pe piaţă trebuie să aplice sistemul contabil complet Sistemul contabil complet prevede ţinerea contabilităţii în borderouri analitice şi sintetice, jurnale şi alte registre, datele cărora se transpun, ulterior, în Cartea mare pentru întocmirea rapoartelor financiare

Aplicarea convenţiilor şi principiilor fundamentale ale contabilităţii financiare Problema 1.2. Indicaţi care din convenţiile şi principiile contabile ((a) prudenţa; (b) prioritatea conţinutului asupra formei; (c) importanţa relativă; (d) specializarea exerciţiilor; (e) necompensare; (f) concordanţa; (g) permanenţa metodelor) trebuie aplicate în fiecare din situaţiile de mai jos.

6

Date iniţiale: 1 În anii 200X-200X+3 întreprinderea aplica metoda FIFO de evaluare a stocurilor; 2 Nota explicativă conţine informaţii privind apariţia unei datorii aferente litigiului judiciar; 3 Stocurile de mărfuri şi materiale se reflectă în bilanţ la suma cea mai mică dintre valoare de intrare (cost) şi valoare realizabilă netă; 4 Rechizitele de birou procurate se înregistrează ca cheltuieli ale perioadei; 5 Valoarea de vînzare şi costul produselor comercializate se înregistrează într-o perioadă de gestiune; 6 Datoriile faţă de titularii de avans se reflectă în pasivul Bilanţului contabil. Problema 1.3. Indicaţi care acţiuni trebuie să întreprindă contabilul şi cum se va aplica principiul prudenţei în următoarele situaţii. Date iniţiale: 1) Ca rezultat al inventarierii efectuate în noiembrie 200X au fost stabilite lipsuri de materiale la valoarea de bilanţ – 800 lei din vina magazionerului. Magazionerul nu este de acord să acopere prejudiciul material cauzat. Dosarul a fost transmis în organul de judecată, care în martie 200X+1 a luat decizia privind recuperarea forţată a prejudiciului material din salariul magazionerului. 2) Valoarea de bilanţ a utilajului constituie 182 600 lei, iar valoarea venală – 120 500 lei. 3) Cumpărătorul nu a achitat creanţa pe parcursul a 3 luni şi propune ca termenul de plată să fie prelungit cu 5 luni. 4) Întreprinderea a ajuns la o înţelegere cu beneficiarul privind achitarea creanţei, înregistrate anterior ca dubioasă. 5) Întreprinderea a decis să comercializeze un automobil a cărui valoare de bilanţ constituie 14 200 lei, iar valoarea de piaţă – în limitele 17 500 – 20 000 lei. Elaborarea politicii de contabilitate Problema 1.4. Elaboraţi politica de contabilitate a întreprinderii „Succes” S.A. pentru anul 200X (varianta simplificată). Elementele de bază ale politicii de contabilitate, precum şi metodele de ţinere a contabilităţii dezvăluiţi-le de sine stătător, bazîndu-vă pe informaţia convenţională şi prevederile standardelor naţionale de contabilitate. Date iniţiale: Întreprinderea „Succes” S.A. este înregistrată la Camera Înrestrării de Stat a Departamentului Tehnologii Informaţionale pe adresa: mun. Chişinău, str. Mircea cel Bătrîn, nr.24, Republica Moldova, MD 2044. Principala activitate pe care o desfăşoară „Succes” S.A. este executarea lucrărilor de construcţie-montaj, reconstrucţie, reparaţie capitală. Evidenţa contabilă se ţine în baza sistemului complet de serviciul contabilitate, care constituie o subdiviziune structurală independentă cu următoarele sectoare: contabilitatea activelor nemateriale şi materiale pe termen lung; contabilitatea stocurilor; contabilitatea mijloacelor băneşti şi a decontărilor cu furnizorii şi cumpărătorii; contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor etc.

7

TESTE 1. În vederea asigurării „imaginii fidele”, opţiunea contabilă pentru o metodă sau alta este determinată de: a) interesul gestionar al întreprinderii; b) interesul fiscal al întreprinderii; c) o evaluare reală, corectă şi credibilă; d) metoda cea mai puţin elaborată. 2. Care din elementele de mai jos nu figurează în Raportul privind rezultatele financiare: a). veniturile; b). cheltuielile; c). datoriile; d). rezultatele financiare. 3. Care din elementele de mai jos nu se reflectă în Bilanţul contabil: a). activele; b). veniturile; c). datoriile; d). capitalul propriu. 4. Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare nu conţin caracteristica generală a: a) convenţiilor şi principiilor fundamentale ale contabilităţii; b) elementelor rapoartelor financiare şi a grupurilor de utilizatori ale acestora; c) sistemelor de organizare a contabilităţii; d) criteriilor de evaluare şi constatare a elementelor rapoartelor financiare. 5. Care din criteriile de mai jos nu pot fi aplicate în cadrul sistemului contabil în partidă simplă: a). activitatea este bazată pe munca individuală a membrilor unei familii, iar numărul mediu anual de angajaţi atraşi din exterior nu depăşeşte numărul mediu anual al acestor membri; b). volumul anual al veniturilor din vînzări nu depăşeşte 3 000 000 lei; c). valoarea totală de bilanţ a mijloacelor fixe nu depăşeşte limita de 350 000 lei. 6. Conform cărei convenţii (principiu) veniturile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare ale perioadei în care au fost efectuate, indiferent de timpul efectiv de încasare sau plată a mijloacelor băneşti (altei forme de compensare): a). continuitatea activităţii; b). specializarea exerciţiilor; c). prudenţa; d). imaginea fidelă; e). esenţialitatea. 7. În cazul cînd apar îndoieli referitor la primirea sumei incluse anterior în venit, o asemenea sumă se trece la majorarea cheltuielilor, dar nu la diminuarea sumei venitului constatată iniţial. Aceasta prevedere se referă la unul din următoarele principii: a). prioritatea conţinutului asupra formei; b). esenţialitatea; c). imaginea fidelă; d). necompensarea; e). interdependenţa exerciţiului. 8. Conform căruia din principiile contabile nominalizate mai jos activitatea economică a întreprinderii trebuie reflectată în rapoartele financiare obiectiv şi imparţial, adică indiferent de interesele diverselor grupuri de persoane: a). esenţialitatea; b). imaginea fidelă; c). necompensarea; d). separarea patrimoniului şi datoriilor; 8

e). nici un răspuns precedent nu este corect. 9. Valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung ale întreprinderii constituie 870 000 lei, iar valoarea de piaţă – 910 000 lei. Administraţia întreprinderii în acest caz a luat decizia privind lichidarea întreprinderii date. Care principiu stă la baza evaluării activelor: a). prudenţa; b). prioritatea conţinutului asupra formei; c). esenţialitatea; d). necompensarea; e). nici un răspuns precedent nu este corect. 10. Principiul prudenţei presupune: a). respectarea măsurilor de precauţie, cu scopul că activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile – subevaluate; b). asigurarea informaţiei comparabile privind rezultatul financiar; c). permanenţa metodelor şi procedeelor contabile; d). contabilizarea activelor şi profiturilor probabile; e). necompensarea posturilor de activ cu cele de pasiv ale bilanţului contabil. 11. Care din principiile contabile nominalizate mai jos prevede că veniturile şi cheltuielile ocazionate de unele şi aceleaşi operaţiuni economice trebuie reflectate concomitent în contabilitate şi rapoartele financiare: a). necompensarea; b). imaginea fidelă; c). concordanţa; d). continuitatea activităţii; e). prudenţa. 12. Costul istoric, ca bază de evaluare, are următoarele calităţi: a). fiabilitate şi comparabilitate; b). determinare obiectivă şi fiabilitate; c). determinare obiectivă şi verificabilitate; d). determinare obiectivă şi comparabilitate; e). realitate şi fiabilitate. 13. Componenţa şi conţinutul informaţiei referitoare la politica de contabilitate a întreprinderii privind unele probleme concrete, care se fie prezentate în rapoartele financiare, sunt stabilite de: a) hotărîrile Guvernului RM; b) S.N.C. respective; c) Nota explicativă la rapoartele financiare. 14. Responsabilitatea pentru elaborarea şi respectarea politicii de contabilitate o poartă: a). consiliul de directori; b). conducătorul întreprinderii; c). contabilul-şef; d). utilizatorii interni de rapoarte financiare. 15. Întreprinderea poate să introducă modificări în politica de contabilitate în următoarele cazuri: a) reorganizării întreprinderii; b) schimbării proprietarilor; c) constatării pierderilor în anul de gestiune; d) modificării legislaţiei în vigoare.

9

Capitolul 2. CONTABILITATEA ACTIVELOR NEMATERIALE Determinarea şi componenţa activelor nemateriale Problema 2.1. Determinaţi în care din cele trei cazuri este necesar de înregistrat activul nematerial, întocmind înregistrările contabile pentru fiecare caz. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. a cumpărat dreptul de utilizare a timpului la televiziune, achitînd prin virament suma respectivă în funcţie de perioada stabilită: 4. o lună – 2 000 lei; 5. 12 luni – 15 200 lei; 6. 2 ani – 20 000 lei. Problema 2.2. Determinaţi în care caz şi la ce valoare activul nematerial va fi înregistrat în contabilitate. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. cumpără dreptul de utilizare a unei invenţii pe 5 ani conform contractului de licenţă la valoarea de 22 000 lei (fără TVA) achitînd: a). lunar – 367 lei, fără TVA; b). plata unică de 22 000 lei (fără TVA); c). plata unică de 22 000 lei (fără TVA) şi suma lunară a redevenţelor – 1 200 lei (fără TVA). Recunoaşterea activelor nemateriale Problema 2.3. Determinaţi în care caz întreprinderea „Speranţa” S.A. va înregistra transmiterea activului nematerial şi în care caz (cazuri) cumpărătorul dreptului de utilizare a programei informatice va înregistra activul nematerial. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. a elaborat o programă informatică a cărui cost constituie 10 000 lei. Această programă se multiplică şi se vinde utilizatorilor la preţul de 5 000 lei (fără TVA): a). în baza contractului de transmitere a dreptului de autor; b). fără încheierea unui contract de transmitere a dreptului de autor. Problema 2.4. Determinaţi în care din cele două cazuri întreprinderea „Speranţa” S.A. va înregistra activul nematerial. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. a procurat: a)un computer la valoarea de 15 000 lei şi o programă informatică pentru acesta. Programa informatică este identificată şi valoarea acesteia este indicată în factura fiscală – 7 000 lei; b)acelaşi computer cu valoarea de 22 000 lei, iar programa informatică nefiind identificată şi valoarea ei nefiind determinată. Problema 2.5. Determinaţi momentul de recunoaştere a activului nematerial. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. la 15 august 200Х a finalizat lucrările de cercetareproiectare şi a creat o invenţie. Acţiunile ulterioare ale întreprinderii pot fi următoarele: a). întreprinderea depune cererea de înregistrare a brevetului la 20 august 200X, iar peste 10 luni Agenţia de Stat pentru protecţia proprietăţii industriale (în continuare – Agenţia) îl înregistrează; b). întreprinderea nu depune cererea de înregistrare a brevetului, luînd decizia de a păstra drept propriu secret tehnologic nou;

10

c). întreprinderea a depus cererea de înregistrare a brevetului la 20 august 200X, iar peste 10 luni Agenţia refuză înregistrarea invenţiei. Problema 2.6. Determinaţi momentul de recunoaştere a activului nematerial: dreptul de utilizare a mărcii şi a tehnologiei. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. a cumpărat dreptul de a folosi o marcă pentru fabricarea produsului „A” – la 20 iunie 200X, dreptul la folosirea tehnologiei de fabricare a produsului conform licenţei – la 18 iulie 200X, iar utilajul a fost cumpărat şi instalat pentru fabricarea aceluiaşi produs „A” – la 26 septembrie 200X. Evaluarea activelor nemateriale Problema 2.7. Determinaţi mărimea goodwill-ului (preţului firmei). Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. cumpără o unitate comercială cu amănuntul, a cărui volum al vînzărilor în ultimul an constituie: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie

– 215 000 lei; – 251 000 lei; – 227 000 lei; – 270 000 lei; – 281 000 lei; – 302 000 lei;

iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie

– 295 000 lei; – 238 000 lei; – 396 000 lei; – 212 000 lei; – 228 000 lei; – 276 000 lei.

Coeficientul negociat de ambele părţi la cumpărarea-vînzarea unităţii comerciale îl constituie 4. Problema 2.8. Reevaluaţi desenul industrial al produsului „C” la finele anului I şi anului III de activitate în conformitate cu cerinţele S.N.C. 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”. Date iniţiale: La finele primului an de activitate întreprinderea „Speranţa” S.A., conform procesului-verbal nr.98 din 21 octombrie, a reevaluat desenele industriale, iar pentru desenul industrial al produsului „C” la acel moment nu exista informaţie despre valoarea venală. Valoarea de intrare a desenului industrial în cauză constituia 12 000 lei, amortizarea acumulată la acest moment – 4 000 lei, valoarea de recuperare – 6 000 lei. Peste doi ani după prima reevaluare, la finele anului, conform procesului-verbal nr.104 din 28 octombrie, grupa desenelor industriale a fost reevaluată din nou. Valoarea venală a desenului industrial al produsului „C” a fost posibil de a o determina cu certitudine, constituind 7 000 lei, valoarea de bilanţ fiind de 4 800 lei. Problema 2.9.*1 Determinaţi valoarea curentă a activului nematerial conform metodei de discont a veniturilor viitoare. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. a stabilit: durata de utilizare a unei invenţii – 15 ani, venitul planificat spre obţinere în această perioadă constituie 650 000 lei, cota venitului pentru acest sector al pieţei de asemenea active – 15 % sau 0,15 (coeficient), coeficientul stării tehnice şi juridice – 0,8. Valoarea curentă a activului nematerial conform metodei de discont a veniturilor viitoare se determină prin relaţia: Vc 

 V 1 1   x K tj, r  (1  r)n 

Vc – valoarea curentă a activului; 1

* Problemele marcate cu asterisc sunt cu grad de dificultate sporit.

11

unde

V – suma venitului, care se planifică să fie obţinută din utilizarea activului dat pe perioada prognozată; Ktj – coeficientul ce caracterizează starea tehnică şi juridică a activului nematerial; r – cota venitului pentru sectorul dat al pieţei de active nemateriale; n – durata de utilizare a activului. Problema 2.10. Întocmiţi calculele aferente reevaluării modelului de utilitate, amortizării acestuia pe parcursul duratei de utilizare, precum şi înregistrările contabile respective. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. a înregistrat un model de utilitate la valoarea de 18 000 lei, durata de utilizare fiind stabilită în mărime de 15 ani. După 3 ani de utilizare modelul de utilitate a fost reevaluat cu aplicarea coeficientului 1,1, iar peste 4 ani după prima reevaluare – reevaluat la coeficientul 0,8. Modelul de utilitate a servit întreprinderii 15 ani, apoi a fost casat. Problema 2.11. Indicaţi momentul înregistrării la intrări a dreptului exclusiv de utilizare a invenţiei la întreprinderea „Speranţa” S.A. şi întocmiţi înregistrările contabile. Complectaţi procesul-verbal de recepţie spre utilizare a activului nematerial şi registrul de evidenţă sintetică şi analitică.

12

Date iniţiale: Tabelul 2.1 Operaţiunile economice efectuate la 03 ianuarie – 20 martie la întreprinderea „Speranţa” S.A. Nr.crt.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1. Bon de consum, borderoul de repartizare a materialelor consumate. S-au consumat materiale 2 000 15 000

2. Fişa de pontaj, borderoul de repartizare a salariilor. S-au calculat salariile muncitorilor 3. Borderoul de repartizare a salariilor. S-au calculat contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală 4. Calculul de repartizare a consumurilor indirecte de producţie. Se repartizează consumurile indirecte de producţie 5. Calculul de repartizare a serviciilor activităţilor auxiliare. Se reflectă repartizarea serviciilor activităţilor auxiliare 6. Decontul de avans. S-a plătit taxa pentru înregistrarea invenţiilor şi perfectarea documentelor respective

? 600 800 700

Lucrările de pregătire spre utilizare au fost finalizate la 21 martie 200X, brevetul de invenţie a fost înregistrat la 28 septembrie 200X. Informaţie suplimentară: Adresa întreprinderii Locul de utilizare Denumirea Durata de utilizare Simbolul evidenţei sintetice şi analitice

str. Morilor 8 secţia nr.2 şi secţia nr.3 din producţia de bază dreptul de utilizare a invenţiei pentru fabricarea articolului „C” 18 ani 11137

Comisia în componenţa preşedintelui: inginer-şef C. Ceban, şi membrii comisiei: şeful secţiei nr.2 I. Cernei, şeful secţiei nr.3, E. Madan a fost numită de conducătorul întreprinderii prin ordinul nr.71 din 22 septembrie 200X. Decizia comisiei: rezultatele încercării – bune: Anexe: desene (5 foi). Problema 2.12. Calculaţi valoarea goodwill-ului (preţul firmei) şi întocmiţi formulele contabile privind înregistrarea la intrări a activelor (inclusiv goodwill-ul) şi pasivele întreprinderii cumpărate. Calculaţi dobînda şi reflectaţi achitarea acesteia, precum şi a primei datorii trimestriale. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. cumpără o altă întreprindere „Vega” S.A. pentru care se plăteşte 12 000 000 lei din contul de decontare, achitînd parţial datoria în mărime de 25 % după încheierea contractului de cumpărare-vînzare. Cealaltă parte a datoriei se prevede de achitat pe parcursul a doi ani trimestrial în rate egale cu calcularea unei dobînzi în mărime de 5 % anual din suma neachitată. Valoarea activelor întreprinderii „Vega” S.A., evaluate la preţul de piaţă constituie 11 200 000 lei, iar datoriile acesteia – 300 000 lei, inclusiv: Tabelul 2.2 Informaţia privind activele şi datoriile întreprinderii „Vega” S.A. Nr. crt.

Active şi datorii

1

2

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Valoarea de piaţă, lei 3

Active materiale în curs de execuţie Active nemateriale Mijloace fixe Materiale Creanţe pe termen scurt Producţie în curs de execuţie Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale

13

600 000 200 000 8 200 000 900 000 800 000 500 000 110 000

8. 9.

Datorii privind decontările cu bugetul Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii TOTAL

70 000 120 000 10 900 000

Problema 2.13. Întocmiţi înregistrările contabile aferente cheltuielilor de pregătire spre exploatare a dreptului de utilizare a utilajului şi valorii utilajului propriu-zis. Date iniţiale: În conformitate cu contractul de constituire nr.115 din 16 octombrie 200X conducerea întreprinderii „Succes” S.R.L. a acceptat perfectarea dreptului de utilizare pe 5 ani a unui utilaj depus sub formă de aport în capitalul statutar la valoarea de 45 000 lei (procesul-verbal de evaluare nr.92 din 10 octombrie 200X). Valoarea utilajului propriu-zis constituie 75 000 lei. Cheltuielile de pregătire spre utilizare după destinaţie a dreptului nominalizat sunt prezentate în tabelul 2.3: Tabelul 2.3 Operaţiunile economice condiţionate de pregătirea spre exploatare a dreptului de utilizare a utilajului la întreprinderea „Succes” S.R.L. Nr. crt.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1. Factura fiscală nr.18578 din 22 octombrie 200X. S-au înregistrat serviciile transportului auto ale terţilor la transportarea utilajului:  cheltuieli de transport  taxa pe valoarea adăugată (TVA) 2. Borderoul de repartizare a salariilor nr.13. S-au calculat salariile muncitorilor la instalarea utilajului

8 000 1 600 1 200

3. Borderoul de repartizare a salariilor nr.13. S-au calculat contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală 4. Calculul de repartizare a materialelor consumate. Se reflectă valoarea materialelor consumate

? 1 500

5. Calculul de repartizare a consumurilor indirecte de producţie nr.33. Se reflectă cota-parte a consumurilor indirecte de producţie repartizate 400 6. Procesul-verbal nr.92, dispoziţia de plată nr.21 din 10 octombrie 200X. Se reflectă serviciile de evaluare a dreptului de utilizare a utilajului plătite din casieria întreprinderii:  valoarea serviciilor  TVA

600 120

7. Procesul-verbal de recepţie spre utilizare a activului nematerial nr.42 din 15 noiembrie 200X. A fost pus în exploatare la cost efectiv activul nematerial inseparabil de cel material

Problema 2.14. Întocmiţi înregistrările contabile aferente montării utilajului procurat de la licenţiar conform licenţei, înregistrării la intrări a utilajului şi activelor nemateriale separabile de cele materiale. Explicaţi care este momentul de recunoaştere a dreptului de utilizare a mărcii şi tehnologiei de fabricare a produsului „A”. Date iniţiale: Întreprinderea-licenţiat1 „Speranţa” S.A. la 16 septembrie 200X a cumpărat dreptul de utilizare a mărcii de fabricare a produsului „A” pe 5 ani la preţul de 20 000 lei, fără TVA şi dreptul de utilizare a tehnologiei aferente la preţul de 40 000 lei, fără TVA. Conform contractului de licenţă nr.19 din 10 septembrie 200X şi facturii fiscale nr.1293 din 15 septembrie 200X, concomitent s-a mai procurat de la licenţiar 2 utilaj pentru fabricarea produsului „A”. Valoarea utilajului constituie 75 000 lei, fără TVA. Cheltuielile de montare a utilajului sunt prezentate în tabelul 2.4: Tabelul 2.4 Informaţia privind cheltuielile de montare a utilajului 1 2

Licenţiat – persoana juridică sau fizică ce procură dreptul de utilizare a obiectelor proprietăţii intelectuale; Licenţiar – posesor de drepturi exclusive asupra obiectelor proprietăţii intelectuale.

14

Nr.crt.

Indicatori

Suma, lei

1

2

3

1. Calculul de repartizare a serviciilor transportului auto. Serviciile transportului auto propriu 500 2. Fişa de lucru în acord nr.15, calculul de repartizare a salariului. Salariile calculate muncitorilor 900 3. Calculul de repartizare a salariului. Contribuţii pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală ? 4. Bonul de consum nr.38. Cheltuielile de încercare a utilajului: consum de materii prime 200

Utilajul a fost pus în funcţiune conform procesului verbal de primire-predare a mijloacelor fixe nr.71 din 21 noiembrie 200X. Dreptul de utilizare a mărcii şi tehnologiei sunt înregistrate la intrări, conform proceselor verbale de recepţie spre utilizare a activului nematerial nr.8 şi nr.9 din 21 noiembrie 200X. Contabilitatea amortizării activelor nemateriale Problema 2.15. Întocmiţi formulele contabile aferente cheltuielilor de modernizare a invenţiei şi casării acesteia. Întocmiţi calculele aferente amortizării acumulate, valorii de bilanţ pînă la modernizare şi după modernizare, determinaţi suma amortizării anuale după modernizare. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. – posesor al dreptului de utilizare a unei invenţii a executat lucrările de modernizare a acesteia, fiind suportate cheltuieli: Tabelul 2.5 Informaţia privind cheltuielile de modernizare a invenţiei Nr.crt.

Indicatori

Suma, lei

1

2

3

1. Borderoul de repartizare a salariilor nr.21. Calcularea salariilor specialiştilor 9 000 2. Borderoul de repartizare a salariilor nr.21. Calcularea contribuţiilor pentru asigurările sociale şi asistenţa ? medicală 3. Borderoul de repartizare a materialelor consumate. Consumuri de materiale pentru încercare 300 4. Chitanţa nr.79 a dispoziţiei de încasare. Plata taxei pentru înregistrarea modernizării 800

Valoarea de intrare a invenţiei constituie 42 000 lei, iar durata de utilizare la momentul înregistrării invenţiei a fost stabilită de 20 ani. Invenţia a fost utilizată pînă la modernizare – 16 ani. Metoda de calculare a amortizării – liniară. După modernizare durata de utilizare a invenţiei a fost stabilită în mărime de 18 ani, iar brevetul eliberat pînă la modernizare a devenit nevalabil din cauza înregistrării brevetului nou. Problema 2.16. Întocmiţi înregistrările contabile aferente taxei pentru prelungirea duratei de acţiune a titlului de protecţie (certificatului pentru marcă) de fiecare dată conform variantelor I şi II. Argumentaţi întocmirea înregistrărilor contabile conform cerinţelor S.N.C. 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. a stabilit durata de utilizare a unei mărci – 20 ani (varianta I) şi 16 ani (varianta II). Valoarea de intrare constituie 20 000 lei 1. Întreprinderea a 1

Conform Legii cu privire la mărci, orice marcă se înregistrează la Agenţie pe un termen de 10 ani, iar după expirarea acestui termen, la cererea întreprinderii, durata de acţiune a certificatului pentru marcă poate fi prelungită pe 10 ani de un număr de ori nelimitat.

15

prelungit durata de utilizare a mărcii:  prima dată – pe 10 ani, achitînd o taxă de 2 000 lei;  a doua dată – pe 10 ani, achitînd o taxă de 2 600 lei. Problema 2.17. Calculaţi amortizarea (prin metoda casării liniare) activelor nemateriale ale întreprinderii „Speranţa” S.A. în luna ianuarie 200X, luînd în considerare existenţa şi modificările în componenţa acestora din luna decembrie a anului precedent şi informaţia din tabelul 2.6: a). reevaluarea brevetelor la finele lunii decembrie a anului precedent cu aplicarea coeficientului 1,2; b). invenţia înregistrată în februarie 200X-6 la Agenţie cu nr.17560 şi valoarea de intrare – 28 000 lei, a fost modernizată, înregistrînd alt brevet nr.25850, durata de utilizare a invenţiei modernizate – 18 ani, iar cheltuielile condiţionate de ea în mărime de 17 500 lei au fost capitalizate; c). durata de exploatare a dreptului de utilizare a licenţei pentru desfăşurarea activităţii de bază a întreprinderii a expirat; d). cumpărarea altei licenţe nr.735 pentru desfăşurarea activităţii de bază a întreprinderii la 5 000 lei pe un termen de 5 ani; e). reexaminarea duratei de utilizare a fondului comercial la finele anului precedent: s-a stabilit 25 ani. Date iniţiale: Tabelul 2.6 Informaţia privind existenţa şi amortizarea activelor nemateriale la 1 ianuarie 200X Simbolul, denumirea activului nematerial şi Destinaţia numărul titlului de 1 protecţie 1 2 11111 Cheltuieli de constituire generală

15 000

1112 Fond (goodwill)

250 000

comercial

Valoarea de intrare, reevaluată sau corectată (lei) 3

generală

1113 Brevetul nr.6711 a unei fabricarea tehnologii noi produse

4

05  200X - 3 5 08  200X - 2 30 02  200X - 6

1113 Brevet nr.17560 de fabricarea produsului 28 000 invenţie „A” 1 2 1113 Brevet nr.18 571 de invenţie aferentă unui utilaj modernizarea invenţiei nou

Luna, anul punerii în exploatare, durata de utilizare

20 3

71 600 unor

28 000

4

10  200X2 20 11  200X - 2 16

1114 Certifi-catul nr.798 privind marca produsului publicitatea produselor 22 000 „A”

08  200X - 3

1115 Licenţa nr.735

12  200X - 1

desfăşurarea activităţii 5 000 de bază

1116 Programa informatică prelucrarea 1 C „Contabilitate” computerizată datelor Total

a 3 000

20

5 09  200X - 2 5

Luna, anul reexamină-rii duratei de tilizare, durata stabilită 5

Suma amortizării acumulate de la începutul anului

de la începutul utilizării

6

7

–

3 000

7 750

–

8 333

11 110

–

1 400

8 167

5

6

7

–

3 580

4 176

–

1 750

1 896

–

1 100

2 568

–

1 000

5 000

–

600

750

422 600

Amortizarea activelor nemateriale se va calcula conform tabelului 2.7: 1

În col. 4 şi 5 numărătorul exprimă luna şi anul punerii în exploatare, iar numitorul – durata de utilizare stabilită la recunoaşterea iniţială sau reexaminată.

16

Tabelul 2.7 Calculul amortizării activelor nemateriale în ianuarie 200X Simbolul, denumirea activului nematerial şi numărul titlului de protecţie 1

Destinaţia

2

Valoarea de Luna, anul punerii în intrare, exploatare reevaluată sau (reexaminării) corectată (lei) duratei de utilizare

3

4

Amortizarea (lei)

anuală

lunară

5

6

Contul corespondent (debit)

Amortizarea acumulată de la începutul

7

anului de gestiune 8

perioadei de utilizare 9

Contabilitatea transmiterii dreptului de utilizare a activelor nemateriale şi ieşirii acestora Problema 2.18. Întocmiţi calculele aferente sumei totale anuale şi trimestriale a TVA şi formulele contabile respective la licenţiar şi licenţiat. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. (licenţiar) transmite cu titlu gratuit unei persoane juridice (licenţiat) dreptul de utilizare a unui model industrial pe un termen de 5 ani la valoarea de 30 000 lei, fără TVA (contractul de licenţă nr.34 din 18 octombrie 200X) cu condiţia păstrării titlului de proprietar. Problema 2.19. Întocmiţi calculele şi înregistrările contabile respective. Date iniţiale: Întreprinderea „Noroc” S.R.L. cesionează1 (cu titlu gratuit) întreprinderii „Vega” S.R.L. dreptul de utilizare a unui model de utilitate la valoarea calculată la preţ de piaţă 15 000 lei, valoarea iniţială constituind 20 000 lei, fără TVA, durata de utilizare a fost stabilită de 15 ani. Efectiv, pînă la cesiune, dreptul respectiv a fost utilizat la întreprindere 10 ani. Problema 2.20. Întocmiţi calculele şi formulele contabile necesare (la licenţiar şi licenţiat) aferente recunoaşterii venitului din transmiterea dreptului de utilizare a invenţiei, redevenţelor, TVA aferentă, reţinerea impozitului la sursa de plată în cazul achitării: a). plăţii unice şi redevenţelor; b). numai redevenţelor fără plata unică. Date iniţiale: Conform contractului de licenţă nr.29 din 18 septembrie 200X întreprinderea „Speranţa” S.A. (licenţiar) transmite contra plată pe 4 ani dreptul de utilizare a unei invenţii, la valoarea de 40 000 lei, fără TVA. În afară de aceasta, icenţiarul şi licenţiatul au acordat plata lunară a redevenţelor în mărime de 2 lei, fără TVA pentru o unitate de produse fabricate şi vîndute conform licenţei eliberate de licenţiar. În prima lună după luna fabricării în serii a produselor conform invenţiei, icenţiatul a fabricat şi a vîndut 5 000 unităţi de articole. Impozitul pe venit la sursa de plată din suma redevenţelor fără TVA constituie 20% conform Codului fiscal. Problema 2.21.* Întocmiţi calculele respective şi înregistrările contabile în operaţiile de schimb al unui activ nematerial pe alt activ nematerial cu păstrarea de către posesor de drept a titlului de proprietar. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. (licenţiar) transmite conform contractului de licenţă (licenţă rambursabilă) unui licenţiat dreptul de utilizare a unei mărci pentru produse pe 5 ani în schimbul dreptului de utilizare a unei invenţii pe 4 ani, a cărui valoare de piaţă constituie 140 000 lei, fără TVA. Variantele de soluţionare a problemei: Valoarea fără TVA a dreptului de utilizare a mărcii pentru produse transmis în schimb este: 1

Fără ca posesorul de drept să-şi păstreze titlul de proprietar.

17

a) egală cu valoarea, fără TVA a dreptului de utilizare a invenţiei primit în schimb – 140 000 lei; b) mai mică decît această valoare – 115 000 lei; c) mai mare decît valoarea enunţată – 150 000 lei. Cheltuielile de evaluare a dreptului de utilizare a mărcii transmise în schimb (raportul de evaluare nr.315 din 15 septembrie 200X) plătite din contul de decontare constituie 1 200 lei fără TVA. În variantele schimbului parţial (cînd valoarea dreptului de utilizare a mărcii de produse transmis e mai mare (150 000 lei) sau mai mică (115 000 lei) decît valoarea dreptului de utilizare a invenţiei primite), întreprinderea-licenţiar, conform condiţiilor contractuale la suma diferenţei primeşte materie primă, respectiv oferă produse finite în achitarea reciprocă a creanţei şi datoriei, costul produselor oferite fiind de 8 000 lei. Problema 2.22. Întocmiţi înregistrările contabile aferente investirii activului nematerial separabil de cel material sub formă de aport în capitalul statutar al unei întreprinderi în baza contractului de licenţă. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A.: a). transmite dreptul de utilizare a unei mărci pentru produse la 34 000 lei fără TVA pe un termen de 5 ani. b). cesionează dreptul de utilizare a unei mărci la 125 000 lei. Valoarea de intrare a mărcii pentru produse constituie 18 000 lei, durata de utilizare – 20 ani. Efectiv pînă la transmiterea (cesiunea) dreptului de utilizare, marca a fost utilizată la întreprindere – 15 ani. Problema 2.23. Întocmiţi calculele respective şi înregistrările contabile privind rezilierea contractului de licenţă. Date iniţiale: Din cauza insolvabilităţii întreprinderea „Speranţa” S.A. – licenţiat reflectă operaţiunile de reziliere a contractului aferent dreptului de utilizare a unei mărci de servicii procurat pe 10 ani la valoarea de 40 000 lei, fără TVA. Acest activ a fost utilizat la întreprindere 7 ani şi 8 luni. TESTE 1. Este oare aplicabil criteriul „întreprinderea dispune de o certitudine fermă, că în rezultatul utilizării activului se vor obţine avantaje economice (profit)” pentru activele nemateriale în curs de execuţie în scopul recunoaşterii? Daţi explicaţii. Care principiu de recunoaştere este mai rezonabil pentru activele nemateriale în curs de execuţie, la fel ca şi alte active aflate în perioada de pregătire spre utilizare. 2. Întreprinderea „Speranţa” S.A. stabileşte durata de utilizare a unui activ nematerial mai mare de 20 ani. În ce caz (cazuri) se consideră durata de utilizare fiabilă: a). activul dat reprezintă un subiect al dreptului juridic pe o perioadă mai mare de 20 ani, sau există piaţa activă paralelă pe care se stabileşte durata de utilizare a activului dat mai mare de 20 ani; b). întreprinderea de sine stătător stabileşte durata de utilizare mai mare de 20 ani; c). contractul de licenţa este încheiat pe un termen mai mare de 20 ani. 3. Corespund oare cheltuielile de constituire (organizare): a) definiţiei activelor nemateriale; b) criteriilor de recunoaştere:  în rezultatul utilizării întreprinderea va obţine avantajele economice; 18

 valoarea (conform S.N.C. 13) poate fi determinată cu certitudine? Dacă da – argumentaţi de ce. Dacă nu – reprezintă oare cheltuielile de constituire drept element de active nemateriale. 4. În ce caz întreprinderea-cumpărător va recunoaşte goodwill-ul (preţul firmei) cînd cumpără: a) o altă întreprindere şi pentru ea se plăteşte o sumă mai mare decît valoarea la preţ de piaţă a activelor; b) un utilaj la licitaţie la preţul obţinut prin concurenţă; c) o altă întreprindere pentru care se plăteşte o sumă egală cu valoarea activelor la preţ de piaţă. 5. Care factori determină goodwill-ul în cazul cumpărării unei întreprinderi: a) volumul produselor fabricate de ea este mai mare decît volumul de produse fabricat în medie pe o întreprindere omogenă; b) dispune de brevete, certificate de mărci de produse, prestigiu pe piaţa internă şi externă, atmosfera favorabilă în colectivul ei, cadre de o înalta calificare; c) capitalul statutar este mai mare decît capitalul propriu. 6. Cînd va recunoaşte întreprinderea invenţia creată de ea drept activ nematerial: a) la sfîrşitul lucrărilor de cercetare-proiectare; b) la primirea brevetului aferent invenţiei; c) neprezentînd cererea de a înregistra la Agenţie invenţia pastrîndu-şi secretul inovaţional. 7. În ce variantă licenţiatul va recunoaşte dreptul de utilizare a unei mărci de produse oferit de către licenţiar pe perioada mai mare de un an: a) licenţiatul achită dreptul de utilizare a mărcii periodic (lunar sau trimestrial), aplicînd redevenţele; b) licenţiatul primeşte dreptul de utilizare a mărcii sub forma de arendă operaţională; c) licenţiatul achită o plată unică. 8. În ce caz întreprinderea creată de către fondatori va înregistra dreptul de utilizare a autocamionului investit în forma de aport în capitalul statutar a acesteia ca activ nematerial, cînd durata dreptului de utilizare a autocamionului este: a) mai mare decât durata de funcţionare utilă a suportului material – camionului; b) mai mică decât durata de funcţionare utilă a autocamionului; c) egală cu durata de funcţionare utilă a autocamionului. 9. Determinaţi momentul de înregistrare la intrări a dreptului de utilizare a unei mărci de produse la licenţiat: a) la momentul procurării acestui drept, dacă el este interconexat cu dreptul de utilizare a tehnologiei care trebuie să fie procurat; b) la momentul procurării dreptului de utilizare a tehnologiei respective interconexat cu dreptul de utilizare a mărcii de produse, dacă acesta, la rîndul său, nu poate fi folosit fără a instala un utilaj special; c) la momentul încheierii contractului de licenţă. 10. Cum va proceda întreprinderea în privinţa cheltuielilor de prelungire a acţiunii titlului de protecţie a mărcii de produse (vor fi capitalizate sau nu) în cazul primei prelungiri pe 10 ani, celei de-a doua prelungiri pe 10 ani, cele de-a treia prelungiri pe 10 ani dacă: a) dreptul de utilizare a mărcii este calificat drept activ nematerial neamortizabil; b) dreptul de utilizare a mărcii reprezintă activ nematerial amortizabil, iar durata de utilizare întreprinderea a stabilit-o de: 10 ani, 16 ani, 20 ani. 11. Redevenţele reprezintă plata: a) unică pentru utilizarea activelor nemateriale şi resurselor naturale; b) periodică pentru utilizarea mijloacelor fixe; 19

c) periodică pentru utilizarea activelor nemateriale şi resurselor naturale. 12. În care variantă (variante) licenţiatul va plăti redevenţe pentru utilizarea unui activ nematerial, cînd acestea sunt stabilite în raport cu: a) salariul muncitorilor din producţia de bază; b) volumul de produse fabricate şi/sau vîndute conform licenţei; c) profitul obţinut din vînzarea produselor conform licenţei; d) cheltuielile generale şi administrative; e) materia primă (materialele) consumată pentru fabricarea produselor conform licenţei. 13. Licenţiatul va recunoaşte redevenţele care se plătesc pentru dreptul de utilizare a unui activ nematerial ca cheltuieli ale activităţii financiare dacă: a) se plăteşte o plată unică; b) concomitent se plăteşte o plată unică şi redevenţele lunar sau trimestrial; 14. La primirea unui activ nematerial cu titlu gratuit întreprinderea reflectă înregistrarea: a) activului nematerial şi datoriei; b) materialelor şi venitului din activitatea financiară; c) activului nematerial şi venitului din activitatea financiară; d) trecerea în cont a sumei TVA. 15. La primirea unui activ nematerial investit în forma de aport în capitalul statutar întreprinderea va înregistra: a) activul nematerial şi venitul din activitatea de investiţii; b) activul nematerial şi capitalul nevărsat; c) activul nematerial şi diminuarea capitalului nevărsat. 16. Determinaţi formula contabilă corectă (indicaţi denumirea conturilor) la primirea spre utilizare a activului nematerial creat de întreprindere: Dt 111 Ct 211 Ct 531 Ct 533 Ct 813

Dt 111 Ct 112

Dt 112 Ct 111

Dt 111 Dt 534 Ct 521

17. În cazul vînzării dreptului de utilizare a activelor nemateriale separabile de cele materiale prin transmiterea acestor drepturi cu păstrarea titlului de proprietar, vînzătorul reflectă: a) decontarea amortizării cumulate; b) casarea valorii de bilanţ a activului nematerial; c) recunoaşterea altui venit operaţional şi a creanţei; d) calcularea amortizării activului cu majorarea consumurilor şi/sau cheltuileilor. 18. La transmiterea dreptului de utilizare a activelor nemateriale cu păstrarea titlului de proprietar fără plată licenţiarul reflectă: a) înregistrarea venitului şi datoriei; b) înregistrarea cheltuielilor activităţii de investiţii cu casarea valorii activului; c) înregistrarea TVA drept obligaţie fiscală cu majorarea cheltuielilor generale şi administrative; d) înregistrarea la intrări a produselor finite şi casarea activului nematerial. 19. La calcularea amortizării dreptului de utilizare a unei mărci de produse şi/sau de servicii se va înregistra majorarea: a) consumurilor pentru fabricarea unor produse (prestarea unor servicii) concrete; b) consumurilor indirecte de producţie; c) cheltuielilor generale şi administrative; 20

d) cheltuielilor comerciale. 20. În toate cazurile de cesiune a dreptului de utilizare a activelor nemateriale fără păstrarea titlului de proprietar întreprinderea reflectă: a) decontarea amortizării cumulate şi casarea valorii de bilanţ concomitent cu recunoaşterea venitului (cu excepţia cazului cu titlu gratuit); b) numai recunoaşterea venitului (cu excepţia cazului cu titlu gratuit) şi datoriei; c) recunoaşterea datoriei şi a cheltuielilor comerciale.

21

Capitolul 3. CONTABILITATEA ACTIVELOR MATERIALE PE TERMEN LUNG Clasificarea activelor materiale pe termen lung Problema 3.1. Clasificaţi elemente patrimoniale în următoarele grupe de active materiale pe termen lung: în active materiale în curs de execuţie, terenuri, mijloace fixe, resurse naturale. Date iniţiale: Utilaje de montat, clădire în construcţie, clădirile secţiilor de producţie în utilizare, maşini şi utilaje în utilizare, cheltuieli la construcţia unui pod, computere în utilizare, instalaţii de măsurat presiunea, mecanisme de încărcat produse finite în utilizare, cheltuieli la săditul plantelor perene, autocamioane, autobuse, livezi roditoare, vii roditoare, animale de producţie mature, resurse de gaze naturale, cheltuieli la construcţia unor edificii, animale de muncă mature, reţele electrice, terenuri cu destinaţie agricolă, resurse de piatră de var şi de construcţie, terenuri aflate sub clădiri, teren asfaltat, fîntînă arteziană. Problema 3.2. Clasificaţi obiectele de mijloace fixe în funcţie de: a) componenţa natural-substanţială; b) criteriul ramural; c) participarea directă sau indirectă în procesul de producţie. Date iniţiale: Întreprinderea dispune de următoarele obiecte de mijloace fixe: autocamioane, autovehicule, butoaie, cisterne de păstrat vin, unelte de tăiat, strunguri de sfredelit, maşini electrice generatoare, tauri de producţie, cai de muncă, buldozere, instrumente de reglat utilajele, magistrale de asigurare cu apă, instalaţii de măsurat diferite dimensiuni, utilaje de laborator, utilaje pentru punctul medical al întreprinderii, reţele electrice, mobilier, televizor, clădirea oficiului, combine, cultivatoare, motoare electrice, clădirea magazinului întreprinderii, vaci de lapte, blocurile secţiilor de producţie, baraje, blocul casei de odihnă, îngrădirea în jurul întreprinderii, clădirea depozitului de produse finite, macara cu turn, screpere, betoniere, clădirea staţiunii balneare, sondă de gaze naturale, transportator cu bandă, linie automată de îmbuteliat, mecanism de ambalat, fax, maşini de xerox, containere, estacade. Recunoaşterea activelor pe termen lung Problema 3.3. Determinaţi la ce valoare şi în care caz vor fi recunoscute fiecare din elementele patrimoniale. Date iniţiale: Întreprinderea a procurat un computer cu o programă informatică la valoarea totală de 12 000 lei, fără TVA. Aceste elemente: a) sunt identificate separat în factura fiscală b) computerul – 10 000 lei; c) programa informatică – 2 000 lei. d) nu sunt identificate separat – computerul şi programa informatică costă 12 000 lei, valoarea programei informatice nu poate fi determinată. Corespund oare proprietăţile de exploatare ale computerului şi a programei informatice definiţiei activului pe termen lung şi criteriilor de recunoaştere drept activ dacă: a). exploatarea acestora va contribui la micşorarea cheltuielilor generale şi administrative; b). nu va reduce cheltuielile generale şi administrative, înlocuind doar computerul şi programa informatică scoase din funcţiune. Problema 3.4. Explicaţi în care din cele trei variante întreprinderea dispune de o certitudine fermă că va obţine avantaje economice din utilizarea autocamionului, şi aceasta este necesar de recunoscut 22

drept mijloc fix (activ) prin realizarea controlului asupra acestuia şi priorităţii conţinutului economic asupra formei juridice: a). în momentul punerii în funcţiune; b). la predarea camionului în arendă finanţată; c). la predarea camionului în arendă curentă. În care variantă întreprinderea nu controlează activul, dar obţine anumite avantaje economice; caracterizaţi forma juridică şi conţinutul economic al afacerii. Problema 3.5. Determinaţi în care din următoarele situaţii întreprinderea va recunoaşte elementele patrimoniale drept active materiale pe termen lung. Date iniţiale: În timpul perioadei de gestiune la întreprinderea „Speranţa” S.A. s-au efectuat următoarele operaţiuni: a) întreprinderea a fabricat 20 de strunguri la valoarea de 1 000 000 lei, dintre care 2 strunguri în valoare de 100 000 lei au fost montate în secţia producţiei de bază, iar celelalte – vîndute. b) s-a cumpărat un mobilier la valoarea de 15 000 lei cu scopul de a fi utilizat în birou, dar după păstrarea la depozit în curs de 2 luni acesta a fost vîndut; c) s-a cumpărat un teren la 25 000 lei cu scopul ca peste 4-5 luni de zile să fie vîndut; d) s-a procurat o instalaţie de purificare a apei la valoarea de 6 500 lei ce se prevede conform procesului tehnologic pentru fabricarea produselor finite; avantaje economice din utilizarea acestei instalaţii nu se obţin, însă utilajul tehnologic în valoare de 800 000 lei ce fabrică produse finite nu poate funcţiona fără instalaţia de purificare.

23

Evaluarea activelor pe termen lung a) Evaluarea iniţială Problema 3.6. Determinaţi valoarea de intrare a terenului procurat şi reflectaţi înregistrările contabile necesare. Date iniţiale: Se cunosc următoarele date despre procurarea unui teren: 1) valoarea terenului la preţ de cumpărare, fără TVA – 25 000 lei; 2) cheltuieli aferente perfectării documentelor pentru titlul de proprietar – 500 lei; 3) cheltuieli aferente curăţirii terenului de tufari şi pietre efectuate de o organizaţie terţă – 1 200 lei, fără TVA. 4) cheltuieli aferente demolării unei clădiri vechi inutilizabile – 3 000 lei; 5) valoarea materialelor de construcţie din demolarea clădirii vechi (pietre spre utilizare), evaluate la valoarea realizabilă netă – 2 000 lei; 6) cheltuieli aferente serviciului de evaluare – 1 440 lei, inclusiv TVA; 7) impozitul funciar neplătit de vînzător şi achitat de cumpărător – 200 lei. Problema 3.7. Determinaţi valoarea de intrare a clădirii. Date iniţiale: Se cunosc următoarele date aferente procurării unei clădiri: 1) valoarea la preţ de cumpărare – 425 000 lei; 2) cheltuieli aferente perfectării documentelor, inclusiv serviciile notariale – 750 lei; 3) cheltuieli aferente evaluării (conform acordului părţilor contractante le plăteşte cumpărătorul) – 1 500 lei, fără TVA; 4) cheltuieli de reparaţie a clădirii (fără reparaţie este imposibilă utilizarea) – 80 000 lei; 5) impozitul pe bunurile imobiliare neplătit de vînzător şi achitat de cumpărător – 150 lei; Problema 3.8. Determinaţi valoarea de intrare a utilajului la punerea lui în funcţiune. Date iniţiale: Întreprinderea „Flux” S.R.L. a cumpărat un utilaj, suportînd următoarele cheltuieli: 1) valoarea la preţ de cumpărare – 72 000 lei; 2) TVA aferentă – 14 400 lei; 3) cheltuieli aferente încărcării şi descărcării utilajului – 1 100 lei; 4) cheltuieli de transport – 1 000 lei; 5) rabatul (2%) oferit de furnizor din valoarea de cumpărare (rabatul nu a fost acceptat din cauza neachitării datoriei la timp de către cumpărător); 6) cheltuieli de instalare – 4 000 lei; 7) cheltuieli de încercare a utilajului – 400 lei. Problema 3.9. Determinaţi valoarea utilajului „B” primit în schimb, indicînd componentele acestei valori şi calculaţi valoarea de intrare a utilajului „B” pus în funcţiune. Care sunt variantele de evaluare a activelor materiale pe termen lung (în afară de valoarea venală) şi cînd se aplică? Date iniţiale: În afacerea de schimb a activelor părţile contractante au stabilit existenţa valorii venale (juste) a acestora. Conform condiţiei nominalizate, o întreprindere oferă un utilaj „A”, a cărui valoare de bilanţ constituie 40 000 lei, iar valoarea venală fără TVA – 45 000 lei în schimbul utilajului „B” cu valoarea venală fără TVA – 70 000 lei. Diferenţa de 25 000 lei va fi achitată astfel: 10 000 lei – contra mijloace băneşti; 15 000 lei fără TVA – cu produse finite. Cheltuielile de transport fiecare parte le ia pe seama sa, iar pentru utilajul „A” oferit în schimb ele constituie 2 000 lei, cheltuielile de montare – 4 800 lei, costul produselor finite oferite în achitarea parţială a contravalorii utilajului – 12 000 lei. 24

Problema 3.10. Determinaţi valoarea de intrare a clădirii şi terenului procurate. Date iniţiale: O întreprindere achiziţionează un teren pe care se află o clădire la valoarea pauşală de 455 000 lei. Cumpărătorul decide de a utiliza ulterior clădirea după destinaţie. Valoarea fiecărui obiect separat constituie:  la piaţa funciară a terenului – 60 000 lei;  la piaţa imobilului – 500 000 lei. Cheltuielile aferente evaluării clădirii – 800 lei fără TVA, terenului – 200 lei fără TVA, cheltuielile comune pentru: perfectarea documentelor – 600 lei, serviciile avocaţilor aferente examinării gajării obiectelor în cauză – 500 lei. b) Evaluarea ulterioară Problema 3.11. Determinaţi la ce valoare în bilanţul contabil va fi evaluat utilajul conform metodei recomandată de S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” după 3 şi 6 ani de utilizare. Date iniţiale: Valoarea de intrare a unui utilaj pus în funcţiune constituie 110 000 lei, durata de funcţionare utilă a fost stabilită de 8 ani (fără reparaţie capitală), valoarea rămasă probabilă – 4 000 lei. După 5 ani de utilizare utilajul a fost supus reparaţiei capitale, suma cheltuielilor constituind – 20 000 lei, valoarea de recuperare – 70 000 lei. Durata de funcţionare utilă după reparaţie a fost determinată de 7 ani. Problema 3.12. Întocmiţi calculele aferente determinării valorii uzurabile la punerea obiectului în funcţiune după prima reevaluare, reparaţia capitală, a doua reevaluare şi sumei uzurii anuale. Determinaţi valoarea reevaluată a obiectului în baza valorii de intrare şi a valorii de bilanţ. Calculaţi ecartul de reevaluare şi determinaţi valoarea din reevaluarea obiectului. Întocmiţi formulele contabile aferente primei şi celei de a doua reevaluări, capitalizării cheltuielilor de reparaţie capitală şi decontării diferenţelor din reevaluare a generatorului la casarea acestuia din uz. Date iniţiale: Valoarea de intrare a unui generator electric constituie 82 000 lei, valoarea rămasă probabilă – 2 000 lei, durata de funcţionare utilă a fost stabilită de 10 ani, fără a fi supus unei reparaţii capitale. După 3 ani de utilizare generatorul a fost reevaluat cu aplicarea coeficientului 1,2. Peste 5 ani după prima reevaluare generatorul a fost supus unei reparaţii capitale în secţia de reparaţie, suma cheltuielilor pentru care constituie – 15 000 lei (valoarea de recuperare a obiectului – 27 000 lei). Durata de funcţionare utilă după reparaţie a fost stabilită de 6 ani. Peste 2 ani după reparaţia capitală generatorul a fost reevaluat din nou cu aplicarea coeficientul 0,8, iar peste 3 ani după a doua reevaluare a fost scos din uz. Evaluarea activelor materiale pe termen lung în cazul pierderii parţiale sau totale a capacităţii acestora de a participa la activitatea întreprinderii Problema 3.13. Evaluaţi activul pe termen lung prin casarea parţială a valorii lui de bilanţ, luînd în considerare cheltuielile aferente înlăturării consecinţelor accidentului şi întocmiţi formulele contabile necesare. Date iniţiale: După 4 ani de utilizare un autovehicol cu valoarea de intrare – 78 000 lei (inclusiv TVA) a suferit un accident. Acest fapt a fost perfectat printr-un proces-verbal al poliţiei rutiere. Valoarea rămasă probabilă a autoturismului la punerea în funcţiune a fost stabilită de 2 000 lei, durata de utilizare – 8 ani fără necesitatea reparaţiei capitale. Conform procesului-verbal menţionat pierderea posibilităţii de a fi utilizat este estimată în mărime de 40 %. Cheltuielile aferente înlăturării pierderilor capacităţilor de exploatare (reparaţiei capitale) conform facturii fiscale 25

constituie 20 000 lei, fără TVA. Valoarea de recuperare a obiectului restabilit este de 32 000 lei. Autovehicolul a fost asigurat. Conform procesului-verbal şi calculul companiei de asigurare, suma compensării pierderilor constituie 12 000 lei. Contabilitatea activelor materiale în curs de execuţie Problema 3.14. Întocmiţi înregistrările contabile aferente avansului acordat, cheltuielilor de construcţie a clădirii la beneficiar, trecerii în cont a avansului în achitarea datoriei faţă de antreprenor şi punerii în funcţiune a clădirii. Indicaţi registrele de evidenţă sintetică şi analitică aferente operaţiunilor nominalizate. Date iniţiale: În conformitate cu clauzele contractuale întreprinderea „Flux” S.R.L. construieşte o clădire, lucrările fiind executate de un antreprenor. Valoarea de deviz a lucrărilor de construcţie este stabilită la 1 200 000 lei, fără TVA. Durata lucrărilor de construcţie – un an. Decontările sunt negociate de ambele părţi la sfîrşitul lucrărilor, iar pe parcursul anului se acordă un avans în mărime de 40 % din valoarea de deviz, inclusiv TVA. Peste două luni după începutul lucrărilor, conform dispoziţiei de plată nr.721 din 3 martie 200X, întreprinderea „Flux” S.R.L. virează antreprenorului avansul negociat. La sfîrşitul lucrărilor a fost întocmit procesul-verbal de primire-predare a lucrărilor de construcţie nr.215 din 21 decembrie 200X, cu anexarea certificatului privind valoarea de deviz şi factura fiscală nr.451din aceeaşi dată. Dispoziţia de plată nr.1052 din 25 decembrie 200X a fost scrisă la suma diferenţei dintre valoarea de deviz a clădirii şi avansul virat antreprenorului. Conform extrasului de cont şi anexei la el, dispoziţiei de plată, virarea mijloacelor băneşti în achitarea datoriei faţă de antreprenor a fost efectuată la 27 decembrie 200X. Problema 3.15.* Întocmiţi formulele contabile aferente cheltuielilor indicate pentru construcţia unei clădiri şi reflectaţi operaţiunile în registrele de evidenţă analitică şi sintetică, calculînd totalul cumulativ la sfîrşitul lunii gestionare. Date iniţiale: Se cunosc următoarele date despre efectuarea lucrărilor în regie proprie (de către întreprinderea-beneficiar): Tabelul 3.1 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Succes” S.R.L. Nr.crt.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1.

Fişa limită nr.25 din 23 martie 200X. S-au primit de către prorabul I.Chirtoaca materiale de construcţie de la depozitul central

2.

Raportul privind consumul de materiale în comparaţie cu normele de producţie f. nr.M.-29 din 31 martie 200X. S-au consumat materialele de construcţie

165 000

176 000

1

2

3.

Fişele de lucru în acord nr.38-45 din 30 martie 200X, borderoul de repartizare a salariilor. S-au calculat salariile şi premiile muncitorilor

3

4.

Borderoul de repartizare a salariilor. S-au calculat contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală

18 500 ?

26

5.

Calculul repartizării serviciilor transportului auto din 31 martie 200X. Se reflectă valoarea serviciilor transportului auto propriu pentru transportarea materialelor de construcţie

6.

Calculul de repartizare a consumurilor indirecte. Se reflectă valoarea consumurilor pentru exploatarea betonierii la construcţia clădirii:  costul apei, fără TVA  valoarea energiei electrice, fără TVA  uzura betonierii

1 400

7. 8.

Bonul de consum nr.75 din 18 martie 200X. Se reflectă valoarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată Calculul uzurii obiectelor de inventar nr.7 din 2 – 9 martie 200X. Se reflectă uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

1 500 8 200 180 600 400

9.

Calculul contabilităţii. Se reflectă cota plăţii pentru arenda macaralei auto achitată anticipat pe 6 luni în mărime de 18 000 lei, (luna curentă este a treia de la începutul lucrărilor)

10.

Avizul băncii. Se reflectă suma dobînzii în mărime de 5 200 lei pentru creditul pe termen lung primit de la o bancă comercială pe 3 ani la construcţia clădirii secţiei

? ? Notă: Cheltuielile din lunile precedente constituie:  materiale de construcţie  salariul muncitorilor  contribuţii pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală  

consumuri indirecte de producţie alte consumuri

385 000 lei 46 600 lei 13 980 lei 9 800 lei 7 200 lei

Problema 3.16. Determinaţi suma cheltuielilor unice, cheltuielilor anticipate pe termen lung, anticipate curente şi cheltuielilor aferente lunii gestionare. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice a operaţiunilor economice. Date iniţiale: O întreprindere industrială construieşte o clădire cu multe etaje. În acest scop, a arendat o macara-turn, care a necesitat următoarele cheltuieli: Tabelul 3.2 Informaţia privind cheltuielile de exploatare a macaralei Nr.crt.

Indicatori

Suma, lei

1

2

3

1.

2. 3.

4.

Cheltuielile privind încărcarea şi transportarea macaralei:  încărcarea la locul de aflare cu forţele arendatorului  TVA  transportarea pînă la locul de instalare  TVA Descărcarea la locul de montare  TVA Cheltuielile privind curăţirea locului pentru instalare şi instalarea:  salariile calculate muncitorilor  contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală Cheltuielile probabile aferente demontării, încărcării şi transportării macaralei-turn pînă la locul de destinaţie după finisarea construcţiei Total

800 160 14 000 2 800 900 180 500 ? 18 000 ?

După finisarea lucrărilor de construcţie cheltuielile efective la demontarea, încărcarea şi 27

transportarea macaralei au constituit:

28

Tabelul 3.3 Informaţia privind cheltuielile efective la demontarea şi transportarea macaralei Nr.crt.

Indicatori

1

2

1. Salariile muncitorilor întreprinderii 2. Contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală 3. Serviciile unei organizaţii specializate la încărcarea macaralei  TVA 4. Serviciile de transport a unei organizaţii terţe  TVA Total

Suma, lei 3

1 000 ? 1 200 240 15 000 3 000 ?

Durata de construcţie a clădirii beneficiarului este de 2 ani, lucrările de construcţie au fost începute la 1 iunie 200X. Efectiv clădirea a fost construită cu 2 luni înainte de termen. Problema 3.17. Determinaţi valoarea de intrare a fiecărui obiect importat. Calculaţi suma taxei vamale, serviciilor procedurilor vamale aferente obiectelor importate. Determinaţi valoarea în vamă şi TVA aferentă, calculaţi diferenţa de curs valutar. Întocmiţi formulele contabile respective şi completaţi registrele de evidenţă sintetică şi analitică a consumurilor de construcţie şi registrul de evidenţă a procurărilor. Date iniţiale: În baza contractului încheiat o întreprindere importă un inductor la 500 $ şi un generator electric la 4 200 $ (invoice nr.7842 din 10 aprilie 200X), cursul oficial al Băncii Naţionale indicat în Declaraţia vamală de import în baza căreia se determină valoarea în vamă constituie 14,5850 lei. Conform dispoziţiei de plată nr.835 din 11 aprilie 200X întreprinderea pentru vămuirea obiectelor indicate a calculat şi a virat taxa vamală – 3 500 lei, TVA – 14 800 lei şi proceduri vamale 150 lei. Conform dispoziţiei de plată nr.232 din 12 aprilie 200X a fost acordat din casierie avans pentru achitarea definitivă a procedurilor vamale dlui Chirtoaca Pavel – 800 lei; dispoziţia de plată în valută nr.457 din 8 aprilie 200X: achitarea primei de asigurare – 120 $ la cursul de 14,5285 lei; scrisoarea de trăsură internaţională nr.1837 din 9 aprilie 200X – serviciile de transport pentru ambele obiecte perfectate printr-un singur document unic (scrisoarea menţionată) – 390 $ la cursul 14,5275 lei. Decontul de avans nr.62 din 12 aprilie 200X al dlui Chirtoca Pavel: justificarea cheltuielilor efectuate drept diferenţa dintre plăţile anterior şi ulterior achitate aferente:   

taxei vamale – 297, 93 lei; serviciilor privind procedurile vamale – 39,89 lei; TVA – 391,73 lei

Total: 729,55 lei 20 aprilie 200X: achitarea datoriei faţă de furnizorul străin şi organizaţiei de transport în baza dispoziţiei de plată în valută nr.467 – 4 700 $ şi dispoziţia de plată în valută nr.468 – 390 $; cursul oficial al Băncii Naţionale la data achitării datoriei constituie 14,6756; suma avansului neutilizat de către titularul de avans este vărsată în casierie, comisionul bancar pentru efectuarea operaţiilor în valută constituie 700 lei. Problema 3.18.* Calculaţi valoarea de intrare a viţei de vie. Determinaţi suma uzurii anuale, dacă durata de funcţionare utilă a fost stabilită 25 ani. Întocmiţi formulele contabile aferente săditului, creşterii, îngrijirii şi trecerii la întrări în componenţa plantelor perene roditoare. Date iniţiale: Întreprinderea „Corbul” S.R.L. efectuează lucrări de plantare a viţei de vie „Feteasca” 5 ha, pentru care au avut loc următoarele cheltuieli: Tabelul 3.4 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Corbul” S.R.L. 29

Nr.crt. 1

1.

2. 3.

4. 5. 6.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

2

3

Procesul-verbal de consum al îngrăşămintelor minerale, organice, bacteriale şi al erbicidelor nr.17 din 15 octombrie 200X. Pentru desfundarea solului s-a consumat:  îngrăşăminte minerale  îngrăşăminte organice Factura fiscală nr.216 din 25 octombrie 200X. Se reflectă serviciile de arat prestate de o întreprindere terţă  TVA Factura fiscală nr.345 din 27 octombrie 200X. Se reflectă serviciile unei cooperative mecanizate terţe privind săpatul gropilor pentru săditul butaşilor  TVA Fişa de evidenţă a muncii şi lucrărilor efectuate nr.92 din 28 octombrie 200X. S-au calculat salariile muncitorilor pentru săditul butaşilor Fişa de evidenţă a muncii şi lucrărilor efectuate nr.92 din 28 octombrie 200X S-au calculat contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală Proces-verbal de consum al seminţelor şi al materialului săditor nr.102 din 28 octombrie 200X şi raportul privind mişcarea valorilor materiale. S-a consumat material săditor (butaşi)

3 000 1 000 2 000 400 5 000 1 000 3 200 ? 92 000

7. 8.

Fişele de evidenţă a muncii şi a lucrărilor efectuate în anul 200X. S-a calculat salariul muncitorilor pentru întreţinerea viei tinere Calculul contabilităţii. S-au calculat contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală

5 000 ?

În anul doi, trei şi patru respectiv au avut loc cheltuielile la înregistrarea, protecţia şi creşterea viei tinere 8 000 lei, 11 000 lei şi 16 000 lei. În al patrulea an întreprinderea „Corbul” S.R.L. a recoltat struguri 50 q, roada fiind evaluată la cost planificat de 120 lei/q, via aflîndu-se în componenţa celor neroditoare. Începînd cu anul cinci, conform procesului-verbal de primire în exploatare a plantelor perene nr.3 din 25.01. 200X, via crescută a fost trecută în categoria pe rod. Problema 3.19. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice. Efectuaţi calculele aferente uzurii acumulate pe parcursul perioadei de utilizare, a valorii de bilanţ şi sumei TVA aferente acestei valori. Determinaţi suma pierderilor din rezultatul casării parţiale a valorii de bilanţ, precum şi suma uzurii anuale după restabilirea strungului. Date iniţiale: Un strung cu valoarea de intrare de 48 000 lei, inclusiv TVA, a fost deteriorat. Specialiştii au determinat că capacităţile de exploatare a strungului au fost pierdute în mărime de 45 % (proces-verbal de deteriorare nr.7 din 28 martie 200X). Durata de funcţionare utilă a strungului a fost stabilită de 8 ani fără a fi supus unei reparaţii capitale, fiind pus în funcţiune la 5 martie 1997, valoarea rămasă probabilă la evaluarea iniţială a fost stabilită – 2 000 lei. Strungul a fost supus unei reparaţii de restabilire a proprietăţilor de exploatare la o întreprindere specială terţă. Conform facturii fiscale nr.293 din 22 aprilie 200X valoarea lucrărilor de reparaţie fără TVA constituie 18 000 lei. Valoarea rămasă probabilă n-a fost revăzută, durata de funcţionare utilă după restabilirea capacităţilor de exploatare a strungului – 6 ani., valoarea de recuperare – 25 000 lei. Cheltuielile de instalare constituie:  

salariile muncitorilor – 200 lei; contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală – ? lei.

30

Contabilitatea terenurilor a). Evaluarea terenurilor Problema 3.20. Determinaţi valoarea terenului procurat. Date iniţiale: Conform contractului de vînzare – cumpărare nr.49 din 2 martie 200X o întreprindere cumpără un teren cu aria de 2 ha şi bonitatea (indicată în procesul-verbal de evaluare nr.945 din 1 martie 200X) de 70 grade/hectar. Preţul 1 grad/hectar e stabilit în mărime de 289,53 lei, coeficientul pentru locul de amplasare a terenului constituie – 0,9, cheltuielile eferente demolării unei clădiri vechi aflate pe terenul cumpărat – 2 000 lei, conform bonului de intrări nr.29 din 18 aprilie 200X, valoarea materialelor de construcţie obţinute din demolare constituie 1 000 lei, perfectarea documentelor pentru obţinerea titlului de autentificare – 1 200 lei, cheltuielile de evaluare – 400 lei fără TVA (chitanţa dispoziţiei de încasare nr.465 din 1 martie 200X) a organizaţiei de evaluare independentă. Problema 3.21. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice pe luna aprilie 200X privind casarea obiectelor aflate pe teren. Efectuaţi calculele necesare privind cheltuielile de recultivare a terenului şi de decontare a cotei respective în primul an de utilizare agricolă a terenului precum şi aferentă culturilor plantate în acest an. Date iniţiale: O întreprindere dispune de un teren cu aria de 1 ha pe care se află o clădire, cîteva acareturi, terenul asfaltat. Toate aceste obiecte din motivul inutilizării sunt demolate conform proceselor-verbale de lichidare a mijloacelor fixe nr.73-75 din 20 aprilie 200X. Există următoarele date aferente obiectelor lichidate: Tabelul 3.5 Informaţia privind obiectele lichidate

(lei) Denumirea obiectului Clădirea Acareturile Terenul asfaltat

Valoarea intrare 500 000 120 000 85 000

de

Uzura acumulată 480 000 110 000 80 000

Valoarea rămasă probabilă 10 000 5 000 –

Materiale utilizabile 15 000 4 000 –

Tabelul 3.6 Operaţiunile economice efectuate la întreprindere în luna aprilie 200X Nr. crt. 1

1.

2. 3. 4. 5.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

2

3

Factura fiscală nr.14 din 25 aprilie 200X. Se reflectă la serviciile organizaţiei de construcţie privind demolarea clădirii, acareturilor şi spargerii terenului asfaltat  valoarea serviciilor  TVA Fişa de lucru în acord nr.472 din 26 aprilie 200X. S-au calculat salariile muncitorilor pentru demolare şi selectarea materialelor utilizate Calculul contabilităţii. Calcularea contribuţiilor pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală Borderoul de repartizare nr.41 din 30 aprilie 200X. Reflectarea serviciilor auto propriu Factura fiscală nr.2134 din 19 mai 200X, procesul verbal de primire-predare a lucrărilor executate nr.522 din 19 mai 200X. Reflectarea cheltuielilor aferente recultivării terenului pentru utilizarea lui în scopuri agricole:  suma cheltuielilor  TVA

31

10 000 2 000 4 000 ? 800

8 000 1 600

6. 7.

Fişa de lucru în acord nr.485 din 20 mai 200X. Calcularea salariului muncitorilor Calculul contabilităţii. Calcularea contribuţiilor pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală

2 000 ?

Durata de decontare a cheltuirilor la recultivarea terenului este de 3 ani. După recultivarea terenului în primul an întreprinderea a însămînţat 0,4 ha cu roşii, iar 0,6 ha – cu ceapă. Problema 3.22. Determinaţi valoarea de intrare a terenului şi întocmiţi formulele contabile aferente. Reflectaţi înregistrările contabile în registrele de evidenţă sintetică şi analitică a terenurilor. Date iniţiale: Contractul nr.282 din 14.04.200X suprafaţa terenului 6 ha, bonitatea de 72 grade, tariful 1 grad/hectar – 289,53 lei, procesul verbal de evaluare a terenului şi chitanţa nr.74 din 10.04.200X privind achitarea serviciilor de evaluare – 700 lei, fără TVA, suma TVA – 140 lei, chitanţa nr.95 din 11.04.200X plata serviciilor privind perfectarea documentelor – 900 lei, chitanţa nr.189 din 12.04.200X – plata pentru serviciile avocaţilor privind verificarea existenţei sechestrului, gajului, ipotecii – 500 lei. Coeficientul stabilit de Guvernul Republicii Moldova pentru locul de aflare a terenului în scopul corectării valorii acesteia constituie 0,85. Pînă la primirea titlului de autentificare de către deţinătorul dreptului de teren, întreprinderea, conform facturii de expediţie nr.415 din 18.04.200X, achită 25 % din valoarea terenului. Cealaltă sumă va fi plătită în tranşe egale în timp de 3 ani. Problema 3.23. Întocmiţi formulele contabile la debitor-gajist şi creditor-gagist ţinînd cont de următoarele variante: a) întreprinderea „Arc” S.R.L. îşi onorează angajamentul şi rambursează împrumutul la termenul scadenţei; b) întreprinderea „Arc” S.R.L. nu rambursează împrumutul la termen, respectiv obiectele gajate se vînd prin intermediar în scopul stingerii datoriei aferente împrumutului primit. Date iniţiale: Întreprinderea „Arc” S.R.L. în baza contractului de împrumut nr.98 din 15.05.200X a primit de la întreprinderea „Curcubeu” S.R.L. un împrumut de 100 000 lei pe 2 ani cu o dobîndă anuală de 15 % pentru a cumpăra un teren. Conform contractului de ipotecă nr.127 din 18.05.200X întreprinderea „Arc” S.R.L. asigură împrumutul, gajind un autocamion la valoarea, fără TVA, negociată de ambele părţi în mărime de 40 000 lei şi clădirea unui depozit la 120 000 lei (procesulverbal de evaluare a obiectelor nr.421 din 17.05.200X). Întreprinderea „Arc” S.R.L. procură un teren (contractul de cumpărare a terenului nr.458 din 20 mai 200X) la valoarea de 230 000 lei, din care 25 % achită din suma împrumutului direct la data obţinerii titlului de autentificare, iar restul sumei este trecut în contul de decontare. Dobînda în mărime de 15 % va fi achitată trimestrial în rate egale în timp de 3 ani. Date suplimentare pentru rezolvarea problemei în cazul nerambursării împrumutului:

Autocamionul Clădirea depozitului

Valoarea de intrare, lei 100 000 110 000

Uzura acumulată, lei 65 000 30 000

Comisionul intermediarului, % 5 8

Contabilitatea intrării mijloacelor fixe Problema 3.24. Întocmiţi procesul-verbal de primire-predare a mijlocului fix, precum şi fişa de inventar a acestuia, completînd convenţional informaţiile care lipsesc. Determinaţi valoarea de intrare a autocamionului. Date iniţiale: La 25 august 200X, întreprinderea „Speranţa” S.A. a procurat un autocamion nou – 32

CAMAZ, la valoarea de cumpărare 130 000 lei, fără TVA. Suma TVA – 26 000 lei. Rodajul a durat două săptămîni (14 zile). Cheltuielile pentru rodaj constituie: 7. combustibilul consumat (borderou de alimentaţie nr.53 şi foile de parcurs nr.78-85) – 2 000 lei; 8. salariul calculat şoferului (foile de parcurs nr.78-85) – 560 lei; 9. contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală – ? Procesul-verbal de primire – predare nr.28 a fost întocmit după ce autocamionul a făcut rodajul, numărul de inventar HC – 4237. Problema 3.25. Întocmiţi formulele contabile necesare şi determinaţi valoarea de intrare a strungului, respectînd următoarele condiţii: a). rabatul oferit de către furnizor în mărime de 3% din valoarea strungului a fost acceptat de către vînzător; b). rabatul anunţat n-a fost acceptat de către vînzător. Enumeraţi registrele de evidenţă analitică şi sintetică a mijloacelor fixe în funcţie de forma de contabilitate. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. la 2 august 200X a procurat un strung cu condiţia achitării contravalorii strungului:  achitarea trebuie să fie efectuată timp de 30 zile;  dacă achitarea este efectuată pînă la 10 zile, cumpărătorului se oferă un rabat de 3 % din valoarea de procurare a strungului;  cînd întreprinderea-cumpărător nu achită contravaloarea strungului în timp de 10 zile, atunci el va plăti toată suma. Tabelul 3.7 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Speranţa” S.A. în luna august 200X Nr.crt.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1.

2.

3. 4. 5. 6.

Factura fiscală nr.27815 din 2 august 200X. S-a procurat un strung pentru secţia producţiei de bază  valoarea strungului  TVA Factura fiscală nr.1825 din 3 august 200X. S-a înregistrat cheltuielile de transport  suma cheltuielilor  TVA Bon de consum nr.311 din 20 august 200X. S-au consumat materiale privind cheltuielile de montare a strungului Fişa de lucru în acord nr.315 din 23 august 200X. S-au calculat salariile muncitorilor pentru montarea strungului procurat Calculul contabilităţii. S-au calculat contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală Borderoul de repartizare a consumurilor. Se reflectă cota-parte a consumurilor indirecte de producţie privind cheltuielile de montare a strungului

36 000 ? 1 500 ? 300 900 ? 500

Notă: La transportarea obiectului, o piesă la valoarea de 2 200 lei a fost deteriorată şi schimbată, salariul calculat muncitorilor la schimbarea piesei – 500 lei, contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală – ?. La 5 septembrie 200X a fost întocmit procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe nr.30. Durata de funcţionare utilă – 8 ani.

Problema 3.26. Întocmiţi formulele contabile aferente şi determinaţi valoarea obiectului la punerea 33

acestuia în funcţiune. Calculaţi valoarea uzurabilă a clădirii şi suma uzurii anuală şi lunară. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. a cumpărat o clădire pentru oficiu în valoare de 900 000 lei, fără TVA. Pentru pregătirea spre utilizare clădirea a fost reparată cu forţele proprii. De către secţia de reparaţie au fost înregistrate următoarele consumuri:    

consum de materiale salariile calculate muncitorilor contribuţiile pentru asigurările asistenţa medicală serviciile activităţilor auxiliare

sociale

şi

12 000 lei 8 000 lei ? 1 000 lei

În afară de aceasta, au avut loc cheltuieli privind perfectarea documentelor necesare şi trecerea obiectului în patrimoniul cumpărătorului în sumă de 10 000 lei, plătite din contul de decontare. Serviciile organizaţiei de evaluare în sumă de 1 200 lei, fără TVA, TVA – 240 lei. Durata de funcţionare utilă a fost stabilită în mărime de 20 ani. Valoarea rămasă probabilă – 14 000 lei. Achitarea contravalorii clădirii a fost negociată astfel – 25 % se achită imediat după semnarea contractului, 35 % – în ultima lună a anului de procurare, iar 40 % în anul ulterior anului cumpărării. Problema 3.27. Întocmiţi calculele respective şi formulele contabile privind intrarea mijlocului fix sub formă de aport la capitalul statutar, calcularea uzurii, decontarea acesteia şi retragerea cotei. Date iniţiale: La fondarea întreprinderii „Speranţa” S.A. a fost încheiat un contract privind depunerea unui autovehicul la valoarea de 20 000 lei (proces-verbal de evaluare nr.8). de către Ciocoi I. sub formă de aport la capitalul statutar. Peste o lună fondatorul Ciocoi I. şi-a onorat angajamentul. Cheltuielile de evaluare, fără TVA, constituie 500 lei, durata de funcţionare utilă – 5 ani. Peste 3 ani de utilizare Ciocoi I. şi-a retras cota. Problema 3.28. Întocmiţi formulele contabile aferente încasării subvenţiei, cheltuielilor de transport-aprovizionare, cheltuielilor de instalare şi înregistrarea la intrări a utilajului, de vînzare a valutei străine şi de rambursare a subvenţiei. Calculaţi costul efectiv al utilajului procurat şi pus în funcţiune, precum şi uzura utilajului, luînd în considerare că valoarea acestuia este finanţată mixt: parţial din sursa subvenţiei, parţial din mijloacele proprii. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. pentru a procura un utilaj la 15 aprilie 200X a încasat de la o organizaţie străină o subvenţie de 25 000 $ SUA la cursul oficial al Băncii Naţionale 13,8570 lei pentru 1 $ SUA. Condiţiile subvenţiei sunt următoarele: micşorarea preţului la comercializarea produselor, la fabricarea cărora participă utilajul ce va fi procurat. Utilajul a fost procurat de la un furnizor – rezident al RM la valoarea de 346 425 lei (această tranzacţie este scutită de TVA). Durata de funcţionare utilă a fost stabilită de 10 ani, valoarea rămasă probabilă – 3 000 lei, metoda de calculare a uzurii – metoda soldului degresiv.

34

Tabelul 3.8 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Speranţa” S.A. Nr.crt. 1

1.

2. 3.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

2

3

Factura fiscală nr.18175 din 28 aprilie 200X. S-au înregistrat serviciile organizaţiei de transport privind transportarea utilajului:  suma cheltuielilor  TVA Fişa de lucru în acord nr.127 din 3-20 mai 200X. S-a calculat salariile muncitorilor pentru încărcarea-descărcarea utilajului Calculul contabilităţii. S-au calculat contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală

8 500 1 700 300 ?

4. 5. 6.

Bon de consum, borderoul de repartizare a materialelor consumate. S-au consumat materiale la montarea utilajului Fişa de lucru în acord nr.85 din 5 mai 200X. S-a calculat salariile muncitorilor (specialiştilor) la montarea utilajului Calculul contabilităţii. S-au calculat contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală

15 000 4 000 ?

7.

Borderou de repartizare a consumurilor indirecte de producţie nr.34. S-a reflectat cota-parte a consumurilor indirecte de producţie distribuite

400

Notă: Pentru achitarea datoriei faţă de furnizor întreprinderea „Speranţa” S.A. vinde valuta încasată pe calea subvenţiei la cursul de 13,8585 lei pentru 1 $ SUA. După 7 ani de utilizare, inclusiv şi anul punerii în funcţiune, din cauza neîndeplinirii unor condiţii întreprinderea rambursează subvenţia în mărime de 25%. La soluţionarea problemei este necesar de aplicat două metode: metoda capitalului şi metoda venitului.

Problema 3.29. Indicaţi documentul în baza căruia este primit şi pus în funcţiune mijlocul fix. Întocmiţi formulele contabile privind înregistrarea la întrări şi punerii în folosinţă a mobilei. Numiţi registrele de evidenţă sintetică în care se reflectă primirea şi predarea în utilizare a setului de mobilă. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. la 15 octombrie 200X a primit cu titlu gratuit un set de mobilă evaluat la 12 000 lei, fără TVA, care a fost amplasat la depozit. La 7 decembrie 200X mobila a fost pusă în funcţiune în oficiul întreprinderii. Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe Problema 3.30. Determinaţi valoarea de intrare a utilajului şi întocmiţi formulele contabile aferente procurării, montării şi punerii în funcţiune a acestuia. Calculaţi uzura utilajului conform metodelor: liniară, în raport cu volumul de produse fabricate, degresivă cu rată descrescătoare, soldului degresiv. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. la 3 octombrie 200X a procurat un utilaj tehnologic la valoarea de 46 000 lei, fără TVA, serviciile transportului auto propriu constituie 2 000 lei, cheltuielile de instalare constituie: 10. costul materialelor – 1 000 lei; 11. salariile muncitorilor – 400 lei; 12. contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală – ?; 13. serviciile activităţilor auxiliare – 200 lei. La 25 octombrie 200X, după o încercare, a fost întocmit un proces-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe. La punerea în funcţiune a utilajului întreprinderea a stabilit valoarea rămasă probabilă – 1 500 lei, durata de funcţionare utilă 8 ani, fără a lua în considerare necesitatea reparaţiei capitale. Notă: pentru calcularea uzurii utilajului conform metodei de producţie există următoarele date: Volumul planificat de semifabricate spre fabricare de către utilajul pus în funcţiune constituie 600 000 unităţi. Efectiv s-au fabricat în anul: 35

I – 10 000, II – 80 000, III V – 115 000, VI – 130 000, VII – 60 000. Calculul uzurii de prezentat în formă de tabel.

–

120

000,

IV

–

105

000,

Problema 3.31. Calculaţi uzura mijlocului fix luînd în considerare reevaluarea, reparaţia capitală şi reexaminarea duratei de funcţionare utilă a acestuia. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. conform procesului-verbal de primire predare a mijloacelor fixe nr.19 din 8 septembrie 200X a pus în funcţiune un strung în secţia de producţie la valoarea de intrare 80 000 lei, durata de funcţionare utilă fiind de 8 ani fără necesitatea de a fi supus reparaţiei capitale. Întreprinderea a ales metoda liniară de casare a valorii uzurabile a utilajului. Valoarea rămasă probabilă a fost stabilită – 2 000 lei. După 2 ani de utilizare, utilajul a fost reevaluat cu aplicarea coeficientului 1,2, iar peste 2 ani după reevaluare întreprinderea trece de la metoda liniară de calculare a uzurii la cea a soldului degresiv. Peste 6 ani de utilizare, începînd cu momentul recunoaşterii iniţiale, utilajul a fost supus reparaţiei capitale pentru care cheltuielile au constituit 20 000 lei. Durata de funcţionare utilă după reparaţie a fost stabilită de 6 ani. Problema 3.32.* Efectuaţi calculul uzurii mijloacelor fixe pe luna octombrie 200X după tabelul 3.10 şi întocmiţi formulele contabile respective. Date iniţiale: La întreprinderea „Speranţa” S.A. există următoarele date aferente existenţei şi mişcării mijloacelor fixe în scopul calculării uzurii acestora. În luna septembrie 200X au fost: a). puse în funcţiune:  un strung în secţia de producţie la valoarea de intrare – 38 000 lei, valoarea rămasă probabilă fiind stabilită 2 000 lei, durata de funcţionare utilă de 8 ani, metoda de calculare a uzurii – liniară;  clădirea depozitului de produse finite la valoarea de 280 000 lei, durata de funcţionare utilă – 50 ani, valoarea rămasă probabilă – 5 000 lei, metoda de calculare a uzurii – liniară; b). scoase din funcţiune:  ventilator al secţiei de producţie – la valoarea de intrare 3 200 lei, valoarea rămasă probabilă – 0, durata de funcţionare utilă de 8 ani.  televizor „Samsung” din biroul întreprinderii la valoarea de intrare 2 800 lei, durata de funcţionare utilă – 6 ani, valoarea rămasă probabilă – 100 lei. Tabelul 3.9 Extras din calculul uzurii mijloacelor fixe pe luna septembrie 200X Numărul de inventar, denumirea şi destinaţia de utilizare a obiectului 1

Valoarea de Durata de intrare, reevaluată funcţionare utilă, sau corectată, lei ani 2

Valoarea rămasă probabilă, lei

3

4

Uzura acumulată de la începutul, lei perioadei de anului gestionar exploatare fără luna gestionară 5 6

Clădiri 1231001 Clădirea oficiului întreprinderii 2 870 000

60

5 000

3 525

18 500

510 000

50

10 000

7 500

31 600

1231002 Clădirea secţiei de producţie

Total Construcţii speciale 1232101 Teren asfaltat 1232102 Depozit pentru păstrarea materialelor 1232103 Fîntînă arteziană

45 000

20

-

1 688

8 600

9 000 6 000

10 8

-

675 563

1 200 1 200

Total 1

2

3

36

4

5

6

Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie (secţiile de producţie) 1233001 Maşină de şlefuit 1233002 Maşină de tăiat metal 1233003 Maşină de presat 1233004 Elevator electric 1233005 Generator electric 1233006 Ventilator 1233007 Computer (în birou) 1233008 Fax (în birou)

Total Mijloace de transport 1234001 Autocamion „Şkoda” 1234002 Autovehicul „Renault”

28 500 55 800 42 600 18 500 22 400 3 200 12 000 2 000

10 10 8 10 8 8 5 3

2 000 2 800 2 600 1 500 1 400 -

1 987 3 975 3 790 1 275 1 969 300 1 800 500

4 350 17 200 36 000 5 400 4 800 3 200 6 300 1 200

68 000

10

3 000

469

5 000

56 000

8

1 000

5 156

15 800

5 000

8

-

469

5 000

4 000

8

-

375

1 800

2 800

7

-

300

2 500

Total Inventar de producţie şi gospodăresc 1235001 Container de transportat produse finite 1235002 Televizor „Raduga” (în birou) 1235003 Televizor „Samsung” (în birou) Total Total general

Maşina de presat (1233003) a fost supusă reparaţiei capitale, cheltuielile pentru care constituie 15 000 lei, reparaţia capitală n-a fost luată în considerare la determinarea duratei de funcţionare utilă, după reparaţie durata de funcţionare utilă a fost stabilită – 6 ani, valoarea rămasă probabilă nu s-a schimbat, valoarea de recuperare – 18 000 lei. Notă:  

întocmind calculul uzurii mijloacelor fixe din octombrie 200X, este necesar de luat în considerare modificările care au avut loc în componenţa acestora în luna septembrie, apoi – de verificat neadmiterea depăşirii uzurii acumulate peste valoarea uzurabilă; maşina de presat participă numai la fabricarea unui tip de produse, iar celelalte maşini şi utilaje – la mai multe tipuri de produse.

Tabelul 3.10 Calculul uzurii mijloacelor fixe în octombrie 200X Numărul de inventar, denumirea obiectului şi destinaţia de utilizare

Valoarea de intrare, reevaluată sau corectată (lei)

Durata de funcţionare utilă, (ani)

Valoarea rămasă probabilă (lei)

Uzura anuală (lei)

Uzura lunară (lei)

Uzura acumulată de la începutul, lei anului perioadei de gestionar exploatare

Debit cont corespondent

Contabilitatea reparaţiilor mijloacelor fixe Problema 3.33. În baza operaţiunilor economice indicate întocmiţi formulele contabile şi completaţi Fişă (sau Borderoul) de evidenţă a producţiei pentru fiecare comandă în care se cere de deschis 37

patru conturi analitice de evidenţă a consumurilor la reparaţia curentă a obiectelor enunţate. În baza datelor din documentele centralizatoare şi calculelor numite în condiţiile problemei, efectuaţi înregistrările în registrele de evidenţă sintetică şi analitică a consumurilor şi cheltuielilor. Date iniţiale: În secţia de reparaţie a întreprinderii „Speranţa” S.A. au fost supuse reparaţiei curente următoarele obiecte:  utilajul secţiei de asamblare din producţia de bază (comanda nr.1);  un strung din secţia de reparaţie (comanda nr.2);  un autocamion al transportului auto propriu (comanda nr.3);  autovehiculul întreprinderii (comanda nr.4). La executarea lucrărilor de reparaţie au avut loc următoarele operaţiuni economice: Tabelul 3.11 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Speranţa” S.A. Nr.crt.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1.

2.

1

Fişele+limită, bonuri de consum şi borderouri de repartizare a materialelor consumate. S-au consumat piesele de schimb şi materiale la executarea comenzilor:  nr.1  nr.2  nr.3  nr.4 Total Fişele de lucru în acord şi borderourile de repartizare a salariilor calculate. S-au calculat salariile muncitorilor la executarea lucrărilor de reparaţie pentru comenzile  nr.1  nr.2  nr.3  nr.4 Total 2

3.

4. 5.

6.

Borderourile de repartizare a salariilor calculate muncitorilor. S-au calculat contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală  nr.1  nr.2  nr.3  nr.4 Total Proces-verbal nr.79 de casare a obiectelor de inventar. S-au consumat obiectele de mică valoarea şi scurtă durată cu valoarea unitară mai mică de 500 lei la executarea comenzii nr.1 Borderoul de repartizare a consumurilor indirecte de producţie. S-au repartizat consumurile indirecte de producţie a secţiei de reparaţie între comenzile  nr.1  nr.2  nr.3  nr.4 Total Notă de contabilitate. S-a calculat şi este decontat costul efectiv al fiecărui obiect reparat după destinaţia lui de utilizare (conform condiţiilor S.N.C. 16 consumurile nu se capitalizează):  nr.1  nr.2  nr.3  nr.4

38

12 500 8 100 12 300 9 600 42 500 1 200 800 1 100 800 3 900 3

? ? ? ? ? 1 200

3 500 2 100 2 800 1 700 10 100

? ? ? ?

Total ? Notă: Consumurile indirecte de producţie ale secţiei de reparaţie sunt contabilizate în contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”.

Problema 3.34.* Întocmiţi formulele contabile aferente constituirii provizioanelor (rezervelor) şi consumurilor (cheltuielilor) efective din luna gestionară. Inventariaţi la sfîrşitul anului provizioanele conform destinaţiei de utilizare a mijloacelor fixe şi întocmiţi înregistrările contabile respective. Enumeraţi registrele de evidenţă analitică şi sintetică a reparaţiilor mijloacelor fixe. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. constituie provizioane (rezerve) pentru reparaţia mijloacelor fixe. Lucrările de reparaţie sunt executate pe locurile de utilizare a obiectelor. În conformitate cu nota de contabilitate şi calculele prealabile se cunosc următoarele date aferente provizioanelor (rezervelor) constituite în luna (anul) gestionară, precum şi consumurile (cheltuielile) efectuate: Tabelul 3.12 Provizioanele constituite şi consumurile (cheltuielile) efectuate în funcţie de destinaţia de utilizare a mijloacelor fixe

(lei) Grupele de mijloace fixe şi destinaţia de utilizare a acestora 1 I Producţia de bază: a) mijloace fixe care participă la executarea unor comenzi şi/sau fabricarea unor produse concrete b)

Provizioanele (rezervele) constituite în luna gestionară anul gestionar 2 3

Consumurile (cheltuielile) efective pe parcursul anului 4

7 600

91 200

88 000

12 600

151 200

138 000

3 100

37 200

42 500

4 200

50 400

48 000

2 200

26 400

25 200

900 30 600

10 800 367 200

16 200 357 900

mijloace fixe cu destinaţie secţională (maşini, utilaje, clădiri, transportatoare etc.) care participă la fabricarea mai multor tipuri de produse

II Activităţi auxiliare: a) maşini şi utilaje care participă nemijlocit la prestarea unui tip de servicii a) maşini, utilaje, clădirile secţiilor care participă la prestarea mai multor tipuri de servicii III. Mijloace fixe cu destinaţie generală şi administrativă IV. Mijloace fixe care deservesc procesul de desfacere Total

Notă: La sfîrşitul anului gestionar s-a constatat că în producţia de bază n-au fost reparate două obiecte cu destinaţie secţională (care participă la fabricarea mai multor tipuri de produse) pentru care s-a planificat consumurile şi constituit provizioane în mărime de 22 000 lei şi un obiect cu destinaţie generală cu cheltuielile planificate de 9 000 lei.

Consumurile (cheltuielile) efective la reparaţia curentă a tuturor mijloacelor fixe sunt prezentate în tabelul 3.13. Tabelul 3.13 Informaţia privind consumurile (cheltuielile) la reparaţia mijloacelor fixe

(lei) Nr.crt. 1

1. 2. 3. 4. 5.

Indicatori

În luna curentă

În anul gestionar

2

3

4

Consum de piese de schimb, alte materiale Salariile calculate muncitorilor Contribuţii pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală Serviciile activităţilor auxiliare Cota parte a consumurilor indirecte de producţie repartizate Total

10 200 18 500 ? 900 1 100 ?

256 780 58 000 ? 13 500 12 800 ?

Problema 3.35. Determinaţi uzura anuală, acumulată şi valoarea de bilanţ a obiectelor respective şi reevaluaţi fiecare obiect. Întocmiţi înregistrările contabile aferente reevaluării obiectelor menţionate mai jos, precum şi privind reparaţia capitală a strungului de şlefuit şi a maşinii de presat. Reevaluaţi baza de determinare a uzurii obiectelor enunţate. 39

Date iniţiale: În octombrie 200X (peste 5 ani de utilizare) întreprinderea „Speranţa” S.A. a supus reparaţiei capitale:  un strung de sfredelit cu valoarea de intrare de 55 000 lei, valoarea rămasă probabilă – 2 000 lei, durata de funcţionare utilă a fost stabilită – 10 ani cu condiţia necesităţii reparaţiei capitale, uzura fiind calculată după metoda liniară;  o maşină de presat la valoarea de intrare de 62 800 lei, valoarea rămasă probabilă – 2 800 lei, durata de funcţionare utilă a fost stabilită 6 ani fără a lua în consideraţie necesitatea reparaţiei capitale, uzura a fost calculată conform metodei liniare. Peste 3 ani de utilizare după reparaţie ambele obiecte au fost reevaluate: primul cu aplicarea coeficientului 1,1, iar al doilea cu aplicarea coeficientului 0,9. Valoarea rămasă probabilă a obiectelor a fost reevaluată la aceiaşi coeficienţi. Ambele obiecte funcţionează în secţia de colectare şi participă la fabricarea mai multor tipuri de produse. Se cunosc următoarele consumuri (cheltuieli) privind reparaţia capitală a utilajelor enunţate peste un an după reevaluare. Tabelul 3.14 Informaţia privind consumurile (cheltuielile) la reparaţia mijloacelor fixe

(lei) Nr.crt. 1

Strungul de sfredelit 3

Indicatori

2 1. Fişa-limită, bonul de consum, raportul mişcării valorilor materiale  consum de piese de schimb şi materiale de reparat 2. Fişa de lucru în acord, borderoul de repartizare a salariilor  salariul calculat muncitorilor de reparaţie  contribuţii pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală 3. Calculul de repartizare a serviciilor activităţilor auxiliare  atribuirea serviciilor activităţilor auxiliare 4. Calculul de repartizare a consumurilor indirecte de producţie  cota parte a consumurilor indirecte de producţie repartizate

Maşina de presat 4

13 600

15 100

2 000 ?

3 000 ?

700

1 000

500

800

Notă: Valoarea de recuperare a maşinii de presat după reparaţia capitală constituie 27 000 lei.

Lucrările de reparaţie au fost executate în secţia de reparaţie. După reparaţia capitală durata de funcţionare utilă a fost stabilită:  pentru strungul de sfredelit – 5 ani;  pentru maşina de presat – 6 ani. La capitalizarea cheltuielilor de reparaţie de luat în considerare valoarea rămasă probabilă. Problema 3.36.* Întocmiţi calculele uzurii mijloacelor fixe în contabilitatea financiară (conform S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”) şi în scopuri fiscale. Efectuaţi înregistrările contabile aferente. Date iniţiale: Tabelul 3.15 Valoarea şi durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe la începutul anului gestionar

Grupele de mijloace fixe 1

1. Clădiri Clădirea oficiului întreprinderii Clădirea secţiei de producţie nr.1 Clădirea secţiei de producţie nr.2

Uzura Valoarea de Valoarea acumulată intrare, Valoarea Durata de rămasă de la reevaluată, uzurabilă, funcţionare probabilă, începutul corectată, lei utilă lei exploatării, lei lei 2 3 4 5 6

1 600 000

10 000

60

662 500

800 000

1 590 000 8 000 792 000

50

158 400

780 000

7 000 773 000

30

334 996

40

Clădirea nr.1 Total

magazinului

2. Construcţii speciale Terenul asfaltat al întreprinderii Fîntînă artiziană Total

1

5 000 165 000

nr.HNC 475 Nr.HNC 812

30

154 000

3 350 000

30 000

3 320 000

170 000

-

170 000

40

93 500

15 000 185 000

15 000 - 185 000

30 -

500 94 000

2

3. Instalaţii de transmisie Reţea de apă Reţea de abur Total 4. Maşini şi utilaje Generator electric Transportor cu bandă Maşină de sfredelit Maşină de presat Maşină de tăiat metal Total 5. Mijloace de transport Autocamioane KAMAZ:

 

170 000

1 309 896

3

4

5

6

35 000 19 000 54 000

3 000 2 000 5 000

32 000 17 000 49 000

10 7

12 800 12 143 24 943

72 000 48 000 112 000 65 000 123 000 420 000

3 000 2 000 4 000 5 000 3 000 17 000

69 000 46 000 108 000 60 000 120 000 403 000

10 8 6 10 6

34 500 12 000 54 000 36 000 100 000 236 500

35 000 78 000

1 000 2 000

34 000 76 000

5 10

27 200 30 400

125 000 63 000

3 000 2 000

122 000 61 000

10 8

73 200 22 875

84 000

1 000

83 000

10

33 200

385 000

9 000

376 000

Autocamioane ZIL:

 

Nr.HNC 419 Nr.HNC 827

Autovehicul ŞKODA



Nr.HNC 1217

Total 6. Inventar de producţie şi gospodăresc Maşină de găurit electrică Mobilierul oficiului Televizor Samsung Aparat de multiplicat Covor moldovenesc Total Total general

2 500 12 000 3 800 9 700 10 000 38 000

100 100

2 500 12 000 3 800 9 600 10 000 37 900

186 875 8 10 10 5 10

1 250 4 800 2 280 3 840 4 000 16 170

Notă: La începutul anului curent au fost reevaluate conform metodei alternative admisibile mijloacele de transport cu aplicarea coeficientului 1,1 (procesul-verbal de reevaluare nr.1 din 1 ianuarie 200X).

Tabelul 3.16 Operaţiunile economice efectuate la întreprindere „Speranţa” S.A. Nr.crt.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1. 2.

Înregistrate la intrări Proces-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe nr.5 din 5 august 200X. S-a înregistrat la intrări clădirea compresorului (valoarea rămasă probabilă – 2 000 lei, durata de funcţionare utilă – 30 ani) Proces-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe nr.6 din 28 august 200X. S-a înregistrat la intrări compresorul pentru aer comprimat (valoarea rămasă probabilă – 1 000 lei,

41

74 000 18 500

3. . 4.

durata de funcţionare utilă – 10 ani) Factura fiscală nr.21715 din 18 iulie 200X. Computer primit cu titlul gratuit estimat la valoarea de piaţă (valoarea în scopuri fiscale constituie 9 000 lei) Înregistrate la ieşiri Proces-verbal nr.24 din 19 octombrie 200X. A fost casată clădirea magazinului nr.1

8 000 ?

5. 6.

7.

Proces-verbal nr.16 din 25 mai 200X. S-a cadonat unei întreprinderi covorul moldovenesc estimat la valoarea la preţ de piaţă – 7 200 lei, fără TVA Proces-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe nr.23 din 22 februarie 200X, factura fiscală nr.17375 din 22 februarie 200X, procesul-verbal de evaluare nr.275 din 15 februarie 200X. S-a vîndut autocamionul HNC 475 la preţ de vînzare fără TVA (valoarea de bilanţ a autocamionului include TVA) Proces-verbal de lichidare a mijloacelor fixe nr.19 din 19 septembrie 200X. Proces-verbal de constatare a faptului că obiectul a ars nr.4 din 15 septembrie 200X. S-a înregistrat ieşirea forţată a maşinii de sfredelit electrică (obiectul a ars şi nu poate fi reparat)

1

6 000

5 000 ?

2

8.

9.

10.

3

Proces-verbal de primire a mijloacelor fixe reparate şi modernizate nr.38 din 12 octombrie 200X. S-au înregistrat cheltuielile de reparaţie capitală a maşinii de tăiat metal (valoarea de recuperare a obiectului 28 000 lei, durata de funcţionare utilă după reparaţie a fost stabilită pe încă 6 ani, valoarea rămasă probabilă n-a fost revăzută, la determinarea duratei de funcţionare utilă în momentul recunoaşterii iniţiale necesitatea reparaţiei capitale na fost luată în considerare) Proces-verbal de primire a mijloacelor fixe reparate şi modernizate nr.19 din 14 mai 200X. S-au înregistrat cheltuielile de reparaţie capitală a clădirii oficiului întreprinderii (la determinarea duratei de funcţionare utilă a fost luată în considerare necesitatea reparaţiei capitale a clădirii) Borderouri de repartizare a consumurilor secţiei de reparaţie din 14 – 26 octombrie 200X. S-au înregistrat consumurile (cheltuielile) pentru reparaţia curentă a mijloacelor fixe:  clădirea secţiei de producţie nr.2  maşini şi utilaje  mijloace de transport  inventar gospodăresc Total

30 000

175 000

25 700 37 000 15 000 800 78 500

Notă:

14. Autovehiculele se includ în categoria IV a mijloacelor fixe cu norma uzurii în scopuri fiscale – 20%. 15. Valoarea (baza valorică) a mijloacelor fixe la începutul anului din Calculul uzurii acestora în scopuri fiscale nu coincid cu valoarea de intrare, reevaluată sau corectată din Calculul uzurii mijloacelor fixe în contabilitatea financiară a întreprinderii din cauza aplicării diferitor metode de casare a valorii uzurabile şi a altor factori care influenţează mărimea uzurii diferită. 16. Pentru completarea calculului uzurii în scopuri fiscale poate fi întocmit următorul tabel suplimentar.

Tabelul 3.17 Calculul cheltuielilor de reparaţie a mijloacelor fixe permise spre deducere şi atribuite la corectarea bazei valorice în scopuri fiscale

(lei) Cheltuielile la reparaţia curentă şi capitală, inclusiv capitalizate 2

Categoria 1

Cheltuieli de Baza valorică a reparaţie în limita mijloacelor fixe la permisă spre începutul anului deducere 3

4

I II III IV

42

Cheltuieli de reparaţie recunoscute spre deducere (cea mai mică din col. 2 şi 4)

atribuite la cheltuieli ale perioadei

Cheltuieli de reparaţie atribuite la corectări ale bazei valorice

5

6

7

V Total

Tabelul 3.18 Calculul uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale

(lei) Valoarea mijloacelor fixe la începutul perioadei

Întrări de mijloace fixe

Corectări

1 I. Clădiri, construcţii speciale şi instalaţii de transmisie Clădirea oficiului întreprinderii Clădirea secţiei de producţie nr.1 Clădirea secţiei de producţie nr.2 Clădirea magazinului nr.1 Terenul asfaltat al întreprinderii Fîntîna arteziană Reţea de apă Reţea de abur Clădirea compresorului

2

3

1 II. Plantaţii forestiere şi de protecţie III. Mijloace de transport 1 IV. Inventar de producţie şi gospodăresc şi mijloace de transport V. Maşini şi utilaje Total

2

3

Categoria şi denumirea mijloacelor fixe

Ieşiri

Baza valorică de calculare a uzurii

Suma uzurii calculate

Valoarea mijloacelor fixe la sfîrşitul anului

4

5

6

7

8

4

5

6

7

8

850 000 535 000 386 000 160 000 52 500 5 000 15 000 4 000

112 000/4 52 000/6 154 000/5

Contabilitatea ieşirilor de mijloace fixe Problema 3.37. Întocmiţi calculul valorii uzurabile a clădirii depozitului, uzurii anuale, lunare şi acumulate, formulele contabile aferente reevaluării, capitalizării cheltuielilor de reparaţie şi a operaţiilor de demolare a obiectului. Reflectaţi diferenţa din reevaluarea clădirii depozitului demolat. Date iniţiale: În baza procesului verbal de lichidare a mijloacelor fixe nr.28 din 25 octombrie 200X la întreprinderea „Viitorul” S.R.L. a fost demolată clădirea unui depozit de păstrare a materialelor cu valoarea de intrare 24 500 lei, valoarea rămasă probabilă – 5 000 lei, fără a lua în considerare necesitatea reparaţiei capitale, 20 ani. Peste 5 ani de utilizare clădirea depozitului a fost reevaluată cu aplicarea coeficientului 1,2. După 15 ani de utilizare clădirea depozitului a fost supusă reparaţiei capitale, pentru care cheltuielile au constituit 20 000 lei, durata de funcţionare utilă după reparaţia capitală a fost stabilită pe încă 15 ani; efectiv a servit întreprinderii – 13,5 ani sau total de la începutul perioadei – 28,5 ani. Toată suma cheltuielilor de reparaţie a fost capitalizată. La demolarea obiectului au avut loc următoarele cheltuieli:  salariile calculate muncitorilor – 3 000 lei;  contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală – ?;  serviciile transportului auto propriu – 600 lei;  serviciile organizaţiei terţe – 1 200 lei, fără TVA;  suma TVA – 240 lei. Conform bonului de intrări nr.116 din 28 octombrie 200X au fost înregistrate la intrări materiale de construcţie la valoarea de 6 000 lei. Problema 3.38. Calculaţi valoarea uzurabilă, ecartul de reevaluare corectînd valoarea de intrare, uzura lunară şi anuală după reevaluare, valoarea de bilanţ şi TVA deductibilă aferentă acestei valori. 1

În coloana 2 numitorul exprimă numărul obiectelor de mijloace fixe în categoria respectivă.

43

Întocmiţi înregistrările contabile necesare şi indicaţi registrele de evidenţă analitică şi sintetică a operaţiilor enunţate. Date iniţiale: Întreprinderea „Codru” S.R.L., conform contractului de vînzare-cumpărare nr.78 din 8 octombrie 200X, proces-verbal nr.129 din 15 octombrie 200X. şi proces-verbal de evaluare nr.1751 din 18 octombrie 200X, factura fiscală nr.17578 vinde un strung cu valoarea iniţială de 52 700 lei, valoarea rămasă probabilă – 1 700 lei, durata de funcţionare utilă a fost stabilită 10 ani. Obiectul fusese pus în funcţiune pînă la 01.07.1998 (perioada în care suma TVA se includea în valoarea de intrare a mijloacelor fixe). Obiectul a fost utilizat 4 ani şi 8 luni. După 2 ani de utilizare a fost reevaluat cu aplicarea coeficientul 1,1. Preţul de vînzare a fost negociat de ambele părţi la 28 000 lei, inclusiv TVA. La demontarea utilajului au avut loc următoarele cheltuieli:  salariile calculate muncitorilor – 200 lei;  contribuţiile pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală – ? lei;  serviciile transportului auto propriu – 400 lei. Problema 3.39. Întocmiţi formulele contabile şi completaţi registrele de evidenţă sintetică şi analitică privind operaţiile de transmitere şi primire în schimb a autocamioanelor în două variante:  primirea autocamionului CAMAZ a precedat transmiterea autocamionului ZIL în schimb;  transmiterea autocamionului ZIL a precedat primirea autocamionului CAMAZ în schimb. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A., conform contractului de schimb nr.131 din 2 noiembrie 200X, proceselor-verbale de primire-predare a mijloacelor fixe nr.751 şi 215, proceselorverbale de evaluare nr.31 şi 48, facturile fiscale nr.0175 şi 3482 a transmis în schimb un autocamion ZIL pe un autocamion CAMAZ (schimb identic). Valoarea de intrare a autocamionului ZIL constituie 80 000 lei, (nu include TVA), uzura acumulată – 30 000 lei, valoarea negociată de ambele părţi (rabatul de compensare) – 62 400 lei, inclusiv TVA, valoarea autocamionului primit în schimb – 76 000 lei, fără TVA. Diferenţa dintre valoarea obiectului primit şi transmis în schimb este achitată prin oferirea produselor finite, costul acestora fiind de 10 000 lei. Întreprinderea „Speranţa” S.A. a achitat prin titularul de avans serviciile de evaluare a autocamionului ZIL în mărime de 2 000 lei, fără TVA. Problema 3.40. Întocmiţi calculele respective şi formulele contabile aferente scoaterii din uz a unui televizor şi recuperării daunei materiale, luînd în considerare că perioada de recuperare a acestei daune depăşeşte 1 an. Date iniţiale: În rezultatul inventarierii s-a constatat un televizor lipsă cu valoarea de intrare de 4 000 lei, durata de funcţionare utilă a fost stabilită 8 ani, valoarea rămasă probabilă – 0, televizorul efectiv a funcţionat 2 ani. Conform procesului-verbal nr.8 al comisiei de inventariere şi al conducerii întreprinderii, a explicaţiei şi a cererii depuse de către culpabilul I.Coroban, s-a decis de a reţine din salariul acestuia în recuperarea daunei materiale, estimată la preţ de piaţă de 3 400 lei, fără TVA. Salariul mediu lunar al culpabilului constituie 400 lei. Contabilitatea resurselor naturale Problema 3.41. Efectuaţi calculul epuizării resurselor naturale şi a uzurii camionului în prima lună de extragere a produsului. Întocmiţi înregistrările contabile respective. Date iniţiale: Volumul pietrei de var la o carieră a fost calculat în mărime de 800 000 m3, evaluat la 50 lei 1m3 cu durata de utilizare 12 ani. Valoarea rămasă probabilă după extragerea pietrei n-a fost determinată. La această mină se utilizează un autocamion cu valoarea de 73 000 lei, valoarea 44

rămasă probabilă – 3 000 lei. Uzura autocamionului se calculează conform metodei soldului degresiv, durata de funcţionare a fost stabilită – 6 ani. În prima lună s-a extras 3 000 m3 de piatră de var. Teste 1. Care din următoarele active materiale pe termen lung se consideră uzurabile (epuizabile): a) terenurile; b) fondurile bibliotecare; c) utilajele în funcţiune; d) resursele naturale; e) activele materiale în curs de execuţie (clădirile care se construiesc, utilajele în montare, fîntînile şi sondele de gaze care sunt în perioadă de pregătire spre utilizare). 2. Determinaţi care din următoarele mijloace fixe se raportează la grupa „maşini şi utilaje”: a) reţele electrice; b) maşini electrice (generatoare); c) strunguri de sfredelit; d) vii şi livezi roditoare; e) utilaje de laborator; f) animale de producţie; g) computere; h) autocamioane. 3. Recunoaşterea activelor materiale pe termen lung este necesară pentru: a) determinarea corectă a creanţelor şi datoriilor; b) calcularea uzurii (epuizării) activelor materiale pe termen lung; c) determinarea situaţiei patrimoniale şi financiare a unităţii economice. 4. A recunoaşte un element (articol) drept activ înseamnă: a) trecerea la intrări; b) examinarea capacităţilor, însuşirilor elementului, dacă acestea corespund definiţiei activului şi criteriilor de recunoaştere; c) reflectarea consumurilor la crearea activului. 5. Care din următoarele variante nu ne permite recunoaşterea activului material pe termen lung: a). în rezultatul utilizării activului se va obţine majorarea volumului de produse; b). utilizarea activului contribuie la reducerea consumurilor, cheltuielilor; c). utilizarea activului nu contribuie la obţinerea avantajelor economice sau reducerea consumurilor, cheltuielilor, însă este necesar de a funcţiona în complex cu alte maşini şi utilaje de la care se obţin avantaje economice; d). conducerea întreprinderii a decis că nu va obţine careva avantaje economice şi utilajele pot funcţiona fără alte elemente de active; e). valoarea activului nu poate fi determinată cu certitudine. 6. Obţinerea avantajelor economice este posibilă cînd: a). întreprinderea controlează activul fără a lua în considerare prioritatea conţinutului economic asupra formei juridice; b). întreprinderea-arendator nu controlează activele, însă se foloseşte de cerinţele principiului priorităţii conţinutului economic asupra formei juridice; c). activul se află în perioada de pregătire spre realizare. 7. Care din elementele numite nu se includ în valoarea de intrare a terenului: 45

a). b). c). d). e). f). g). h).

costul drenajului; valoarea de cumpărare; cheltuielile de transport; cheltuielile privind perfectarea documentară; cheltuielile la construcţia drumului pînă la locul de plasare a terenului; cheltuielile aferente nivelării şi curăţirii terenului; cheltuielile de reclamă a produselor; cheltuielile de reparaţie.

8. Se include sau nu suma discontului oferit de către vînzător la procurarea utilajului, în cazul cînd cumpărătorul: a). a respectat condiţiile contractuale şi discontul este acceptat; b). n-a respectat condiţiile contractuale şi discontul nu a fost acceptat; c). în ambele cazuri (a) şi (b); d). nici într-un caz. 9. Care din următoarele componente nu constituie elemente ale valorii de intrare a autocamionului nouprocurat: a) valoarea de cumpărare; b) taxa vamală; c) plata serviciilor vamale; d) taxa pe valoarea adăugată; e) pierderile din perisabilităţile naturale; f) cheltuielile de delegaţie a şoferului pentru procurarea autocamionului. 10. Metoda de evaluare recomandată de către S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” prevede evaluarea activului la valoarea: a). de intrare diminuată cu suma uzurii; b). reevaluată; c). venală (justă); d). de recuperare. 11. Determinaţi înregistrările contabile corecte (indicaţi denumirea conturilor) la procurarea unui utilaj ce necesită montaj, luînd în considerare valoarea de procurare şi TVA: a) Dt 123 b) Dt 121 c) Dt 121 d) Dt 216 Dt 534 Dt 226 Dt 534 Dt 531 Ct 521 Ct 521 Ct 521 Ct 521 12. Determinaţi înregistrările contabile corecte (indicaţi denumirea conturilor) în cazul construcţiei unei clădiri cu condiţia: 1) capitalizării dobînzii pentru creditele pe termen lung acordate de către bancă: a). Dt 216 b) Dt 121 c) Dt 121 d) Dt 241 Ct 511 Ct 811 Ct 511 Ct 511 2) necapitalizării dobînzii pentru creditele pe termen lung: a). Dt 811 b) Dt 714 c) Dt 511 d) Dt 123 Ct 511 Ct 511 Ct 714 Ct 111 13. Care sumă din consumurile de 50 000 lei pentru încărcarea, transportarea, descărcarea, instalarea macaralei-turn pentru construcţia unei clădiri reprezintă: a). cheltuieli anticipate pe termen lung; b). cheltuieli anticipate curente; c). consumuri curente. Notă: macaraua-turn a fost instalată la 01.08.200X; durata de construcţie a clădirii – 2 ani. 46

14. Prin care înregistrare contabilă (indicaţi denumirea conturilor) se reflectă terenul cumpărat prin achitarea eşalonată: a) Dt 126 b) Dt 322 c) Dt 122 d) Dt 217 Ct 533 Ct 333 Ct 229 Ct 813 Ct 539 15. Înregistrarea la intrări a mijloacelor fixe se perfectează prin documentele primare: a) bonul de intrări; b) procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe; c) cartea mare. 16. Drept registru de evidenţă analitică a mijloacelor fixe serveşte: a) fişa de magazie; b) fişa de lucru în acord; c) fişa de inventar; d) situaţia de evidenţă a mijloacelor fixe. 17. Care din următoarele variante nu se ia în considerare la determinarea duratei de funcţionare utilă: a) mărimea medie a salariului muncitorilor; b) cantitatea de energie electrică consumată; c) condiţiile nocive de utilizare; d) condiţiile de păstrare; e) uzura morală; f) volumul de produse spre fabricare. 18. Valoarea uzurabilă a mijloacelor fixe reprezintă: a) diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea de bilanţ; b) valoarea de recuperare diminuată cu valoarea rămasă; c) diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea rămasă; d) diferenţa dintre valoarea de intrare şi cheltuielile de transport-aprovizionare la procurarea obiectului. 19. Reglarea provizioanelor privind reparaţia mijloacelor fixe se efectuează comparînd: a) provizioanele constituite, luînd în considerare soldul acestora la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune cu provizioanele utilizate; b) provizioanele utilizate cu provizioanele constituite, fără a lua în considerare soldul acestora la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune; c) provizioanele utilizate cu consumul de piese de schimb la reparaţia obiectelor. 20. În cazul constituirii provizioanelor pentru reparaţia mijloacelor fixe şi executării lucrărilor de reparaţie în antrepriză se întocmeşte înregistrarea contabilă (indicaţi denumirea conturilor): a). Dt 812 b) Dt 538 c) Dt 812 d) Dt 812 Ct 211 Dt 534 Dt 813 Ct 538 Ct 531 Ct 521 Dt 713 Ct 533 Dt 534 Ct 521 Ct 521 21. Care sumă a consumurilor pentru reparaţia capitală (20 000 lei) a utilajului din secţia producţiei de bază va fi capitalizată dacă valoarea lui iniţială constituie 60 000 lei, durata de funcţionare utilă – 8 ani. Uzura se calculează în baza metodei soldului degresiv, reparaţia capitală a fost efectuată după 5 ani de utilizare (convenţional se presupune că utilajul a fost pus în funcţiune la începutul anului), valoarea de recuperare a utilajului după reparaţia constituie 26 000 lei: a) 15 000 lei; b) 25 000 lei; c) 31 718 lei; 47

d) 26 000 lei e) 9 992 lei. 22. În operaţiile de schimb a mijloacelor fixe ambele părţi înregistrează suma TVA în: a) registrul de evidenţă a procurărilor; b) registrul de evidenţă a livrărilor; c) ambele registre din variantele a) şi b); d) nici într-un registru. 23. La depistarea unui mijloc fix lipsa, cu ocazia inventarierii, suma TVA aferentă valorii de bilanţ a acestuia, va fi reflectată prin înregistrarea contabilă: a). Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” Ct 121 „Active materiale în curs de execuţie” b). Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Ct 211 „Materiale” c). Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” d). Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” Ct 123 „Mijloace fixe”

48

Capitolul 4. CONTABILITATEA ARENDEI (CHIRIEI) Problema 4.1. Întocmiţi (la arendator şi arendaş) formulele contabile aferente operaţiunilor de arendă. Calculaţi pentru anul 200X (la arendator şi arendaş) indicatorii respectivi ai Bilanţului contabil şi Raportului privind rezultatele financiare. Date iniţiale: În septembrie 200X întreprinderea „Plai” S.A. a transmis în arendă întreprinderii „Viitorul” S.R.L. un autocamion pe un termen de 12 luni. Valoarea de intrare a autocamionului constituie 50 000 lei, valoarea probabilă rămasă – 2 000 lei, iar valoarea contractuală – 40 000 lei. Conform condiţiilor contractuale plata de arendă lunară (fără TVA) constituie 1 000 lei. Plata de arendă pentru perioada septembrie 200X – martie 200X+1 a fost achitată în avans. Uzura autocamionului se calculează prin metoda casării liniare, norma uzurii anuale fiind de 20%. Autocamionul a fost utilizat pentru transportarea şi comercializarea mărfurilor. Pe parcursul anului 200X au fost suportate următoarele cheltuieli: la arendator:  reparaţia autocamionului efectuată în antrepriză. Valoarea totală a lucrărilor de reparaţie (fără TVA) – 1 500 lei; la arendaş:  schimbul uleiului – 900 lei,  consumul de combustibil (inclusiv TVA) – 3 000 lei. După expirarea termenului de arendă autocamionul a fost returnat arendatorului. Problema 4.2. Întocmiţi formulele contabile (la arendator şi arendaş) şi calculele aferente operaţiunilor de arendă pentru anul 200X, precum şi calculul repartizării plăţilor de arendă pe anii 200X – 200X + 5 (la arendaş). Date iniţiale: În martie 200X întreprinderea „Plai” S.A. a transmis întreprinderii „Făguraş” S.R.L. o clădire pentru oficiu în arendă pe un termen de 5 ani. Conform contractului, după expirarea termenului de arendă clădirea trece în proprietatea arendaşului. Valoarea de intrare (fără TVA) a clădirii constituie 200 000 lei, suma uzurii acumulate – 80 000 lei, iar valoarea de răscumpărare (fără TVA) – 140 0001ei. Uzura clădirii se calculează prin metoda casării liniare, norma uzurii anuale – 1,2%. Conform contractului de arendă „Făguraş” S.R.L. achită anual 1/5 din valoarea de răscumpărare a clădirii şi o dobîndă în mărime de 15% din suma neachitată. Problema 4.3. Întocmiţi formulele contabile şi calculele aferente operaţiunilor de reparaţie a mijloacelor fixe arendate. Pentru fiecare operaţiune indicaţi documentele primare. Date iniţiale: În octombrie 200X întreprinderea „Plai” S.A. a transmis întreprinderii „Viitorul” S.R.L. în arendă operaţională un utilaj de producţie. Plata lunară de arendă constituie 30 000 lei (fără TVA). În februarie 200X+1 arendaşul a reparat utilajul din contul arendatorului (plăţii de arendă). Lucrările de reparaţie au fost efectuate în regie (de către secţia de reparaţii). Costul reparaţiilor constituie:  materiale (piese de schimb) – 35 000 lei  salariul muncitorilor – 20 000 lei  contribuţii privind asigurările sociale şi asistenţa medicală –?  servicii ale secţiilor auxiliare proprii – 7 300 lei  consumuri indirecte de producţie – 6 500 lei În procesul reparaţiilor au fost obţinute piese de schimb cu valoarea realizabilă netă egală cu 2 800 lei, care urmează a fi restituite arendatorului. Problema 4.4. Întocmiţi formulele contabile şi calculele aferente operaţiunilor de reparaţie a mijloacelor fixe arendate. Pentru fiecare operaţiune indicaţi documentele primare.

49

Date iniţiale: Întreprinderea „Succes” S.R.L. a primit în arendă de la întreprinderea „Zorile” S.A. un automobil. În mai 200X, arendaşul a reparat automobilul din cont propriu. Lucrările de reparaţie au fost efectuate de către o întreprindere specializată. Valoarea lucrărilor de reparaţie conform facturii fiscale, constituie 5 200 lei (fără TVA). Achitarea datoriei faţă de întreprinderea specializată s-a efectuat prin mijloace băneşti din contul curent al întreprinderii „Succes” S.R.L. Valoarea realizabilă netă a pieselor de schimb învechite constituie 320 lei. Conform contractului de arendă aceste piese rămîn în posesia arendaşului. Problema 4.5. Întocmiţi formulele contabile şi calculele aferente tranzacţiilor privind cumpărarevînzare a activelor cu arendă reversibilă (la vînzător-arendaş şi cumpărător-arendator). Date iniţiale: Întreprinderea „Doina” S.R.L. (în continuare cumpărător-arendator) a cumpărat de la întreprinderea „Flux” S.A. (în continuare vînzător-arendaş) o clădire administrativă şi i-a transmis-o acesteia în arendă finanţată. Tranzacţiile de cumpărare-vînzare a clădirii cu arendă reversibilă au fost efectuate în octombrie 200X. Valoarea de răscumpărare a clădirii – 476 000 lei, suma uzurii acumulate – 182 400 lei, valoarea de intrare (în bilanţul „Flux” S.A.) –357 800 lei. Termenul de arendă a clădirii constituie 10 ani. Conform condiţiilor contractuale, valoarea de răscumpărare a clădirii se achită la finele fiecărui an în părţi egale. În plus, arendaşul achită anual o dobîndă de arendă în mărime de 10% din valoarea de răscumpărare neachitată. Termenul de funcţionare utilă a clădirii stabilit de vînzător-arendaş constituie 40 ani. Uzura se calculează prin metoda casării liniare conform normei anuale de 1,2%. După expirarea termenului de arendă clădirea trece în proprietatea întreprinderii „Flux” S.A. TESTE 1. Care din afirmaţiile de mai jos caracterizează arenda finanţată: a). arendă finanţată se consideră arenda în condiţiile căreia riscurile şi avantajele aferente folosirii şi deţinerii activelor arendate rămîn pe seama arendatorului; b). arendă finanţată se consideră arenda în condiţiile căreia se prevede acordarea arendaşului a dreptului prioritar de a prelungi contractul de arendă pe perioada ulterioară; c). arendă finanţată se consideră arenda în condiţiile căreia partea predominantă din riscurile şi avantajele aferente folosirii şi deţinerii activelor arendate trec de la arendator la arendaş; d). arendă finanţată se consideră arenda în condiţiile căreia arendatorul primeşte de la arendaş activele arendate după expirarea termenului de arendă sau la anularea contractului de arendă. 2. Modul, condiţiile şi termenele de achitare a plăţii de arendă sunt determinate în: a). S.N.C. 17 „Contabilitatea arendei (chiriei)”; b). Legea cu privire la arendă; c). Codul civil; d). Contractul de arendă. 3. Care din criteriile de mai jos nu pot fi aplicate în cazul arendei finanţate: a) Recuperarea, pe seama arendaşului, a pierderilor arendatorului, ocazionate de anularea contractului de arendă din iniţiativa arendaşului; b) imputarea arendaşului a veniturilor şi cheltuielilor generate de variaţiile valorii rămase a activelor arendate; c) constatarea plăţii de arendă ca venit operaţional pe măsura calculării acesteia; d) acordarea arendaşului a dreptului prioritar de a prelungi contractul de arendă pe perioada ulterioară a arendei cu o plată de arendă mai joasă decît nivelul de piaţă. 4. În cazul arendei operaţionale activele arendate se reflectă: 50

a) b) c) d)

în conturile contabilităţii financiare şi în Bilanţul contabil la arendaş; în conturile contabilităţii financiare şi în Bilanţul contabil la arendator; numai în conturile extrabilanţiere la arendaş; nici un răspuns precedent nu este corect.

5. Care este semnificaţia înregistrării contabile Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 124 „Uzura mijloacelor fixe”: a). calcularea uzurii mijloacelor fixe primite în arendă operaţională la arendaş; b). calcularea uzurii mijloacelor fixe transmise în arendă operaţională la arendator; c). calcularea uzurii mijloacelor fixe primite în arendă finanţată la arendaş; d). calcularea uzurii mijloacelor fixe transmise în arendă finanţată la arendator. 6. Determinaţi formula contabilă corectă aferentă calculării plăţii de arendă pentru activele primite în arendă operaţională cu destinaţie generală (indicaţi denumirea conturilor): a) Dt 712 b) Dt 714 c) Dt 713 d) Dt 521 Dt 534 Dt 534 Dt 534 Ct 242 Ct 539 Ct 539 Ct 539 Ct 534. 7. În ce mod arendaşul (în cazul arendei operaţionale) reflectă în contabilitate returnarea activelor nemateriale arendatorului după expirarea termenului de arendă (indicaţi denumirea conturilor): a). Dt 111 b) Dt 721 c) Dt 911 d) Ct 911. Ct 1118 Ct 1118 8. Care din formulele contabile prezentate mai jos nu este posibilă: a). Dt 134 „Creanţe pe termen lung”, Ct 422 „Venituri anticipate pe termen lung”; b). Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”, Ct 251 „Cheltuieli anticipate curente”; c). Dt 422 „Venituri anticipate pe termen lung”, Ct 251 „Cheltuieli anticipate curente”; d). Dt 421 „Datorii de arendă pe termen lung”; Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt”. 9. Venitul aferent calculării plăţii de arendă finanţată în anul de gestiune curent se reflectă în contul: a) 612 „Alte venituri operaţionale”; b) 621 „Venituri din activitatea de investiţii”; c) 622 „Venituri din activitatea financiară”; d) 623 „Venituri excepţionale”. 10. Care este semnificaţia înregistrării contabile Dt 134 „Creanţe pe termen lung” Ct 422 „Venituri anticipate curente”: a). reflectarea cheltuielilor aferente transmiterii activelor în arendă finanţată; b). reflectarea valorii de răscumpărare (fără TVA) a activelor transmise în arendă finanţată; c). reflectarea cheltuielilor aferente transmiterii activelor în arendă operaţională; d). reflectarea valorii de intrare a activelor transmise în arendă operaţională. 11. În cazul arendei finanţate la arendator valoarea de răscumpărare a activelor transmise în arendă se reflectă treptat (pe părţi) în componenţa: a). veniturilor activităţii de investiţii; b). veniturilor activităţii financiare; c). veniturilor anticipate; d). veniturilor excepţionale.

51

12. Înregistrarea sumei TVA aferentă valorii activelor primite în arendă finanţată se reflectă prin formula contabilă: a) Dt 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”; b) Dt 226 „TVA de recuperat”, Ct 421 „Datorii de arendă pe termen lung”; c) Dt 134 „Creanţe pe termen lung”, Ct 535 „Taxa pe valoarea adăugată şi accizele de încasat”; d) Dt 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”; Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”. 13. Întreprinderea „Vector” S.A. a transmis în arendă întreprinderii „Flux” S.R.L un mijloc fix cu destinaţie generală pe un termen de 5 ani. Conform contractului, după expirarea termenului de arendă, mijlocul fix trece în proprietatea arendaşului. Valoarea de intrare a mijlocului fix constituie 100 000 lei (fără TVA), suma uzurii acumulate – 40 000 lei, iar valoarea de răscumpărare (fără TVA) – 70 000 lei. Plata de arendă constituie 15% din valoarea de răscumpărare rămasă şi se achită anual. Suma TVA aferentă plăţii de arendă calculată la finele anului doi constituie: a). 2 100; b). 1 785; c). 1 517; d). nici un răspuns precedent nu este corect. 14. Care este semnificaţia înregistrării contabile Dt 141 „Cheltuieli anticipate pe termen lung” Ct 123 „Mijloace fixe”: a). reflectarea de către arendaş a achitării valorii de răscumpărare a mijlocului fix primit în arendă finanţată; b). reflectarea de către arendator a valorii de bilanţ a mijlocului fix transmis în arendă finanţată; c). reflectarea de către arendaş a valorii de răscumpărare a mijlocului fix primit în arendă finanţată; d). reflectarea de către arendator a valorii de răscumpărare a mijlocului fix transmis în arendă finanţată. 15. În cazul tranzacţiilor aferente vînzării activelor cu arendă reversibilă în contabilitatea arendaşului (vînzătorului) se efectuează următoarele operaţiuni: a) reflectarea valorii de vînzare a activului vîndut; b) reflectarea valorii de bilanţ a activului vîndut; c) casarea uzurii acumulate; d) reflectarea valorii activelor primite în arendă; e) calcularea uzurii a activului arendat.

52

Capitolul 5. CONTABILITATEA STOCURILOR DE MĂRFURI ŞI MATERIALE Problema 5.1. Întocmiţi Factura fiscală nr.230065 din 29.10. 200X privind procurarea materiilor prime, determinaţi costul de achiziţie a materiilor prime procurate. Întocmiţi jurnalul de înregistrări cronologice ale operaţiunilor economice pe luna octombrie 200X . Date iniţiale: Tabelul 5.1 Operaţiunile economice efectuate în luna octombrie 200X Nr.crt.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

1

Suma, lei

2

3

1.

Factura fiscală nr.230065. La data de 29.10.200X întreprinderea „Floarea-soarelui” S.R.L. a procurat materii prime de la întreprinderea „Viaţa nouă”. Factura cuprinde:  valoarea materiilor prime (preţ de cumpărare 12 500 u.c. x 5,65 lei/unitate)  cheltuieli de transport  TVA (20%) Total de plată 2. Nota de contabilitate. S-a plătit pentru încărcarea materiilor prime, din sumele de avans eliberate anterior reprezentantului întreprinderii „Floarea-soarelui”

? 4 320 ? ?

130 3. Calcul contabil. Materiile prime aprovizionate au fost descărcate de către lucrătorii întreprinderii „Floarea-soarelui”, căror li s-a calculat:  salariu  contribuţiile la asigurări sociale şi asistenţa medicală

115 ?

Notă. Informaţiile suplimentare necesare pentru perfectarea completă a facturii fiscale nr.230065 din 29.10.200X, se completează de sine stătător, convenţional.

Problema 5.2. Determinaţi valoarea vamală a materialelor achiziţionate. Calculaţi valoarea impozabilă cu taxa pe valoarea adăugată şi determinaţi valoarea de intrare (achiziţie) a materialelor procurate. Calculaţi diferenţele de curs valutar. Întocmiţi jurnalul de înregistrări cronologice pe luna august 200X. Date iniţiale: Cursul de schimb al EURO în raport cu leul moldovenesc a constituit:  la data transferării avansului furnizorului – 14,5738 lei pentru 1 EURO;  la data întocmirii declaraţiei vamale – 14,6270 lei pentru 1 EURO; Cota taxei vamale aferentă materialelor importate alcătuieşte 5%, iar costul perfectării procedurilor vamale – 0,20%. Materialele importate sunt supuse cotei TVA în mărime de 20 %. Tabelul 5.2 Operaţiunile economice efectuate în luna august 200X Nr. crt.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1. Dispoziţia de plată în valută. În vederea procurării materialelor întreprinderea „Cotnari” a transferat la 27.08.200X avans în sumă de 45 000 EURO, firmei „Daivis” S.R.L., nerezident al Republicii Moldova 2. Factura furnizorului. Potrivit contractului şi facturii din 02.09.200X întreprinderea „Cotnari” S.R.L. a achiziţionat materialele contractate în valoare de 45 000 EURO 3. Contul organizaţiei de transport. Transportarea materialelor a fost efectuată de organizaţia de transport „Timpul” S.R.L., rezident al Republicii Moldova, care a prezentat contul spre plată

53

? ? 12 500

4. Contul organizaţiei de asigurări. Asigurarea încărcăturii pe timpul transportului a fost efectuată de compania „Ultravest” S.A., rezident al Republicii Moldova, care a prezentat contul respectiv spre plată 5. Nota de contabilitate. La depozitul întreprinderii „Cotnari” S.R.L. materialele au fost descărcate de către lucrătorii întreprinderii, cărora li s-a calculat salariu

4 800 375

Problema 5.3. Întocmiţi Actul de achiziţie nr.095 din 17 octombrie 200X şi Bonul de consum nr.245 din 22 octombrie 200X (completaţi convenţional informaţiile care lipsesc). Determinaţi costul materialelor consumate, utilizînd următoarele metode de evaluare a stocurilor: costul mediu ponderat, în doua variante, metodele FIFO şi LIFO. Întocmiţi tabelul comparativ şi analizaţi informaţiile obţinute în rezultatul calculelor. Pentru toate operaţiile de procurare şi vînzare efectuaţi achitările şi încasările respective şi întocmiţi formulele contabile. Date iniţiale: Întreprinderea „Lăcrămioara” S.R.L. dispune la 01.10.200X de un stoc de materiale în cantitate de 34 560 unităţi la un cost de achiziţie de 13,50 lei/unitate. Conform prevederilor politicii de contabilitate cheltuielile de transport-aprovizionare se repartizează proporţional valorii materialelor aprovizionate. Tabelul 5.3 Operaţiunile economice efectuate în luna octombrie 200X Nr. crt. 1

1.

5.

6. 7.

2

3

? 12460 ? ?

Bonul de consum nr.234 din 6 octombrie. S-au eliberat şi consumat, în producţia de bază, materiale în cantitate de 31 700 unităţi ?

1

4.

Suma, lei

Factura fiscală nr.098035 din 03 octombrie. S-au procurat materiale:  preţ de cumpărare 24 350 unităţi x 11,30 lei/unitate  cheltuieli de transport  TVA (20%) Total spre plată

2.

3.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

2

3

Factura fiscală nr.234002 din 15 octombrie. S-au vîndut materiale, achitarea urmînd să se efectueze ulterior:  preţ de vînzare 5 600 unităţi x 15,50 lei/unitate  TVA (20%) Total spre plată Actul de achiziţie nr.095 din 17 octombrie. S-au procurat materiale în cantitate de 9 450 unităţi x 12,10 lei/unitate Factura de expediţie nr.245383 din 20 octombrie. S-au cumpărat materiale:  preţ de cumpărare 8 790 unităţi x 14,70 lei/unitate  cheltuieli de transport  TVA (20%) Total spre plată

? ? ? ? ? 13 450 ? ?

Bonul de consum nr.245 din 22 octombrie. S-au eliberat şi consumat în secţia de reparaţii materiale în cantitate de 10 200 unităţi ? Bonul de consum nr.249 din 28 octombrie. S-au eliberat şi consumat în producţia de bază materiale în cantitate de 15 900 unităţi ?

Problema 5.4. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice privind mişcarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în luna noiembrie 200X. Efectuaţi calculele necesare aferente uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi reflectaţi operaţiunile respective în conturi. Determinaţi stocul final al obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. 54

Date iniţiale: La 1 noiembrie 200X întreprinderea „Sonata” S.R.L. dispunea de următoarele stocuri de obiecte de mică valoare şi scurtă durată: 17. 140 bucăţi la preţ de 100 lei bucata 18. 15 bucăţi la preţ de 650 lei bucata Total stoc ? Conform prevederilor politicii de contabilitate, valoarea rămasă probabilă aferentă obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se determină în mărime de 1% din valoarea de intrare a acestora.

55

Tabelul 5.4 Operaţiunile economice efectuate în luna noiembrie 200X Nr. crt. 1 1.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei 3

2 Factura fiscală. Întreprinderea „Sonata” S.R.L. a achiziţionat:  obiecte de mică valoare şi scurtă durată în cantitate de 850 bucăţi la preţul 102 lei bucata şi 230 bucăţi la preţul 555 lei bucata  cheltuielile de transport facturate de către furnizor* ?  TVA (20 % ) 11 200 Total spre plată ? * Se repartizează proporţional valorii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată achiziţionate ? Dispoziţia de plată. Din disponibilul bănesc de la bancă s-a efectuat achitarea integrală cu furnizorul pentru obiectele de mică valoare şi scurtă durată procurate şi serviciile prestate ? Bonul de consum. S-au predat în folosinţă obiecte de mică valoare şi scurtă durată pentru necesităţile generale şi administrative:  125 bucăţi la preţ de 100 lei bucata ?  15 bucăţi la preţ de 650 lei bucata ?  630 bucăţi la preţ de 107,33 lei bucata ? Total eliberat ? Nota de contabilitate. La finele perioadei de gestiune, după inventariere, obiectele de mică valoare şi scurtă durată cu o valoare mai mare de 500 lei se scot din folosinţă, înregistrîndu-se concomitent valoarea deşeurilor recuperabile în sumă de 3 400 lei, reflectate în Procesul-verbal de casare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată ?

2. 3.

4.

Problema 5.5. Reflectaţi în conturi operaţiunile economice privind existenţa şi mişcarea produselor în curs de execuţie şi a produselor finite, fabricate în luna noiembrie 200X. Calculaţi costul efectiv al produselor fabricate şi determinaţi existenţa produselor finite la sfîrşitul lunii. Date iniţiale: Potrivit Bilanţului trimestrial al „Vierul” S.R.L., întocmit la 1 octombrie 200X, valoarea producţiei în curs de execuţie alcătuia 62 250 lei. În conformitate cu Actul privind rezultatele inventarierii producţiei în curs de execuţie existenţa acesteia la 31 octombrie alcătuieşte 25 539 lei. Tabelul 5.5 Operaţiunile economice efectuate în luna octombrie 200X Nr. crt. 1

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice 2

1. Bonurile de consum, Notele de contabilitate şi Calculele contabile. Întreprinderea „Vierul” S.R.L. a suportat următoarele consumuri: 19. valoarea materiilor prime şi materialelor consumate 20. consumuri privind retribuirea muncii 21. contribuţii la asigurări sociale şi asistenţa medicală 22. consumuri de energii în scopuri tehnologice 23. consumuri indirecte de producţie 24. costul produselor fabricate, predate la depozit Total consumuri 2. Factura fiscală. S-au vîndut produse cumpărătorilor: 0.0 preţ de vînzare 0.1 TVA (20%) Total spre plată 3. Extrasul de cont. S-a înregistrat suma încasată de la cumpărător, aferentă produselor

56

Suma, lei 3

186 420 11 100 ? 13 650 1 230 ? ? 155 000 ? ?

vîndute (vezi operaţia 2) 4. Nota de contabilitate. S-a calculat costul efectiv (valoarea de bilanţ) aferent produselor finite vîndute, cu condiţia că mărimea relativă a profitului alcătuieşte 24 %

? ?

5. Actul privind returnarea produselor şi Factura fiscală. Ulterior cumpărătorul a returnat o parte din produsele livrate în valoare de 1 200 lei, inclusiv TVA. Potrivit estimărilor efectuate, valoarea de valorificare posibilă a produselor returnate alcătuieşte 680 lei 6. 7.

? ?

Dispoziţia de plată. S-a restituit cumpărătorului valoarea produselor returnate Nota de contabilitate. S-au calculat şi reflectat cheltuielile ocazionate de returnarea produselor finite

?

Problema 5.6. Determinaţi costul vînzărilor perioadei de gestiune în condiţiile aplicării metodelor costului mediu ponderat (CMP) global, FIFO şi LIFO. Întocmiţi tabelul comparativ, analizaţi şi comentaţi influenţa fiecărei metode aplicate asupra rezultatului financiar şi impozitului pe venit, determinat la finele perioadei de gestiune. Întocmiţi formulele contabile aferente operaţiunilor economice, potrivit calculelor efectuate după metoda costului mediu ponderat, conţinute în tabelul 5.7. Date iniţiale: Tabelul 5.6 Informaţia privind existenţa şi procurarea stocurilor Nr.crt. 1. 2.

3. 4. 5.

Denumirea indicatorilor Stocuri iniţiale Procurările: 25. Nr.1 26. Nr.2 27. Nr.3 28. Nr.4 Total procurări Costul stocurilor disponibile pentru vînzare (consum) Stocuri finale Costul vînzărilor (consumului)

57

Cantitatea (unităţi) 305 147 214 120 300

419

Preţul (lei) 180 205 170 190 185

Suma, lei

Tabelul 5.7 Tabel comparativ cu aplicarea diferitelor metode de evaluare Nr.crt.

Denumirea indicatorilor

CMP

1. Valoarea stocurilor disponibile pentru vînzare (consum) 2. Venitul din vînzări (*date suplimentare) 3. Valoarea de bilanţ a stocurilor vîndute (costul vînzărilor) 4. Valoarea stocurilor finale 5. Profitul perioadei de gestiune (pînă la impozitare) 6. Impozitul pe venit (calculat convenţional)

Metodele aplicate FIFO

166 750

166 750

LIFO 166 750

Problema 5.7. Determinaţi costul vînzărilor produselor finite utilizînd următoarele metode: costul mediu ponderat global, FIFO şi LIFO. La folosirea metodei costului mediu ponderat rotungiţi banii pînă la 1 leu. Precizaţi care metodă de evaluare a stocurilor de produse finite va permite obţinerea celui mai înalt nivel al venitului. Comentaţi alegerea. Date iniţiale: 1 Existenţa şi mişcarea stocurilor Produse 01 Ianuarie, Stoc  350 unităţi × 33 lei = 11 500 lei  120 unităţi × 29 lei = 3 480 lei Total stoc 14 980 lei 06 Februarie, Fabricare  800 unităţi × 34 lei = 27 200 lei 05 Aprilie, Fabricare  900 unităţi ×30 lei = 27 000 lei 20 August, Fabricare  650 unităţi ×31 lei = 19 220 lei 15 Octombrie, Fabricare  600 unităţi ×32 lei = 19 200 lei

2. Suma veniturilor obţinute din vînzări Venituri din vînzări 12 Martie, Vînzări  500 unităţi × 45 lei = 22 500 lei 04 Mai, Vînzări  1 020 unităţi × 51 lei = 52 020 lei 25 Iunie, Vînzări  430 unităţi × 48 lei = 20 640 lei 29 August, Vînzări  700 unităţi × 51 lei = 35 700 lei 13 Noiembrie, Vînzari  250 unităţi × 43 lei = 10 750 lei 20 Decembrie, Vînzări  420 unităţi × 40 lei = 16 800 lei 31 Decembrie, Total vînzări = 158 410 lei

Problema 5.8. Determinaţi costul de achiziţie şi preţul de vînzare cu amănuntul a mărfurilor procurate şi destinate vînzării. Întocmiţi înregistrările contabile privind mişcarea mărfurilor în U.C.A. „Nufărul alb” în luna noiembrie 200X. Determinaţi costul (valoarea de bilanţ) mărfurilor vîndute în baza procentului mediu al diferenţelor de preţ. 58

Date iniţiale: La 1 noiembrie 200X întreprinderea „Nufărul alb” dispunea de următoarele date referitoare la existenţa mărfurilor:  valoarea mărfurilor, preţ de achiziţie – 10 500 lei;  adaos comercial aferent mărfurilor în stoc – 2 940 lei. Potrivit prevederilor politicii de contabilitate U.C.A. „Nufărul alb”:  ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vînzare cu amănuntul, cu reflectarea adaosului comercial;  repartizează cheltuielile aferente procesului de aprovizionare proporţional valorii mărfurilor procurate. Tabelul 5.8 Operaţiunile economice efectuate în luna noiembrie 200X Nr. crt. 1

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice 2

Suma, lei 3

1. Dispoziţia de plată. În vederea procurărilor de mărfuri „Nufărul alb” a transferat furnizorului avans 2. Factura fiscală. Ulterior unitatea comercială a primit mărfuri:  marfa „A”, 1 750 bucăţi × 20 lei/bucată  marfa „B”, 11 950 bucăţi × 15 lei/bucată  cheltuieli de transport  TVA Total spre plată

228 500 ? ? 12 100 ? ?

Notă. Mărimea adaosului comercial practicat de U.C.A.: 29. marfa „A” – 25 % 30. marfa „B” – 40 % Actul privind abaterile constatate la recepţie. În rezultatul verificărilor cantitativ-valorice sau constatat următoarele abateri:  marfa „A”, lipsuri cantitativ-valorice din vina furnizorului, 95 bucăţi  marfa „B”, plusuri în cantitate de 70 bucăţi, dintre care: - 60 bucăţi, plusuri cantitativ-valorice admise - 10 bucăţi, plusuri cantitativ-valorice respinse Furnizorului i s-a prezentat scrisoarea de reclamaţii, abaterile fiind recunoscute, iar diferenţele restituite

1

2

3

3. Nota de contabilitate şi Raportul de gestiune. În timpul lunii s-au vîndut mărfuri: a) cu plata integrală în numerar (registrul casierului) - marfa „A”, 630 bucăţi - marfa „B”, 1 000 bucăţi b) cu plata prin virament, posterior (dispoziţii de plată) - marfa „A”, 1 000 bucăţi - marfa „B”, 10 000 bucăţi 4. Actul privind achiziţia mărfurilor. S-au procurat mărfuri de la persoane fizice în valoare de 4 735 lei. Mărfurile achiziţionate se cuprind în sfera de aplicare a TVA. Notă. Mărimea adaosului comercial aferent mărfurilor procurate alcătuieşte 30%

? ? ? ? 4 735 ?

5. Dispoziţia de casă de plăţi şi calculul contabil. S-a efectuat achitarea cu persoana fizică, ţinîndu-se cont de faptul că potrivit Codului fiscal venitul persoanei fizice se impozitează la sursa de plată cu taxa de 5 % 6. Raportul de gestiune şi registrul casierului. S-au vîndut mărfuri cu plata integrală în

59

?

numerar, inclusiv TVA 7. Factura fiscală. S-au vîndut mărfuri cu plata prin virament posterior, în valoare de 38 700 lei inclusiv taxa pe valoarea adăugată. 8. Extrasul de cont. Furnizorul s-a achitat integral cu cecul din carnetul de cecuri cu limită de sumă 9. Borderoul însoţitor. Numerarul încasat din vînzări s-a depus integral la contul bancar prin intermediul încasatorului (extrasul de cont)

6 600 38 700 38 700 ?

Notă: Utilizînd datele şi calculele efectuate mai sus, reflectaţi în conturi operaţiile economice în varianta în care U.C.A. „Nufărul alb” ţine evidenţa mărfurilor la preţ de achiziţie. Presupuneţi că costul (valoarea de bilanţ) mărfurilor vîndute este identic cu informaţiile obţinute în calculele anterioare, în cazul aplicării procentului mediu de adaos comercial.

Problema 5.9. Evaluaţi cifric efectele erorilor comise la înregistrarea stocurilor asupra costului vînzărilor şi a venitului din vînzări. Prezentaţi aprecierile în tabel 5.10, indicaţi majorările cu semnul „+” şi diminuările cu semnul „-” Date iniţiale: La întreprinderea „Vatra” S.R.L. în procesul de verificare (inventariere) a stocurilor la sfîrşitul perioadei de gestiune sau constatat erori în sumă de 4 500 lei, la determinarea şi reflectarea stocurilor finale. Tabelul 5.9 Informaţia privind stocurile întreprinderii „Vatra” S.R.L. Nr.crt.

Perioada 1 Stocuri finale exagerate cu 4 500 lei

Denumirea indicatorilor

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Venituri din vînzări Stocuri iniţiale Procurări Stocuri disponibile pentru vînzări (consum) Stocuri finale Costul vînzărilor (consumurilor) Profit brut (calculat convenţional)

Perioada 2 Stocuri iniţiale exagerate cu 4 500 lei

Perioada 3 Stocuri corecte

1 500 000 100 000 500 000

1 500 000 500 000

1 500 000 100 000 500 000

104 500

100 000

100 000

Tabelul 5.10 Prezentarea influenţei erorilor asupra costului vînzărilor şi profitului Stocuri Eronate

Perioada 1 Costul vînzărilor

Profitul brut; Profitul net

Perioada 2 Costul vînzărilor

Profitul brut; Profitul net

Perioada 1 Stocuri finale exagerate Perioada 2 Stocuri finale diminuate

Problema 5.10. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice şi indicaţi formulele contabile aferente operaţiunilor economico-financiare. Reflectaţi sumele respective în conturile contabile şi determinaţi existenţa stocurilor de mărfuri şi materiale la sfîrşitul perioadei de gestiune. Informaţii generale privind întreprinderea „Noroc” S.R.L. 1. Întreprinderea „Noroc” S.R.L. produce 2 feluri de produse finite Nr.1 şi Nr.2. 2. Întreprinderea dispune de un magazin propriu în care se practică un adaos comercial de 10% pentru produsele fabricate în întreprindere. Pentru mărfurile procurate mărimea adaosului comercial este liberă. 3. Extras din politica de contabilitate (organizarea contabilităţii stocurilor). 60

3.1. Evidenţa stocurilor de mărfuri şi materiale, cu excepţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, în rapoartele financiare se ţine la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă (V.R.N.). 3.2. Evidenţa stocurilor la intrarea în patrimoniu se ţine la costul de achiziţie. 3.3.Cheltuielile aferente procesului de transport şi aprovizionare se repartizează proporţional valorii stocurilor aprovizionate. 3.4. Pentru evaluarea curentă a stocurilor se folosesc următoarele metode:  materiile prime şi materialele – LIFO;  produsele finite – costul efectiv;  obiectele de mică valoare şi scurtă durată – valoarea rămasă probabilă este stabilită în mărime de 1 % din valoarea de intrare a acestora. 3.5. Stocurile returnate – preţ de valorificare posibil. 3.6. Producţia în curs de execuţie – cost efectiv. 3.7. Evidenţa mărfurilor se ţine la preţul de vînzare cu amănuntul cu evidenţierea adaosului comercial. 3.8. Abaterile cantitativ-valorice constatate la inventarierea stocurilor de mărfuri şi materiale:  lipsurile normate (perisabilităţile naturale) se trec la cheltuielile întreprinderii;  lipsurile supranormă se impută persoanelor vinovate, care restituie pierderile la preţ de piaţă, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă; 4. Informaţii privind detalierea conturilor de stocuri: 4.1. Stocul de materii prime la 01.10.200X: a) materia primă A - 49 850 kg, preţ 1,2 lei/kg = 59 820 lei; b) materia primă B - 82 300 kg, preţ 1,6 lei/kg = 131 680 lei; 4.2. Producţia în curs de execuţie la 01.10.200X: a) producţia în curs de execuţie Nr.1 – cost efectiv, 32 800 lei; b) producţia în curs de execuţie Nr.2 – cost efectiv, 41 750 lei; 4.3. Produsele finite la 01.10.200X: a) produsele Nr.1 – 31 545 unităţi, cost efectiv 2,0 lei/unitate = 63 090 lei; b) produsele Nr.2 – 36 700 unităţi, cost efectiv 3,3 lei/unitate = 121 110 lei; 4.4. Obiectele de mică valoare şi scurtă durată la 01.10.200X: a) 60 unităţi la preţ de 385 lei = 23 100 lei; b) 129 unităţi la preţ de 531 lei = 68 499 lei. Tabelul 5.11 Operaţiunile economice efectuate în timpul lunilor octombrie-decembrie 200X Nr.crt.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1. Nota de contabilitate din 01.10. Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie din contul contabilităţii financiare: o producţia în curs de execuţie Nr.1 o producţia în curs de execuţie Nr.2 Total producţie în curs de execuţie 2. Dispoziţia de plata nr.0254 din 02.10. S-a transferat avans în vederea procurărilor de materii prime, conform contractului încheiat anterior 3. Bonul de consum nr.104 din 04.10. S-au eliberat în producţia de bază materii prime A în cantitate de 20 000 kg, pentru fabricarea produselor Nr.1 4. Factura fiscală nr.140534 din 10.10. S-au primit materii prime de la furnizor, în contul avansului transferat anterior. Factura cuprinde: o materii prime A – 5 000 kg la preţ de 1,2 lei/kg o materii prime B – 22 500 kg la preţ de 1,55 lei/kg Total materii prime

61

32 800 41 750 ? 52 000 ?

? ?

cheltuieli de transport TVA (20 % )

o o

? 2 000 ? ?

Total spre plată 5. Bonul de consum nr.105 din 11.10. S-au eliberat în producţia de bază materii prime B în cantitate de 24 000 kg, pentru fabricarea produselor Nr.2 6. Factura fiscală nr.141524 din 11.10. S-au eliberat cumpărătorilor produse finite în contul avansului încasat anterior (în luna septembrie): o produse Nr.1 - 15 000 unităţi, preţ 3,8 lei/unitate o produse Nr.2 – 25 257 unităţi, preţ 4,15 lei/unitate o TVA (20 %) Total spre plată 1

2

?

? ? ?

3

7. Bonul de consum nr.106 din 12.10. S-au eliberat în producţia de bază materii prime A în cantitate de 7 000 kg, pentru fabricarea produselor Nr.1 8. Calculul contabil din 12.10. S-a efectuat trecerea avansului plătit anterior în contul datoriei privind aprovizionările de materii prime (vezi operaţiunile 2 şi 4) 9. Dispoziţia de plată nr.678 din 12.10. S-a încasat de la furnizor diferenţa din avansul transferat conform dispoziţiei de plată nr.0254 din 02.10. 10. Actul de achiziţie nr.3 din 14.10. S-au procurat de la persoane fizice materii prime A în cantitate de 3 500 kg la preţ de 1,25 lei /kg 11. Calculul contabil din 14.10. S-a calculat impozitul pe venit reţinut la sursa de plată în mărime de 5 % din venitul datorat persoanei fizice 12. Dispoziţia de casă de plăţi nr.204 din 14.10. S-a plătit persoanei fizice pentru materiile prime achiziţionate 13. Factura nr.15 din 04.10 şi declaraţia vamală nr.005413 din 15.10. S-au importat materii prime B în cantitate de 170 000 kg în valoare totală de 15 500 EURO. Taxa în vamă – 5 %, procedurile vamale – 0,25 %. Cheltuielile cu asigurarea pe timpul transportului – 5 200 lei. Taxa pe valoarea adăugată, 20 %.

? ? ? ? ? ? ?

Notă: Cursul oficial al B.N.M. la data importului alcătuia 14, 98 lei pentru 1 EURO

14. Dispoziţiile de plată nr.0255 – 0259 din 15.10. Din disponibilul bănesc de la bancă s-a transferat (vezi operaţia 13):  furnizorului  vamei de stat  companiei de asigurare  bugetului de stat Total transferat

? ? ? ? ?

15. Factura fiscală nr.141525 din 16.10. S-au vîndut produse finite Nr.1 în cantitate de 12 500 unităţi la preţ de 3,9 lei/unitate, taxa pe valoarea adăugată, 20 %

? ?

16. Dispoziţia de plată nr.215 din 17.10 S-au încasat de la clienţi şi înregistrat în contul curent mijloacele băneşti pentru produsele Nr.1 vîndute (vezi operaţiunea 15) 1

2

17. Bonul de consum nr.107 din 18.10. S-au eliberat obiecte de mică valoare şi scurtă durată: o folosite la fabricarea producţiei Nr.1, 50 unităţi la preţ de 385 lei/unitate o folosite la fabricarea producţiei Nr.2, 28 unităţi la preţ de 531 lei/unitate 18. Factura fiscală nr.141526 din 25.10. S-au vîndut cumpărătorilor produse finite Nr.2 în cantitate de 9 000 unităţi la preţ de 4,25 lei/unitate, taxa pe valoarea adăugată, 20% 19. Calcule contabile şi nota de contabilitate din 28.10. S-au înregistrat consumurile directe şi indirecte privind fabricarea: o produselor Nr.1:  salariul muncitorilor

62

? 3

? ? ? ?

29 500

  

? 950 1 700

contribuţii la asigurări sociale şi asistenţa medicală alte materiale uzura utilajului şi a clădirii secţiei o produselor Nr.2:  salariul muncitorilor  contribuţii la asigurări sociale şi asistenţa medicală  alte materiale  uzura utilajului şi a clădirii secţiei 20. Bonul de primire-predare nr.283 din 28.10. S-au predat la depozit: o produse Nr.1 - 36 200 unităţi, cost efectiv____ lei/unitate o produse Nr.2 - 40 400 unităţi, cost efectiv____ lei/unitate Notă: Costul efectiv al produselor fabricate se va calcula, ţinînd cont de consumurile aferente fiecărui produs şi ţinînd cont de producţia în curs de execuţie, care la sfîrşitul lunii alcătuia respectiv: 31. producţia în curs de execuţie Nr.1 32. producţia în curs de execuţie Nr.2

33 200 ? 13 400 2 150

54 500 14 580 ?

21. Calculul contabil din 30.10. S-a calculat şi reflectat costul efectiv (valoarea de bilanţ) al produselor Nr.1 şi Nr.2 vîndute în luna octombrie

1

2

22. Dispoziţia de plată nr.151 din 30.10. S-au încasat de la clienţi mijloace băneşti pentru produsele Nr.2 vîndute (vezi operaţiunea 18) 23. Bonul de predare nr.14 din 30.10. S-au întors la depozit materiale B în cantitate de 500 kg 24. Nota de contabilitate din 31.10. Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la finele lunii la contul contabilităţii financiare: o producţia în curs de execuţie Nr.1 o producţia în curs de execuţie Nr.2 Total producţie în curs de execuţie 25. Nota de contabilitate din 01.11. Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la începutul lunii din contul contabilităţii financiare: o producţia în curs de execuţie Nr.1 o producţia în curs de execuţie Nr.2 Total producţie în curs de execuţie 26. Dispoziţia de plată nr.0260 din 01.11. S-a transferat avans furnizorului în vederea procurării materiilor prime, conform contractului încheiat anterior 27. Factura fiscală nr.014175 din 02.11. şi actul privind abaterile constatate la recepţie nr.4 din 03.11. S-au primit de la furnizor: o materii prime A – 34 500 kg la preţ de 1,15 lei/kg o materii prime B – 14 000 kg la preţ de 1,6 lei/kg o cheltuieli de transport facturate o TVA (20%) Total spre plată La recepţie s-au constatat abateri cantitativ-valorice consemnate în act, şi anume: a) plusuri admise de materii prime B în cantitate de 480 kg b) lipsuri de materii prime A în cantitate de 320 kg, dintre care 120 kg se încadrează în limita normelor de perisabilităţi naturale, iar celelalte din vina furnizorului, care ulterior a acceptat reclamaţia

3

? ?

54 500 14 580 ?

54 500 14 580 ? 80 850

? ? 5 300 ? ?

? ?

63

1

2

3

28. Factura fiscală nr.141527 din 04.11. S-au eliberat clienţilor produse finite, cu plata ulterioară: o produse Nr.1 – 32 750 unităţi, preţ 4,0 lei/unitate o produse Nr.2 – 29 000 unităţi, preţ 5.25 lei/unitate o TVA (20%) Total spre plată

? ? ? ?

29. Bonul de consum nr.108 din 05.11. S-au eliberat materii prime A în cantitate de 55 800 kg, pentru fabricarea produselor Nr.1 30. Bonul de consum nr.109 din 14.11. S-au eliberat materii prime B în cantitate de 148 500 kg pentru fabricarea produselor Nr.2 31. Cecul nr.00014 din 15.11. S-au încasat de la furnizor mijloace băneşti aferente materiilor prime constatate lipsă la recepţie, consemnate în actul nr.4 din 03.11. 32. Factura fiscală nr.141301 din 18.11. S-au procurat mărfuri de la furnizor în valoare de 147 000 lei, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. Adaosul comercial aferent mărfurilor procurate – 35 % 33. Actul privind rezultatele inventarierii nr.8 din 25.11. În rezultatul inventarierii stocurilor au fost constatate şi înregistrate:  plusuri de produse Nr.2, 300 unităţi  plusuri de materii prime B, 1 950 kg  lipsuri de produse Nr.1, 120 unităţi  lipsuri de materii prime A, 45 kg, care se încadrează în limita normelor de perisabilităţi naturale Nota 1: S-a luat decizia ca plusurile de stocuri să se înregistreze la patrimoniul întreprinderii; lipsurile normate să se repartizeze în conformitate cu prevederile politicii de contabilitate Nota 2: Preţurile de piaţă se stabilesc, ţinînd cont de ultimele procurări şi vînzări de asemenea stocuri

? ? ? ?

?

1

2

34. Calcule contabile şi notă de contabilitate din 30.11. S-au înregistrat consumurile directe şi indirecte privind fabricarea: o produselor Nr.1:  salariul muncitorilor  contribuţii la asigurări sociale şi asistenţa medicală  alte materiale 

uzura utilajului şi a clădirii secţiei produselor Nr.2:  salariul muncitorilor  contribuţii la asigurări sociale şi asistenţa medicală  alte materiale  uzura utilajului şi a clădirii secţiei 35. Bonul de intrare nr.284 din 29.11. S-au predat la depozit produsele finite: o produse Nr.1 – 55 300 unităţi, cost efectiv____ lei/unitate o produse Nr.2 – 68 500 unităţi, cost efectiv____ lei/unitate Notă: Costul efectiv al produselor fabricate în luna noiembrie se va calcula, ţinînd cont de consumurile directe şi indirecte aferente fiecărui produs şi ţinînd cont de producţia în curs de execuţie, care la sfîrşitul lunii alcătuia respectiv: a) producţia în curs de execuţie Nr.1 b) producţia în curs de execuţie Nr.2 o

3

8 300 ? 503 600 61 000 ? 8 000 12 150

4680 110500

64

36. Calculul contabil din 29.11. S-a calculat şi reflectat costul efectiv (valoarea de bilanţ) al produselor Nr.1 şi Nr.2 vîndute în luna noiembrie 37. Nota de contabilitate din 30.11. Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la finele lunii la contul contabilităţii financiare: o producţia în curs de execuţie Nr.1 o producţia în curs de execuţie Nr.2 Total producţia în curs de execuţie

?

4 680 110 500 ?

38. Calculul contabil din 30.11. S-a calculat şi înregistrat adaosul comercial aferent mărfurilor aflate în stoc la sfîrşitul lunii

1

2

39. Nota de contabilitate din 01.12. Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la începutul lunii din contul contabilităţii financiare: o producţia în curs de execuţie Nr.1 o producţia în curs de execuţie Nr.2 Total producţia în curs de execuţie

?

3

4 680 110 500 ?

40. Nota de contabilitate din 01.12. Se reflectă adaosul comercial aferent mărfurilor aflate în stoc la începutul lunii 41. Bonul de consum nr.109 din 02.12. S-au eliberat materii prime B în cantitate de 24 300 kg, pentru fabricarea produselor Nr.2 42. Factura fiscală nr.154003 din 03.12. S-au procurat materii prime de la furnizor, cu plata în 2 rate, acontul fiind de 40 % din suma totală: o materii prime A 120 500 kg, la preţ de 1,25 lei/kg o materii prime B 275 300 kg, la preţ de 1,60 lei/kg o cheltuieli de transport o taxa pe valoarea adăugată, 20 % Total spre plată

? ?

9 880 ? ? ?

43. Dispoziţia de plată nr.0261 din 04.12. S-a plătit furnizorului acontul şi prima rată, aferentă stocurilor achiziţionate, conform facturii nr.154003 din 01.12. 44. Bonul de consum nr.110 din 04.12. S-au eliberat materii prime A în cantitate de 85 700 unităţi, pentru fabricarea produselor Nr.1 45. Actul de achiziţie nr.4 din 05.12. S-au procurat de la persoane fizice materii prime A în cantitate de 2 850 kg la preţ de 1,20 lei/kg 46. Calculul contabil din 06.12. S-a calculat impozitul pe venit reţinut la sursa de plată în mărime de 5% din venitul datorat persoanei fizice conform actului nr.4 din 05.12. 47. Factura fiscală nr.131002 din 06.12. S-au procurat de la furnizor materii prime B în cantitate de 36 250 kg la preţ de 1,50 lei/kg, taxa pe valoarea adăugată 20%. Cheltuielile cu descărcarea materiilor prime constituie 850 lei, drept salariu calculat lucrătorilor proprii ai întreprinderii. 48. Bonul de consum nr.111 din 06.12. S-au eliberat materii prime B în cantitate de 200 500 kg, pentru fabricarea produselor Nr.2 1

2

49. Dispoziţia de casă de plăţi nr.205 din 07.12. S-a plătit persoanei fizice pentru materiile prime achiziţionate conform actului nr.4 din 05.12. 50. Bonul de primire-predare nr.15 din 07.12. S-au predat în magazinul propriu produse finite Nr.1 în cantitate de 21 700 unităţi, trecute în componenţa mărfurilor 51. Dispoziţia de plată nr.0262 din 07.12. S-a plătit furnizorului a doua rată datorată conform facturii nr.154003 din 03.12. 52. Bonul de consum nr.112 din 08.12. S-au eliberat materii prime A în cantitate de 32 350 kg, pentru fabricarea produselor Nr.1 53. Factura fiscală nr.001414 din 09.12 şi actul privind abaterile constatate la recepţie nr.5 din 09.12 . S-au procurat de la furnizor materii prime, factura cuprinde: o materii prime A – 41 500 kg la preţ de 1,30 lei/kg o materii prime B – 19 850 kg la preţ de 1,50 lei/kg o cheltuieli de transport o TVA (20%) Total spre plată

65

? ? ?

? ? 3

? ? ? ?

? ? 1 340 ?

La recepţie s-au constatat lipsuri normate de materii prime B în sumă de 420 lei, fără taxa pe valoarea adăugată, fapt constatat şi înregistrat în act

? ?

54. Bonul de primire-predare nr.16 din 08.12. S-au predat în magazinul propriu produse finite Nr.2 în cantitate de 31 200 unităţi, trecute în componenţa mărfurilor 55. Raportul gestionarului nr.105 şi dispoziţia de casa de încasări nr.015 din 11.12. S-au vîndut mărfuri cu plata integrală în numerar prin magazinul propriu, în sumă de 98 994 lei, inclusiv taxa pe valoarea adăugată 56. Dispoziţia de casă de plăţi nr.205 şi borderoul însoţitor nr.151 din 11.12. S-au predat la bancă, prin intermediul încasatorului, mijloacele băneşti în sumă de 98 000 lei încasate din vînzarea mărfurilor 57. Dispoziţia de plată nr.0263 din 12.12. S-a plătit furnizorului suma datorată conform facturii nr.001414 din 09.12. 58. Factura fiscală nr.431401 din 13.12. S-au procurat mărfuri de la furnizor în valoare de 165 378 lei, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. Adaosul comercial aferent mărfurilor procurate 28% 1

2

? ?

98 000 ? ? 3

59. Bonul de consum nr.113 din 13.12. S-au eliberat materii prime B în cantitate de 151 800 kg, pentru fabricarea produselor Nr.2 60. Nota de contabilitate şi extrasul de cont din 15.12. S-a înregistrat în contul curent bancar suma predată din vînzarea mărfurilor 61. Bonul de consum nr.114 din 19.12. S-au eliberat materii prime A în cantitate de 43 700 kg, pentru fabricarea produselor Nr.1 62. Factura fiscală nr.141528 din 20.12. S-au vîndut cumpărătorilor produse finite, achitarea se va efectua ulterior: o produse Nr.1 – 60 500 unităţi, preţ 3,80 lei/unitate o produse Nr.2 – 79 850 unităţi, preţ 4,95 lei/unitate o TVA (20%) Total spre plată 63. Raportul de gestiune şi dispoziţia de casă de încasări nr.016 din 21.12. S-a înregistrat numerarul încasat din vînzarea mărfurilor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată 64. Dispoziţia de casă de plăţi nr.206 şi borderoul însoţitor nr.152 din 21.12. S-au predat la bancă, prin intermediul încasatorului, mijloacele băneşti în sumă de 84 690 lei încasate din vînzarea mărfurilor 65. Factura fiscală nr.234178 şi bonul de primire nr.285 din 22.12. Cumpărătorul a returnat o parte din produsele Nr.2 livrate în cantitate de 5 300 unităţi pe motivul rebutului. Potrivit estimărilor efectuate valoarea de valorificare posibilă a produselor returnate constituie 2,38 lei/unitate 66. Dispoziţia de plată nr.005234 din 24.12. S-au încasat de la clienţi mijloacele băneşti pentru produsele Nr.1 şi Nr.2 vîndute (vezi operaţiunile 62 şi 65) 67. Calcule contabile şi nota de contabilitate din 28.12. S-au înregistrat consumurile directe şi indirecte privind fabricarea: o produselor Nr.1:  salariul muncitorilor  contribuţii la asigurări sociale şi asistenţa medicală  alte materiale  uzura utilajului şi a clădirii secţiei 1

2

o

   

produselor Nr.2: salariul muncitorilor contribuţii la asigurări sociale şi asistenţa medicală alte materiale uzura utilajului şi a clădirii secţiei

68. Bonul de primire-predare nr.285 din 28.12. S-au predat şi primit la depozit: o produse Nr.1 – 104 548 unităţi, cost efectiv ___ lei/unitate o produse Nr.2 – 644 479 unităţi, cost efectiv ___ lei/unitate Notă: Costul efectiv al produselor fabricate în luna decembrie se va calcula, ţinînd cont de consumurile directe şi indirecte aferente fiecărui produs şi ţinînd cont de producţia în curs de execuţie, care la sfîrşitul lunii alcătuia respectiv:

66

? 98 000 ? ? ? ? ? 84 690 84 690

? ?

98 000 ? 18 700 7 300 3

13 800 ? 9 000 1 950 ? ?

a) producţia în curs de execuţie Nr.1 b) producţia în curs de execuţie Nr.2 97 800 250 115 69. Calculul contabil din 29.12. S-a determinat adaosul comercial aferent mărfurilor vîndute (după metoda procentului mediu) 70. Calculul contabil din 29.12. S-a calculat şi înregistrat costul efectiv (valoarea de bilanţ) al mărfurilor vîndute 71. Calculul contabil din 30.12. S-a calculat şi reflectat costul efectiv (valoarea de bilanţ) al produselor Nr.1 şi Nr.2 vîndute în luna decembrie 72. Nota de contabilitate din 30.12. Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la finele lunii la contul contabilităţii financiare: o producţia în curs de execuţie Nr.1 o producţia în curs de execuţie Nr.2 Total pe jurnal

? ? ?

97 800 250 115 ?

Notă: Operaţiunile economico-financiare privind unele decontări sau calcule care nu sunt stipulate separat în condiţiile problemei, dar pot apărea pe parcursul rezolvării, se înregistrează de sine stătător.

67

TESTE 1.

La o întreprindere a fost înregistrată o aprovizionare de materii prime, factura cuprinzînd: cost de achiziţie 152 300 lei, cheltuielile de transport 5 200 lei, cheltuielile privind asigurarea în timpul transportului 3 750 lei, TVA 20 %. Prezentaţi înregistrările contabile. Precizaţi valoarea de achiziţie (intrare) corectă aferentă materiilor prime aprovizionate: a)152 300 lei; b)157 300 lei; c)161 250 lei; d)193 500 lei;

2. Situaţia sortimentului de materiale se prezintă astfel: Intrări la 1.10 100 buc × 10 lei Intrări la 13.10 1000 buc. × 11 lei 21.10 800 buc. ×12 lei Ieşiri 18.10 700 buc. 27.10 900 buc. Potrivit evaluării FIFO, valoarea de ieşire a materialelor alcătuia: prima ieşire: a doua ieşire: a) 7 000 lei; a) 10 400lei; b) 7 600 lei; b) 9 000 lei; c) 7 700 lei; c) 10 800 lei. 3.

Potrivit metodei LIFO, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la: a) costul de achiziţie al primului lot intrat; b) costul de achiziţie al lotului următor în ordine cronologică; c) costul de achiziţie al lotului anterior; d) costul de achiziţie al ultimului lot intrat. 4. Indicaţi înregistrarea contabilă corectă privind distrugerea unui stoc de mărfuri din cauza unei calamităţi naturale: a) Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, Ct 217 „Mărfuri”; b) Dt 723 „Pierderi excepţionale”, Ct 216 „Produse finite”; c) Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie”, Ct 217„Mărfuri”; d) Dt 723 „Pierderi excepţionale”, Ct 217„Mărfuri”; e) Dt 712 „Cheltuieli comerciale”, Ct 217„Mărfuri”. 5.

Întreprinderea dispune de următoarele informaţii privind stocul de obiecte de mică valoare şi scurtă durată la sfîrşitul perioadei de gestiune: valoarea de intrare (procurare) 12 300 lei; suma uzurii aferente calculate 7 500 lei; valoarea rămasă probabilă 1%. Precizaţi valoarea corectă cu care sunt înscrise stocurile de obiecte de mică valoarea şi scurtă durată în bilanţul contabil întocmit la sfîrşitul perioadei de gestiune: 33. 12 300 lei; 34. 7 500 lei; 35. 4 677 lei; 36. 4 800 lei; 37. nu sunt înscrise în bilanţ; 38. nici o variantă precedentă nu este corectă. 68

6.

Stabilirea producţiei în curs de execuţie prin metoda contabilă constă în determinarea acesteia, folosind datele contabilităţii de gestiune în următoarea relaţie: a)Producţia în curs de execuţie = Producţia în curs de execuţie la începutul lunii + Consumurile efectuate în cursurile lunii b)Producţia în curs execuţie = Producţia în curs de execuţie la începutul lunii + Consumurile efectuate în cursul lunii – Consumurile aferente producţiei în curs de execuţie la sfîrşitul lunii c)Producţia în curs de execuţie = Producţia în curs de execuţie la începutul lunii + Consumurile aferente producţiei în curs de execuţie la sfîrşitul lunii

7.

Care din formulele contabile de mai jos nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată? a) Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale”, Ct 211 „Materiale”, Reflectarea diferenţei dintre costul (valoarea de intrare) stocurilor de mărfuri şi materiale şi valoarea realizabilă netă; b) Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale”, Ct 211 „Materiale”, Valoarea materiilor prime constatate lipsă la inventar; c) Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale”, Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, Eliberarea obiectelor de mică valoarea şi scurtă durată în serviciul administrativ. 8.

Potrivit următoarelor informaţii privind inventarierea stocurilor de produse finite precizaţi suma şi înregistrarea contabilă corectă referitoare la regularizarea stocului de produse. Stocul efectiv al produselor finite – 1 400 500 lei, iar potrivit datelor contabilităţii, valoarea de bilanţ a acestora alcătuieşte 1 500 500 lei. a) Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” 100 000 lei, Ct 216 „Produse finite” 100 000 lei, b) Dt 612 „Alte venituri operaţionale” 1 500 000 lei, Ct 216 „Produse finite” 1 500 000 lei, c) Dt 216 „Produse finite” 100 000 lei, Ct 612 „Alte venituri operaţionale” 100 000 lei.

9.

Dispuneţi de următoarele informaţii privind obiectele de mică valoare şi scurtă durată: stocul scriptic 14 800 lei; stocul faptic 12 300 lei. Care din formulele contabile indicate reflectă corect rezultatul inventarului fizic? a) Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” 2 500 lei, Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” 2 500 lei; b) Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” 14 800 lei, Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” 14 800 lei; c) Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” 12 300 lei, Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” 12 300 lei; d) Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” 2 500 lei, Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” 2 500 lei; e) Dt 612 „Alte venituri operaţionale” 2 500 lei, Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” 2 500 lei.

10.

În timpul perioadei de gestiune s-au folosit produse finite pentru acţiuni de protocol în limita cheltuielilor prevăzute de lege pentru protocol, reclamă şi publicitate în sumă de 1 500 lei. Indicaţi formula contabilă corectă care reflectă folosirea produselor în acest scop: 69

d) Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 216 „Produse” e) Dt 612 „Alte venituri operaţionale” Ct 216 „Produse” f) Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 216 „Produse”

11.

1 500 lei, 1 500 lei; 1 500 lei, 1 500 lei; 1 500 lei, 1 500 lei.

Dispuneţi de următoarele informaţii: un client a returnat o parte din produsele procurate şi achitate în valoare de 6 000 lei, inclusiv TVA, constatate drept rebut; valoarea posibilă de utilizare a fost stabilită în mărime de 40 % din valoarea de vînzare facturată. Indicaţi înregistrările corecte privind reflectarea operaţiunilor aferente returnării:

a) Dt 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute” Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” Ct 221„Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Dt 216 „Produse” Ct 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute” Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Ct 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute” Dt 242 „Contul de decontare” Ct 221„Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

5 000 lei, 5 000 lei; 1 000 lei, 1 000 lei; 2 000 lei, 2 000 lei; 3 000 lei, 3 000 lei; 6 000 lei, 6 000 lei;

b) Dt 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute” 5 000 lei, Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt” 5 000 lei; Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 1 000 lei, Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt” 1 000 lei; Dt 216 „Produse” 2 000 lei, Ct 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute” 2 000 lei; Dt 712 „Cheltuieli comerciale” 3 000 lei, Ct 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute” 3 000 lei; Dt 539 „Alte datorii pe termen scurt” 6 000 lei, Ct 242 „Contul de decontare” 6 000 lei; c) nici o variantă precedentă nu este corectă (indicaţi înregistrările corecte). 12. În timpul perioadei de gestiune o întreprindere cumpără mărfuri, costul de achiziţie al cărora este de 65 000 lei, inclusiv TVA 20 %, pe care le revinde cu preţul de vînzare 81 250 lei + TVA 20 %. În contul de profit şi pierderi trebuie să figureze: a) cheltuielile privind mărfurile 65 000 lei; veniturile din vînzarea mărfurilor 81 250 lei; profitul din vînzarea mărfurilor 16 250 lei; b) costul mărfurilor vîndute 65 000 lei; c) rezultatul din vînzarea mărfurilor 16 250 lei; d) cifra de afaceri 81 250 lei. 13.

Dispuneţi de următoarele informaţii privind stocul de mărfuri la sfîrşitul perioadei de gestiune: costul de achiziţie 634 500 lei, adaosul comercial 129 000 lei, TVA aferentă 152 700 lei, preţ de vînzare inclusiv TVA 916 200 lei. Precizaţi valoarea cu care sunt înscrise stocurile de mărfuri în bilanţul întocmit la sfîrşitul perioadei de gestiune: 70

e) f) g) h)

916 200 lei; 787 200 lei; 634 500 lei; 763 500 lei.

14.

Care din formulele contabile de mai jos nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată? a) Dt 242 „Contul de decontare”, Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, Suma încasată de la client care a efectuat plata pentru produsele finite vîndute cu cecul din carnetul de cecuri cu limita de sumă; b) Dt 244 „Conturi speciale la bănci”, Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, Suma încasată de la client, care a efectuat plata pentru produsele finite vîndute, cu cecul din carnetul de cecuri cu limita de sumă; c) Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, Ct 216 „Produse”, Valoarea de bilanţ a produselor finite vîndute clienţilor; d) Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale”, Ct 215 „Producţia în curs de execuţie”, Valoarea de bilanţ a producţiei în curs de execuţie vîndută clienţilor; e) Dt 723 ”Pierderi excepţionale”, Ct 215 „Producţia în curs de execuţie”; Valoarea producţiei în curs de execuţie folosită în scopuri de publicitate. 15.

Indicaţi formula contabilă corectă privind reflectarea adaosului comercial aferentă mărfurilor aflate în stoc la sfîrşitul perioadei de gestiune: a) Dt 217 „Mărfuri”, Ct 821 „Producţia de bază”; b) Dt 217 „Mărfuri”, Ct 521 „Datorii pe termen scurt faţa de părţile legate”; c) Dt 217 „Mărfuri”, Ct 612 „Alte venituri operaţionale”.

71

Capitolul 6. CONTABILITATEA CREANŢELOR Problema 6.1. Întocmiţi formulele contabile aferente livrării mărfurilor, calculării şi achitării TVA, indicaţi documentele în baza cărora au fost efectuate operaţiunile respective în următoarele situaţii: a) beneficiarul a achitat plata prin virament; b) beneficiarul a achitat plata în numerar. Date iniţiale: Întreprinderea „Succes” S.R.L. a livrat mărfuri cu achitarea ulterioară în valoare totală de 9360 lei, inclusiv TVA – 20%. Costul mărfurilor livrate constituie 5 900 lei. Problema 6.2. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice. Indicaţi documentele justificative în baza cărora operaţiunile economice se reflectă în conturile contabile. Date iniţiale: Întreprinderea „Succes” S.R.L. a livrat întreprinderii „Credo” S.A. mărfuri în valoare de 12 000 lei, inclusiv TVA – 2 000 lei. Totodată, întreprinderea „Credo” S.A., pentru achitarea mărfurilor primite, a prestat întreprinderii „Succes” S.R.L. servicii de transport în valoare de 3 600 lei, inclusiv TVA – 600 lei. Suma datoriei rămase a fost achitată contra mijloace băneşti prin virament. Problema 6.3. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice pe perioada decembrie 200X – ianuarie 200X+1. Date iniţiale: Conform contractelor încheiate cu clienţii săi, întreprinderea „Vitas” S.R.L. acordă reduceri de preţ în următoarele condiţii: - 10% – la achitarea imediată; - 5% – la achitarea în decurs de 10 zile lucrătoare; - 2% – la achitarea în decurs de 20 zile lucrătoare. Tabelul 6.1 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Vitas” S.R.L. Nr.crt.

Data

Conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

4

1. 06.12.200X 2. 10.12.200X 3. 11.12.200X 4. 12.12.200X 5. 06.12.200X12.12.200X 6. 20.12.200X 7. 09.01.200X+1 8. 25.01.200X+1 9. 09.01.200X+125.01.200X+1

S-au livrat mărfuri întreprinderii „Sigma” S.A., inclusiv TVA – 20% S-au livrat mărfuri întreprinderii „Beta” S.R.L., cu achitare imediată, inclusiv TVA – 20% S-au livrat mărfuri întreprinderii „Alfa” S.R.L., inclusiv TVA – 20% Întreprinderea „Sigma” S.A. a achitat mărfurile procurate prin contul de decontare Reflectarea reducerilor de preţ şi ajustarea sumei TVA

12 900

S-au livrat mărfuri întreprinderii „Gama” S.R.L., inclusiv TVA – 20% Întreprinderea „Alfa” S.R.L. a achitat mărfurile procurate prin contul de decontare Întreprinderea „Gama” S.R.L. a achitat mărfurile procurate prin contul de decontare Reflectarea reducerilor de preţ şi ajustarea sumei TVA

33 000

21 000 70 000 ? ?

? ? ?

Problema 6.4. Reflectaţi în conturi operaţiunile economice din luna octombrie 200X şi calculaţi soldurile la sfîrşitul lunii pe conturile 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” şi 222 „Corecţii la datorii dubioase”. 72

Date iniţiale: La 30.09.200X soldurile conturilor constituiau:  221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 50 000 lei;  222 „Corecţii la datorii dubioase” – 15 000 lei. În luna octombrie 200X întreprinderea „Speranţa” S.R.L. a fost declarată insolvabilă, iar creanţa acesteia în mărime de 8 000 lei a fost anulată pe seama rezervei create. Întreprinderea „Vega” S.R.L., declarată anterior insolvabilă, şi-a anunţat capacitatea de plată şi a transferat 5 000 lei pentru achitarea creanţei sale. Problema 6.5. Contabilizaţi operaţiunile economice şi determinaţi soldul final al contului 222 „Corecţii la datorii dubioase”. Date iniţiale: Soldul iniţial al contului 222 „Corecţii la datorii dubioase” constituie 560 lei. Pe parcursul anului au avut loc următoarele operaţiuni economice: a) formarea rezervei pentru datoriile dubioase – 10 000 lei; b) anularea creanţelor dubioase pe seama rezervei create – 4 000 lei; c) întreprinderea „Progres” S.R.L., declarată anterior insolvabilă, şi-a anunţat capacitatea de plată. Creanţa acesteia constituia 2 000 lei. Problema 6.6. Calculaţi rezerva pentru datoriile dubioase şi determinaţi soldul final al contului 222 „Corecţii la datorii dubioase”. Date iniţiale: Întreprinderea „Toamna de aur” S.R.L. a grupat creanţele comerciale după termenul de achitare a acestora şi pentru fiecare grupă a stabilit următoarele cote procentuale:

Tabelul 6.2 Gruparea creanţelor comerciale Termenul de achitare La vedere Restante 1-30 zile Restante 31-60 zile Restante 61-90 zile Restante mai mult de 91 zile Total

Suma creanţelor comerciale, lei 200 000 500 000 80 000 30 000 5 000

Cota creanţelor dubioase, % 1 2 15 25 50 X

Rezerve pentru datorii dubioase, lei

Soldul iniţial al contului 222 „Corecţii la datorii dubioase” constituie 6 000 lei. Problema 6.7. Calculaţi rezerva pentru datoriile dubioase, întocmiţi formulele contabile necesare şi determinaţi soldul final al contului 222 „Corecţii la datorii dubioase”. Date iniţiale: Întreprinderea „Artima” S.A. a grupat creanţele comerciale după termenul de achitare şi pentru fiecare grupă a stabilit următoarele cote procentuale: Tabelul 6.3 Gruparea creanţelor comerciale Termenul de achitare La vedere Restante 1-30 zile

Suma creanţelor comerciale, lei 780 000 200 000

Cota creanţelor dubioase, % 2 3

73

Rezerve pentru datorii dubioase, lei

Restante 31-60 zile Restante 61-90 zile Restante mai mult de 91 zile Total

150 000 80 000 45 000

17 20 45 X

Soldul iniţial al contului 222 „Corecţii la datorii dubioase” constituie 74 000 lei. Pe parcursul anului au avut loc următoarele operaţiuni economice: 1) întreprinderea „Bravo” S.R.L. a fost declarată insolvabilă, iar creanţa acesteia în mărime de 7 000 lei a fost anulată pe seama rezervei create; 2) întreprinderea „Codru” S.R.L., declarată anterior insolvabilă, şi-a anunţat capacitatea de plată. Creanţa acesteia constituia 6 500 lei. Problema 6.8. Calculaţi rezerva pentru datoriile dubioase şi determinaţi soldul final al contului 222 „Corecţii la datorii dubioase”. Date iniţiale: La întreprinderea „Noroc” S.A. pierderile condiţionate de creanţele dubioase în ultimii trei ani au constituit: Tabelul 6.4 Pierderi aferente creanţelor dubioase la întreprinderea „Noroc” S.A. Anul

200X-III 200X-II 200X-I Total

Suma creanţelor comerciale, lei

Suma pierderilor aferente creanţelor dubioase, lei

270 000 310 000 305 000

Ponderea pierderilor aferente creanţelor dubioase în suma totală a creanţelor comerciale, %

8 900 9 250 7 320

Soldul creanţelor aferente facturilor comerciale la sfîrşitul anului 200X constituie 320 000 lei, iar reducerile de preţ acordate pe parcursul anului 200X – 8 900 lei. La începutul anului 200X contul 222 „Corecţii la datorii dubioase” avea sold creditor în mărime de 250 lei. Problema 6.9. Calculaţi rezerva pentru datoriile dubioase şi întocmiţi formulele contabile necesare. Date iniţiale: Întreprinderea „Credo” S.A. dispune de următoarea informaţie privind creanţele comerciale şi pierderile aferente creanţelor dubioase. Tabelul 6.5 Pierderi aferente creanţelor dubioase la întreprinderea „Credo” S.A. Anul

200X-III 200X-II 200X-I Total

Suma creanţelor comerciale, lei

Suma pierderilor aferente creanţelor dubioase, lei

300 000 420 000 330 000

Ponderea pierderilor aferente creanţelor dubioase în suma creanţelor comerciale, %

3 010 5 080 2 460

Soldul contului 222 „Corecţii la datorii dubioase” la 01.01.200X constituia 700 lei. În trimestrul I al anului 200X întreprinderea „Credo” S.A. a vîndut produse în valoare de 600 000 lei. Reducerile de preţ acordate au constituit 3 000 lei, iar returnările de produse – 1 500 lei.

74

Problema 6.10. Întocmiţi formulele contabile aferente operaţiunilor ce ţin de crearea rezervei şi de decontarea creanţelor dubioase (inclusiv avansul acordat). Calculaţi soldul la contul 222 „Corecţii la datorii dubioase” la 31 decembrie 200X. Reflectaţi suma TVA destinată trecerii în cont. Date iniţiale: La 1 ianuarie 200X întreprinderea „Comoara” S.A. dispunea de o rezervă privind creanţele dubioase în mărime de 38 450 lei. Pe parcursul anului 200X întreprinderea „Spicul” S.A. a cărei creanţă constituia 12 500 lei a fost declarată insolvabilă (creanţa nu este recunoscută spre deducere în scopuri fiscale), iar întreprinderea „Pace” S.R.L. a cărei creanţa constituia 11 250 lei (creanţa este recunoscută spre deducere în scopuri fiscale) a falimentat. Totodată, întreprinderea „Comoara” S.A. nu a fost în stare să recupereze avansul acordat anterior întreprinderii „Sigma” S.R.L. în mărime de 5 600 lei. Politica de contabilitate a întreprinderii „Comoara” S.A. prevede crearea rezervei pentru acoperirea creanţelor dubioase în mărime de 1,2 % din soldul creanţelor comerciale la finele perioadei de gestiune. La sfîrşitul anului 200X soldul creanţelor comerciale ale întreprinderii „Comoara” S.A. a constituit 1 578 050 lei. Problema 6.11. Întocmiţi formulele contabile necesare. Calculaţi soldul final pe numărul contului 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”. Date iniţiale: Conform Declaraţiei privind impozitul pe venit al persoanei ce practică activitate de întreprinzător pe anul 200X-1 suma impozitului pe venit a constituit 25 200 lei. În anul 200X întreprinderea „Vara” S.A. a efectuat 4 plăţi în avans a impozitului pe venit egale fiecare cu 1/4 din suma impozitului pe venit determinată în anul 200X-1. La sfîrşitul anului 200X a fost efectuat calculul definitiv al impozitului pe venit care a constituit 21 200 lei. Problema 6.12. Întocmiţi formulele contabile privind calcularea şi achitarea impozitului pe venit pe parcursul şi la finele perioadei de gestiune. Date iniţiale: La întreprinderea „Artima” S.R.L. suma impozitului pe venit în anul 200X-1, conform Declaraţiei privind impozitul pe venit al persoanei ce practică activitate de întreprinzător a constituit 36 000 lei. Pe parcursul anului 200X întreprinderea a achitat impozitul pe venit în patru tranşe trimestriale, fiecare fiind egală cu 1/4 din suma impozitului pe venit al anului precedent. La sfîrşitul anului 200X s-a constatat că suma efectivă a impozitului pe venit este de 39 750 lei. Problema 6.13. Determinaţi mărimea cheltuielilor de deplasare şi contabilizaţi operaţiunile respective. Date iniţiale: Pe perioada 15.01.200X – 18.01.200X I.Lungu, lucrător al secţiei marketing a întreprinderii „Bunătatea” S.A. situate în or. Bălţi, s-a aflat în deplasare de serviciu în oraşul Chişinău. Pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare la 14 ianuarie 200X titularului de avans i-a fost eliberată în numerar suma de 500 lei. La sosirea din deplasare I.Lungu a anexat la decontul de avans următoarele documente: a) biletele de călătorie (tur-retur) – 60 lei; b) chitanţa nr.22 din 16.01.200X pentru convorbire telefonică – 10 lei; c) chitanţa privind cazarea – 150 lei. Problema 6.14. Determinaţi mărimea cheltuielilor de deplasare şi contabilizaţi operaţiunile respective. Date iniţiale: S.Cojocari, angajat al întreprinderii „Nord-invest” S.A., a plecat într-o deplasare de serviciu în oraşul Kiev pe o perioadă de 11 zile (05.04.200X-16.04.200X). În acest scop el a primit pe data de 04.04.200X un avans în sumă de 400 dolari S.U.A. şi 300 lei. La sosirea din deplasare S.Cojocari a întocmit decontul de avans la care a anexat următoarele documente: 75

1) biletele de călătorie (tur-retur) – 270 lei; 2) contul de cazare în hotel – 2 300 grivne ucrainene. Cursul oficial stabilit de BNM la 04.04.200X a fost de 12,5 lei pentru un dolar S.U.A. şi 2,43 lei pentru o grivnă ucraineană. Diurna pentru deplasarea în Kiev stabilită de Guvernul Republicii Moldova constituie 15 dolari S.U.A., iar plafonul de cazare – 70 dolari S.U.A. Suma cheltuielilor efectuate din mijloace proprii a fost restituită angajatului din casierie în lei. Problema 6.15. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice şi Registrul nr.2.2 pe luna martie 200X. Indicaţi documentele justificative în baza cărora operaţiunile economice se reflectă în conturile contabile. Date iniţiale: La 01.03.200X întreprinderea „Bravo” S.R.L. dispunea de următoarele creanţe pe termen scurt: a) creanţe aferente facturilor comerciale: - „Marat” S.R.L. – 6 000 lei, - „Fenix” S.A – 23 000 lei; b) avansuri pe termen scurt acordate: - „Vitamina” S. A. – 240 000 lei. Tabelul 6.6 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Bravo” S.R.L. Nr.crt.

Conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1. S-au livrat sucuri întreprinderii „Marat” S.R.L., inclusiv TVA – 20% 2. S-au livrat gemuri companiei „Frego” S.R.L., inclusiv TVA – 20% 3. S-a încasat avans de la societatea „Iubiţi copiii” în scopul livrării produselor 4. S-au livrat produse societăţii „Iubiţi copiii”, inclusiv TVA – 20%: 5. S-a trecut în cont suma TVA aferentă avansului primit de la societatea „Iubiţi copiii” 1

2

6. S-a stins creanţa pe seama avansului primit de la societatea „Iubiţi copiii” 7. S-a achitat integral creanţa societăţii „Iubiţi copiii” 8. S-a încasat prin virament creanţa întreprinderii „Marat” S.R.L. 9. S-au livrat sucuri întreprinderii „Life” S.A. în contul avansului primit anterior 10. S-a stins creanţa pe seama avansului primit de la „Life” S.A. 11. S-a trecut în cont suma TVA aferentă avansului primit de la „Life” S.A. 12. S-a recepţionat materie primă de la întreprinderea „Vitamina” S.A. din contul avansului acordat anterior, inclusiv TVA – 20% 13. S-a stins creanţa companiei „Frego” S.R.L. cu datoria provenită anterior

12 000 360 000 42 000 72 000 ? 3

? ? ? 22 600 ? ? 230 000 280 000

Problema 6.16. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice pe luna iulie 200X. Indicaţi documentele justificative în baza cărora operaţiunile economice se reflectă în conturile contabile. Date iniţiale: Tabelul 6.7 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Sirius Consulting” S.R.L. Nr.crt. 1

Conţinutul operaţiunilor economice 2 1. În perioada 20-25.03.200X au fost prestate servicii de traduceri, inclusiv TVA – 20% 2. S-a încasat în avans plata de arendă de la întreprinderea „Extra” S.R.L. pentru arenda operaţională a oficiilor pe o perioadă de 6 luni (inclusiv reţinere 5%) 3. S-a calculat TVA din avansul primit de la întreprinderea „Extra” S.R.L.

76

Suma, lei 3 6 900 20 700 ?

1 2 4. S-a reflectat impozitul pe venit în mărime de 5% reţinut la sursa de plată din suma avansului primit (fără TVA) 5. S-a calculat plata pentru luna iulie aferentă transmiterii în arendă oficiilor întreprinderii „Extra” S.R.L, inclusiv TVA – 20% 6. S-a stins creanţa întreprinderii „Extra” S.R.L. pe seama avansului primit 7. S-a trecut în cont suma TVA aferentă avansului primit de la întreprinderea „Extra” S.R.L. 8. S-a încasat creanţa întreprinderii „Bis” S.R.L. pentru serviciile de consultanţă prestate 9. Au fost prestate servicii informaţionale companiei franceze „La vie” în valoare de 300 euro (cursul = 15,6315 lei/euro)

3 ? ? ? ? 3 900 ?

Problema 6.17. În baza datelor din problema 6.16 şi a informaţiei suplimentare întocmiţi Declaraţia privind TVA pentru luna iulie (formular tipizat) şi completaţi Factura fiscală eliberată întreprinderii „Extra” S.R.L. Informaţie suplimentară:  rechizitele întreprinderii „Sirius Consulting” S.R.L. – str. Cuza-Vodă, 18, codul fiscal 14798564. nr.de înregistrare în calitate de plătitor TVA – 0547812, nr.contului de decontare 2224120000689 la BCA „Victoriabank” S.A. filiala nr.4, codul băncii – 280101749;  rechizitele întreprinderii „Extra” S.R.L. – str. Căpriana, 20, cod fiscal 20503015, nr.de înregistrare în calitate de plătitor TVA – 0326514, BCA „Moldova Agroindbanc” S.A., filiala nr.11, nr.contului de decontare 222511000001111, codul băncii – 280101701;  data eliberării facturii fiscale – 14.07.200X;  suma procurărilor în luna iulie – 75 000 lei, TVA aferentă procurărilor – 15 000, suma TVA destinată trecerii în cont din perioada precedentă – 3 200 lei.

77

TESTE 1. În componenţa creanţelor pe termen scurt nu se includ: a) facturile de primit; b) avansurile acordate; c) avansurile primite; d) facturile de achitat. 2. La întocmirea bilanţului contabil creanţele pe termen scurt se reflectă la: a) valoarea uzurabilă; b) valoarea rămasă; c) valoarea nominală; d) valoarea reevaluată. 3. Termenul general de prescripţie stabilit de Codul Civil constituie: a) un an; b) trei ani; c) doi ani; d) şase luni. 4. În cazul în care pe conturile de creanţe se înregistrează un sold creditor, acesta: a) se trece la venituri; b) se înregistrează la datorii; c) se trece la cheltuieli; d) se reflectă în bilanţ cu semnul „-”. 5. Cheltuielile aferente constituirii rezervelor privind datoriile dubioase se reflectă în componenţa: a) cheltuielilor activităţii operaţionale; b) cheltuielilor activităţii investiţionale; c) cheltuielilor activităţii financiare; d) cheltuielilor excepţionale. 6. Formula contabilă Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Ct 222 „Corecţii la datorii dubioase” semnifică: a) restabilirea creanţei declarată anterior dubioasă; b) decontarea creanţei dubioase pe seama rezervei create anterior; c) crearea rezervei privind datoriile dubioase; d) nici un răspuns precedent nu este corect. 7. Soldul contului 222 „Corecţii la datoriile dubioase” se reflectă pe postul 270 „Corecţii la datorii dubioase” a Bilanţului contabil şi: a) majorează activul bilanţului contabil; b) micşorează activul bilanţului contabil; c) majorează activul şi pasivul bilanţului contabil; d) nu are nici o influenţă asupra activului şi pasivului bilanţului contabil. 8. La 08.07.200X întreprinderea „Vinex” S.A. a exportat mărfuri în valoare de 15 000 $ la cursul 12,67 lei/$. La 31.09.200X cursul leului faţă de dolarul S.U.A. a constituit 13,02 lei/$, iar la 31.12.200X – 12,89 lei/$. Care va fi suma reflectată în componenţa creanţelor aferente facturilor comerciale din Bilanţul contabil în anul 200X, dacă soldul creanţelor comerciale la începutul anului 200X era egal cu zero şi alte operaţiuni aferente creanţelor comerciale în anul 200X nu au fost efectuate? a) 193 350 lei; 78

b) c) d)

190 050 lei; 195 300 lei; nici un răspuns precedent nu este corect.

9. La sfîrşitul perioadei de gestiune întreprinderea „Vega” S.R.L. dispune de următoarea informaţie:  datorii comerciale faţă de întreprinderea „Vitas” S.R.L. – 120 000 lei;  creanţe ale întreprinderii „Vitas” S.R.L. – 80 000 lei;  avansuri primite de la întreprinderea „Arima” S.R.L. – 90 000 lei;  avansuri acordate întreprinderii „Credo” S.A. – 27 000 lei;  creanţe privind arenda operaţională ale întreprinderii „Noroc” S.A. – 8 000 lei. Creanţa întreprinderii „Vitas” S.R.L. a fost stinsă din contul datoriilor în sumă totală. În Bilanţul contabil al întreprinderii „Vega” S.R.L. totalul subcapitolului 2.2 „Creanţe pe termen scurt” va fi egal cu: a) 325 000 lei; b) 205 000 lei; c) 35 000 lei; d) nici un răspuns precedent nu este corect. 10. Determinaţi formula contabilă corectă aferentă plăţii în avans a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător, indicînd denumirea conturilor: a) Dt 731 b) Dt 242 c) Dt 225 d) Dt 534 Ct 534 Ct 225 Ct 242 Ct 252. 11. Formula contabilă Dt 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” semnifică: a) trecerea în cont a sumei TVA; b) calcularea TVA aferentă avansului primit; c) calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi achitat în avans; d) calcularea TVA aferentă mărfurilor importate. 12. La procurarea materialelor prin intermediul titularului de avans cu eliberarea avansului în prealabil se întocmeşte formula contabilă (indicaţi denumirea conturilor): a) Dt 227 b) Dt 211 c) Dt 534 d) Dt 534 e) Dt 211 Ct 211 Ct 534 Ct 227 Ct 211 Ct 227 13. Recuperarea daunei materiale de către gestionarul întreprinderii înregistrate ca plătitor de TVA se consideră livrare impozabilă: a) cu aplicarea cotei TVA 0 %; b) cu aplicarea cotei TVA 20 %; c) scutită de TVA; d) nici un răspuns precedent nu este corect. 14. Care din afirmaţiile următoare este justă: a) suma cheltuielilor de deplasare ce depăşeşte normele stabilite de Guvernul Republicii Moldova nu se permit spre deducere; b) suma cheltuielilor de deplasare ce depăşeşte normele stabilite de Guvernul Republicii Moldova majorează venitul impozabil; c) suma cheltuielilor de deplasare ce depăşeşte normele stabilite de Guvernul Republicii Moldova micşorează venitul impozabil; d) toate afirmaţiile sunt false. 15. Determinaţi formula contabilă corectă aferentă recuperării prejudiciului material de către gestionar prin reţinere din salariu, indicînd denumirea conturilor: 79

a) Dt 241 Ct 531

b) Dt 227 Ct 531

c) Dt 531 Ct 227

d) Dt 531 Ct 612.

Capitolul 7. CONTABILITATEA MIJLOACELOR BĂNEŞTI Contabilitatea mijloacelor băneşti în casierie Problema 7.1. Întocmiţi documentele primare necesare pentru primirea mijloacelor băneşti din contul curent. Date iniţiale: 1. În baza Cecului AA nr.00433926 din 1 octombrie 200X au fost primite mijloace băneşti pentru cheltuieli de deplasare – 2 000 lei; 2. În baza Cecului AA nr.00433927 din 2 octombrie 200X au fost primite mijloace băneşti pentru acordarea ajutorului material lucrătorilor întreprinderii – 2 500 lei; Cecurile sunt semnate de directorul întreprinderii A.Andoni şi contabilul-şef V.Sturza Mijloacele băneşti din bancă au fost primite de casierul O.Balan. Notă: Datele suplimentare necesare pentru perfectarea documentelor primare se vor completa de sine stătător. Problema 7.2. Întocmiţi Dispoziţiile de încasare a mijloacelor băneşti din contul curent în casierie (conform formularului tipizat). Date iniţiale: Datele din problema 7.1. Problema 7.3. Întocmiţi Dispoziţiile de plată la ieşirea mijloacelor băneşti din casierie. Date iniţiale: 1). În baza dispoziţiei de plată nr.280 din 3 octombrie 200X directorului financiar A.Florea îi este eliberat un avans pentru cheltuielile de deplasare. Temei: ordinul directorului întreprinderii nr.5 din 1 octombrie 200X. Suma avansului – 2 000 lei. 2). În baza dispoziţiei de plată nr.281 din 4 octombrie 200X este acordat ajutor material muncitorului D.Mahu. Temei: ordinului directorului întreprinderii nr.6 din 2 octombrie 200X, cererea dlui D.Mahu cu viza preşedintelui comitetului sindical şi a directorului întreprinderii. Suma ajutorului material – 500 lei; 3). În baza dispoziţiei de plată nr.282 din 4 octombrie 200X este acordat ajutor material economistului A.Cucu. Temei: ordinului directorului întreprinderii nr.6 din 2 octombrie 200X, cererea dnei A.Cucu cu viza preşedintelui comitetului sindical şi a directorului întreprinderii. Suma ajutorului material – 800 lei. Problema 7.4. Întocmiţi Avizul de plată în numerar şi Dispoziţia de plată pentru depunerea mijloacelor băneşti în contul curent. Date iniţiale: În contul curent sunt depuse mijloace băneşti din casierie în sumă de 1000 lei în baza avizului de plată nr.4345 şi dispoziţiei de plată nr.283 din 6 octombrie 200X. Documentele nominalizate sunt semnate de directorul întreprinderii A.Andoni, contabilul şef V.Sturza şi casierul O.Balan. Problema 7.5. Întocmiţi Registrul de evidenţă a dispoziţiilor de încasare şi de plată a mijloacelor băneşti. Date iniţiale: Datele din problemele 7.1-7.4. 80

Problema 7.6. Întocmiţi Registrul de casă şi Raportul casierului pentru perioadele 01.10.-03.10., 06.10.-10.10., 13.10.-17.10., 20.10.-24.10. şi 27.10.-31.10. anul 200X. Date iniţiale: 1. Soldul mijloacelor băneşti în casierie la începutul zilei de 1 octombrie 200X – 200 lei; 2. Dispoziţiile de încasare sunt întocmite conform datelor din problema 7.2; 3. Dispoziţiile de plată sunt întocmite conform datelor din problemele 7.3. şi 7.4.; 4. Operaţiunile de intrare/ieşire a mijloacelor băneşti în/din casierie în perioada 06.10.31.10. 200X sunt prezentate în tabelul 7.1: Tabelul 7.1 Operaţiunile economice efectuate în casierie în luna octombrie 200X Data 1 06.10. 06.10 08.10 09.10 09.10 09.10

Documentul şi conţinutul operaţiunilor 2 Cecul AA nr.00433928 şi Dispoziţia de încasare nr.253. S-a primit numerar din contul curent pentru plata salariului pe luna septembrie Borderoul de plată nr.150. S-au achitat salariile Dispoziţia de încasare nr.254. S-au încasat mijloace băneşti pentru produsele vîndute prin magazinul propriu, inclusiv TVA Foaia de vărsămînt nr.210. S-a depus la contul curent salariul neridicat.

Suma, lei 3 980 300 920 300 2 200 60 000

Foaia de vărsămînt nr.211. S-au depus în contul curent mijloace băneşti din vînzarea produselor prin magazinul propriu Dispoziţia de încasare nr.255. S-a restituit avansul acordat anterior dlui A.Florea

2 200 45

1 10.10 13.10 13.10 15.10 17.10 17.10 20.10 20.10

2 Dispoziţia de plată nr.284, decontul de avans nr.32. Inginerului-şef D.Sanduţă i se restituie cheltuielile suportate din cont propriu Dispoziţia de încasare nr.256. S-au încasat mijloace băneşti de la economistul M.Codreanu pentru foaia de odihnă procurată Dispoziţia de încasare nr.257. S-au încasat mijloace băneşti de la contabilul V.Creţu pentru foaia de odihnă procurată Foaia de vărsămînt nr.212. S-au depus la contul curent mijloace băneşti pentru foile de odihnă procurate de angajaţi Dispoziţia de încasare nr.258. S-au încasat mijloace băneşti pentru produsele vîndute prin magazinul propriu, inclusiv TVA Foaia de vărsămînt nr.213. S-au depus în contul curent mijloace băneşti din vînzarea produselor prin magazinul propriu Cecul AA nr.00433929 şi Dispoziţia de încasare nr.259. S-au primit mijloace băneşti din contul curent pentru achitarea concedialelor Dispoziţia de plată nr.285. S-a achitat plata pentru concedii angajaţilor întreprinderii

3 250 980 970 1950 3 100 3 100 150 800 148 500

21.10

Procesul-verbal privind inventarierea nr.27 şi Dispoziţia de încasare nr.260. S-au încasat mijloace băneşti de la magazionerul O.Staver pentru valorile materiale stabilite lipsă la inventariere

23.10

Dispoziţia de plată nr.286. S-a eliberat avans merceologului A.Popa pentru cheltuieli de deplasare

24.10

Dispoziţia de plată nr.287. S-a eliberat avans economistului D.Cebotaru pentru cheltuieli de deplasare Dispoziţia de plată nr.288. S-a eliberat ajutor material muncitorului R.Cojocaru

750 850 27.10

400 350

29.10 30.10 30.10

Dispoziţia de încasare nr.261. S-au încasat mijloace băneşti din vînzarea computerului firmei „Viitorul” S.R.L., inclusiv TVA Foaia de vărsămînt nr.214. S-au depus în contul curent mijloace băneşti din vînzarea computerului Dispoziţia de încasare nr.262. S-au încasat aporturile fondatorilor în capitalul statutar

2 000 2 000 1 000

81

31.10

Foaia de vărsămînt nr.215. S-au depus în contul curent mijloace băneşti

3 000

Problema 7.7. Întocmiţi Dispoziţia de plată nr.286 şi Registrul la contul sintetic 241 „Casa” pentru luna octombrie 200X. Date iniţiale: Datele din problema 7.6. Contabilitatea mijloacelor băneşti în contul curent în valută naţională Problema 7.8. Întocmiţi Dispoziţia de plată pentru transferarea mijloacelor băneşti din contul curent. Date iniţiale: În baza dispoziţiei de plată nr.48 din 02.01.200X întreprinderea „Vlatenix” S.R.L. a transferat întreprinderii „Copitec Plus” S.R.L. 2 000 lei, TVA 20% pentru procurarea rechizitelor de birou. Întreprinderea „Vlatenix” S.R.L. are deschis contul curent nr.222400011100272 la „Victoriabank”, codul băncii 280101883, iar întreprinderea „Copitec Plus” S.R.L. – contul curent nr.22513010148392 la „Moldova Agroindbank”, codul băncii 280101805. Problema 7.9. Întocmiţi Foaia de vărsămînt pentru depunerea mijloacelor băneşti la contul curent. Date iniţiale: Întreprinderea „Vlatenix” S.R.L. a depus la contul curent încasările din vînzările în numerar pentru perioada 6-8 februarie 200X. Suma încasărilor constituie 6 650 lei. Depunător este casierul M.Caţer. Întreprinderea „Vlatenix” S.R.L. (adresa juridică – mun. Chişinău, str. M.Varlaam 120) are deschis contul curent nr.222400011100272 la „Victoriabank”, codul băncii 280101883. Codul fiscal al întreprinderii – 1019610. Problema 7.10. Întocmiţi Cecul pentru eliberarea mijloacelor băneşti din contul curent. Date iniţiale: Întreprinderea „Vlatenix” S.R.L. la 6 martie 200X a ridicat în baza cecului AA nr.00433926 de la contul curent suma de 15 663,61 lei pentru achitarea salariilor pe luna martie 200X. Mijloacele băneşti au fost încasate de casierul M.Caţer. Informaţiile privind adresa juridică a contului curent, codul băncii şi codul fiscal al întreprinderii sunt date în problema 7.9. Problema 7.11. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice pentru luna martie 200X şi determinaţi soldul contului 242 „Cont de decontare” conform situaţiei la 1 aprilie 200X. Date iniţiale: Tabelul 7.2 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Vlatenix” S.R.L. în luna martie 200X Nr. crt.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1. Dispoziţia de plată nr.561. La 2 martie 200X s-au încasat mijloace băneşti de la întreprinderea „Fluieraş” S.A. pentru serviciile prestate, inclusiv TVA 2. Dispoziţia de plată nr.236. La 2 martie 200X s-au primit mijloace băneşti de la întreprinderea „Molita” S.R.L. pentru serviciile prestate, inclusiv TVA 3. Dispoziţia de plată nr.156. La 3 martie 200X s-a transferat întreprinderii „Doina” S.A. plata pentru chirie pe luna aprilie 200X, inclusiv TVA

82

32 000 2 000 6 580

1

2

3

4. Dispoziţia de plată trezorerială nr.157. La 3 martie 200X s-a transferat impozitul pe venit în mărime de 5 % reţinut la sursa de plată 5. Nota de contabilitate nr.5. La 4 martie 200X s-au plasat mijloace băneşti în contul de depozit

274,17 30 000

6. Dispoziţia de plată nr.365. La 6 martie 200X s-au încasat mijloace băneşti de la întreprinderea „Knauf CMC” S.R.L. pentru serviciile prestate, inclusiv TVA 7. Cecul AA nr.00433926. La 6 martie 200X de la contul curent s-au ridicat mijloace băneşti în numerar pentru plata salariului pe luna precedentă 8. Dispoziţia de plată nr.158. La 6 martie 200X s-a transferat plata pentru primele de asigurare obligatorie de asistenţa medicală pentru luna precedentă 9. Dispoziţia de plată nr.159. La 6 martie 200X s-a transferat plata cotizaţiilor de asigurare socială (28 %) pentru luna precedentă 10. Nota de transfer nr.3131. La 6 martie 200X s-a transferat comisionul băncii pentru eliberarea numerarului 11. Nota de transfer nr.45532. La 6 martie 200X s-a transferat comisionul băncii pentru executarea documentelor de plată 12. Nota de transfer nr.45533. La 6 martie 200X s-a transferat comisionul băncii pentru expedierea documentelor de plată 13. Dispoziţia de plată trezorerială nr.160. La 6 martie 200X s-a transferat impozitul pe venitul persoanelor fizice pentru luna precedentă 14. Dispoziţia de plată nr.261. La 10 martie 200X s-au încasat mijloace băneşti de la întreprinderea „Flautex” S.A. pentru serviciile prestate, inclusiv TVA 15. Dispoziţia de plată nr.61. La 10 martie 200X s-au încasat mijloace băneşti de la întreprinderea „Speranţa” S.A. pentru serviciile prestate, inclusiv TVA 16. Ordinul nr.00247. La 11 martie 200X s-au depus la contul curent mijloace băneşti din casierie pentru perioada 1-10 martie 200X 17. Nota de transfer nr.279000. La 11 martie 200X s-a transferat comisionul băncii pentru deservirea contului

1

2

35 000 15 663,61 182,64 5 296,57 186,76 15 9 2 517,80 2 750 1 650 3 600 3

3

18. Dispoziţia de plată nr.1651. La 14 martie 200X s-au transferat mijloace băneşti întreprinderii „Moldtelecom” S.A. pentru serviciile telefonice, inclusiv TVA 19. Dispoziţia de plată nr.123. La 17 martie 200X s-au încasat mijloace băneşti de la întreprinderea „Rada” S.A. pentru serviciile prestate, inclusiv TVA 20. Dispoziţia de plată nr.22. La 19 martie 200X s-au încasat mijloace băneşti de la întreprinderea „Mioara” S.A. pentru serviciile prestate, inclusiv TVA. 21. Nota de contabilitate nr.7. La 24 martie 200X s-a înregistrat dobînda pentru depozitul bancar

1 200 3 850 4 200 778

22. Dispoziţia de plată nr.222. La 29 martie 200X s-au încasat mijloace băneşti de la întreprinderea „Moara” S.A. pentru serviciile prestate, inclusiv TVA

5 200

Notă: conform extrasului de cont, soldul contului curent la 1 martie 200X constituie 242 500 lei.

Problema 7.12. Completaţi Registrul la contul sintetic 242 „Cont de decontare” pentru luna martie 200X. Date iniţiale: Operaţiunile economice ale întreprinderii „Vlatenix” S.R.L. din luna martie 200X (tabelul 7.2). Contabilitatea mijloacelor băneşti în contul valutar Problema 7.13. Completaţi Cererea pentru procurarea valutei străine şi întocmiţi formulele contabile necesare. Date iniţiale: În vederea achitării contractului care prevede importul de mărfuri, întreprinderea „Vega” S.A. a prezentat la „Mobiasbancă” o cerere în care solicită procurarea a 20 000 EURO. Cursul de vînzare al valutei străine stabilit de bancă autorizată constituie 15,8054 lei pentru 1 83

EURO, iar cursul de schimb valutar al B.N.M. la data respectivă – 15,7785 lei pentru 1 EURO. Pentru serviciile prestate întreprinderea achită băncii un comision în mărime de 1%. Problema 7.14. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice pe luna februarie 200X. Efectuaţi calculele necesare (fără a ţine cont de procedurile vamale şi cheltuielile de transport). Indicaţi documente în baza cărora au fost efectuate operaţiunile respective. Date iniţiale: Întreprinderea „Credo” S.A. a emis o factură unui cumpărător din Rusia pentru livrarea ulterioară a mărfurilor cu valoarea contractuală de 10 000 dolari S.U.A. Costul efectiv al mărfurilor care urmează a fi livrate constituie 90 000 lei. Clauzele contractului prevăd achitarea anticipată (în mărime de 100%) a mărfurilor. Cursul de schimb al dolarului S.U.A. în raport cu leul moldovenesc a constituit:  la data încasării plăţii anticipate de la cumpărător pentru livrarea ulterioară – 13,9538 lei pentru 1 dolar S.U.A.;  la data întocmirii Declaraţiei vamale – 13,9770 lei pentru 1 dolar S.U.A.;  la data întocmirii Bilanţului contabil – 13,8220 lei pentru 1 dolar S.U.A. Tabelul 7.3 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Credo„ S.A. în luna februarie 200X Nr. crt.

Conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1. S-a înregistrat în contul valutar avansul în mărime de 10 000 dolari S.U.A. pentru livrarea ulterioară de mărfuri 2. S-a reflectat valoarea de vînzare a mărfurilor comercializate 3. Se anulează costul efectiv al mărfurilor comercializate 4. Se achită creanţele pe termen scurt privind facturile comerciale din contul avansului primit anterior

? ? ? ?

5. Se reflectă diferenţele de curs valutar aferente: a) creanţelor pe termen scurt privind facturile comerciale b) soldurilor mijloacelor băneşti în contul valutar

? ?

Problema 7.15. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice pe luna august 200X. Efectuaţi calculele aferente aporturilor în capitalul statutar şi reflectaţi diferenţele de curs valutar respective. Date iniţiale: Conform contractului de constituire, cota de participare a investitorilor străini în capitalul statutar al întreprinderii mixte „Rondo” S.R.L. constituie 25 000 dolari S.U.A. Pînă la data înregistrării întreprinderii fondatorii străini au virat în contul valutar provizoriu al acesteia 40% din mărimea capitalului statutar. După înregistrarea întreprinderii, fondatorii au achitat integral datoriile privind cotele de participare la capitalul statutar. Cursul de schimb al dolarului S.U.A. în raport cu leul moldovenesc a constituit:  la data semnării contractului de constituire – 13,5479 lei pentru 1 dolar S.U.A.;  la data transferării mijloacelor în contul valutar provizoriu – 13,7234 lei pentru 1 dolar S.U.A.;  la data achitării datoriilor aferente capitalului nevărsat – 13,6815 lei pentru 1 dolar S.U.A. Tabelul 7.4 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Rondo„ S.R.L. în luna august 200X Nr. crt.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

84

1. Extrasul de cont din 16 august. S-au depus mijloace băneşti de către fondatorii străini în contul aportului în capitalul statutar al întreprinderii mixte 1

?

2

3

2. Nota de contabilitate nr.151. Se reflectă diferenţa de curs valutar 3. Nota de contabilitate nr.152. Se reflectă cota neachitată privind aporturile fondatorilor străini în capitalul statutar al întreprinderii

? ?

4. Extrasul de cont din 25 august. S-au încasat mijloacele băneşti de la fondatori străini în contul capitalului nevărsat. 5. Nota de contabilitate nr.153. Se reflectă diferenţa de curs valutar

? ?

Problema 7.16. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice pe luna septembrie 200X şi Situaţia mişcării mijloacelor băneşti la contul valutar. Calculaţi diferenţele de curs valutar după fiecare tranzacţie şi soldul final pe contul 243 „Cont valutar”. Date iniţiale: Soldul contului 243 „Cont valutar” la 01.09. 200X a constituit 3 000 EURO. Cursul de schimb la această dată a fost 15,3012 lei pentru 1 EURO. Conform extrasului băncii în luna septembrie au fost efectuate următoarele operaţiuni economice:  3.09. – s-au încasat mijloace băneşti din casieria întreprinderii în suma de 300 EURO (cursul de schimb – 15,2014 lei pentru1 EURO);  10.09. – s-au încasat mijloace băneşti în contul achitării datoriei privind facturile comerciale în sumă de 10 000 EURO (cursul de schimb – 15,2798 lei pentru1 EURO);  13.09. – s-au încasat mijloace băneşti primite sub formă de aporturi ale fondatorilor în capitalul statutar în sumă de 15 000 EURO (cursul de schimb – 15,3215 lei pentru 1 EURO);  18.09. – s-au restituit avansurile pe termen scurt acordate anterior în sumă de 5 000 EURO (cursul de schimb – 15,3809 lei pentru 1 EURO).  22.09. – s-au transferat furnizorilor pentru marfa primită 28 000 EURO (cursul de schimb – 15,3114 lei pentru 1 EURO);  24.09. – s-au înregistrat credite bancare pe termen lung în valută străină în sumă de 20 000 EURO (cursul de schimb – 15,3078 lei pentru 1 EURO);  28.09. – s-au transferat mijloace băneşti (în contul achitării mijloacelor fixe procurate) în sumă de 24 000 EURO (cursul de schimb – 15,3078 lei pentru 1 EURO). Cursul de schimb valutar la data de 30.09. 200X constituie 15,4242 lei pentru 1 EURO. Tabelul 7.5 Situaţia mişcării mijloacelor băneşti la contul valutar pentru luna septembrie 200X Data

Cursul de schimb valutar

1

2

01.09 03.09. 10.09 13.09 18.09 22.09 24.09 28.09 30.09

15,3012

Majorarea (Dt 243)

Micşorarea (Ct 243)

EURO

lei

EURO

lei

EURO

3

4

5

6

7

-

-

-

15,4242

85

lei

Diferenţa de curs valutar (lei)

8

9

Sold

-

3 000

45903,60

Problema 7.17. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice pe luna octombrie 200X, calculaţi rulajele şi soldul final la contul 243 „Cont valutar”. Întocmiţi Registrul la contul sintetic 243 „Cont valutar”. Date iniţiale: Tabelul 7.6 Informaţia privind soldurile conturilor sintetice la 01.10. 200X Nr.cont. 242 243 229

Denumirea contului Cont de decontare Cont valutar Alte creanţe pe termen scurt (EURO)

Suma, lei 1 000 000 774 566 20 000

Tabelul 7.7 Descifrarea la contul 243 „Cont valutar” subcontul 2431 „Conturi valutare în ţară” la 01.10. 200X Nr. crt.

Suma

Denumirea conturilor analitice

1.

Contul valutar ( în dolari S.U.A).

2.

Contul valutar (în EURO)

în valută străină 30 000

în lei 396 066

25 000

378 500

Tabelul 7.8 Cursul de schimb al valutei străine în raport cu leul moldovenesc Nr. crt. 1. 2.

Cursul de schimb la 01.10.200X 31.10.200X 13,2012 13,3513 15,1400 15,1521

Denumirea valutei străine Dolari S.U.A. EURO

Tabelul 7.9 Operaţiunile economice efectuate în luna octombrie 200X Suma

Nr. crt.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

în valută străină

în lei

1

2

3

4

1. Extrasul de cont din 02 octombrie. Dispoziţia de plată în valută nr.121. Sau încasat mijloace băneşti (EURO) din vînzarea produselor (cursul de schimb – 15,1467 lei pentru 1 EURO) 2. Extrasul de cont din 03 octombrie. Dispoziţia de plată în valută nr.132. Sau încasat mijloace băneşti (dolari S.U.A.) din vînzarea produselor (cursul de schimb – 13,3078 lei pentru 1dolar S.U.A.)

7 000

?

5 000

?

25 000

?

2 500

?

3. Extrasul de cont din 06 octombrie. Dispoziţia de plată în valută nr.142. Sau transferat furnizorului străin mijloace băneşti (dolari S.U.A.) pentru livrarea materialelor (cursul de schimb – 13,3078 lei pentru 1dolar S.U.A.) 4. Extrasul de cont din 10 octombrie. S-a încasat un avans de la cumpărătorul străin (dolari S.U.A.) în contul livrării ulterioare (cursul de schimb – 13,3115 lei pentru 1 dolar S.U.A.)

86

5. Extrasul de cont din 12 octombrie. S-au încasat mijloace băneşti (EURO) de la alţi debitori (cursul de schimb – 15,1496 lei pentru 1 EURO) 1 000

?

500

?

X

?

6. Extrasul de cont din 14 octombrie. Dispoziţia de plată în valută nr.143. Sau transferat mijloace băneşti (dolari S.U.A.) în contul achitării activelor nemateriale procurate (cursul de schimb – 13,3205 lei pentru 1dolar S.U.A.) 7. Extrasul de cont din 16 octombrie. Dispoziţia de plată nr.244. S-au transferat mijloace băneşti pentru procurarea valutei străine – 1 000 dolari S.U.A. (cursul de vînzare stabilit de bancă – 13,3200 lei pentru 1 dolar S.U.A.)

1

2

3

8. Cererea pentru procurarea valutei străine. Se reflectă suma comisionului achitat băncii (1%). 9. Extrasul de cont din 21 octombrie. S-au încasat mijloace băneşti în valută străină (cursul de schimb – 13,3000 lei pentru 1dolar S.U.A.) 10. Nota de contabilitate nr.54. Se reflectă în componenţa altor cheltuieli operaţionale pierderile din procurarea valutei străine 11. Extrasul de cont din 23 octombrie. Nota de contabilitate. S-au transferat mijloace băneşti în contul achitării reclamaţiei cumpărătorului străin (EURO) (cursul de schimb – 15,1521 lei pentru 1 EURO)

4

X

?

?

?

X

?

800

?

12. Nota de contabilitate nr.55. Se reflectă diferenţa de curs valutar aferentă soldurilor mijloacelor valutare la data de 31.10.200X

?

Tabelul 7.10 Registrul la contul 243 „Cont valutar” Data 1

Cont de 2

Cont 3

Codul valutei străine

Cursul schimb valutar

4

5

de

Codul operaţ. 6

87

Debit valută 7

lei 8

Credit valută 9

lei 10

Contabilitatea mijloacelor băneşti în alte conturi bancare Problema 7.18. Întocmiţi Cererea de acreditiv pentru efectuarea decontărilor. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.R.L. la 06.03.200X a depus cererea nr.2 pentru a deschide un acreditiv. Perioada valabilităţii acreditivului – 25 zile. Suma acreditivului constituie 900 000 lei. Acreditivul se deschide pe seama mijloacelor proprii ale întreprinderii. Întreprinderea „Speranţa” S.R.L. are deschis contul curent nr.22240011100241 la „Victoriabank”, codul băncii 280101883, codul fiscal al întreprinderii – 1019512. Numărul şi data contractului cu privire la efectuarea decontărilor prin acreditiv, denumirea mărfurilor precum şi alte date iniţiale care lipsesc în condiţiile problemei se completează de sine stătător. Problema 7.19. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice pe luna noiembrie 200X privind mişcarea mijloacelor băneşti pe conturile speciale la bănci. Indicaţi documente justificative în baza cărora operaţiunile economice se reflectă în conturile contabile. Determinaţi soldul final la contul 242 „Cont de decontare”. Date iniţiale: La 01.11.200X întreprinderea „Flux” S.A. dispunea de următoare informaţia privind soldurile iniţiale ale conturilor. Tabelul 7.11 Informaţia privind soldurile conturilor sintetice la 01.11.200X Nr.cont, subcont 242 Cont de decontare 2441 Acreditive

Denumirea contului, subcontului

Suma, lei 280 000 30 000

Tabelul 7.12 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Flux” S.A. în noiembrie 200X Nr. crt.

Conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1. Se achită din contul acreditivului facturile întreprinderii „Solo” S.R.L. 2. Pe seama mijloacelor băneşti proprii se deschide acreditivul pentru decontările cu întreprinderea „Speranţa” S.A.: a) suma acreditivului b) comision băncii 3. Se achită din contul acreditivului facturile întreprinderii „Speranţa” S.A. pentru materialele procurate 4. Pe seama creditelor bancare pe termen scurt se deschide acreditivul pentru decontările cu întreprinderea „Bonaris” S.R.L. 5. Se virează în contul curent soldul neutilizat al acreditivului deschis pentru decontările cu întreprinderea „Speranţa” S.A. 6. Se achită din contul acreditivului facturile întreprinderii „Bonaris” S.R.L. pentru materialele procurate 7. Soldul neutilizat al acreditivului deschis pentru decontările cu întreprinderea „Bonaris” S.R.L. se virează la diminuarea datoriei faţă de instituţia bancară

Contabilitatea transferurilor în expediţie şi a documentelor băneşti

88

30 000 130 000 100 118 000 80 000 ? 73 000 ?

Problema 7.20. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice pe luna decembrie 200X. Indicaţi documente justificative în baza cărora operaţiunile economice se reflectă în conturile contabile. Date iniţiale: Tabelul 7.13 Operaţiunile economice efectuate în luna decembrie 200X Nr. crt.

Conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1. Prin intermediul titularului de avans (casierul I.Sîrbu) au fost procurate timbre poştale şi plicuri 2 Se depun mijloacele băneşti în oficiile poştale cu scopul virării şi înregistrării în contul curent 3. Prin intermediul titularului de avans au fost procurate foi de odihnă (preţul de procurare a unei foi constituie 2 400 lei) 4. Se înregistrează în componenţa cheltuielilor generale şi administrative valoarea timbrelor poştale şi plicurilor anulate 5. S-a eliberat lucrătorului întreprinderii V.Creţu foia de odihnă în sanatoriul „Patria”

300 120 000 4 800 250 2 400

6. S-a eliberat lucrătorului întreprinderii D.Roibu foaia de odihnă în sanatoriul „Sănătatea” (la eliberarea foilor de odihnă la un preţ mai mic decît cel de procurare diferenţa se achită pe seama organelor sindicale) 7. Se reflectă plusurile mijloacelor băneşti constatate la inventariere 8. S-a înregistrat suma transferurilor băneşti în expediţie în contul curent

89

240 400 120 000

TESTE 1. Contractul сare stipulează răspunderea materială pentru păstrarea mijloacelor băneşti în casierie se încheie cu: a) directorul întreprinderii; b) contabilul-şef; c) casierul. 2. Determinaţi formula contabilă (indicaţi denumirea conturilor) prin care se reflectă ridicarea mijloacelor băneşti în numerar din contul bancar pentru achitarea salariului, indicînd denumirea conturilor: a) Dt 531 b) Dt 531 c) Dt 241 Ct 241 Ct 242 Ct 242. 3. Mijloacele băneşti pentru plata salariului pot fi păstrate în casierie timp de: a) 3 zile b) 5 zile c) 7 zile 4. Încasarea în casierie a avansului primit de la cumpărători se reflectă prin formula contabilă (indicaţi denumirea conturilor): a) Dt 241 b) Dt 241 c) Dt 241 d) Dt 241 Ct 221 Ct 523 Ct 611 Ct 227. 5. La întrarea mijloacelor băneşti din contul bancar în casierie se întocmeşte: a) cecul bancar; b) dispoziţia de încasare; c) dispoziţia de plată; d) foaia de vărsămînt. 6. Încasarea în casierie a mijloacelor băneşti de la cumpărători pentru produsele vîndute se reflectă prin formula contabilă: a) Dt 241 „Casa”; Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”; b) Dt 241 „Casa”; Ct 523 „Avansuri pe termen scurt primite”; c) Dt 241 „Casa”; Ct 611 „Venituri din vînzări”. 7. Ce semnificaţie are înregistrarea contabilă Dt 241 „Casa” Ct 612 „Alte venituri operaţionale”: a) încasarea mijloacelor băneşti cu destinaţie specială; b) înregistrarea excedentului de casă constatat cu ocazia inventarierii casieriei; c) reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldului numerarului valutar în casierie; d) reflectarea mijloacelor băneşti blocate. 8. Restituirea avansurilor neutilizate de către titularii de avans se reflectă prin formula contabilă: a) Dt 241 „Casa”; Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”; b) Dt 242 „Cont de decontare”; Ct 523 „Avansuri pe termen scurt primite”; c) Dt 241 „Casa”; Ct 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”. 9. Eliberarea din casierie a sumelor spre decontare pentru procurarea materialelor se reflectă prin formula contabilă: a) Dt 211 „Materiale”; Ct 241 „Casa”; 90

b) Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”; Ct 241 „Casa”; c) Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”; Ct 241 „Casa”. 10. Avansul în sumă de 5000 lei, acordat din casierie unui gestionar, se justifică astfel: cheltuieli de transport – 650 lei, diurna – 350 lei, piese de schimb cumpărate şi depozitate – 2 000 lei, TVA – 400 lei. Diferenţa de avans care se depune la casierie constituie: a) 2 000 lei; b) 1 600 lei; c) 2 250 lei; d) nici un răspuns precedent nu este corect. 11. Extrasul de cont este un document care reflectă: a) încasările şi plăţile în cursul zilei; b) soldul la începutul zilei, încasările şi plăţile în cursul zilei; c) soldul la începutul zilei, încasările şi plăţile în cursul zilei şi soldul la sfîrşitul zilei; d) soldul la începutul lunii, încasările şi plăţile lunare şi soldul la sfîrşitul lunii. 12. La achitarea sumei TVA datorată bugetului de stat se întocmeşte: a) dispoziţia de plată; b) foaia de vărsămînt; c) cecul; d) dispoziţia de plată trezorerială. 13. Înregistrarea semnifică: a) b) c) d)

contabilă Dt 242 „Cont de decontare” Ct 424 „Avansuri pe termen lung primite” transmiterea mijloacelor băneşti din casieria întreprinderii; înregistrarea mijloacelor băneşti din vînzarea valutei; înregistrarea mijloacelor băneşti sub formă de avansuri pe termen lung primite; înregistrarea mijloacelor băneşti din vînzarea mărfurilor.

14. Comisionul achitat băncii pentru procurarea valutei străine se reflectă în contul: 39. 714 „Alte cheltuieli operaţionale”; 40. 713 „Cheltuieli generale şi administrative”; 41. 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”. 15. Venitul din vînzarea valutei străine se reflectă în contul: 42. 622 „Venituri din activitatea financiară”; 43. 612 „Alte venituri operaţionale”; 44. 623 „Venituri excepţionale”. 16. Datoriile şi creanţele în valută străină se înregistrează în contabilitate: a) în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuării tranzacţiei; b) în valuta înscrisă pe documente; c) în lei, la cursul de schimb în vigoare în prima zi a săptămînii în care are loc tranzacţia. 17. Diferenţele de curs valutar aferente operaţiunilor curente în valută străină se reflectă în componenţa: a) cheltuielilor şi veniturilor din activitatea operaţională; b) cheltuielilor şi veniturilor din activitatea financiară; c) pierderilor şi veniturilor excepţionale.

91

18. La închiderea anului creanţele în valută străină constituie de 2 500 dolari S.U.A. evaluate la un curs de 13,2032 lei pentru un 1 dolar S.U.A., iar datoriile în valută străină – 1 500 dolari S.U.A. evaluate la un curs de 13,1711 lei pentru un 1 dolar S.U.A. Cursul de schimb valutar la sfîrşitul anului este de 13,1352 lei pentru un 1 dolar S.U.A. În această situaţie diferenţa de curs valutar favorabilă la sfîrşitul anului constituie: a) 170,00 lei; c) 80,25 lei; b) 53,85 lei; d) 134,00 lei. 19. Diferenţele de curs valutar favorabile aferente achitării capitalului nevărsat se înregistrează prin formula contabilă: a) Dt 313 „Capital nevărsat”; Ct 312 „Capital suplimentar”; b) Dt 313 „Capital nevărsat”; Ct 622 „Venituri din activitatea financiară”; c) Dt 312 „ Capital suplimentar”; Ct 313 „Capital nevărsat”. 20. Prin formula contabilă Dt 243 „Cont valutar” Ct 312 „Capital suplimentar” se înregistrează: a) diferenţele de curs valutar favorabile aferente achitării capitalului nevărsat; b) formarea capitalului statutar în cazul depunerii aporturilor băneşti în valută străină; c) diferenţele de curs valutar favorabile aferente mijloacelor băneşti depuse în valută străină la momentul înregistrării întreprinderii. 21. Ce operaţiune se înregistrează prin formula contabilă Dt 2441 „Acreditive” Ct 511 „Credite bancare pe termen scurt”: a) deschiderea acreditivului pe seama mijloacelor băneşti proprii; b) deschiderea acreditivului pe seama creditelor bancare pe termen scurt; c) achitarea facturilor furnizorilor pe seama acreditivului deschis din contul creditelor bancare; d) rambursarea creditelor bancare pe termen scurt. 22. Contul 245 „Transferuri băneşti în expediţie” se utilizează: a) la sfîrşitul anului; b) în cazul sechestrării numerarului din casieria întreprinderii; c) în momentul gajării mijloacelor băneşti; d) în cazul mişcării mijloacelor băneşti depuse în casieria băncii sau casieria oficiului poştal cu scopul înregistrării ulterioare în contul bancar al întreprinderii. 23. Se procură contra numerar timbre poştale în sumă de 125 lei, din care se utilizează timbre în valoare de 100 lei. Determinaţi înregistrările contabile corecte, indicînd denumirea conturilor: a) Ct 242 125 lei, Dt 246 100 lei, Ct 241 100 lei;

Dt 241 125 lei b) Dt 246 125 lei, c) Dt 246 125 lei, d) Dt 213 125 lei, Ct 241 125 lei, Ct 227 125 lei, Ct 241 125 lei, Dt 713 100 lei, Dt 713 100 lei, Dt 246 100 lei, Ct 246 100 lei; Ct 246 100 lei Ct 213 100 lei.

24. Drept bază documentară pentru înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor privind transferurile băneşti în expediţie pot servi: a) chitanţele avizelor de vărsămînt în casieriile băncilor; b) chitanţele oficiului poştal; c) avizul de plată în numerar; d) copia borderoului însoţitor al numerarului.

92

25. Determinaţi formulele contabile corecte privind vînzarea documentelor băneşti, indicînd denumirea conturilor: a) Dt 227 b) Dt 228 c) Dt 229 d) Dt 241 Ct 612 Ct 612 Ct 612 Ct 612 Dt 714 Dt 714 Dt 714 Dt 713 Ct 246 Ct 246 Ct 246 Ct 246.

93

Capitolul 8. CONTABILITATEA INVESTIŢIILOR Contabilitatea investiţiilor pe termen lung Problema 8.1. Determinaţi valoarea iniţială a investiţiilor şi întocmiţi formulele contabile necesare. Date iniţiale: Întreprinderea „Alfa” S.R.L. a procurat contra mijloace băneşti 12000 acţiuni de la întreprinderea „Prosperitate” S.A., care aparţin statului. Valoarea de piaţă a unei acţiuni este de 20 lei, plata serviciilor prestate de brokeri – 3 500 lei, impozitul privat – 1% de la valoarea acţiunilor. Problema 8.2. Reflectaţi operaţiunile întreprinderii „Topaz” S.R.L. în conturi contabile. Date iniţiale: Întreprinderea „Topaz” S.R.L. a procurat un lot de pămînt în valoare de 400 000 lei pentru a-l vinde peste 2 ani. Serviciile de consulting constituie 3 000 lei. Problema 8.3. Calculaţi valoarea de intrare a obligaţiunilor procurate şi indicaţi corespondenţa conturilor. Date iniţiale: Întreprinderea „Prosperitate” S.A. a emis 5000 acţiuni cu valoarea nominală de 40 lei pentru a procura obligaţiunile firmei „Vest” în valoare de 180 000 lei. Valoarea venală a acţiunilor este de 230 000 lei. Serviciile de consulting constituie 6 000 lei. Problema 8.4. Determinaţi valoarea iniţială a investiţiei şi întocmiţi formulele contabile necesare. Date iniţiale: Firma „Astra” a depus în contul cotei sale în capitalul statutar al întreprinderii „Delta” S.R.L. active nemateriale, valoarea iniţială a căror este de 10 000 lei. Suma amortizării a activelor nemateriale este de 3 000 lei, iar valoarea venală – 8 000 lei. Problema 8.5. Determinaţi valoarea iniţială a obligaţiunilor şi reflectaţi operaţiunile în conturi contabile. Date iniţiale: Firma „Codru” în schimbul unei clădiri a procurat obligaţiunile firmei „Progresul”. Valoarea iniţială a clădirii constituie 500 000 lei, uzura acumulată – 180 000 lei. Valoarea venală a clădirii – 350 000 lei, iar valoarea venală a obligaţiunilor – 280 000 lei. Problema 8.6. Determinaţi valoarea iniţială a acţiunilor şi întocmiţi formulele contabile necesare. Date iniţiale: Întreprinderea „Prima” S.R.L. a procurat în schimbul mărfurilor acţiunile întreprinderii „Nistru” S.A. Tabelul 8.1 Informaţii privind valorile mărfurilor şi acţiunilor Nr.crt.

Indicatori 1. 2. 3. 4.

Valoarea venală a mărfurilor Taxa pe valoarea adăugată Costul mărfurilor Valoarea venală a acţiunilor

94

Suma, lei 20 000 4 000 19 000 30 000

Problema 8.7. Determinaţi valoarea de intrare a obligaţiunilor procurate. Calculaţi suma dobînzii la data procurării obligaţiunilor şi la 1 octombrie 200X. Determinaţi valoarea obligaţiunilor după calcularea dobînzii (1 octombrie). Reflectaţi toate operaţiunile în conturi contabile. Date iniţiale: Firma „Floare” la 1 iunie 200X a procurat obligaţiuni în valoare de 150 000 lei. Dobînda acestor obligaţiuni se calculează de două ori pe an – la 1 aprilie şi 1 octombrie de la valoarea nominală în mărime de 10% pentru 12 luni. Valoarea nominală a obligaţiunilor este de 130000 lei. Problema 8.8. Determinaţi suma dobînzii calculate pe an şi reflectaţi următoarea operaţiune în conturi. Date iniţiale: Întreprinderea „Vega” S.A. deţine 2000 obligaţiuni, valoarea nominală a cărora este de 30 lei unitatea. Dobînda se calculează de două ori pe an – la 1 ianuarie şi la 1 iunie şi constituie 12%. Problema 8.9. Determinaţi suma amortizării anuale şi întocmiţi formula contabilă respectivă. Date iniţiale: Firma „Omega” a procurat 700 obligaţiuni la preţul 40 lei, valoarea nominală a cărora este de 36 lei unitatea. Termenul de stingere a obligaţiunilor – 4 ani. Problema 8.10. Determinaţi suma amortizării anuale şi întocmiţi formulele contabile respective. Date iniţiale: Întreprinderea „Corbu” S.A. a procurat 900 obligaţiuni cu preţul 50 lei, valoarea nominală a cărora este de 55 lei. Termenul de stingere a obligaţiunilor – 5 ani. . Problema 8.11. Reflectaţi următoarele operaţiuni economice în conturi contabile. Date iniţiale: La întreprinderea „Start” S.A. la 1 iunie 200X valoarea de intrare a acţiunilor întreprinderii „Raza” S.A. a fost de 80 000 lei (2 000 × 40). La 31 decembrie 200X preţul unitar de piaţă al acestor acţiuni a scăzut pînă la 25 lei. Peste 6 luni preţul de piaţă al acestor titluri de valoare a crescut din nou şi constituie 38 lei. Întreprinderea „Start” S.A. pentru reflectarea investiţiilor în rapoartele financiare utilizează metoda valorii de intrare. Problema 8.12. Întocmiţi formulele contabile necesare privind reevaluarea obligaţiunilor de stat. Date iniţiale: Întreprinderea „Viitorul” S.A. a procurat la 15 ianuarie 200X obligaţiunile statului în număr de 800 unităţi la preţul de 70 lei. La 30 septembrie preţul lor a scăzut pînă la 62 lei, peste 6 luni s-a ridicat pînă la 71 lei. Întreprinderea „Viitorul” S.A. utilizează metoda valorii reevaluate pentru reflectarea în bilanţ a investiţiilor. Problema 8.13. Reflectaţi valoarea acţiunilor la 30 iunie şi 31 decembrie anului curent utilizînd metoda valorii mai mici dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă (pe portofoliu). Date iniţiale: La 30 iunie 200X întreprinderea „Doina” S.A. dispunea de 500 acţiuni ale întreprinderii „Vector” S.A. cu valoarea de intrare 25 000 lei, iar valoarea de piaţă a acestor acţiuni constituie 22 000 lei. La 31 decembrie 200X valoarea de piaţă a acţiunilor a crescut pînă la 26 000 lei. Problema 8.14. Reflectaţi următoarele operaţiuni economice în conturi contabile.

95

Date iniţiale: Firma „Floare” la 15 aprilie 200X a vîndut 400 obligaţiuni la preţul de piaţă egal cu 30 lei. Valoarea de intrare a acestor obligaţiuni constituia 10 000 lei. Anterior, la finele anului precedent valoarea de intrare a obligaţiunilor a fost diminuată cu 1 200 lei. Problema 8.15. Determinaţi ce operaţie contabilă va fi înregistrată la întreprinderea „Contact” S.A. şi reflectaţi toate datele în conturile contabile. Date iniţiale: Întreprinderea „Contact” S.A. la întocmirea bilanţului contabil la 31 decembrie 200X a constatat că termenul de rambursare a obligaţiunilor statale pe termen lung în număr de 600 unităţi expiră la 30 iunie 200X. Valoarea de intrare a unei obligaţiuni constituie 40 lei, iar valoarea de piaţă – 35 lei. Anterior, valoarea obligaţiunilor a fost majorată cu 2 000 lei. Problema 8.16. Determinaţi valoarea de bilanţ a investiţiei la 31 martie şi întocmiţi formulele contabile necesare. Date iniţiale: Întreprinderea „Prut” S.A. deţine 40% din capitalul statutar al întreprinderii „Basarabia” S.A., care constituie 200 000 lei. Pentru evaluarea acestei investiţii firma „Prut” a ales metoda repartizării proporţionale. La 31 decembrie 200X „Basarabia” S.A. a înregistrat profit în sumă de 180 000 lei, peste 3 luni a plătit dividende în sumă de 130 000 lei. Problema 8.17. Determinaţi valoarea investiţiei şi reflectaţi operaţiunile în conturi contabile. Date iniţiale: Întreprinderea „Lara” S.A. deţine acţiunile întreprinderii „Zimbrul” S.A. în valoare de 140 000 lei, ceea ce constituie 30% din capitalul statutar. La 31 decembrie 200X întreprinderea asociată a înregistrat pierderi în sumă de 80 000 lei. Pentru evaluarea acţiunilor întreprinderii „Lara” S.A. utilizează metoda repartizării proporţionale. Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt Problema 8.18. Determinaţi valoarea iniţială a investiţiei şi reflectaţi operaţia ce urmează în conturi contabile. Date iniţiale: Întreprinderea „Fulger” S.R.L. la bursa de valori a procurat obligaţiunile întreprinderii „Raza” S.A. în valoare de 90 000 lei, achitînd cotizaţia bursei în mărime de 0,05%. Termenul de stingere a obligaţiunilor – 6 luni. Problema 8.19. Determinaţi valoarea de intrare a portofoliului, valoarea de bilanţ la 31 decembrie 200X conform datelor variantelor 1 şi 2 şi diferenţa de preţ. Reflectaţi în conturi contabile aceste date. Date iniţiale: Întreprinderea „Sfera” dispune de următoarele date. Tabelul 8.2 Valoarea de achiziţie a acţiunilor din portofoliul de investiţii al întreprinderii “Sfera” (lei) Nr.crt.

Emitenţi

Număr de acţiuni

Valoarea unei acţiuni

Valoarea de procurare

Comisioane de broker

1.

Garant

700

20

300

2.

Vierul

1000

30

500

96

Valoarea de intrare

3.

Dina

400

10

Total

97

200

Tabelul 8.3 Valoarea de piaţă a portofoliului de investiţii al întreprinderii “Sfera” la 31 decembrie 200X (lei) Emitenţi Garant Vierul Dina Total

Varianta 1 Valoarea unei acţiuni Valoarea totală 24 28 10

Varianta 2 Valoarea unei acţiuni Valoarea totală 20 34 12

Problema 8.20. Reflectaţi operaţiunile cu acţiunile care au avut loc la întreprinderea „Laura” S.A. în anul 200X. Date iniţiale: Tabelul 8.4 Fluxul acţiunilor la întreprinderea „Laura” S.A. în anul 200X Data 01.01.200X 15.02. 200X 10.04. 200X 23.06. 200X 08.09. 200X 12.11. 200X

Valoarea unei acţiuni, lei 16.00 15.30 15.00 15.80 14.60 16.50

Număr de acţiuni achiziţionate

Număr de acţiuni ieşite

Număr de acţiuni rămase 1500

Valoarea sumară a acţiunilor, lei

400 600 300 500

Problema 8.21. Determinaţi valoarea de bilanţ şi întocmiţi formulele contabile la diferenţele de preţ a obligaţiunilor. Date iniţiale: La întreprinderea „Progresul” S.A., în conformitate cu politica de contabilitate, evidenţa şi evaluarea se efectuează pe fiecare investiţie. La 7 ianuarie întreprinderea a procurat obligaţiunile întreprinderii „Speranţa” S.A. cu valoarea de intrare de 10 lei. Tabelul 8.5 Informaţia despre valoarea de piaţă a obligaţiunilor în anul 200X Data 31 martie 30 iunie 30 septembrie 31 decembrie

Varianta 1 12 8 10 7

Varianta 2 10 13 9 12

Problema 8.22. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice în cadrul următoarelor operaţiunilor economice ale întreprinderii „Perfect” S.A. Date iniţiale: Tabelul 8.6 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea “Perfect” S.A. 98

Nr.crt. 1

1. 2.

1

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

2

3

Dispoziţia de plată. S-a plătit preventiv pentru procurarea obligaţiunilor întreprinderii „Codru” Bonul de intrare. Au fost primite obligaţiunile pe termen lung ale întreprinderii „Codru” (la valoarea de procurare)

2

3. 4.

5. 6.

7. 8.

9. 10. 11. 12.

1

14.

15. 16. 17.

80 000

3

Dispoziţia de plată. S-au achitat serviciile de broker aferente procurării obligaţiunilor întreprinderii „Codru” Bonul de intrare. Au fost primite obligaţiuni pe termen lung de la întreprinderea „Speranţa” în schimbul acţiunilor emise: a) valoarea venală a obligaţiunilor b) valoarea acţiunilor:  nominală  venală Dispoziţia de plată. S-au achitat serviciile de consulting oferite de întreprinderea „Sigma” la schimbul valorilor mobiliare Procesul-verbal de primire-predare. A fost transmis un strung întreprinderii „Vieru” S.A. contra cotei în capitalul statutar: a) valoarea iniţială b) uzura acumulată c) valoarea venală Bonul de intrare. Au fost primite acţiunile întreprinderii „Vieru” S.A. (vezi operaţia 6) Bonul de intrare. Au fost procurate obligaţiuni pe termen lung ale întreprinderii „Start” S.A.: a) valoarea de procurare b) dobînda calculată anterior Dispoziţia de plată. S-a achitat datoria aferentă obligaţiunilor procurate de la întreprinderea „Start” S.A. Nota de contabilitate. S-a calculat dobînda aferentă obligaţiunilor întreprinderii „Codru” pentru prima jumătate a anului Nota de contabilitate. Se înregistrează suma amortizării trecută la majorarea investiţiei (vezi operaţiunea 10) Procesul-verbal privind reevaluarea (diminuarea) valorii de bilanţ. Se înregistrează diminuarea valorii de bilanţ a obligaţiunilor pe termen lung ale întreprinderii „Gama” S.A. 2

13.

80 000

2 700 110 000 80 000 90 000 3 000 70 000 45 000 34 000 ? 130 000 9 000 ? 5 000 800 2 700 3

Factura. Au fost vîndute o parte din obligaţiuni pe termen lung ale întreprinderii „Progresul”: a) valoarea de bilanţ b) valoarea nominală c) valoarea de piaţă (obligaţiunile vîndute anterior au fost supraevaluate) Nota de contabilitate. La 31 decembrie s-a constatat că termenul de rambursare a obligaţiunilor pe termen lung ale întreprinderii „Dorinţa” S.A. este de 6 luni. Obligaţiunile respective au fost trecute în categoria celor pe termen scurt: a) valoarea de bilanţ b) valoarea de piaţă Nota de contabilitate. Conform situaţiei la 31 decembrie 200X întreprinderea asociată „Alfa” a înregistrat profit. Deoarece întreprinderea „Perfect” S.A. utilizează metoda repartizării proporţionale, ea reflectă cota care îi revine Dispoziţia de plată. La 20 februarie 200X sunt încasate dividendele de la întreprinderea „Alfa” S.A. Bonul de intrare. Au fost primite obligaţiunile întreprinderii „Codru” pe un termen de 8 luni

99

26 000 20 000 29 000 1 700

37 000 32 000 40 000 28 000 12 000

18. 19

Nota de contabilitate. La 31 decembrie 200X s-a constatat că obligaţiunile pe termen scurt ale întreprinderii „Codru” au valoarea de piaţă 10 000 lei (vezi operaţia 15) Factura. Au fost vîndute o parte din obligaţiunile pe termen scurt ale întreprinderii „Codru” a) valoarea de bilanţ b) valoarea de piaţă

100

?

6 000 5 000

TESTE 1. La vînzarea investiţiilor pe termen scurt venitul şi cheltuielile aferente se reflectă în componenţa: a) cheltuielilor şi veniturilor din activitatea investiţională; b) cheltuielilor şi veniturilor din activitatea operaţională; c) cheltuielilor şi veniturilor din activitatea financiară. 2. Care este valoarea de intrare a obligaţiunilor, dacă ele au fost procurate la 1 februarie 200X cu dobînda calculată în mărime de 8% anual. Dobînda se calculează de 2 ori pe an (la 1 aprilie şi 1 octombrie). Valoarea nominală constituie 100 000 lei. a) 104 333 lei; b) 103 333 lei; c) 103 330 lei. 3. Evaluarea ulterioară a titlurilor de valoare corporative de piaţă, clasificate ca investiţii pe termen lung se efectuează: a) la valoarea de intrare; b) la valoarea reevaluată; c) la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoare de piaţă. 4. Procurarea investiţiilor primite în schimbul altui activ, în cazurile, în care valoarea ultimului diferă esenţial de valoarea venală a investiţiei se reflectă: a) la valoarea venală a activului predat pe calea schimbului; b) la valoarea venală a activului primit pe calea schimbului; c) la valoarea de piaţă. 5. Transferarea investiţiilor pe termen lung în categoria investiţiilor pe termen scurt se efectuează la valoarea cea mai mică dintre: a) valoarea de intrare şi de bilanţ a investiţiilor pe termen lung; b) valoarea de intrare şi de piaţă a investiţiilor pe termen lung; c) valoarea de piaţă şi de bilanţ a investiţiilor pe termen lung. 6. Dispuneţi de următoarele date privind obligaţiunile, procurate la 1 aprilie 200X: suma achitată – 250 000 lei, valoarea nominală – 300 000 lei, dobînda se plăteşte de 2 ori pe an (la 1 februarie şi 1 august). Termenul de stingere a obligaţiunilor survine peste 2 ani. Care este suma diferenţei supusă decontării în primele 4 luni: a) 4167 lei; b) 4500 lei; c) 6844 lei; d) nici un răspuns precedent nu este corect. 7. Procurarea investiţiilor pe termen scurt contra mijloace băneşti se reflectă prin formula contabilă: a) Dt 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”; Ct 242 „Cont de decontare”; b) Dt 233 „Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt”; Ct 242 „Cont de decontare”; c) Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”; Ct 242 „Cont de decontare”. 8. Valoarea venală a investiţiilor pe termen lung ieşite se reflectă prin formula contabilă: a) Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale”; Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate ”; b) Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”; Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate ”; c) Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”; Ct 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”. 101

9. Reevaluarea investiţiilor pe termen lung (majorarea valorii investiţiilor) se reflectă prin formula contabilă: a) Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate ” Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”; b) Dt 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate ” Ct 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”; c) Dt 133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung” Ct 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”. 10. Întreprinderile care deţin în capitalul statutar al altor întreprinderi o cotă de la 20% pînă la 50% contabilizează investiţiile în conformitate cu: a) S.N.C. 27 „Rapoartele financiare consolidate şi contabilitatea investiţiilor în întreprinderile-fiice”; b) S.N.C. 25 „Contabilitatea investiţiilor”; c) S.N.C. 28 „Contabilitatea investiţiilor în întreprin-derile asociate”. 11. Proprietatea investiţională se contabilizează în contul: a) 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”; b) 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”; c) 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”. 12. La ieşirea investiţilor pe termen lung, care au fost reevaluate, majorarea valorii acestora se reflectă prin formula contabilă: a) Dt 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”; Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”; Dt 133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”; Ct 721”Cheltuieli ale activităţii de investiţii”; b) Dt 341„Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”; Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”; Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”; Ct 133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”; c) Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”; Ct 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”; Dt 133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”; Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”. 13. Dispuneţi de următoarele date privind obligaţiunile, procurate la 1 noiembrie: valoarea nominală – 200 000 lei, dobînda în mărime de 8% se plăteşte de 4 ori pe an (la 1 martie, 1 iunie, 1 octombrie şi 1 ianuarie). Care este suma dobînzii neachitate: a) 1360 lei; b) 1334 lei; c) 1333 lei; d) nici un răspuns precedent nu este corect. 14. Dispuneţi de următoarele date privind investiţiile pe termen scurt: valoarea de intrare la 1 aprilie 200X – 32 000 lei. Valoarea de bilanţ constituie: la 1 iulie 200X – 25 000 lei, la 1 octombrie 200X – 35 000 lei. Care este mărimea modificării valorii investiţiilor la 1 octombrie: 45. 10 000 lei; 46. 7 000 lei; 47. 13 000 lei. 15. Investiţiile în întreprinderile asociate pot fi evaluate după metoda: a) repartizării proporţionale; b) valorii; 102

c)

valorii de piaţă.

103

Capitolul 9. CONTABILITATEA CAPITALULUI PROPRIU Problema 9.1. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice privind formarea capitalului statutar al societăţii cu răspundere limitată. Rezolvarea problemei prezentaţi sub formă tabelară conform modelului din tabelul 9.1. Indicaţi documentele justificative în baza cărora operaţiunile economice se reflectă în conturile contabile. Tabelul 9.1 Jurnalul de întregistrări cronologice privind formarea capitalului statutar al societăţii cu răspundere limitată Nr.crt. Documente justificative 1

Conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

3

4

2

Corespondenţa conturilor debit credit 5 6

Date iniţiale: În conformitate cu contractul de constituire a întreprinderii „Menaj” S.R.L. fondatorii sunt obligaţi să depună în capitalul statutar al societăţii aporturile în mărimea indicată în tabelul 9.2. Tabelul 9.2 Valoarea şi forma de achitare a aporturilor fondatorilor în capitalul statutar al întreprinderii „Menaj” S.R.L. Fondatorul 1. S.R.L. „Belşug” 2. Ion Pruteanu 3. S.A. „Zimbru” 4. Î.I. „Creţu” Total

Valoarea cotei sociale, lei 4 000 4 000 2 500 500 11 000

Forma aportului mijloace băneşti mijloace băneşti computer program computerizat

Valoarea estimativă a aporturilor nebăneşti conform actului de estimare a alcătuit: computer 3 000 lei, program computerizat  500 lei. Aporturile băneşti în suma de 4 400 lei au fost depuse de întreprindere „Belşug” S.R.L. şi Ion Pruteanu în părţi egale (câte 2 200 lei) până la momentul înregistrării societăţii care a avut loc la 8 septembrie 200X. Transferarea restului mijloacelor băneşti şi predarea aporturilor nebăneşti a fost efectuată la 16 septembrie 200X. Adunarea generală a asociaţilor societăţii din 24 septembrie 200X a adoptat decizia de a considera depăşirea valorii estimative a aportului nebănesc al fondatorului întreprinderii „Zimbru” S.A. asupra mărimii părţii sociale cuvenite în suma de 500 lei drept datorie a societăţii faţă de fondator şi de a achita datoria contra mijloace băneşti. Transferarea mijloacelor băneşti în suma de 500 lei a fost efectuata la 29 septembrie 200X. Problema 9.2. Conform modelului prezentat în tabelul 9.3. completaţi Registrul evidenţei analitice a capitalului statutar al întreprinderii „Menaj” S.R.L. la data înregistrării de stat a societăţii. Date iniţiale: Operaţiunile economice şi informaţiile din problema 9.1. Tabelul 9.3 Registrul asociaţilor întreprinderii „Menaj” S.R.L. Nr.crt.

Numele (denumirea) asociatului

Date de identitate

Sediul (adresa poştală)

Data de intrare în S.R.L.

104

Valoarea părţii sociale totală

inclusiv achitată neachitată

Data de ieşire din S.R.L.

Alte informaţii

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Problema 9.3. Întocmiţi formulele contabile respective şi reflectaţi operaţiunile economice în conturi. Date iniţiale: Conform contractului de constituire mărimea cotei fondatorului M.Cebanu în capitalul statutar al societăţii cu răspundere limitată este de 27 000 lei. Ulterior, acesta va depune în contul achitării cotei un lot de teren cu valoarea estimativă de 30 000 lei. Comitetul de conducere al societăţii a luat hotărîrea de a considera depăşirea valorii estimative a aportului nebănesc asupra mărimii cotei statutare a fondatorului M.Ciobanu ca patrimoniu transmis cu titlu gratuit. Problema 9.4. Înregistraţi în conturile contabile operaţiunile economice cu privire la formarea capitalului statutar al societăţii pe acţiuni. Indicaţi documentele justificative în baza cărora operaţiunile economice se reflectă în conturile contabile. Rezolvarea problemei prezentaţi sub formă tabelară conform modelului din tabelul 9.1. Date iniţiale: Fondatorii întreprinderii „Fulger” S.A. au încheiat un contract de constituire a societăţii, capitalul statutar al căreia în mărime de 50 000 lei este divizat în 5 000 acţiuni simple cu valoarea nominală 10 lei/acţiune. Conform contractului de constituire, fondatorii achită 12 lei pentru o acţiune subscrisă. Contractul de constituire prevede achitarea a 90% din numărul acţiunilor emise contra mijloace băneşti şi transmiterea patrimoniului nebănesc (materialelor de la un fondator-plătitor de TVA) pentru achitarea restului acţiunilor. Pînă la momentul înregistrării de stat a societăţii pe acţiuni fondatorii au depus suma totală a mijloacelor băneşti (determinaţi suma) conform condiţiilor stipulate în contractul de constituire. După înregistrarea de stat a societăţii au fost predate materiale în sumă de 60 000 lei (inclusiv TVA) în contul achitării acţiunilor subscrise. Problema 9.5. Reflectaţi în conturile contabile modificarea capitalului statutar al societăţii cu răspundere limitată în legătură cu asocierea unui membru nou şi răscumpărarea părţii sociale a asociatului ieşit din componenţa societăţii cu anularea ulterioară a părţii răscumpărate. Determinaţi soldul final al contului 311 „Capital statutar”. Date iniţiale: Mărimea capitalului social al întreprinderii „Flux” S.R.L. la începutul perioadei alcătuieşte 8 000 lei. În conformitate cu decizia adunării generale a asociaţilor din 8 octombrie 200X în componenţa societăţii a fost primit un asociat nou – Vasile Crudu cu valoarea părţii sociale de 1 800 lei. Achitarea cotei a fost efectuată în ziua convocării adunării generale. Înregistrarea de stat a majorării capitalului statutar a avut loc la 17 octombrie 200X. La 21 octombrie în conformitate cu decizia asociaţilor a fost efectuată retragerea (răscumpărarea) părţii sociale a unui asociat („Flacăra” S.R.L.) în suma de 2 000 lei prin virament în legătură cu excluderea asociatului menţionat din componenţa „Flux” S.R.L. La expirarea termenului de 6 luni din momentul retragerii părţii sociale asociaţii „Flux” S.R.L., în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, au adoptat decizia cu privire la micşorarea capitalului social în legătură cu anularea cotei retrase. Problema 9.6. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice privind emisiunea suplimentară, răscumpărarea şi revînzarea ulterioară a acţiunilor. Calculaţi diferenţele aferente efectuării operaţiunilor economice indicate în date iniţiale. Determinaţi soldurile finale ale conturilor 312 „Capital suplimentar„ şi 314 „Capital retras”. Date iniţiale: Înreprinderea „Comoara„ S.A. a efectuat emisiunea suplimentară deschisă a 1 000 acţiuni cu o valoare nominală de 5 lei/acţiune. Acţiunile au fost plasate la subscriptori la preţul de 6 lei pentru o acţiune şi achitate prin transferarea mijloacelor la contul bancar provizoriu. 105

În continuare, cu scopul prevenirii tentativelor concurenţilor de a obţine pachetul de control, societatea pe acţiuni a dobândit de la deţinătorii pachetelor mici 300 acţiuni cu 4 lei/acţiune şi 400 acţiuni cu 8 lei/acţiune. După stabilizarea luptei de concurenţă, societatea pe acţiuni revinde toate acţiunile răscumpărate anterior cu 7 lei/acţiune. Tabelul 9.4 Operaţiunile economice privind emisiunea suplimentară, răscumpărarea şi revînzarea acţiunilor efectuate la întreprinderea „Comoara” S.A. Nr. crt.

Conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1. S-a reflectat valoarea nominală a acţiunilor din emisiunea suplimentară 2. S-a înregistrat suma diferenţei dintre preţul de vînzare şi valoarea nominală a acţiunilor 3. S-a reflectat trecerea mijloacelor băneşti din contul special la contul de decontare 4. S-a reflectat valoarea de procurare a acţiunilor răscumpărate de la acţionari la un preţ mai mic decît cel nominal 5. S-a reflectat valoarea de procurare a acţiunilor răscumpărate de la acţionari la un preţ mai mare decît cel nominal 6. S-a reflectat revânzarea acţiunilor răscumpărate anterior la un preţ mai mic decît cel nominal

? ? ? ? ? ?

7. S-a înregistrat suma diferenţei aferente revînzării acţiunilor la un preţ mai mare decît cel de răscumpărare 8. S-a reflectat revînzarea acţiunilor răscumpărate anterior la un preţ mai mare decât cel nominal

? ?

9. S-a înregistrat suma diferenţei aferente revînzării acţiunilor la un preţ mai mic decît cel de răscumpărare

?

Problema 9.7. Înregistraţi în conturile contabile operaţiunile economice privind constituirea şi utilizarea rezervelor. Determinaţi soldurile finale ale conturilor 321 „Rezerve stabilite de legislaţie” şi 322 „Rezerve prevăzute de statut”. Date iniţiale: La 1 ianuarie 200X rezerve în componenţa capitalului propriu al întreprinderii „Vis” S.A. au alcătuit:  rezerve stabilite de legislaţie – 12 000 lei;  rezerve prevăzute de statut – 15 000 lei; inclusiv: - fondul de dezvoltare a producţiei constituit – 11 000 lei; - fondul de dezvoltare a producţiei utilizat – 4 000 lei. În martie 200X „Vis” S.A. a distribuit o parte a profitului net al anului precedent (în sumă de 10 000 lei) pentru constituirea rezervelor, inclusiv: rezerve stabilite de legislaţie – 2 000 lei, rezerve prevăzute de statut – 8 000 lei. În august 200X, în conformitate cu planul de afaceri al societăţii, s-a procurat un computer în valoare de 12 000 lei (inclusiv TVA) pe seama mijloacelor fondului de dezvoltare a producţiei. Achitările pentru activul procurat au fost efectuate prin virament. În noiembrie 200X a fost înregistrată majorarea valorii nominale a acţiunilor emise de societatea pe acţiuni în suma totală de 14 000 lei, efectuată pe seama rezervelor stabilite de legislaţie (6 000 lei) şi rezervelor prevăzute de statut (8 000 lei). Problema 9.8. Efectuaţi calculul dividendelor anuale revenite acţionarilor societăţii pe acţiuni. În baza calculelor efectuate completaţi Borderoul de evidenţă a decontărilor cu acţionarii privind dividendele (conform modelului din tabelul 9.5). Date iniţiale: Condiţii de circulaţie a acţiunilor 106

Pe piaţa valorilor mobiliare circulă 30 000 acţiuni ordinare a întreprinderii „ Miracol„ S.A. cu valoarea nominală de 10 lei/acţiune şi 2 000 acţiuni preferenţiale cu valoarea nominală de 5 lei/acţiune. Condiţii de calculare a dividendelor La 8 aprilie 200X adunarea generală a acţionarilor întreprinderii „ Miracol„ S.A. a luat decizia cu privire la repartizarea profitului net al anului precedent în sumă de 17 000 lei pentru plata dividendelor. În particular pe fiecare acţiune ordinară se anunţă dividende în mărime de 0,5 lei. Dividendele pe acţiuni preferenţiale se calculează în mărime de 10 % de la valoarea nominală, adică în sumă de 1 leu/acţiune. Condiţii de achitare a dividendelor calculate În conformitate cu decizia adunării generale a acţionarilor, dividendele cuvenite acţionarilorpersoane fizice se achită contra mijloace băneşti în numerar, iar acţionarilor –persoane juridice – prin virament. În condiţiile insuficienţei mijloacelor băneşti necesare pentru plata dividendelor anunţate în suma deplină, la şedinţa Consiliului societăţii de comun acord cu acţionarul (întreprinderea “Comoara” S.R.L.) a fost adoptată decizia privind achitarea dividendelor calculate acţionarului menţionat prin eliberarea materialelor, valoarea estimativă (de piaţă) a cărora se egalează cu suma dividendelor cuvenite. Problema 9.9. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice privind anunţarea şi plata dividendelor acţionarilor societăţii pe acţiuni. Calculaţi suma reţinută din dividende intermediare şi transferată în buget ca plată prealabilă a impozitului pe venit. Indicaţi documentele justificative în baza cărora operaţiunile economice se reflectă în conturile contabile. Date iniţiale: Întreprinderea „Clopot” S.A. a plătit în luna iulie 200X dividende intermediare contra mijloace băneşti în sumă de 10 000 lei, din care a fost reţinută ca plată prealabilă suma impozitului pe venit (determinaţi suma). Conform rezultatelor anului, profitul impozabil al societăţii a constituit 40 000 lei. Potrivit deciziei adunării generale a acţionarilor din 17 aprilie 200X+1 se anunţă plata dividendelor după rezultatele anului 200X în suma de 15 000 lei. Tabelul 9.5 Borderoul de evidenţă a decontărilor cu acţionarii privind calcularea şi plata dividendelor din profitul anului 200X-1 Nr. crt.

Nr.acţiunilor, buc.

Dividende calculate, lei

Numele (denumirea) acţionarului

ordinare

preferenţiale

pe acţiuni ordinare

pe acţiuni preferenţiale

2

3

4

5

6

1

Total spre plată, lei 7

Dividende achitate, lei în numerar prin virament 8

9

Total achitat, lei

prin eliberarea materialelor 10

11

1. 2. 3. 4. 5. 6. Total

Tabelul 9.6 Operaţiunile economice privind anunţarea şi plata dividendelor efectuate la întreprinderea „Clopot” S.A. Nr.crt.

Conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1. S-a reflectat suma dividendelor calculate (anunţate) în avans 2. S-a reflectat suma dividendelor intermediare plătite acţionarilor 3. S-a reflectat suma impozitului pe venit reţinut din suma dividendelor intermediare 4. S-a reflectat suma impozitului pe venit transferat în buget

107

? ? ? ?

5. S-a reflectat suma cheltuielilor curente privind impozitul pe venit la finele anului 6. S-a reflectat trecerea în cont a sumei impozitului pe venit reţinut din dividendele intermediare

? ?

7. S-a reflectat trecerea dividendelor plătite în avans la diminuarea profitului net al anului de gestiune 1

2

? 3

8. S-a reflectat suma dividendelor anuale anunţate în anul 200X+1 din profitul anului 200X 9. S-a reflectat suma dividendelor anuale plătite acţionarilor

? ?

Problema 9.10. Stabiliţi metoda (metodele) de contabilizare a subvenţiilor de stat, acordate întreprinderii. Întocmiţi formulele contabile privind reflectarea operaţiunilor economice prin metoda capitalului. Rezolvarea problemei prezentaţi sub formă tabelară conform modelului din tabelul 9.1. Date iniţiale: Întreprinderea „Izvor” S.A. în luna aprilie 200X a primit subvenţiile de stat sub formă de mijloace băneşti în sumă totală de 150 mii lei, din care 100 mii lei în iunie-iulie 200X au fost materializate în mijloace fixe, iar restul – 50 mii lei s-a cheltuit pentru procurarea materialelor şi combustibilului. Valoarea rămasă probabilă a mijloacelor fixe procurate pe seama subvenţiilor a fost stabilită în sumă de 4 000 lei. În luna august 200X reprezentanţii întreprinderii „Izvor” S.A. şi organului emitent de subvenţii au perfectat actul privind îndeplinirea condiţiilor aferente subvenţiilor primite. Conform metodei liniare până la sfârşitul anului 200X a fost calculată uzura mijloacelor fixe, procurate pe seama subvenţiilor primite, în mărime de 6 % din valoarea uzurabilă. Problemă 9.11. Întocmiţi înregistrările contabile, calculaţi rulajele şi soldurile finale ale conturilor capitalului propriu. Date iniţiale: La 01.01.200X soldurile iniţiale ale conturilor capitalului propriu ale întreprinderii „Codru” S.A. sunt prezentate în tabelul 9.7.

108

Tabelul 9.7 Soldurile conturilor întreprinderii “Codru„ S.A. la 01 ianuarie 200X Numărul (codul) şi denumirea contului 311 „Capital statutar” 321 „Rezerve stabilite de legislaţie” 322 „Rezerve prevăzute de statut” 323 „Alte rezerve” 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”

Suma, lei 40 000 8 000 5 700 3 000 6 000

La 20.04.200X adunarea generală a acţionarilor a luat decizia de a majora capitalul statutar cu 4 000 lei şi de a plăti dividende acţionarilor contra mijloace băneşti în mărime de 7 000 lei. Capitalul statutar va fi majorat din contul rezervelor stabilite de legislaţie în sumă de 2 800 lei şi rezervelor prevăzute de statut în sumă de 1 200 lei. Deoarece profitul nerepartizat al anilor precedenţi nu este suficient pentru achitarea integrală a dividendelor, mijloacele necesare vor fi folosite din contul altor rezerve. La 26.05.200X modificarea capitalului statutar a fost înregistrată de Camera Înregistrării de Stat. Problemă 9.12. Înregistraţi operaţiunile economice în conturile contabile şi calculaţi rulajele şi soldul final al contului 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” . Date iniţiale: Soldul iniţial al contului 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” constituie 24 060 lei, care poate fi detalizat astfel: ecart din reevaluarea mijloacelor fixe (credit) – 31400 lei, micşorarea valorii mijloacelor fixe (debit) – 7 340 lei. Pe parcursul anului au fost scoase din funcţiune două obiecte de mijloace fixe: un utilaj pentru care în evidenţă a fost reflectat ecart din reevaluare în sumă de 533 lei şi un mijloc de transport pentru care a fost reflectată micşorarea valorii din reevaluare în sumă de 270 lei. Ulterior, diferenţele din reevaluare aferente mijloacelor fixe scoase din funcţiune au fost înregistrate respectiv la veniturile şi cheltuielile activităţii de investiţii. La sfîrşitul anului de gestiune întreprinderea a efectuat reevaluarea mijloacelor fixe, fiind constatate următoarele rezultate: ecart din reevaluare – 18 900 lei, micşorarea valorii – 2 500 lei. TESTE 1. Găsiţi răspunsul fals printre elementele componente ale capitalului propriu: a) capital statutar; b) capital suplimentar; c) rezerve stabilite de legislaţie; d) rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate; e) alte rezerve; f) profit nerepartizat; g) capital secundar. 2. La determinarea capitalului propriu din mărimea acestuia se scade: a) valoarea materialelor consumate în procesul activităţii economice; b) suma cheltuielilor operaţionale suportate de întreprindere; c) profit utilizat al anului de gestiune; d) venitul excepţional. 3. Ce formulă contabilă se întocmeşte la achitarea datoriilor privind aporturile la capitalul statutar (indicaţi denumirea conturilor): a) Dt 241 b) Dt 242 c) Dt 313 d) Dt 314 109

Dt 242 Dt 243 Ct 311 Ct 241 Dt 123 Ct 311 Ct 242. Ct 313 4. Dacă la achitarea a 3 000 acţiuni ordinare cu valoarea nominală de 5 lei/acţiune fondatorul societăţii pe acţiuni, în conformitate cu contractul de constituire, a transferat mijloace băneşti în sumă de 10 000 lei şi a predat un obiect de mijloace fixe cu valoarea estimativă de 7 000 lei, atunci valoarea capitalului suplimentar va alcătui: a) 15 000 lei; b) 2 000 lei; c) 10 000 lei; d) 7 000 lei. 5. Cum se reflectă în conturile contabile anularea părţii sociale a asociatului ieşit din componenţa S.R.L. (indicaţi denumirea conturilor): a) Dt 314 b) Dt 311 c) Dt 241 d) Dt 312 e) Dt 314 Ct 241 Ct 314 Dt 242 Ct 314 Ct 312. Ct 242 Ct 314 6. Ce semnifică înregistrarea contabilă: Dt 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi„ Ct 311 „Capital statutar” : a) majorarea valorii nominale a acţiunilor pe seama profitului nerepartizat al anilor precedenţi; b) micşorarea valorii nominale a acţiunilor pentru acoperirea pierderilor neacoperite ale anilor precedenţi; c) micşorarea părţilor sociale ale asociaţilor societăţii cu răspundere limitată pentru acoperirea pierderilor neacoperite ale anilor precedenţi. 7. Determinaţi soldul final al contului 314 „Capital retras” în baza următoarelor informaţii: valoarea nominală a acţiunilor societăţi pe acţiuni alcătuieşte 10 lei/acţiune; soldul iniţial al contului 314 „Capital retras” constituie 5 000 lei; în perioada de gestiune a avut loc anularea a 30 acţiuni răscumpărate în perioada precedentă la preţul de 15 lei/acţiune. Soldul final al contului 314 „Capital retras” alcătuieşte: a) 4 550 lei; b) 5 450 lei; c) 4 700 lei; d) 5 300 lei. 8. Ce semnificaţie atribuiţi rulajului debitor al contului 342 “Subvenţii acordate întreprinderilor de stat” : a) valoarea subvenţiilor primite pe parcursul perioadei de gestiune şi constatate ca mijloace speciale primite; b) valoarea subvenţiilor aferente condiţiilor cerute de organul emitent de subvenţii şi îndeplinite în cursul perioadei de gestiune; c) valoarea subvenţiilor constatate ca venituri pe măsura exploatării activelor pe termen lung primite (materializate) sau obţinerii venitului. 9. Ce formulă contabilă (indicaţi denumirea conturilor) se întocmeşte la formarea rezervei prevăzute de statut din contul profitului nerepartizat al anilor precedenţi: a) Dt 334 b) Dt 332 c) Dt 334 d) Dt 322 Ct 321 Ct 322; Ct 322; Ct 332. 10. Calcularea dividendelor intermediare de către societatea pe acţiuni se reflectă prin înregistrarea contabilă (indicaţi denumirea conturilor): a) Dt 332 b) Dt 537 c) Dt 334 d) Dt 333 Ct 537 Ct 241 Ct 537 Ct 334. 11. Capitalul suplimentar se reflectă în rezultatul operaţiunilor economice: a) încasarea creanţelor în valută străină; b) depunerea cotei la capitalul statutar în valută străină; c) achitarea datoriilor în valută străină. 12. Capitalul statutar al societăţii cu răspundere limitată conform statutului constituie 25 000 lei, achitat 110

contra mijloace băneşti – 16 000 lei şi materiale – 9 000 lei. La înregistrarea societăţii fondatorii au depus mijloace băneşti în sumă de 11500 lei. Capitalul nevărsat constituie: a) 9 000 lei; b) 13 500 lei; c) 4 500 lei; d) 16 000 lei. 13. Soldul iniţial al contului 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” constituie 8 000 lei. Pe parcursul anului a fost scos din funcţiune un utilaj pentru care în evidenţă a fost reflectat ecart din reevaluare în sumă de 520 lei. La finele anului firma a reevalut mijloacele fixe cu valoarea 240 600 lei, în rezultatul căreia valoarea de reevaluare a acestora a constituit 290 120 lei. Care este soldul final al contului 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”: a) 49 520 lei; b) 57 000 lei; c) 7 480 lei; d) 49 000 lei. 14. Ce reflectă formula contabilă Dt 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung” Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”: a) suma reducerilor din reevaluarea activelor pe termen lung; b) suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite; c) suma reducerilor din reevaluare aferente activelor pe termen lung ieşite; d) ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung. 15. Găsiţi răspunsul fals printre semnificaţiile capitalului retras: a) valoarea acţiunilor proprii procurate de la acţionari; b) valoarea acţiunilor anulate; c) valoarea părţilor sociale dobîndite de la asociaţi; d) valoarea acţiunilor şi părţilor sociale răscumpărate.

111

Capitolul 10. CONTABILITATEA DATORIILOR Contabilitatea datoriilor financiare Problema 10.1. Calculaţi şi indicaţi modul de constatare a cheltuielilor privind împrumuturile primite. Întocmiţi formulele contabile privind operaţiunile de primire şi rambursare a creditelor bancare şi împrumuturilor. Date iniţiale: Întreprinderea „Faur” S.A. a primit următoarele credite bancare şi împrumuturi: 1. La 10 iulie 200X întreprinderea „Faur” S.A. a încheiat cu „Moldova Agroindbanc” S.A. un contract de creditare care prevede:  achitarea de către bancă a datoriei întreprinderii pentru combina agricolă procurată în sumă de 750 000 lei, pe un termen de 2 ani, cu o dobîndă anuală de 16%;  încasarea sub formă de mijloace băneşti în conturile bancare în sumă de 100 000 lei pe un termen de 10 luni, cu o dobîndă anuală de 19 %. 2. La 20 septembrie 200X întreprinderea a primit împrumut prin emisiune a 400 obligaţiuni cu valoarea nominală – 200 lei pe un termen de 4 ani, cu dobîndă anuală de 9 %. Cheltuielile privind împrumuturile au fost constatate ca cheltuieli ale perioadei. Creditele bancare şi împrumutul au fost rambursate la scadenţă prin transferul mijloacelor băneşti în conturile bancare ale creditorilor. Problema 10.2. Calculaţi şi indicaţi modul de constatare a dobînzii aferente creditelor bancare primite. Întocmiţi formulele contabile privind operaţiunile de primire şi restituire a creditelor bancare Date iniţiale: Întreprinderea „Floare” S.A. în anul 200X a primit următoarele credite bancare:  la 10 mai – 2 500 000 lei sub formă de mijloace băneşti la conturile bancare pe un termen de 3 ani, cu o dobîndă anuală de 19%.  la 04 septembrie – 800 000 lei sub forma plăţii de către „FinComBanc” S.A. a datoriei comerciale faţă de furnizorul materialelor de construcţie, pe un termen de 2 ani, cu o dobîndă anuală de 20%. Creditele bancare contractate au fost utilizate la construcţia secţiei de producere nr.3 a întreprinderii, construcţia căreia a început la 01 aprilie 200X şi s-a finalizat la 21 martie 200X+2. Primul credit a fost rambursat în termen conform condiţiilor contractuale prin transfer bancar, iar al doilea – cu două luni înainte de scadenţă. Problema 10.3. Calculaţi şi indicaţi modul de constatare a dobînzii aferente creditelor bancare primite. Întocmiţi formulele contabile privind operaţiunile de primire şi rambursare a creditelor bancare. Date iniţiale: În anul 200X întreprinderea „Basarabia” S.R.L. a primit un credit bancar în sumă de 5 000 000 lei pe un termen de 2 ani pentru construcţia unei clădiri administrative. Creditul a fost primit în două tranşe: la 1 iunie – 3 000 000 lei şi la 1 decembrie – 2 000 000 lei. Dobînda anuală aferentă creditului constituie 24%. Construcţia clădirii a fost începută la 2 august 200X şi a fost finalizată la 30 noiembrie 200X+2. De aceea, în anul 200X, o parte din creditul primit (1 000 000 lei) a fost provizoriu investită de întreprindere în titluri de valoare de stat şi ca rezultat a fost obţinut un venit în sumă de 36 000 lei. La scadenţa 01.08.200X+1 după vînzarea

112

titlurilor de valoare creditul a fost utilizat numai pentru construcţia obiectului. Conform condiţiilor contractuale dobînda aferentă creditului se determină şi se plăteşte la finele fiecărui an calendaristic. Problema 10.4. Indicaţi modul de constatare şi determinaţi suma cheltuielilor privind împrumuturile şi norma medie de capitalizare a acestora. Contabilizaţi operaţiunile de primire şi rambursare a creditelor bancare, precum şi de capitalizare a cheltuielilor privind împrumuturile. Date iniţiale: În anul 200X Gospodăria ţărănească „Plugarul” a primit de la persoane juridice următoarele împrumuturi:  la 2 ianuarie – 120 000 lei cu o dobîndă anuală de 22%, pe un termen de 6 ani;  la 1 iulie – 50 000 lei cu o dobîndă anuală de 18%, pe un termen de 4 ani. Împrumuturile au fost destinate dezvoltării tehnico-economice a întreprinderii, fiind primite sub formă de mijloace băneşti. Împrumuturile au fost utilizate pentru:  elaborarea unei noi tehnologii de prelucrare a strugurilor – 30 000 lei;  construcţia clădirii secţiei – 90 000 lei;  construcţia unei staţii de alimentare cu combustibil – 50 000 lei. Problema 10.5. Determinaţi suma cheltuielilor privind împrumuturile şi a diferenţelor de curs valutar aferente operaţiunilor de primire şi rambursare a creditului bancar şi dobînzilor. Contabilizaţi operaţiunile de primire şi rambursare a creditelor bancare, precum şi diferenţele de curs valutar aferente acestora. Date iniţiale: Întreprinderea „Macros Service” S.A. la 20 martie 200X a primit un credit bancar în valută străină în suma de 20 000 dolari S.U.A. pe un termen de 1 an, cu o dobîndă anuală de 20%, pentru achitarea datoriei comerciale faţă de furnizorul străin. Contractul de credit prevedea rambursarea creditului în două tranşe:  prima tranşă – 10 000 dolari S.U.A. peste 6 luni;  tranşa a doua – la scadenţă (peste 12 luni). Cursul de schimb valutar al Băncii Naţionale a Moldovei a constituit la data:  primirii creditului bancar – 12,0342 lei pentru un dolar S.U.A.;  rambursării primei tranşe – 12,1204 lei pentru un dolar S.U.A.;  rambursării tranşei a doua – 12,0018 lei pentru un dolar S.U.A.; Dobînda se calculează şi se achită trimestrial de la suma creditului nerambursat. Problema 10.6. Determinaţi suma cheltuielilor privind împrumuturile şi suma totală a datoriei financiare. Contabilizaţi operaţiunile aferente primirii creditelor bancare şi transmiterii bunurilor gajate pentru achitarea datoriei financiare. Date iniţiale: În baza contractului încheiat între bancă şi client la 1 iulie 200X întreprinderea a primit un credit în sumă de 350 000 lei pe un termen de 15 luni, cu dobînda anuală de 17%. Creditul este utilizat pentru construcţia unui bloc administrativ. Achitarea dobînzii s-a efectuat lunar, începînd cu 01 septembrie 200X. Conform prevederilor contractului de creditare, rambursarea creditului are loc după următorul program:  la 31 decembrie 200X – 50 000 lei;  la 31 martie 200X+1 – 50 000 lei;  la 30 septembrie 200X+1 – 250 000 lei. 113

Întreprinderea a încheiat un contract de gaj conform căruia pentru acoperirea creditului bancar au fost gajate produse finite cu valoare de bilanţ 311 000 lei, valoarea de piaţă – 438 000 lei (inclusiv TVA). La încheierea contractului de gaj, valoarea produselor finite a fost calculată în mărime de 80 % din valoarea de piaţă. Întreprinderea a rambursat creditul bancar în mărimea primelor două tranşe, iar ultima tranşa şi dobînda pentru ultima lună nu a fost rambursată. Ca urmare, produsele finite gajate corespunzătoare sumei datoriei expirate au fost transmise băncii comerciale. Problema 10.7. Calculaţi şi indicaţi modul de amortizare a diferenţelor rezultate din emisiunea de obligaţiuni. Determinaţi suma cheltuielilor privind împrumuturile. Contabilizaţi operaţiunile aferente primirii şi rambursării împrumutului obligatar. Date iniţiale: Întreprinderea „Omega” S.A. a primit la 10 iulie 200X un împrumut de 10 000 000 lei prin emisiunea obligaţiunilor ordinare cu valoarea nominală de 5 000 lei şi o dobîndă fixă în mărime de 12 % anual. Obligaţiunile au fost emise şi vîndute la valoarea de piaţă egală cu 5 300 lei. Emisiunea este efectuată prin intermediul unei bănci comerciale. Dobînzile aferente se plătesc de două ori pe an. Suma totală a împrumutului a fost rambursată la scadenţă conform condiţiilor emisiunii. Informaţii suplimentare privind emisiunea:  numărul de obligaţiunii – 2 000;  valoarea nominală – 5 000 lei/obligaţiunea;  preţul de vînzare – 5 300 lei/obligaţiunea;  dobînda – 12% anual;  durata împrumutului – 2 ani; Contabilitatea datoriilor comerciale Problema 10.8. Calculaţi sumele TVA aferente operaţiunilor de procurare şi restituire a mărfurilor. Contabilizaţi operaţiunile privind procurările de mărfuri. Întocmiţi Factura fiscală şi Factura de expediţie aferente procurărilor şi restituirii de mărfuri. Date iniţiale: În luna iulie 200X întreprinderea „Dor” S.A. a procurat materie primă. Valoarea procurării indicată în factura fiscală a constituit 36 000 lei, inclusiv TVA. Contractul respectiv prevede achitarea pentru materia primă în două etape:  40% din valoarea bunurilor – în avans;  60% – peste o lună după primirea materialelor. Conform condiţiilor contractuale, cu o lună înainte de expirarea termenului de valabilitate, cumpărătorul poate restitui stocul de materiale care nu a fost vîndut. Valoarea materialelor restituite în luna decembrie 200X la preţ de cumpărare a constituit 2 600 lei, inclusiv TVA. Valoarea materialelor restituite a fost achitată prin mijloace băneşti. Problema 10.9. Calculaţi suma dobînzii aferente cambiei. Contabilizaţi operaţiunile privind procurarea mărfurilor şi stingerea datoriilor comerciale, precum şi constatarea dobînzii aferente cambiei. Date iniţiale: În luna ianuarie 200X întreprinderea „Succes” S.A. a procurat mărfuri de la întreprinderea „Gama” S.R.L. în valoare de 204 000 lei, inclusiv TVA. Livrările respective sunt impozabile cu TVA la cota 20%. Cumpărătorul a achitat 50% din valoarea mărfurilor procurate contra mijloacelor băneşti după 5 zile de la primirea efectivă a mărfurilor şi a documentelor de însoţire a acestora.

114

Din cauza insuficienţei mijloacelor băneşti cumpărătorul a emis o cambie în sumă de 102 000 lei care a fost acceptată de vînzător. Scadenţa cambiei este de 3 luni şi dobînda anuală de 12%. Suma creditului comercial şi a dobînzii aferente au fost achitate la scadenţă. Problema 10.10. Calculaţi diferenţele de curs valutar la data efectuării operaţiunilor de import şi la data întocmirii bilanţului contabil. Contabilizaţi operaţiunile privind procurarea mărfurilor şi stingerea datoriilor în valută străină. Date iniţiale: Întreprinderea „Alfa” S.R.L. a procurat mărfuri prin import în valoare de 12 000 EURO. La data întocmirii declaraţiei vamale – 20 decembrie 200X – cursul de schimb valutar al B.N.M. a constituit 13,3601 lei/EURO. Datoria comercială în proporţie de 60% a fost achitată la 27 decembrie 200X. La această dată cursul de schimb valutar al B.N.M. a constituit 14,0214 lei/EURO. Datoria rămasă a fost stinsă la 05 ianuarie 200X+1, cursul de schimb valutar al B.N.M. fiind egal cu 13,9847 lei/EURO. Cursul de schimb valutar al B.N.M. la 31 decembrie 200X constituia 14, 1154 lei/EURO. Problema 10.11. Calculaţi suma plăţilor vamale şi suma diferenţelor de curs valutar rezultate din operaţiunile de import. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice pe trimestrul II 200X. Indicaţi documentele justificative în baza cărora operaţiunile economice se reflectă în conturile contabile. Date iniţiale În luna ianuarie 200X, întreprinderea „Bilanţ” S.R.L., care este subiect impozabil cu TVA şi accize, a importat benzină auto, cu conţinut în plumb 0,013 g cu cifra octanică mai mică de 98 în cantitate de 50 tone. Tabelul 10.1 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Bilanţ” S.R.L. în trimestrul II 200X Nr.crt.

Conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Conform declaraţiei vamale se înregistrează produse petroliere în cantitate de 50 tone. Valoarea în vamă a mărfii supuse accizelor constituie 310 dolari S.U.A. pentru o tonă Se calculează şi se reflectă suma TVA (20%), achitată prin transfer bancar Se reflectă suma accizelor (1 200 lei pentru o tonă) Se calculează şi se reflectă proceduri vamale (0,25%) Se înregistrează taxa pentru ecologie (0,5%) Se reflectă plata accizelor, procedurilor vamale şi taxei pentru ecologiei de către titularul de avans din mijloacele primite spre decontare Se calculează şi se reflectă cheltuielile de transport-aprovizionare pînă la vama de frontieră în mărime de 15 dolari S.U.A. pentru o tonă Se reflectă cheltuielile de transport de la vamă pînă la depozitul importatorului – 3 600 lei, inclusiv TVA Se achită datoria comercială faţă de furnizorul străin la 10 martie 200X, cursul de schimb valutar al B.N.M. – 12,6471 lei/$

? ? ? ? ? ? ? ? ?

Valoarea totală vamală a fost recalculată la cursul de schimb valutar al B.N.M. la data vămuirii care a constituit -–12,3528 lei/$. Problema 10.12. Calculaţi suma TVA aferentă avansului primit. Întocmiţi înregistrările contabile privind primirea avansului şi livrarea mărfurilor. Date iniţiale: Conform condiţiilor contractuale întreprinderea „Faur” S.A. încasează în luna mai 200X un avans de la cumpărător în sumă de 80 000 lei în vederea livrării de mărfuri. Întreprinderea a efectuat livrarea mărfurilor în două etape: 115



mărfuri în valoare de 45 000 lei – în luna iunie, valoarea de bilanţ a acestora a constituit 35 000 lei;  mărfuri în valoare de 32 000 lei – în luna iulie, valoarea de bilanţ a acestora a constituit 25 200 lei. Din cauza lipsei de mărfuri în perioadele ulterioare părţile contractante au convenit asupra restituirii avansului neacoperit prin mărfuri. Contabilitatea datoriilor calculate Problema 10.13. Calculaţi şi reflectaţi în conturile contabile suma impozitului pe venit reţinut în fiecare lună. Întocmiţi Fişa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului pe anul 200X. Date iniţiale: Cetăţeanul I.Ciobanu, în baza ordinului directorului, a fost angajat la întreprinderea „Omega” S.R.L. la 09 ianuarie 200X în calitate de şofer. La data angajării el a depus o cerere în care a solicitat scutirea personală şi scutirea pentru o persoană întreţinută, dat fiind faptul că avea un fiu. Suma lunară a scutirilor a constituit 320 lei şi corespunde categoriei P2N. De la momentul angajării pînă la sfîrşitul anului lucrătorul I.Ciobanu a primit următoarele venituri:

116

Tabelul 10.2. Date suplimentare privind veniturile achitate lucrătorului I.Ciobanu Data achitării venitului

Tipul venitului

Suma, lei

30.01.200X 28.02.200X 15.03.200X 31.03.200X 02.05.200X 31.05.200X 30.06.200X 31.07.200X 14.08.200X 30.08.200X 30.09.200X 30.09.200X 30.10.200X 30.11.200X 30.12.200X

Salariu pentru luna ianuarie Salariu pentru luna februarie Avans la salariu Salariu pentru luna martie Salariu pentru luna aprilie Salariu pentru luna mai Salariu pentru luna iunie Salariu pentru luna iulie Plata serviciilor comunale efectuate de patron Salariu pentru luna august Salariu pentru luna septembrie Primă pentru trimestrul II Salariu pentru luna octombrie Salariu pentru luna noiembrie Salariu pentru luna decembrie

1 380 1 355 400 987 1 341 1 280 1 300 1 280 320 1 300 1 310 500 1 300 1 280 1 320

Problema 10.14. Calculaţi şi reflectaţi indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă a lucrătorilor pentru luna ianuarie. Date iniţiale: 1. Conform certificatului medical nr.014683 lăcătuşul N.Petrescu s-a aflat în concediu medical timp de 6 zile (22–27 ianuarie), iar conform certificatului medical nr.012066 inginerul N.Groza – 4 zile (22–25 ianuarie). 2. Extras din „Contul personal” al lăcătuşului N.Petrescu (tab. 10.3). 3. Extras din „Contul personal” al inginerului N.Groza. Salariul tarifar lunar – 2 000 lei, premiul lunar – 675 lei. Numărul de zile lucrătoare – 22. 4. Vechimea în muncă a lăcătuşului N.Petrescu este de 5 ani şi 4 luni, iar a inginerului N.Groza – 14 ani şi 2 luni. Tabelul 10.3 Contul personal N. Petrescu Nr.crt.

Tipuri de plăţi

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

1

2

3

4

5

1. Salariul efectiv calculat 2. Premii pentru îndeplinirea şi supraîndeplinirea normei de producţie 3. Adaosul pentru munca în timp de noapte 4. Adaosul pentru munca suplimentar prestată 5. Îndemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă Total Numărul de zile efectiv lucrate

600

510

770

10 610 21

190 30 20 160 910 18

240 30 1 040 22

Problema 10.15. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice. Indicaţi documentele justificative în baza cărora s-au efectuat operaţiunile economice şi reflectaţi în conturile contabile. Date iniţiale: Tabelul 10.4 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Succes” S.R.L. Nr.

Conţinutul operaţiunilor economice

117

Suma, lei

crt. 1

2

3

1. Din contul curent s-a achitat: a) impozitul pe venit al salariaţilor pentru luna ianuarie b) contribuţiile la asigurările sociale (2%) din plăţile în favoarea salariaţilor 2. Din contul curent s-au ridicat în casierie mijloace băneşti pentru plata salariilor corespunzătoare lunii februarie 3. S-au achitat salariile pentru luna februarie 1

2

700 1 800 57 000 56 700 3

4. S-au depus salariile neridicate aferente lunii februarie 5. S-a transferat în contul curent suma salariilor neridicate 6. Din contul curent s-au ridicat în casierie mijloace băneşti pentru plata avansului la salariile corespunzătoare primei jumătăţi a lunii martie 7. S-a achitat avansul la salariul aferent primei jumătăţi a lunii martie 8. S-au calculat salariile pentru luna martie: a) muncitorilor din secţiile de bază pentru fabricare produselor b) muncitorilor din secţiile de bază pentru deservirea utilajelor de producţie c) muncitorilor din secţiile de bază pentru deservirea încăperilor secţiilor d) muncitorilor din secţiile auxiliare pentru fabricarea produselor e) muncitorilor din secţiile auxiliare pentru reparaţia utilajelor de producţie f) muncitorilor din secţiile auxiliare pentru deservirea încăperilor secţiilor g) personalului administrativ al secţiilor de bază h) personalului administrativ al secţiilor auxiliare i) muncitorilor pentru ambalarea produselor la depozit j) personalului administrativ al întreprinderii 9. S-au calculat contribuţiile la asigurările sociale şi asistenţa medicală aferente salariilor (vezi oper. 8) 10. S-a creat rezervă pentru plata concediilor legale de odihnă muncitorilor întreprinderii (8%)

? ? 53 000 53 000 70 000 7 000 2 200 15 000 1 400 600 8 800 5 000 5 000 10 000 ? ? 800

11. S-au calculat indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă 12. Din salariile lucrătorilor aferente lunii martie s-a reţinut: a) impozitul pe venit b) contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorie (2%) d) contribuţia individuală de asigurări medicale de stat obligatorie (2%) c) sumele cu titlu executoriu

8 600 ? ? 400

Problema 10.16. Pentru luna ianuarie întocmiţi Situaţia de repartizare a salariilor a secţiei mecano-asamblare conform tabelului 10.5. Tabelul 10.5 Situaţia de repartizare a salariilor a secţiei mecano-asamblare În debitul conturilor A

Tipuri de plăţi (în acord, în regie, adaosuri etc.) 1

2

3

4

5

N

Date iniţiale: Tabelul 10.6 Extras din documentele de calcul a salariilor lucrătorilor din secţia mecano-asamblare corespunzătoare lunii ianuarie Nr. crt. 1

Conţinutul retribuţiilor pe categorii de lucrători

Suma, lei

2

3

A. Muncitori de bază

118

1. Pentru prelucrarea şi asamblarea pieselor aferente produsului RP-1, conform tarifelor de plată 97 700 2. Adaosurile pentru muncă în timpul nopţii, prevăzute de normele de fabricare a produsului RP-1 300 3. Adaosurile pentru prelucrarea suplimentară a pieselor aferente produsului RP-1 din motivul necorespunderii instrumentelor şi dispozitivelor de lucru (responsabil – secţia mecanoasamblare) 4. Pentru operaţiile suplimentare de prelucrare a pieselor aferente produsului RP-1 neprevăzute de procesul tehnologic (responsabil – tehnologul-şef) 5. Pentru prelucrarea şi asamblarea pieselor aferente produsului RP-2 conform tarifelor 1

2

500 10 000 490 000 3

6. Adaosurile pentru prelucrarea suplimentară a pieselor aferente produsului RP-2 din motivul calităţii joase a materialelor (responsabili – furnizorii) 7. Pentru operaţiile suplimentare de prelucrare a pieselor produsului RP-2 neprevăzute de procesul tehnologic (responsabil – constructorul-şef) 8. Adaosurile pentru munca suplimentar prestată neprevăzută în normele de producţie pentru prelucrarea pieselor aferente produsului RP-2 9. Pentru remedierea rebuturilor aferente produsului RP-2 10*. Premiile muncitorilor de bază 11. Pentru perioada staţionărilor în procesul de producţie din vina personalului administrativ al secţiei 12. Pentru perioada concediilor legale de odihnă 12 13. Pentru timpul îndeplinirii obligaţiilor obşteşti 14. Pentru pauzele în activitatea mamelor care alăptează B. Muncitori auxiliari 1. Pentru deservirea utilajelor de producţie 2. Pentru reparaţia curentă a utilajelor de producţie C. Personalul administrativ al secţiei 1. Conform salariilor de funcţie 2. Pentru perioada concediilor legale de odihnă 3. Pentru timpul îndeplinirii obligaţiilor obşteşti D. Alţi lucrători din secţie 1. Conform salariilor de funcţie 2. Pentru timpul îndeplinirii obligaţiilor obşteşti 3. Pentru îndeplinirea obligaţiilor obşteşti Total

7 000 3 000 5 000 10 000 16 000 1 000 19 000 3 6 000 2 000 2 500 7 500 24 000 1 400 1 600 8 000 600 400 250 000

* Premiile muncitorilor de bază se repartizează pe produsele RP-1 şi RP-2 în raport cu salariile de bază (conform tarifelor).

Problema 10.17. Calculaţi şi repartizaţi între membrii brigăzii suma salariului brigăzii, determinaţi reţinerile din salariu. Reflectaţi în conturile contabile sumele salariilor calculate şi a impozitului pe venit reţinut. Întocmiţi Darea de seamă cu privire la impozitul pe venit reţinut din plăţile salariale şi achitat în buget pentru luna iulie. Date iniţiale: O brigadă formată din 6 muncitori a fabricat în luna iulie 1 500 de articole, executînd după tehnologie 4 operaţii. Tariful de execuţie este stabilit pentru operaţia 1 în mărime de 2,40 lei, operaţia 2 – 2,35 lei, operaţia 3 – 2,65 lei, operaţia 4 – 2,70 lei. Tabelul 10.7 Informaţia suplimentară privind activitatea muncitorilor brigăzii

119

Numele, prenumele I.Ceban A.Gavriliţa M.Chilari N.Vrabie S.Sîrbu D.Barbu

Categoria, calificarea III IV V V VI III

Numărul de ore lucrate

Tariful pe oră (bani)

Scutiri anuale, lei

168 181 176 184 152 166

51 55 65 65 72 51

3 600 3 600 3 840 3 600 4 080 3 600

Problema 10.18. Contabilizaţi operaţiunile aferente acordării avansului spre decontare şi constatării cheltuielilor de deplasare. Întocmiţi Decontul de avans în baza documentelor justificative prezentate de titularul de avans, determinînd suma cheltuielilor de deplasare. Date iniţiale: Întreprinderea „Bilanţ” S.R.L. în perioada 20 februarie – 1 martie 200X a delegat salariatul R.Nanu în oraşul Rezina cu scopul încheierii contractului de vînzare-cumpărare. Delegatul a primit un avans spre decontare în mărime de 600 lei. La întoarcere din deplasare titularul de avans a întocmit şi a prezentat decontul de avans nr.42 aprobat de către conducătorul întreprinderii care includea următoarele cheltuieli:  cheltuieli de transport (tur-retur); ruta Chişinău-Rezina-Chişinău – 55 lei, avînd drept temei tichetele de transport auto eliberate de autogări;  cheltuieli privind cazarea – 70 lei pentru fiecare zi, conform bonurilor de plată eliberate de hotelul respectiv;  diurna, calculată ţinînd cont de mărimea limită de 35 lei pe zi. Problema 10.19.* Calculaţi suma venitului contabil, venitului impozabil, diferenţelor temporare şi deductibile şi suma impozitului pe venit care urmează a fi restituită la sfîrşitul anului de gestiune. Determinaţi cheltuielile privind impozitul pe venit şi suma impozitului pe venit achitată la buget. Întocmiţi înregistrările contabile privind sumele impozitului pe venit achitate în rate, datoriilor curentă şi amînată privind impozitul pe venit, precum şi cheltuielilor privind impozitul pe venit. Date iniţiale: Conform Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitate de întreprinzător, impozitul pe venit pentru plată în buget în anul 200X-1 a constituit 16 000 lei. Metoda de plată a impozitului pe venit în rate pentru anul 200X, indicată în politica de contabilitate, prevede plăţi trimestriale în mărime de o pătrime a sumei impozitului pe venit a anului precedent, respectiv:  pînă la 31 martie 200X 4 000 lei;  pînă la 30 iunie 200X 4 000 lei;  pînă la 30 septembrie 200X 4 000 lei;  pînă la 31 decembrie 200X 4 000 lei. Întreprinderea în anul 200X a înregistrat venituri totale în sumă de 880 000 lei din care:  venituri din vînzări – 620 000 lei, inclusiv din vînzarea mărfurilor – 510 000 lei;  venituri din activitatea financiară – 114 000 lei;  venituri din activitatea de investiţii – 146 000 lei Suma totală a cheltuielilor suportate a constituit 710 000 lei, din care:  cheltuieli ale activităţii operaţionale – 530 000 lei;  cheltuieli ale activităţii financiare – 108 000 lei;  cheltuieli ale activităţii de investiţii – 72 000 lei. În perioada raportată întreprinderea a înregistrat diferenţe permanente şi temporare aferente:  cheltuielilor de reprezentanţă. Suma efectivă a acestor cheltuieli constituie 4 500 lei; 120



cheltuielilor de deplasare. Suma efectivă a cheltuielilor de deplasare constituie 3000 lei, iar suma recunoscută în scopuri fiscale – 2 600 lei.  amenzilor calculate privind taxele locale – 360 lei;  dividendelor calculate de la nerezidenţi – 5 000 lei. Dividendele de la nerezidenţi au fost primite în anul 200X+1. În cursul anului de gestiune a fost achitat impozitul pe venit în rate a cîte 900 lei trimestrial şi a fost reţinut impozitul la sursa de plată – 450 lei; Datoria efectivă privind impozitul pe venit a fost calculată conform Declaraţiei la sfîrşitul anului 200X şi în cazul determinării creanţei bugetului întreprinderea a depus cererea de restituire a sumei impozitului pe venit achitată în plus. Problema 10.20. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice a operaţiunilor economice, indicînd documentele justificative în baza cărora operaţiunile economice se reflectă în conturile contabile şi calculaţi sumele necesare. Întocmiţi Declaraţia privind TVA pentru luna august. Date iniţiale: În luna august 200X întreprinderea „Succes” S.R.L. a efectuat livrări de bunuri şi servicii impozabile cu diferite cote ale TVA. Suma TVA trecută în cont aferentă perioadelor precedente la 01 august 200X constituia 1300 lei. Tabelul 10.8 Operaţiunile economice efectuare la întreprinderea „Succes” S.R.L. în luna august 200X Nr.crt. 1

1.

2.

3.

4.

5.

1

Conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

2

3

S-au înregistrat livrările de mărfuri la valoarea de vînzare:  valoarea de vînzare (fără TVA)  TVA (20%)

250 000 50 000

S-au reflectat mărfurile procurate de la furnizorul autohton:  valoarea de cumpărare (fără TVA)  TVA (20%)

48 000 ?

S-au restituit materialele recepţionate anterior de la furnizori, plata pentru care nu a fost efectuată:  valoarea de cumpărare, inclusiv TVA 13500 lei;  TVA (20%)

? ?

S-au înregistrat livrările de mărfuri la valoarea de vînzare, inclusiv TVA – 300 000 lei:  valoarea de vînzare (fără TVA)  TVA (20%) S-au reflectat livrările de mijloace fixe procurate pînă la 01 iulie 1998 care conţin suma TVA aferentă procurării:  valoarea de vînzare (fără TVA)  TVA (20%) 2

6.

Se casează valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe vîndute: (Valoarea iniţială – 65 000 lei, uzura acumulată – 27 000 lei.)

7. 8. 9.

S-a înregistrat suma TVA aferentă valorii de bilanţ a mijloacelor fixe vîndute Se reflectă valoarea în vamă a mărfurilor exportate Se acceptă facturile fiscale şi procesele-verbale de acordare serviciilor pentru necesităţi administrative:

121

? ?

36 000 ? 3

? ? 21 000

10.

a) privind consumul de energie electrică:  valoarea serviciilor (fără TVA)  TVA (20%) b) privind serviciile telefonice:  valoarea serviciilor (fără TVA)  TVA (20%) S-au înregistrat obiectele de mică valoare şi scurtă durată importate:  valoarea în vamă (fără TVA)  TVA (20%)

12 000 ? 29 700 ?

19 000 ?

Problema 10.21. Calculaţi suma TVA aferentă serviciilor primite. Determinaţi şi reflectaţi în conturile contabile suma diferenţelor de curs valutar. Întocmiţi înregistrările contabile necesare. Date iniţiale: Întreprinderea „Bilanţ” S.R.L. – rezident al Republicii Moldova a încheiat un contract de acordare a serviciilor de consultanţă cu o companie de audit din Romînia. Valoarea contractuală a serviciilor de care a beneficiat întreprinderea este de 5 000 EURO. Procesul-verbal de îndeplinire a serviciilor a fost semnat la 10 august 200X, cursul de schimb valutar al Băncii Naţionale a Moldovei fiind de 15, 8421 lei pentru 1 EURO. Datoria privind serviciile primite a fost achitată la 27 august 200X, cursul de schimb valutar al Băncii Naţionale a Moldovei fiind egal cu 15, 0512 lei pentru 1 EURO. Problema 10.22. Calculaţi suma impozitului pe venit reţinut la sursa de plată şi TVA aferentă livrărilor în consignaţie. Contabilizaţi operaţiunile privind primirea în consignaţie, vînzare a mărfurilor şi achitarea cu comitentul. Date iniţiale: Întreprinderea „Floare” S.A. în luna martie 200X a primit de la cetăţeanul I.Ciobanu mărfuri în baza contractului de consignaţie. Valoarea contractuală a mărfurilor constituie 21 000 lei. Preţul de vînzare a mărfurilor este format ţinînd cont de comisionul de consignaţie în mărime de 10% de la valoarea contractuală şi TVA calculată la cota 20%. Conform condiţiilor contractuale, achitarea cu comitentul are loc pe măsura vînzării mărfurilor primite în consignaţie. Întreprinderea a achitat datoria faţă de comitent, reţinînd la sursa de plată impozitul pe venit, în două tranşe: - în luna aprilie – 11 000 lei; - în luna mai – 10 000 lei. Problemă 10.23.* Determinaţi suma accizelor aferentă procurărilor şi livrărilor de mărfuri supuse accizelor. Calculaţi suma accizelor trecută în cont şi restituită întreprinderii. Contabilizaţi operaţiunile de procurare şi vînzare a mărfurilor supuse accizelor, reflectînd distinct sumele accizelor şi TVA. Date iniţiale: În luna ianuarie 200X, întreprinderea „Bilanţ” S.R.L. a procurat de la un furnizorproducător de pe teritoriul Moldovei must nefermentat în cantitate de 1000 decalitri la preţul de 3 lei/litrul, fără TVA şi accize, în scopul producerii vinurilor spumante clasice. Mustul nefermentat este o marfă supusă accizelor. Conform Anexei la Titlul IV al Codului fiscal, cota accizelor constituie 1,0 lei la un litru. Suma calculată spre achitare şi indicată în factura fiscală este formată din: valoarea de procurare – 30 000 lei, suma accizelor – 10 000 lei, suma TVA – 8 000 lei. În luna februarie 200X, întreprinderea „Bilanţ” S.R.L. a fabricat 925 decalitri de vin spumant clasic utilizînd toată cantitatea de must procurat. Conform procesului tehnologic, pentru obţinerea unui decalitru de vin se utilizează 1,081 decalitri de must nefermentat. La 10 martie 200X au fost 122

vîndute 400 decalitri la preţul 5 lei/litrul, inclusiv TVA. Cota accizelor la vinurile spumante clasice de vin este 2,0 lei la un litru. Valoarea de bilanţ a vinului produs şi vîndut – 16 000 lei. Întreprinderea „Bilanţ” S.R.L. a achitat furnizorului de must suma totală a datoriilor comerciale, inclusiv accizele pînă la vînzarea produselor fabricate supuse accizelor. Întreprinderea „Bilanţ” S.R.L. a depus în luna martie 200X o cerere de restituire a sumei accizelor care a fost satisfăcută prin stingerea datoriilor faţă de buget privind TVA. Problemă 10.24. Determinaţi suma impozitului pe venit care urmează a fi achitată la buget la sfîrşitul anului de gestiune. Reflectaţi în conturile contabile sumele impozitului pe venit achitate şi reţinute în cursul anului de gestiune. Întocmiţi Darea de seamă privind impozitul pe venit reţinut din sursele de venit, altele decît plăţile salariale, şi achitat în buget pentru luna iulie. Date iniţiale: Conform politicii de contabilitate, întreprinderea „Macros Service” S.R.L. în anul 200X a efectuat plăţi în rate (trimestriale) a impozitului pe venit, luînd în consideraţie datoria fiscală a anului precedent. Din Declaraţia cu privire la impozitul pe venit al persoanei ce practică activitatea de întreprinzător rezultă că datoria privind impozitul pe venit pentru anul 200X-1 a constituit 26 700 lei. La sfîrşitul anului 200X, conform calculului final, suma datoriei calculate privind impozitul pe venit a constituit 37 300 lei. În luna iunie 200X întreprinderea „Macros Service” S.R.L.:  a achitat dividende intermediare în sumă de 12 000 lei, fără impozitul pe venit;  a acordat servicii de arendă terţilor. Suma contractuală a serviciilor de arendă a constituit 14 000 lei, inclusiv TVA, care a fost încasată de la terţi la contul bancar, fiind reţinut impozitul pe venit la sursa de plată în mărime de 5%. Problemă 10.25.* Calculaţi suma impozitului pe venit reţinut la sursa de plată în fiecare lună, a impozitului pe bunurile imobiliare şi a taxei pentru amenajarea teritoriului. Contabilizaţi operaţiile economice privind acordarea şi achitarea serviciilor, calcularea impozitelor şi taxelor. Întocmiţi dările de seamă privind taxa pentru amenajarea teritoriului şi impozitul pe bunurile imobiliare. Date iniţiale: Întreprinderea „Noroc” S.R.L. în trimestrele I şi II ale anului 200X a calculat şi achitat următoarele taxe şi impozite:  impozitul pe venit reţinut la sursa de plată aferent valorii serviciilor de audit de care a beneficiat;  taxa pentru amenajarea teritoriului;  impozitul pe bunurile imobiliare.

123

Tabelul 10.9 Date suplimentare pentru calcularea şi achitarea impozitului pe venit reţinut la sursa de plată (lei) Denumirea serviciilor Servicii de audit

Beneficierea de servicii valoarea serviciilor, perioada inclusiv TVA 3 600 Martie

Achitarea serviciilor valoarea serviciilor, perioada inclusiv TVA 1 200 Aprilie 2 400 Mai

Tabelul 10.10 Date suplimentare pentru calcularea taxei pentru amenajarea teritoriului Indicatori Numărul mediu scriptic de salariaţi, persoane 01 ianuarie 31 ianuarie 28 februarie 31 martie 30 aprilie 31 mai 30 iunie Cota taxei, % anual Cota taxei, lei anual

1114 1020 1150 1110 1084 1105 1115 10 % 4 salarii minime

Tabelul 10.11 Date suplimentare pentru calcularea impozitului pe bunurile imobiliare Denumirea mijlocului fix

Valoarea iniţială, lei

Data punerii în funcţiune

Durata de funcţionare utilă,ani

Valoarea probabilă rămasă,lei

680 000 114 500 84 200

10.08.1999 05.11.1998 21.03.2000

20 15 10

21000 5400 3000

Metoda de calculare a uzurii

Clădiri administrative Depozit Automobile

Liniară Liniară Liniară

Problemă 10.26. Calculaţi sumele accizelor şi TVA pentru lunile iulie şi august. Contabilizaţi operaţiunile economice privind vînzarea mărfurilor supuse accizelor prin magazinul propriu şi de la depozit cu condiţia păstrării acestora în încăperea de acciz. Date iniţiale: Întreprinderea „Sonor” S.R.L în luna iulie 200X a livrat din încăperea de acciz în magazinul propriu pentru comercializare cu amănuntul, şampanie în cantitate de 2000 sticle, din care au fost vîndute în numerar 720 sticle. Preţul de vînzare cu amănuntul a unei sticle este 14 lei, fără TVA şi accize. Adaosul comercial utilizat de magazin constituie 4 lei pentru o sticlă. În aceeaşi perioadă întreprinderea a vîndut 1600 sticle de şampanie de la depozitul central. Preţul de vînzare cu ridicata a unei sticle de şampanie este 12 lei, fără TVA şi accize, iar valoarea de bilanţ a unei sticle – 8 lei. Cota accizelor pentru şampanie – 2 lei pentru o sticlă. Întreprinderea a încheiat un contract de păstrare temporară a mărfurilor vîndute în încăperea de acciz pentru o perioadă de o lună. Peste o lună, după achitarea creanţelor comerciale, produsele finite au fost expediate din încăperea de acciz. Problema 10.27. Calculaţi suma diferenţelor de curs valutar aferente dividendelor în valută străină. Contabilizaţi operaţiunile privind calcularea şi achitarea dividendelor, reţinerea şi achitarea impozitului pe venit. Date iniţiale: Întreprinderea „Succes” S.A. a fost fondată la 12.11.200X-1. Statutul acesteia prevedea un 124

capital statutar în mărime de 416 500 lei, repartizat în 4900 acţiuni. La 03 iulie 200X au fost achitate dividende intermediare în mărime de 50 000 lei – către rezidenţi; în mărime de 60 000 lei – către nerezidenţi. La 15 ianuarie 200X+1, conform deciziei Adunării Generale a Acţionarilor, au fost anunţate dividende anuale în sumă de 360 000 lei, din care:  în favoarea nerezidenţilor – 190 000 lei;  în favoarea rezidenţilor – 170 000 lei. Conform deciziei sus-menţionate, dividendele au fost achitate în felul următor: a) nerezidenţilor la 10.05.200X+1 – sub formă de: - mijloace băneşti în valută străină (prin contul valutar) – 10 000 dolari S.U.A.; - acţiuni proprii anterior răscumpărate – 3 000 dolari S.U.A. b) rezidenţilor la 04.04.200X+1 – sub formă de: - produse finite – 100 000 lei (valoarea de bilanţ a acestora constituie 60 000 lei). - acţiuni emise suplimentar – 20 000 lei. Cursul de schimb valutar al Băncii Naţionale a Moldovei a fost: - la data anunţării dividendelor anuale (15.01.) – 10,0 lei pentru 1 dolar S.U.A.; - la data achitării efective a mijloacelor valutare (10.05.)– 10,23 lei pentru 1 dolar S.U.A.; - la data transmiterii acţiunilor de către nerezidenţi (10.05.) – 10,23 lei pentru 1 dolar S.U.A.; - la data achitării efective a impozitului pe venit (20.03.) – 11,9 lei pentru 1 dolar S.U.A. Preţul de răscumpărare a acţiunilor proprii constituie 75 lei/acţiunea, iar preţul de vînzare (bursier) a acţiunilor noi-emise – 93 lei/acţiunea. Problema 10.28. Calculaţi şi reflectaţi în conturile contabile impozitul pe venit reţinut la plata dividendelor în avans. Contabilizaţi operaţiunile privind calcularea şi achitarea dividendelor. Date iniţiale: Statutul întreprinderii „Bilanţ” S.A. prevede un capital statutar în mărime de 323 500 lei, repartizat în 3 700 acţiuni ordinare cu valoarea nominală de 55 lei şi 2000 acţiuni preferenţiale cu valoarea nominală 60 lei. Acţiunile preferenţiale sunt acţiuni cu dividende fixate în mărime de 20 lei pentru o acţiune. În luna iulie 200X Consiliul de administraţie al societăţii a decis şi a achitat dividende în avans asupra acţiunilor ordinare în sumă de 25 000 lei. La momentul plăţii dividendelor în avans a fost calculat şi transferat impozitul pe venit reţinut la sursa de plată în mărime de 20%. Adunarea Generală a Acţionarilor la 05 ianuarie 200X+1 a decis plata dividendelor anuale în sumă de 151 000 lei, din care:  asupra acţiunilor ordinare – 30 lei pentru o acţiune;  asupra acţiunilor preferenţiale – 20 lei pentru o acţiune. Conform deciziei sus-menţionate datoria privind dividendele pentru anul 200X a fost achitată în felul următor:  dividendele asupra acţiunilor preferenţiale – cu mijloace băneşti prin transfer din contul bancar;  dividendele asupra acţiunilor ordinare – cu produse finite a căror valoare de piaţă este 111 000 lei, inclusiv TVA, iar valoarea de bilanţ – 94 000 lei. Problema 10.29. Calculaţi datoria faţă de fondatori la lichidarea întreprinderii. Contabilizaţi operaţiunile privind repartizarea patrimoniului între fondatori conform cotei de participare în capitalul statutar. Date iniţiale: Întreprinderea „Alfa” S.A. a fost fondată la 10 august 200X-5. Statutul acesteia prevedea un capital statutar în mărime de 120 000 lei. Capitalul statutar este format din 1 200 125

acţiuni ordinare repartizat între cei trei fondatori astfel: - întreprinderea „Argo” – 600 acţiuni; - întreprinderea „Bonus” – 200 acţiuni; - întreprinderea „Crit” – 400 acţiuni. La 20 iulie 200X întreprinderea a fost declarată falită de către instanţa de judecată. După onorarea tuturor obligaţiilor faţă de creditori, soldul mijloacelor băneşti la contul bancar al întreprinderii constituia 168 000 lei, iar capitalul propriu (pînă la repartizarea patrimoniului) după achitarea datoriilor – 168 000 lei, fiind format din: - capitalul statutar – 120 000 lei; - rezervele prevăzute de legislaţie – 23 000 lei; - rezultatul lichidării – 25 000 lei. Problema 10.30. Contabilizaţi operaţiunile de constituire şi utilizare a rezervei privind plata salariilor pentru concedii. Calculaţi şi reflectaţi în conturile contabile rezultatele inventarierii rezervei pentru plata concediilor legale de odihnă. Date iniţiale: Întreprinderea „Bilanţ” S.R.L. în cursul anului 200X a creat o rezervă în mărime de 900 000 lei privind plata salariilor pentru concediile (inclusiv contribuţiile la asigurări sociale şi asistenţa medicală) muncitorilor secţiei de producere. Conform datelor contabilităţii, în cursul anului, rezerva a fost utilizată în mărime de 812 000 lei. La sfîrşitul anului de gestiune a fost efectuată inventarierea rezervelor create la întreprindere. În urma inventarierii au fost constatate următoarele:  numărul de salariaţi care nu au folosit concediul legal de odihnă – 11 persoane;  numărul zilelor de concediu nefolosite – 28 zile. Salariul mediu lunar calculat pentru această perioadă a constituit 2 214 lei. Problema 10.31. Calculaţi soldul conturilor 515 „Venituri anticipate curente”, 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” şi 539 „Alte datorii pe termen scurt” conform situaţiei din 30 iunie 200X+1. Contabilizaţi operaţiunile economice prezentate. Date iniţiale: Tabelul 10.12 Soldurile conturilor la 01 octombrie 200X Numărul (codul) şi denumirea contului 515 „Venituri anticipate curente” 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Suma, lei 250 48 000 2 100 5 800

În trimestrul IV al anului 200X întreprinderea „Noroc” S.A. de la 1600 de abonaţi a încasat 720 000 lei pentru editarea şi publicarea ziarului de specialitate. În anul 200X+1 au fost editate cu 400 de ziare mai mult decît numărul programat, acestea fiind vîndute prin reţeaua „Poşta Moldovei”. Toate numerele au fost editate în anul 200X+1 la sfîrşitul fiecărei luni, cu excepţia numărului 6 care a fost editat în luna iulie, concomitent cu numărul 7. În cursul trimestrului I al anului 200X+1 întreprinderea a beneficiat de servicii: - editare a revistei – în valoare de 105 000, inclusiv TVA; - energie electrică – 12 300 lei, inclusiv TVA; 126

- telefonice – 2 400 lei, inclusiv TVA; În aceeaşi perioadă întreprinderea a întocmit dispoziţii de plată pentru achitarea: - datoriei aferente serviciilor de editare a ziarului – în sumă de 95 000 lei; - taxei pentru amenajarea teritoriului – 275 lei; - reclamaţiei înaintate şi acceptate – 6 000 lei. Din cauza indicării incorecte pe contul bancar al beneficiarului datoriei comerciale suma de 25 000 lei a fost transferată în altă instituţie bancară. La cererea întreprinderii suma transferată greşit a fost restituită peste 15 zile. Problema 10.32. Calculaţi suma venitului din activitatea financiară aferent subvenţiei utilizate şi soldul contului 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”. Contabilizaţi operaţiunile privind primirea şi utilizarea subvenţiei de stat. Date iniţiale: Conform legislaţiei în vigoare gospodăria ţărănească „Plugarul”, care deţine 120 hectare de terenuri, a beneficiat în anul 200X la contul bancar de o subvenţie de la Guvern în cadrul unui proiect de stat în mărime de 80 lei pentru un hectar sub formă de mijloace băneşti. Subvenţia primită a fost utilizată pentru procurarea: - combustibilului – 6 000 lei, inclusiv TVA; - substanţelor chimice – 2 000 lei, inclusiv TVA; - pieselor de schimb pentru tehnica agricolă – 1 600 lei, inclusiv TVA. În cursul anului de gestiune au fost suportate consumuri totale în mărime de 85 000 lei care au inclus consumurile pe seama subvenţiei: - combustibil – 4 600 lei; - substanţe chimice – 630 lei; - piese de schimb pentru tehnica agricolă – 840 lei. Problema 10.33. Calculaţi şi indicaţi modul de constatare a sumei penalităţii. Contabilizaţi operaţiunile privind acordarea (primirea) serviciilor de consultanţă şi penalitatea calculată şi achitată de executor şi beneficiar. Explicaţi aspectul fiscal al penalităţilor. Date iniţiale: Întreprinderea „Succes” S.R.L. a acordat întreprinderii „Bilanţ” S.A. servicii de consultanţă. Conform contractului încheiat şi facturii fiscale prezentate la 10 martie 200X valoarea serviciilor acordate constituie 16 000 lei, inclusiv TVA. Contractul de acordare a serviciilor de consultanţă încheiat între executor şi beneficiar prevede:  achitarea în termen de 7 zile de la data beneficierii de servicii şi primirii facturii fiscale;  calcularea şi plata unei penalităţi în mărime de 0,2% de la suma neachitată pentru fiecare zi de întîrziere. Întreprinderea „Bilanţ” S.A. a achitat valoarea serviciilor în două tranşe:  la 15 martie 200X – 9 000 lei;  la 01 aprilie 200X – 7 000 lei. Conform condiţiilor contractuale întreprinderea „Succes” S.R.L. a calculat penalitate pentru perioada de întîrziere şi a prezentat o reclamaţie beneficiarului de servicii. Reclamaţia a fost acceptată de beneficiar şi achitată la 06 aprilie 200X. Problema 10.34. Întocmiţi înregistrările contabile la arendator. Date iniţiale: La 01 ianuarie 200X întreprinderea „Bilanţ” S.A. a transmis în arendă finanţată un utilaj de producţie a cărui valoare iniţială este 100 000 lei, suma uzurii acumulate 20 000 lei. Valoarea de răscumpărare – 86 000 lei (fără TVA). Suma totală a plăţii de arendă constituie 40 000 127

lei, inclusiv TVA. Durata arendei finanţate – 5 ani. Conform politicii de contabilitate calcul uzurii se efectuează prin metoda liniară. Plăţile de arendă se achită de două ori pe an în sume egale. Utilajul a fost răscumpărat la sfîrşitul anului patru. Problema 10.35. Întocmiţi înregistrările contabile privind constatarea lipsurilor. Date iniţiale: În urma inventarierii la 30.06.200X la întreprinderea „Busuioc” S.A. au fost constatate: - lipsuri în limita normelor de perisabilitate naturală – 2 600 lei (la valoarea de bilanţ); - lipsuri peste limita normelor de perisabilitate naturală – 5 600 lei. Întreprinderea creează o rezervă pentru acoperirea pierderilor tehnologice de producţie soldul căreia la începutul anului de gestiune este egal cu 6 800 lei. Lipsurile de peste limita normelor perisabilităţilor naturale au fost imputate persoanelor gestionare la valoarea de piaţă în mărime de 6 960 lei, inclusiv TVA. Persoana gestionară nu a recunoscut lipsurile imputate, de aceea întreprinderea a transmis documentele respective în judecată. Din suma totală a lipsurilor imputate persoanei gestionare judecata a decis în favoarea întreprinderii numai suma de 4 100 lei, inclusiv TVA. Conform titlului executoriu din 10.10.200X, persoana culpabilă trebuie să restituie:  40% – sub formă de mijloace băneşti în casierie;  60% – prin reţinere din salariu timp de 6 luni. Problema 10.36. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice şi calculaţi soldurile conturilor de datorii conform situaţiei din 30 iunie 200X. Indicaţi documentele justificative în baza cărora operaţiunile economice se reflectă în conturile contabile. Date iniţiale: Tabelul 10.13 Soldurile conturilor la 01 ianuarie 200X Numărul (codul) şi denumirea contului 411 „Credite bancare pe termen lung” 511 „Credite bancare pe termen scurt” 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” 523 „Avansuri pe termen scurt primite” 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Suma, lei 250 000 400 000 160 000 74 000 23542 18500 18400

Tabelul 10.14 Operaţiunile economice efectuate la întreprindere în trimestrul II 200X Nr. crt.

Conţinutul operaţiunilor economice

1

2

Suma, lei 3

1. S-a achitat datoria aferentă creditului bancar pe termen scurt 2. Se înregistrează cota-parte a creditului pe termen lung cu scadenţa mai mică de un an 3. Se reflectă partea creditului pe termen lung cu termen expirat 4. Se calculează dobînda lunară aferentă creditului pe termen scurt, constatată prin metoda recomandată de S.N.C. 23 5. Se achită dobînda calculată asupra creditului pe termen scurt 6. Se încasează avans în vederea livrării de mărfuri 7. Se reflectă TVA de la suma avansului primit 8. Se reflectă factura privind materialele primite de la furnizor:

128

150 000 80 000 25 000 16 300 ? 40 000 ?

 valoare de procurare fără TVA  TVA (20%) 9. Se reflectă valoarea contractuală (448 160 lei, inclusiv TVA) a mijloacelor fixe transmise furnizorului de materiale în schimbul acestora:  valoare fără TVA  TVA (20%) 1

2

456 800 ?

? ? 3

10. Se casează suma uzurii calculate a mijloacelor fixe transmise furnizorului 11. Se casează valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe transmise furnizorului de materiale Valoarea iniţială a mijloacelor fixe – 863 000 lei 12. S-a achitat datoria restantă faţă de furnizorul de materiale prin transfer bancar 13. Se reflectă trecerea în cont a sumelor avansurilor primite anterior 14. Se anulează TVA de la suma avansului 15. Se înregistrează penalitatea acceptată înaintată de furnizor pentru întîrzierea plăţii (1% de la suma neachitată) 16. Se înregistrează serviciile de consultanţă acordate de un nerezident al Republicii Moldova

602 000 ? ? 30 000 ? ? 5 000

17. S-a achitat datoria aferentă serviciilor de consultanţă (în mărime de 60%) din valoarea acestora 18. Se reţine impozitul pe venit de la valoarea serviciilor de consultanţă 19. S-a achitat impozitul pe venit de la valoarea serviciilor de consultanţă 20. Se calculează suma TVA aferentă serviciilor de consultanţă 21. S-au ridicat de la bancă mijloace băneşti în numerar pentru plata salariilor 22. Se reflectă salariile îndreptate spre plată 23. Se achită salariile:  muncitorilor  personalului administrativ  personalului ocupat de vînzarea mărfurilor 24. S-a înregistrat salariul depus 25. S-au plătit impozitele şi taxele:  TVA  impozit reţinut la sursa de plată  taxa pentru amenajarea teritoriului 26. S-a încasat la contul bancar ajutorul financiar temporar de la întreprinderea „Alfa” a cărei acţiunii sunt deţinute în mărime totală de întreprinderea analizată 27. S-au calculat defalcările în fondul ecologic naţional 28. S-au achitat sumele calculate în fondul ecologic naţional

? ? ? ? 25 000 23 542 16 500 3 540 2 950 ? 1 2850 300 653 200 000 1 060 800

TESTE 1. Puneţi în corespondenţă definiţiile şi conţinutul economic: 1) datorii convertibile 2) accizele

financiare

A B

3) cota – parte curentă a datoriilor pe termen scurt 4) datorii pe termen scurt

C D

5) subvenţii

E

Suma datoriilor curente trecute din grupa datoriilor pe termen lung în grupa datoriilor pe termen scurt Ajutor acordat întreprinderii de către Guvern sau organe de stat cu condiţia respectării unor condiţii aferente activităţii de producţie şi financiare ale acesteia Datorii care pot fi achitate prin acţiuni sau alte drepturi de proprietate Impozit indirect de stat care se stabileşte pentru unele mărfuri de consum şi pentru activitatea desfăşurată în domeniul jocurilor cu noroc şi se aplică la o singur stadiu de circulaţia a mărfurilor supuse accizelor Datorii al căror termen de achitare este nu mai mare de un an

2. Care din datoriile enumerate sunt datorii financiare: 129

a) datoria faţă de bancă pentru suma achitată de aceasta furnizorului de mijloace fixe în favoarea întreprinderii; b) dobînzile calculate asupra cambiei eliberate de întreprindere; c) penalitatea calculată pentru neachitarea la timp a datoriei faţă de furnizorul mărfurilor; d) dobînzile calculate asupra creditului bancar pe termen scurt; e) valoarea obligaţiunilor emise pe un termen mai mic de un an; f) plăţile aferente arendei finanţate; g) discontul calculat la emisiunea de obligaţiuni; h) suma creditului comercial acordat de furnizorul de mărfuri pe o durată de 2 luni; i) datorii privind salariile calculate muncitorilor. 3. Indicaţi metodele şi modul de constatare a cheltuielilor privind împrumuturile conform S.N.C. 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”: a) constatarea ca cheltuieli ale perioadei în sume egale în fiecare trimestru; b) includerea în valoarea activelor, pentru crearea sau pregătirea spre vînzare a cărora au fost utilizate împrumuturile; c) includerea în valoarea activelor calificate, indiferent de suma acestor cheltuieli şi perioada de creare sau pregătire spre utilizare a activelor calificate; d) includerea în valoarea activelor calificate, dar nu mai mult decît valoarea de recuperare sau valoarea realizabilă netă a activelor calificate; e) constatarea ca cheltuieli în perioadele de gestiune cînd acestea sunt plătite creditorilor; f) constatarea ca cheltuieli în perioadele de gestiune în care au fost suportate aceste cheltuieli de întreprindere, indiferent de momentul plăţii acestora, destinaţia sau utilizarea efectivă a împrumuturilor; g) constatarea ca cheltuieli ale perioadei în sumă totală a dobînzilor la restituirea împrumuturilor şi finisarea contractului de împrumut; 4. Datoria faţă de furnizori se constată şi se contabilizează la momentul: a) încheierii contractului de vînzare-cumpărare; b) primirii efective a mărfurilor la depozitul cumpărătorului; c) primirii facturii fiscale (facturii de expediţie); d) primirii mărfurilor şi documentelor ce le însoţesc la depozitul cumpărătorului sau de reprezentantul întreprinderii în alt loc convenit. 5. Datoria faţă de furnizori pentru mărfurile impozabile cu TVA şi accize procurate în condiţiile creditului comercial se reflectă în bilanţul contabil la: a) valoarea de cumpărare, inclusiv TVA, accize şi dobînda la creditul comercial; b) valoarea de cumpărare, inclusiv dobînda la creditul comercial, fără TVA şi accize; c) valoarea de cumpărare; d) valoarea de cumpărare, inclusiv TVA şi accize; e) nici un răspuns precedent nu este corect. 6. Achitarea datoriilor faţă de furnizori pentru bunurile materiale procurate pe seama avansurilor acordate anterior se reflectă prin formula contabilă: a) Dt 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”, Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”; b) Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, Ct 523 „Avansuri pe termen scurt primite”; c) Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, Ct 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”; d) Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 130

Ct 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”; e) Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, Ct 242 „Cont de decontare”. 7. Reflectaţi care din înregistrări sunt corecte în raport cu conţinutul economic, indicînd denumirea conturilor: a) Dt 521, Ct 511 Stingerea datoriei comerciale prin contractarea creditului bancar pe termen scurt; b) Dt 112, Ct 531 Calcularea salariilor personalului încadrat în procesul de creare a mijloacelor fixe; c) Dt 211, Ct 423 Primirea materialelor pentru finanţarea cu destinaţie specială; d) Dt 531, Ct 533 Calcularea contribuţiilor pentru asigurări sociale de la suma salariilor muncitorilor încadraţi în producţie; e) Dt 539, Ct 534 Înregistrarea sumei TVA de la valoarea serviciilor de arendă primite; f) Dt 537, Ct 242 Achitarea dividendelor calculate rezidenţilor Republicii Moldova prin transfer bancar; g) Dt 217, Ct 521 Calcularea penalităţii de către cumpărător pentru livrarea cu întîrziere a mărfurilor; h) Dt 513, Ct 242 Plata dobînzilor calculate asupra împrumuturilor pe termen scurt; i) Dt 334, Ct 537 Calcularea dividendelor anuale. 8. Care este suma salariului achitat, dacă s-a îndreptat spre plată toată suma datoriei:  datoria privind retribuirea muncii la începutul lunii – 8 600 lei;  suma salariului calculat – 83 000 lei;  suma salariului plătit în avans – 21 000 lei;  reţinerile din salariu sub forma impozitului pe venit – 11 230 lei;  suma salariului depus – 4 500 lei;  contribuţiile la asigurări sociale de stat (28%) – 25 648 lei;  contribuţiile individuale la asigurări sociale de stat (2%) – 1 832 lei;  contribuţiile individuale privind asistenţa medicală (2%) – 1 832 lei: a) 45 230 lei; b) 15 070 lei; c) 49 730 lei; d) 54 230 lei; e) nici un răspuns precedent nu este corect. 9. Salariile calculate muncitorilor care deservesc utilajele de producţie se reflectă prin formula contabilă: 131

a) Dt 811 „Producţia de bază”, Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”; b) Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie”, Ct 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”; c) Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie”, Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”; d) Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”, Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”; e) Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, Ct 241 „Casa”. 10. Evidenţa analitică a sumelor calculate şi achitate salariaţilor poate fi organizată prin întocmirea: a) bonului de lucru individual; b) listei de plată; c) situaţiei de calcul-plată; d) fişei personale de calcul a impozitului pe venit; e) cărţii de muncă; f) fişei de pontaj. 11. Contribuţiile la asigurările sociale de stat obligatorii se calculează din: a) suma salariului calculat fără deducerea impozitelor; b) suma salariului calculat cu deducerea impozitelor; c) suma salariului îndreptat spre plată fără deducerea impozitelor; d) suma salariului îndreptat spre plată după deducerea impozitelor. 12. Care este conţinutul economic al următoarelor formule contabile: a) Dt 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”, Ct 622 „Venituri din activitatea financiară”; b) Dt 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminar”, Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”; c) Dt 523 „Avansuri pe termen scurt primite”, Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”; d) Dt 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”. 13. Prin formula contabilă Debit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” se reflectă: a) calculul salariilor lucrătorilor întreprinderii; b) plata retribuţiilor pe timpul concediilor de odihnă; c) reţinerea din salarii a impozitului pe venit din plăţile către personalul întreprinderii; d) depunerea salariilor neridicate la termen; e) calculul reţinerilor privind titlurile executorii sub forma pensiilor alimentare. 14. Determinaţi suma salariului depus dacă: 0 salariul calculat personalului întreprinderii – 69 700 lei; 1 premii şi ajutoare calculate personalului întreprinderii – 21300 lei 2 suma reţinerii impozitului pe venit din salariu 8 960 lei; 3 salariul achitat personalului – 60 400 lei; 4 defalcări în bugetul asigurărilor sociale de stat (2%) – 1 820 lei; 5 defalcări în bugetul asigurărilor sociale de stat (28%) – 25 480 lei; 6 defalcări în rezerva pentru plata concediilor legale de odihnă – 7 280 lei: 132

–

a) b) c) d) e)

21 640 lei; 0 lei; 14 360 lei; 20 730 lei; nici un răspuns precedent nu este corect.

15. Întreprinderea a vîndut 1000 sticle de vin care reprezintă o marfă supusă accizelor şi impozabilă cu TVA. Valoarea de vînzare 12 000 lei, inclusiv impozitele. Cota accizelor – 1 leu/1 sticlă. Cota TVA – 20%. În luna curentă au fost transportate din încăperea de acciz la cumpărător 500 sticle, de aceea datoria faţă de buget calculată constituie: a) 1 500 lei; b) 2 500 lei; c) 3 000 lei; d) 2 000 lei; e) 1 000 lei. 16. Dacă venitul contabil al unei întreprinderi este de 33 830 lei, diferenţele permanente privind veniturile – 46 200 lei, diferenţele permanente privind cheltuielile – 31 940 lei şi diferenţa temporară impozabilă aferentă cheltuielilor este negativă şi constituie 11030 lei, atunci venitul impozabil va constitui: a) 8 540 lei; b) 30 600 lei; c) 123 000 lei; d) nici un răspuns precedent nu este corect. 17. Reflectarea în contabilitate a datoriei amînate privind impozitul pe venit se efectuează prin formula contabilă: a) Dt 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”; Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”; b) Dt 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”; Ct 535 „Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat”, subcontul „Impozitul pe venit plătit în avans”; c) Dt 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”; Ct 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”; d) Dt 135 „Active amînate privind impozitul pe venit”, Ct 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”; e) Dt 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”; Ct 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”. 18. Determinaţi afirmaţiile corecte şi argumentaţi fiecare răspuns: a) suma impozitului pe venit reţinut la sursa de plată în mărime de 5% de la suma serviciilor se declară şi se plăteşte pînă la data de 10 a lunii următoare celei în care a avut loc reţinerea; b) toate impozitele şi taxele se constată în contabilitatea financiară ca cheltuieli ale perioadei; c) accizele reprezintă un impozit indirect care se stabilesc asupra unor mărfuri de consum, se includ în valoarea acestora şi se aplică la fiecare stadiu de circulaţie a mărfurilor supuse accizelor; d) suma efectivă a datoriilor faţă de buget privind impozitul pe venit se calculează la sfîrşitul anului de gestiune în Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitate de întreprinzător. 19. Care este suma încasată pentru serviciile de audit acordate de întreprindere terţilor dacă valoarea contractuală a serviciilor este 4 200 lei, inclusiv TVA, iar la momentul plăţii se reţine impozitul 133

pe venit în mărime de 5%: a) 3 990 lei; b) 4 025 lei; c) 4 200 lei; d) 3 290 lei; e) 3 325 lei. 20. Care este suma TVA spre plată la buget în luna august dacă:  suma TVA trecută în cont la 01 august 200X – 6 300 lei;  valoarea mărfurilor vîndute, inclusiv TVA (20%) – 294 000 lei;  valoarea mărfurilor procurate, inclusiv TVA (20%) – 210 000 lei;  valoarea mărfurilor vîndute, inclusiv TVA (8%) – 52 800 lei;  valoarea vamală a mijloacelor fixe importate, TVA (20%) – 9 167 lei. a) 14 300 lei; b) 18 860 lei; c) 9 411 lei; d) 15 711 lei; e) 9 778 lei. 21. La primirea avansului pentru livrări ulterioare de mărfuri se procedează astfel: a) se calculează şi se contabilizează suma TVA aplicînd cota 20%, se fac înscrieri în Registrul vînzărilor şi se eliberează factura fiscală cumpărătorului; b) se calculează şi se contabilizează suma TVA aplicînd cota 16,67%, se fac înscrieri în Registrul vînzărilor şi se eliberează factura fiscală cumpărătorului; c) se calculează şi se contabilizează suma TVA aplicînd cota 16,67% şi se eliberează factura fiscală cumpărătorului; d) se calculează şi se contabilizează suma TVA aplicînd cota 16,67%, se fac înscrieri în Registrul vînzărilor, iar factura fiscală se întocmeşte şi toate exemplarele rămîn la vînzător; e) se calculează şi se contabilizează suma TVA aplicînd cota 16,67%, se fac înscrieri în Registrul vînzărilor, iar factura fiscală nu se întocmeşte. 22. Venitul contabil al unei întreprinderi este de 52 300 lei, diferenţele permanente privind veniturile – (21 400) lei, diferenţele permanente privind cheltuielile – (16500) lei, diferenţa temporară impozabilă aferentă veniturilor – 8600 lei, diferenţa temporară deductibilă aferentă cheltuielilor – 9800 lei. Dacă cota impozitului pe venit este 22%, atunci cheltuielile privind impozitul pe venit în acest an constituie: a) 19 316 lei; b) 23 628 lei; c) 19 580 lei; d) 21 472 lei; e) nici un răspuns precedent nu este corect. 23. Completaţi formula contabilă şi conţinutul economic pentru a reda sensul corect al înregistrării contabile: a) b) c)

Dt 217 Ct ____ Dt ___ Ct 411

Calcularea _______________ în cazul importului de mărfuri

Dt ____ Ct 521, 539

Reflectarea sumei rezervei pentru cheltuieli şi plăţi preliminate utilizate pentru stingerea datoriilor în cazul reparaţiei efectuate prin metoda

Capitalizarea sumei dobînzilor aferente creditelor bancare utilizate pentru construirea unui activ ________________

134

d)

Dt ____ Ct 537

________________ Calcularea ______________ anuale fondatorilor pe seama rezervelor prevăzute de statut

e)

Dt ____ Ct 534

Reflectarea sumei _______________ de la valoarea avansului primit pentru livrări ulterioare de mărfuri.

24. Puneţi în corespondenţă formulele contabile şi conţinutul economic indicînd denumirea conturilor contabile: a) Dt 215 Ct 413

1.

Achitarea datoriilor faţă de furnizori pentru bunurile materiale procurate pe seama avansurilor acordate anterior

b) Dt 213 Ct 521

2.

Înregistrarea de către producător a sumei accizelor la livrarea mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz

c) Dt 522 Ct 224

3.

Capitalizarea cheltuielilor producerea vinurilor de marcă

d) Dt 531 Ct 227

4.

Calcularea cheltuielilor de transport la procurarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

e) Dt 221 Ct 534

privind

împrumuturile

utilizate

la

5. Reflectarea sumei privind mărfurile procurate în credit reţinute din salariu

25. Ce înregistrări contabile se întocmesc în cazul efectuării următoarelor operaţiuni economice:  dobînzile privind creditele bancare pe termen lung sunt capitalizate, dacă creditele sunt utilizate la construcţia unui depozit comercial;  se calculează suma taxei pe valoarea adăugată la importul de mărfuri;  se fac reţineri din salariul calculat sub formă de recuperări a prejudiciului material cauzat şi pentru mărfurile procurate;  se trece cota parte a datoriilor financiare pe termen lung la categoria datoriilor pe termen scurt;  achitarea de către titularul de avans a datoriei privind taxele vamale calculate la importul de mărfuri, dacă gestionarul nu a primit avans spre decontare.

135

Capitolul 11. CONTABILITATEA CONSUMURILOR ŞI CHELTUIELILOR Problema 11.1. Clasificaţi cheltuielile activităţii operaţionale a întreprinderii „Speranţa” S.A. cu specificarea tipului de cheltuieli. Date iniţiale: TTabelul 11.1 Informaţia privind cheltuielile activităţii operaţionale a întreprinderii „Speranţa” S.A. Nr.crt.

Componenţa cheltuielilor

1

Suma, lei 2

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

3

Cheltuieli privind salarizarea şi contribuţiile la asigurări sociale şi asistenţa medicală a personalului administrativ Cheltuieli privind desfacerea mărfurilor Cheltuieli privind serviciile bancare Cheltuieli privind impozitele (cu excepţia impozitului pe venit) Costul mărfurilor vîndute Cheltuieli privind înregistrarea mărcii comerciale Cheltuieli privind arenda operaţională Cheltuieli privind serviciile poştale Cheltuieli privind dobînzile pentru credite şi împrumuturi Cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe cu destinaţie generală Cheltuieli privind salarizarea şi contribuţiile la asigurări sociale şi asistenţa medicală a vînzătorilor Cheltuieli în scopuri de binefacere şi sponsorizare Cheltuieli privind datoriile dubioase Cheltuieli privind procurarea carnetelor de muncă

69 000 4 500 1 000 850 585 050 500 25 000 150 15 001 6 000 15 000 3 500 1 200 400

Problema 11.2. Clasificaţi consumurile întreprinderii „Speranţa” S.A. cu specificarea tipului de consumuri. Date iniţiale: Întreprinderea „Speranţa” S.A. – producător a mai multor tipuri de produse la sfîrşitul anului 200X a identificat următoarele consumuri: Tabelul 11.2 Clasificarea consumurilor întreprinderii „Speranţa” S.A. Nr.crt.

Componenţa consumurilor

1

2

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

1

Tipuri de consumuri directe 3

indirecte 4

variabile 5

constante 6

3

4

5

6

Salariul şefului secţiei de producţie Contribuţii la asigurări sociale aferente salariului şefului secţiei de producţie Contribuţii privind asistenţa medicală aferente salariului şefului secţiei de producţie Consumuri de materiale privind ambalarea produselor în secţia de producţie Materiale auxiliare consumate în procesul de producţie Salariul muncitorilor secţiei de producţie Contribuţii la asigurări sociale aferente salariului muncitorilor secţiei de producţie 2

136

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Contribuţii privind asistenţa medicală aferente salariului muncitorilor secţiei de producţie Uzura mijloacelor fixe utilizate în secţia de producţie Consum de energie electrică în secţia de producţie Consum de materie primă Consum de energie termică în secţia de producţie Salariul muncitorilor ocupaţi cu ambalarea produselor în secţia de producţie Protecţia muncii şi tehnica securităţii Consum de combustibil în scop tehnologic Arenda spaţiului destinat secţiei de producţie

Problema 11.3. Clasificaţi consumurile şi cheltuielile întreprinderii „Gama” S.R.L. cu specificarea tipului acestora. Date iniţiale: Întreprinderea „Gama” S.R.L. – producător de jucării pentru copii – la sfîrşitul lunii iunie a identificat următoarele consumuri şi cheltuieli efectuate în perioada de gestiune curentă:

137

Tabelul 11.3 Clasificarea consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii „Gama” S.R.L. Nr. crt.

Componenţa consumurilor şi cheltuielilor

1

1. 2.

2

Consumuri de producţie

Cheltuieli operaţionale

directe

indirecte

costul vînzărilor

cheltuieli comerciale

cheltuieli generale şi admin.

alte cheltuieli

3

4

5

6

7

8

Cheltuieli privind amenzile Componente pentru asamblarea jucăriilor Materiale consumate în procesul de producţie Salariile administraţiei secţiei de producţie Uzura camionului destinat pentru transportarea produselor finite la magazine Cheltuieli privind reclama Salariile muncitorilor din secţiile de producţie Materia primă consumată Uzura utilajului de producţie Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată utilizate în secţia de producţie Cheltuieli privind ambalarea produselor Salariile aparatului administrativ al întreprinderii

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

Problema 11.4. Clasificaţi consumurile şi cheltuielile întreprinderii „Busuioc” S.R.L. cu specificarea tipului acestora. Date iniţiale: Întreprinderea „Busuioc” S.R.L. la sfîrşitul anului a identificat următoarele consumuri şi cheltuieli efectuate în perioada de gestiune curentă: Tabelul 11.4 Clasificarea consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii „Busuioc” S.R.L. Nr. crt.

1 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Componenţa consumurilor şi cheltuielilor

Consumuri de producţie

2 Valoarea de bilanţ a produselor vîndute Materia primă utilizată pentru fabricarea producţiei Plata serviciilor pentru paza subdiviziunilor de producţie Plata pentru oficiul primit în arendă finanţată Salariul calculat muncitorilor din secţiile de producţie Amortizarea brevetului pentru fabricarea produselor Valoarea de bilanţ a utilajului transmis cu titlu gratuit TVA din valoarea venală a

3

Cheltuieli operaţionale

4

138

5

6

neoperaţionale

7

8

9

10

1 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

utilajului transmis cu titlu gratuit 2 Diferenţe nefavorabile de curs valutar Valoarea producţiei rebutate Salariul personalului administrativ al secţiei de producţie Costul serviciilor prestate Contribuţii la asigurări sociale şi asistenţa medicală aferente salariului contabilului-şef Cheltuieli aferente deplasării şefului secţiei de reparaţie Dobînda pentru creditul bancar primit Devalorizarea acţiunilor întreprinderii asociate Uzura utilajului de producţie Pierderi aferente datoriilor dubioase Consumuri indirecte nerepartizate Costul ambalajului utilizat la ambalarea mărfurilor

3

4

5

6

7

8

9

10

Problema 11.5. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice privind reflectarea consumurilor şi cheltuielilor pe luna aprilie 200X. Calculaţi costul efectiv al produselor fabricate. Date iniţiale: Tabelul 11.5 Operaţiunile economice efectuate în luna aprilie 200X Nr. crt.

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1. Nota de contabilitate. Soldul producţiei în curs de execuţie la 01.04.200X se reportează în contul producţiei de bază 2. Borderoul de repartizare a materiei prime utilizate. S-au consumat materie primă şi materiale la fabricarea producţiei 3. Borderoul de repartizare a salariilor. S-au calculat salariile muncitorilor din producţia de bază 4. Borderoul de repartizare a salariilor. S-au calculat contribuţiile la asigurări sociale aferente salariilor muncitorilor producţiei de bază 5. Borderoul de repartizare a salariilor. S-au calculat contribuţiile privind asistenţa medicală obligatorie aferente salariilor muncitorilor producţiei de bază 6. Bonul de consum. S-a consumat energie electrică în scopuri tehnologice 7. Nota de contabilitate. S-a reflectat valoarea de bilanţ a producţiei în curs de execuţie la 30.04.200X 8. Bonul de primire. S-au depozitat produsele fabricate la cost efectiv 9. Nota de contabilitate. S-a reflectat costul efectiv al produselor vîndute cumpărătorilor 10. Situaţia pe clienţi. S-a reflectat valoarea produselor vîndute la preţul de livrare conform facturilor prezentate (fără TVA) 11. Situaţia pe clienţi. S-a reflectat TVA aferentă produselor vîndute

62 000 166 900 10 000 ? ? 15 000 47 000 ? 100 000 120 000 ?

Problema 11.6. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice pe luna mai 200X. Indicaţi documentele justificative în baza cărora operaţiunile economice se reflectă în conturile contabile. 139

Date iniţiale: Tabelul 11.6 Operaţiunile economice efectuate în luna mai 200X Nr. crt. 1

1. 2. 3. 4. 5.

Conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

2

3

S-a calculat uzura clădirii depozitului de mărfuri Se casează costul pieselor de schimb utilizate la reparaţia curentă a utilajului de producţie (reparaţia a fost efectuată de către secţia de reparaţie a întreprinderii) Se pun în folosinţă obiecte de mică valoare şi scurtă durată cu valoarea unitară nu mai mare de 500 lei (pentru necesităţi generale ale întreprinderii) Se decontează valoarea materialelor utilizate în producţie Se reflectă valoarea de bilanţ a materialelor de construcţie rămase şi ulterior comercializate

350 1 350 470 12 500 250

6.

7.

S-au calculat:  salariul lucrătorilor ocupaţi cu înlăturarea deteriorărilor strungului în timpul transportării lui la locul de destinaţie  contribuţiile pentru asigurările sociale  contribuţiile pentru asistenţa medicală obligatorie Conform rezultatelor inventarierii s-au constatat lipsuri de produse finite în secţia de producţie

500 ? ? 214

8. 9. 10.

Se pun în folosinţă obiecte de mică valoare şi scurtă durată cu valoarea unitară de peste 500 lei (pentru necesităţile secţiei de producţie) Se calculează uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată menţionate anterior Se scot din folosinţă obiecte de mică valoare şi scurtă durată:  se casează uzura calculată  se reflectă valoarea materialelor obţinute în limita valorii probabile rămase

11. 12.

S-a calculat amenda furnizorului pentru nerespectarea condiţiilor stipulate în contract Se decontează valoarea materialelor utilizate la înlăturarea rebutului produselor finite

13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.

Se calculează impozitul funciar Se decontează valoarea materialelor utilizate pentru ambalarea produselor finite Se calculează amortizarea activelor nemateriale utilizate în scopuri administrative Se decontează rabatul oferit de către furnizor, dar neutilizat de întreprindere Se reflectă suma reducerii din reevaluarea automobilului (la vînzarea acestuia) Se reflectă valoarea materialelor nimicite în urma incendiului În baza decontului de avans se decontează suma cheltuielilor de deplasare suportate de şeful secţiei de producţie

940 880 ? 60 600 390 27 1 700 55 120 420 780 1 200

Problema 11.7. Întocmiţi formulele contabile şi determinaţi costul efectiv al produselor fabricate. Completaţi Borderoul consumurilor producţiei de bază. Indicaţi documentele justificative în baza cărora operaţiunile economice se reflectă în conturile contabile. Date iniţiale: Întreprinderea „Tocuşor” S.A. dispune de următoarele informaţii privind fabricarea produselor în luna octombrie 200X:

140

Tabelul 11.7 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Tocuşor” S.A. în luna octombrie 200X Nr. crt. 1 1 2

3

4

Conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

2 S-a reflectat soldul producţiei în curs de execuţie la 1.10.200X S-a calculat uzura mijloacelor fixe:  cu destinaţie generală de producţie  cu destinaţie generală gospodărească S-au livrat din depozit materiale:  pentru fabricarea producţiei  pentru necesităţile generale de producţie  pentru necesităţile generale gospodăreşti ale întreprinderii Se reflectă uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată folosite în scopuri de producţie

3 9 150 1 500 1 800 30 750 3 100 800 1 000

5

6

7 8

Se calculează salariul:  muncitorilor direct-productivi  personalului secţiei  aparatului administrativ al întreprinderii Se calculează contribuţiile (vezi oper.5):  privind asigurările sociale  privind asistenţa medicală Se determină şi se includ integral în costul efectiv al produselor fabricate consumurile indirecte de producţie S-a reflectat soldul producţiei în curs de execuţie la 31.10.200X

20 000 6 300 15 000 ? ? ? 8 720

Problema 11.8. Întocmiţi formulele contabile privind reflectarea consumurilor şi cheltuielilor aferente fabricării şi vînzării produselor în luna iunie 200X. Indicaţi documentele justificative în baza cărora operaţiunile economice se reflectă în conturile contabile. Calculaţi costul efectiv al produselor fabricate completînd Borderoul consumurilor producţiei de bază. Date iniţiale: Întreprinderea „Sonor” S.A. dispune de următoarele informaţii privind fabricarea şi vînzarea produselor în luna iunie 200X: Tabelul 11.8 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Sonor” S.A. în luna iunie 200X Nr. crt. 1

1. 2. 3. 4.

Conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

2

3

Soldul producţiei în curs de execuţie la 1.06.200X se raportează în contul producţiei de bază S-au consumat materie primă şi materiale la fabricarea producţiei S-a calculat salariul muncitorilor din secţia de producţie S-au calculat contribuţiile aferente salariilor muncitorilor din secţia de producţie:  privind asigurările sociale  privind asistenţa medicală

5.

S-a consumat energie electrică pentru iluminarea blocului administrativ al întreprinderii

6. 7. 8.

S-a consumat energie electrică în scopuri tehnologice S-a calculat salariul administraţiei secţiei de producţie S-au calculat contribuţiile aferente salariului administraţiei secţiei de producţie

141

58 000 242 000 16 000 ? ? 850 2 800 4 300

  9. 10.

11. 12.

privind asigurările sociale privind asistenţa medicală

? ? 1 500

S-a calculat salariul vînzătorilor din magazinul de firmă al întreprinderii S-au calculat contribuţiile aferente salariilor vînzătorilor din magazinul de firmă  privind asigurările sociale  privind asistenţa medicală

? ? 45 000 ?

S-a reflectat soldul producţiei în curs de execuţie la 30.06.200X S-a înregistrat costul efectiv al produselor finite fabricate

1

2

13. 14. 15.

3

Se reflectă costul efectiv al produselor vîndute cumpărătorilor Se reflectă valoarea produselor vîndute la preţuri de livrare conform facturilor prezentate (fără TVA) Se reflectă suma TVA aferentă produselor vîndute

? 250 000 ?

Notă: Valoarea de bilanţ a produselor vîndute constituie 75% din cele fabricate.

Problema 11.9. Calculaţi costul produselor fabricate şi rezultatul financiar pentru trimestrul IV al anului 200X. Întocmiţi formulele contabile necesare. Date iniţiale: Întreprinderea ”Luminiţa” S.A. produce accesorii de iluminat. Întreprinderea achiziţionează detaliile necesare şi apoi asamblează produsele. Pentru trimestrul IV al anului 200X se cunosc următoarele informaţii: Tabelul 11.9 Informaţii privind stocurile la întreprinderea „Luminiţa” S.A. ( lei) Denumirea stocurilor

1.10.200X 26 810 12 660 29 890 9 250 82 910 66 520

Accesorii Abajururi Detalii electrice Cabluri Producţia în curs de execuţie Produse finite

31.12.200X 32 020 13 940 30 470 8 840 85 130 61 260

În cursul trimestrului întreprinderea a achiziţionat: accesorii – 82 480 lei, abajururi – 41 660 lei, detalii electrice – 62 780 lei, cabluri – 11 460. Salariile calculate asamblorilor de accesorii în cursul perioadei constituie 126 000 lei. Consumurile indirecte de producţie includ: a) salarii de muncă indirectă – 46 870 lei; b) materiale consumate – 3 930 lei; c) chiria secţiei de producţie – 2 500 lei; d) asigurarea asamblorilor – 1 940 lei; e) reparaţii curente ale utilajului de producţie – 6 880 lei; f) uzura utilajului – 2 600 lei. Veniturile din vînzări au constituit 681 770 lei, cheltuielile aferente comercializării producţiei – 196 620 lei, iar cheltuielile generale şi administrative – 90 200 lei. Rata impozitului pe venit este de 20%. Problema 11.10. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice a operaţiunilor economice şi Registrul nr.7.8 „Cheltuieli şi consumuri ale întreprinderii”. Indicaţi documentele justificative în baza cărora operaţiunile economice se reflectă în conturile contabile. Date iniţiale: 142

Tabelul 11.10 Operaţiunile economice efectuate în luna iulie 200X Nr. crt. 1

1. 2.

3. 1

Conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

2

3

Se pun în folosinţă două aparate pentru confecţionarea ambalajului (necesităţile secţiei de desfacere) cu valoarea unitară 320 lei Din cauza uzurii morale a fost scos din funcţiune un strung:  valoarea de bilanţ  uzura acumulată Se calculează salariul administraţiei întreprinderii 2

4.

6.

Se calculează contribuţiile aferente salariului (vezi oper. 3)  privind asigurările sociale  privind asistenţa medicală Se reflectă cheltuielile de deplasare suportate de către titularul de avans pentru procurarea materiei prime Se reflectă valoarea de bilanţ a lipsurilor de produse finite constatate în urma inventarierii

7.

Se decontează datoriile dubioase cu termenul de achitare expirat (pe seama rezervei)

8. 9. 10. 11.

Se casează costul materialelor uleioase utilizate pentru utilajul de producţie Se reflectă în contul valutar diferenţa nefavorabilă de curs valutar aferentă soldurilor mijloacelor valutare Se reflectă costul efectiv al produselor vîndute Se constituie rezerva pentru plata concediilor muncitorilor secţiilor auxiliare ale întreprinderii

12.

Se decontează valoarea materialelor utilizate pentru înlăturarea rebutului produselor finite

13. 14.

Se calculează amortizarea licenţei Se decontează valoarea pieselor de schimb utilizate la reparaţia garantată a produselor vîndute

15. 16. 17.

Se casează valoarea producţiei în curs de execuţie deteriorate în timpul incendiului Se casează costul efectiv al produselor vîndute Se calculează datoriile curente privind impozitul pe venit în perioada de gestiune

5.

640 2 400 12 000 5 800 3

? ? 750 450 7 800 370 214 18 950 3 200 730 1 250 55 6 375 15 700 1 500

TESTE 1. Din lipsa de mijloace băneşti salariul calculat lucrătorilor administraţiei întreprinderii pentru luna noiembrie 200X a fost achitat în luna ianuarie 200X+1. Conform principiului specializării exerciţiului salariul respectiv se înregistrează ca cheltuieli în luna: a) noiembrie 200X; b) decembrie 200X; c) ianuarie 200X+1. 2. În luna ianuarie 200X au fost transferaţi 540 lei pentru abonarea anuală la revista „Contabilitate şi audit”. Care va fi suma cheltuielilor respective înregistrate în Raportul privind rezultatele financiare întocmit la sfîrşitul trimestrului II: a) 45 lei; b) 540 lei; c) 135 lei; d) 270 lei; e) 90 lei. 1. În contabilitatea financiară cheltuielile se clasifică astfel: a) pe termen lung şi termen scurt; 143

b) variabile şi constante; c) ale activităţii operaţionale şi neoperaţionale. 4. Soldul producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei de gestiune constituie 52 000 lei, la finele perioadei – 34 000 lei, iar costul efectiv al produselor fabricate – 1 250 000 lei. În contul 216 „Produse” soldul la începutul perioadei a fost egal cu 40 000 lei, iar la finele perioadei – cu 28 000 lei. Costul produselor vîndute în cursul perioadei de gestiune a constituit: a) 1 268 000; b) 1 262 000; c) 1 250 000; d) nici un răspuns precedent nu este corect. 5. Cheltuielile comerciale cuprind: a) cheltuielile privind vînzarea altor active curente; b) cheltuielile aferente produselor rebutate; c) cheltuielile de reprezentare; d) cheltuielile privind returnarea şi reducerea preţurilor mărfurilor vîndute. 6. Care din cheltuielile de mai jos pot fi atribuite la alte cheltuieli operaţionale: 48. plata lunară pentru automobilul primit în arendă operaţională pe un termen de 12 luni; 49. salariul calculat magazinierului de la depozitul central al întreprinderii; 50. costul efectiv al materialelor de construcţie primite din demolarea clădirii ospătăriei; 51. diferenţa nefavorabilă de curs valutar; 52. serviciile de pază prestate în luna curentă; 53. suma dobînzii pentru creditul bancar primit în anul precedent; 54. cheltuielile efectuate pentru înlăturarea deteriorărilor utilajului de producţie în timpul transportării la locul de destinaţie; 55. salariul calculat şefului ospătăriei întreprinderii; 56. materialele consumate pentru remedierea produselor rebutate. 7. Amenda plătită furnizorului pentru nerespectarea termenelor de achitare a materialelor primite se înregistrează prin formula contabilă: 57. Dt 712”Cheltuieli comerciale”; Ct 242”Cont de decontare”; 58. Dt 722”Cheltuieli ale activităţii financiare”; Ct 242”Cont de decontare”; 59. Dt 714”Alte cheltuieli operaţionale”; Ct 242”Cont de decontare”; 60. Dt 713”Cheltuieli generale şi administrative”; Ct 242”Cont de decontare”. 8. Determinaţi formula contabilă corectă privind calcularea dobînzii aferente împrumuturilor primite, indicînd denumirea conturilor: a) Dt 711 b) Dt 714 c) Dt 714 d) Dt 513 Ct 511 Ct 513 Ct 511 Ct 242. 9. Întreprinderea ”Sigma” S.R.L. în luna mai 200X a primit în arendă finanţată un utilaj pentru fabricarea sticlelor din masă plastică. Termenul de arendă constituie 6 ani, valoarea de răscumpărare – 15 000 lei, dobînda anuală – 1 500 lei. Plăţile de arendă se achită anual, iar prima plată a fost înregistrată imediat după încheierea contractului de arendă. Suma dobînzii calculate pentru primul an de arendă şi reflectate în Raportul privind rezultatele financiare pentru anul 200X constituie: 144

a) b) c) d)

1 500; 2 300; 7 500; nici un răspuns precedent nu este corect.

10. Care din afirmaţiile de mai jos caracterizează cheltuielile activităţii de investiţii: a) cheltuielile activităţii de investiţii cuprind cheltuielile aferente plăţii redevenţelor, arendei finanţate, diferenţelor de curs valutar; b) cheltuielile activităţii de investiţii reprezintă cheltuielile aferente deservirii şi gestiunii întreprinderii în ansamblu; c) cheltuielile activităţii de investiţii reprezintă cheltuielile aferente ieşirii activelor pe termen lung, reevaluării acestora; participaţiilor în alte întreprinderi, părţilor legate, precum şi cheltuielile privind operaţiunile cu titlurile de valoare pe termen lung; d) cheltuielile activităţii de investiţii reprezintă cheltuielile aferente procesului de vînzare a produselor (mărfurilor) şi de prestare a serviciilor. 11. Trecerea la cheltuieli a sumelor ecartului de reevaluare a investiţiilor pe termen lung în părţi nelegate (la ieşirea acestora) se reflectă prin formula contabilă: 61. Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”; Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”; 62. Dt 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”: Ct 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”; 63. Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”: Ct 133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”; 64. Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”; Ct 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”. 12. Diferenţele temporare deductibile conduc la apariţia: a) datoriilor curente privind decontările cu bugetul (aferente impozitului pe venit); b) creanţei pe termen scurt privind impozitul pe venit; c) datoriei amînate privind impozitul pe venit; d) activului amînat privind impozitul pe venit. 13. Care este semnificaţia înregistrării contabile Dt 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” Ct 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”: a) calcularea datoriilor curente privind impozitul pe venit în perioada de gestiune; b) scăderea datoriilor amînate privind impozitul pe venit; c) trecerea la finele anului de gestiune a cheltuielilor privind impozitul pe venit la rezultatul financiar; d) calcularea datoriilor amînate privind impozitul pe venit. 14. Care din formulele contabile prezentate de mai jos nu este corectă: a)Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie”; Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”; b)Dt 712 „Cheltuieli comerciale”; Ct 812 „Activităţi auxiliare”; c)Dt 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”; Ct 233 „Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt”; d)Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”; Ct 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”.

145

15. Întreprinderea a achitat impozitul pe venit în rate (trimestrial) în mărimea impozitului pe venit achitat în anul 200X-1 (3 600 lei). Venitul impozabil în anul 200X a constituit 16 200 lei. Care va fi suma cheltuielilor privind impozitul pe venit reflectată în Raportul privind rezultatele financiare pentru anul 200X: a) 3 600 lei; b) 4 536 lei; c) 936 lei; d) 5 400 lei; e) nici un răspuns precedent nu este corect.

146

Capitolul 12. CONTABILITATEA VENITURILOR ŞI DETERMINAREA REZULTATELOR FINANCIARE Problema 12.1. Alegeţi etapa la care, conform principiului specializării exerciţiului, se va constata venitul din operaţiunea de vînzare a unui lot de produse. Date iniţiale: Informaţii privind activitatea întreprinderii: 1). întreprinderea-beneficiar comandă un lot de produse întreprinderii-furnizor; 2). întreprinderea-furnizor acceptă comanda şi stabileşte perioada de livrare 24.03.200X– 07.04.200X; 3). întreprinderea-furnizor încasează un avans în mărime de 10% din valoarea comenzii; 4). întreprinderea-furnizor expediază lotul de produse întreprinderii-beneficiar; 5). întreprinderea-beneficiar recepţionează şi acceptă lotul de produse în baza facturii fiscale, fără pretenţii către furnizor; 6). întreprinderea-beneficiar transferă restul sumei întreprinderii-furnizor. Problema 12.2. Alegeţi răspunsul corect ţinînd cont de următoarele condiţii. Date iniţiale: Un client permanent, cu reputaţie bună de solvabilitate cere întreprinderii „Flaur” S.R.L. (furnizor) să-i reţină o cantitate concretă a produsului şi promite că va ridica şi va achita valorile materiale în decurs de o săptămînă. Furnizorul acceptă rugămintea şi ordonează persoanei responsabile să reţină în stoc cantitatea de produse cerută. În evidenţa contabilă furnizorul înregistrează: a) venituri anticipate; b) venituri din vînzări; c) alte venituri operaţionale, d) nu înregistrează venit; e) costul vînzărilor; f) alte cheltuieli operaţionale; g) avansuri primite; h) cheltuieli anticipate pe termen lung; i) avansuri acordate. Problema 12.3. Întocmiţi formulele contabile privind vînzarea mărfurilor şi încasarea dobînzii. Date iniţiale: La 14 iulie 200X în baza facturii fiscale întreprinderea „Coral” S.A. vinde pe credit cumpărătorului „Focus” S.R.L. mărfuri în valoarea totală 50 000 lei (inclusiv TVA 20%). Eşalonarea plăţii este prevăzută pe o perioadă de 5 luni. La procurarea mărfurilor cumpărătorul a achitat 50% din sumă. Dobînda anuală pentru creditul de mărfuri acordat constituie 18%. Problema 12.4. Determinaţi veniturile aferente serviciilor de arendă prestate în luna ianuarie 200X, reflectînd operaţiunile prin formule contabile. Date iniţiale: Conform prevederilor contractului, întreprinderea „Iris” S.R.L. se obligă să achite în avans întreprinderii „Imobil” S.R.L. plata pentru chiria oficiului în I trimestru 200X. La data de 05.01.200X întreprinderea „Iris” S.R.L. a achitat suma de 11 500 lei, inclusiv TVA (reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată în mărime de 5% constituie 500 lei). Problema 12.5. Efectuaţi calculele necesare şi întocmiţi formulele contabile privind primirea avansului, vînzarea produselor şi achitarea creanţelor.

147

Date iniţiale: În luna curentă întreprinderea „Floare” S.R.L. (plătitor de TVA) vinde produse finite. Conform contractului cumpărătorul a virat vînzătorului un avans în sumă de 120 000 lei. Valoarea produselor finite la preţ de vînzare constituie 360 000 lei, inclusiv TVA. Costul efectiv al produselor finite vîndute constituie 270 000 lei. Problema 12.6. Determinaţi mărimea veniturilor şi întocmiţi formulele contabile necesare. Date iniţiale: În luna ianuarie 200X au fost puse în circulaţie obligaţiuni de stat cu valoarea nominală unitară de 150 lei, cu un venit anual fixat de 22%, care se calculează lunar şi se plăteşte o dată pe an. În luna aprilie 200X întreprinderea a procurat 100 obligaţiuni cu o valoare de 153 lei pentru o obligaţiune în suma totală 15 300 lei, care cuprinde cota dobînzilor calculate pe trei luni: ianuarie, februarie, martie. Problema 12.7. Calculaţi diferenţa de curs valutar înregistrată pe cont în EURO şi întocmiţi formulele contabile respective. Date iniţiale: Extrasdincont BC „Moldova-Agroindbank” S.A. Contul 2251206015666 Clientul „Viva la Vita” S.R.L.

148

Pentru perioada 01/12/200X-31/12/200X ...

Rulaje în valută străină Debit Credit 0,00 209,00 100,00

50,00

150,00 0,00

209,00 ?

Rulaje în lei Debit

Credit 0,00 3422,71 ? ? ? ? ? ? ? ? ?

? ? ? ? ? ? ? ?

Data zilei operaţiei

Cursul oficial

22/12/200X 23/12/200X 24/12/200X 25/12/200X 26/12/200X 29/12/200X 30/12/200X 31/12/200X Rulaje totale Sold final

16,3766 16,4147 16,3753 16,3797 16,4453 16,4456 16,5139 16,5256

Notă: 1.la 24.12.200X suma de100 EURO a fost vîndută la cursul de 16,20 lei/EURO şi înregistrată pe contul curent; 2.la 29.12.200X suma de 50 EURO a fost vîndută la cursul de 16,40 lei/EURO şi înregistrată pe contul curent.

Problema 12.8. Întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice ale operaţiunilor economice, indicaţi documentele justificative în baza cărora au fost efectuate operaţiunile economice. Date iniţiale: Întreprinderea „Social” S.R.L. dispune de următoarea informaţie contabilă în luna decembrie 200X:

149

Tabelul 12.1 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Social” S.R.L. în luna decembrie 200X Nr. crt

Conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1. Se reflectă valoarea de bilanţ a producţiei în curs de execuţie la începutul lunii 13 200 4 000

2. S-au achitat din contul curent cheltuielile de reclamă 3. Se trece la veniturile perioadei de gestiune plata pentru mijloacele fixe transmise în arendă operaţională 4. Se trece la cheltuieli diferenţa dintre costul producţiei şi valoarea realizabilă netă a acesteia

8 000 120

5. Se trec la rezultatul financiar total veniturile acumulate pe tipuri de activităţi:  venitul din vînzări  alte venituri operaţionale  venituri din activitatea de investiţii  venituri din activitatea financiară

190 000 20 380 24 090 30 000

6. Se trec la rezultatul financiar total cheltuielile acumulate pe tipuri de activităţi:  costul vînzărilor  cheltuieli comerciale  cheltuieli generale şi administrative  alte cheltuieli operaţionale  cheltuieli ale activităţii de investiţii  cheltuieli ale activităţii financiare  pierderi excepţionale

138 500 15 075 40 606 13 071 15 590 10 000 2 000

7. Se calculează datoriile curente privind impozitul pe venit în perioada de gestiune 1 ? ?

8. Se determină şi se reflectă în contul respectiv profitul net (pierderea netă)

Problema 12.9. Întocmiţi formulele contabile privind reflectarea veniturilor şi cheltuielilor, reflectaţi în conturile contabile operaţiunile privind închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli în luna decembrie şi determinarea profitului net (pierderii nete) pentru perioada de gestiune: Date iniţiale: Întreprinderea „Vivat” S.R.L. dispune de următoarea informaţie extrasă din evidenţa contabilă în luna decembrie 200X: Tabelul 12.2 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Vivat” S.R.L. în luna decembrie 200X Nr.crt

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

1

2

3

1. Nota de contabilitate. S-au calculat dividendele care urmează a fi primite de la societatea pe acţiuni-rezident al Republicii Moldova 2. Factura fiscală. S-a reflectat datoria cumpărătorilor pentru produsele livrate: 65. valoarea fără TVA 66. TVA

6 000 110 000 22 000

3. Nota de contabilitate. Se trec la cheltuieli de reprezentanţă sumele spre decontare 6 000 4. Factura fiscală. Se acceptă spre plată factura de la întreprinderea „CUANTA” S.R.L. 1

Venitul contabil obţinut în perioada de gestiune curentă convenţional este egal cu venitul impozabil. 150

pentru deservirea tehnicii de calcul: 67. valoarea fără TVA 68. TVA

3 000 600

5. Borderoul de calcul al uzurii. S-a calculat uzura mijloacelor fixe cu destinaţie generală 17 000 6. Nota de contabilitate. S-a reflectat costul efectiv al produselor comercializate cumpărătorilor

1

2

7. Factura fiscală. S-a calculat plata pentru mijloacele fixe transmise în arendă operaţională: 69. valoarea fără TVA 70. TVA 8. Nota de contabilitate. Se trec la rezultatul financiar total veniturile acumulate pe tipuri de activităţi 9. Nota de contabilitate. Se trec la rezultatul financiar total cheltuielile acumulate pe tipuri de activităţi 10. Nota de contabilitate. S-a calculat suma activelor amînate privind impozitul pe venit din suma diferenţei temporare deductibile 11. Nota de contabilitate. La finele anului de gestiune la rezultatul financiar total se trec cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit 12. Nota de contabilitate. Se reflectă profitul total net (pierderea netă) al (a) perioadei de gestiune

68 000

3

50 000 10 000 ? ? ? ? ?

Informaţie suplimentară: Depăşirea limitei permise spre deducere privind cheltuielile de reprezentanţă constituie 1 200 lei, iar diferenţa temporară deductibilă privind uzura mijloacelor fixe – 9 800 lei. Problema 12.10. Întocmiţi formulele contabile privind reflectarea veniturilor şi cheltuielilor, reflectaţi în conturile contabile operaţiunile privind închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli în luna decembrie şi determinarea profitului net (pierderi nete) pentru perioada de gestiune: Date iniţiale: Întreprinderea „Vis” S.R.L. dispune de următoarea informaţie extrasă din evidenţa contabilă în luna decembrie 200X:

151

Tabelul 12.3 Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Vis” S.R.L. în luna decembrie 200X Nr. crt. 1

Documentul şi conţinutul operaţiunilor economice

Suma, lei

2

3

1. Procesul-verbal de primire a mijloacelor fixe. S-a primit clădirea în calitate de donaţie 60 000 2. Factura fiscală. S-a reflectat datoria cumpărătorilor pentru produsele livrate 71. valoarea fără TVA 72. TVA 3. Nota de contabilitate. Se trec la cheltuieli sumele spre decontare (cheltuieli de deplasare): - în limita stabilită - supra limită 4. Nota de contabilitate. S-a calculat dobînda aferentă creditului pe termen scurt 5. Borderoul de calcul al uzurii. S-a calculat uzura mijloacelor fixe cu destinaţie generală

120 000 24 000 4 280 1 500 6 000 15 000

6.

Nota de contabilitate. S-a reflectat costul efectiv al produselor comercializate cumpărătorilor

7.

Factura fiscală. S-a calculat plata pentru mijloacele fixe transmise în arendă operaţională: 73. valoarea fără TVA 74. TVA

70 000

8. 9. 10. 11. 12.

Nota de contabilitate. Se trec la rezultatul financiar total veniturile acumulate pe tipuri de activităţi Nota de contabilitate. Se trec la rezultatul financiar total cheltuielile acumulate pe tipuri de activităţi Nota de contabilitate. S-au calculat datoriile amînate privind impozitul pe venit din suma diferenţei temporare impozabile. Nota de contabilitate. La finele anului de gestiune se trec la rezultatul financiar total cheltuielile privind impozitul pe venit Nota de contabilitate. Se reflectă profitul net (pierderea netă) al (a) perioadei de gestiune

60 000 12 000 ? ? ? ? ?

Informaţie suplimentară: Diferenţa temporară impozabilă privind uzura mijloacelor fixe constituie 1 000 lei. TESTE 1. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte redevenţele: 1) redevenţele reprezintă sumele calculate în urma repartizării venitului net după impozitare, între acţionari (asociaţi), în conformitate cu cota de participaţie în capitalul statutar; 2) redevenţele reprezintă sumele primite pentru transmiterea în folosinţa persoanelor terţe a activelor nemateriale; 3) redevenţele reprezintă veniturile obţinute din transmiterea în folosinţă a mijloacelor băneşti altor persoane prin procurarea titlurilor de valoare; 4) redevenţele reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de întreprindere în cursul perioadei de gestiune, care conduc la creşterea capitalului propriu. 2. Care din veniturile de mai jos pot fi atribuite la alte venituri operaţionale: a) veniturile din active intrate cu titlu gratuit; b) veniturile din contracte de construcţie; c) veniturile din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente; d) veniturile din dobînzi. 152

3. În luna octombrie 200X întreprinderea de transport a transmis în arendă operaţională altei întreprinderi un automobil, pe un termen de 18 luni, primind plata pentru arendă pentru o jumătate de an înainte – 4 000 lei, TVA – 20%. Care va fi suma înregistrată, în rezultatul acestei operaţiuni, în Raportul privind rezultatele financiare pentru anul respectiv. a) 4 800 lei; b) 12 000 lei; c) 4 000 lei; d) 2 000 lei; e) 1 800 lei. 4. Care va fi momentul constatării veniturilor şi cheltuielilor conform principiului specializării exerciţiului, dacă pe data de 22.10.200X au fost încasate mijloace băneşti pentru livrarea de mărfuri efectuată la 02.11.200X.: a) 22.10.200X b) 02.11.200X c) momentul cînd au fost procurate mărfurile destinate vînzării. 5. Care va fi momentul constatării veniturilor şi cheltuielilor conform principiului specializării exerciţiului, dacă pentru livrarea de mărfuri din data de 25.10.200X au fost încasate mijloace băneşti la 05.11.200X. a) 25.10.200X b) 05.11.200X c) momentul cînd au fost procurate mărfurile destinate vînzării. 6. Cooperativa agricolă „Glia” are în proprietatea sa un teren valoarea de intrare a căruia este de 24 000 lei. În apropierea acestuia a fost construită o trasă nouă de însemnătate internaţională. Cooperativa a primit un şir de propuneri avantajoase pentru a vinde terenul la un preţ mult mai mare de 24 000 lei, pe care nu le-a acceptat. Operaţiunile efectuate în contabilitatea cooperativei în urma acestor evenimente vor fi următoarele: a) înregistrarea venitului; b) înregistrarea mărimii capitalului propriu; c) majorarea sumei activelor pe termen lung; d) nu se va executa nici o înregistrare. 7. Întreprinderea „Deja-vu” S.R.L. prestează servicii de intermediere privind vînzarea materiei prime. În trimestrul II al anului aceasta a realizat cumpărătorilor materie primă în valoare de 240 000 lei, inclusiv TVA 20%. Pentru serviciile de intermediere întreprinderea beneficiază de comision în mărime de 12% din valoarea materiei prime realizate. În această situaţie venitul întreprinderii de intermediere va constitui: a) 23 040 lei; c) 24 000 lei; b) 28 800 lei; d) nici un răspuns precedent nu este corect. Venitul întreprinderii-furnizor de materia primă constituie: a) 211 200 lei; c) 171 200 lei; b) 224 000 lei; d) 176 000 lei. 8. Unitatea comercială „Rîşcani” S.R.L. a aprovizionat 10 000 unităţi de marfă achitînd 6 000 000 lei, inclusiv TVA 20%. Unitatea dată practică un adaos comercial în mărime de 21%. Venitul din vînzarea a 400 unităţi de marfă va constitui: a) 290 400 lei; c) 240 000 lei; b) 242 000 lei; d) nici un răspuns precedent nu este corect. 9. Contractul între întreprinderea-furnizor şi întreprinderea-beneficiar a fost semnat la 30.11.200X. Achitarea plăţii de către furnizor a avut loc la 25.12.200X, iar livrarea propriu-zisă – peste 4 luni. Conform principiului specializării exerciţiului veniturile din vînzări vor fi reflectate în luna: a) noiembrie 200X; b) decembrie 200X; c) la data livrării. 153

10. Suma pretenţiilor recunoscute de către cumpărători şi clienţi se înregistrează prin formula contabilă: a) Dt 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”; Ct 612 „Alte venituri operaţionale”; b) Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt”; Ct 612 „Alte venituri operaţionale”; c) Dt 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”; Ct 611 „Venituri din vînzări”; d) Dt 515 „Venituri anticipate curente”; Ct 612 „Alte venituri operaţionale”. 11. Care este semnificaţia înregistrării contabile Dt 539 „Alte datorii pe termen scurt” Ct 612 „Alte venituri operaţionale”: a) anularea datoriilor pe termen scurt în legătura cu expirarea termenului de prescripţie; b) reflectarea sumelor aferente reclamaţiilor prezentate de furnizori şi cumpărători şi recunoscute de întreprindere; c) achitarea reclamaţiilor recunoscute; d) reflectarea altor venituri operaţionale obţinute în perioadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune curente. 12. În luna iulie anul curent întreprinderea „Casiopeea” S.R.L. a procurat 2000 acţiuni de la firma „Sun” S.R.L., achitînd 46 000 lei. Valoarea nominală constituie 20 lei pentru o acţiune. Dividendele aferente acţiunilor pe anul curent sunt anunţate în mărime de 15% din valoarea nominală a acţiunilor deţinute. Veniturile din dividende pentru întreprinderea „Casiopeea” S.R.L. în anul curent vor constitui: a) 3 450 lei; d) 3 000 lei; b) 6 000 lei; e) 2 500 lei; c) 6 900 lei; f) nici un răspuns precedent nu este corect. 13. Întreprinderea „Vivat” S.R.L. în contul livrării mărfurilor a primit de la întreprinderea „Solo” S.R.L. un avans în sumă de 30 000 lei. Efectiv întreprinderea „Vivat” S.R.L. a livrat mărfuri în valoare de 20 000 lei, inclusiv TVA 20%. Veniturile din vînzări la întreprinderea „Vivat” S.R.L. vor constitui: a) 30 000 lei; c) 20 000 lei; b) 25 000 lei; d) 16 667 lei. 14. Întreprinderea „Karat” S.R.L. a procurat 500 obligaţiuni la preţul unitar de 15 lei. Valoarea nominală a obligaţiunilor constituie 17 lei fiecare. Termenul de deţinere a obligaţiunilor este de 5 ani. Determinaţi care tip de activitate se atribuie diferenţa dintre valoarea nominală şi valoarea de procurare a obligaţiunilor. Suma amortizării anuale a diferenţei obţinute va fi: 75. 1 000 lei; 76. 200 lei; 77. 500 lei; 78. nici un răspuns precedent nu este corect. 15. Determinaţi formula contabilă corectă la valoarea materialelor rezultate din lichidarea mijloacelor fixe care depăşeşte valoarea probabilă rămasă: a) Dt 211 „Materiale”; Ct 612 „Alte venituri operaţionale”; b) Dt 211 „Materiale”; Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii; c) Dt 211 „Materiale”; 154

Ct 622 „Venituri din activitatea financiară”; d) Dt 515 „Venituri anticipate curente”; Ct 622 „Venituri din activitatea financiară”.

Capitolul 13. RAPOARTELE FINANCIARE ALE AGENŢILOR ECONOMICI Problema 13.1. Întreprinderea „Mobile” S.A. a fost fondată la 20 ianuarie 200X-5, înregistrată de Camera Înregistrării de Stat pe lîngă Departamentul tehnologii informaţionale pe adresa: mun. Chişinău, str. Uzinelor nr.29, Republica Moldova, MD 2004. Cod fiscal 215973. Număr de înregistrare p/u TVA 0300069. C/d 225100000100612 BCA „Victoriabanca” OIF 280101714. Principala activitate pe care o desfăşoară ”Mobile” S.A. este fabricarea mobilei. Evidenţa contabilă se ţine de serviciul contabilitate, care constituie o subdiviziune structurală independentă. Procedeele şi metodele de contabilizare alese sunt următoarele: 1. Activele nemateriale se reflectă în bilanţ la valoarea de intrare. 2. Amortizarea activelor nemateriale se calculează prin metoda liniară pe toată durata de utilizare a acestora (10 ani). 3. Activele materiale pe termen lung se reflectă în bilanţ la valoarea de intrare şi valoarea reevaluată. 4. Uzura mijloacelor fixe se determină în baza valorii uzurabile şi duratei de funcţionare utilă a acestora, prin metoda casării liniare. Componenţa mijloacelor fixe (tab. 13.2) a fost formată în perioadele precedente. Din aceste considerente uzura pentru perioada raportată (decembrie 200X) se calculează reieşind din 1/12 parte a sumei anuale. În scopul simplificării calculelor sumele uzurii lunare se rotungesc. 5. Valoarea uzurabilă a unei unităţi de mijloace fixe se determină pornind de la valoarea de intrare a obiectului, diminuată cu valoarea rămasă probabilă. Valoarea rămasă probabilă a mijloacelor fixe constituie 2% din valoarea de intrare a acestora. 6. Stocurile de mărfuri şi materiale, cu excepţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, se reflectă în rapoartele financiare la suma cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă. În contabilitatea curentă se aplică metoda costului mediu ponderat. 7. Obiectele de mică valoare şi scurtă durată se reflectă în bilanţ la suma valorii de procurare a obiectelor în stoc şi valorii rămase a obiectelor aflate în exploatare. Pentru obiectele de mică valoare şi scurtă durată cu preţul mai mare de 500 lei unitatea, uzura se calculează la livrarea acestora de la depozit în exploatare în mărime de 100 % din valoarea lor diminuată cu valoarea rămasă probabilă. 8. În componenţa investiţiilor sunt incluse investiţiile în acţiunile şi obligaţiunile altor întreprinderi. Investiţiile pe termen lung se reflectă în bilanţ la valoarea de intrare, iar cele pe termen scurt - la suma cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă. 9. Creanţele se contabilizează şi se reflectă în bilanţ la suma nominală, ţinându-se cont de TVA. 10. Cheltuielile anticipate se reflectă în bilanţ în posturi distincte şi se trec la cheltuieli sau consumuri pe măsura survenirii perioadei aferente. Acestea includ plăţile în avans aferente abonării pentru anul viitor. 11. Capitalul propriu include capitalul statutar şi suplimentar, rezervele, profitul nerepartizat al perioadelor de gestiune curentă şi precedente. 12. Datoriile se înregistrează în bilanţ la sumele care urmează a fi plătite, sau la sumele necesare pentru achitarea datoriilor. 13. Dobânzile şi alte cheltuieli privind împrumuturile se contabilizează în componenţa cheltuielilor operaţionale.

155

14. Veniturile anticipate se reflectă separat în contabilitate şi rapoartele financiare şi se recunosc ca venituri la sosirea perioadei de gestiune la care se referă. Acestea reprezintă o parte din veniturile anticipate conform contractului de arendă finanţată. 15. Soldurile mijloacelor aferente conturilor valutare se reflectă în rapoartele financiare în valută naţională (lei moldoveneşti) prin aplicarea cursului de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei la finele perioadei de gestiune. 16. Veniturile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în rapoartele financiare prin metoda specializării exerciţiilor în perioada de gestiune în care au avut loc, indiferent de momentul încasării mijloacelor băneşti. Veniturile şi cheltuielile se reflectă în „Raportul privind rezultatele financiare” separat pe feluri de activităţi (operaţională, de investiţii şi financiară) şi pe evenimente excepţionale. 17. Profitul net se repartizează şi se utilizează conform deciziei fondatorilor:  pentru plata dividendelor;  conform deciziilor suplimentare luate de adunarea generală a acţionarilor. 18. Impozitul pe venit se determină şi se plăteşte în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova. În cursul anului 200X impozitul pe venit se plăteşte trimestrial sub formă de avansuri în mărime de ¼ din suma prognozată drept impozit ce urmează a fi plătit pentru anul curent. Întreprinderea „Mobile” S.A. pentru anul 200X prezintă următoarele rapoarte financiare:  „Bilanţul contabil” (formularul nr.1);  „Raportul privind rezultatele financiare” (formularul nr.2);  „Raportul privind fluxul capitalului propriu” (formularul nr.3);  „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti” (formularul nr.4). În scopul întocmirii rapoartelor financiare efectuaţi următoarele lucrări: ■ Deschideţi conturile contabile în forma prezentată în anexa 1; ■ Înscrieţi în conturi soldurile iniţiale conform datelor din situaţia soldurilor la 1 decembrie 200X (tab. 13.1); ■ Reieşind din operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Mobile” S.A. întocmiţi Jurnalul de înregistrări cronologice (anexa 4); ■ Înscrieţi în conturile sintetice şi analitice (anexele 2 şi 3) sumele aferente operaţiunilor economice efectuate la întreprinederea „Mobile” S.A. ■ Pentru confirmarea scrisă a operaţiunilor nr.2, 5, 22, 25, 29, 32, 38, 50, 85 completaţi formularele tipizate ale documentelor primare (anexele 5-14). Informaţiile suplimentare necesare pentru perfectarea completă a documentelor se introduc de sine stătător; ■ Calculaţi rulajele debitoare şi creditoare ale conturilor, determinaţi soldurile finale. Repartizarea consumurilor şi calcularea costului efectiv efectuaţi conform anexelor 1517; ■ Calculînd mărimea diferenţelor permanente şi temporare (anexa 18), corectaţi venitul contabil, determinaţi suma totală a cheltuielilor privind impozitul pe venit. ■ Pentru verificarea corectitudinii reflectării în conturi a operaţiunilor economice întocmiţi balanţa de verificare pentru conturile sintetice (anexa 19). ■ Întocmiţi la finele anului Bilanţul contabil (anexa 20), Raportul privind rezultatele financiare (anexa 21), Raportul privind fluxul capitalului propriu (anexa 22) şi Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (anexa 23). Pentru întocmirea Raportului privind fluxul capitalului propriu folosiţi informaţia suplimentară prezentată în tab. 13.7 şi tab. 13.8. Date iniţiale: Tabelul 13.1 156

Situaţia soldurilor conturilor contabile la 01 decembrie 200X la întreprinderea „Mobile” S.A. Nr.cont.

Denumirea contului

1

2

Suma, lei 3

111 Active nemateriale 113 Amortizarea activelor nemateriale 123 Mijloace fixe 124 Uzura mijloacelor fixe 211 Materiale 213 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată 214 Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată 215 Producţia în curs de execuţie 216 Produse 221 Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale 225 Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul 227 Creanţe pe termen scurt ale personalului 229 Alte creanţe pe termen scurt 241 Casa 242 Cont de decontare 243 Cont valutar 311 Capital statutar 321 Rezerve stabilite de legislaţie 322 Rezerve prevăzute de statut 323 Alte rezerve 332 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi 511 Credite bancare pe termen scurt 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale 531 Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii 533 Datorii privind asigurările 534 Datorii privind decontările cu bugetul 539 Alte datorii pe termen scurt 611 Venituri din vânzări 612 Alte venituri operaţionale 711 Costul vânzărilor 712 Cheltuieli comerciale 713 Cheltuieli generale şi administrative 714 Alte cheltuieli operaţionale

6 000 400 3 061 200 440 000 56 086 31 750 22 100 10 000 80 000 11 088 28 500 3 000 3870 400 199 400 43 200 2 516 100 35 000 29 386 23 200 7 594 200 000 79 000 40 000 14 400 18 600 15 660 920 000 36 700 660 000 58 400 105 106 40 140

Tabelul 13.2 2. Descifrarea soldurilor conturilor la 01 decembrie 200X 1) componenţa mijloacelor fixe: Codul mijloacelor fixe 1

Denumirea mijloacelor fixe

Locul utilizării

Valoarea iniţială, lei

2

3

4

Clădire din beton armat cu Administraţia întreprinderii rezistenţa sporită Clădire din blocuri de piatră Depozit de produse finite Clădire din piatră cioplită Secţia de bază Maşină – unealtă 6390 Secţia de bază Maşină – unealtă 6398 Secţia de bază Telefax „Panasonic” Administraţia întreprinderii Maşină-agregat AG-8013 Secţia de bază 1

2

3

157

Durata de funcţionare utilă, ani 5

900 000

65

296 000 1 237 000 129 000 142 000 2 400 11 350

55 40 10 10 7 5

4

5

Maşină-agregat AG-8815 Calculatoare Autoturisme Autoîncărcător 4014 Instrumente Safeuri Total

Secţia de bază Administraţia întreprinderii Administraţia întreprinderii Depozit de produse finite Secţia de bază Administraţia întreprinderii

198 650 44 800 38 000 40 000 20 400 1 600 3 061 200

5 5 5 6 5 5

3) activele nemateriale (6 000 lei) includ programe informatice. Tabelul 13.3 3) stocurile de materiale la depozit la 01 decembrie 200X: Contul, subDenumirea contul Materiale Plăci aglomerate Panouri fibrolemnoase Placaj 4 mm. Lac 749 Gudron Klei Mînere Carton ondulat Total

Unitatea de măsură m2 m2 m3 kg kg kg unit. kg

158

Preţul de procurare, lei 7,50 19,25 4305,00 47,00 38,00 32,15 6,00 4,60

Cantitatea 1350 925 0,136 120 100 200 800 1 500

Valoarea de procurare, lei 10 125 17 806 585 5 640 3 800 6 430 4 800 6 900 56 086

Tabelul 13.4 4) stocurile producţiei în curs de execuţie la 01 decembrie 200X: (lei) Articolele consumurilor 1. Materiale 2. Salariul de bază al muncitorilor implicaţi în procesul de producţie 3. Contribuţii privind asigurările sociale şi asistenţa medicală 4. Consumuri indirecte de producţie Total

Produse dulapuri 3 000 2 100 630 1 720 7 450

mese 840 660 198 852 2 550

Tabelul 13.5 5) soldurile datoriilor la 01 decembrie 200X: (lei) Nr.crt. 1

1.

2.

3.

4.

Componenţa datoriilor

Suma

2

3

Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale:  „Credo” S.R.L.  „Lada” S.R.L.  Combinatul de prelucrare a lemnului  „Molita” S.R.L. Total Datorii faţă de organele de asigurări sociale şi medicale:  CNAS (contribuţii de asigurări sociale de stat)  CNAS (contribuţii individuale)  CNAM (primele de asisitenţă medicală) Total Datorii faţă de buget:  taxa pe valoarea adăugată  impozitul pe venitul persoanelor fizice  impozitele şi taxele locale Total Alte datorii  „Termocom” S.A.  „Justar” S.R.L.  „Svitoci” S.R.L. Total

12 000 7 200 48 000 11 800 79 000 12 000 1 115 1 285 14 400 9 000 8 700 900 18 600 800 2 160 12 700 15 660

6) creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale (magazinul de mobilă „Confort”) – 11 088 lei; 7) creanţe ale titularilor de avans (gestionarul N.Roşca) – 3 000 lei. Tabelul 13.6 3. Operaţiunile economice efectuate la întreprinderea „Mobile” S.A. în luna decembrie 200X Nr.crt. 1

Documentul şi conţinutul operaţiunii economice 2

1. Dispoziţia de încasare nr.301 din 1 decembrie, Extrasul de cont din 2 decembrie S-au primit în casierie mijloace băneşti pentru cheltuieli de deplasare 2. Dispoziţia de plată nr.299 din 2 decembrie S-a eliberat avans inginerului I.Ciobanu pentru cheltuieli de deplasare 3. Registrul dispoziţiilor de plată nr.32 din 4 decembrie S-a transferat din contul curent:  contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii  „Termocom” S.A. pentru servicii  primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală  contribuţii individuale de asigurări sociale

159

Suma, lei 3

900 900 12 000 800 1 285 1 115

 impozitul pe veniturile persoanelor fizice  taxa pe valoarea adăugată  impozitele şi taxele locale  impozite plătite în avans Total 4. Decontul de avans al dlui N.Roşca nr.111 din 5 decembrie Au fost procurate foarfece (10 bucăţi la preţul 50 lei fiecare) şi rechizite de birou cu valoare 2 340 lei (documentele respective şi cecurile MCC se anexează) 5. Cecul nr.131092, Dispoziţia de încasare nr.302 din 5 decembrie S-a primit în casierie din contul curent pentru achitarea salariului 1

2

6 Borderourile de plată nr.10-13, Dispoziţia de plată nr.300 din 8 decembrie S-a eliberat salariul pentru luna noiembrie 7. Borderoul de plată nr.10 S-a reflectat salariul depus 8. Nota de contabilitate Soldul producţiei în curs de execuţie se reportează în contul producţiei de bază:  dulapuri  mese 9. Avizul de plată în numerar nr.30 din 10 decembrie, Dispoziţia de plată nr.301 din 8 decembrie S-a restituit în contul curent suma salariului depus 10. Dispoziţia de încasare nr.303 din 8 decembrie S-a restituit în casierie soldul neutilizat al avansului de către N.Roşca 11. Decontul de avans al dlui I.Ciobanu nr.112 din 12 decembrie Conform documentelor anexate s-a cheltuit: în limita normelor stabilite de legislaţie – 700 lei, diurne supra normă – 80 lei 12. Dispoziţia de încasare nr.304 din 15 decembrie S-a restituit în casierie soldul neutilizat al avansului de către dl I.Ciobanu 13. Extrasul de cont din 15 decembrie Se reflectă procurarea obligaţiunilor cu termen de deţinere pînă la un an 14. Extrasul de cont din 16 decembrie S-a primit avans de la întreprinderea „Spicul” S.A., inclusiv TVA – 3 200 15. Calculele contabilităţii S-a calculat TVA aferentă avansului primit de la întreprinderea „Spicul” S.A. 16. Extrasul de cont din 17 decembrie S-a reflectat suma primită de la magazinul de mobilă „Confort” ca stingere a datoriei pentru produsele livrate în luna noiembrie

1

2

17. Extrasul de cont din 18 decembrie, Dispoziţiile de plată nr.214-226 S-a transferat de la contul curent:  amenda pentru nerespectarea termenului de livrare a produselor cumpărătorului  dobînda băncii pentru creditul pe termen scurt  suma aferentă achitării creditului bancar primit anterior  combinatului de prelucrare a lemnului, inclusiv TVA – 8 000 Total 18. Extrasul de cont din 19 decembrie S-a încasat amenda pentru nerespectarea condiţiilor de transportare, inclusiv TVA –20% 19. Calculul contabilităţii Se reflectă dobănda calculată pentru obligaţiunile cu termenul de deţinere pînă la un an 20. Invoice din 17 decembrie S-a reflectat valoarea contractuală a materialelor importate de la întreprinderea „Ilona” or.Caunas (1 500 EURO la cursul 16,4158) 21. Actul de prestare a serviciilor de transport internaţional S-a reflectat valoarea serviciilor de transport auto internaţional prestate de „Trans-auto” S.A. (500 EURO la cursul 16,4158)

160

8 700 9 000 900 9 500 43 300 2 840 40 000 3

38 000 ?

? ? ? ? 780 ? 4 500 19 200 ? 11 088

3

250 200 4 000 48 000 ? 370 75 ? ?

22. Dispoziţia de plată nr.227, Dispoziţia de plată trezorerială nr.68 din 20 decembrie S-au transferat în avans de la contul curent plăţile vamale şi TVA:  taxa pentru efectuarea procedurilor vamale (0,2%)  TVA (20%) Total 23. Declaraţia vamală din 20 decembrie Se includ plăţile vamale în valoarea iniţială a materialelor importate - taxa pentru efectuarea procedurilor vamale (0,2%) 24. Declaraţia vamală din 20 decembrie Se reflectă TVA virată bugetului

1

2

? ? ? ? ?

3

25. Factura fiscală din 5 decembrie a întreprinderii „Cvant” S.R.L. S-au procurat articole din metal (300 unităţi la preţul 2 lei fiecare) primite conform bonului de primire nr.10 din 9 decembrie: a) valoarea de procurare fără TVA b) TVA ? ? ?

Total 26. Dispoziţiile de livrare a materialelor nr.16-18 din 6 decembrie S-au eliberat de la depozit la preţuri de procurare secţiei de croit-finisare diverse materiale pentru ? scopuri gospodăreşti (125 unităţi la preţul de 2 lei fiecare) 27. Fişa-limită de consum nr.4 din 5 decembrie S-au eliberat sectorului de croit scîndura şi alte materiale de bază la preţurile de procurare: Tipul produselor Scîndura Plăci aglomerate Panouri fibrilemnoase Dulapuri 54 2 541 123 2 718 Mese 21 1 314 51 1 386 Total 75 3 855 174 4 104 28. Fişa limită de consum nr.5 din 9 decembrie S-au eliberat de la depozit sectorului de finisare diferite materiale de bază pentru asamblarea: 2 810  dulapurilor 2 170  meselor Total 4 980 29. Bonul de consum nr.3 din 10 decembrie S-a eliberat de la depozit materiale pentru ambalarea produselor finite 2 310 30. Bonul de consum nr.4 din 11 decembrie S-a eliberat de la depozit materiale pentru scopuri gospodăreşti 1 600 31. Procesul-verbal de ieşire din uz a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată Se pun în folosinţă obiectele de mică valoare şi scurtă durată cu valoarea unitară nu mai mare de 500 lei pentru necesităţile producţiei de bază 950 1

2

32. Procesul-verbal de scoatere din uz a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată Se pun în folosinţă obiectele de mică valoare şi scurtă durată cu valoarea unitară de peste 500 lei pentru necesităţile producţiei de bază 33. Calculul contabilităţii Se calculează uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată 34. Procesul-verbal de primire-predare a obiectelor reparate, reconstruite şi modernizate nr.6, Factura nr.18, S-a acceptat spre plată factura executorului pentru lucrările aferente reparaţiei curente a clădrii depozitului de produse finite: a) valoarea lucrărilor fără TVA b) TVA

161

3

1 510 1 464

2 000 ?

Total 35. Extrasul de cont din 22 decembrie  s-a transferat întreprinderii „Ilona” din or.Caunas plata pentru materialele importate (1 500 EURO la cursul 16,8025)  s-a transferat întreprinderii „Trans-auto” S.A. plata pentru serviciile de transport (500 EURO la cursul 16,8025) Total 36. Calculul contabilităţii Se înregistrează diferenţele de curs valutar aferente datoriilor privind facturile comerciale ale:  întreprinderii „Ilona”  întreprinderii „Trans-auto” S.A.

? ? ? ?

? ? ?

Total 37. Extrasul de cont din 24 decembrie, Dispoziţia de plată nr.277 din 24 decembrie S-a transferat executorului pentru lucrările aferente reparaţii curente a clădirii (oper.34)

?

1

2

38. Procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe nr.5 din 7 decembrie, Facturile nr.62, 63 Combinatului de prelucrare a lemnului i-a fost vîndut un autoturism:  se decontează suma uzurii calculate a mijlocului fix vîndut  se reflectă valoarea de bilanţ a autoturismului vîndut  se reflectă valoarea de vînzare (fără TVA) conform facturii prezentate spre achitare  se calculează suma TVA aferentă mijlocului fix vîndut Total 39. Extrasul de cont din 24 decembrie S-a încasat plata pentru autoturismul vîndut, inclusiv TVA 40. Procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe nr.6 din 8 decembrie Se primeşte gratuit un aparat de multiplicat 41. Factura fiscală din 3 decembrie S-a acceptat spre plată factura de la magazinul „Unic” pentru computer: a) valoarea de procurare fără TVA b) TVA Total 42. Factura fiscală din 4 decembrie S-a acceptat spre plată factura de la întreprinderea „Cuanta” S.R.L. pentru serviciile de instalare a computerului: a) valoarea serviciilor fără TVA b) TVA Total 43. Procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe nr.12 din 4 decembrie S-a înregistrat la intrări computer procurat de la magazinul „Unic”

3

5 150 16 200 20 100 ? ? ? 3 000

18 000 ? ?

150 ? ? ?

44. Procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe nr.13 din 10 decembrie S-a primit în arenda operaţională depozitul de la întreprinderea „Credo” S.R.L. pentru păstrarea materialelor

1

2

162

10 000

3

45. Calculul contabilităţii S-a calculat plata pentru arenda: a) suma plăţii pentru arendă fără TVA b) TVA Total 46. Borderoul calculării uzurii pentru luna decembrie S-a calculat uzura mijloacelor fixe:  cu destinaţie generală de producţie  utilizate în scopuri comerciale  cu destinaţie generală gospodărescă Total 47. Dispoziţia de plată nr.279 din 26 decembrie S-a transferat arendatorului „Credo” S.R.L. plata pentru arendă (oper. 45):  suma plăţii pentru arendă fără TVA  TVA Total 48. Nota de contabilitate Se reflectă impozitul pe venit reţinut la sursa de plată (5% din suma plăţii pentru arendă fără TVA)

900 ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?

49. Dispoziţia de plată nr.280 din 27 decembrie Se achită plata în avans privind abonarea la ediţiile periodice (patru trimestre ale anului următor) 6 000 50. Procesul-verbal de casare a mijloacelor fixe nr.3 din 15 decembrie Din cauza uzurii totale a fost demontată maşină-agregat AG-8013 la suma uzurii 51. Nota de contabilitate Se înregistrează cheltuielile efective privind scoaterea din uz a mijlocului fix:  suma salariului pentru dezmembrarea maşinei  suma contribuţiilor pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală aferente salariului calculat

11 123

2 500 ? ?

Total 52. Bonul de primire nr.62 din 15 decembrie S-a înregistrat la intrări metal uzat în urma demontării maşinii – agregat AG-8013

1

2

53. Borderoul calculării amortizării activelor nemateriale S-a calculat amortizarea activelor nemateriale, folosite în scopuri gospodăreşti 54. Borderoul de repartizare a salariului şi a altor remunerări S-au calculat şi repartizat salariul, primele şi indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă: a) personalului productiv al sectorului de croit pentru lucrările aferente:  fabricării dulapurilor  fabricării meselor b) personalului productiv al sectorului de finisare pentru:  fabricării dulapurilor  fabricării meselor c) muncitorilor, conducătorilor şi personalului de deservire al secţiei de bază d) muncitorilor care participă la ambalarea produselor la depozitul întreprinderii e) conducătorilor, specialiştilor şi personalului de deservire al administraţiei întreprinderii f) s-au calculat indemnizaţii personalului pentru incapacitatea temporară de muncă

200

3

210

9 000 6 000 7 000 5 000 4 500 4 000 13 500

Total 55. Borderoul repartizării salariului şi a contribuţiilor pentru asigurările sociale şi asistenţa medicală: S-au efectuat defalcări din salariul calculat conform normelor în vigoare:  privind contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii (28%),

163

800 ?



privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (2%).

Total 56. Calculul contabilităţii S-a reţinut din salariul calculat:  impozitul pe venitul persoanelor fizice  primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (2%)  contribuţiile individuale de asigurări sociale (2%)

? ? ? 10 035 ? ? ?

Total 1

2

3

57. Procesul-verbal de ieşire din uz a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată Se pun în folosinţă obiectele de mică valoare şi scurtă durată cu valoarea unitară nu mai mare de 500 lei pentru necesităţile gospodăreşti 58. Extrasul de cont din 26 decembrie S-au alocat investiţiile pe termen lung cu influenţa notabilă în centrul comercial „Stejaur-Market”

2 870 25 000

59. Nota de contabilitate Se reflectă suma uzurii a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată scoase din funcţiune (oper. 33) ? 60. Procesul-verbal de scoatere din uz a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, bon de primire nr.63 din 26 decembrie S-au transferat la intrări deşeurile rezultate din scoaterea din uz a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în limita valorii probabile rămase (oper. 32) 46 61. Factura fiscală din 15 decembrie a întreprinderii „Justar” S.R.L. S-a acceptat factura pentru serviciile de pază a subdiviziunilor de producţie: a) serviciile de pază fără TVA b) TVA Total 62. Factura fiscală din 16 decembrie a ÎCS RE „Union-Fenosa” S.A. S-a acceptat spre plată factura pentru energia electrică consumată:  pentru necesităţile producţiei de bază  în scopuri comerciale  în scopuri generale Total 63. Calculul contabilităţii S-au repartizat şi decontat consumurile indirecte de producţie:  dulapuri  mese Total

1

2

64. Borderoul de evidenţă a consumurilor S-a reflectat costul rebului definitiv a meselor în secţia de croit-finisare 65. Borderoul produselor finite pentru luna decembrie. Calculul contabilităţii S-au primit la depozit produsele finite la costul efectiv:  23 dulapuri  28 mese Total Notă. Soldurile producţiei în curs de execuţie la finele lunii: Articolele consumurilor Dulapuri Mese

164

1 800 ? ? 6 135 1 190 8 140 15 465 ? ? ?

3

430 ? ? ?

Materiale Salariul de bază al muncitorilor Contribuţii la asigurări sociale şi asistenţa medicală Consumuri indirecte de producţie Total

2 800

1 200

3 000

1 000

900 3 800 10 500

300 1 150 3 650

66. Facturile-fiscale din 20-22 decembrie Au fost înaintate cumpărătorilor facturi pentru produsele livrate la preţuri de piaţă:  dulapuri la preţul 2 200 lei  mese la preţul 1 270 lei Cumpărători Dulapuri, unit. Mese, unit. „Spicul” S.A. Magazinul de mobilă „Confort” 5 10 Total 15 15 20 25 67. Calculul contabilităţii S-a calculat suma TVA care urmează a fi transferată la buget pentru produsele vîndute în cursul lunii

? ?

? ?

Total 68. Calculul contabilităţii S-a restabilit TVA calculată la buget din suma avansului primit de la „Spicul” S.A. (oper. 14)

1

2

?

3

69. Calculul contabilităţii S-au anulat din contul avansului primit anterior creanţele „Spicul” S.A. pentru produsele livrate ? 70. Calculul contabilităţii Se decontează costul efectiv al produselor finite livrate în cursul lunii 71. Extrasul de cont din 27 decembrie S-a calculat plata pentru publicitatea produselor: a) valoarea serviciilor publicitare fără TVA b) TVA Total 72. Calculul contabilităţii S-a calculat taxa pentru publicitate (5%) 73. Extrasul de cont din 27 decembrie S-a transferat:  Firmei „Justar” pentru pază, inclusiv TVA – 720 lei  „Molita” S.A., inclusiv TVA – 1 967 lei  „Lada” S.R.L., inclusiv TVA – 1 200 lei, pentru materialele primite în luna noiembrie Total 74. Nota de contabilitate Se reflectă impozitul pe venit reţinut la sursa de plată (5% din suma plăţii pentru pază) 75. Factura fiscală din 18 decembrie S-a reflectat valoarea produselor vîndute „Rondo” S.R.L. la preţuri de livrare (fără TVA) conform facturilor prezentate 76. Calculul contabilităţii Se reflectă suma TVA aferentă produselor vîndute 77. Calculul contabilităţii Se reflectă valoarea de bilanţ a produselor vîndute „Rondo” S.R.L. 78. Extrasul de cont pentru 28-30 decembrie  conform documentelor de plată înaintate în luna decembrie s-a încasat în contul curent de la întreprinderea „Spicul” S..A. pentru produsele vîndute  se înregistrează în contul curent creditele bancare pe termen lung primite

? 25 000 ? ? ? 4 320 11 800 7 200 ? ? 92 000 ? 65 200

? 30 000 ?

Total

165

1

2

3

79. Calculul contabilităţii Se calculează veniturile (redevenţele) rezultate din transmiterea activelor nemateriale în folosinţa altor întreprinderi 80. Calculul contabilităţii Se determină suma TVA aferentă redevenţelor calculate 81. Factura fiscală din 24 decembrie, Procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe Se primeşte un autoturism de la întreprinderea „Sfera” S.R.L: a) valoarea autoturismului fără TVA b) TVA Total 82. Facturile fiscale din 25-26 decembrie Se acceptă facturile pentru cheltuielile de transport aferente desfacerii produselor: a) valoarea serviciilor fără TVA b) TVA Total 83. Nota de contabilitate Se trece la cheltuieli valoarea materialelor utilizate pentru ambalarea produselor 84. Factura fiscală din 28 decembrie Se acceptă spre plată factura restaurantului – cheltuieli de reprezentanţă (în limita normelor): a) suma cheltuielilor fără TVA b) TVA

6 200 1 240

42 000 ? ? 1 850 ? ? 500

1 200 ? ?

Total 85. Procesul-verbal de inventariere Conform rezultatelor de inventariere se reflectă valoarea de bilanţ a lipsurilor de materiale în suma de 610 lei din care: a) 400 lei sunt recunoscute de persoana vinovată şi vor fi recuperate la preţul de piaţă – 460 lei b) 210 lei – nu a fost constatată persoana vinovată 86. Nota de contabilitate Se recuperează de către magazioner suma lipsurilor de materiale: a) la preţul de piaţă în luna decembrie b) TVA aferentă lipsurilor de materiale recuperate la preţul de piaţă

?

460 ? ?

Total 1

2

87. Nota de contabilitate Se calculează TVA la valoarea lipsurilor de materiale nerecuperate, pornind de la valoarea de evidenţă a acestora 88. Calculul contabilităţii S-au calculat impozite:  impozitul pe bunuri imobiliare  impozite şi taxe locale Total 89. Nota de contabilitate Se înregistrează diferenţele favorabile de curs valutar aferente soldurilor mijloacelor valutare

3

?

3 200 2 600 ? 250

90. Calculul contabilităţii Se trec veniturile acumulate pe feluri de activităţi la rezultatul financiar total:  venituri din vînzări  alte venituri operaţionale  venituri din activitatea de investiţii  venituri din activitatea financiară Total 91. Calculul contabilităţii

166

? ? ? ? ?

Se trec cheltuielile acumulate pe feluri de activităţi la rezultatul financiar total  costul vînzărilor  cheltuielile comerciale  cheltuielile generale şi administrative  alte cheltuieli operaţionale  cheltuielile activităţii de investiţii  cheltuielile activităţii financiare

? ? ? ? ? ? ?

Total 92. Calculul contabilităţii S-a calculat impozitul pe venit al anului de gestiune Nota: 1) diferenţa temporară impozabilă totală privind uzura mijloacelor fixe constituie 28 200 lei 2) diferenţa permanentă aferentă cheltuielilor efective neconfirmate documentar constituie 1 500 lei 93. Calculul contabilităţii S-au calculat datoriile amînate privind impozitul pe venit din suma diferenţei impozabile

?

? 1

2

3

94. Calculul contabilităţii Se diminuează datoria privind impozitul pe venit cu suma plătită în avans în cursul anului ? 95. Calculul contabilităţii Se anulează la finele anului de gestiune cheltuielile privind impozitul pe venit la rezultatul financiar total 96. Calculul contabilităţii Se reflectă profitul (pierderea) net (netă) al (a) perioadei de gestiune

? ?

Notă. Operaţiunile suplimentare care apar în urma efectuării calculelor se reflectă în Jurnalul de înregistrări cronologice de sine stătător.

4. Informaţii suplimentare pentru întocmirea Raportului privind fluxul capitalului propriu (f.3) Tabelul 13.7 Extras din Bilanţul contabil al întreprinderii „Mobile” S.A. Nr. 3.1. 3.2. 3.3.

Pasiv

Codul rd.

Capital statutar şi suplimentar Capital statutar (311) Rezerve Rezerve stabilite de legislaţie (321) Rezerve prevăzute de statut (322) Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) Profitul nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi (332)

167

La finele anului de gestiune precedent

480

2 504 100

530 540

33 465 19 821

580

30 694

Tabelul 13.8 Extras din Jurnalele de înregistrări cronologice pentru perioada ianuarie-noiembrie 200X Nr. Documentul şi conţinutul operaţiunii economice crt. 1. Hotărîrea adunării generale a acţionarilor (pr.verbal nr.1 din 03.04.200X), extrasul din registrul acţionarilor Se reflectă repartizarea profitului: a) majorarea capitalului statutar b) formarea rezervelor stabilite de legislaţie c) formarea rezervelor prevăzute de statut

168

Suma, lei

12 000 1 535 9 565

Corespondenţa conturilor debit credit

332 332 332

311 321 322