Aplicatii GFI [PDF]

Zitiervorschau

CAPITOLUL 2 CAPITALUL ÎNTREPRINDERII 2.1. Structura capitalului După modalităţile de folosinţă (ACTIV) Imobilizări necorporale I. Active imobilizate Imobilizări (AI) corporale Imobilizări financiare Stocuri

După sursele de constituire (PASIV) 1. Capital social (CS) 2.

I. Capital propriu (Cpr)

Prime de capital, rezerve, rezultate (PRR) 3. Datorii pe termen lung (Dtl)

II. Capital permanent (Cp)

II. Active circulante Creanţe (AC) Investiţii pe termen scurt 4. Datorii pe termen scurt (Dts) Casa şi conturi la (pe o perioadă mai mică de un an) bănci Capitalul propriu: Cpr=CS + PRR Capitalul permanent (Cp) se determină astfel: Cp = Cpr + Dtl Capital împrumutat (D) se determină astfel: D = Dtl + Dts Capitalul total (C) se determină astfel: C = Cpr + D sau C = Cp + Dts sau C = CS + PRR + Dtl + Dts sau C = AI + AC Fondul de rulment net (FRN) se determină astfel: a) FRN = Cp – AIn sau

b) FRN = AC - Dts

1

III. Capital total (C)

Aplicaţia nr. 1. Fondul de rulment net Să se determine fondul de rulment net cunoscând următoarea structură a bilanţului: ACTIV I. Active imobilizate: - imobilizări necorporale - imobilizări corporale - imobilizări financiare

Sume (lei)

II. Active circulante: - stocuri - creanţe - investiţii pe termen scurt - casa şi conturi la bănci Total active

2200 92500 12600

65800 31200 11000 16700 232000

-

PASIV Capital social Prime de capital Rezerve legale Rezerve statutare Alte rezerve Datorii pe termen lung Datorii până la un an, din care: - credite bancare - datorii comerciale-furnizori Total pasive

Sume (lei) 89000 1000 15200 9100 2200 24500 91000 60500 30500 232000

Rezolvare: Fondul de rulment net (FRN) se determină astfel: a) FRN = Cp - Ain sau b) FRN = AC - Dts a) FRN = Cp - Ain 1. Se determină capitalul permanent (Cp), astfel: Cp= Cpr + Dtl La rândul său, capitalul propriu (Cpr) însumează capitalul social şi grupa primelor de capital, rezervelor, rezultatelor, astfel: Cpr = 89000 + 1000 + 15200 + 9100 + 2200 = 116500 lei Capitalul permanent însumează capitalul propriu şi datoriile pe termen lung şi se determină astfel: Cp = 116500 + 24500 = 141000 lei 2. Se determină activele imobilizate nete (AIn) ca sumă a imobilizărilor necorporale, corporale şi financiare: AIn = 2200 + 92500 + 12600 = 107300 lei Deci, fondul de rulment net va fi: FRN = Cp - AIn = 141000 - 107300 = 33700 lei sau b) FRN = AC - Dts Se determină activele circulante: AC = 65800 + 31200 + 11000 + 16700 = 124700 lei Dts = 91000 lei Fondul de rulment net va fi : FRN = AC - Dts = 124700 - 91000 = 33700 lei

2

2.2. Modalităţi de formare şi sporire a capitalului 2.2.2. Sporirea capitalului social Emisiunea de noi acţiuni Exemplul 1: O societate comercială are capitalul social format din 10.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 10 lei. Firma decide majorarea capitalului social prin emisiunea a 2000 acţiuni noi, la un preţ de emisiune de 12 lei. Cursul bursier înregistrat de acţiunile firmei înainte de emisiune a fost de 15 lei. Să se determine: a) cursul bursier al acţiunilor după majorarea capitalului social; b) numărul drepturilor de subscriere; c) valoarea dreptului de subscriere; d) suma plătită pentru cumpărarea unei noi acţiuni, de vechii acţionari cât şi de cei noi. Na = 10.000 acţiuni n = 2000 acţiuni Pe = 12 lei/acţiune Cba = 15 lei/acţiune VN = 10 lei/acţiune a. Cbn = ? b. Nds = ? c. ds = ? d. Po = ? P1 = ? Rezolvare: a) Cursul bursier al acţiunilor după majorarea capitalului se determină astfel: Cbn =

Na  Cba  n  Pe 10000 15  2000 12 = =14,5 lei/actiune 10000  2000 Na  n

b) Numărul drepturilor de subscriere pentru a cumpăra o acţiune nouă va fi: Nds =

Na = n

10000 = 5 drepturi de subscriere 2000

c) Valoarea dreptului de subscriere se determină astfel: ds = Cba – Cbn = 15 – 14,5 = 0,5 lei sau ds =

(Cba  Pe)  n (15  12)  2000 = = 0,5 lei Na  n 10000  2000

d) Suma plătită pentru cumpărarea unei noi acţiuni va fi: - vechii acţionari vor plăti numai preţul de emisiune, respectiv de 12 lei, diferenţa până la 14,5 reprezentând cele 5 drepturi de subscriere acordate de firmă pentru a compensa pierderea generată de scăderea cursului acţiunilor (0,5x5= 2,5lei); Po = 12 lei (Pe) - noii acţionari vor plăti pentru achiziţionarea unei noi acţiuni pe lângă preţul de emisiune şi preţul de piaţă aferent celor 5 drepturi de subscriere, astfel: P1 = 12 + 5 x 0,5 = 14,5 lei (Cbn) 3

b) Încorporarea de rezerve sau profituri reportate Exemplul 2: O societate comercială decide încorporarea în capitalul social a rezervelor în sumă de 15000 lei. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 12 lei iar numărul de acţiuni emis anterior de către firmă este de 5000 acţiuni. Cursul bursier înregistrat de acţiunile firmei înainte de emisiune a fost de 16 lei. Să se determine: a) cursul bursier al acţiunilor după majorarea capitalului social; b) numărul drepturilor de atribuire; c) valoarea dreptului de atribuire; d) suma plătită pentru cumpărarea unei noi acţiuni, atât de vechii acţionari cât şi de cei noi. R = 15000 lei Na = 5000 acţiuni Cba = 16 lei/acţiune VN = 12 lei/acţiune a. Cbn = ? b. Nda = ? c. Da = ? d. Po = ? P1 = ? Rezolvare: - numărul acţiunilor noi se determină astfel: R 15000  n= = 1250 acţiuni noi VN 12 a. Cursul bursier al acţiunilor după efectuarea majorării capitalului social se determină astfel: Cbn =

Na  Cba 5000  16 = = 12,8 lei/acţiune 5000  1250 Na  n

b. Numărul drepturilor de atribuire: Nda =

Na 5000 = = 4 drepturi de atribuire n 1250

c. Valoarea dreptului de atribuire va fi: da = Cba – Cbn = 16 - 12,8 = 3,2 lei sau da =

Cba  n 16  1250 = = 3,2 lei Na  n 5000  1250

d. Suma plătită pentru cumpărarea unei noi acţiuni va fi: - vechii acţionari vor primi gratuit o acţiune dacă posedă un număr de 4 acţiuni emise anterior de firmă; P0 = 0 lei - noii acţionari pentru a intra în posesia unei acţiuni noi vor trebui să achiziţioneze 4 drepturi de atribuire pentru care vor plăti noul curs bursier al acţiunilor, adică: P1 = 4 x 3,2 = 12,8 lei (Cbn)

4

2.2.3. Îndatorarea II. Creditul obligatar emisiune obligațiuni

Firma (S.A., 2-3 activitate)

Investitori subscriere obligațiuni

Rambursare obligațiuni + dobândă Elemente tehnice obligațiuni -

-

-

Valoare nominală (VN ≥ 2,5 lei) Dobânda (D = VN x d) (VN = valoarea nominală, d = rata dobânzii) Prima de emisiune ex. preț de emisiune Pe = 2,2 lei iar VN = 2,5 lei → prima de emisiune = 2,5 – 2,2 = 0,3 lei/obligațiune Prima de rambursare ex. Preț de rambursare Pr = 2,7 lei → prima de rambursare = 2,7 – 2,5 = 0,2 lei/ obligațiune Anuitate A = RC + D (RC = rata creditului, D = dobânda) Termen de rambursare (scadența) Modalități de rambursare a creditului obligatar

Exemplul 1: O societate comercială emite 4000 de obligaţiuni cu o valoare nominală de 5 lei/obligaţiune şi o rata dobânzii de 20 %, durata de rambursare fiind de 5 ani. Să se determine valoarea anuităţii şi să se întocmească tabelul de rambursare folosind: a) Metoda rambursării în tranșe egale; b) Metoda rambursării integrale la scadență. No = 4.000 obligaţiuni VN = 5 lei/obligaţiune d = 20% n = 5 ani Ai= ? Rezolvare: a) metoda rambursării în tranşe egale Valoarea creditului obligatar este: C = No x VN = 4000 x 5 = 20000 lei Anuitățile se determină astfel: Ai =

C

+ (Ci x d)

n C n

=

20000 = 4000 lei = RC (rata creditului - este constantă) 5

5

C

20000  (20000  20% ) = 4000 + 4000 = 8000 lei 5 n 20000 C A2 = + (C2 x d) =  (16000  20% ) = 4000 + 3200 = 7200 lei n 5 20000 C A3 = + (C3 x d) =  (12000  20% ) = 4000 + 2400 = 6400 lei n 5 20000 C A4 = + (C4 x d) =  (8000  20% ) = 4000 + 1600 = 5600 lei n 5 20000 C A5 = + (C5 x d) =  (4000  20% ) = 4000 + 800 = 4800 lei n 5 Tabelul de amortizare al împrumutului va fi:

A1 =

+ (C1 x d) =

Anii Credit obligatar de Anuitatea rambursat la (A) începutul anului (Cî) I II III 1 20000 8000 2 16000 7200 3 12000 6400 4 8000 5600 5 4000 4800 A = RC + D → RC = A - D Csf = Cî – RC D = Cî x d

Dobânda (D)

IV 4000 3200 2400 1600 800

Rata creditului Credit obligatar de (RC) rambursat la sfârşitul anului (Csf) (III-IV) (II – V) V VI 16000 4000 12000 4000 8000 4000 4000 4000 0 4000

b) Metoda rambursării întegrale la scadenţă Anuitățile în primii 4 ani sunt egale cu dobânda și se determină astfel: A1 = A2=A3=A4= Cxd = 20000 x 20% = 4000 lei (în primii 4 ani se plătește dobânda) Anuitatea din ultimul an se determină astfel: A5 = C + Cxd = 20000 + 20000x20% = 20000 + 4000 = 24000 lei (în ultimul an se rambursează creditul și dobânda) Tabelul de amortizare al împrumutului va fi: Anii

I 1 2 3 4 5

Credit oblig. de rambursat la începutul anului II 20000 20000 20000 20000 20000

Anuitatea

Dobânda

III 4000 4000 4000 4000 24000

IV 4000 4000 4000 4000 4000

6

Rata creditului Credit obligatar de (III-IV) rambursat la sfârşitul anului (II - V) V VI 0 20000 0 20000 0 20000 0 20000 20000 0

CAPITOLUL 3 INVESTIŢIILE ÎN ACTIVE IMOBILIZATE 3.1.2. Criterii de selecţie a proiectelor de investiţii Criterii simple de opțiune a2) Criteriul ratei medii a rentabilităţii Exemplul 1: Firma Y are în vedere un proiect de investiţii în valoare de 80.000 lei care ar putea asigura timp de 4 ani profituri brute anuale astfel: I an - 18500 lei; II an - 20200 lei; III an - 21000 lei; IV an - 19600 lei. Amortizarea se calculează şi se introduce în costuri potrivit sistemului liniar de amortizare. Cota de impozit pe profit este de 16%. Să se decidă asupra realizării proiectului de investiţii ştiind că rata medie a rentabilităţii (în funcţie de cash-flow-ul mediu) realizată anterior de întreprindere este de 37 %. I = 80.000 lei Pb1 = 18500 lei Pb2 = 20200 lei Pb3 = 21000 lei Pb4 = 19600 lei Sistem Liniar de Amortizare (SLA) T = 16% RCFo= 37% RCF = ? Rezolvare: Rata medie a rentabilităţii în funcţie de cash-flow-ul mediu se determină cu formula: R CF 

CF  100 iar CF = Pn +A I

Amortismentul anual (folosind sistemul liniar de amortizare) va fi: 80000 I A= = = 20000 lei/an 4 Dn Se determină cash-flow-urile anuale şi cash-flow-ul mediu anual: Anii Elemente Profit brut (Pb) Impozit pe profit IP = Pb· T Profit net Pn = Pb - IP Amortisment (A) Cash-flow CF= Pn + A

1

2

3

4

18500 2960 15540 20000 35540

20200 3232 16968 20000 36968

21000 3360 17640 20000 37640

19600 3136 16464 20000 36464

Se determină rata medie a rentabilităţii în funcţie de cash-flow-ul mediu: CF 36653 R CF   100   100 = 45,82% I 80000 Deoarece R CF = 45,82%  R CF0 = 37%  proiectul de investiţii se acceptă.

7

Media anuală 19825 3172 16653 20000 36653

Criterii pe baza actualizării Valoarea actualizată netă (VAN) Exemplul 1: Se consideră un proiect de investiţii în valoare de 220.000 lei amortizabil în 4 ani în cote egale şi care aduce profituri nete anuale, astfel: I an: 13000 lei II an: 14400 lei III an: 16700 lei IV an: 15300 lei Rata de actualizare este de 10%. Să se determine valoarea actualizată netă şi valoarea viitoare netă a proiectului de investiţii. I = 220.000 lei Pn1 = 13000 lei Pn2 = 14400 lei Pn3 = 16700 lei Pn4 = 15300 lei a= 10% Sistem Liniar Amortizare (SLA) VAN = ? VVN = ? Rezolvare: Valoarea actualizată netă se determină cu formula: n 4 CFi CFi VAN   I  - 220000  i i i 1 1  a  i 1 1  0,1 CF = Pn + A Amortismentul anual se determină potrivit sistemului liniar de amortizare: 220000 I A= = = 55000 lei anual 4 Dn Cash-flow-urile anuale se calculează astfel: Anii Elemente Profit net (Pn) Amortisment (A) Cash-flow CF = Pn + A

1

2

3

4

13000 55000 68000

14400 55000 69400

16700 55000 71700

15300 55000 70300

Se determină valoarea actualizată netă, astfel: n  68000 69400 CFi 71700 70300   - 220000 =    VAN   - I =  2 3 4 i i 1 1  a   (1  0,1) 1  0,1 1  0,1 1  0,1  = (68000x0,9091 + 69400x 0,8264 + 71700x 0,7513 + 70300x 0,6830) – 220000 = = 61818,8 + 57352,16 + 53868,21 + 48014,9 – 220000 = 221054,07 – 220000 = 1054,07 lei VAN 0, deci proiectul de investiţii conduce la creşterea valorii întreprinderii şi este acceptat. Se determină valoarea viitoare netă: VVN = VAN  (1+a)n = 1054,07 (1+ 0,1)4 = 1054,07 x 1,4641 = 1543,26 lei

8

CAPITOLUL 4 AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE 4.2.2. Regimuri de amortizare utilizate în România Amortizarea liniară și accelerată Exemplu: Să se determine amortismentele anuale și valorile contabile nete pentru un mijloc fix cu o valoare de intrare de 12000 lei şi o durată normală de utilizare de 5 ani, folosind: a) Sistemul liniar de amortizare, b) Sistemul accelerat de amortizare. Va = 12000 lei Dn = 5 ani Ai =? VCNi =? Rezolvare: a) Sistemul liniar de amortizare Va A = Va x Na = Dn Se determină cota liniară de amortizare: 1 1 x100 = x100 = 20 % Na = Dn 5 Va = 12000 lei Amortismentul anual se determină astfel: A = Va x Na = 12000 x 20% = 2400 lei Va 12000 = 2400 lei/an  Dn 5 Se completează tabelul cu amortismentele anuale şi valorile contabile nete:

sau

A=

Anii

Valoare de amortizat Va

1. 2 3. 4. 5.

12000 12000 12000 12000 12000

Norma de amortizare (%) Na 20 % 20 % 20 % 20 % 20 %

Amortisment Anual A

Amortisment cumulat Ac

2400 2400 2400 2400 2400

2400 4800 7200 9600 12000

VCN = Va –Ac (valoarea de amortizat inițială minus amortismentul cumulat)

9

Valoare contabilă Netă VCN 9600 7200 4800 2400 0

b) Sistemul accelerat de amortizare Rezolvare: A = Va x Na unde: Va = 12000 lei În primul an, se amortizează 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix: A1 = Va x Na1 = 12000 x 50% = 6000 lei În restul anilor (2-5) se folosește sistemul liniar de amortizare iar norma de amortizare va fi: Na2,3,4,5 = 50%/4 = 12,5% Deci amortismentele în anii 2,3,4,5 sunt egale și se determină astfel: A2=A3=A4=A5 = 12000 x 12,5% = 1500 lei sau A2=A3=A4=A5 = 6000/4 = 1500 lei Se completează tabelul cu amortismentele anuale şi valorile contabile nete: Anii

Valoare de amortizat Va

Norma de amortizare Na (%)

Amortisment Anual A

Amortisment Cumulat Ac

1. 2 3. 4. 5.

12000 12000 12000 12000 12000

50 % 12,5 % 12,5 % 12,5 % 12,5 %

6000 1500 1500 1500 1500

6000 7500 9000 10500 12000

10

Valoare contabilă Netă VCN 6000 4500 3000 1500 0

CAPITOLUL 5 EVALUAREA ȘI FINANȚAREA ACTIVELOR CIRCULANTE 5.3. Eficienţa utilizării activelor circulante Exemplu 1: Să se determine indicatorii vitezei de rotaţie a activelor circulante, efectele încetinirii sau accelerării acesteia în anul curent faţă de anul de bază şi acţiunea factorilor de influenţă, cunoscând următoarele date: An de bază 24000 2000

Indicatori Producția exercițiului Suma medie a activelor circulante

Anul curent 27500 2500

PE0= 24000 lei PE1= 27500 lei AC0 = 2000 lei AC1 = 2500 lei Kvr =? Vz = ? vz = ? Rezolvare: a) Indicatorii vitezei de rotaţie: 1. coeficientul vitezei de rotaţie: PE 0 24000  - în anul de bază: Kvr0  = 12 rotaţii 2000 AC 0 PE1 27500 - în anul curent: Kvr1  = 11 rotaţii  2500 AC1 2. durata în zile a unei rotaţii: 360 360   30 zile - în anul de bază: Vz 0  Kvro 12 360 360   32,7 zile - în anul curent: Vz 1  Kvr 1 11 b) Variaţia vitezei de rotaţie şi influenţele factorilor Modificarea vitezei de rotaţie se înregistrează ca o diferenţă între viteza de rotaţie în anul curent şi în anul de plan: Vz= Vz1- Vz0 = 32,7 zile - 30 zile = 2,7 zile  0  (încetinire) 1. influenţa modificării producției exercițiului:

AC 0  360 AC 0  360 2000  360   30  26,2  30  3,8 zile (accelerare)  27500 PE1 PE 0 2. influenţa modificării volumului de active circulante: ( PE)

Vz 

( AC)

Vz 

AC1  360 AC 0  360   32,7  26,2  6,5 zile (încetinire) PE1 PE1 ( PE)

( AC)

Se observă că: Vz  Vz  3,8  6,5 zile  2,7zile  Vz 11