Aplicatii 2 [PDF]

Zitiervorschau

1. Cota de piata Pe pia ta produselor cosmetice din tara A s-au inregistrat, in anul 1998, vanzari totale de produse cosmetice in valoare de 360 milioane Euro, cifra in care se includ si importurile de marfuri, care se ridic a la 120 milioane Euro. O firma straina K, a exportat pe piata tarii respective un volum de produse cosmetice de 5 milioane Euro. In anul 1999, volumul total al tranzactiilor pe piata a crescut; cei trei indicatori mentionati mai sus au reprezentat: - vanzari totale de produse cosmetice - 378 milioane Euro; - volumul importurilor de produse cosmetice - 150 milioane Euro; - volumul vanzarilor firmei K - 5,5 milioane Euro. Care a fost cota de piata a firmei K in cei doi ani? REZOLVARE Pentru a determina cota de piata a unei intreprinderi, este necesara precizarea pietei de referinta, la care se face raportarea. In cazul firmei K, piata de referinta poate fi reprezentata fie de intreaga piata a produselor cosmetice, fie de piata produselor cosmetice importate. In 1998, cota de piata a firmei K a avut urmatoarele valori: 5 ♦ 1,39% in totalul pietei produselor cosmetice din tara A ( × 100 ); 360 5 ♦ 4,17% in totalul importurilor de produse cosmetice ale tarii A ( × 100 ). 120 5,5 In 1999, cele doua valori ale cotei de pia ta au fost de 1,46% ( ×100 ) si, 378 5,5 respectiv, de 3,67% ( × 100 ). Aceste valori se puteau stabili si in situatia in 150 care modificarile in anul anterior ale celor trei indicatori ar fi fost cunoscute doar in termeni rela tivi. Cu alte cuvinte, cunoscandu-se ca exporturile firmei K au 5,5 crescut cu 10% ( ×100 = 110 % ), importurile de produse cosmetice ale tarii 5 150 A - cu 25% ( × 100 = 125 % ), iar piata totala a produselor cosmetice din tara 120

105

378 × 100 = 105 % ), cota de piata a firmei K in totalul pietei tarii A 360 110 a reprezentat 1,39 × = 1,46 % , iar in totalul importurilor tarii A 105 110 4 ,17 × = 3,67 % . 125 A - cu 5 % (

TEMA In perioada t0 , in totalul vanzarilor unui produs pe piata Bucurestiului, firma A detine 9%, iar firma B o cota de 15%. In perioada t1, vanzarile firmei A sunt cu 12% mai mari decat in anul precedent, iar cele ale firmei B cu numai 5% mai mari. Stiind ca vanzarile totale ale produsului respectiv pe piata Capitalei sunt, in t1, cu 10% mai mari decat in t0, la ce nivel se situeaza cotele de piata ale celor doua firme?

106

2. Concurenta si modificarea cotelor de piata Un produs Y este comercia lizat in perioada t1 de 4 firme - A, B, C, D; acestea detin, in ordine, 25,23%, 44,86%, 19,63% si, respectiv, 10,28% din totalul vanzarilor produsului Y, vanzari care in suma totala reprezinta 1000 miliarde lei. Fata de perioada t0, cele 4 firme au avut urmatoarele modificari ale volumului vanzarilor: firma A -10%, firma B +20%, firma C +5%, firma D +10%, in conditiile in care vanzarile totale ale produsului Y au crescut, fata de perioada t0, cu 7%. TEMA Pe baza datelor de mai sus, sa se determine proportia in care piata fiecarei firme si piata produsului Y in ansamblu s-au modificat pe seama concurentei directe, a concurentei indirecte si a atragerii noncumparatorilor relativi, stiind urmatoarele: - firma A a preluat clienti ai unei firme E care avea in fabricatie un produs Z ce a putut fi inlocuit in consum de produsul Y (+6,9 miliarde lei) si a cedat clienti firmei B; - firma B a preluat clienti ai firmei A, ai firmei C (+10,8 miliarde lei) si a atras in randul clientelei o parte a noncumparatorilor relativi; - firma C a atras in randul clientelei sale noncumparatori relativi (+10,2 miliarde lei), precum si cumparatori ai produsului Z, apartinand firmei E. - firma D si-a realizat modificarea numai pe seama noncumparatorilor relativi.

107

3. Cota relativa de piata Potrivit revistei L’EXPANSION, primele zece locuri in ierarhia mondiala a producatorilor de automobile in anul 1997 erau ocupate de: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Intreprinderea General Motors Ford Motor Toyota Daimler-Benz V.A.G. Chrysler Nissan FIAT Honda Renault

Tara S.U.A. S.U.A. Japonia Germania Germania S.U.A. Japonia Italia Japonia Franta

Cifra de afaceri 1997 - mld. FF 1039 896 555 417 381 356 312 306 285 207

Cota relativa de piata in 1990 1,39 0,72 0,63 0,46 0,37 0,24 0,35 0,38 0,25 0,24

Pe baza acestor date, se cere sa se calculeze cota relativa de piata a primilor cinci producatori mondiali de automobile in anul 1997, cunoscand ca volumul total al tranzactiilor pe piata mondiala a automobilelor a fost estimat la 8100 miliarde franci francezi. REZOLVARE Cota relativa de piata a intreprinderii X reprezinta raportul dintre cota de piata a acestei intreprinderi si cota de piata a celui mai puternic concurent de pe piata. Astfel, pentru o intreprindere aflata in pozitia de lider, cota relativa de piata va fi data de raportul dintre cota de piata a liderului si cea a intreprinderii plasate pe locul al doilea; cota relativa de piata a intreprinderii lider este intotdeauna supraunitara. Pentru oricare alta intreprindere (non-lider), cota relativa de piata se obtine raportand cota sa de piata la cea a liderului; cota relativa de piata a intreprinderii non-lider este intotdeauna subunitara. Intrucat intreprinderile actioneaza pe aceeasi piata, volumul total al tranzactiilor pe piata respectiva este acelasi, nemaifiind necesar calculul cotei de 108

piata pentru fiecare intreprindere. Este suficient sa se raporteze cifra de afaceri a intreprinderii respective la cifra de afaceri a celui mai puternic concurent de pe piata. In cazul de mai sus, cotele rela tive de piata ale primilor cinci producatori de automobile in anul 1997 iau urmatoarele valori: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5.

Intreprinderea General Motors Ford Motor Toyota Daimler-Benz V.A.G.

Cota relativa de piata 1039 : 896 = 1,16 896 : 1039 = 0,86 555 : 1039 = 0,53 417 : 1039 = 0,40 381 : 1039 = 0,37

TEME 1. Sa se determine cota relativa de piata intreprinderilor situate pe pozitiile 6-10 in ierarhia producatorilor mondiali de autoturisme la nivelul anului 1997. 2. Ce concluzii se pot desprinde din analiza comparativa a cotelor relative de piata in anii 1990 si 1997? 3. Sa se calculeze cota relativa de piata, in anul 1997, a primelor zece intreprinderi din industria electronica, la nivel mondial, pe baza datelor de mai jos: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5.

Intreprinderea Samsung General Electric Daewoo Hitachi Matsushita Electric

Cifra de afaceri -mld. FF542 530 417 400 375

Nr. crt.

Intreprinderea

6. 7. 8. 9. 10.

Sony Toshiba NEC Philips Electronic Mitsubishi Electric

Cifra de afaceri -mld. FF321 259 233 228 180

109

6. Gradul de concentrare a pietei In anul 1998, comertul exterior al Romaniei cu tarile Uniunii Europene a inregistrat valorile cuprinse in tabelul de mai jos (coloanele 3 si 6). Se poate observa o anumita concentrare atat a exporturilor cat si a importurilor in numai cateva tari. Astfel, Germania si Italia acopera impreuna peste 60% din exporturile si importurile Romaniei. O imagine sintetica asupra distributiei geografice a comertului nostru exterior o poate sugera coeficientul de concentrare Gini corectat, obtinut din relatia: n

n C =

Nr. crt. 1 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

110

Tara 2 Austria Belgia Danemarca Franta Finlanda Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg M. Britanie Olanda Portugalia Spania Suedia TOTAL

∑p

2 i

−1

i =1

n −1

Volumul Volumul exportului importului p2i p2i pi pi mil. $ mil. $ FOB CIF 3 4 5 6 7 8 249,2 0,0465 0,0022 347,4 0,0509 0,0026 154,6 0,0289 0,0008 214,8 0,0315 0,0010 22,7 0,0042 0,0000 69,7 0,0102 0,0001 491,1 0,0917 0,0084 815,1 0,1194 0,0143 10,7 0,0020 0,0000 47,6 0,0070 0,0000 1.628,0 0,3040 0,0924 2.063,3 0,3023 0,0914 201,4 0,0376 0,0014 204,7 0,0300 0,0009 6,5 0,0012 0,0000 34,7 0,0051 0,0000 1.826,9 0,3411 0,1164 2.057,8 0,3015 0,0909 0,5 0,0001 0,0000 11,8 0,0017 0,0000 302,8 0,0565 0,0032 396,6 0,0581 0,0034 313,1 0,0585 0,0034 277,7 0,0407 0,0017 16,9 0,0032 0,0000 15,3 0,0022 0,0000 84,3 0,0157 0,0002 121,3 0,0178 0,0003 46,9 0,0088 0,0001 147,7 0,0216 0,0005 5.355,6 1,0000 0,2286 6.825,5 1,0000 0,2070

REZOLVARE Cexp =

15 × 0 ,2286 − 1 = 0, 4165 15 − 1

Cimp =

15 × 0 ,2070 − 1 = 0, 3878 15 − 1

Din analiza datelor prezentate, se pot desprinde urmatoarele concluzii: - balanta comercia la a Romaniei inregistra, la nivelul anului 1998, un deficit foarte mare (circa 1,5 miliarde $) cu tarile Uniunii Europene; - tari cu care aveam o balanta comercia la excedentara erau doar Olanda si Portugalia, volumul tranzactiilor cu aceste tari fiind, insa, relativ redus; - pe primele locuri, in ceea ce priveste volumul tranzactiilor la export, se situau, in ordine: Italia (peste o treime), Germania si Franta iar la import ordinea era putin schimbata: Germania, Italia si Franta. - gradul de concentrare, atat a exporturilor, cat si a importurilor, poate fi aprecia t ca mediu spre redus, ceea ce demonstreaza o situatie mai degraba favorabila, Romania nefiind dependenta de o singura tara vest-europeana, nici in privinta pietelor de desfacere, nici a surselor de aprovizionare. TEMA Pe baza datelor de mai jos, sa se determine coeficientul de concentrare a relatiilor de comert exterior ale Romaniei cu tarile membre CEFTA. - milioane USD Nr. Tara Exporturi Importuri crt. FOB CIF 1. Cehia 12,7 194,8 2. Polonia 82,3 145,4 3. Slovacia 21,3 106,7 4. Slovenia 33,4 46,2 5. Ungaria 219,1 546,8 Sursa: Buletin Statistic lunar nr.1/1999, Comisia Nationala pentru Statistica.

111

7. Segmentarea pietei In urma unei anchete de pia ta, desfasurata pe baza unui esantion (reprezentativ la nivelul tarii), de 5000 de persoane, prin care s-a urmarit gradul de patrundere in consumul populatiei a unui anumit produs alimentar, au fost obtinute urmatoarele rezultate: Total

URBAN

RURAL

tineri maturi varstnici 1000 1200 700 200 450 300 200 200 100 250 400 250 350 150 50

tineri maturi varstnici 700 1000 400 150 300 100 150 200 150 200 400 100 200 100 50

TOTAL PERSOANE barbati casatoriti necasatoriti femei casatorite necasatorite

5000 1500 1000 1600 900

CONSUMATORI barbati casatoriti necasatoriti femei casatorite necasatorite

3050 900 600 1000 550

700 150 150 200 200

750 250 150 200 150

300 150 50 50 50

400 100 100 150 50

700 200 100 350 50

200 50 50 50 50

NECONSUMATORI barbati casatoriti necasatoriti femei casatorite necasatorite

1950 600 400 600 350

300 50 50 50 150

450 200 50 200 -

400 150 50 200 -

300 50 50 50 150

300 100 100 50 50

200 50 100 50 -

Pornind de la aceste date, se cere sa se stabileasca segmentele de pia ta, utilizand criteriile de segmentare in ordinea stricta a importantei lor. REZOLVARE Pentru a stabili ordinea criteriilor de segmentare se foloseste testul neparametric χ 2 ; calculand valoarea lui χ 2c pentru fiecare din cele patru criterii, criteriul care segmenteaza piata cel mai bine va fi cel a carui valoare este cea mai mare. Distributia, in functie de mediu, a persoanelor care consuma sau nu consuma produsul alimentar respectiv, este urmatoarea: 112

Mediul urban 1750 (1769) 1150 (1131)

Consumatori Neconsumatori χ 2c =

rural 1300 (1281) 800 (819)

(1750 − 1769 ) 2 (1300 − 1281 ) 2 (1150 − 1131) 2 (800 − 819 ) 2 + + + = 1,24 1769 1281 1131 819

Distributia, in functie de sex, a persoanelor care consuma sau nu consuma produsul alimentar respectiv, este urmatoarea: Sexul Consumatori Neconsumatori χ 2c =

barbati 1500 (1525) 1000 (975)

femei 1550 (1525) 950 (975)

(1500 − 1525 ) 2 (1550 − 1525 ) 2 (1000 − 975 ) 2 (950 − 975 ) 2 + + + = 2,10 1525 1525 975 975

Distributia, in functie de starea civila, a persoanelor care consuma sau nu consuma produsul alimentar respectiv, este urmatoarea: Starea civila casatoriti necasatoriti 1900 (1891) 1150 (1159) 1200 (1209) 750 (741)

Consumatori Neconsumatori χ 2c =

(1900 − 1891) 2 (1150 − 1159 ) 2 (1200 − 1209 ) 2 (750 − 741) 2 + + + = 0,29 1891 1159 1209 741

Distributia, in functie de varsta, a persoanelor care consuma sau nu consuma produsul alimentar respectiv, este urmatoarea:

tineri

Varsta maturi

varstnici

113

Consumatori Neconsumatori χ 2c =

1100 (1037) 600 (663)

1450 (1342) 750 (858)

500 (671) 600 (429)

(1100 − 1037) 2 (1450 − 1342) 2 (500 − 671) 2 + + + 1037 1342 671 ( 600 − 663 ) 2 ( 750 − 858) 2 (600 − 429 ) 2 + + + = 143,84 663 858 429

Se observa, din compararea celor patru valori ale lui χ 2 , ca variabila care segmenteaza cel mai bine piata este varsta indivizilor. TEMA Pe baza modelului de mai sus, sa se continue segmentarea la nivelurile urmatoare. Astfel, la nivelul al doilea, se va stabili care din cele trei criterii ramase opereaza diferentieri mai mari in cadrul celor trei segmente create anterior. La nivelul al treilea, se va stabili care din ultimele doua criterii ramase segmenteaza cel mai bine fiecare din cele sase segmente create anterior. Ultimul nivel, al patrulea, presupune inscrierea directa a segmentelor aferente criteriului de segmentar e ramas neutilizat, pentru fiecare din cele douasprezece segmente create anterior. Rezultatele procesului de segmentare se vor prezenta grafic.

114

8. Gravitatia comerciala Legea gravitatiei comercia le, elaborata de Reilly, stabileste ca doua localitati mari - A si B - atrag cumparatori dintr-o localitate intermedia ra (T), mai mica, in raport direct proportional cu numarul locuitorilor acestor localitati si in raport invers proportional cu patratul distantei dintre localitatea T si localitatile A si B, respectiv: 2

D  ×  b  , unde:  Da  Ca, Cb = cererea atrasa de localitatea A, respectiv, de localitatea B; P a, Pb = populatia localitatii A, respectiv, a localitatii B; Da, Db = distanta de la A la T, respectiv, distanta de la B la T. De exemplu, pentru a afla daca populatia unei localitati T, aflata la o distanta de 40 km de localitatea A (2,0 milioane locuitori) si de 20 km fata de localitatea B (0,25 milioane locuitori), este atrasa, din punct de vedere comercia l, mai puternic de localitatea A sau de localitatea B, se va calcula: Ca Pa = Cb Pb

2

Ca 2 .000 .000  20  = ×  = 2 Cb 250 .000  40  Valoarea obtinuta arata ca localitatea A exercita o atractie de doua ori mai puternica asupra localitatii T, si anume, rezolvand sistemul de ecuatii:  Ca = 2  ,  Cb  C + C = 1 a b rezulta ca Ca = 0,67 si Cb = 0,33, ceea ce inseamna ca, din totalul cererii de marfuri care migreaza din localitatea T, 67% este atrasa de localitatea A si 33% de localitatea B. Pornind de la relatia de mai sus, se poate stabili, pe traseul dintre A si B, pana unde se prelungeste aria de atractie a fiecareia din cele 2 localitati, respectiv, punctul unde Ca / Cb = 1, prin relatia: D + Db 60 Da = a = = 44,3 Km Pb 250.000 1+ 1+ 2 .000.000 Pa Rezulta ca aria de atractie comercia la a localitatii A se intinde pana la 44,3 km, diferenta pana la 60 km (15,7 km) acoperind raza de atractie a orasului B. 115

TEME 1. Sa se stabileasca aria de atractie comerciala a unei localitati A, amplasata astfel:

C (150.000) B (60.000) A (320.000) D (30.000)

Distantele, in km, intre localitati sunt: A - B = 80 km; A - C = 55 km; A - D = 30 km 2. Utilizand legea gravitatiei comerciale, elaborata de Reilly, sa se calculeze care este aria de atractie comerciala a municipiului Bucuresti, cunoscand urmatoarele date: Localitatea Bucuresti Ploiesti Urziceni Calarasi Oltenita Giurgiu Alexandria Pitesti

Populatia (mii locuitori) 2.067 254 19 79 33 74 60 183

Distanta fata de Bucure sti (km.) 60 55 115 62 65 88 116

3. Ce alti indicatori se pot folosi, in locul populatiei si al distantei, pentru stabilirea gravitatiei comerciale ?

116

9. Migratia cererii de marfuri Prin folosirea formulei lui Reilly s-a demonstrat ca localitatea Ghimpati (judetul Giurgiu) se afla in aria de atractie comercia la a municipiului Bucuresti. Comuna Ghimpati este situata la 39 km de Bucuresti, pe drumul spre Alexandria, si are o populatie de 7.500 de locuitori. Aplicand formula lui Converse, se poate calcula ponderea cumparaturilor efectuate pe pla n local si, respectiv, in municipiul Bucuresti. REZOLVARE 2 Ca Pa  4  2067  4   = = ×  ×   = 2 ,90 Cb Pb  Da  7 ,5  39  Raportul fiind supraunitar, cea mai mare parte a cumparaturilor din comuna Ghimpati se vor efectua in Bucuresti. Pentru a calcula proportiile exacte, se recurge la urmatorul rationament: Ca 2,90 = 2,90 = ; deci Ca = 2,90 iar Cb = 1; Ca + Cb = 2,90 + 1 = 3,90 Cb 1 Daca 3,90 = 100, atunci Ca = 74,4% iar Cb = 25,6% Deci, aproximativ trei sferturi din cumparaturile efectuate de locuitorii comunei Ghimpati se vor realiza in Bucuresti si doar un sfert pe pla n local. 2

TEME 1. Pe baza relatiilor de mai sus, sa se efectueze calculele corespunzatoare pentru urmatoarele localitati: Localitatea Calugareni Budesti Lehliu-Gara Movilita Ciolpani Gaesti

Populatia 4.200 9.500 7.200 4.300 4.900 17.700

Distanta fata de Bucure sti 31 km. 36 km. 67 km. 41 km. 35 km. 73 km.

117

2. Care pot fi considerate principalele inconveniente ale formulei lui Converse?

15. Redistribuiri in cotele de piata Piata locala a unui produs P este acoperita integral de 4 firme distribuitoare (A, B, C si D); in perioada t0, cotele de pia ta ale acestor firme au fost, in ordine, de 32,8% (A), 30,5% (B), 22,8%(C) si 13,9% (D). In perioada t1, vanzarile totale ale produsului P, realizate de cele 4 firme, luate impreuna, cresc cu 9,1%; privite in mod distinct, vanzarile firmei A cresc cu 7,3%, ale firme B - cu 11,6%. Firma C inregistreaza in perioada t1 o cota de piata de 23,1%. TEMA Pe baza datelor de mai sus, sa se calculeze cota de piata ce revine, in perioada t1, fiecarei firme, precum si evolutia vanzarilor firmelor C si D. Dupa efectuarea calculelor, se va completa tabelul de mai jos cu elementele care lipsesc (respectiv, in spatiile marcate cu ………).

Firmel e A B C D

118

Cota de piata in t0 32,8 30,5 22,8 13,9

- in procente Ritmul vanzarilor Cota de piata in t1 fata de t0 in t1 7,3 .................... 11,6 .................... ....... 23,1 ....... ....................