Toncu ATESTAT Datorii Si CreanteL [PDF]

Zitiervorschau

MINISTERUL EDUCATIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI BACĂU COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE GHIKA” COMĂNEŞTI

Calificarea: TEHNICIAN ÎN ACTIVITATI ECONOMICE

INDRUMATOR, PROF. ATUDOREI MIHAELA CANDIDAT, Toncu Andreea-Roxana

SESIUNEA IUNIE 2015

Contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale

2

Cuprins Argument.......................................................................................................1 1. Notiuni generale privind datoriile si creantele comerciale 1.1 Definirea datoriilor si creantelor comerciale..............................5 1.2 Clasificarea datoriilor si creantelor comerciale.........................6 1.3 Rolul datoriilor si creantelor comerciale...................................10 2. Contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale 2.1 Conturi specifice contabile datoriilor si creantelor comerciale........................................................................................11 2.2 Efectele comerciale...................................................................16 2.3 Evaluarea datoriilor si creantelor comerciale.........................19 3. Aplicatii practice privind contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale in cadtrul S.C Roxana S.A 3.1 Prezentarea generala a S.C. Roxana S.A................................21 3.2 Operatiuni privind datoriile si creantele comerciale ale S.C Roxana S.A. .....................................................................21 3.3 Jurnalul de cumparari si vanzari...........................................22 4. Bibliografie........................................................................................28

3

Argument "Succesul nu este cheia fericirii. Fericirea este cheia succesului. Daca iti place ce faci, vei avea succes". (Michael Neil)

Contabilitatea este adesea numită „limba afacerilor’’.Acest limbaj poate fi considerat ca un sistem care furnizează infomaţii esenţiale despre activitatea economico-financiară a unei entităţi, informaţii utile diferitelor persoane sau grupuri în luarea de decizii.Ea asigură tehnici pentru culegerea şi prelucrarea datelor şi limbajul pentru comunicarea acestor date utilizatorilor, persoanelor interesate.Termenul de contabilitate desemnează un proces de înregisrare, măsurare,sintetizare,interpretarea şi comunicare a datelor economice financiare care sugerează prin imagini codificate cu ajutorul unui limbaj specific averea şi activitatea întreprinderii. Acest profil, in opinia mea, este unul dintre cele mai frumoase si usoare profiluri din liceu. Am ales acest profil de fieliera tehnologica, in primul rand pentru ca am dorit ca dupa ce termin liceul sa ies cu o diploma de calificare. In al doilea rand, desi nu stiam ce se face si cum va fi, mi s-a parut fascinant sa studiezi obiecte despre economie in general, si contabilitate. Cand am terminat clasa a-VIII-a doream sa incep sa studiez ceva nou, sa fac ceva ce nu am mai facut, sa incep ceva care nu am mai facut. Iar acest profil mi s-a potrivit intr-o oarecare masura, deorece nu ma caracterizeaza stiintele exacte gen fizica, biologie, chimie, etc. “Timpul unui om inteligent nu merita sa fie pierdut in mijlocul majoritatii oamenilor. Prin definitie, sunt deja destui oameni acolo.” G. H. Hardy Meseria de contabil, este una care e exact dupa citatul de mai sus. Cere mult timp, dar si o minte sclipitoare si foarte inteligenta,care nu-si gaseste locul in randul oamenilor de rand. In concluzie, obiectul in sine “cotabilitate” este un obiect foarte frumos. Si cine aude de “contabilitate” parca impunea un fel de respect in fata acelei persoane, in sensul ca, a fi contabil, nu sta la indemana oricui. E ceva frumos !

4

1. Notiuni generale privind datoriile si creantele comerciale 1.1. Definirea datoriilor şi a creanţelor comerciale O datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice.Stingerea obligaţiei se face în mai multe moduri: - plata în numerar sau virament - transferarea altor active - prestare de servicii echivalente - înlocuirea respectivei obligaţii cu o altă obligaţie (efecte comerciale). Datoriile comerciale sunt datorii curente deoarece: - se aşteaptă să fie decontate în cursul normal al ciclului de exploatare: - este exigibilă în intervalul a 12 luni. Creanţele comerciale, ca structură a activelor circulante, sunt asimilate unor active în decontare şi reprezintă drepturi cuvenite creditorilor ca persoane ce au avansat valori economice terţilor(debitorilor) de a pretinde de la aceştia un echivalent valoric sau o contraprestaţie. Termenul de decontare fiind, de regulă, sub un an. Evaluarea datoriilor şi creanţelor comerciale se face la valoarea lor nominală de rambursare. Dacă se practică între furnizor şi client reduceri comerciale de natura rabaturilor şi remizelor(reduceri acordate în momentul facturării), valoarea de înregistrare a datoriilor şi creanţelor este valoarea netă rămasă după deducerea acestor reduceri. Dacă se acordă şi reduceri comerciale ulterioare de natura risturnurilor, se întocmeşte factură separată de reducere şi prin înregistrări contabile se va reduce creanţa respectiv datoria iniţială. Dacă se acordă şi reduceri financiare de natura sconturilor, aceste reduceri apar într-o factură ulterioară de reducere şi prin înregistrări contabile se va reduce creanţa respectiv datoria iniţială.

5

1.2. Clasificarea datoriilor si creantelor comerciale Creanţele fac parte din structura de activ a patrimoniului cu valoare pozitiva pentru întreprindere – active circulante (numite şi active curente) ce cuprind bunuri şi valori care se utilizează pe o perioadă scurtă în activitatea întreprinderii şi, în general, participă la un singur circuit economic. Din punct de vedere economic şi financiar, activele circulante îşi schimbă continuu forma materială în cadrul circuitului economic. Astfel, în faza de aprovizionare, activele circulante sub formă de bani se transformă în stocuri de materii prime şi materiale; în faza de producţie, stocurile de materii prime şi materiale se consumă integral, rezultând stocuri de producţie în curs de execuţie, care, după operaţia de prelucrare, devin produse finite; în faza de desfacere, produsele finite sunt revândute clienţilor, transformându-se astfel în bani. Din punct de vedere al lichidităţii, activele circulante se caracterizează prin faptul că durata ciclului de exploatare este mai mică de un an: ele intră şi ies, în şi din întreprindere, de mai multe ori în cursul unui exerciţiu financiar. Reglementările introduse prin Programul de Dezvoltare a Contabilitaţii din România definesc activul curent ca fiind o resursă care: - se aşteaptă să fie realizată sau este deţinută pentru consum sau vânzare, în cursul normal al ciclului de exploatare, sau - este deţinut, în principal, în scopul comercializarii sau pe termen scurt şi se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului, sau, - reprezintă numerar ori echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată. În structura activelor circulante se includ: -Stocuri -Creanţe -Investiţii financiare pe termen scurt -Casa şi conturi la bănci Creanţele (numite şi valori în curs de decontare) reprezintă valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice, pentru care acesta urmează să primească un echivalent valoric. Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de o valoare avansată şi care urmează să dea un echivalent corespunzător se numesc generic debitori. Debitorii întreprinderii sub forma creanţelor din vânzări sunt delimitaţi în contabilitate prin structurile de clienţi şi conturi asimilate. Sunt valori avansate temporar de intreprindere altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa se primeasca un echivalent valoric sa un serviciu. Orice persoana fizica sau juridica ce a beneficiat de o valoare avansata si care urmeaza sa dea echivalentul corespunzator se numeste generic debitor. Deci, debitorul reprezinta persoana care in cadrul unui raport patrimonial a primit o valoare si urmeaza sa dea un echivalent valoric sau o contraprestatie. Acest echivalent poate reprezenta o suma de bani, un serviciu sau o lucrare. Exemplu: pentru marfa "X" vanduta uinui client (debitor) echivalentul valoric consta intr-o suma de bani egala cu valoarea marfii "X" cumparate. 6

Debitorii unei intreprinderi sub forma creantelor din vanzari sunt cunoscuti in contabilitate prin structurile de: -Clienti -Efecte de primit (efecte comerciale) În structura creanţelor se includ: -Creanţe comerciale ; -Sume de încasat de la entităţile afiliate; -Sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare; -Alte creanţe; -Capital subscris şi nevărsat . Creanţele comerciale sunt cele mai semni-ficative, fiind compuse din: -A. creanţele faţă de clienţi -B. efectele de primit A. Creanţele faţă de clienţi includ creanţele rezultate din bunurile vândute, lucrările executate, serviciile prestate, a căror valoare urmează a se încasa ulterior. B. Efectele de primit sunt titlurile negociabile sub formă de cambie, bilet la ordin etc., care atestă existenţa unei creanţe în cadrul relaţiilor comerciale ce va fi încasată pe termen scurt, de obicei până la 90 de zile. Sumele de încasat de la entităţile afiliate sunt generate de relaţiile dintre societateamamă (o întreprindere care are două sau mai multe filiale) şi filialele sale. Sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare reprezintă creanţele generate de relaţiile de decontare ale întreprinderii cu întreprinderile asociate (asupra cărora se exercită o influenţă semnificativă). Alte creanţe sunt reprezentate de creanţele generate de relaţiile de decontare ale întreprinderii cu personalul, bugetul statului,alte organisme publice, asigurările sociale, protecţia socială, debitori diverşi etc. Creanţele privind capitalul subscris şi nevărsat sunt reprezentate de creanţele generate de relaţiile întreprinderii cu acţionarii săi, referitoare la subscrierile de capital social, efectuate şi nedepuse încă. În vederea realizării obiectului de activitate, întreprinderea intră în relaţii cu mediul economico-social. Astfel, pentru a-şi asigura existentul de bunuri economice de natura activelor imobilizate, activelor circulante sau altor bunuri necesare desfăşurării propriei activităţi, aceasta intră în relaţii de colaborare cu terţe persoane fizice sau juridice. În procesul de aprovizionare, întreprinderea cumpără bunuri economice de diverse forme de la alte persoane juridice şi fizice, bunuri pentru care îşi creează datorii; de asemenea vinde produsul activităţii sale în cadrul procesului de desfacere, proces în urma căruia rezultă creanţele. Creante:

-comerciale -salariale -sociale -fiscale -diverse 7

a) Creante comerciale dupa obiectul lor sunt compuse din: * Creante rezultate din vanzarea de bunuri, prestate de lucrari, executarea de servicii ce reprezinta obiectul de activitate al intreprinderii. Exemplu: clienti * Creante rezultate din vanzarea de bunuri, prestarea de lucrari, executarea de servicii, ce nu reprezinta obiectul de activitate al intreprinderii. Exemplu: debitori diversi * Creante rezultate din utilizarea efectelor de comert(efecte de primit de la clienti). Exemplu: billet la ordin, CEC etc. * Creante rezultate din lipsurile imputabile de bunuri din gestiune, care urmeaza a fi recuperate de la persoanele vinovate. Exemplu: debitori diversi, alte creante in legatura cu personalul etc. b) Creante salariale reflecta sumele datorate personalului drept salarii, ajutoare materiale etc., corespunzator muncii depuse. c) Creante sociale reflecta sumele datorate de catre intreprindere, buget etc. unor personae dupa caz. Exemplu: impozitul pe venitul global de restituit angajatului. d) Creante fiscale reprezinta suma de incasat de catre intreprindere de la bugetul de stat, local etc. Exemplu: TVA de recuperate de la bugetul de stat. e) Creante diverse. Intre intreprindere si actionari/asociati exista anumite relatii determinate de aporturi in bani/natura la constituirea sau marirea capitalului social; participarea actionarilor/asociatilor cu sume de bani temporar lasate la dispozitia intreprinderii etc. In virtutea acestor relatii cu intreprinderea, actionarii/asociatii beneficiaza de castiguri banesti sub for a dividentelor, dobanzi etc

Datoriile Reprezinta surse de finantare externe puse la dispozitia unitatii patrimoniale de banci, de alte institutii financiare de terti si pentru care aceasta trebuie sa acorde o contraprestatie sau un echivalent valoric; fuctioneaza din momentul nasterii obligatiilor fata de terti si pana in momentul platii sau a rambursarii (cand este vorba de credite); Ca urmare a derulării activităţii, întreprinderile efectuează în mod curent tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii sau de lucrăriexecutate. Toate aceste operaţiuni, proprii ciclului de exploatare al întreprinderii, generează datorii faţă de furnizori şi creanţe faţă de clienţi, a căror termen deplată sau încasare un depăşeşte, de regulă, un an. Datoriile şi creanţele comerciale apar doar atunci când cumpărările şivânzările se realizează pe credit comercial adică există un decalaj între datacumpărării/vânzării şi data plăţii/încasării contravalorii bunurilor, lucrărilor sauserviciilor. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge dinevenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire deresurse care încorporează beneficii economice. Stingerea obligaţiei se face în mai multe moduri: - plata în numerar sau virament - transferarea altor active 8

- prestare de servicii echivalente - înlocuirea respectivei obligaţii cu o altă obligaţie (efectecomerciale) Datoriile comerciale sunt datorii curente deoarece: - se aşteaptă să fie decontate în ccursul normal al ciclului deexploatare; - este exigibilă în intervalul a 12 luni. Creanţele comerciale, ca structură a activelor circulante, sunt asimilateunor active în decontare şi reprezintă drepturi cuvenite creditorilor ca persoanece au avansat valori economice terţilor(debitorilor) de a pretinde de la aceştia unechivalent valoric sau o contraprestaţie, termenul de decontare fiind, de regulă,sub un an.Evaluarea datoriilor şi creanţelor comerciale se face la valoarea lor nominală de rambursare. Dacă se practică între furnizor şi client reduceri comerciale de naturarabaturilor şi remizelor(reduceri acordate în momentul facturării), valoarea deînregistrare a datoriilor şi creanţelor este valoarea netă rămasă după deducereaacestor reduceri. Dacă se acordă şi reduceri comerciale ulterioare de natura risturnurilor,se întocmeşte factură separată de reducere şi prin înregistrări contabile se vareduce creanţa respectiv datoria iniţială. Dacă se acordă şi reduceri financiare de natura sconturilor, acestereduceri apar într-o factură ulterioară de reducere şi prin înregistrări contabile seva reduce creanţa respectiv datoria iniţială. 1. Datoriile comerciale se clasifica dupa obiectul lor, in: a) Datorii rezultate din cumpararea de stocuri (materii prime, materiale etc), lucrari si servicii necesare desfasurarii activitatii. Exemplu: furnizori. b) Datorii rezultate din cumpararea de imobilizari corporale, necorporale, lucrari de investitii. Exemplu: furnizorii de imobilizari. c) Datorii rezultate din utilizarea efectelor de comert. Exemplu: efecte de platit, efecte de platit pentru imobilizari. 2. Datorii salariale reprezinta sumele cuvenite personalului intreprinderii pentru munca depusa. 3. Datorii sociale reprezinta sumele datorate de catre angajat si angajator bugetului consolidat 4. Datorii fiscale reprezinta sumele datorate de interprindere bugetului de stat, bigetului local, altor organisme publice etc. Exemplu: TVA de plata, impozitul pe profit, impozitul pe venitul din salarii, impozitul pe teren si cladiri, etc. 5. Datorii diverse: incasarea de sume necuvenite, despagubiri si penalitati datorate tertilor etc.

9

1.3. Rolul datoriilor si creantelor comerciale Prin datorii înţelegem nişte angajamente de plată ale întreprinderii faţă de furnizori pentru bunurile procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind retribuirea muncii, faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice şi fizice. În contabilitate şi rapoartele financiare datoriile se clasifică după diferite criterii : a) în funcţie de conţinutul economic avem : - datorii financiare - datorii comerciale - datorii calculate b) în funcţie de termenul de achitare : - datorii pe termen lung cu termenul de achitare mai mare de un an - datorii pe termen scurt cu termenul de achitare nu mai mare de un an c) în funcţie de modul de achitare: - datorii convertibile, achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părţi din capitalul statutar (acţiuni sau cote de participaţie) - datorii neconvertibile, achitarea cărora se efectuează prin alte mijloace şi nu prevede cedarea unei părţi din capitalul statutar Datoriile financiare includ datoriile legate de angajarea capitalului atras. Capitalul atras îl constituie creditele bancare şi împrumuturile în valută naţională şi străină primite de către întreprindere de la alte persoane fizice şi juridice, pe un termen stabilit şi pentru o anumită plată. Creantele sunt drepturi pe care intreprinderea le are asupra altor persoane fizice sau juridice pentru bunuri livrate pe credit (clienti) pentru sume de bani sau alte valori avansate care urmeaza a fi incasate ulterior (debitori). O societate comerciala presteaza servicii pentru a avea creante comerciale. Societatea are si datorii pe termen scurt sau lung, in functie de materialele sau serviciile primite, pe care trebuie sa le achite.

10

2. Contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale 2.1. Conturi specifice contabilitații datoriilor si creantelor comerciale Contabilitatea decontarilor cu furnizorii Datoriile faţă de furnizori provin ca urmare a achiziţionării pe credit comercial: - a stocurilor şi serviciilor; - a imobilizărilor. Derularea operaţiunilor cu furnizorii se realizează pe baza contractelor economice sau pe baza unor comenzi ferme. Factura este documentul de bază utilizat pentru consemnarea transferului de proprietate şi înregistrarea datoriei. Datoria devine exigibilă la termenul de plată stipulat în contract şi în factură. Atunci când bunurile sosesc fără factură (datorită unor condiţii obiective) ele sunt însoţite de avizul de însoţire a mărfii, iar în contabilitate se va înregistra o datorie potenţială(probabilă), urmând ca ulterior, la sosirea facturii, aceasta să se transforme în datorie exigibilă. Decontările cu furnizorii se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor din gr. 40 „Furnizori şi conturi asimilate” având următoarea structură: - 401 „Furnizori” - 403 „Efecte de plătit” - 404 „Furnizori de imobilizări” - 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări” - 408 „Furnizori facturi nesosite” - 409 „Furnizorii debitori” Contabilitatea analitică a furnizorilor se ţine pe fiecare persoană juridică sau fizică în parte (grupate pe furnizori interni şi furnizori externi) iar în cadrul acestora pe termene de plată. În reglementările contabile în vigoare, se faceprecizarea potrivit căreia se vor grupa distinct datoriile rezultate: - din tranzacţii cu clauză de rezervă de proprietate şi - din operaţiuni efectuate cu entităţile la care se deţin participaţii. Contul 401 „Furnizori”este un cont de datorii pe termen scurt (ct. P)care reflectă pe credit datoriile faţă de furnizori provenite din achiziţionări de stocuri, lucrări şi servicii pentru activitatea de exploatare iar pe debit modalitatea de stingere a acestor datorii. Detaliat, funcţia contului este: Se creditează cu: - valoarea stocurilor achiziţionate de la terţi; - valoarea materialelor nestocabile şi a energiei şi apei facturate deterţi şi incluse direct pe cheltuieli; - valoarea lucrărilor şi serviciilor facturate de terţi şi care şi care revin activităţii de exploatare; 11

- TVA înscrisă în facturi; - valoarea facturilor primite, în cazul în care acestea au foste videnţiate anterior ca facturi nesosite; - valoarea avansurilor facturate; - valoarea ambalajelor primite care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizor; - valoarea timbrelor, biletelor de tratament şi călătorie achiziţionate; - valoarea amenzilor, despăgubirilor şi penalităţilor datorate; - diferenţele nefavorabile de curs valutar, constatate la sfârşitul lunii sau exerciţiului, aferente datoriilor în valută; - diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora lunar sau la închiderea exerciţiului. Se debitează cu: - sumele achitate furnizorilor; - valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate, în contul datoriei faţă de furnizori; - decontarea obligaţiilor faţă de furnizori pe seama avansurilor acordate (cu ocazia regularizării); - valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorilor; - sumele nete achitate colaboratorilor şi impozitul pe venit reţinut acestora; -valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării; - valoarea sconturilor obţinute de la furnizori; - valoarea produselor acordate ca plată în natură; - datorii prescrise sau anulate; -diferenţele favorabile de curs constatate în momentul decontării datoriilor în valută sau la sfârsitul lunii respectiv la finele exerciţiului pentru datoriile în valută neachitate; - diferenţele favorabile de curs aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, constatate la decontare sau cu ocazia evaluării la finele lunii sau la închiderea exerciţiului. Soldul creditor reflectă datorii neachitate faţă de furnizori. Contul 404 „Furnizori de imobilizări” cont de datorii pe termenscurt(ct. P) evidenţiază decontările cu furnizorii ca urmare a achiziţionării de imobilizări necorporale sau corporale, precum şi pentru lucrări şi servicii executate de terţi pentru activitatea de investiţii. Se creditează cu datoriile faţă de furnizorii de imobilizări pentru: -valoarea imobilizărilor necorporale sau corporale achiziţionate şi facturate de terţi; - valoarea ratelor de leasing financiar şi a dobânzii aferente, facturată de locator; - valoarea avansurilor acordate; 12

- TVA din facturi; - valoarea despăgubirilor, amenzilor ş penalităţilor datorate; - diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul lunii sau exerciţiului financiar, din evaluarea datoriilor în valută neachitate,idem pentru diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei neachitate şi care se exprimă în funcţie de cursul unei valute. Se debitează cu terminarea datoriilor astfel: - cu sumele achitate şi cu avansurile acordate şi regularizate; - cu valoarea garanţiilor depuse la terţi;- efectele comerciale de plătit acceptate în contul datoriei iniţiale faţă de furnizori; -valoarea sconturilor obtinute; - diferenţele favorabile de curs constatate la decontarea datoriilor învalută sau cu ocazia evaluării acestora la finele lunii sau exerciţiului, idem pentru diferenţele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei şi care se exprimă în funcţie de cursul unei valute. Soldul creditor reflectă datoriile faţă de furnizorii de imobilizări. Atunci când stocurile sosesc în întreprindere şi sunt recepţionate doar pe baza avizului de însoţire a mărfii, factura urmând să sosească ulterior, datoriile estimate de furnizor se înregistrează la contul 408 „Furnizori – facturi nesosite” care este un cont de datorii pe termen scurt (ct P). Contabilitatea decontărilor cu clienţii Urmare a derulării vânzărilor, pe credit comercial, a producţiei, a mărfurilor sau ca urmare a realizării şi facturării de lucrări şi servicii specifice a ctivităţilor de exploatare, rezultă creanţele comerciale. Creanţele se înregistrează în contabilitate pe baza facturii, la livrare când se realizează transferul de proprietate. În cazul în care se fac livrări pentru care nu s-au întocmit încă facturi, creantele se înregistrează în contabilitate în baza avizului de însoţire a mărfurilor.Contabilitatea sintetică a decontărilor cu clienţii se realizează cu ajutorul conturilor din gr. 41 „Clienţi şi conturi asimilate” cu următoarea componenţă: - 411 „Clienţi” - 4111 „Clienţi” - 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” - 413 „Efecte de primit de la clienţi” - 418 „Clienţi – facturi de întocmit” - 419 „Clienţi creditori”Contabilitatea analitică a clienţilor se organizează pe categorii de creanţe (grupate pe creanţe interne şi externe) şi pe fiecare persoană juridică saufizică în parte, iar în cadrul acestora pe fiecare termen de încasare. De asemenea se vor evidenţia separat creanţele rezultate din tranzacţii cu clauză de rezervă de proprietate şi cele avute la entităţile la care se deţin interese de participare. În contabilitate sunt delimitate şi evidenţiate, ca structuri distincte,creanţele incerte sau în litigiu.Creanţele sunt incerte în situaţia în care acestea nu s-au încasat la termenul convenit şi există lipsă de încredere în capacitatea financiară a acestor parteneri comerciali de a-şi onora obligaţiile. Clienţii sunt litigioşi în situaţia în care s-a deschis o acţiunejudecătorească pentru recuperarea sumelor care fac 13

obiectul creanţelor. Ct.4111 „Clienţi”,cont de creante, reprezentând creanţe comerciale pe termen scurt, (ct. A) şi are următoarea funcţiune: Se debitează cu creanţele faţă de clienţi rezultate din vânzări, respectiv din realizări de lucrări şi servicii la nivelul valorilor exprimate în preţ de vânzare plus cota de TVA aferentă. Se creditează cu ocazia decontării creanţelor prin încasare sau prinefecte comerciale acceptate de la clienţi.În detaliu funcţia contului este: Se debitează cu: - valoarea la preţ de vânzare plus TVA aferentă livrărilor facturate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate şi facturate; - valoarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate, care anterior figurau la facturi de întocmit; - creanţa scadentă aferentă ratelor lunare de leasing financiar; - dobânda lunară aferentă ratelor de leasing financiar; - venituri înregistrate în avans aferente perioadelor următoare; - avansuri facturate clienţilor; - creanţe reactivate; -valoarea ambalajelor trimise clienţilor şi care circulă în sistem derestituire, facturate; - despăgubiri, amenzi şi penalităţi datorate de clienţi; - diferenţele favorabile de curs valutar rezultate cu ocazia evaluării la sfârşitul lunii sau exerciţiului a creanţelor în valută respectiv a creanţelor în lei dar a căror decontare se face în raport de cursul unei valute. Se creditează cu: - sumele încasate de la clienţi; -valoarea cecurilor şi efectelor comerciale acceptate; -valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării; - valoarea sconturilor acordate clienţilor; - decontarea avansurilor încasate de la clienţi; - valoarea garanţiilor reţinute de terţi; - creanţele devenite incerte sau litigioase; - valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite dela clienţi; - diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării creanţelor în valută respectiv cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau exerciţiului; - idem pentru diferenţele de curs aferente creanţelor exprimate în lei şi decontate în raport de cursul unei valute. Soldul debitor reprezintă creantele întreprinderii faţă de clienţi, neîncasate. Ct.4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” este un cont de creante reprezentând creanţe pe termen scurt comerciale (ct. A) şi are următoarea funcţiune: 14

Se debitează cu: - creanţele devenite incerte sau litigioase preluate din ct. 4111; - diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia evaluării,la sfârşitul exerciţiului a creanţelor litigioase în valută. Se creditează cu: - creanţele recuperate ca urmare a încasării lor; - creanţele nerecuperate, trecute pe pierderi cu prilejul scoaterii din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu; - diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasării creanţelor litigioase în valută sau cu ocazia evaluării lor, la finele lunii sau exerciţiului. Soldul debitor al contului reflectă creanţele incerte sau litigioase rămase neîncasate. Concomitent cu constatarea caracterului incert sau litigios al creanţelor şi transferarea lor din contul 4111 la ct 4118, aplicând principiul prudenţei, se va proceda la constituirea unei ajustări pentru deprecierea creanţelor utilizând 128 ct.491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor- clienţi”, cont rectificativ al valorii de înregistrare a creanţelor(rectifică prin scădere) cu funcţie de pasiv. Nivelul acestei deprecieri se va stabili la nivelul pierderii probabile şi se va aprecia pentru fiecare client dubios în parte ţinând cont de valoarea nominalăa creanţei (inclusiv TVA) care se va înmulţi cu gradul estimat de nerecuperare.Ct. 491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor-clienţi” are următoareafuncţiune: Se creditează cu: - valoarea ajustărilor constituite, pentru clienţii dubioşi, incerţi sau cu care societatea se află în litigiu, prin trecerea lor pe cheltuieli la ct6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru depreciereaactivelor circulante”. Se debitează cu: - valoarea ajustărilor diminuate sau anulate prin trecerea lor lavenituri la ct. 7814 „Venituri din ajustări pentru depreciereaactivelor circulante”. Soldul creditor reflectă ajustările constituite, aferente creanţelor depreciate faţă de clienţi. În vederea recuperării creanţelor de la clienţi se pot accepta de către furnizori, efecte comerciale(cambii, bilete la ordin) care se preiau în portofoliu în calitate de beneficiari ai acestora. În fond se stinge creanţa iniţială pe bază de factură şi apare o creanţă pe bază de efecte comerciale evidenţiată în contabilitate cu ajutorul contului 413 „Efecte de primit de la clienţi”, cont de active, de creanţe comerciale. Se debitează cu: - valoarea efectelor comerciale acceptate, preluate în portofoliu de la clienţi; - diferenţele favorabile de curs valutar, aferente efectelor comercialeîn valută, constatate la sfârşitul lunii sau exerciţiului. Se creditează cu: - valoarea efectelor comerciale depuse la bancă pentru încasare la scadenţă(ct. 5113); 15

- valoarea efectelor comerciale încasate direct de la client(512); - diferenţele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării respectiv evaluării la sfârşitul lunii sau exerciţiului a efectelor comerciale de primit în valută.

2.2. Efectele comerciale Denumire generala atribuita cambiilor, biletelor la ordin, cecurilor, warranturilor etc., ce sunt folosite in operatiile comerciale de vanzare - cumparare, in relatiile de credit etc.; creanta al carei debitor este un comerciant, valoare cu titlu negociabil. Titlu negiciabil care reprezinta creante decontabile la vedere sau pe termen scurt, in beneficiul persoanelor care le poseda. Sub aspect patrimonial, efectul comercial incorporeaza o creanta transmisibila o data cu trecerea acestuia din proprietatea unei persoane in proprietatea alteia. Clasificare: a) efectul comercial pur, care este legat de o operatiune de livrare de marfuri; este tras in momentul livrarii; scadenta sa coincide cu scadenta creditului consimtit de furnizor; suma sa poate fi platita din resursele obisnuite ale intreprinderii; efectul care indeplineste numai partial aceste conditii este denumit uneori "paracomercial" sau "cvasi comercial"; b) efectul financiar sau de credit, care nu este contrapartida unei operatiuni cu marfuri, ci reprezinta doar un credit consimtit temporar de o banca clientului sau; banca cere clientului sa semneze un efect la suma descoperirii pe care i-a acordat-o (mobilizare a descoperirii); c) efectul de consum, care este tras de un comerciant asupra unui consumator; d) efectul de filiala, care leaga doua intreprinderi ale aceluiasi grup, oferind uneori dor o iluzorie diviziune a riscurilor. “Notiunea de efect de comert reprezintă un termen generic utilizat în practica comercială pentru a desemna un titlu negociabil care dă dreptul la plata unei sume de bani, cum este cambia sau un alt titlu de valoare, prin care se constată o creantă întemeiată pe o livrare de marfuri sau o prestare de servicii” Efectele comerciale circulă sub diferite denumiri cum ar fi: înscrisuri, poliţe, cambii, instrumente de plată şi de credit. Acestea fiind negociabile, pot fi cedate, vândute ori transmise. Privite din punct de vedere financiar efectele comerciale pot fi tratate ca instrumente de mobilizare a datoriilor (crantelor) si ca instrumente de decontare. În calitatea de instrumente de mobilizare, efectele comerciale reprezintă o modalitate de transformare a datoriilor (creanţelor) în valori negociabile sub forma titlurilor de valoare disponibile pentru activitatea de trezorerie. Analizate ca instrumente de decontare, efectele comerciale sunt folosite pentru plata datoriilor faţă de terţi sau încasarea creanţelor. Definitie, clasificare si caracteristici ale efectelor comercial 16

Efectele comerciale reprezintă titluri de valoare, negociabile pe termen scurt sau imediat, care atestă, după caz, datorii – creanţe în cadrul relaţiilor comerciale cu furnizorii şi clienţii. Pentru a putea atribui calitatea de efect de comert unui anumit titlu este necesară întrunirea a cinci caracteristici: negociabilitatea, obiectul său să reprezinte o sumă de bani, angajamentul de plată, termenul scurt și posibilitatea de a fi acceptat pntru plată. De asemenea, efectul de comet trebuie să răspundă și următoarelor cerinte: să aibă caracter constitutiv de drepturi, să aibă caracter formal, să aibă caracter litarar și să confere un drept autonom. În cadrul efectelor comerciale se cuprind : - Biletul la ordin - Cambia - Cecul - Trata – reprezentată printr-un ordin scris, neconditionat, emis de creditor (trăgător) asupra debitorului (trasului) de a plăti, la prezentare sau la un anumit termen, o sumă de bani unui beneficiar sau la ordinul acestuia; - Mandatul – un document contract, o împuternicire de a reprezenta întreprinderea și de a actiona în numele și pentru interesele acesteia; - Warantul – reprezintă o variantă a biletului la ordin, un titlu de proprietate asupra mărfurilor, eliberat de către depozitele în care acestea sunt păstarte. Mărfurile păstrate în depozite rămân în proprietatea exportatorului până în momentul în care importatorul achită contravaloarea acestora si dobândeste warantul. Efectele de comert se clasifică astfel: a) efectul comercial pur, care este legat de o operaţiune de livrare de mărfuri; este tras în momentul livrării; scadenţa sa coincide cu scadenţa creditului consimţit de furnizor; suma sa poate fi plătită din resursele obişnuite ale întreprinderii; b) efectul financiar sau de credit, care nu este contrapartida unei operaţiuni cu mărfuri, ci reprezintă doar un credit consimţit temporar de o bancă clientului său; banca cere clientului să semneze un efect la suma descoperirii pe care i-a acordat-o (mobilizare a descoperirii);

Contabilitate decontarilor prin efecte comerciale Efectele comerciale sunt instrumete de plata fara numerar. Cele mai uzuale intalnite in Romania sunt: - cambia; - biletul la ordin, - cecul si ordinul de plata. *Cambia este emisa de un creditor asupra unui debitor pentru ca debitorul sa plateasca o suma de bani, la vedere sau la o anumita data, unei terte persoane numita beneficiar. Beneficiarul poate fi creditorul care a emis cambia sau un creditor al creditorului respectiv, o terta persoana. *Biletul la ordin este inscrisul emis de un debitor care se angajeaza sa plateasca o suma de bani unei alte persoane, numita beneficiar, la o anumita data si un anumit loc in schimbul unor bunuri livrate sau servicii prestate. 17

*Cecul este inscrisul dat unei banci comerciale de a plati unei terte persoane suma mentionata in acel inscris. Acest inscris este emis de debitor care, in baza disponibilului constituit la o banca, da ordin acesteia sa plateasca la prezentarea de catre creditorul beneficiar o suma determinata. *Ordinul de plata este o dipozitie neconditionata de a pune la dipozitia unui beneficiar o suma de bani, la o anumita data, dispozitie emisa de catre emitentul acestuia (debitorul) unei banci comerciale la care emitentul are deschis un cont bancar. *Operatiuni contabile care se efectueaza in cazul biletului la ordin sau cecului: 1. La Furnizor: * acceptarea biletului la ordin sau cecului si evidentiarea contabila a acestuia: 413 "Efecte de primit" = 411 "Clienţi" Nota: prin aceasta inregistrare se stinge creanta asupra clientului, in sensul ca aceasta inregistrare va duce la sold 0 al contului 411 "Clienţi". * incasarea biletului la ordin sau cecului in contul bancar: 512 "Conturi curente la bănci" = 413 "Efecte de primit" Nota: prin aceasta inregistrare soldul contului 413 "Efecte de primit" va fi 0 insemnand ca biletul la ordin sau cecul respectiv a fost incasat. 2. La Client: * emiterea biletului la ordin sau cecului si evidentiarea contabila a acestuia: 401 "Furnizori" = 403 "Efecte de plătit" Nota: prin aceasta inregistrare se stinge datoria catre furnizor, in sensul ca aceasta inregistrare va duce la sold 0 al contului 401 "Furnizori". *executarea biletului la ordin sau cecului si afectarea contului bancar: 403 "Efecte de plătit" = 512 "Conturi curente la bănci" Nota: prin aceasta inregistrare soldul contului 403 "Efecte de platit" va fi 0 insemnand ca biletul la ordin sau cecul respectiv a fost executat de catre beneficia.

18

2.3. Evaluarea datoriilor şi creanţelor comerciale Ca urmare a derulării activităţii, întreprinderile efectuează în mod curent tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii sau de lucrări executate. Toate aceste operaţiuni, proprii ciclului de exploatare al întreprinderii, generează datorii faţă de furnizori şi creanţe faţă de clienţi, a căror termen deplată sau încasare nu depăşeşte, de regulă, un an. Datoriile şi creanţele comerciale apar doar atunci când cumpărările şivânzările se realizează pe credit comercial adică există un decalaj între datacumpărării/vânzării şi data plăţii/încasării contravalorii bunurilor, lucrărilor sauserviciilor. O datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge dinevenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Stingerea obligaţiei se face în mai multe moduri: - plata în numerar sau virament - transferarea altor active - prestare de servicii echivalente - înlocuirea respectivei obligaţii cu o altă obligaţie (efecte comerciale). Datoriile comerciale sunt datorii curente deoarece: - se aşteaptă să fie decontate în cursul normal al ciclului deexploatare; - este exigibilă în intervalul a 12 luni. Creanţele comerciale, ca structură a activelor circulante, sunt assimilate unor active în decontare şi reprezintă drepturi cuvenite creditorilor ca personae ce au avansat valori economice terţilor(debitorilor) de a pretinde de la aceştia un echivalent valoric sau o contraprestaţie, termenul de decontare fiind, de regulă,sub un an. Se face la valoarea lor nominală de rambursare. Dacă se practică între furnizor şi client reduceri comerciale de natura rabaturilor şi remizelor (reduceri acordate în momentul facturării), valoarea de înregistrare a datoriilor şi creanţelor este valoarea netă rămasă după deducerea acestor reduceri. Dacă se acordă şi reduceri comerciale ulterioare de natura risturnurilor, se întocmeşte factură separată de reducere şi prin înregistrări contabile se va reduce creanţa respectiv datoria iniţială. Dacă se acordă şi reduceri financiare de natura sconturilor, aceste reduceri apar într-o factură ulterioară de reducere şi prin înregistrări contabile se va reduce creanţa respectiv datoria iniţială. Datoriile şi creanţele în valută se evaluează la cursul de schimb în vigoare la data tranzacţiei. Diferenţele de curs ce apar între data înregistrării datoriei sau creanţei în valută şi data plăţii sau încasării acestora reprezintă cheltuieli sau venituri financiare (665, 765) după cum diferenţa de curs este nefavorabilă sau favorabilă. Datoriile şi creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor, comunicat de BNR, cât şi în valută. Conform reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (art.186) la finele fiecărei luni, creantele şi datoriile în valuta se evaluează la cursul de schimb comunicat de BNR din ultima zi din luna. Diferentele de curs constatate se înregistrează la cheltuieli sau venituri financiare, după caz. În bilanţ datoriile şi creanţele sunt evidenţiate astfel: 19

- datoriile în lei, rămase neachitate, la valoarea nominală; - datoriile în valută, la cursul de schimb al BNR, în vigoare la data bilanţului ceea ce înseamnă că se vor înregistra diferenţele de curs, la cheltuieli respectiv venituri financiare după caz; - creanţele în lei, rămase neîncasate, la valoarea nominală diminuate cu ajustările constituite pentru deprecierea creanţelor faţă de clienţii incerţi - creanţele în valută, la cursul de schimb valutar al BNR, în vigoarela data bilanţului, ceea ce presupune înregistrarea diferenţelor decurs, la cheltuieli respectiv venituri financiare după caz. Datoriile şi creanţele în valută se evaluează la cursul de schimb învigoare la data tranzacţiei. Diferenţele de curs ce apar între data înregistrăriidatoriei sau creanţei în valută şi data plăţii sau încasării acestora reprezintăcheltuieli sau venituri financiare (665, 765) după cum diferenţa de curs estenefavorabilă sau favorabilă. Datoriile şi creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât înlei, la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor, comunicat de BNR,cât şi în valută. Conform reglementarilor contabile conforme cu directivele europene(art.186) la finalul fiecărei luni, creantele şi datoriile în valuta se evaluează la cursul de schimb comunicat de BNR din ultima zi din luna. Diferentele de curs constatate se înregistrează la cheltuieli sau venituri financiare, după caz.În bilanţ datoriile şi creanţele sunt evidenţiate astfel: - datoriile în lei, rămase neachitate, la valoarea nominală: - datoriile în valută, la cursul de schimb al BNR, în vigoare la databilanţului ceea ce înseamnă că se vor înregistra diferenţele de curs, la cheltuieli respectiv venituri financiare după caz: - creanţele în lei, rămase neîncasate, la valoarea nominală diminuate cu ajustările constituite pentru deprecierea creanţelor faţă de clienţii incerţi:- creanţele în valută, la cursul de schimb valutar al BNR, în vigoarela data bilanţului, ceea ce presupune înregistrarea diferenţelor decurs, la cheltuieli respectiv venituri financiare după caz.

20

3. Aplicatii practice privind contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale in cadtrul S.C RoxanaS.A. 3.1. Prezentarea generala a S.C. Roxana S.A S.C Roxana SRL cu activitate de productie are la inceputul lunii aprilie, exercitiul 2015, urmatoarele solduriinitiale: SiC 1012

2.000

SiD 4111/Olt

5.000

SiC 401/mecanica

10.000

SiD 4111/Jiul

35.000

SiC 403/calitate

15.000

SiD 446/taxe locale

SiC 404/cupron

30.000

SiD 5121

25.000

SiC 404/otelul

10.000

SiD 5311

5.000

3.000

3.2. Operatiuni privind datoriile si creantele comerciale ale RoxanaS.A

S.C

In cursul lunii aprilie N, au loc urmatoarele tranzactii si evenimente: 1) 03.04.N. Se inregistreaza in obligatia de plata fata de furnizorul “Ionel” pentru consumul de energie electrica 2.800, plus Tva deductibila 24%. Document: Factura fiscala. 2) 10.04.N. Se plateste prin banca biletul la ordin emis de furnizorul “Calitatea” in valoare de 15.000 lei. Documente: Bilet la ordin, Extras de cont. 3) 15.04.N. Se accepta de la clientul “Jiul” un efect comercial in valoare de 35.000. Document:Bilet la ordin. 4) 20.04.N. Se introduce la banca biletul la ordin emis de “Jiul” si se incaseaza la scadenta. Documente: Bilet de ordin, Extras de cont. 5) 22.04.N. Se inregistreaza reparatiile curente efectuate de furnizorul “Stal” in valoare de 4.000 lei plus TVA deductibila 19%.Documente: Factura fiscala, Proces verbal de receptie reparatii. 6) 24.04.N. Se platesc din contul de la banca urmatorii furnizori: Mecanica, Conel, Stal, otelul. Documente: Ordin de plata, Extras de cont. 7) 24.04.N. Se platesc prin virament taxele locale datorate in valoare de 3.000 lei. 8)

30.04.N Se intocmeste Statul de salarii pe luna aprilie cunoscand urmatoarele date:



Haiduc Ioan – salariul brut 1.800 lei, deducerea personala 300 lei, rate BCR 400 lei.



Oprescu Dan – salariul brut 2.800 lei, deducerea personala 800 lei.



Damian Ioana – salariul brut 3.100 lei, rate CEC 400 lei . 21

Inregistrati in contabilitate: a) obligatii patronale pentru salarii brute b) obligatii salariale c) obligatii de plata angajator pentru buget si entitati Documente: Stat de salarii, Situatie de calcul 9) 30.04.N. Regularizare TVA la sfarsitul lunii. Documente: Jurnal pentru aprovizionari, Decontare TVA. 10) 30.04.N. Se inchid conturile de cheltuieli. De rezolvat: efectuati analiza contabila, intocmiti Registrul-jurnal pe luna aprilie, inregistrati in conturi (Cartea Mare), elaborati Bilanta de verificare cu patru egalitati(solduri initiale, rulaje, total sume, solduri finale).

3.3. Jurnalul de cumparari si vanzari SiC 1012

2.000

SiD 4111/Olt

5.000

SiC 401/mecanica

10.000

SiD 4111/Jiul

35.000

SiC 403/calitate

15.000

SiD 446/taxe locale

SiC 404/cupron

30.000

SiD 5121

25.000

SiC 404/otelul

10.000

SiD 5311

5.000

1) 605 A+D

%

401 P+C

605

2.800

4429 A+D

4426

672

2) 5121 A-C

= 401

3.000

3.472

403 = 5121

15.000

413 = 411

35.000

403 P-D 3) 413 A+D 411 A-C 4) 5113 A+D

5113 = 413

35.000

413 A-C 5121 A+D

5121 = 5113

35.000

5113 A-C 22

5) 6111 A+D

%

= 401

4.960

401 P+C

611

4.000

4426 A+D

4426

960

6) 5121 A-C

401 = 5121

18.092

401 P-D

401 = 5121

10.000

401 = 10.000 + 3.332 + 4.760 = 18.092 7) 446 P-D

446 = 5121

3.000

5121 A-C 8)

23

Nr. Numele si Ctr prenumele

Venit brut

CAS

CASS

Fond de somaj

Venit net

1

Haiduc Ioan

1800

189

99

9

2

Oprescu Dan

2800

294

154

3

Damian Ioana

3100

325,5

4

TOTAL

7700

808,5

421 4312 4314 4372 427 444

P- D P+C P+C P+C P+C P+C

9) 4426

Venit Baza calcul

Impozit Alte retineri

Rest de plata

1053

Deduceri personale 300

1203

192,48

400

910,52

14

2338

800

1538

246,88

0

2091,9 2

170,5

15,5

2588, 5

0

2588, 5

414,16

400

1774,3 4

423,5

38,5

6429, 5

1100

5029, 5

352,72

800

4776,7 8

421 = %

2923,22 4312 4314 4372 427 44

808,5 423,5 38,5 800 852,72

TVA d = 1292 TVA d rec 129

4427

TVA c = 0

4426 A-C 4424 A+D 10) 121 A+D 605 A-C 611 A-C 6451 A-C 6453 A-C 6452 A-C 6458 A-C 622 A-C

4424 = 4426 1292 121 =

% 605 611 6451 6453 6452 6458 622 641

16.721,45 2.800 4.000 1601,6 438,9 38,5 84,7 57,75 7.700

8) % = 5121 4312 4314 4372 444 4311 4313.01 4371

5.144,7 808,5 423,5 38,5 800 852,75 1601,6 400,4 24

4313.02 4381.01 4381.01 441 427

38,5 38,5 65,45 19,25 57,75

a) 6451 A+D 4311 P+C

b)

645 = 4311 1601,6

6313.01 P+C 6453 A+D

6453 = 4313.01 400,4

4371 P+C 6452 A+D

6452 = 4371

38,5

4313.02 P+C 6453 A+D

6453 = 4313.02

4381.01 P+C 6458 A+D

6458 = 4381.01 65,45

4381.02 P+C 4458 A+D

6458 = 4381.02

447 P+C 622 A+D

622 = 447 57,75

641 A+D 421 P+C

641 = 421 7700

19,25

Registru- jurnal Unitatea S.C Roxana S.A Nr Data crt Inregistrarii 1 2

Documentul (felul,nr,data)

Explciatii

Simbol conturi Suma Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

3

4

5

6

Factura fiscala

Se inreg.oblig. fata de furnizori Se plateste furnizorul Efect comercial

% 605 4426 401

401

1

03.04

2

10.04

Extras de cont

3

15.04

Bilet la ordin

4

20.04

Bilet la ordin

5

22.04

Factura fiscala

7

8 3.472

5121

2.800 672 15.000

15.000

413

411

35.000

35.000

Se incaseaza biletul la banca

5113 5121

413 5113

35.000

35.000

Se inreg. repartiile efectuate

% 611 4426

401

4.760 4.000 960

25

6

24.04

7

24.04

8

30.04

9

30.04

10

30.04

8

Ordin de plata

Se platesc furnizorii

Statul de salarii

Decontare TVA

401

5121

28.092

28.092

Se platesc taxele 446 locale Se intocmeste stat 421 de salarii Se inreg. oblig. salariale

5121

3.000

3.000

% 4312 4314 4372 427 444

2874,82

6451 6453 6452 6453 6458 6458 622 Regularizare TVA 4424

4311 3131.01 4371 4131.02 4381.01 4381.02 447 4426

1.601,6 400,4 38,5

Inchiderea cheltuielilor

% 605 611 6451 6452 622 641 5121

16.721,25

121

30.04

% 4312 4314 4372 427 444 4311 4313.01 4371 4313.02 4381.01 4381.02 447 T

O

T

A

808,5 423,5 38,5 804,7 800

65,45 19,25 57,75 1.292

1.292 2.800 4.000 1.601,6 438,9 38,5 84,7

808,5 423,5 38,5 800 852,75 1601,6 400,4 38,5 38,5 65,45 57,75 19,25

L

195.138,27

195.138,27

Balanta de verificare Unitatea S.C.Roxana S.A Nr. Simbol Denumirea crt. contului

Sold initial D

1 2 3 4 5

401 605 4426 403 5121

Total sume

Sold final

C

D

C

D

C

D

10000

18092 2800 1292 15000 35000

8092 2800 1292

18092 2800 1292 15000 60000

18092 2800 1292 15000 51236,7

8763,6

15000 25000

Rulaj

51236,7

C

26

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

413 411 5113 611 403 446 421 4312 4314 4372 444 427 6451 4311 6458 4313.01 6452 4372 6453 4313.02 6458 4381.01 4381.02 622 447 4424 121 1012 404

35

411

5000

5000

5000

36

5311

5000

5000

5000

37

T O T A L

35000 35000 10000 3000

35000 4000 10000 3000 2923,22 808,5 423,5 38,5 852,72 800 1601,6 1601,6 400,4 400,4 38,5 38,5 38,5 38,5 84,7 65,45 19,25 57,75 1292 16721,45

35000 35000 35000 4000 7700 808,5 423,5 38,5 852,72 800 1601,6 1601,6 400,4 400,4 38,5 38,5 38,5 38,5 84,7 65,45 19,25 57,75

35000 35000 35000 4000 10000 30000 2923,22 808,5 423,5 38,5 852,72 800 1601,6 1601,6 400,4 400,4 38,5 38,5 38,5 38,5 84,7 65,45 19,25 57,75 1292 16721,45

2000 30000

70.000

35000 35000 35000 4000 10000 3000 7700 808,5 423,5 38,5 852,72 800 1601,6 1601,6 400,4 400,4 38,5 38,5 38,5 38,5 84,7 65,45 19,25 57,75

4776,78

1292 16221,45 2000 30000

2000 30000

70.000 187.486,79 187.486,79 257.486,79 257.486,79 36.777,05 36.777,05

Intocmit, Conducatorul compartimentului financiar contabil.

Bibliografie Webografie:  http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=513  http://kyronisme.blogspot.com/2010/01/contabilitate-decontarilor-prin-efecte.html 27

 http://www.scribd.com/doc/50261296/40/Definirea-%C5%9Fi-evaluarea-datoriilor-%C5%9Fi-acrean%C5%A3elor-comerciale#outer_page_9  http://www.scritube.com/economie/contabilitate/CONTABILITATEADATORIILORCREAN72542.php  http://www.scribd.com/doc/50261296/40/Definirea-%C5%9Fi-evaluarea-datoriilor-%C5%9Fi-acrean%C5%A3elor-comerciale#outer_page_9  http://www.scritube.com/management/Prezentarea-generala-a-firmei93212491.php

Bibliografie:  Manual de contabilitate cls a- IX-a / autori:Aurelia Guadelia cojocea si Dina Ana Maria Petre

28