Studiu [PDF]

Zitiervorschau

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

LUCRUL INDIVIDUAL La disciplina MANAGEMENT FINANCIAR COSTUL TOTAL AL CAPITALULUI

Autor Studentul grupei CON 182, învățământ cu frecvență redusă Ion CAZACU

Profesor: Natalia BĂNCILĂ dr. conf. univ.

Chișinău – 2020 CUPRINS

1

1. Introducere .........................................................................................2 2. Costul capitalurilor împrumutate ....................................................2 3. Costul capitalurilor proprii ...............................................................5 4. Costul ponderat al capitalului............................................................8 5. Concluzie .............................................................................................12 6. Bibliografie...........................................................................................13

COSTUL TOTAL AL CAPITALULUI

Utilizarea capitalurilor împrumutate poate conduce la creșterea profiturilor obținute de către acționari, dar implică și majorarea riscului asociat societații comerciale. Această afirmație ne face să ne punem urmatoarea întrebare: care este cea mai bună combinație intre capitalurile proprii și cele

2

împrumutate? Această combinație este denumită structura optimă a capitalului. Pentru a determina structura optima a capitalului, managerul trebuie sa analizeze, pentru inceput costul fiecareia dintre resursele de care dispune, atât cele proprii cât si cele împrumutate, iar apoi sî formeze acea combinație a acestora care minimizeaza costul global (costul mediu ponderat al capitalului). Determinarea acestui cost minim este foarte necesara deoarece el constituie cel mai important element care se ia in calcul in cadrul analizei oportunitaților investiționale. Selecția proiectelor investiționale presupune cunoașterea costului capitalului societații comerciale deoarece prima condiție pe care trebuie să o respecte o investiție viabila este aceea de a fi capabilă sa acopere cel puțin costurile generate de realizarea sa. În acest context, capitolul de față își propune să prezinte alternativele de determinare a costului capitalurilor proprii și împrumutate, modul în care utilizarea acestor capitaluri influențeaza riscul asociat societații comerciale și, nu în ultimul rând, algoritmul de calcul al costului mediu ponderat al capitalului.

Costul capitalurilor împrumutate

În principiu, capitalurile imprumutate au un cost mai mic decat capitalurile proprii , din urmatoarele motive:     1.  Rata dobanzii (ținând cont de faptul că dobanda este o cheltuială deductibila și deci rata dobanzii reale este diminuată cu economia de impozit realizată) este mai mică decât rata de randament solicitată de către acționari, în contul capitalurilor pe care le-au pus la dispoziția societații comerciale. Această situație este cauzată de poziția privilegiată în care se situează creditorii societății comerciale în fața acționarilor acesteia. Dobânzile se plătesc înaintea dividendelor (chiar și în situația lipsei profitului) iar, în cazul falimentului societății comerciale, creditorii au întaietate în fața acționarilor ordinari. În plus datoriile sunt garantate cu active ale societății comerciale care pot fi transformate în lichidități, în cazul în care societatea se confruntă cu dificultăți financiare;      2.  Costurile administrative și de emisiune sunt mult mai reduse, față de cazul emisiunii de acțiuni. Se poate spune că valoarea costului capitalurilor împrumutate este strâns legată de patru elemente: rata dobânzii, rata impozitului pe profit, cheltuielile administrative și risc. Costul efectiv al capitalurilor împrumutate este întotdeauna costul implicat de procurarea de noi capitaluri în prezent și nu costul la care au fost procurate resurse financiare în trecut. Pentru exprimarea acestui cost curent putem utiliza două metode. A. În primul rând, costul curent este reprezentat de rata dobanzii pe care societatea ar trebui sa o plateasca în prezent, pentru a avea acces la resurse, ajustata cu deducerea fiscala :

Kî = d (1 – rp),

unde Kî = costul capitalurilor împrumutate;

3

d = rata dobânzii; rp = rata impozitului pe profit. Un element care influențeaza costul capitalurilor împrumutate este reprezentat de costurile administrative. Cu cât acestea sunt mai mari, cu atât costul procurarii unei unitați monetare crește și deci costul efectiv al capitalului împrumutat global se majorează și el. Costul capitalurilor împrumutate depinde de asemenea și de riscul asociat societații comerciale. Este vorba aici atât de riscul determinat de natura afacerilor derulate de către aceasta, cât și de riscul generat de utilizarea masivă a capitalurilor străine. Cu cât societatea comercială utilizeaza mai multe capitaluri împrumutate cu atît riscul ca ea sa nu poată face față obligațiilor ce derivă din acestea, este mai mare. Această crestere a riscului se regenerează în costul noilor capitaluri pe care societatea comercială dorește sa și le procure, capitaluri care vor avea un cost adaptat riscului pe care îl prezintă societatea comercială. Evoluția costului capitalurilor împrumutate poate fi redata in graficul de mai jos:

Fig.4.1.

Se poate observa că, inițial, costul capitalurilor împrumutate este stabil. Dar, din momentul în care ponderea capitalurilor împrumutate în totalul activelor crește peste un anumit nivel, costul capitalurilor împrumutate începe să crească, deoarece creditorii solicită o rată a dobanzii mai înalta, capabilă sa compenseze creșterea riscului de incapacitate de plată. B. Cea de-a doua metodă ia in considerare atât dobânzile cât și rambursarea capitalului împrumutat, realizând o actualizare a acestora în funcție de rata dobânzii. În cazul în care o societate își procură fonduri prin intermediul unei emisiuni obligatoare, a unui credit bancar sau prin intermediul unui contract de leasing, suma pe care ea va trebui să o platească, în contul dreptului de utilizare a acestor resurse, este egala cu :

4

unde: K = valoarea capitalului împrumutat; At = anuitațile plătite; k = costul capitalului împrumutat; t = numărul de perioade în care are loc restituirea resurselor. În cazul în care rambursarea are loc la finele perioadei și nu ținem cont de incidența impozitului pe profit, costul capitalului este egal cu rata dobanzii. Având in vedere situația reală în care cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile la calculul impozitului pe profit generând economii de impozit, pentru a determina corect costul explicit al capitalului, trebuie sa influențăm valoarea anuitaților plătite cu aceste economii de impozit. Formula devine :

K=

Anuitatea dintr-o perioadă t poate fi descompusă în rambursarea de capital aferentă perioadei (Rt) si dobanda aferentă perioadei (Dt). Având în vedere că dobânda este deductibila, se creeaza o economie de impozit egală cu Dt x  (unde   reprezintă cota de impozit pe profit). În concluzie anuitatea influențată de economia de impozit va fi : 

Costul capitalurilor proprii

Costul capitalurilor provenite de la acționari este egal cu rata de randament a capitalurilor lor, dorita de aceștia, in contextul unui anume nivel de risc. El este un cost de oportunitate reprezentând profiturile pe care acționarii le vor obține prin pastrarea acțiunilor societații comerciale, în comparație cu alte alternative de investire. Exprimarea acestei rate de randament poate fi realizată prin prisma a mai multe abordări. Astfel, cea mai simplă abordare, este cea de definire a ratei de randament în funcție de cele două componente ale sale: valoarea dividendelor obținute și creșterea de capital reprezentata de diferența dintre prețul acțiunii din momentul subscrierii sale și prețul sîu în momentul vanzării.

5

Astfel, putem scrie urmatoarea ecuatie:

unde: h = rata de randament așteptată;       D0 = dividendul plătit pe o acțiune; g = rata de creștere; P = prețul curent al unei acțiuni. Dacă profiturile societății comerciale au o rată anuală de crestere de 5% si dividendele, plătite în mod normal pe o acțiune, sunt de 2.000 lei (dividendele urmează și ele rata de creștere a profitului), iar prețul unei acțiuni este de 25.600 lei, randamentul așteptat va fi egal cu:

O altă modalitate de exprimare a randamentului este cea care ține cont de riscul pe care-l implică deținerea acțiunilor societații comerciale. Investitorii trebuie să aleaga între variantele de investire pe care le au la dispoziție, corespunzător nivelului de risc pe care sunt dispuți sa îl accepte. Pentru a – și asuma un risc mai înalt, investițiile trebuie sî aducî un randament mult mai înalt. Presupunând ca investitorii își diversifică riscurile, prin deținerea unui portofoliu variat de investiții, relația de dependența enunțată anterior poate fi redată în următoarea figură:

6

Fig.4.2.

Investitorii în acțiuni așteapta un randament care să îndeplinească două condiții. În primul rând, ei așteapta un randament egal cu cel oferit de investițiile cu risc zero (considerate a fi obligațiunile emise de către stat). La acesta se adaugă o primă de risc, care crește odată cu majorarea riscului sistematic:

h = rf + PR

unde: h = rata de randament a actiunilor; rf = rata de randament fără risc (a titlurilor cu risc zero); PR = prima de risc.

Rata fără risc oferă un randament suficient pentru a satisface nevoile de consum și pentru a acoperi deprecierea cauzată de inflație. Pentru a estima prima de risc, pe care trebuie sa o ofere acțiunile societații comerciale, trebuie să parcurgem doi pași. Primul pas este determinarea diferenței de randament solicitate de investitori, peste rata de randament fără risc, pentru a achiziționa acțiuni cu risc mediu. Aceasta poate fi calculată doar pe termen lung, deoarece randamentul pe termen scurt este supus la numeroase distorsiuni. Această diferență de randament este de fapt diferența dintre randamentul pieței si rata de randament fără risc (rp – rf). Cel de-al doilea pas este adaptarea primei de risc pentru cazul particular al nivelului de risc sistematic al acțiunilor societații comerciale. Dacă acțiunile implică un risc mai mare decât cel mediu, atunci (rp – rf) este multiplicat cu un beta mai mare decat 1. Dacă riscul este mai mic decât cel mediu, multiplicarea se va realiza cu un beta mai mic de 1. Odata cu dezvoltarea CAPM (Capital Asset Pricing Model), in determinarea practică a costului capitalului, prima de risc va fi ajustata cu un beta bazat pe proporția in care valoarea acțiunii se modifică la o abatere cu o unitate a indicelui pieței bursiere (covarianta), de-a lungul unei anume perioade de timp (în general se ia ca referință o perioadă de 5 ani). De exemplu dacă valoarea acțiunii este previzionat să crească in 5 ani cu 1,5 % la o creștere cu 1% a indicelui bursier, beta va fi - 1,5. Cele mai volatile acțiuni sunt considerate ca mai riscante decat cele cu evoluție medie și, in concluzie, vor avea o primă de risc mai mare, ceea ce implică un cost al capitalului mai mare. Dacă, spre exemplu, rata fără risc este 10% și diferența de randament pentru acțiuni cu risc mediu este de 10,5 %, rata de randament așteptată de către acționari este de 25,75%. h = rf + b(rp – rf) h = 10 + 1,5 (10,5) = 25,75% Acționarii din această societate comercială vor solicita un randament de 25,75% în contul acțiunilor deținute, deoarece sunt supuși la un risc mai înalt decât acționarii care dețin titluri cu un risc mediu.  Această corectare a ratei medii de randament, cu un beta rezultat doar din volatilitatea titlului, s-a dovedit a fi insuficientă deoarece volatilitatea titlului nu este o variabilă suficient de sofisticată pentru a

7

exprima riscul sistematic. De aceea, una dintre alternativele folosite este utilizarea mai multor coeficienți beta în cadrul aplicării APT (Arbitrage Pricing Theory ). Aceasta are la bază luarea în considerare a mai multor factori economici, deoarece așa cum afirmau promotorii acesteia, unele societăți comerciale sunt mai sensibile la profitabilitatea generală a economiei iar altele la modificarile ratei dobanzii. Nivelul de sensibilitate si in concluzie gradul de risc al diferitelor actiuni este măsurat prin intermediul unei serii de coeficienți beta. Din păcate aplicarea acestei metode implică un volum foarte mare de timp și calcule, fapt pentru care ea este mai greu de utilizat. Fama si French afirmau că randamentul (și deci prima de risc) sunt dependente de dimensiunea firmei și de proporția pe care o are valoarea nominală a acțiunilor în valoarea de piață a acestora. Acționarii unei firme mici vor obține un randament mai mare pentru acțiunile lor față de acționarii unei companii mai mari. De asemenea cu cât proporția valorii nominale în valoarea de piață a acțiunii este mai mare cu atât randamentul este mai mare. Barr Rosenberg si alti cercetatori au dezvoltat ideea „coeficientului beta fundamental” conform căreia caracteristicile operaționale și financiare ale firmei sunt utilizate pentru a ajusta riscul sistematic. Cele mai frecvente caracteristici luate în considerare sunt:      

       domeniul în care-și desfasoară activitatea firma :”unele industrii sunt mai mult sau mai puțin expuse la anumite evenimente care perturbă funcționarea economiei ca întreg”;        particularitățile bilanțului și a contului de profit și pierderi;        ritmul de creștere al firmei: cele cu ritm înalt sunt mai riscante decât celelalte;        volatilitatea profitului: variațiile mari ale profitului indica un risc înalt;        gradul de indatorare: cu cât ponderea datoriilor in totalul activelor este mai mare cu atât riscul crește;        dimensiunea companiei: acțiunile unor firme mici sunt în general considerate mai riscante.

În cazul utilizării ca sursă de finanțare a profiturilor nedistribuite, costul acestora poate fi privit nu numai ca un cost de oportunitate (egal cu rata de randament pe care ar obține-o acționarul respectiv daca și-ar investi banii în afara firmei), ci și prin prisma drepturilor preferențiale de subscriere. În cadrul acestei abordări, profiturile nerepartizate sunt privite ca un echivalent la o emisiune de acțiuni cu drepturi preferențiale de subscriere. În cazul în care întregul profit ar fi distribuit sub formă de dividende și ar fi propusă în mod simultan o emisiune de acest tip, acționarii ar trebui să plateasca impozitul aferent veniturilor din dividende pe care le obțin, și deci ar putea sa investeasca doar dividendele nete pe care le obțin. Pentru ca acționarii să fie într-o poziție similara în cazul în care le sunt distribuite dividende și în cazul opus (în care câștigul acționarului este concretizat în creșterea cursului acțiunii), trebuie ca prețul acțiunilor să crească cu o valoare egală cu dividendul net obținut după impozit. Această creștere a cursului acțiunii reprezintă costul profiturilor nerepartizate. Matematic, se poate scrie următoarea relație:

sau altfel scris:

8

unde: id = impozitul pe dividend; ΔP = modificarea în prețul acțiunii; ip = impozitul pe profit; ΔD = modificarea în valoarea dividendului pe acțiune; r = costul profitului nerepartizat.

Unul dintre elementele care trebuie luate în considerare la dimensionarea costului capitalului este efectul de clientelă. Acționarii companiei se gasesc intr-o varietate de poziții din punct de vedere al presiunii fiscale la care sunt supuși, al dorințelor si preferințelor. De aceea o întreprindere nu poate să-și mulțumească toți acționarii, prin deciziile financiare pe care le ia. Impactul efectului de clientelă, asupra masurării costului profiturilor nerepartizate, este materializat în faptul că întreprinderea trebuie să ia în considerare presiunea fiscală la care sunt supuși „clienții” săi și oportunitațile care le sunt disponibile acestora. Acționarii pot fi imparțiți pe grupuri și subgrupuri care au comportamente diferite și care determină costuri diferite ale profiturilor nerepartizate.

COSTUL MEDIU PONDERAT ALCAPITALULUI

Costul capitalului societații comerciale este o medie a costurilor capitalurilor proprii și a celor împrumutate, ponderate cu proporția pe care o ocupa fiecare dintre acestea in totalul resurselor financiare ale societății comerciale. Rolul managerilor este de a stabili o combinație optima a resurselor variate de care dispun, astfel încat sa-și minimizeze costul mediu ponderat al capitalului si sa maximizeze valoarea investițiilor facute de acționari Costul mediu ponderat se determină deci astfel:

unde: wi = ponderea activelor finanțate prin intermediul resurselor împrumutate, din total activ; ki = costul capitalurilor împrumutate; wp = ponderea activelor finanțate prin intermediul resurselor proprii din total activ;

9

kp = costul capitalurilor proprii. Formula (4.8.) o putem scrie ți sub urmatoarea formă:

unde: Vcp = valoarea de piață a capitalurilor proprii; iar Vd = valoarea de piață a datoriilor În cazul in care societatea utilizeaza mai multe tipuri de resurse împrumutate, cu costuri distincte, formula (4.8.) se poate scrie astfel:

CMP = woko + wckc+ wlkl +waikai+ wpkp

unde: wo = ponderea activelor finanțate prin intermediul împrumuturilor obligatare, din total activ; ko = costul împrumutului obligatar; wc = ponderea activelor finanțate prin intermediul creditului bancar, din total activ; kc= costul creditului bancar; wl = ponderea activelor finanțate prin intermediul leasingului, din total activ kl = costul leasingului; wai = ponderea activelor finanțate prin intermediul altor resurse împrumutate, din total activ ; kai = costul altor resurse împrumutate Dacă pornim, spre exemplu, de la cazul unei societati comerciale pentru care managerii au calculat urmatoarele costuri ale capitalului, pe surse de finanțare: costul creditului bancar: 15%; costul leasingului:12%; costul capitalurilor proprii:23% iar proportia in care aceste surse finanțeaza activele este urmatoarea:

10

- credite bancare: 25%; leasing: 10%; capitaluri proprii: 65%

În acest caz, costul mediu ponderat al capitalului va fi egal cu:

k = (0,25)15% + (0,1)12% +(0,65)23% = 3,75+1,2+14,95 = 19,9%

Rezultă că societatea comercială trebuie sa obțina un profit de cel puțin 19,9% din investitiile pe care le realizeaza pentru a justifica această utilizare a resurselor. Dacă societatea comercială castigă 19,9 lei la fiecare 100 lei investiți, atunci ea va trebui să platească 3,75 lei dobânda la credit, 1,2 lei dobânzi aferente leasingului și dividende de 14,95 lei. În acest caz, cei 19,9 lei acoperă în întregime costul capitalurilor utilizate. În cazul în care societatea comercială castigă ,de exemplu 22 lei la fiecare 100 lei investiți, atunci surplusul de 2,1 lei poate fi folosit pentru creșterea valorii dividendelor distribuite sau pentru majorarea ratei de creștere a firmei, prin realizarea unor noi investiții. Ambele alternative conduc la același rezultat și anume la creșterea valorii de piață a firmei. Se poate observa din exemplul de mai sus că, pe masura ce ponderea capitalurilor împrumutate crește, costul mediu ponderat al capitalului se reduce, deoarece costul capitalurilor împrumutate este mai redus decât cel al capitalurilor proprii.

Dacă de exemplu rata dobanzii este de 10% iar rata de impozit pe profit de 25%, rata reala de dobanda pe care o plateste de fapt societatea comercială pentru capitalurile împrumutate va fi : 10 – 10 x 25% =10 - 2,5 = 7,5 În cazul în care societatea utilizează alte resurse împrumutate pe langă cele cuprinse expres în formula de mai sus si acestea au costuri diferite, detalierea formulei se poate continua pana la nivelul fiecarei astfel de resurse.

11

Bibliografie 1. Românu I., Vasilescu I. Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix. Bucureşti: Ed. Economică, 2003. p.38- 86. 2. Cistelecan L. M. Economia, eficienţa şi finanţarea investiţiilor. Bucureşti: Ed. Economică, 2002. p. 405 – 411. 3. Caraganciu A., Domenti O., Ciobu S. Bazele activităţii investiţionale. Chişinău: ASEM, 2004. p. 68-158. 4. Revista ”Contabilitate și audit„ martie 2020 p.48- 61 5. Bazele activităţii investiţionale : (sinteze şi aplicaţii) / Rodica Hîncu (coord.), Mariana Bunu, Daniela Dascaliuc ; Acad. de Studii Econ. din Moldova, Catedra „Investiţii şi Pieţe de Capital”. – Ch.: ASEM, 2010. p. 46-58. 6. https://www.tradeville.eu/tradepedia/costul-capitalului 7. http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/17.-p.91-941.pdf

12

Analiza întreprinderii pe baza Situației Financiare prezentate.

1. Analiza capacității de îndatorare și posibilitatea de îndatorare a întreprinderii. Capacitatea maximă de îndatorare: Dat Tot CIG= ≤ 2; Cap Prop CIG = 1237187/ 771939 ≤ 2 CIG = 1,6027 ≤ 2 Limita de îndatorare este egala cu Capital propriu x 2, deci limita de îndatorare va fi: 771939 x 2 = 1543878 Valoarea maximă a creditului pe termen lung : 1543878-0 – 1237187 = 306691 Capacitatea totală de îndatorare a întreprinderii va fi: Dat la term CIT = ≤1 Cap prop 0 + 306691 CIT = ≤1 771939 CIT= 0,3972 ≤ 1 Din calculele efectuate se observă că datoriile pe termen lung nu depășesc nivelul capitalului propriu, deci întreprinderea pote să ceară suma de 300000 sub formă de credit pe termen lung.

13

2. Determinarea costului total al capitalului companiei (rata dobânzii – 11%): PN Rata financiară = x 100; CP 9391 R fin = x 100; 771939 R fin = 1,22; Rata dob = 11 – 1,22 = 9,78 Dat Tot = 1237187 = 2,66 P Tot 465248 CP 771939 Wcpr = = = 1,65; TP 456248 CP CMPC = Wcpr x KCP + Wî x Kî = x Kcpr + TP

Dat Tot x Kî ; TP

CMPC = 1,65 x 1,22 + 2,66 x 2,66 x 11 = 2,01+ 29,26 = 31,27; Costul mediu ponderat al capitalului propriu este de 31,27

14

3. Estimarea și aprecierea echilibrului financiar al Întreprinderii utilizând fondul de rulment. Fondul de rulment net = AC – D t.s. = 456248 - 1237187 = - 780939; Fond de rulment propriu = Cpr – Act. Imob. = 771939 – 9000 = 762939; Fond de rulment străin = Cap perm = Cprop + D t.l. = -771939; Nevoia fond de rulment = Act circ – D curent = 456248-1237187 = - 780939; Concluzie: Compania nu dispune de mijloace bănești, are un grad scăzut de lichidități, situația echilibrului financiar – negativ. 4. Determinarea gradului riscului de faliment . Model Altan: z = 1,2 * x1 + 1,4 * x2 + 3,3 * x3 + 0,6 * x5 +1,0 * x5 , unde FR -780939 x1 = = = -1,6785; TA 465248 PN x2 =

9391 =

TA

= 0,0202; 465248

PP gest pina la impoz x3 =

-780939 =

TA Cperm x4 = = D t.l. VV x5 =

= 0,0203; 465248

-771939 ; 0 1296355

= TA

= 2,7863; 465248

z = 1,2 x (-1,6785) + 1,4 x 0,0202 + 3,3 x 0,0203 + 0,06 x 0 +2,7863; z = - 2,0142 + 0,02834 + 0,06708 + 0 + 2,7863; z = 0,8674; z < 2,675 – compania are un risc sporit de faliment.

5. Aprecierea eficienței utilizării activelor circulante.

15

Indicatori Active circulante Venit din vânzări

Perioada precedentă 457495 1947485

Perioada curentă 456248 1296543

Nr. de rotații? VV

1947785

Nr de rotații =

=

= 4,2568 – perioada precedentă

AC

457495

VV

1296543

Nr de rotații =

=

= 2,841 – perioada curentă

AC

456248 360

360

Durata de rotație =

= Nr. Rot.

= 84,57 – perioada precedentă 4,2568

360

360

Durata de rotație =

= Nr. Rot.

= 126,68 – perioada curentă 2,8417

Efectul accelerării (încetinirii ) vitezei de rotație a activelor circulante: VV E = ( Dz1 - Dz0 ) x

; 360 1296543

E = (126,68 – 84,57) x

; 360

E = 42,11 x 3601,51 = 151659,58 Concluzie : În perioada curentă compania a încasat cu 151659,58 mai puțin decât în perioada precedentă, ca urmare a încetinirii duratei de rotație cu 42 zile.

16

„__20_”____martie___2018___ Data primirii Anexe la SNC “Prezentarea situațiilor financiare” Aprobat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

SITUAȚIILE FINANCIARE pentru perioada ____anul__ 2017__

Entitatea _____StroyEnergoGrup SRL__________ (Denumirea completă)

Cod CUIIO

______________________________________________________________________ Cod IDNO

Sediul: MD

_________________________________________________ Cod poștal

Raionul (municipiul, UTA); Localitatea

Cod CUATM

__________________________________________________________________ strada, nr, bl.

Activitatea principală _________________________________________________ Cod CAEM, rev.2

___________________________________________________________________________

Forma de proprietate _________________________________________________ Cod CFP

Forma organizatorico-juridică __________________________________________ Cod CFOJ

Date de contact: Tel. ____________________________ e-mail ________________________________________ WEB ____________________________________________

Unitatea de măsură: leu Numele şi coordonatele al contabilului-șef:

Dl (dna) ________________________________________ Tel. ____________________________________________

Anexa 8

Notă informativă privind veniturile şi cheltuielile clasificate după natură Indicatori 1 Venituri din vînzări Alte venituri din activitatea operaţională Venituri din alte activităţi Total venituri (rd.010 + rd.020 + rd.030) Variaţia stocurilor Costul vînzărilor mărfurilor vîndute Cheltuieli privind stocurile Cheltuieli cu personalul privind remunerarea muncii Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii şi prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală Cheltuieli cu amortizarea şi deprecierea activelor imobilizate Alte cheltuieli Cheltuieli din alte activităţi Total cheltuieli (rd.050 + rd.060 + rd.070 + rd.080 + rd.090 + rd.100 + rd.110 + rd.120) Profit (pierdere) pînă la impozitare (rd.040 – rd.130) Cheltuieli privind impozitul pe venit

Cod rd. 2 010 020 030 040 050 060 070 080 090 100 110 120 130 140 150

Perioada de gestiune precedentă 3 1947485 4 994 1948483

curentă 4 1296355 0 188 1296543

863736 250135 95399

991880 182034 69831

830

690

529304 0 1739404

42695 30 1287160

209079 10817

9413 22

17

Profit (pierdere) net al perioadei de gestiune (rd.140 – rd.150)

160

198262

9391

Anexa 1

BILANŢUL la ____decembrie______ 2017___

Nr. cpt. 1

1.

2.

ACTIV 2

Active imobilizate Imobilizări necorporale Imobilizări corporale în curs de execuție Terenuri Mijloace fixe Resurse minerale Active biologice imobilizate Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate Investiții financiare pe termen lung în părți afiliate Investiții imobiliare Creanțe pe termen lung Avansuri acordate pe termen lung Alte active imobilizate Total active imobilizate (rd.010 + rd.020 + rd.030 + rd.040 + rd.050 + rd.060 + rd.070 + rd.080 + rd.090 + rd.100 + rd.110 + rd.120) Active circulante Materiale Active biologice circulante Obiecte de mică valoare și scurtă durată Producția în curs de execuție și produse Mărfuri Creanțe comerciale Creanțe ale părților afiliate Avansuri acordate curente Creanțe ale bugetului Creanțe ale personalului Alte creanțe curente Numerar în casierie și la conturi curente Alte elemente de numerar Investiții financiare curente în părți neafiliate Investiții financiare curente în părți afiliate Alte active circulante Total active circulante (rd.140 + rd.150 + rd.160 + rd.170 + rd.180 + rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240 + rd.250 +

Sold la Cod Începutul perioadei de gestiune rd.

Sfîrşitul perioadei de gestiune

3

4

5

010 020 030 040 050 060 070

7622

6932

236

2069

7858

9000

080 090 100 110 120 130

140 150 160 170 180 190 200 210 220 230 240 250 260 270

6777 15842

15915

48066

198885

174924

95551

83241

83459

1026

590

106998

27242

27398

27829

457495

456248

280 290 300

18

rd.260 + rd.270 + rd.280 + rd.290) Total active (rd.130 + rd.300)

310

467492

465248

19

Nr. cpt.

PASIV

Cod rd.

1

2

3

4

5

5400

5400

350

x (984992)

(-786730)

360

x

9391

370

x

3.

Capital propriu Capital social şi suplimentar Rezerve Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune Profit utilizat al perioadei de gestiune Alte elemente de capital propriu Total capital propriu (rd.320 + rd.330 + rd.340 + rd.350 + rd.360 - rd.370 + rd.380) 4. Datorii pe termen lung Credite bancare pe termen lung Împrumuturi pe termen lung Datorii pe termen lung privind leasingul financiar Alte datorii pe termen lung Total datorii pe termen lung (rd.400 + rd.410 + rd.420 + rd.430) 5. Datorii curente Credite bancare pe termen scurt Împrumuturi pe termen scurt Datorii comerciale Datorii faţă de părţile afiliate Avansuri primite curente Datorii faţă de personal Datorii privind asigurările sociale şi medicale Datorii faţă de buget Venituri anticipate curente Datorii faţă de proprietari Finanţări şi încasări cu destinaţie specială curente Provizioane curente Alte datorii curente Total datorii curente (rd.450 + rd.460 + rd.470 + rd.480 + rd.490 + rd.500 + rd.510 + rd.520 +  rd.530 + rd.540 + rd.550 + rd.560 + rd.570) Total pasive (rd.390 + rd.440 + rd.580)

Sold la Începutul perioadei de Sfîrşitul perioadei de gestiune gestiune

320 330 340

380 390

(979592)

(-771939)

0

0

1499265

917871

510

12000 17684 4939

12000 10371 2809

520

11373

457

414198

293679

124822

1237187

467492

465248

400 410 420 430 440

450 460 470 480 490 500

530 540 550 560 570 580

590

20

Anexa 2

SITUAŢIA DE PROFIT ŞI PIERDERE de la __01.01.17____ pînă la ____31.12.____2017__ Indicatori

Perioada de gestiune precedentă curentă

Cod rd.

1

Venituri din vînzări Costul vînzărilor Profit brut (pierdere brută) (rd.010 – rd.020) Alte venituri din activitatea operațională Cheltuieli de distribuire Cheltuieli administrative Alte cheltuieli din activitatea operațională Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere) (rd.030 + rd.040 – rd.050 – rd.060 – rd.070) Rezultatul din alte activități: profit (pierdere) Profit (pierdere) pînă la impozitare (rd.080 + rd.090) Cheltuieli privind impozitul pe venit Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune (rd.100 – rd.110)

2

3

4

010 020 030 040 050 060 070 080

1947485 1339180 608305 4

1296355 1062665 233690

281735 118489 208085

224465

090 100

994 209079

188 9413

110 120

10817 198262

22 9391

9225

Anexa 3

SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU de la _____________ pînă la _______________20__ Nr. d/o

Indicatori

Cod rd.

Sold la începutul perioadei  de gestiune

Majorări

Diminuări

Sold la sfîrşitul perioadei de gestiune

1

2

3

4

5

6

7

1 Capital social şi suplimentar Capital social Capital suplimentar Capital nevărsat Capital neînregistrat Capital retras Total capital social şi suplimentar (rd.010 + rd.020 + rd.030 + rd.040 + rd.050) 2 Rezerve Capital de rezervă Rezerve statutare Alte rezerve Total reserve (rd.070 + rd.080 + rd.090) 3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune Profit utilizat al perioadei de gestiune Rezultatul din tranziţia la noile reglementări contabile Total profit nerepartizat (pierdere neacoperită) (rd.110 + rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150) 4 Alte elemente de capital propriu, din care Diferenţe din reevaluare Subvenţii entităţilor cu proprietate publică Total capital propriu (rd.060 + rd.100 + rd.160 + rd.170)

010 020 030 040 050 060   070 080 090 100   110 120

 

 

 

 

(

)

(

)

(

)

(

)

(

)

(

)

(

)

(

)

 

 

130

x

140 150

x

 

 

 

 

 

 

(

)

(

)

(

)

160

170 171 172 180

21

Anexa 6

Date generale 1. Certificat de înregistrare a entităţii, eliberat de Camera Înregistrării de Stat. Număr de înregistrare __________________ Data înregistrării ________ Seria ______ Număr _______ 2. Capital social înregistrat de Camera Înregistrării de Stat: data “____” _____________, suma _________5400____________lei, inclusiv: 1) cota statului ___________________________________lei, 2) cota deţinătorilor a cel puţin 20% __________________ lei. Modificări ulterioare: a) “____” ____________, suma ________________________lei, inclusiv cota statului _________lei, b) “____” ____________, suma ________________________lei, inclusiv cota statului _________lei. 3. Entităţile, activitatea cărora necesită licenţă, indică: Licenţa în vigoare: 1) Număr _____________, data eliberării _______________________________ Termen de valabilitate __________________________________________ Tipul de activitate ______________________________________________ Organul care a eliberat licenţa ___________________________________ 2) Număr _____________, data eliberării ______________________________ Termen de valabilitate __________________________________________ Tipul de activitate _____________________________________________ Organul care a eliberat licenţa ___________________________________ 3) Număr ____________, data eliberării ______________________________ Termen de valabilitate __________________________________________ Tipul de activitate ______________________________________________ Organul care a eliberat licenţa ____________________________________ 4. Numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune ____6_____ persoane, inclusiv pe categorii: 1) personal administrativ __4______ persoane, 2) muncitori ________2__________ persoane. 5. Numărul personalului la 31 decembrie 2017___ _____4______ persoane. 6. Remunerarea personalului entităţii în perioada de gestiune _________182034_____________lei. 7. Remunerarea membrilor organelor de administrare, de conducere şi supraveghere şi alte angajamente apărute sau asumate în legătură cu pensiile membrilor actuali sau ale foştilor membri ai acestor organe, pe categorii ____________________ lei. 8. Avansurile şi creditele acordate membrilor organelor specificate la pct.7 __________________lei, inclusiv rambursate ________________ lei. 9. Valoarea activelor imobilizate şi circulante, înregistrate în calitate de gaj 1 1) valoarea de gaj _____________________ lei, 2) valoarea contabilă ___________________ lei. 10. Numărul acţiunilor ordinare la finele perioadei de gestiune _______________________________unităţi. 11. Profit net (pierdere netă) a perioadei de gestiune pentru o acţiune ordinară: 1) profit ___________________ lei _______ bani, 2) pierdere _________________ lei _______ bani. 12. Dividende calculate pentru o acţiune ordinară pentru perioada de gestiune: 1) plătite ___________________________ lei _______ bani, 2) planificate pentru plată ______________lei _______ bani. 13. Valută străină disponibilă, recalculată în monedă naţională a Republicii Moldova – total ____________________ lei, inclusiv (lei, denumirea şi codul valutei):

1 În rîndurile, în care se înscriu sumele de gaj, în toate coloanele prin fracţie se reflectă: a) la numărător – valoarea de gaj; b) la numitor – valoarea contabilă

22

1) _____________________________ 2) _____________________________ 3) _____________________________ 14. Numerar legat – total ____________________ lei

23

24