Sistemul Bancar Din Germania [PDF]

Zitiervorschau

Conducător științific : Lect.univ.dr. Căpraru Bogdan

Studenți:

Grupa: 14 Specializarea : Finanțe și Bănci

Cuprins 1. Sistemul bancar german ...................................................................................................................... 1 1.1 Istoric ............................................................................................................................................. 1 1.2. Tipuri de instituții ....................................................................................................................... 1 1.2.1. Băncile comerciale................................................................................................................. 2 1.2.2. Băncile de economii .............................................................................................................. 3 1.2.3. Băncile cooperatiste .............................................................................................................. 4 1.2.4. Băncile speciale ..................................................................................................................... 5 1.3. Indicatori de apreciere ................................................................................................................. 5 1.4. Tendințe ale sistemului bancar .................................................................................................... 6 2. Bancă Naţională a Germaniei Bundesbank ......................................................................................... 7 2.1. Istoric ............................................................................................................................................ 7 2.2. Obiectivele Băncii Centrale Germane .......................................................................................... 9 2.3. Funcţiile Sistemului bancar German ............................................................................................ 9 2.4. Instrumentele folosite ................................................................................................................ 11 3.Bănci reprezentative .......................................................................................................................... 12 3.1. Banca Deutsche Bank ............................................................................................................. 12 4.1. Banca Commerzbank .............................................................................................................. 15 5. Concluzii............................................................................................................................................. 18 Bibliografie ............................................................................................................................................ 19

1. Sistemul bancar german 1.1. Istoric Sistemul bancar german ia naştere odată cu apariţia Băncii din Hamburg în anul 1619 formată după modelul Băncii din Amsterdam. La început aceasta a fost doar o bancă de depozite, iar apoi a început să efectueze şi operaţiuni de virament. Acesta a început să se contureze semnificativ datorită acurateții operațiunilor bancare, precum și prin apariția unei monede specifice numită "Marko-Banco“. Prin unirea acestuia cu Banca din Hamburg, sistemul bancar german se intensifică o dată cu apariția Băncii din Nürenberg. În forma sa modernă, acesta s-a format începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Se constată o deosebire față de celelalte sisteme bancare, și anume prin complexitatea sa structurală, precum și puterea băncilor sale. Această putere fiind dovedită pe la mijlocul anilor 1990. În anul 1995 au existat aproximativ 3.700 de bănci legale independente cu mai mult de 48.000 de oficii bancare. Datorită acestui număr mare de care beneficiază sistemul bancar al Germaniei, acesta este și încă rămâne unul dintre cele mai puternice economii bancare din lume. Sistemul bancar german se particularizează prin banca de tip universal, ce desfășoară o activitate complexă ce poate fi asemănată cu sectorul comercial, în formele sale “ en gros” sau “ en detail”.

1.2. Tipuri de instituții Sistemul bancar german se caracterizeză prin puternica orientare către activitatea bancară de tip universal. Așa încât, bancile germane dispun de o gamă mare de activități bancare și financiare, cum ar fi : constituirea de depozite, acordarea de credite, scontarea titlurilor de credit, asigurarea serviciilor de siguranţă în activităţile de brokeraj şi în cele de încredere, factoring, garanţii financiare şi transferuri de fonduri sau servicii de plăţi precum şi alte tipuri servicii pe care autorităţile în domeniu le recunosc ca fiind servicii.

1

Sectorul bancar al Germaniei este alcătuit dintr-un număr mare de instituţii publice şi private de credit. Astfel, în structura sistemului bancar german există următoarele tipuri de bănci, acestea fiind diferite în funcție de structura și statutul juridic:  banci comerciale  banci de economii  banci cooperatiste  banci speciale 1.2.1. Băncile comerciale Acestea sunt în general bănci universale de drept privat, dar orientate spre operațiuni “de gros”, spre industrie. Instituțile ce fac parte din acest grup nu sunt omogene. Sub aspectul juridic băncile pot îmbrăca una din următoarele forme : societate pe acțiuni, în comandită pe acțiuni, cu răspundere limitată, sau societate în nume colectiv. Ponderea băncilor comerciale în cadrul sistemului bancar se estimează a fi în jur de 25% și exemplificând se pot încadra în această categorie băncile regionale: Deutsche Bank AG, Dresdner Bank AG, Commerzbank AG. Aceste bănci au drept caracteristică achizițiile și preluările în participație în alte țări ale Uniunii Europene și o cotă de piață relativă mică pe teritoriul național. La jumătatea secolului al XIX –lea, bancherii privați nu mai puteau să facă față necesităților financiare ale companiilor industriale de producție. Astfel au apărut primele asocieri ale fondurilor bancare germane. Criza bancară din 1931-1932 afectat principalele bănci din Germania (Dresdner Bank AG, Deutsche Bank AG şi Commerzbank AG), forțândule să se unească din nou între anii 1957-1958, după o primă tentativă eşuată la începutul celui de-al doilea Război Mondial, în prezent desfăşurandu-şi activitatea sub denumirea de Hausbanks. Din cadrul băncilor comerciale fac parte bănci private și banci secundare, precum și băncile regionale (regionalbanken). Acestea din urmă sunt bănci comerciale mai reduse ca anvergură a activității (Berliner Handels sau Frankfurter Bank). La finalul anului 2008 erau 168 bănci regionale.

2

Cele mai importante bănci comerciale sunt: Deutsche Bank (locul 31), BHF-Bank (locul 27), Postbank (locul 22), Bankgesellschaft Berlin (locul 10 in 2000), SEB (locul 34), Baden Württembergische Bank (locul 46), Deutsche Kreditbank (locul 51), Vereins-und Westbank (locul 52), Volkswagenbank (locul 66) si Citibank Privatkunden (locul 73). Numărul acestor bănci se află într-o continuă scădere, de la 1406 instituții (în 1925) la 491 (în 1938) și doar 50 (la sfârșitul anului 1998). Cota lor în totalul activelor operațiilor interne ale băncilor germane este de sub 1%. 1.2.2. Băncile de economii Prima bancă de economii a fost înființată în anul 1801 în Göttingen, după ce băncile private de economii au suferit pierderi importante cauzate de războaiele avute cu Napoleon. În anul 1838 independența celor 234 de bănci de economii prusace a fost suprimată printr-un act încheiat în Prusia, ele fiind subordonate regimului de guvernare local. La începutul secolului XX, în urma unor dezvoltări similare, în celelalte regiuni ale Germaniei existau 2700 de instituții publice. Pentru a nu se confrunta cu o îndatorare excesivă a guvernărilor locale, la începutul crizei economice din 1929, băncile de economii au primit statutul de autonomie în anul 1931. A fost introdusă obligaţia de garanţie (Gewährtiägerftung) care susţinea entităţile publice fondate fără restricţii, deci servea ca garanţie pentru creditorii terţiari. Anstaltslast (obligaţia susţinerii) dă băncilor de economii posibilitatea de a îndeplini obligaţiile lor financiare în orice moment, eliminându-se sincopele acestora. Structurile lor de conducere sunt asemănătoare cu cele ale băncilor comerciale. Comitetul executiv prezintă rapoarte unui comitet supervizor numit Vewaltungsrat. Acesta este alcătuit din entitatea fondatoare ca și proprietar al băncii (în proporție de două treimi), iar o treime este aleasă de angajați. În cadrul sistemului bancar german există 7 bănci publice de economii independente, care au statut autonom, nemaifiind nevoie să apeleze la garanţiile statului. Cea mai mare bancă de economii din Germania este Hamburger Sparkasse (Haspa), şi totodată o instituţie financiară de top în regiunea economică locală.

3

Băncile de economii au în alcătuirea sa 11 asociaţii regionale de credit public şi pentru construcţii (cota de piaţă în 2000 era de 34%), 8 companii de leasing (21 %), 2 companii de factoring (17%), 37 de companii publice de asigurări (asigurări de viaţă 10%) şi 75 de companii de riscuri. Landesbanks este considerată garanția acestor bănci de economii fiind asigurată de asociația regională a caselor de economii. Acestea îndeplinesc următoarele funcții majore :  sunt bănci regionale şi deţin competenţe în asigurarea tranzacţiilor financiare de toate tipurile;  asigură echilibrarea între casele aceluiaşi land;  practică credite imobiliare şi industriale, precum şi tranzacţii financiare internaționale În prezent funcționează ca niște bănci centrale pentru băncile de economii din regiunea lor, furnizându-le lichidătăți. În anul 2008, existau 10 asemenea instituții. Băncile de economii au în alcătuirea sa 11 asociaţii regionale de credit public şi pentru construcţii (cota de piaţă în 2000 era de 34%), 8 companii de leasing (21 %), 2 companii de factoring (17%), 37 de companii publice de asigurări (asigurări de viaţă 10%) şi 75 de companii de riscuri. 1.2.3. Băncile cooperatiste Au fost înfiinţate la începutul secolului al XIX-lea ca urmare a problemelor cu care se confruntau fermierii şi meseriaşii germani, cauzate de felul în care bancherii privaţi îşi desfăşurau activitatea. Pentru a contracara aceste dificultăți, din anul 1850, au apărut cooperativele de credit (Kreditgenossenschaften). Germania este prima țară în care au apărut primele cooperative de credit. În anul 1972 a fost constituită Asociaţia germană a Volks şi Raiffeisenbanks, prin unirea tuturor cooperativelor de credit din Germania, având caracteristici structurale asemănătoare cu Asociaţia germană a băncilor de economii. Aceasta era formată din cooperative de credit primare care ofereau servicii bancare „en detail” pieţelor locale. Băncile cooperatiste cuprind în structura lor și două bănci ipotecare, o companie de leasing, o companie de asigurări, o asociație de credit și construcții, o companie de investiții,

4

cu fonduri de aproximativ 65 de miliarde de Euro și o cotă de piață de 17,5% la sfârșitul anului 2003. Acest grup de bănci cooperatiste au un capital de 920 miliarde de euro și un număr de 30 milioane clienți, întrecând DeutscheBank. 1.2.4. Băncile speciale Sistemul bancar german mai are în componența sa și circa 22% bănci speciale. Controlul acestora era realizat în proporție de 15% de 31 bănci ipotecare, patru dintre ele fiind bănci ipotecare publice, dintre care numai Westdeutsche Immobilienbank (locul 62) apare pe lista cu cele mai bune 100 de bănci din Germania. Totuși șapte bănci ipotecare private se află în primele 30 de bănci din Germania. Către finalul anului 2001 subsidiarele bancare ipotecare ale Deutsche Bank (Eurohypo), Dresdner Bank (DeutscheHypothekenbank) și Commerzbank (Rheinhyp) s-au unit pentru a forma cea mai mare bancă ipotecară din Germania cu o cotă de 25% din piața ipotecară germană, având un capital de 240 de miliarde de Euro, fiind astfel în topul primelor zece bănci din Germania. În anul 1995 o dată cu apariția așa numitelor Jumbo-Pfandbriefe, piața germană a înregistrat un profit semnificativ. În Germania există 16 bănci cu funcţii speciale care se aseamănă prin faptul că acordă împrumuturi persoanelor fizice, întreprinderilor şi pentru proiecte guvernamentale. În

structura

băncilor

speciale

din

Germania

întâlnim

următoarele

bănci:

Industriekreditbank, AKA Ausfuhrkreditgesellschft, Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW).

1.3. Indicatori de apreciere 1. Indicatori de măsurare a gradului de dezvoltare Gradul de concentrare a sistemului bancar german este redus, la finalul anului 2008, primele cinci bănci înregistrând 22,7% din total active. Astfel, se constată că Indicele Herfindahl-Hrischman (IHH) a înregistrat o valoare de 191, ceea ce indică că avem un sistem bancar puternic competitiv.

5

2. Indicatori de structură ai sistemului bancar german în anul 2008

Tipuri de bănci

Număr

Active medii /

Active (mlrd. euro)

bancă (mlrd. euro)

Primul pilon : 272

2.530.694

9.304

5

1.520.699

304.140

Bănci regionale sau alte bănci comerciale

164

809.667

4.937

Sucursale ale băncilor străine

103

200.328

1.945

448

2.682.317

5.987

438

1.619.614

3.698

10

1.062.703

106.270

1.206

953.579

791

1.204

290.725

241

2

662.854

331.427

62

1.926.638

31.075

Bănci ipotecare

20

826.572

41.329

Asociații pentru împrumuturi și construcții

25

188.984

7.559

Bănci cu funcții speciale

17

911.082

53.593

1.988

8.093.228

4.071

bănci comerciale Bănci mari

Al doilea pilon : bănci de economii Bănci principale de economii Landesbanks Al treilea pilon : bănci cooperatiste Principalele instituții cooperatiste Bănci centrale cooperatiste Al patrulea pilon : bănci speciale

TOTAL

Sursa : Bundesbank (2008)

1.4. Tendințe ale sistemului bancar Cea mai mare criză financiară din ultimele opt decenii a zdruncinat fundamentele sistemului bancar internaţional. În urma acesteia reputaţia băncilor este distrusă, încrederea este pierdută, industria impune sarcini speciale. Reputaţia unei bănci este cel mai valoros activ, chiar dacă aceasta nu apare în bilanţ. Ea crește sau scade numai cu o bună guvernare corporativă şi o cultură de management orientat spre principiu. Fundamentală pentru succesul afacerii este reputaţia, care în cele din urmă este o relaţie directă cu clienții. Băncile luptă, prin urmare, pentru a recâştiga încrederea pierdută şi pentru a satisface nevoile clientului. 6

Deci o tendință a sistemului bancar este de a plasa clientul în centrul atenţiei. Criza creditelor începe sa dispară. Potrivit Institutului Ifo pentru Cercetare Economică, "constrângerile de credit pentru industrie", în februarie 2011, au scăzut la 23,6%, față de 44,3% în decembrie 2009. Aceasta este o tendinţă pozitivă pentru companiile mari, mijlocii cât şi mici deopotrivă. Se pare că de multe ori se pierde din vedere că există o limită a capacităţilor băncilor. Prin aglomerarea cerinţelor mai noi de reglementare a riscului bancar, misiunea sa de bază, şi anume pentru a finanţa economia, nu mai este în măsură să îndeplinească. Astfel băncile nu pot servi clienţii lor. Băncile sunt obligate să-și mărească capitalul său de bază în mod semnificativ pentru a acoperi aceste cereri de finanțare. Cea mai mare bancă germană, de exemplu, a crescut în octombrie 2010, capitalul social la dimensiuni considerabile, veniturile brute obţinute de la plasarea de noi acţiuni sa ridicat la 10,2 miliarde euro. Cu toate acestea, cererile de finațare trebuie să fie bine verificate din punct de vedere al riscurilor sistemice.

2. Bancă Naţională a Germaniei Bundesbank

2.1. Istoric Bundesbank a fost înfiinţată în anul 1957 ca succesoare a băncii Deutscher Länder Bank,cu sediul la Frankfurt reuşind prin Banca Centrală Europeană(1999) având preşedinte pe Axel A. Weber,menţinând la nivel naţional 9 sedii centrale şi 47 de filiale având un total de angajaţi de 9822. Deutsche Bundesbank acţionează ca Bancă Centrală pentru Republica Federală Germania,astăzi făcând parte din Sistemul European al Băncilor Centrale. Banca naţională a Germaniei (Reichsbank) a fost înfiinţată pe 1 ianuarie 1876 şi a încetat să existe în 1948, originile regăsindu-se în banca centrală a Prusiei,iar primul ei predinte a fost Hermann von Dechend. În anul 1871 a avut loc unificarea Germaniei,31 de bănci centrale funcţionau pe teritoriul său,iar dintre aceste bănci şi-au continuat existenţa până în anul 1914. Germania a fost implicată în două războaie mondiale dat fiind faptul că istoria băncii 7

centrale germane a fost una continuă. A emis o monedă stabilă care poartă numele de Goldmark până în primul război mondial,dar după acest război moneda a început să-şi piardă din valoarea sa. În anul 1924 a avut loc baterea unei noi monede numită Reichsmark de către banca centrală Reichsbank,dar acest lucru durând doar până în anul 1948. După încheierea celui de-al doilea război mondial, rezervele disponibile dinaintea începerii conflictului şi sistemul bancar german se aflau într-o situaţie precară,acest lucru era determinat de jafurile numeroase produse (Jaful de la Reichsbank fiind catalogat că fiind cel mai mare jaf din istorie). În anul 1990 Germania a fost divizată în două şi anume în: Germania de Vest şi Germania de Est. În Germania de Vest a fost adoptată de către băncile de stat o politică monetară capitalista-Landesbanken iar mai târziu fiind adoptată şi de banca centrală Deustche Bundesbank, iar în Germania de Est, băncile centrale au fost unite cu Staatsbank der DDR asea cum se întâmplă de fapt în toate ţările socialiste. Istoria băncii centrale germane se leagă cu istoria monedei germane în perioada anilor 1848-1957. După ce vechea monedă şi-a pierdut din valoare în urma războiului,a fost supusă unor reforme aplicate în zona vestică de ocupaţie şi Berlinul de Vest, fiind înlocuită cu moneda Deutschemark.Consiliul Central Bancar Zentralbankrat pentru sistemul bancar din Germania a fost corpul suprem luând că model organigrama băncii germane Länder. Atribuţiile îndeplinite de consiliu erau asemănătoare cu cele ale Consiliului Guvernatorilor fiind determinată politica monetară şi stabilirea rezervelor minime obligatorii, desfăşurându-şi activitatea independent. La data de 26 iulie 1957 se înființează o bancă care este responsabilă cu rezultatele biletelor de bancă şi ale monedei, prin adoptarea actului Bundesbank, băncile Länder devenind ca subordonate regionale ale Bundesbank, păstrându-şi titlu de bancă centrală Landeszentralbank. Un bord de directori din Frankfurt împreună cu preşedinţii băncilor centrale Länder au organizat

Consiliul

Bancar

Central,de

deciziile

acestuia

erau

răspunzător

directoratul.Directoratul fiind format din preşedintele şi vice-preşedintele Bundesbank împreună cu alţi 6 membri.Băncile Länder îşi desfăşurau în mod independent activitatea în regiunile lor teritoriale. La data de 18 mai 1990 după căderea Zidului Berlinului a fost creată o uniune socială, monetară şi economică între cele două foste republici,democrată şi cea federală,fiind legalizată pe teritoriul Germaniei Deutschemark. 8

Odată cu Tratatul de la Maastricht,din anul 1993, s-a transferat la Sistemul European al Băncilor Centrale responsabilitatea naţională pentru politica monetară,în care au fost cuprinse Băncile Naţionale Centrale ale statelor Uniunii Europene şi Banca Centrală Europeană.

2.2. Obiectivele Băncii Centrale Germane Banca Centrală Germană îşi doreşte a reduce personalul cu alte 800 posturi pe următorii cinci ani, deoarece doreşte transferarea sectorului privat pe mai multe responsabilităţi în ceea ce priveşte activităţile de mânuire şi producţie a bancnotelor, precum şi a intensifica activităţile sale principale în politica monetară şi supravegherea bancară. Banca centrală va anunţa ca va stabili „criterii mai concrete şi mai transparente” cu privire la bonusurile care pot fi acceptate de staful său. Operaţiunile de verificare a plăţilor precum şi cele de elaborare a noilor standarde vor fi realizate de departamentul de audit intern al băncii şi de un consultant în materie de etică.

2.3. Funcţiile Sistemului bancar German Sarcinile băncii Bundesbank sunt prevăzute în Bundesbank Act (Bundesbankgesetz)şi în tratatul EC. Principalele funcţii ale Bundesbank sunt: 1. Asigurarea stabilităţii preţurilor şi implementarea măsurilor prevăzute de politica monetară în Germania; 2. Supravegherea şi crearea condiţiilor de dezvoltare a sistemului monetar şi financiar internaţional; 3. Stabilitatea sistemului de plăţi; 4. Oferta de lichidităţi; 5. Sarcini de supraveghere bancară 1. Stabilitatea preţurilor şi implementarea măsurilor prevăzute de politica monetară în Germania Deoarece face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC), Bundesbank este implicată în menţinerea stabilităţii preţurilor. Cei care decid asupra politicii monetare ce urmează să fie aplicată în zona euro sunt preşedintele băncii şi membrii Consiliului

9

Guvernator BCE. Bundesbank trebuie să facă cunoscute cetăţenilor germani toate deciziile luate, putând totodată să discute cu Guvernul Federal despre problemele importante ce vizează politica monetară. 2. Supravegherea şi crearea condiţiilor de dezvoltare a sistemului monetar şi financiar internaţional Pentru a se realiza mandatul stabilităţii, într-o strânsă legătură de stabilitatea monetară, există necesitatea de un sistem financiar şi monetar naţional şi modern stabil. Bundesbank are o altă sarcină importantă: supravegherea şi crearea condiţiilor necesare penttru dezvoltarea sistemului monetar şi financiar internaţional. Banca este participatoare la o serie de forumuri europene şi internaţionale, cum ar fi : Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare( OCED), Comitetul Financiar şi Economic al UE, Forumul Stabilităţii Financiare (FSF) şi altele. Bundesbank îndeplineşte sarcina de a contura reglarea pieţei financiare, în dificultăţile legate de crearea condiţiilor de dezvoltare a sectorului garanţiilor şi rezervelor de schimb şi în promovarea ţării ca un centru financiar. În anul 2004 Bundesbank a fost implicată în diferite proiecte asemănătoare cu ţările candidate la UE. Ea şi-a utilizat expertizele referitoare la politica monetară pentru a oferi consultanţă, în domeniul construcţiei şi dezvoltării sistemelor de bănci centrale moderne, mai multor ţări. 3. Stabilitatea sistemului de plăţi Contribuind la stabilirea sistemului de plăţi, Bundesbank oferă un sistem de plăţi de valoare ridicată care îmbraca forma RTGSplus TARGET, transformând plăţile în euro pe teritoriul Europei. De asemenea Bundesbank promovează sistemul de plăţi „en detail”complementar şi competitiv, şi supraveghează sistemele de plăţi şi garanţii naţionale şi internaţionale pentru a menţine stabilitatea financiară a sistemului. 4. Oferta de lichidităţi Responsabilă cu administrarea fondurilor monetare germane, Bundesbank trebuie să asigure calitatea ridicată a bancnotelor, adoptarea de măsuri eficiente pentru a bloca falsificarea acestora şi scoaterea imediată din circulaţie a banilor falşi. Potrivit articolului 106 din Tratatul EC şi art. 16 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale, băncile centrale din Eurosistem deţin dreptul de a emite bancnote euro că monedă legală; drept stipulat în secţiunile 3 şi 14 ale Actului Bundesbank. Prevederile şi deciziile luate de Consiliul Guvernator al BCE (art.12 din Statutul SEBC) evidenţiază şi obligaţiile pe care Bundesbank trebuie să le îndeplinească: 10

- să asigure uşor fonduri monetare; - să asigure că bancnotele puse în circulaţie nu sunt deteriorate; - să reducă ameninţarea falsificării bancnotelor; - să asigure identificarea din timp şi eliminarea banilor falşi; - să furnizeze o structură independentă pentru calitatea asigurării şi protecţia acordurilor pentru a face faţă la blocajele ciclurilor monetare(prin planificarea evenimentelor posibile şi a crizelor). 5. Sarcini de supraveghere bancară Bundesbank ajută la asigurarea viabilităţii funcţionale a serviciilor financiare şi de creditare ale instituţiilor germane, contribuind la stabilitatea sistemului financiar.Noul Acord Basel Capital stabileşte cerinţe stricte referitoare la aceste servicii atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Bundesbank trebuie să analizeze cu atenţie rapoartele de audit şi să menţină limita de creditare la împrumuturile de peste 1,5 milioane de euro, să ajute la elaborarea

unei legislaţii prudentiale care să asigure un cadru de reglare orientat spre

stabilitate. Departamentul de statistică a Bundesbank prin intermediul datelor statistice oferă atât bază fundamentală în luarea deciziilor cu privire la politica monetară cât şi pe cea în supravegherea bancară şi în cercetarea economică. Alte atribuţii/funcţii pe care Bundesbank le are: - administrarea rezervelor valutare ale Germaniei; - adiministrarea a unei părţi din rezervele de valută ale BCE în locul acesteia şi în acord cu cadrul legal al BCE; - acordarea de servicii gratuite sectorului public; - îndeplinirea sarcinilor care vizează rezervele statutare şi reglementări.

2.4. Instrumentele folosite Ca instrumente ale politicii monetare utilizate, Bundesbank îşi realizează politica monetară prin controlul refinanţării celorlalte bănci, prin operaţiuni de open-market şi prin aplicarea rezervei minime obligatorii. 1 Refinanţarea celorlalte bănci se realizează prin rescontare, lombardare şi participarea la piaţa monetară.Rescontarea reprezintă principala cale de refinanţare, însă fiecare bancă are un plafon de rescontare, stabilit anual de banca centrală în funcţie de resursele sale proprii şi

1

ZAPODEANU DANIELA,op.cit.,p.180s.u.

11

de creditele acordate economiei. Peste acest plafon,băncile vor apela la alte modalităţi de refinanţare,cum ar fi creditul lombard, cu un cost mai mare decât taxa de rescont, sau creditele obţinute de pe piaţa monetară. Operaţiunile de open-market au căpătat amploare în ultimii ani, deoarece iniţial banca centrală nu putea deţine titluri publice, pentru a evita finanţarea deficitului statului. Flexibilitatea utilizării „open-market”-ului a făcut din acesta instrumentul privilegiat al Bundesbank. Variaţia coeficientului de rezervă minimă obligatorie a fost mult utilizată atât pentru supravegherea lichidităţii bancare, cât şi pentru a descuraja depozitele ne-rezidenţilor. Lipsa de flexibilitate a acestui instrument, practic imposibilitatea utilizării sale în reglajul fin al masei monetare, a determinat banca centrală să se îndrepte spre alte instrumente de politică monetară(„open-market”). Funcţia principală a sistemului de rezervă obligatorie este de a stabiliza ratele dobânzii pe piaţa monetară şi de a extinde lipsa lichidităţii structurale din sistemul bancar.2 Facilităţi de depozitare: facilitate de creditare marginală şi facilitate de depozitare cu scopul de a promova sau absorbi lichiditate până în ziua de creditare următoare.

3. Bănci reprezentative

3.1. Introducere Deutsche Bank este o bancă universală, specializată cu comerțul exterior în Berlin și a fost înființată în ianuarie 1870, având sediul în Frankfurt, Germania. Statutul băncii a fost adoptat pe 22 ianuarie 1870, iar pe 10 martie 1870, guvernul prusac a acordat o licență bancară, acesta punând mare accent pe afacerile străine. Deutsche Bank are peste 100.000 de oameni în 74 de țări din Europa, America, Asia și piețele emergente, având un capital propriu de 49.2 miliarde de euro și venituri de 28.57 miliarde de euro și este una din cele patru mari bănci ale Germaniei. Aceasta are birouri în marile centre financiare cum ar fi : New York, Londra, Frankfurt, Moscova, 2

Politica Monetara a Bancii Centrale Europene, Frankfurt 2008

12

Paris, Amsterdan, Toronto, Singapore, Hong Kong, Tokyo, Sydney și Mumbai. Președintele consiliului de administrație al băncii este Josef Ackermann până în 2013, iar președintele consiliului de supraveghere este Clemens Borsig.

3.2.Istorie Banca a jucat un rol foarte important și în dezvoltarea industriei de inginerie electrică în Germania, câștigând un punct de sprijin puternic în oțel și fier. În a doua jumătate a anilor 1890, banca a marcat începutul unei noi perioade de expansiune, acesta formând alianțe cu marile bănci regionale. Pentru Deutsche Bank, propriile sucursale erau la acea vreme o raritate, singura filială fiind cea din Frankfurt în anul 1886 și ramura din Munchen din 1892. În 1919-1933, imediat după război, a fost un timp de lichidări unde au pierdut cele mai multe active externe, fiind obligată să vândă alte exploatații. De asemenea Deutsche Bank a jucat un rol semnificativ în stabilirea companiei de producție de film, UFA, și fuziunea dintre Daimler și Benz. În 1937 numele revine la cel de Deutsche Bank. Institutul de istorie al Deutsche Bank îndeplinește funcții strâns legate de cercetarea istoriei băncii. În anul 1961, banca a menținut propriul istoric în arhivă, iar toate materialele de arhivă din perioada de dinainte de 1945 sunt deschise publicului. În 1970, banca a continuat cu extinderea internațională, deschizând noi birouri in locații noi, cum ar fi Milano, Moscova, Londra, Paris și Tokyo. Cea mai recentă publicare (toamna anului 2004), scrisă de Lothar Gall, Universitatea din Frankfurt, este o biografie a lui Hermann Josef Abs (1901-1994), care a fost purtătorul de cuvânt al băncii de consiliul de administraţie, de mai mulţi ani.3

3.3. Produse și servicii Banca Deutsche Bank oferă produse și servicii

pentru persoane juridice și

instituționale, împreună cu clienții privați și de afaceri. Serviciile băncii includ vânzările de tranzacționare și inițiere de datorii și capitaluri proprii, fuziuni și achiziții, de gestionare a riscurilor de produse cum ar fi derivate, gestionarea averii, servicii bancare cu amănuntul, de administrare a fondurilor și de tranzacții bancare.

3

http://www.deutsche-bank.de/index.htm 13

Deutsche Bank a fost transformată în ultimii cinci ani, evoluând de la o organizaţie germano-centrică, care a fost renumită pentru prezenţa sa de retail şi comercială la o bancă de investiţii la nivel mondial, care se bazează mai puțin pe pieţele sale tradiţionale de rentabilitate. Anul

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

Venitul net

5,0

-3,9

6,5

6,1

3,5

2,5

1,4

Venituri

28,0

13,5

30,7

28,5

25,6

21,9

21,3

Rentabilitatea capitalului propriu

18%

29%

30%

26%

16%

1%

7%

Dividende

0,75

0,5

4,5

4

2,5

1,7

1,5

SURSA: http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|ro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Deutsche_Bankhttp

După cum observăm în tabelul de mai sus, cea mai ridicată rentabilitate a capitalului a fost în anul 2007 de 30 %. Corporativa de Investiţii şi Banca Grupului Division (CIB), este responsabilă de : vânzări şi de tranzacţionare a titlurilor de credit şi de capital, instrumente financiare derivate şi alte produse inovatoare. CIB este împărţită în două divizii: Corporate Banking & Securities şi Global Transaction Banking. 1. Corporate Banking & Securities Corporate Banking & Securities cuprinde pe pieţele mondiale şi Corporate Finance, şi se referă la Deutsche Bank de iniţiere, de vânzări şi tranzacţionare a valorilor mobiliare de consultanţă şi M & A afaceri, împreună cu alte activităţi de Corporate Finance. 2

Global Transaction Banking

Global Transaction Banking se ocupă cu numerar de management, de compensare, de finanţare comercială, de servicii de încredere şi de valori mobiliare. Principalii competitori ai băncii Deutsche Bank sunt: UBS AG, Fortis, BNP paribas, Citigroup.

14

4.1. Introducere Commerzbank face parte din una dintre cele patru mari bănci universale ale Germaniei şi este a doua ca mărime, după Deutche Bank şi una dintre cele mai importante din Europa. A fost fondată pe 26 februarie 1870 de către bancherii şi comercianții individuali din Hamburg şi are sediul în Frankfurt, Germania. Banca are mai mult de 60 de locații în peste 50 de țări şi deserveşte aproximativ 14 milioane de locuințe şi un milion de afaceri şi clienți din întreaga lume. Are peste 1200 de sucursale şi cea mai extinsă rețea de filiale( Eurohypo, Bank Forum, Dresdner Bank), bănci private germane și numeroase birouri de sucursale în UE și Europa, și anume în : Londra, Luxemburg, Polonia, Spania, Elveția. Commerzbank deține de asemenea reprezentanțe și în exploatațiile comerciale și diferite centre financiare din Asia și America. Banca are peste 59000 angajații, iar valoarea capitalului propriu este de 28,66 miliarde de euro și profit de 1,430 miliarde de euro. Președintele consiliului executiv al băncii Commerzbank este Martin Blessing, iar președintele consiliului de supraveghere este Klaus Peter.

4.2. Istorie După fuziunea cu Berliner Bank, sediul s-a mutat la Berlin în 1905, iar după al doilea Război Mondial, sediul s-a mutat la Düsseldorf şi, în 1958 la centrul financiar al Germaniei, Frankfurt. Turnul Commerzbank (proiectat de arhitectul britanic Norman Foster) a fost primul zgârie-nori din Europa având o înălţime de 259 de metri. Acesta a fost proiectat de Foster & Partners, cu Arup şi Krebs & Kiefer, J. Roger Preston cu P & O Petterson Ahrens, Schad & Hölzel. Construcţia clădirii a început în anul 1994 şi au avut nevoie de trei ani pentru afinaliza. Prin cooperarea cu Allianz, Commerzbank are cel mai important partener în domeniul asigurărilor şi pensiilor. Acest lucru oferă clienţilor acces la produse mai noi şi mai atractive.

15

Allianz Global Investors, unul dintre cei mai importanţi furnizori de produse de gestionare a activelor, oferă clienţilor produse în domeniul de capital şi de investiţii. Alte repere includ fuziunea cu banca germană privată de la Magdeburg, în 1920, iar criza bancară la începutul anului 1932 a ordonat statului de a fuziona cu Barmer Bank-Verein Hinsberg, Fischer & Co din Dusseldorf. În anii 50 şi 60 s-au intensificat afacerile băncii Commerzbank cu clienţii privaţi şi a construit o reţea de sucursale la nivel national. Cam în acelaşi timp, a început extinderea într-o companie internationala. 4

4.3. Produse și servicii: În cadrul băncii Commerzbank, clienții beneficiază de o gamă tot mai largă și atractivă de produse și servicii de consultanță, acesta fiind un partener pe termen lung care combină expertiza a două case de sub un singur acoperiș. Clienţii privaţi şi persoanele juridice reprezintă pilonii de bază ai companiei. Scopul băncii este dialogul permanent cu clienţii. Ascultă cu atenţie nevoile clienţilor şi ştie cum să le ofere ceea ce îşi doresc. Oferă toate tipurile de fonduri de investiţii, de pensii şi de produse imobiliare, mai oferă şi un serviciu universal bancar standard, şi carduri de credit MasterCard, Visa. În plus, oferă clienţilor un cont bancar gratuit, o gamă largă de produse şi servicii, concepute pentru a le satisface nevoile reale, individuale. Acesta combină compania cu o expertiză distinctivă şi de gestionare a activelor, cu o finanţare cuprinzătoare şi structurarea know-how prin: produse de invesții, echipamente de leasing și structura investițiilor. 1. Cash Services - Mutarea banilor şi a Valorilor Mobiliare 

Cont:

Commerzbank oferă menținerea de conturi în euro și alte monede având caracteristici flexibile și competitive de calcul a dobânzii. În plus banca oferă o întreagă gamă standard SWIFT de declarații și mesaje în raport cu cererea, orientată către un înalt nivel de flexibilitate și lichiditate pe termen scurt. 

Comerciale de plată:

Commerzbank oferă servicii complete pentru toate plățile comerciale, bazate pe un sistem de procesare amplu și foarte productiv, dar și o rețea extinsă la nivel mondial care cuprinde este 6000 de instituții financiare cu participare directă în toate sistemele mari de compensare euro și 3000 de conturi în registrele proprii. 4

http://en.wikipedia.org/wiki/Commerzbank 16



SEPA:

Multe instituții financiare în SEPA au câștigat foarte mult folosind servicul SCT (transfer de credit SEPA), oferind posibilitatea de a realiza economii prin intermediul noilor instrumente SEPA. 

CEC:

Commerzbank oferă produse excelente în scopul de a reduce cheltuielile clienților, împreună cu procedurile simplificate și rapide a disponibilității fondurilor. Acesta oferă servicii de colectare cec, având la bază o experință și expertiză completă 

Plata care să permită activarea:

Commerzbank oferă serviciul de participare indirectă în următoarele sisteme de compensare euro:  ca succesor al RTGS plus TARGET  EBA pentru instituții situate în UE/SEE 

Clearing:

Commerzbank accesează toate sistemele de compensare euro : EBA, TARGET 2, și menține mai mult de 3000 de conturi în registrele sale. 

Custodie:

Commerzbank oferă cunoașterea pieței germane și a cadrului de reglementare prin pachetul de produse foarte complexe. Elementele cheie ale serviciului custodie sunt:  un set de servicii legate direct de manipularea de valori imobiliarea private  un set de produse cu valoare adaugată amestecate și flexibile pentru satisfacerea cerințelor clienților 2. Produse bancare- creșterea datoriei: 

Credite sindicalizate

Commerzbank oferă tipuri individuale de credite sindicalizate, precum și un serviciu complet de tranzacții. Centrele principale se află în Europa, Asia și America de Nord, unde specialiști în vânzări, analiști de cercetare sunt la dispoziția clineților. 

Finanțe islamice

Prin prezența bănci în Dubai, Cairo, Beirut, Istanbul, Singapore, precum și relația de lungă stabilitate cu instituțiile financiare din zonă, oferă o expertiză și o manipulare profesională a tranzacțiilor de afaceri ale clienților cu privire la țările islamice.

17

3. Piața produselor: 

Piața monetară

Piața monetară oferă o varietate de produse care permit lichiditatea și cuprind soluții de depozite și facilități de creditare în aproape toate monedele de pe piața cu scadențe de peste un an. În plus aceasta oferă și un instrument de tranzacționare pe internet care permite realizarea tuturor tranzacțiilor de bani pe piața online, 

Metale prețioase

Commerzbank cooperează de foarte mult timp cu rafinăria Argor-Heraeus SA, aceasta fiind una din primele 3 bănci la nivel mondial cu lingouri care se bucură de o poziție unică pe piața internațională, deoarece metalele prețioase precum aurul, argintul, platina și multe altele au fost întotdeauna luate în considerare elemente bune pentru invesții. 5

5. Concluzii Concluzia ce poate fi trasă din cele expuse mai sus cu privire la sistemul bancar german şi la Bundesbank este aceea că prin natura operaţiilor pe care le desfăşoară, băncile germane sunt considerate ca fiind etalonul de bancă universală deoarece ceea ce a diferenţiat sistemul bancar german de celelalte sisteme bancare a fost, în special, complexitatea sa structurală şi puterea băncilor sale. Dat fiind numărul mare de bănci şi oficii bancare, Germania era, şi încă mai este una dintre cele mai puternice economii “bancare” din lume.

5

https://www.commerzbank.com/en/hauptnavigation/institutions/products_services/products_s ervices.html 18

Bibliografie  Căpraru, Bogdan, Activitatea bancară- Sisteme, operațiuni și practici, Editura C.H.Beck, București, 2010 ;  Chirleșan, Dan, Metodele acțiunii bancare și gestiunea finanțelor publice vol.II, Editura Universitații Alendru Ioan Cuza, 2008 ;  Cristi Spulbăr, Management bancar,ediţia a doua, Editura SITECH,Craiova,2008     

http://www.bundesbank.de/download/presse/reden/2011/20110119.dombret.php http://www.die-bank.de/ http://fhdd.opus.hbz-nrw.de/volltexte/2009/511/pdf/FHD_FB7_Ausgabe8.pdf http://forstudent.home.ro http://www.bundesbank.de

 https://www.commerzbank.com/en/hauptnavigation/institutions/products_services /products_services.html  www.deutche-bank.de 

www.commerzbank.com