Sistemul Bancar Islamic Vs Eropean [PDF]

Zitiervorschau

Sistemul Bancar European Versus Islamic Coordonator:

Lect. Univ. Dr. Mociar-Coroiu Sorina Student:

Berinde Teofil

Sistemul Bancar Islamic Apărut aproximativ în anii ’70, sistemul financiar islamic a avut ca obiectiv dezvoltarea unor servicii bancare şi produse financiare compatibile cu prevederile coranice. Noile perspective bancare eliminând principiul bazat pe dobândă şi propunând totodată un nou model bancar islamic bazat pe principiul „dobândă liberă”, adică fără practicarea oricăror dobânzi la împrumuturi şi depozite. Înființarea primei bănci care avea să pună în practică această idee de fără dobândă a avut loc în Egipt în 1963, fiind considerat începutul oficial al activităților bancare islamice . În 1974, Organizația Țărilor Islamice (OIC) a înființat o bancă islamică numită Banca de Dezvoltare Islamică (BID), al cărei obiectiv era de a promova dezvoltarea economică în țările musulmane și de a oferi fondurile pentru dezvoltare în conformitate cu regulile Sharia.

Sisteme bancare fondate Până la sfârșitul anilor 1970, în lumea musulmană au fost fondate mai multe sisteme bancare:

-

prima bancă comercială privată fiind în Dubai în 1975

-

Pakistanul, Iranul şi Sudanul au abolit principiul activității băncilor bazat pe dobândă, în favoarea sistemului bancar islamic.

în Sudan în 1977 în Bahrain (banca islamică Bahrain) în 1979 (Institute of Islamic Banking and Insurance, The Islamic Banker).

Totodată, o parte din băncile vestice, au început să ofere produse şi servicii bazate pe legea islamică.

Situația băncilor islamice azi Astăzi lumea numără peste 300 de bănci islamice în peste 70 de țări.

Cu excepția țărilor islamice, acestea putând fi găsite în următoarele părți ale lumii: Australia, Bahamas, Danemarca, Franța, Irlanda, Luxemburg, Germania, SUA, Elveția, Marea Britanie, precum și Albania și Bosnia și Herțegovina În țările musulmane există astăzi sisteme bancare duble, și anume sistemele care cuprind atât BC cât și BI. Un exemplul este dat de Emiratele Arabe Unite, unde banca a fost înființată la Dubai în 1973 (Dubai Islamic Bank) În întreaga lume există azi aproximativ 43 de bănci islamice, estimându-se că ar exista în jur de 250 instituții financiare islamice, care operează în mai mult de 48 de țări, activul total al acestora având o valoare între 200-250 miliarde USD. În termeni globali, activitatea băncilor islamice este redusă. Astfel, câteodată aceasta a crescut până la rata de 10% pe an, având o pondere de aproximativ 10% din PIB-ul global.

Principii și fundamentale ale sistemului bancar islamic Rădăcinile sistemului bancar islamic se regăsesc în Mitghmar Egypt Savings Association. Înființată în 1963, asociația oferea conturi de depozite care erau păstrate conform principiilor islamice. Această Asociație a fost naționalizată, fuzionând mai apoi cu Nasser Savings Bank. Mitghmar Savings Association ilustrează faptul că islamul acceptă ideea de nevoie pentru o intermediere financiară, însă respinge pe cea de percepere a dobânzii. Principala caracteristică a sistemului bancar islamic este reprezentată de absența ratelor dobânzilor la depozite şi împrumuturi. Principiile financiare ale islamului fiind însă extinse dincolo de aplicațiile bancare. În esență, acesta țintește să elimine exploatarea și să stabilească doar o societate bazată pe aplicarea legii islamice ("Shari'ah") în operațiile băncilor și ale altor instituții financiare.

Considerente ale sistemului bancar islamic Băncile islamice prezintă câteva contraste în activitatea lor, în comparație cu activitățile standard ale băncilor convenționale. Problema fundamentală în ceea ce priveşte activitatea băncilor islamice, este cea legată de rolul dobânzii. Conform unor statistici, aceste bănci atrag 40-50% din resursele musulmanilor, putând servi ca o sursă importantă de profit pentru băncile respective. Însă aceste bănci, din motive religioase, nu percep dobânzi pentru depozite şi împrumuturi. Islamul nu este incompatibil cu capitalismul, valorile lor sunt congruente, traditiile fiind cele care intra in conflict. Principiile economiei islamice oferă un balans între capitalismul extrem și comunism, oferindu-i individului libertatea de a produce și de a crea bunăstare, dar îl împrejmuiește cu un mediu construit pe îndrumarea divinității și nu controlat de legile create de om, fiind setate astfel reguli morale și norme de comportament care cer cea mai sinceră intenție. Acest concept are un efect considerabil asupra afacerilor islamice, unde lipsa simțului de proprietate promovează simțul muncii în folosul societății, în special a celor nevoiași.

Sistemul bancar Islamic – forme de bază Pietele financiare sunt orientate dupa criterii de eficienta si profit, realizate cu metode precise de benchmarking al proiectelor si pe baza unor cunostinte solide privind cererea, riscul si solvabilitatea. Sistemul financiar islamic se sprijină pe cinci piloni:

• •

• • •

Fără dobânzi: creditele şi împrumuturile nu trebuie să aducă mari profituri, de aceea dobânzile sunt aproape de zero; Fără speculații, fără incertitudini: jocul cu bani bazat pe noroc este prohibit, la fel ca tranzacțiile cu perspective necleare;

Fără sectoare ilicite: fără investiții în sectoare criticate de legea islamica - alcool, tutun, carne de porc, pornografie… Obligativitatea de a împărți pierderile şi profiturile între părți: fie că e vorba de asociați, sau de bănci şi clienți, partajarea este obligatorie şi se face în baza unui contract inițial sau în virtutea intelegerilor ulterioare; Principiul asset-bancking: tranzacțiile financiare islamice trebuie să fie legate direct de un activ real şi tangibil, deci cu economia reală.

Contracte de bază ale sistemului bancar islamic

În general, Sistemul Bancar Islamic are la bază două tipuri de contracte și anume: de intermediere; și de tranzacții. Acestea împărțindu-se la randul lor în mai multe categorii fiecare, după cum poate fi observat în cele ce urmează.

Coontractele de intermediere: - Mudaraba – mai sunt numite şi contracte financiare de încredere. Acestea sunt considerate a fi „inima” sistemului bancar islamic. Profiturile şi pierderile sunt împărțite între toate părțile participante. - Kifala – atunci când debitorul îşi asumă responsabilitatea totală pentru datorie, obligându-se să restituie datoria către creditor, fără nici o dobândă. - Amana – acestea sunt depozite la cerere, păstrate la bancă în scopul securității. Banca garantează restituirea capitalului la cerere, dar nu plăteşte pentru acesta dobândă. - Takaful – asigurare reciprocă, bazată pe protecția colectivului.

Contracte de bază ale sistemului bancar islamic Contractele de tranzacții

Prin participare echitabila: - Musharaka, acesta fiind un acord de echitate între bancă şi unul sau mai mulți parteneri pentru a împărți riscul unui proiect investițional. Rambursările sau pierderile se determină prin intermediul procentajului cu care a contribuit fiecare parte.

Tranzacții active: - Obligațiuni pentru Finanțarea Comerțului: cele mai folosite sunt Murabaha – o formă de finanțare. Banca cumpără bunurile/serviciile şi le vinde clienților la un anumit cost, de obicei la un preț mai ridicat.

-

De obicei, rambursarea se face în rate, sau aceasta se poate amâna (Baz mu’ajal) şi nu se percep taxe pentru amânarea plății. Plata se poate face în momentul vânzării, însă livrarea se face la o dată mai târzie, cunoscută sub denumirea de Bay Salam

-

Obligațiuni colaterale: produsul principal al acestora este Ijara, reprezentat de o obținere a produselor sub forma chiriei sau a leasingului. Astfel, banca închiriază bunul sau serviciul, iar în schimb percepe o taxă.

-

O altă formă a împrumutului permis este Qard Hassana, prin care un împrumutător acordă un împrumut împrumutatului, fără a percepe dobândă, rambursarea fiind efectuată atunci când împrumutatul are posibilitate. Împrumutătorul poate percepe doar o taxă pentru a acoperi costul de administrare a împrumutului. În această categorie se pot înscrie împrumuturi personale, de sănătate şi de educație.

Organizarea conducerii sistemului bancar isalmic La nivel de organizare, ierarhia în cadrul unei bănci islamice este dată de o structură în care:

 Directorul instituției este responsabil de un Comitet de comisari, care au responsabilități similare unui Comitet de directori.

 În plus, mai există şi un Comitet de auditori, care este responsabil pentru monitorizarea financiară a băncii, şi raportează comisarilor.

 Diferența față de o bancă simplă este reprezentată de Comitetul de Supraveghere Shariah, care este guvernat de legea islamică.

Astfel, toate deciziile şi hotărârile se iau în concordanță cu prevederile legii islamice.

Un model de structură organizațională a unei bănci islamice Strucutura organizațională a băncii Muamalat, prima bancă islamică din Indonesia, în care:

• •

• •

Comitetul Comisarilor îndeplineşte rolul tradițional al Comitetului Directorilor. Câteodată, deciziile luate sunt constrânse de Comitetul de Supraveghere Shariah, care verifică ca toate propunerile şi deciziile să fie în concordanță cu legea islamică. Comitetul de Audit este responsabil pentru monitorizarea financiară, care este compus dintr-o echipă de auditori;

cel puțin un membru al Comitetului de Audit trebuie să facă parte din Comitetul Comisarilor.

Clasificarea băncilor islamice

Băncile islamice ar putea fi împărțite în trei categorii:

• băncile islamice din țările musulmane, • băncile islamice din țările occidentale (deşi aceste bănci au acelaşi principiu de funcționare precum băncile islamice din țările musulmane, totuşi ele se confruntă cu o legislație şi o cerere diferite față de băncile din prima categorie),

• băncile obişnuite care oferă doar anumite servicii islamice. Pe baza acestor categorii se vor prezenta trei, dintre cele mai reprezentative, bănci islamice:

Bănci reprezentative islamice Pe baza acestor categorii se vor prezenta trei, dintre cele mai reprezentative, bănci islamice:

•

Al Baraka Banking Group (Al Baraka Group)

Este o bancă a Bahrain Joint Stock Company listată la Bursa din Bahrein şi la NASDAQ din Dubai. Este unul dintre liderii pieții bancare islamice, agenția Standard and Poors oferindu-i pentru creditarea pe termen lung şi scurt calificativele BBB, respectiv A-3.

Al Baraka Banking Group oferă o gamă largă de servicii de retail, corporative, de investiții şi trezorerie, în strictă conformitate cu principiile legislației islamice (shari'a). Capitalul total al of ABG este de 1,5 miliarde de US $, în timp ce suma capitalurilor proprii este situată în jurul a 1,52 miliarde US $.

•

American Finance House - LARIBA

Aceasta a luat ființă în 1987 în oraşul Pasadena, California, USA. Fondatorii companiei sunt un grup de oameni de afaceri, bărbați şi femei, care cred în sistemul bancar LARIBA şi-l consideră oglindirea noțiunii de “halal” în domeniul bancar şi financiar.

•

Lloyds TSB

Este una din cele mai mari şi mai vechi bănci din Marea Britanie, dar continuă să fie o bancă care se adaptează la diferitele necesități ale celor care-i calcă pragul. Acesta este motivul pentru care ea a dezvoltat un pachet de servicii care să aibă la bază legislația islamică (Şaria) pentru acei clienți care pun accent pe etica bancară. De asemenea, a dezvoltat un parteneriat cu Shariah Baby Bond.

Sistemul bancar european În literature de specialitate se apreciazǎ cǎ principalii actori din stuctura Sitemului bancar European se clasificǎ dupa mai multe criterii,cea mai importantǎ deliminare fǎcându-se între:

• •

-

bǎncile centrale cu rol de supraveghere şi organizare a relatiilor monetarfinanciare ale statului atât pe plan întern,cât şi în raporturile cu strǎinǎtatea; bǎncile comerciale,altele decât instituțiile bancare centrale. La randul lor bǎncile comerciale clasificându-se în 2 categorii: bǎncile universale care desfǎşoarǎ toate tipurile de operațiuni bancare; bǎncile specializate care dezvolta preponderent anumite tipuri de operațiuni bancare sau îşî concentreazǎ activitatea într-un anumit domeniu.

Organizarea instituțiilor de credit

Sistemul bancar European presupune o organizare a instituțiilor de credit pe trei niveluri:

un nivel superior,la care regǎsim Banca Centrala Europeanǎ; un nivel intermediar,care include Sistemul European al Bǎncilor Centrale; un nivel inferior care include toate instituțiile de credit care oferǎ servicii persoanelor fizice şi juridice.

Diferențe și similarități ale sistemului bancar european și cel islamic Principala diferență între Băncile convenționale și cele islamice poate fi observată în:

-

distribuirea riscurilor; interzicerea interesului propriu.

Serviciile bancare islamice se bazează pe un acord între bancă și clienții săi cu privire la partajarea profitului și a pierderilor. Astfel că în domeniul bancar islamic, riscul este împărțit între bancă și utilizatorul de capital, banca fiind direct interesată de succesul unui client și participă activ la gestionarea unei companii viitoare.

În timp ce băncile convenționale, cu utilizarea dobânzilor și a diverselor instrumente pentru a asigura rambursarea împrumuturilor, se protejează de riscul investițiilor de capital. În acest fel, CB-urile transferă în întregime riscul debitorului, devenind astfel neinteresat de succesul afacerii clientului.

Diferențe și similarități ale sistemului bancar european și cel islamic Comparativ cu băncile comerciale, băncile islamice interzic:

• • • • •

•

Tranzacțiile speculative (masir) - în conformitate cu Legea Sharia, investițiile în tranzacții speculative, cum ar fi instrumentele financiare derivate, sunt considerate a fi ilegale; Interzicerea dobânzilor (Riba) - plata şi primirea de dobânzi este strict interzisă de legile islamice. Conform acestor legi, banii nu pot fi considerati o marfa, ci pot fi folosiți exclusiv ca mijloc de schimb şi măsură a valorii; Scopul economic - în timp ce scopul principal al băncilor convenționale este de a realiza investiții profitabile pe baza activelor lor, sistemul bancar islamic se orientează mai mult pe parteneriate de afaceri şi finanțarea activităților de comerț sau a proiectelor industriale; Sfințenia contractului - înainte de a aproba orice tranzacție bancară, ambele părți trebuie să se asigure că această tranzacție este în conformitate cu legile islamice; Partajarea riscurilor - spre deosebire de băncile tradiționale, băncile islamice aplică principiul "partajării contului de profit si pierdere", care presupune, că banca islamică va percepe drept recompensă un procent fix, dar va împărți atât profiturile cât şi pierderile unei afaceri cu partenerii respectivi;

Incertitudinea cu privire la termenii contractului (gharar) - legea Sharia cere o transparență completă a termenilor contractuali. Orice incertitudine cu privire la prețul, aspecte privind livrarea şi alte condiții este interzisa.

Provocări ale sistemului bancar islamic în contextul european Având în vedere acele principii religioase prin care băncile islamice funcționează, analiștii occidentali au fost sceptici cu privire la înființarea primelor BI, deoarece credeau că absența interesului în sistemul bancar ar dezactiva operațiunile bancare, susținând că o activitate bancară fără dobândă presupune:

• • • • •

cerere nelimitată de fonduri disponibile și lipsa ofertei;

Lipsa de economii, investiții nesustenabile, cu creșteri nerealizate, eșecul politicii monetare, deoarece niciun instrument de gestionare a lichidității nu ar putea exista fără o rată a dobânzii fixă, prestabilită și o scurgere de capital într-o singură direcție.

Provocări ale sistemului bancar islamic în contextul european Pe baza celor de mai sus, întrebarea care se ridică este modul în care sistemul financiar islamic și IB-urile pot efectua operațiuni bancare precum BC-urile și ce servicii (acorduri financiare) oferă clienților lor? În ciuda principiului fără dobândă, BI-urile au dreptul de a percepe taxe și comisioane pentru munca depusă. În plus, își protejează activitatea pe baza unor contracte clar definite, precum contractele financiare menționate mai sus, Mudarabah și Musharakah, acestea reprezentând cele două forme fundamentale pe care se bazează finanțele islamice, ceea ce le face cele mai frecvente în domeniul bancar islamic.

Bănci islamice înființate în cadrul U.E. În ultimul deceniu, Uniunea Europeană a devenit o piață atractivă pentru extinderea băncilor islamice, datorită potențialului său. În urma statisticilor furnizate de Institutul pentru Sistemul bancar islamic şi Finanțe, există aproximativ 14 milioane de locuitori musulmani in Uniunea Europeană, cei mai mulți dintre ei trăiesc în Marea Britanie (2,4 mil., aproximativ 2,8% din totalul populației), Franța (5,5 mil., respectiv 8% din totalul populației), Germania (4,3 mil., aproximativ 3,9% din populația totală). De asemenea, conform acestor statistici, un procent mare de musulmani, trăiesc în principal în oraşele mari ale țărilor menționate.

Cele mai mari bănci islamice sunt, în principal prezente în trei țări: Franța, Germania şi Regatul Unit:

•

• •

Regatul Unit: Banca Islamică din Marea Britanie (IBB), Banca Europeană Islamică de Investiții (EIIB) - prima bancă islamică de investitii din Europa, Bank of London & the Middle East (BLME), Securities House (UK), European Finance House (EFH);

Franța: Banca Națională a Kuweit (NBK), Banca Tejerat (TB), Banca Națională Qatar (QNB), etc; Germania: Irani Bank Sepah, KuveytTurk.

Provocări și oportunități ale Sistemului Bancar Islamic în cadrul U.E. Provocări:

-

-

Referitor la țările Uniunii Europene, principala provocare poate fi considerată reglementarea şi supravegherea corespunzătoare acestor bănci. Multe bănci islamice combină activitățile bancare comerciale cu servicii bancare de investiții, făcând supravegherea acestor instituții mai complicată. De asemenea, activitatea bancară islamică implică un nivel de risc mai ridicat comparativ cu cel al băncilor convenționale, punând unele probleme pentru autoritățile de reglementare în ceea ce priveşte adecvarea capitalului şi cerințele de transparență şi de protecție a clienților: deponenții la aceste bănci nu participă doar la profiturile băncilor, ci şi la pierderi. Spre deosebire de băncile convenționale, băncile islamice aplică alte metode de mobilizare a resurselor şi de investire, reprezentând o provocare în acest sens pentru instituțiile de reglementare.

Provocări și oportunități ale Sistemului Bancar Islamic în cadrul U.E. Oportunități Sistemul bancar islamic poate oferi bune oportunități, de asemenea, pentru sistemele financiare şi economiile din țările rezidente:

-

Mai întâi de toate, serviciile bancare islamice pot spori incluziunea socială a minorităților musulmane, care reprezintă în prezent cele mai mari minorități din Europa.

-

În plus, prezența băncilor islamice poate fi considerată un punct de atracție pentru bogăția de petrol din regiunea Golfului, şi totodată o sursă suplimentară de lichiditate şi de finanțare pentru economia națională.

-

Tot odată, prezența sectorului bancar islamic în țările occidentale poate fi privită ca o punte pentru grupurile financiare internaționale, care caută să-şi diversifice investițiile lor, în lumea islamică.

-

clienti noi, diversificarea portofoliilor lor de investiții și noi oportunități de afaceri;

noi instrumente de finanțare a activităților bancare prin cooperarea cu băncile convenționale, care oferă produse și servicii bancare de tip islamic.

Concluzii Spre deosebire de băncile europene convenționale, al căror obiectiv este de a maximiza profitul și ale cărui operațiuni de bază sunt legate de acordarea de împrumuturi, primirea de împrumuturi și intervențiile în sistemul de plăți, operațiunile băncilor islamice sunt bazate pe legi islamice, care interzic strict utilizarea dobânzii. Datorită acestei caracteristici a băncilor islamice, mulți s-au arătat sceptici cu privire la înființarea primelor bănci islamice, susținând că activitatea bancară fără interese nu este sustenabilă. În ciuda scepticismului însă, activitatea bancară islamică este una dintre cele mai rapide industrii financiare la nivel global. Sistemul bancar fără dobândă nu implică activități bancare fără profit, ci o alternativă de afacere etică, stabilă și sigură.

Intrarea sistemului bancar islamic pe piața din Uniunea Europeană poate fi văzută ca o oportunitate pentru țările rezidente ale acestor bănci de a atrage capital suplimentar din țările din Orientul Mijlociu şi ca o extindere substanțială a bazei de clienți pentru băncile islamice. Cu toate acestea însă, reglementarea piețelor financiare și a instituțiilor financiare, în special a băncilor la nivel european, rămâne o provocare importantă, aceasta reprezentând o precondiție pentru stabilitatea financiară și eficiența unui sector bancar integrat.

Bibliografie • • • • •

• • • • • •

Heffernan, Shelagh, Modern Banking, John Wilez and Sons, Ltd, Great Britain, 2005 Ljerka Cerović, Stella Suljić Nikolaj, and Dario Maradin, “Comparative analysis of conventional and islamic banking” Discussion Papers No 336.7 (June 2017).

Mullineux ,W. Andrew; Murinde, Victor, Handbook of International Banking, MPG Books Ltd, Great Britain, 2003 Muhammad Bilal and Sohail Abbas, „Comparison of Islamic Banking and Conventional banking: an empirical review”; International Journal of Management,Vol.4, Issue1, March 2015 Tiberiu Brăileanu. “Sistemul Economic Islamic.” Finantare.Ro, Aprilie 2010. https://www.finantare.ro/sistemul-economicislamic.html.

Tofan Mihaela. Integrarea României în structurile Uniunii Monetare Europene Mihaela București, Editura C.H. Beck, 2008. „Băncile Islamice”, economieislamică.ro, http://www.economieislamica.ro/economia-islamica-pe-glob/bancile-islamice

http://www.ecb.europa.eu, „Banca Centrală Europeană, Eurosistemul, Sistemul European al Băncilor Centrale” http://islamic-banking.com/ http://islaminromania.wordpress.com/category/sistemul-economic/ http://www.economieislamica.ro/economia-islamica-pe-glob/bancile-islamice