Fuziuni Si Achizitii in Sistemul Bancar Din Romania [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea din Oradea 2012

Fuziuni şi achiziţii în sistemul bancar din România Succes sau eşec

Profesor coordonator:

Student:

Marieta Vancea

Bot Bogdan Andrei Afaceri internationale, Anul 2

1

Introducere Ce este o achizitie in sistemul bancar? In sistemul bancar in cazul achitiilor prin absorbtie, banca cumparatoare “inghite” (absoarbe) banca cumparata aceasta din urma fiind dizolvata.

Ce este o fuziune ? Fuziunea este procedeul prin care doua sau mai multe intreprinderi isi unesc patrimoniile si constituie din punct de vedere juridic o noua intreprindere. Fuziunea presupune dizolvarea intreprinderilor care au decis sa fuzioneze si in acelasi timp disparitia lor din punct de vedere juridic. De exemplu, la fuziunea bancilor italiene Intesa si Sanpaolo IMI s-a creat banca Intesa Sanpaolo , cele doua banci initiale fiind dizolvate.

Cum se “face” o asemenea fuziune? Pasul 1: Cel mai complicat proces este cel al redactarii proiectului de fuziune din cauza hatisului legislativ si armonizarii lui. Departamentele de “legal” si cele de secretariat vor avea cel mai mult de lucru in perioada care urmeaza. Pasul 2: Urmeaza apoi stabilirea lucrurilor/proceselor etc care difera intre cele doua banci. Se iau la puricat sistemele IT, ofertele de credite si depozite , procedurile si normele interne si nu in ultimul rand filosofia de business. Pe fiecare segment se compara banca A cu B si se opteaza de regula pentru cele mai bune practici europene sau mondiale cu care noua banca va lucra. Pasul 3: se formeaza echipele de lucru ale bancii A si B pe module de lucru- management (de regula asta se stabileste printre primele) resurse umane ( o parte dintre directori si angajati vor pleca, iar altii vor ramane) , filosofia noii banci (va lucra pe profitabilitate globala sau pe fiecare produs, va fi orientata mai degraba corporate sau IMM samd) Fuziunea societatilor bancare s-a impus ca o metoda moderna degestionare a riscului global de creditare atat in cadrul fiecarei tari cat si la scara internationala. Noua entitate bancara realizata in urma fuziunii dispune de un capital consolidat, care acopera mai bine pierderile determinate de producerea riscului decreditare. Procesul de fuziune este o caracteristica generala a economiilor moderne fiind realizate fuziuni in toate ramurile economice, dar mai ales in domeniul financiar.

2

Activitatea de fuziuni si achizitii in Europa se incadreaza in diferite tipare, functie de: a) sectoarele de piata implicate (banci mutuale , banci proprietate publica, banci de economii); b) marimea pietei respective; c) marimea relativa a institutiilor, raportat la nivel international cu alte piete si segmente specifice; d) dezvoltarea si integrarea tehnologiilor IT, specifica fiecarei insitutii financiare

Fuziuni bancare in Romania In Romania au existat relativ putine fuziuni bancare. Cea mai recenta este cea dintre HVB, Banca Tiriac si Unicredit. A durat aproape doi ani (un an de la anuntul propriu zis si cateva luni de discutii inainte de a face public anuntul) si a costat circa 10 milioane de euro. Fuziunile nu sunt ceva rar. Intre 1980 si 1995, numarul bancilor europene a scazut de la 12670 la 8300, ca urmare a fuziunilor.

In cazul Romaniei internationalizarea bancara s-a suprapus procesului de restructurare financiara a bancilor si s-a reflectat indeosebi cantitativ prin numarul operatorilor bancari straini si prin volumul activelor acestora, iar in urmatoarea perioada credem ca se va reflecta latura cantitativa a fenomenului prin aparitia si dezvoltarea unor noi produse si servicii bancare, atat pentru segmentul retail cat si pentru corporate, dar si prin specializarea anumitor banci sau infiintarea unor noi banci specializate (casele de economii in domeniul locativ). Efectele internationalizarii bancare asupra sistemului bancar romanesc sunt vizibile indeosebi sub forma participatiilor la capitalul social al bancilor comerciale romane sau prin capitalul de dotare, in cazul sucursalelor bancilor straine. Dupa ce s-au tot inmultit timp de 16 ani, bancile din Romania incep sa treaca la faza de consolidare. Inceputul este spectaculos, cu o tripla fuziune de proportii: din trei banci - HVB, Banca Tiriac si UniCredit - va ramane pe piata una singura.

Fuziunea HVB, Banca Tiriac si Unicredit De la 1 septembrie 2006, HVB Bank Romania si Banca Tiriac au inceput in mod oficial sa lucreze ca o singura institutie, sub numele de HVB-Tiriac. Povestea in care sunt implicate cele doua 3

banci nici nu incepe insa, nici nu se termina aici. Data in cauza marcheaza doar sfarsitul primei faze a unui experiment in premiera pe piata bancara autohtona, anume o fuziune intre trei institutii - una germano-austriaca, una romaneasca si una italiana. A fost mai intai decizia omului de afaceri Ion Tiriac de a vinde pachetul majoritar al bancii sale catre grupul german HVB sau mai exact catre divizia austriaca a acestuia, proprietara HVB Bank Romania. Intre timp a intervenit preluarea HVB de catre grupul financiar italian UniCredit. Astfel incat, dintr-o simpla vanzare de participatie, tranzactia a ajuns o fuziune in trei, din care va rezulta o multinationala pozitionata, dupa primele calcule, pe locul al treilea pe piata romaneasca. Pana acum, vreme de un an, a avut loc prima faza a integrarii, cea intre Banca Tiriac si filiala romaneasca a HVB Bank; urmeaza partea a doua, estimata sa dureze ceva mai putin, in care noii banci i se va alatura filiala din Romania a grupului italian UniCredit. “Componenta juridica a fuziunii ne-a dat cea mai mare bataie de cap, pentru ca legislatia nu este suficient de clara si evoluata pentru a reglementa o fuziune, vadind lipsa de experienta in domeniu, precum si lipsa de experienta in instante pentru gestionarea unei fuziuni”“, afirma Dan Pascariu, presedintele HVB Bank, care a preluat mai departe sefia noii banci HVB-Tiriac. Cum a inceput insa fuziunea intre HVB si Banca Tiriac? Cu stabilirea diferentelor dintre cele doua banci, spune Dan Pascariu. Dupa inventarierea deosebirilor privind sistemele IT, portofoliile de produse, procedurile de lucru, standardele si filozofia de business, a urmat etapa in care s-au decis pentru fiecare segment partile comune si s-au ales cele mai bune practici dupa care avea sa lucreze noua banca. Iar cand tabloul a fost limpede, oamenii ambelor banci sau organizat pe grupuri de lucru - IT, resurse umane, business, produse, management. Cel mai mare avantaj a fost aici complementaritatea de specific al celor doua banci - Banca Tiriac orientata pe „mass market“, iar HVB specializata pe segmentul „top end“. Aceasta a exclus eventualitatea prea multor suprapuneri care ar fi trebuit sa fie rezolvate. La scara intregii piete, de pilda, clientii corporatisti comuni au fost doar in jur de cateva sute, dintr-un total de 70-80.000, dupa estimarile lui Pascariu. Complementaritatea nu a fost insa valabila si la nivelul filozofiei de business: „La Banca Tiriac era important ca activitatea sa fie profitabila per total, nu pe fiecare produs si serviciu. La HVB este exact invers, cu implicatiile de rigoare asupra preturilor“, spune Pascariu. In cele din urma, aici a prevalat modelul HVB, validat de experienta grupului european din care face parte. Procesul a presupus insa asumarea riscului legat de perceptia clientelei Bancii Tiriac fata de noua filozofie de business a HVB-Tiriac. Mai exact, Banca Tiriac oferea conturi sau carduri pentru care nu percepea nici un comision, ceea ce nu era defel cazul la HVB si nu va fi cazul nici la noua banca. „Am incercat sa le demonstram ca venim cu ceva in plus, cu pachete de servicii pentru care este justificat un pret suplimentar - altminteri scazut, de circa 60 de centi pe luna“, afirma seful HVB-Tiriac.

4

Cea mai vizibila discrepanta aparea in cazul dobanzilor practicate la depozitele la termen: sub media pietei la HVB, cu ceva peste la Banca Tiriac. Cu alte cuvinte, inca un motiv de temere ca o parte din clientii Bancii Tiriac si-ar putea muta banii la concurenta mai generoasa. Ce-i drept, dobanzile noii banci la depozite au fost stabilite mai jos decat cele de la Tiriac, insa sensibil peste cele anterioare de la HVB - si oricum nu atat de jos incat sa determine un exod al clientelei de retail. N-a durat mult pana a inceput selectia propriu-zisa a personalului noii banci, ocupantii pozitiilor fiind invitati sa concureze pentru pastrarea posturilor detinute. La interviuri au fost prezenti reprezentanti ai ambelor banci, precum si doi evaluatori de la Viena, unul de la resurse umane, celalalt specializat pe domeniile pentru care se depuneau candidaturi. Nu in toate cazurile s-a ajuns la competitie, existand si pozitii pentru care oamenii de la Tiriac au renuntat din capul locului sa lupte, preferand ofertele unor banci concurente, care au profitat astfel de perceptia initiala de incertitudine a angajatilor HVB si mai ales ai Bancii Tiriac. Asa s-a intamplat, de pilda, in cazul posturilor de sef al departamentelor de control, de contabilitate sau de management al riscului. Au fost insa si oameni de la Tiriac care au reusit sa ocupe in noua banca posturi importante, de sefi in departamente precum assets & liabilities la trezorerie, market risk, carduri sau vanzari de retail. Iar la capitolul retea, zestrea Bancii Tiriac s-a dovedit decisiva pentru politica de extindere viitoare a noii banci. In primavara, HVB anuntase un program de extindere in teritoriu cu 30 de unitati, in plus fata de cele 14 existente. Banca Tiriac aduce insa 68 de unitati noi, ceea ce modifica planul: pana la sfarsitul lui 2006, HVB-Tiriac va mai deschide doar sase unitati noi, in orase unde nici una din cele doua banci nu fusese pana acum prezenta: Vaslui, Tulcea, Resita, Giurgiu, Zalau si Alexandria. „Diferenta este acum insa ca oamenii au trecut deja un astfel de test si, cel putin din punct de vedere emotional, a doua fuziune va decurge cu mult mai lin“, sustine presedintele HVB-Tiriac.

Fuziunea Raiffeisenbank cu Banca Agricole – Raiffeisen Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor a Raiffeisen Zentralbank Osterreich (RZB-Austria) din data de 18 mai 2002 a hotarat in unanimitate aprobarea fuziunii prin absorbtie a Raiffeisen -Banca Agricola SA si Raiffeisenbank (Romania) SA, cele doua entitati bancare detinute de RZB-Austria. Banca se numeste Raiffeisen Bank SA incepand cu 1 iulie 2002. RZB-Austria detine 94,14% din Raiffeisen Bank

Raiffeisen Bank este oficial, numele bancii rezultate din fuziunea Bancii Agricole- Raiffeisen cu Raiffeisenbank (Romania), dupa ce formalitatile juridice au fostindeplinite. Steven vanGroningen, presedintele Raiffeisen Bank declara: “Noul nume al bancii este o marca de 5

prestigiu in Europa, care ne onoreaza, dar ne si obliga sa avem o retea bancara, produse, servicii si personal la standardul international Raiffeisen. Raiffeisen Bank va fi o banca universala, care ofera produse si servicii atat pentru clientii persoane fizice sI mici intreprinzatori, cat si pentru companiile mijlocii simari, prin intermediul mai multor canale de distributie. Obiectivul nostru strategic este sa ajungem intre primele trei banci romanesti in urmatorii trei ani”. Capitalul social al Raiffeisen Bank este de 5.966,980 miliarde lei. Structura actionariatului Raiffeisen Bank este urmatoarea:

Actionar

Participatie %

1

Raiffeisen Zentralbank Oesterreich

94.1457

2

Fondul Romano-American de Investitii

4.9999

3

Cei 17.000 de actionari minoritari ai Bancii Agricole – Raiffeisen

0.8043

4

Cei 4 actionari minoritari ai Raiffeisenbank Romania

0.0501

In urma fuziunii, componenta Consiliului de Administratie al Raiffeisen Bank S.A a ramas aceeasi cu a Consiliului de Administratie al Bancii Agricole – Raiffeisen, si anume: 1.Steven Cornelis van Groningen – presedinte 2.Marinel Burduja – vicepresedinte 3.Catalin Rasvan Radu – vicepresedinte 4.James D. Stewart – vicepresedinte 5.Herbert Stepic – membru 6.Heinz Wiedner – membru

Achzitia Anglo-Romanian Bank Limited (Anglia) cu Frankfurt Bukarest Bank AG (fosta subsidiara a BCR din Germania) Anglo-Romanian Bank Limited Sucursala Bucuresti a fost inscrisa in 2004, in Registrul Bancar, avand autorizatia de functionare de la BNR. Reintrarea Anglo-Romanian Bank (ARB) pe piata romaneasca are loc in urma fuziunii prin absorbtie realizata intre Anglo-Romanian Bank Limited (Anglia) si Frankfurt Bukarest Bank AG (Germania), cu mentinerea sucursalei din Romania. "ARB este o banca britanica, cu sediul la Londra si cu capital 100% romanesc, actionar unic fiind 6

Banca Comerciala Romana. Este cea mai mare investitie romaneasca in spatiul Uniunii Europene", a declarat Nicolae Danila, presedinte executiv al BCR. Dupa fuziune, toate cele trei unitati ale Frankfurt Bukarest Bank (FBB) din Romania - respectiv sucursala din Bucuresti si agentiile din Sibiu si Timisoara - isi continua activitatea normala, insa sub marca si numele Anglo-Romanian Bank Limited.

Posibile fuziuni sau achizitii National Bank of Greece – Banca Transilvania Banca Transilvania ar putea fi principala tinta de achizitii a grupului financiar grec National Bank of Greece (NBG), care a strans recent 1,25 miliarde de euro de la investitori. Presa elena scrie ca si fondul de investitii Marfin Investment Group (MIG) ar fi in discutii pentru preluarea Bancii Transilvania. National Bank of Greece, care detine Banca Romaneasca, este interesata de noi achizitii pe piata romaneasca, avand la dispozitie circa un miliard de euro pentru achizitia de active. Pe langa Banca Transilvania, grupul grec mai este interesat si de RBS Bank Romania, divizia locala a Royal Bank of Scotland. Banca Transilvania este cea mai mare banca cu capital majoritar romanesc. Institutia a ocupat la finele anului trecut locul sapte in sectorul bancar romanesc, cu o cota de piata in functie de active de 5,4%. Cel mai mare actionar al institutiei este BERD, cu o participatie de 14,97% la finele lunii februarie.

National Bank of Greece – Alpha Bank "National Bank of Greece confirma ca trimis o propunere de fuziune catre Alpha Bank. NBG si Alpha au semnat la data de 3 februarie un acord pentru negocieri exclusive si confidentiale si managementul celor doua banci au discutat termenii propunerii", a anuntat NBG, precizand ca oferta a fost facuta pe data de 18 ianuarie. Conform informatiilor publicate vineri, National Bank of Greece va oferi opt noi actiuni proprii pentru 11 actiuni Alpha Bank, iar valoarea tranzactiei s-ar ridica la aproximativ 2,9 miliarde de euro. Alpha Bank a respins propunerea de fuziune lansata de Banca Nationala a Greciei, argumentand ca oferta nu este rentabila pentru actionarii sai. 7

Raiffeisen - Volksbank Raiffeisen Zentralbank (RZB), care controleaza indirect Raiffeisen Bank Romania, poarta negocieri cu Volksbank, aflata pe pierdere, in vederea unei fuziuni intre cele doua mari banci austriece, potrivit presei de la Viena. Surse bancare afirma ca Volksbank nu are probleme de lichiditate, insa problemele tin de nivelul capitalului, care nu mai face fata cresterii provizioanelor pentru credite neperformante. RZB are deja 6,1% din Volksbank si ambele banci au fost sprijinite in 2009 de guvernul austriac. In septembrie 2009, RZB avea active de 156 mld. euro, iar Volksbank de 54 mld. euro. Pentru filiala din Romania, Volksbank a anuntat o majorare de capital de 200 mil. euro, care ar urma sa aiba loc pana in februarie prin conversia unor credite subordonate. Eventuala realizare a fuziunii cu RZB ar intari pozitia acestei banci de lider pe piata retailului bancar din Austria. In Romania, ar rezulta o entitate care ar concura direct cu BRD pentru locul al doilea

Piraeus – ATE Bank Bancherii din România, în special cei austrieci, au toate motivele să stea cu ochii aţintiţi asupra Greciei. Aceasta nu doar din cauza instabilităţii economice, ci şi prin prisma aşteptatelor consolidări de grupuri bancare elene. .

Concluzie Avand in vedere numarul mic al fuziunilor si achizitiilor pe piata bancara din Romania, nu este greu de concluzionat daca acestea au fost un success sau un esec. Putem spune ca fuziunea in trei facuta de Banca Tiriac cu HVB si Unicredit a fost un pas inainte pentru sporirea competitivitatii celor trei banci pe piata bancara din Romania prin creearea acestui grup unitar care ofera o diversitate sporita, iar fuziunea Raiffeisenbank cu Banca Agricole – Raiffeisen poate fi privita mai degraba ca o fuziune interna a Raiffeisen cu implicatii pe piata bancara din Romania.

Anul 2012 pune la mari incercari piata bancara din Romania, unde se asteapta schimbari radicale, intrucat nu toate cele 40 de banci prezente pe piata locala au sustinerea bancilor mama. De aceea, bancile din Romania vor trebui sa inceapa o anumita cooperare care sa conduca la capitalizare, intrucat nivelul creditelor neperformante la ora actuala in Romania conduce la decapitalizarea bancilor. 8

Bibliografie http://www.businessmagazin.ro/ http://economie.hotnews.ro/ http://hymerion.ro/ http://www.adevarul.ro http://www.crediteuropebank.com

9