Romania in Tratatul de La Varsovia [PDF]

Zitiervorschau

ROMANIA IN TRATATUL DE LA VARSOVIA

Prin studiul de caz ce urmeaza a vi-l prezenta, doresc sa aduc in prim plan situatia Romaniei fata de Uniunea Sovietica si statele din imediata vecinatate in perioada Razboiului Rece. Pentru aceasta, trebuie prezentat in prima instanta contextul international. In data de 9 mai 1945, cel de-al Doilea Razboi Mondial a luat sfarsit prin victoria aliatilor. Taberele acestui razboi au fost Antanta si Puterile Centrale. Dupa terminarea razboiului, alte doua aliante politico-militare au luat nastere: NATO( Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord) – condus de Statele Unite ale Americii - si Tratatul de la Varsovia– condus de Uniunea Sovietica, aceste aliante fiind rivale. Cea din urma alianta a fost creata la iniţiativa conducatorului comunist sovietic, Nikita Hruşciov ca reacţie la integrarea Republicii Federale Germania în NATO. Acest lucru a creat conditiile unui tip de razboi ce avea sa fie o premiera pentru intreaga omenire, un razboi caracterizat prin tensiune in relatiile internationale si prin incordari permanente intre statele cu regimuri politice diferite. Acest razboi s-a desfasurat in perioada 1949-1990 si s-a numit Razboiul Rece. Asezarea geografica si contextul international ne-au pus in bratele sovieticilor, ei fiind singura mare putere din apropiere deoarece Germania fusese impartita.Alaturi de Albania, Polonia, Cehoslovacia, Republica Democrata Germana, Ungaria si Bulgaria, am semnat Tratatul de la Varsovia cu Uniunea Sovietica. Acest tratat justifica existenta unei aliante intre Uniunea Sovietica si statele aflate in sfera de influenta a sovieticilor. Tratatul a reprezentat totodata o reactie a faptului ca Germania de Vest a fost integrata in NATO. Definim alianta drept o intelegere politica de durata intre doua sau mai multe state, stipulata in acorduri sau tratate, prin care hotarasac sa-si acorde asistenta politica si militara reciproca. De asemnea, ea are in vedere realizarea unui obiectiv comun. Tratatul este o intelegere scrisa incheiata intre doua sau mai multe state, in vederea determinarii a drepturilor si a obligatiunilor partilor. Astfel, printr-un tratat de alianta intelegem ca este vorba de un acord care uneste o multitudine de state(in general vecine sau cu anumite aspecte in comun) ce au drept scop comun dezvoltarea relatiilor interstatale, precum si o evolutie a economiei, societatii si in general a lumii in sine. Totodata, isi promit sprijin reciproc in cazul unui atac din partea unui stat din afara aliantei. Tratatul de la Varsovia se mai numea si „Tratatul de prietenie, cooperare si asistenta mutuala” tocmai pentru a da intari definitia cuvantului tratat si pentru a evidentia ideea de infratire intre statul mai puternic (Uniunea Sovietica) si statele vecine care erau inferioare din punct de vedere economic si militar.

Situatia era una paradoxala din cauza faptului ca lucrurile stateau exact invers. Alianta nu s-a bazat pe o solidaritate reala si pe interese comune ale tarilor semnatare, ci pe vointa Uniunii Sovietice de a-si mentine influenta in Europa Centrala si de Est. Tratatul de la Varsovia a fost un instrument la dispozitia liderilor sovietici, in acord cu liderii comunisti ale tarilor socialiste, de a impune si mentine, in sfera de influenta sovietica, un sistem de valori cat mai apropiat de cel URSS. Asadar, chiar daca statele nu erau alipite Uniunii Sovietice, acestea ii semanau prin politica interna si externa, economie si valori. Ele erau, de fapt, doar o prelungire teritoriala dar de care sovieticii aveau nevoie. Romania a fost membru fondator al aliantei si totodata unul dintre cei mai fideli aliati ai URSS in cadrul Tratatului de la Varsovia. Conducerea comunista de la Bucuresti a a vut ocazia sa-si demonstreze aceaasta fidelitate chiar in anul urmator semnarii tratatului. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost primul lider strain care a vizitat Budapesta dupa invazia sovietica si tot in opinia Bucurestiului interventia sovietica a fost „necesara si corecta”. La sfarsitul anilor ’60 a avut loc o relaxare in relatiile internationale, iar Uniunea Sovietica a hotarat micsorarea numarului trupelor sovietice stationate in Europa Centrala si de Est. Asezarea geografica a Romaniai, inconjurata de tari membre a le Tratatului de la Varsovia, facea ca retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul ei sa nu implice nici un fel de risc. Astfel, in 1958 – invocandu-se capacitatea armatei romane de a raspunde provocarilor capitaliste si de a apara cuceririle socialiste ale poporului - , trupele sovietice au fost retrase din Romania, iar aceasta actiune a avut un mare efect asupra relatiilor regimului de la Bucuresti cu aliatii sai din blocul sovietic. Incepand cu anul 1964, pozitia Romaniei a fost una distincta in cadrul Aliantei deoarece refuzase constant integrarea deplina in structurile acesteia. Deci, in acel an, a avut loc o schimbare in politica externa a Romaniei. Noua sa orientare a fost exprimata in „Declaratia cu privire la pozitia Partidului Muncitoresc Roman in problemele miscarii comuniste si muncitoresti internationale” publicata in ziarul „Scanteia” pe 23 aprilie 1964. Declaratia a venit ca replica impotriva pretentiilor P.C.U.S.(Partidului Comunist din Uniunea Sovietica) de a domina miscarea comunista internationala. Teoretic, ar fi fost vorba de nasterea unei politici independente a Romaniei. Practic, a reprezentat un refuz al elitei comuniste romanesti de a se integra in noua realitate politica poststalinista cu scopul de a se ferei de influente reformatoare. Hrusciov dorea sa largeasca atributele C.A.E.R.(Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) si sa-i dea acestuia un rol supranational. Incet, incet sovieticii incercau sa absoarba celelalte state ale tratatului, atat pe plan politic cat si pe plan economic. Romania, ca urmare a indeplinirii dorintei lui Hrusciuov, datorita bogatiilor geografice, ar fi fost transformata intr-o furnizoare de materie prima, fiind obligata sa abandoneze planul de industrializare rapida.

Punctul culminant al opozitiei Romaniei fata de hegemonia sovietica exercitata oficial prin intemediul Tratatului de la Varsovia a fost in anul 1968. Acest lucru a fost determinat de invadarea Cehoslovaciei de catrele armatele celorlalte cinci state ale Tratatului ( URSS, Polonia, R.D.G., Ungaria si Bulgaria). In aceste conditii, conducerea comunista de la Bucuresti si-a exprimat public dezacordul fata de aceasta actiune. Nicolae Ceausescu considera la acea vreme ca aceasta actiune reprezenta un pericol pentru pacea in Europa. In acel moment, conducatorul roman se afla intr-o tranzitie, indreptandu-se spre occident. Astfel ca, in anii ’70 Romania avea numeroase schimburi economice cu occidentul, aderase la F.M.I.(Fondul Monetar International) si la B.E.R.D (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare).

In 1979, Ceausesc a condamnat invazia sovietica in Afganistan, in 1981 a recomandat precautie in ceea ce privea raspunsul Tratatului de la Varsovia fata de criza din Polonia, iat in 1984, Romania a fost singura tara comunista care a participat la Jocurile Olimpice de la Los Angeles. Situatia s-a schimab radical incepand cu martie 1985, cand Mihail Gorbaciov a devenit lider P.C.U.S. In timp ce acesta propunea reforme de deschidere (perestroika si glasnost), Ceausescu se dovedea acelasi neostalinist si se opunea schimbarii. Spre sfarsitul anilor ’80, in momentul in care Uniunea Sovietica nu a mai lasat impresia ca se va folosi de forta sa pentru a controla tarile membre ale Tratatului de la Varsovia, in Europa centrala si de Est a inceput sa apara o serie de schimbari rapide. Noile guverne din tarile membre au inceput sa fie din ce in ce mai putin interesate de mentinerea Tratatului, iar in ianuaire 1991, Cehoslovacia, Ungaria si Polonia au anuntat ca se vor retrage din organizatia militara pana la data de 1 iulie 1991. Acest lucru a fost considerat sfarsitul Razboiului Rece. Cehia, Ungaria, Slovacia, Polonia, Romania si Bulgaria au aderat ulterior la N.A.T.O. iar Federatia Rusa a incheiat un parteneriat strategic cu acesta. In concluzie, pozitia Romaniei poate fi apreciata drept aceea a unui stat care a vrut sa-si apere interesele in cadrul tratatului, fiind convinsa ca nu-l poate parasi din cauza pozitiei geografice. A incercat pe cat posibil sa evite alipirea la Uniunea Sovietica si nu a acceptat anumite ideologii ori actiuni ale acesteia.

Bibliografie Manual de istorie editura Corint, Manual de istorie editura gimnasium, Wikipedia,