Romania in Cadrul NATO [PDF]

Zitiervorschau

Romania in cadrul NATO Proiect realizat de: Berca Andreea Gabriela

Introducere NATO este o alianță politico-militară, înființată prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat la Washington la data de 4 aprilie 1949 de SUA, Canada și 10 state europene. În prezent, cuprinde 29 de state membre din Europa și America de Nord. Alianta este o asociere de state libere unite prin hotărârea lor de a-si proteja securitatea, prin garantii reciproce si relatii stabile cu alte tari. Scopul esenţial al NATO este acela de a asigura libertatea şi securitatea tuturor membrilor săi prin mijloace politice şi militare, în conformitate cu Tratatul Nord-Atlantic şi cu principiile Cartei Naţiunilor Unite. Pe lângă apărarea colectivă, celelalte două sarcini fundamentale ale Alianţei, definite în Conceptul Strategic al NATO (2010) și în continuare actuale, se referă la managementul crizelor și securitatea prin cooperare. Astfel Alianța contribuie la securitatea și stabilitatea regională și internațională prin operațiile sale din Afganistan, Kosovo dar și în Marea Mediterană. Totodată, NATO cooperează cu state terțe, pentru dezvoltarea capabilităților de apărare, precum și pentru creșterea rezilienței acestora, dar și cu organizații internaționale, în special cu Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Africană în domenii de interes comun. Toate deciziile adoptate la nivelul NATO sunt luate prin consensul celor 29 de state aliate. Cel mai recent Summit NATO a avut loc în perioada 11-12 iulie 2018 la Bruxelles.

Scurt istoric al Romaniei in cadrul NATO România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga din 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru 7 state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia. La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie. În 2019, România va aniversa 15 ani de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. În perioada 2-4 aprilie 2008 România a găzduit Summit-ul NATO de la Bucureşti care a reprezentat cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România, dar şi Summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO. La Summit au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim -ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda). Summit-ul a fost un eveniment unic nu doar pentru România ci şi pentru NATO. A fost cel mai mare Summit al Alianţei, atât ca număr de participanţi (peste 6500), cât şi ca formate. Pentru prima dată în istoria Alianţei, pe lângă reuniunile consacrate (Consilul Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Comisia NATO-Ucraina şi Consiliul NATO-Rusia) s-a desfăşurat o reuniune în format extins a statelor şi organizaţiilor participante la operaţiunea Alianţei în Afganistan, la care au fost prezenţi Secretarul General al ONU, Preşedintele Comisiei Europene, Secretarul General al Consilului UE, directorul Băncii Mondiale, alături de preşedintele afgan Hamid Karzai şi înalţi oficiali din statele de contact (Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Iordania).

Principalele contribuţii ale României la NATO Conceptul Strategic al NATO România a urmărit ca noul Concept Strategic, adoptat cu prilejul Summit-ului de la Lisabona (19-20 noiembrie 2010), să fie un document de viziune, care să stabilească principalele repere ale acţiunii NATO pe termen mediu şi un mijloc de informare a opiniei publice din ţările Aliate asupra priorităţilor Organizaţiei. Resurse umane După integrarea în NATO, cetăţenii români cu pregătire profesională în domeniile de activitate specifice Alianţei au avut posibilitatea de a participa la selecţiile pentru ocuparea unor funcţii vacante. România deţine în prezent postul de asistent al Secretarului General al NATO pentru Riscuri de Securitate Emergente (poziţie obţinută, prin concurs, de către ambasadorul Sorin Ducaru),. Ţara noastră este reprezentată şi la nivel managerial mediu, precum şi prin experţi, în cadrul diferitelor departamente ale Alianței, atingând un procent care depăşeşte cota de ţară. Participarea la operaţiile NATO România a avut contribuţii substanţiale la operaţiile şi misiunile NATO, în anumite teatre de operaţii implicându-se încă din perioada de pre-aderare. Astfel, România s-a alăturat eforturilor comunităţii internaţionale şi ale NATO, participând cu efective şi mijloace militare la: Forţa Internaţională pentru Asistenţă de Securitate (ISAF), misiunea NATO – KFOR, Operaţia Unified Protector (OUP), Misiunea NATO de instruire a forţelor de securitate irakiene (NTM-I), operaţia Active Fence, operaţia NATO de combatere a terorismului Active Endeavour (OAE) şi operaţia de contracarare a pirateriei Ocean Shield (OOS) şi Misiunea Resolute Support (RSM) din Afganistan. Detalii AICI . Centrul HUMINT, Oradea România găzduieşte, la Oradea, Centrul de Excelenţă NATO HUMINT, instituţie unică în cadrul Alianţei, prin intermediul căreia se acordă sprijin pentru dezvoltarea

capabilităţilor operaţionale şi a politicilor NATO în domeniul capacităţilor human intelligence (HUMINT). Vecinătatea estică a NATO Imediat după aderare, România a acţionat ca principal promotor al activismului Alianţei în vecinătatea sa estică, cu accent pe regiunea Mării Negre. Interesul României privind regiunea Mării Negre a fost promovat cu succes în Comunicatele finale ale reuniunilor Aliate la vârf, începând cu Summit-ul NATO de la Istanbul (2004). La propunerea României, Comunicatul final al Summit-ului NATO de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008) a inclus un paragraf distinct privind semnificaţia acestei regiuni. România cooperează îndeaproape cu Aliaţii, îndeosebi în analizarea impactului evoluţiilor din vecinătatea estică asupra securităţii NATO. Astfel, România este unul dintre principalii susținători ai consolidării sprijinului NATO pentru statele partenere din vecinătatea estică (Georgia, Ucraina, Republica Moldova), fiind implicată activ în implementarea măsurilor decise în sprijinul acestora. Astfel, ca urmare a demersurilor României, comunicatul Summit-ului de la Varșovia include, pentru prima data, un paragraf distinct privind Republica Moldova, care reflectă angajamentul NATO de cooperare cu această țară în vederea asigurării unui viitor stabil, sigur și prosper al acesteia România contribuie la Pachetul substantial de măsuri în sprijinul Georgiei și și-a asumat rolul de coorodnator (lead-nation) pentru gestionarea fondului voluntar de asistență NATO pentru Ucraina privind apărarea cibernetică. Pe un plan mai larg, România va sprijini şi va contribui la dezvoltarea parteneriatelor Alianţei pe directii complementare, precum: aprofundarea cooperării individualizate cu partenerii, în funcţie de nevoile şi situaţiile

specifice; dezvoltarea

dialogului politic Aliaţi-parteneri şi a proiectelor de cooperare pe teme de interes comun

(ex. contracararea terorismului, interoperabilitatea, operaţiuni); promovarea păcii şi stabilităţii în regiune prin cooperare directă şi reciproc avantajoasă. Sistemul de apărare antirachetă Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă reprezintă un succes al ţării noastre, care îşi consolidează, astfel, poziţia de Aliat de încredere în cadrul NATO. 

Scutul antirachetă de la Deveselu:

Scutul antirachetă de la Deveselu are doar rolul de apărare a României. Nu e făcut pentru atac, pentru că nu este echipat cu rachete cu încărcătură periculoasă. Scutul de la Deveselu acoperă su suprafață de 170 de hectare și este echipat doar cu rachete interceptoare care au rolul de apărare prin distrugerea în aer a rachetelor balistice. Scutul este activ din decembrie 2016, dar lucrările la baza militară de la Deveselu au durat trei ani și a costat 800 de milioane de dolari. Cea mai mare parte a costurilor a fost suportată de americani. România a contribuit cu doar 12 milioane de dolari, dar scutul aduce beneficii inclusiv strategiei geopolitice americane, chiar dacă SUA este departe de Europa de Est. Scutul este echipat cu așa-numitul sistem antirachetă Standard Missile 3 (SM-3) care, la origine, este un sistem neval, dar acesta a fost adaptat pentru o bază terestră și funcționează pe aceleași principii. Forțele Navale ale Statelor Unite folosesc SM-3 pentru interceptarea rachetelor balistice de croazieră și intercontinentale lansate de pe avioane, nave sau vehicule militare terestre inamice, iar sistemul poate fi utilizat în acelați scop și de la sol, nu doar de pe mare. Deși cele 24 de rachete SM-3 de la Deveselu costă mai mult de cât baza militară în sine, americanii speră ca în viitorul apropiat să producă un sistem mai rapid, cu rachete care să neutralizeze atacul inamicului cât mai departe de ținta pe care o are inamicul. Sistemul de apărare de la Deveselu are trei componente principale care interacționează și formează un tot unitar: un radar extrem de puternic care poate detecta

peste 100 de rachete balistice, interceptorii de rachete (adică rachetele SM-3) și sistemul de comunicații. La rândul lui, Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. Atunci când o rachetă nucleară se îndreaptă spre România, radarul detectează rapid traiectoria rachetei și transmite automat activarea scutului care presupune lansarea imediată a unei rachete SM-3 care se deplasează cu viteză mare spre cea balistică pentru a o neutraliza cât încă se află în aer. Momentan, ni s-a spus că avem capacitatea să interceptăm doar 24 de atacuri. Dacă vor fi mai multe, nu e greu de intuit rezultatul. De altfel, scutul antirachetă nu e imbatabil, dar e perfectibil și e cea mai bună armă de apărare pe care o avem față de Rusia. Mai jos, poți vedea testarea unei rachete SM-3 care interceptează și neutralizează un atac inamic simulat. Securitatea energetică Susţinând asumarea unui rol ambiţios al NATO în sfera securităţii energetice, România a urmărit dezvoltarea relaţiilor NATO cu state din imediata vecinătate şi cu cele de la Marea Caspică. Securitatea cibernetică România şi-a exprimat angajamentul de a contribui activ la implementarea politicilor Aliate în domeniul cyber defence, prin participarea la proiecte multinaţionale dedicate dezvoltării capabilităţilor în domeniul apărării cibernetice. Sarbatoarea zilei NATO România, membră NATO din 2004, sărbătoreşte Ziua Alianţei în fiecare an în prima duminică din luna aprilie. România marchează Ziua NATO, începând din anul 2005, în prima duminică a lunii aprilie. La alegerea acestei zile s-a ţinut seama de apropierea de data oficială a aderării României la Alianţa Nord-Atlantică (29 martie 2004) şi de data arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO de la Bruxelles (2 aprilie 2004).

Ziua Alianţei Nord-Atlantice este sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate în toate localităţile unde există unităţi militare, în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militari români. Statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele, marile unităţi şi unităţile militare de pe întreg teritoriul ţării organizează, cu acest prilej, ceremonii militare, Ziua Porţilor Deschise, activităţi cultural-artistice şi sportive, simpozioane şi expoziţii.