Piata Muncii in Romania [PDF]

Zitiervorschau

PIATA MUNCII IN ROMANIA

SORA LOREDANA, BPC AN I

Eu am apelat la aceasta tema deoarece piata fortei de munca in Romania constituie o problema cu care se sonfrunta toata lumea. Pe baza ultimelor previziuni în ceea ce priveşte şomajul şi angajările putem observa că anul acesta va fi unul dificil şi plin de provocări. Specialiştii din domeniu susţin că am putea vedea semne de redresare in anul 2011. Către anul 2011 putem privi cu optimism şi cu speranţa că domeniile care au fost înfloritoare în anii 2007 şi 2008 vor reveni, iar altele noi vor apărea. Iar sectoarele care vor simţi ceva mişcări vor fi: Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, agricultura, vânătoarea, silvicultura şi pescuitul, reiese dintr-un studiu realizat de Manpower. Eu sper totusi sa se redreseze si domeniul economic, pentru ca dupa cum toti stim suntem foarte multi studenti care nu au unde sa lucreze sau lucreaza pe un salar foarte mic. Pentru mine realitatea este crunta Potrivit analizei Manpower, în 2010, angajatorii din şase dintre cele 10 sectoare de activitate analizate se aşteaptă ca ritmul de angajare să se îmbunătăţească, comparativ cu trimestrul anterior si ii inteleg pe ceilalti pentru ca si eu ma confrunt cu aceasta problema. Cele mai puternice intenţii de angajare în acest trimestru sunt raportate de către cei din sectorul Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (+7%), unde previziunea înregistrează o creştere considerabilă cu 10 puncte procentuale comparativ cu trimestrul trecut, şi cu 9 puncte procentuale faţă de Trimestrul 2, 2009 şi de către cei din Agricultură, vânătoare, silvicultură şi pescuit, unde comparativ cu trimestrul anterior există o îmbunătăţire remarcabilă de 18 puncte procentuale. În schimb angajatorii din sectoarele Construcţii şi Transport, depozitare şi comunicaţii raportează cele mai sumbre previziuni de angajare, respectiv de -21% fiecare.

Salariul rămâne prima motivaţie pentru un angajat

În condiţiile în care toate companiile reduc cheltuielile şi nicidecum nu se gândesc la măriri salariale, am încercat să găsim alte motivaţii pentru un angajat. totusi cu toate că

s-a menţionat de nenumărate ori rolul pe care factorii de natură non-monetară îl au în crearea satisfacţiei faţă de locul de muncă, consider că salariul este încă foarte important pentru angajaţi. Cele mai importante elemente pentru mulţumirea unui angajat sunt: drepturile salariale, avantajele (asigurare medicală, bonusuri, prime, bonuri de masă etc.), siguranţa jobului, flexibilitate şi echilibru între muncă şi viaţă personală şi comunicarea între angajaţi şi conducere.

După 1989 capitalul uman din România a fost supus unor şocuri puternice datorate tranziţiei către o economie de piaţă a societăţii româneşti şi instalării unui sistem politic democratic. Evaluarea capitalului uman permite efectuarea de analize, proiecţii şi înţelegerea celor mai bune căi de acţiune pentru utilizarea acestor resurse. Succesul de regulă nu este determinat de mărimea resurselor umane existente într-o arie geografică ci în mare măsură de capacitatea capitalului uman de a folosi eficient şi raţional aceste resurse.

Unele ţări precum Japonia sunt un exemplu elocvent pentru susţinerea acestui punct de vedere. Dezvoltarea tehnică, inovaţia, disciplina de muncă sunt elemente care fac din Japonia una dintre cele mai dezvoltate ţări din lume. La polul opus se situează multe ţări în special din Africa şi Asia care deşi beneficiază de resurse bogate se află într-o stare avansată de sărăcie şi dependenţă de ajutoarele ţărilor dezvoltate. Reformele declansate in tara noastra in 1990 urmaresc, in esenta, crearea unei economii cu piata concurentala, performanta si durabila, in cadrul careia piata muncii are un rol primordial. Unii cercetatori au ajuns la concluzia ca aceasta piata este atat de importanta si revelatoare, incat trebuie considerata barometrul realizarii economiei concurentiale. Caracterizarea pietei muncii in Romania evolueaza in directia apropierii de piata Uniunii Europene a muncii. Starea pietii muncii in Romania se caracterizeaza prin mai multe trasaturi din care cele mai importante sunt: 

Existenta unui pachet de legi si alte reglementari care constituie cadrul formal de functionarea a acestei piete, intr-un mod care se apropie, in general, de cel european;



Resursele de munca ce formeaza obiectul acestei piete au fost pe termen lung relativ constante, avand insa o usoara tendinta de crestere ca pondere in populatia totala, in timp ce populatia ocupata s-a redus considerabil;



Somajul a evoluat oscilant, dar are tendinta generala evidenta de crestere, rata somajului sporeste nu atat pe seama diminuarii ocuparii, cat mai ales prin iesirea de sub incidenta legala a perioadei de somaj;



Raportul dintre populatia ocupata, salariati si pensionari s-a schimbat in favoarea pensionarilor. Avand in vedere ca pensiile sunt platite prin contributia baneasca a celor care lucreaza s-a accentuat presiunea ce se manifesta asupra veniturilor acestora din urma;



Restructurarea ocuparii in Romania nu s-a infaptuit prin substitutia fireasca dintre munca si capital, pe calea investitiilor. Restructurarea ocuparii este sensibil mai puternica in industria miniera, industria siderurgica si industria constructoare de masini, adica in ramurile care inregistreaza o productivitate scazuta si au caracter energo-intensiv. Aceasta inseamna ca, defapt nu s-a realizat o restructurare competitiva, iar masurile luate in aceasta directie au fost aleatorii, conjuncturale;



Cererea de munca s-a diminuat considerabil din cauza scaderii generale a productiei, diminuarii investitiilor, decapitalizarii intreprinderilor, precum si altor procese esentiale, cum ar fi dereglarea monetar-financiara, scaderea consumului si cererii la anumite categorii de bunuri, scaderea salariului real, pierderea unor piete externe pe care Romania facea ample exporturi etc.

Dificultatile in functionarea pietei muncii in Romania. 

Disfunctionalitatile care au aparut in mecanismele aceste piete, concretizate in salarii mici si necorelate cu productivitatea muncii, ceea ce influenteaza negativ incadrarea in munca si cererea interna de bunuri, nivelul mai scazut al salariilor in sectorul firmelor private decat in sectorul firmeor de stat, fapt care afecteaza neplacut imaginea celor doua categorii de firme si este greu de admis din punct de vedere al efectelor practice, comportamentul discretionar al multor firme la recrutarea noilor salariati, lipsa transparentei sau mimarea acesteia in organizarea concursurilor de

selectie sau de atestare pe post etc., caracterul nestimulativ al politicii salariale pentru cresterea calificarii etc. ; 

Diminuarea gradului de cuprindere in invatamant a populatiei cu varsta de scolarizare. Astfel, reducerea duratei invatamantului obligatoriu de la 10 la 8 ani, genereaza aparitia unei categorii de tineri de 15-16 ani, neprotejata legal in situatia in care nu isi gasesc un loc de munca, avand in vedere prevederea potrivit careia pot fi incluse in categoria de someri numai persoanele in varsta de peste 16 ani. De asemenea, s-a diminuat gradul de cuprindere al tinerilor in invatamantul liceal, manifestandu-se abandonul scolar, acesta fiind in expansiune.



Elaborarea cu prioritate a unei legislatii care prevede o serie de masuri privind protectia salariatilor in situatia lichidarii intreprinderii, protectia salariatilor din sectorul particular si in cazul restructurarii unitatilor economice supuse regimului de supraveghere etc. ;



Imbunatatirea gradului de ocupare a fortei de munca pe structuri profesionale relevata de optiunile tot mai numeroase ale tinerilor pentru specializari legate de ramuri si subramuri cele mai noi pe plan mondial, de tehnologiile de varf; se opteaza tot mai mult spre profesiile de manager, de informatician, cibernetician, programator, jurist s.a . Aceasta orientare este efectul procesului general de tranzitie spre un nou tip de economie care se fundamenteaza pe modificari substantiale in domeniul proprietatii si al stimularii liberei initiative. Eu stiu ca s-a realizat o analiza a pietei fortei de munca din Romania. Analiza este

grupata in cinci teme de discutie: “Salarii”, “Industrii afectate de deficit de personal”, “Importul de muncitori straini”, “Migratia la nivel de management” si “Romanii care

muncesc in afara tarii” si se bazeaza pe estimarile tuturor jucatorilor importanti de pe piata muncii - angajatori si patronate, specialisti in resurse umane, sindicate si autoritati Ministerul Muncii si Comisia Nationala de Prognoza. Pentru a vizualiza mai bine evolutia pietei fortei de munca de-a lungul aniilor voi prezenta niste tabele si grafice, sursa fiind Institutul National de Statistica: POPULATIA OCUPATA CIVILA, PE PRINCIPALELE ACTIVITATI ALE ECONOMIEI NATIONALE: Agricultura, vanatoare si silvicultura 34.7 32 31.9 29.7 28.2 27.6

Anii 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Constructii 4.8 5.1 5.5 6.1 6.8 7.8

Servicii 35.7 38 39.1 41 42.5 42.7

120 100 24.8

24.9

23.5

23.2

23.5

21.9

60

35.7

38

39.1

41

42.5

42.7

40

4.8

5.1

5.5

6.1

6.8

7.8

20

34.7

32

31.9

29.7

28.2

27.6

2004

2005

Industrie

80 Servicii

0

2003

Constructii

2006

2007

2008

Agricultura, vanatoare si silvicultura

Industrie 24.8 24.9 23.5 23.2 23.5 21.9

Conform tabelului si graficului observam ca domeniul serviciilor reprezinta ponderea cea mai mare si creste de la un an la altul. Apoi locul doi ca si pondere este reprezentat de agricultura, care scade de la un an la altul, ceea ce era de asteptat. Dupa cum se observa domeniul industriei scade de la un an la altul, iar constructiile care au cea mai mica pondere cresc de la un an la altul.

STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE, DUPA STATUTUL PROFESIONAL, PE SEXE SI MEDII IN ANUL 2008:

Total Masculin Feminin Urban Rural

Salariat 67.4 67.2 67.6 92 38

Patron 1.3 1.9 0.7 1.8 0.7

Lucrator pe cont propriu si membru al unei societati agricole sau al unei cooperative 19.5 24.9 12.8 5.2 36.6

120 100

Lucrator familial neremuneray\t

80

Lucrator pe cont propriu

60

Patron

40

Salariat

20 0 Total

Masculin

Feminin

Urban

Rural

Lucrator familial neremunerat 11.8 6 18.9 1 24.7

Din graphic observam ca ponderea cea mai mare o reprezinta salariatii, fiind urmata de lucratorii pe cont propriu, apoi de lucratorii familiali neremunerati si de o pondere mai putin semnificativa, patronii.

STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE IN ACTIVITATI NEAGRICOLE, PE SEXE, ÎN ANUL 2008:

Total

Industrie 33.1

Constructii 11.2

Servicii comerciale 34.5

Total

21.2 33.1

1 2 3 4

34.5

11.2

Servicii sociale 21.2

Masculin

Industrie 34.1

Constructii 18.1

Servicii comerciale 32.1

Servicii sociale 14.9

Masculin

14.9 34.1

1 2 3 4

32.1 18.1

Se observa ca barbatii activeaza cel mai mult in domeniul industriei, care concureaza cu domeniul serviciilor comerciale. Iar apoi constructiile reprezinta o pondere destul de mare, fin urmata de serviciile sociale.

Feminin

Industrie 31.8

Constructii 2.4

Servicii comerciale 36.5

Servicii sociale 29.3

Feminin

29.3

31.8 1 2 3 2.4

4

36.5

In ceea ce privese sexul feminine, acestea ocupa o pondere semnificativa in domeniul serviciilor comerciale si a industriei. Apoi cu un procent un pic mai mic se prezinta serviciile sociale si cu o pondere nesemnificativa constructiile.

In prezent, piata romaneasca a fortei de munca este marcata de o serie de paradoxuri: 1. Avem o criza a fortei de munca la nivelul intregii tari, dar si una dintre cele mai mici rate ale ocuparii din UE; 2. In timp ce milioane de romani muncesc in strainatate, piata locala incepe sa importe muncitori 3. este marcata de o competitivitate scazuta a fortei de munca, in timp ce cresterile salariale au depasit cu mult indicele de productivitate;

4. Exista discrepante salariale majore intre top manageri si restul pesonalului din companii, capitol care ne situeaza in randul tarilor din America Latina; 5. S-au conturat discrepante regionale adanci in privinta salarizarii, ocuparii si pregatirii profesionale, care ne fac sa vorbim de existenta a doua Romanii (exista, pe de o parte, axa Bucuresti-Timisoara, pe de alta parte, restul tarii) Prima dintre analize ia in discutie cel mai sensibil dintre subiecte - salariile in 2011. Cat de mari vor fi acestea si cu cat va creste puterea de cumparare a romanilor in anii urmatori. Vom reusi sa ajungem din urma tarile vecine din Europa Centrala si de Est? In ce industrii vor fi cele mai mari salarii, dar cele mai mici? In cea de-a doua analiza, veti afla care dintre industriile care nu au probleme in prezent vor fi afectate de criza de personal in 2010 si care isi vor rezolva aceasta problema intre timp. De asemenea, veti afla daca sistemul de educatie din va asculta mai bine de nevoile businessului in 2010. Al treilea articol va raspunde intrebarii: cati straini vor munci pe piata locala in 20102011, in conditiile in care in prezent sunt inregistrati circa 45.000? Vom urmari care sunt industriile care vor atrage cei mai multi straini in urmatorii ani si din ce tari vor proveni acestia. A patra analiza estimeaza care va fi numarul managerilor straini prezenti pe piata romaneasca in 2010. De asemenea, veti afla care sunt industriile care vor atrage cei mai multi manageri straini in 2010, in ce domenii si in ce tari vom exporta manageri romani.

In ultimul articol, intebarea-cheie este cati romani vor mai pleca sa munceasca in strainatate in anii viitori si cati se vor intoarce acasa? Vom vedea cum vor afecta fiecare dintre cele doua scenarii economia Romaniei.

Regresia inflatie-somaj: Anii 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Rata Rata inflatiei somajului 210.4 1.8 256.1 5.4 136.7 9.2 32.3 11 38.8 10 154.8 7.8 59.1 7.5 45.8 9.3 45.7 11.4 34.5 11.2 22.5 9 15.3 10.2 11.9 7.6 9 6.8 6.56 5.8 4.84 5.4 7.85 4.3

SUMMARY OUTPUT Regression Statistics 0.37248 Multiple R 8 0.13874 R Square 7 Adjusted R Square 0.08133 73.7969 Standard Error 6 Observations 17

ANOVA df Regression

1

Residual

15

Total

16

Coefficient s

SS 13160.1 7 81689.8 7 94850.0 4

Standar d Error

MS 13160.1 7 5445.99 1

Intercept

148.0715

56.8182

t Stat 2.60605 8

Rata somajului

-10.6587

6.85664 1

-1.55451

F 2.41648 7

P-value 0.01985 8 0.14090 6

Significance F 0.14090628 9

Lower 95% 26.9664083 7 25.2732691 8

Upper 95% 269.176 7

Lower 95.0% 26.9664 1

269.176672

3.95589 9

-25.2733

3.95589920 5

RESIDUAL OUTPUT Observation 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Predicted Rata inflatiei 128.8859 90.51464 50.01164 30.82601 41.48469 64.9338 68.1314 48.94577 26.56253 28.69427 52.14338 39.35295 67.06553 75.59248 86.25117 90.51464 102.2392

Residual s 81.51409 165.5854 86.68836 1.473995 -2.68469 89.8662 -9.0314 -3.14577 19.13747 5.805732 -29.6434 -24.053 -55.1655 -66.5925 -79.6912 -85.6746 -94.3892

Standard Residuals 1.14079756 2.317383003 1.21321195 0.020628697 -0.037572499 1.25768614 -0.126395349 -0.04402535 0.267830713 0.081251773 -0.414861885 -0.336623392 -0.772046952 -0.931968186 -1.115285541 -1.199024835 -1.320985848

Upper 95.0%

Rata inflatiei

Rata somajului Line Fit Plot 400 Rata inflatiei

200 0 0

5

10

Predicted Rata inflatiei

15

Rata somajului

Residuals

Rata somajului Residual Plot 200 0 -200

0

2

4

6

8

Rata somajului

10

12

Bibliografie: Şimon, Ilie – Civilizaţia salariului, Editura Eficient, Bucureşti, 1997 Ciobanu, Gheorghe- Macroeconomie, Editura Risoprint, 2009 Dumitru, Otovescu- – Populaţia României şi resursele de muncă locale, Editura Beladi, 2006 Sursa INSSE, internet