53 0 159KB
PROIECT DE LECŢIE
Profesor: Moiceanu Geanina Ligia Unitatea de învăţămant: Liceul Tehnologic I.C. Petrescu Stilpeni Clasa: a XI-a A, B Disciplina: Economie Subiectul: Piaţa muncii (2 h) Tipul lecţiei: Lecţie de predare şi comunicare/însuşire de noi cunoştinţe/ varianta mixtă Data: 16.05.2018 Scopul lecţiei: însuşirea de noi cunoştinţe, înţelegerea noţiunilor predate şi utilizarea lor în practică Obiective operaţionale: La sfârşitul orei elevii vor fi capabili: - să cunoască noţiunea de piaţă a muncii; - să înţeleagă modul de funcţionare a pieţei muncii; - să cunoască caracteristicile pieţei muncii; - să cunoască cine sunt purtătorii cererii de muncă; - să cunoască factorii de influenţă ai cererii; - să cunoască cine sunt purtătorii ofertei de muncă; - să cunoască factorii de influenţă ai ofertei; - să cunoască ce este salariul şi semnificaţia contractului de muncă; - să utilizeze noţiunile predate în rezolvarea sarcinilor propuse. Metode şi procedee: lucrul cu manualul, conversaţia, conversaţia euristică, explicaţia, (resurse procedurale); Mijloace de învăţământ: manualul, fişe de lucru, fişe de documentare, tabla (resurse materiale), calculator si videoproiector; Forme de organizare a activităţii elevilor: frontal, individual, pe grupe Strategia de evaluare: formativă
1
Locul de desfăşurare: laborator de economie Desfăşurarea lecţiei Etapele lecţiei 1. Organizarea clasei pentru lecţie
Conţinut Activitatea cadrului didactic
Activitatea elevului Se verifică prezenţa, se asigură condiţiile psihodidactice de începere Elevii răspund a lecţiei (stabilirea liniştii şi captarea atenţiei) şi se pregătesc şi se pregătesc materialele didactice. pentru lecţie.
2. Enunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale
Se anunţă tema: “Piaţa muncii” Obiective: înţelegerea modului de funcţionare a pieţei muncii; cererea şi oferta de muncă; cunoasterea caracteristicilor pieţei muncii; cunoaşterea factorilor care influenţează cererea de muncă; cunoaşterea factorilor care influenţează oferta de muncă cunoaşterea noţiunii de salariu şi semnificaţia contractului de muncă; utilizarea noţiunilor predate în rezolvarea sarcinilor propuse. 3. Verificarea Se adresează elevilor un set de întrebări din lecţiile anterioare: cunoştinţelor Ce este piaţa? învăţate anterior şi a Care este obiectul tranzacţiilor pe piaţa financiară? temei pentru acasă Ce reprezintă acţiunile? Ce sunt obligaţiunile? De unde provine cererea/oferta de capital? Care sunt formele pieţei financiare? Ce tipuri de operaţiuni se desfăşoară la bursă? Verificarea temei pentru acasă: Cine va câştiga în cazul unei operaţiuni la termen, dacă cursul titlurilor va scădea faţă de cel stabilit la momentul încheierii unei tranzacţii. (Vânzătorul – deoarece va cumpăra titlurile la un preţ mai mic şi le va ceda la preţul convenit.) 4. Comunicarea Se prezintă elevilor noile conţinuturi: noilor conţinuturi Munca reprez. totalitatea resurselor umane, fizice şi intelectuale, antrenate în activităţi economice. 2
Evaluare
Metode
Formativă
Evaluare orală
Elevii notează.
Elevii răspund la întrebări şi prezintă tema.
Elevii notează, participă la discuţii.
Piaţa muncii – ansamblul relaţiilor dintre purtătorii cererii şi ofertei de muncă prin care se stabilesc condiţiile de angajare, mărimea salariilor consemnate într-un act oficial numit contract de muncă. Cererea de muncă – nevoia de muncă existentă într-o economie în condiţii salariale. Provine de la întreprinderi, instituţii, organizaţii care au nevoie de muncă şi angajează lucrători în schimbul unui salariu. Oferta de muncă – munca disponibilă într-o economie în condiţii salariale. Provine de la populaţia care este dispusă să ocupe un loc de muncă în schimbul unui salariu. Caracteristicile specifice pieţei muncii: se formează în timp îndelungat Oferta de muncă presupune timp pentru creşterea şi pregătirea noilor generaţii de salariaţi, iar cererea de muncă implică investiţii pentru crearea noilor locuri de muncă. mobilitate redusă În ceea ce priveşte oferta de muncă, oamenii nu îşi schimbă cu uşurinţă locul de muncă şi localitatea unde lucrează, chiar cu riscul de a pierde o serie de avantaje economice. Cererea de muncă are şi ea o mobilitate redusă pentru că mutarea unităţilor economice şi amplasarea celor noi presupun investiţii apreciabile care nu sunt totdeauna posibile. Perisabilitatea Pentru a-şi onora obligaţiile contractuale, care de cele mai multe ori sunt presante, firmele se văd nevoite să angajeze forţa de muncă necesară cât mai repede. La rândul său, o persoană care caută un loc de muncă doreşte să se angajeze cât mai repede, pentru a-şi asigura o sursă de venit. Neomogenitatea Piaţa muncii este formată din mai multe segmente autonome, existând condiţii inegale de muncă, de realizare profesională, de formare a salariilor. Factorii de influenţă ai cererii dezvoltarea economico-socială Cererea de muncă va creşte în urma unui proces de creştere/dezvoltare economică şi socială. 3
cheltuielile cu salarizarea forţei de muncă Este vorba de obligaţii de plată ale angajatorului: contribuţii pentru asigurări sociale (boală, pensie, şomaj), pregătire permanentă, concedii, etc. progresul tehnic şi investiţiile de capital Determină crearea de noi locuri de muncă. productivitatea marginală a muncii Angajatorul face un calcul de eficienţă, urmărind ca prin angajarea unui lucrător în plus firma să realizeze o producţie din a cărei vânzare să încaseze o sumă mai mare decât cheltuielile suportate prin noua angajare. durata muncii Dacă durata de muncă scade, cererea de muncă va spori. intervenţia sindicatelor, etc. Dacă revendicările sindicatelor sunt satisfăcute, iar salariile cresc, cererea de muncă se diminuează. Substituirea factorului muncă Se referă la posibilitatea ca munca să poată fi substituită rapid pe seama altor factori de producţie (în special a capitalului fix). Factorii de influenţă ai ofertei Nevoia de subzistenţă a salariatului şi a familiei sale Oferta începe la acel nivel al salariului care asigură posibilitatea de subzistenţă a angajatului şi a familiei sale. Dinamica salariului Dacă salariul creşte, oferta de muncă sporeşte în cadrul pieţei muncii. Atunci când salariul scade, se diminuează motivaţia de a munci, unii oameni renunţând la locul de muncă în măsura în care au alte surse de venit din care se pot întreţine. Natura muncii prestate La muncile uşoare oferta creşte, în vreme ce la muncile dificile oferta scade. Condiţiile de muncă În măsura în care sunt asigurate condiţii bune de muncă, oferta de muncă creşte. Existenţa altor surse de venituri Existenţa altor surse de venituri din care oamenii se pot întreţine duce la o scădere a ofertei de muncă. 4
Perspectivele de promovare sau de creştere a salariilor Oferta de muncă va creşte în măsura în care există perspective de promovare sau de creştere salarială, iar acestea sunt concretizate. Satisfacţia oferită de munca depusă Satisfacţia oferită de munca depusă se află în relaţie directă cu oferta de muncă. Posibilităţile de migrare a forţei de muncă Cu cât posibilitatea de a munci într-o altă ţară este mai atractivă, cu atât va scădea oferta de muncă pe plan intern. Echilibrul pieţei se realizează prin egalizarea cererii şi ofertei de muncă, obţinându-se salariul de echilibru. (Se va analiza modificarea salariului de echilibru şi a numărului de lucrători, în conditiile modificării cererii sau ofertei de muncă. Salariul – suma de bani primită de posesorul forţei de muncă pentru contribuţia la realizarea muncii ca factor de producţie. Pt. întreprinzător reprez. un cost Pt. salariat reprez. un venit. Factori de influenţă ai mărimii şi dinamicii salariului gradul de dezvoltare economică natura activităţii desfăşurate nivelul pregătirii profesionale motivarea în muncă (recompense, avansare) raportul dintre cerere şi ofertă mobilitatea forţei de muncă practici discriminatorii la angajare Salariul nominal – suma primită de salariat pentru munca prestată. Salariu nominal – impozit pe salariu (16%)= salariul nominal net Salariul nominal net + sporuri, premii = câştig nominal net ISN = SN1/SN0* 100 Salariul real - cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată cu salariul nominal net. Câştigul real - cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată cu câştigul nominal net. ISR = SR1/SR0* 100 ISR = ISN/IPC * 100 Forme ale salariului 5
5. Fixarea cunostintelor predate 6. Evaluarea performanţei 6. Tema pentru acasă
o individual o colectiv – sumă globală acordată tuturor angajaţilor firmei pentru participarea la obţinerea de beneficii (premii, acţiuni) o social – sumă acordată unor categorii sociale pentru sporirea veniturilor (accidente de muncă, şomaj, boli profesionale, etc) Salariul minim garantat legal – este fixat pe cale legală pentru a garanta salariaţilor din categoriile defavorizate un venit bănesc corespunzător necesităţilor de subzistenţă. (700 lei) Forme de salarizare în acord (pe activităţi, produse) în regie (în funcţie de timpul lucrat) mixtă Contractul de muncă – forma juridică prin care se finalizează negocierea dintre purtătorii cererii şi ai ofertei pe piaţa muncii. Acesta cuprinde drepturile şi obligaţiile pentru angajat şi angajator: o ore suplimentare şi remunerarea lor o organizarea activităţii pe schimburi o condiţii speciale de lucru o mod de salarizare (salariu minim, lunar/săptămânal, orar, sporuri, etc) o condiţii de promovare în muncă, perfecţionare o protecţia muncii, etc. Rezolvarea unor sarcini propuse într-o fişă de lucru. Rezolvă sarcinile propuse. Se evaluează activitatea elevilor pe parcursul lecţiei. Se notează elevii care au participat activ la lecţie. Finalizarea sarcinilor nerezolvate din fişă de lucru propusă Notează tema pentru acasă.
6
Formativă
Observare
Schiţă de lecţie Munca reprez. totalitatea resurselor umane, fizice şi intelectuale, economice.
antrenate în activităţi
Piaţa muncii – ansamblul relaţiilor dintre purtătorii cererii şi ofertei de muncă prin care se stabilesc condiţiile de angajare, mărimea salariilor consemnate într-un act oficial numit contract de muncă. Cererea de muncă – nevoia de muncă existentă într-o economie în condiţii salariale. Provine de la întreprinderi, instituţii, organizaţii care au nevoie de muncă şi angajează lucrători în schimbul unui salariu. Oferta de muncă – munca disponibilă într-o economie în condiţii salariale. Provine de la populaţia care este dispusă să ocupe un loc de muncă în schimbul unui salariu. Caracteristicile specifice pieţei muncii: se formează în timp îndelungat Oferta de muncă presupune timp pentru creşterea şi pregătirea noilor generaţii de salariaţi, iar cererea de muncă implică investiţii pentru crearea noilor locuri de muncă. mobilitate redusă În ceea ce priveşte oferta de muncă, oamenii nu îşi schimbă cu uşurinţă locul de muncă şi localitatea unde lucrează, chiar cu riscul de a pierde o serie de avantaje economice. Cererea de muncă are şi ea o mobilitate redusă pentru că mutarea unităţilor economice şi amplasarea celor noi presupun investiţii apreciabile care nu sunt totdeauna posibile. Perisabilitatea Pentru a-şi onora obligaţiile contractuale, care de cele mai multe ori sunt presante, firmele se văd nevoite să angajeze forţa de muncă necesară cât mai repede. La rândul său, o persoană care caută un loc de muncă doreşte să se angajeze cât mai repede, pentru a-şi asigura o sursă de venit. Neomogenitatea Piaţa muncii este formată din mai multe segmente autonome, existând condiţii inegale de muncă, de realizare profesională, de formare a salariilor. Factorii de influenţă ai cererii dezvoltarea economico-socială Cererea de muncă va creşte în urma unui proces de creştere/dezvoltare economică şi socială. cheltuielile cu salarizarea forţei de muncă Este vorba de obligaţii de plată ale angajatorului: contribuţii pentru asigurări sociale (boală, pensie, şomaj), pregătire permanentă, concedii, etc. progresul tehnic şi investiţiile de capital Determină crearea de noi locuri de muncă. productivitatea marginală a muncii Angajatorul face un calcul de eficienţă, urmărind ca prin angajarea unui lucrător în plus firma să realizeze o producţie din a cărei vânzare să încaseze o sumă mai mare decât cheltuielile suportate prin noua angajare. durata muncii Dacă durata de muncă scade, cererea de muncă va spori. 7
intervenţia sindicatelor, etc. Dacă revendicările sindicatelor sunt satisfăcute, iar salariile cresc, cererea de muncă se diminuează. Substituirea factorului muncă Se referă la posibilitatea ca munca să poată fi substituită rapid pe seama altor factori de producţie (în special a capitalului fix). Factorii de influenţă ai ofertei Nevoia de subzistenţă a salariatului şi a familiei sale Oferta începe la acel nivel al salariului care asigură posibilitatea de subzistenţă a angajatului şi a familiei sale. Dinamica salariului Dacă salariul creşte, oferta de muncă sporeşte în cadrul pieţei muncii. Atunci când salariul scade, se diminuează motivaţia de a munci, unii oameni renunţând la locul de muncă în măsura în care au alte surse de venit din care se pot întreţine. Natura muncii prestate La muncile uşoare oferta creşte, în vreme ce la muncile dificile oferta scade. Condiţiile de muncă În măsura în care sunt asigurate condiţii bune de muncă, oferta de muncă creşte. Existenţa altor surse de venituri Existenţa altor surse de venituri din care oamenii se pot întreţine duce la o scădere a ofertei de muncă. Perspectivele de promovare sau de creştere a salariilor Oferta de muncă va creşte în măsura în care există perspective de promovare sau de creştere salarială, iar acestea sunt concretizate. Satisfacţia oferită de munca depusă Satisfacţia oferită de munca depusă se află în relaţie directă cu oferta de muncă. Posibilităţile de migrare a forţei de muncă Cu cât posibilitatea de a munci într-o altă ţară este mai atractivă, cu atât va scădea oferta de muncă pe plan intern. Echilibrul pieţei se realizează prin egalizarea cererii şi ofertei de muncă, obţinându-se salariul de echilibru. (Se va analiza modificarea salariului de echilibru şi a numărului de lucrători, în condiţiile modificării cererii sau ofertei de muncă. Salariul – suma de bani primită de posesorul forţei de muncă pentru contribuţia la realizarea muncii ca factor de producţie. Pt. întreprinzător reprez. un cost, iar pt. salariat reprez. un venit. Factori de influenţă ai mărimii şi dinamicii salariului gradul de dezvoltare economică natura activităţii desfăşurate nivelul pregătirii profesionale motivarea în muncă (recompense, avansare) raportul dintre cerere şi ofertă mobilitatea forţei de muncă practici discriminatorii la angajare 8
Salariul nominal – suma primită de salariat pentru munca prestată. Salariu nominal – impozit pe salariu (16%)= salariul nominal net Salariul nominal net + sporuri, premii= câştig nominal net ISN = SN1/SN0* 100 Salariul real - cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată cu salariul nominal net. Câştigul real - cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată cu câştigul nominal net. ISR = SR1/SR0* 100 ISR = ISN/IPC * 100 IPC = indicele preţurilor bunurilor şi serviciilor de consum personal Forme ale salariului o individual o colectiv – sumă globală acordată tuturor angajaţilor firmei pentru participarea la obţinerea de beneficii (premii, acţiuni) o social – sumă acordată unor categorii sociale pentru sporirea veniturilor (accidente de muncă, şomaj, boli profesionale, etc) Forme de salarizare în acord (pe activităţi, produse) în regie (în funcţie de timpul lucrat) mixtă Contractul de muncă – forma juridică prin care se finalizează negocierea dintre purtătorii cererii şi ai ofertei pe piaţa muncii. Acesta cuprinde drepturile şi obligaţiile pentru angajat şi angajator: o salariul lunar, o ore suplimentare şi remunerarea lor o organizarea activităţii pe schimburi o condiţii speciale de lucru o mod de salarizare (salariu minim, lunar/săptămânal, orar, sporuri, etc) o condiţii de promovare în muncă, perfecţionare o protecţia muncii, o sporuri acordate, o etc.
9
Piaţa muncii – Fişă de lucru Cererea şi oferta de muncă 1. Subliniati care sunt tipurile de activităţi cuprinse în cadrul cererii de muncă: activităţi casnice, munca depusă de nesalariaţi, profesor, inginer chimist, asistentă medicală, sudor. 2. Precizaţi ce tipuri de relaţii (directe, indirecte) se stabilesc între nevoia de muncă şi: o dezvoltarea economico – socială (relaţie ................................) o cheltuielile cu salarizarea forţei de muncă (relaţie ................................) o productivitatea marginală a muncii (relaţie ................................) o progresul tehnic (relaţie ................................) o durata muncii (relaţie ................................) o intervenţia sindicatelor (relaţie ................................) 3. Presupuneţi că sunteţi Director de Resurse Umane în cadrul unei firme. Trebuie să estimaţi evoluţia ofertei pe piaţa muncii, în contextul în care compania intenţionează să facă angajări. Analizând informaţiile de mai jos, indicaţi sensul în care ar putea evolua oferta de muncă în viitor: a. Numărul persoanelor care lucrează în străinătate s-a dublat (...........................) b. Guvernul anunţă creşterea salariului pe economie (..........................) c. Noile prevederi legale obligă angajatorii să ofere condiţii de muncă mai bune ( ..................) d. Tot mai multe persoane îşi găsesc surse alternative de venit (...........................) e. Salariile în sectorul privat cunosc o creştere spectaculoasă (..........................) f. Firmele pun mare accent pe motivarea propriilor angajaţi (.........................) g. Industria extractivă este singura care oferă oportunităţi de angajare (...................) 4. Care consideraţi că ar fi unul dintre motivele pentru care oferta de muncă se formează în timp îndelungat? a. Este nevoie de timp pentru creşterea şi pregătirea viitorilor salariaţi; b. Accesul pe piaţa muncii este dificil; c. Decizia de a deveni salariat este dificil de luat. 5. Care ar fi motivul pentru care cererea de muncă este considerată perisabilă? a. Persoanele în căutarea unui loc de muncă doresc să se angajeze cât mai repede; b. Agenţii economici nu fac publice posturile vacante în timp util; c. Agenţii economici încearcă să îşi procure forţa de muncă necesară în cel mai scurt timp.
10
Piaţa muncii – Fişă de lucru Cererea şi oferta de muncă 1. Subliniati care sunt tipurile de activităţi cuprinse în cadrul cererii de muncă: activităţi casnice, munca depusă de nesalariaţi, profesor, inginer chimist, asistentă medicală, sudor. 2. Precizaţi ce tipuri de relaţii (directe, indirecte) se stabilesc între nevoia de muncă şi: o dezvoltarea economico – socială (relaţie ................................) directă o cheltuielile cu salarizarea forţei de muncă (relaţie ................................) indirectă o productivitatea marginală a muncii (relaţie ................................) directă o progresul tehnic (relaţie ................................) directă o durata muncii (relaţie ................................) indirectă o intervenţia sindicatelor (relaţie ................................) indirectă 3. Presupuneţi că sunteţi Director de Resurse Umane în cadrul unei firme. Trebuie să estimaţi evoluţia ofertei pe piaţa muncii, în contextul în care compania intenţionează să facă angajări. Analizând informaţiile de mai jos, indicaţi sensul în care ar putea evolua oferta de muncă în viitor: h. Numărul persoanelor care lucrează în străinătate s-a dublat (...........................) scădere i. Guvernul anunţă creşterea salariului pe economie (..........................) creştere j. Noile prevederi legale obligă angajatorii să ofere condiţii de muncă mai bune ( ..................) creştere k. Tot mai multe persoane îşi găsesc surse alternative de venit (...........................) scădere l. Salariile în sectorul privat cunosc o creştere spectaculoasă (..........................) creştere m. Firmele pun mare accent pe motivarea propriilor angajaţi (.........................) creştere n. Industria extractivă este singura care oferă oportunităţi de angajare (...................) scădere 4. Care consideraţi că ar fi unul dintre motivele pentru care oferta de muncă se formează în timp îndelungat? d. Este nevoie de timp pentru creşterea şi pregătirea viitorilor salariaţi; e. Accesul pe piaţa muncii este dificil; f. Decizia de a deveni salariat este dificil de luat. 5. Care ar fi motivul pentru care cererea de muncă este considerată perisabilă? d. Persoanele în căutarea unui loc de muncă doresc să se angajeze cât mai repede; e. Agenţii economici nu fac publice posturile vacante în timp util; f. Agenţii economici încearcă să îşi procure forţa de muncă necesară în cel mai scurt timp.
11
Fişă de documentare lecţia anterioară 1. Ce este piata? Piaţa reprezintă rezultatul interacţiunii şi acţiunii comune a celor 4 factori: cererea, oferta, preţul şi concurenţa. Piaţa este conceptul care indică un sistem de relaţii între participanţii ei, care nu sunt alţii decât purtătorii cererii şi ofertei, respectiv vânzatorul şi cumpărătorul. Piaţa a apărut cu multe secole în urmă, ca relaţie între producţie şi consum, atunci când funcţiile acestor 2 părţi ale economiei s-au separat în timp şi spaţiu. De-a lungul timpului, relaţia dintre producători şi consumatori s-a extins si s-a perfecţionat. 2. Care este obiectul tranzacţiilor pe piaţa financiară? Piaţa financiară/ piaţa capitalurilor reprezintă locul în care se tranzacţionează active financiare (titluri de valoare) pe termen mediu şi lung. Cele mai importante titluri de valoare care se tranzacţionează pe piaţa financiară sunt acţiunile şi obligaţiunile. 3.Ce reprezinta actiunile? Acţiunile sunt titluri ce atesta un drept de proprietate asupra unei părtţi a capitalului social al societăţii emitente. Practic, proprietarul acţiunilor este proprietarul unei părti din societatea emitentă, parte corespunzatoare cu numărul de acţiuni deţinute. 4. Ce sunt obligatiunile? Obligaţiunea este un titlu de valoare care atestă angajarea unui împrumut pe termen mediu şi lung. Obligaţiunile conţin umrătoarele înscrisuri: - numele emitentului - rata dobânzii (cotă procentuală ce urmează a fi plătită la scadenţă) - valoarea nominală (suma acordată sub formă de împrumut) Obligaţiunea poate fi nominativă, când are înscris numele deţinătorului, sau la purtător, când nu conţine respectivul înscris. 5. De unde provine cererea/oferta de capital?
12
Cererea de capital aparţine unor operatori cum sunt: societăţi comerciale publice şi private, alte categorii de agenţi economici, instituţii financiar-bancare şi de asigurări, instituţii publice, guverne, organisme financiar-bancare de pe piaţa internaţională. Oferta de capital provine din economisire, adică din tot ceea ce rămâne în posesia deţinătorilor de venituri după ce-şi satisfac nevoile de consum. Aceasta aparţine deţinătorilor de capitaluri: societăţi comerciale, bănci, case de economii, societăţi de asigurare, case de pensii, persoane particulare. Oferta este reprezentată de disponibilităţi băneşti temporar libere pentru care se caută un plasament cât mai avantajos. Nivelul ofertei este direct influenţat de procesul de economisire.
13
Piaţa muncii - Fişă de lucru Cererea şi oferta de muncă 1. Subliniati care sunt tipurile de activităţi cuprinse în cadrul cererii de muncă: activităţi casnice, munca depusă de nesalariaţi, profesor, inginer chimist, asistentă medicală, sudor. 2. Precizaţi ce tipuri de relaţii (directe, indirecte) se stabilesc între nevoia de muncă şi: o dezvoltarea economico – socială (relaţie ................................) o cheltuielile cu salarizarea forţei de muncă (relaţie ................................) o productivitatea marginală a muncii (relaţie ................................) o progresul tehnic (relaţie ................................) o durata muncii (relaţie ................................) o intervenţia sindicatelor (relaţie ................................) 3. Presupune şi că sunteţi Director de Resurse Umane în cadrul unei firme. Trebuie să estimaţi evoluţia ofertei pe piaţa muncii, în contextul în care compania intenţionează să facă angajări. Analizând informaţiile de mai jos, indicaţi sensul în care ar putea evolua oferta de muncă în viitor: a. Numărul persoanelor care lucrează în străinătate s-a dublat (...........................) b. Guvernul anunţă creşterea salariului pe economie (..........................) c. Noile prevederi legale obligă angajatorii să ofere condiţii de muncă mai bune ( ..................) d. Tot mai multe persoane îşi găsesc surse alternative de venit (...........................) e. Salariile în sectorul privat cunosc o creştere spectaculoasă (..........................) f. Firmele pun mare accent pe motivarea propriilor angajaţi (.........................) g. Industria extractivă este singura care oferă oportunităţi de angajare (...................) 4. Care consideraţi că ar fi unul dintre motivele pentru care oferta de muncă se formează în timp îndelungat? a. Este nevoie de timp pentru creşterea şi pregătirea viitorilor salariaţi; b. Accesul pe piaţa muncii este dificil; c. Decizia de a deveni salariat este dificil de luat. 14
5. Care ar fi motivul pentru care cererea de muncă este considerată perisabilă? a. Persoanele în căutarea unui loc de muncă doresc să se angajeze cât mai repede; b. Agenţii economici nu fac publice posturile vacante în timp util; c. Agenţii economici încearcă să îşi procure forţa de muncă necesară în cel mai scurt timp.
Rezolvare Fişă de lucru Cererea şi oferta de muncă 1. Subliniati care sunt tipurile de activităţi cuprinse în cadrul cererii de muncă: activităţi casnice, munca depusă de nesalariaţi, profesor, inginer chimist, asistentă medicală, sudor. 2. Precizaţi ce tipuri de relaţii (directe, indirecte) se stabilesc între nevoia de muncă şi: o dezvoltarea economico – socială (relaţie ................................) directă o cheltuielile cu salarizarea forţei de muncă (relaţie ................................) indirectă o productivitatea marginală a muncii (relaţie ................................) directă o progresul tehnic (relaţie ................................) directă o durata muncii (relaţie ................................) indirectă o intervenţia sindicatelor (relaţie ................................) indirectă 3. Presupuneţi că sunteţi Director de Resurse Umane în cadrul unei firme. Trebuie să estimaţi evoluţia ofertei pe piaţa muncii, în contextul în care compania intenţionează să facă angajări. Analizând informaţiile de mai jos, indicaţi sensul în care ar putea evolua oferta de muncă în viitor: d. Numărul persoanelor care lucrează în străinătate s-a dublat (...........................) scădere e. Guvernul anunţă creşterea salariului pe economie (..........................) creştere f. Noile prevederi legale obligă angajatorii să ofere condiţii de muncă mai bune ( ..................) creştere g. Tot mai multe persoane îşi găsesc surse alternative de venit (...........................) scădere h. Salariile în sectorul privat cunosc o creştere spectaculoasă (..........................) creştere i. Firmele pun mare accent pe motivarea propriilor angajaţi (.........................) creştere j. Industria extractivă este singura care oferă oportunităţi de angajare (...................) scădere 4. Care consideraţi că ar fi unul dintre motivele pentru care oferta de muncă se formează în timp îndelungat? k. Este nevoie de timp pentru creşterea şi pregătirea viitorilor salariaţi; l. Accesul pe piaţa muncii este dificil; m. Decizia de a deveni salariat este dificil de luat. 5. Care ar fi motivul pentru care cererea de muncă este considerată perisabilă? 15
n. Persoanele în căutarea unui loc de muncă doresc să se angajeze cât mai repede; o. Agenţii economici nu fac publice posturile vacante în timp util; p. Agenţii economici încearcă să îşi procure forţa de muncă necesară în cel mai scurt timp.
16