Referat "Sistemul Impozitelor În Republica Moldova" [PDF]

Zitiervorschau

Minesterul Educaţiei Republicii Moldova Colegiul Financiar-Bancar “A.Diordiţă” Catedra “Finanţe”

REFERAT la Dreptul afacerilor la tema „Sistemul impozitelor în Republica Moldova”

Elaborat de eleva gr. FP1308 BAZILEVICI Elizaveta Verificat de SLEPUHIN Grigore

Chişinău 2014

Plan I. Nota introductivă II. Conţinut 2. 1. Definirea impozitului 2.2. Rolul impozitului 2.3. Clasificări 2.4. Sistemul fiscal al Republicii Moldova 2.5. Elementele impozitului 2.6. Necesitatea şi funcţionalitatea impozitelor 2.7. Procedura fiscală

III. Concluzie

2

I. Nota introductivă

Scopul acestei lucrări – pe baza materialelor expuse de a caracteriza rolul impozitelor şi influenţa lor asupra economiei în Republica Moldva. În lucrarea dată se atrage atenţia la ascpeactele generale ale impozitelor şi definirea noţiunilor necunoscute (debitor, cota impunerii etc.). Pe parcursul efectuării acestei lucrări o să ţin cont de următoarele obiective:  definirea impozitului  prezentarea caracteristicilor impozitului  clasificarea impozitelor  prezentarea şi caracterizarea elementelor impozitului  examinarea influenţei impozitelor asupra unor aspecte de eficienţă economică  teoriile şi concepţiile impozitelor  examinarea legislaţiei fiscale din Republica Moldova Toată informaţia este expusa pe baza Codului fiscal al Republicii Moldova şi materialelor didactice suplimentare. Ca urmare a acestei lucrări:  o să înţeleg rolul impozitelor în economia unei ţări  o să fac deferenţă între impozite directe şi indirecte  o să înţeleg conceptul procedurii fiscale

II. Conţinut 3

2. 1. Definirea impozitului Definirea impozitului nu variază prea mult de la un autor la altul. Astfel, Dicţionarul Enciclopedic Webster definşte impozitul ca fiind «o sumă de bani cerută de guvern pentru întreţinerea sa sau pentru anumite facilităţi sau servicii percepută asupra venitului, proprietăţii, vînzării etc.». Conform Codului fiscal al Republicii Moldova 1 , impozitul este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor acţiuni determinate şi concrete de către organul împuternicit sau de către persoana cu funcţii de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care a achitat aceasta plată. În general, impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie şi cu titlu nerambursabil, datorată, conform legii, bugetului de stat de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile pe care le obţin sau bunurile pe care le posedă. Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie înţeles în sensul că plata acestora către stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice sau juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datorează impozit. Dreptul de a introduce impozite îl are statul şi acest drept este exercitat, de cele mai multe ori, prin intermidiul organelor puterii centrale, iar uneori şi prin organele administraţiei de stat locale. Parlamentul se pronunţă în legătură cu introducerea impozitelor de stat de importanţă naţională, iar organele de stat locale pot introduce anumite imozite în favoarea unităţilor administrativ-teritoriale. Impozitele sunt plăţi care se fac către stat cu titlu definitiv şi nerambursabil. În schimbul acestora, plătitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egală sau apropiată.

2.2. Rolul impozitului Rolul impozitului se manifestă pe plan financiar, economic şi social, dar în mod diferit de la o etapă de dezvoltare a economiei la alta. Rolul impozitelor : 1) financiar : procură guvernului bani pentru finanţarea cheltuielilor publice; 2) economic : instrument de politică economică în cadrul intervenţionismului fiscal; 3) social: instrument de redistribuire a veniturilor din societate între defiritele categorii sociale. 1 Codul fiscal al Republicii Moldova, Titlul I, Articolul 6 (1) 4

Acţionînt prin impozite, autorităţile publice influenţează toate activităţile, induc în acestea efecte dorite. Ele sunt folosite atît în intervenţionismului conjunctural, cît şi în cel structural pentru realizarea stabilizării, distribuţiei şi alocării resurselor.

2.3. Clasificări În practica financiară se întîlneşte o diversitate de impozite care se deseobesc nu numai ca formă, dar şi după conţinut. Cele mai des utilizate clasificări ale impozitelor sunt:  Clasificarea administrativă constă în gruparea impozitelor după colectivitatea benificiară. Ea distinge impozitele ce revin statului (impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, accizele) de impozitele cuvenite colectivităţilor locale (impozitul pe imobil, impozitul funciar etc.)  Clasificare economică distinge impozitele în funcţie de obiectul impunerii şi în fucţie de factorii sau agenţii economici care sunt afectaţi de ipozite : a) în funcţie de obiectul impunerii (impozitul pe venit, impozitul pe consum, impozitul pe avere); b) în funcţie de factorii şi agenţii economici afectaţi de impozite (impozitele ce afectează familiile, impozitele ce afectează firmele, impozitele care taxează produsele). Clasificarea fiscală OCDE, care serveşte la evaluarea statistică a sistemelor fiscale pe ţări şi la recomandări în acest domeniu, împarte impozitele în următoarele şase grupe de bază: 1000 Impozite pe venit, profit şi cîştig de capital 1100 Impozite plătite de persoane fizice 1200 Impozite plătite de persoane juridice 2000 Contribuţii de asigurări sociale 3000 Impozite pe salariu şi forţă de muncă 4000 Impozite pe proprietate 5000 Impozite pe bunuri şi servicii 6000 Alte impozite În clasificarea OCDE, impozitele cu cel mai ridicat randament fiscal sunt cele din grupa 1000, 2000 şi 5000. Aceste trei grupuri reprezinză o medie de peste 90% din totalul veniturilor fiscale din ţările OCDE şi din ţările în tranziţie. În Republica Moldova, conform Codului fiscal (Legea Republicii Moldova nr.1163-XIII din 24.04.97)2, se percep impozite şi taxe generale de stat şi locale. Sistemul impozitelor şi taxelor generale de stat include: 2 Legea Republicii Moldova nr.1163-XIII din 24.04.97 (4) 5

             

impozitul pe venit; taxa pe valoarea adăugată; accizele; impozitul privat; taxa vamală; taxele percepute în fondul rutier. Sistemul impozitelor şi taxelor locale include: impozitul pe bunurile imobiliare; impozitul pentru folosirea resurselor naturale; taxa pentru amenajarea teritoriului; taxa pentru dreptul de a organiza lecitaţii locale şi loterii; taxa hotelieră; taxa pentru plasarea publicităţii ; taxa pentru parcarea autovehiculelor ; taxa pentru trecerea frontierei de stat.

2.4. Sistemul fiscal al Republicii Moldova În 1997, legislaţia fiscală a Republicii Moldova a fost consolidată în Codul fiscal pentru care au fost adoptate regulamente ulterioare de implementare. Aceasta a asigurat stabilitatea şi transparenţa relatică a cadrului legal, necesare unui sistem fiscal eficient şi echitabil. Structura sistemului fiscal al Republicii Moldova este similară cu cea a majorităţii ţărilor în tranziţie. Impozitele indirecte (TVA, accizele şi taxele vamale) reprezintă ponderea majoritară de 56% din totalul veniturilor (2001), pe cînd impozitele directe (impozitul pe venit pentru persoane juridice sau fizice, impozitul pe bunuri imobiliare) constituie circa 21%. Ponderea insuficientă a impozitelor directe este consecinţa crizei profunde din sectorul microeconomic al Republicii Moldova. În acest sens, politicile guvernamentale de incitare a creşterii economice sunt importante pentru creşterea veniturilor bugetare şi asigurarea corespunzătoare a serviciilor publice. Politicile de impozitare trebuie să asigure stabilirea unui echilibru între colectarea veniturilor suficiente pentru acoperirea cheltuielilor publice şi stimularea activităţii de antreprenoriat. Una din problemele majore care urmează să fie soluţionată în contextul politicii de impotizare, promovate în Republica Moldova, este asigurarea echităţii fiscale. Deşi cotele impozitelor în republică nu sunt înalte, există un număr exagerat de facilităţi fiscale, care au condus la diminuarea critică a încasărilor din 6

impozite şi care au complicat mult sistemul fiscal. Prin urmare, unul din obiectivele politicii impozitare din Republica Moldova trebuie să fie consolidarea şi simplificarea legislaţiei fiscale.

2.5. Elementele impozitului Printre elementele impozitului se numără:  Denumirea impozitului corespunde caracterului financiar-economic şi juridic al acestuia. De exemplu, impozit pe venit, taxă pe valoarea adăugată etc. ;  Debitorul, subiectul (plătitorul) poate fi orice persoană fizică sau juridică căreia îi revine obligaţia de a plăti în contul bugetului de stat, conform legii, sumele care constituie impozite, taxe sau este obligată să efectueze anumite prelevări la bugetul de stat ;  Suportatorul (destinatarul) este persoana care suportă efectiv impozitul;  Obiectul sau materia impozabilă reprezintă veniturile sau bunurile impozabile ori taxabile ;  Sursa impozitului arată din ce anume se plăteşte impozitul: din venit sau din avere ;  Unitatea de evaluare – unitate de măsura, care se foloseşte pentru exprimarea dimensiunii obiectului impozabil ;  Cota impunerii reprezintă impozitul aferent unei unităţi de impunere. Impozitul poate fi stabilit într-o sumă fixă sau în cote procentuale ;  Asieta sau modul de aşezare a impozitului – totalitatea măsurilor care se iau de organele fiscale în legătură cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea mărimii materiei impozabile şi determinarea impozitului datorat statului;  Termenele de plată indică data la care sau pînă la care un anumit impozit trebuie achitat la bugetul statului ;  Inlesnirile, drepturile si obligaţiile debitorilor sunt elemente legal admise de actele normative care instituie venituri bugetare ;  Răspunderea debitorilor ;  Calificarea impozitului se referă la stabilirea caracterului local sau central al impozitului.

2.6. Necesitatea şi funcţionalitatea impozitelor 7

În evoluţia lor istorică, impozitele au cunoscut forme concrete de manifestare, specifice nivelului social – economic atins de societate, precum şi modului de formare şi utilizare a cheltuielilor publice. Concepţii despre impozite au fost formulate în cadrul teoriei contractului social ori în cea a solidarităţii sociale sau naţionale a oamenilor. Conform teoriei contractului social formulată de J.J. Rousseau, dreptul statului de a institui impozite rezultă din însăşi contractul social care a dus la apariţia statului; teoria solidarităţii sociale şi naţionale a oamenilor consideră că temeiul impozitelor pe care cetăţenii le suportă se află în însăşi această solidaritate. Este de menţionat că aprecierea capacităţii contributive a plătitorilor de impozite ocupă un loc important în doctrina financiară – aspect care îşi găseşte expresia şi în maximele impunerii formulate de Adam Smith. Literatura de specialitate caută să adîncească şi să delimiteze elementele fundamentale care ţin de natura şi funcţionalitatea contemporană a impozitelor. În acest sens, se configurează concepţia potrivit căreia, în esenţă, impozitele trebuie să determine stimularea iniţiativei particulare, creşterea şi stabilitatea economică a statelor. În spaţiul geografic european se remarcă politica fiscală concepută şi aplicată de Comunitatea Europeană ce-şi propune înlăturarea discriminărilor fiscale şi armonizarea legislaţiilor fiscale naţionale din statele membre ale Comunităţii.

2.7. Procedura fiscală de percepere a impozitelor şi taxelor Procedura fiscală cuprinde o succesiune de acte şi operaţiuni ce au în vedere constatarea obiectelor impozabile şi taxabile, calcularea şi individualizarea impozitelor şi taxelor datorate de fiecare subiect impozabil sau taxabil, plata şi încasarea impozitelor şi taxelor, toate acestea intrînd în bugetul de stat şi în bugetele locale. Avînd în vedere importanţa sa « Procedura trebuie să organizeze mijlocul rapid de procurare a veniturilor statului, dar şi căi simple pentru că cetăţeanul să-şi poată apăra interesele, mărginind servituţiile de contribuţii ale statului la propriile sale puteri ». Procedura fiscală cuprinde, de asemenea, acte prealabile de înregistrare şi de atribuire a codului fiscal, acte de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, acte de executare silită a impozitelor şi taxelor neachitate integral şi la termenele prevăzute de lege. 8

Toate documentele întocmite ce privesc activităţile impozabile şi taxabile a fiecărui plătitor de impozite şi taxe vor avea în mod obligatoriu înscris codul fiscal. Băncile şi organele fiscale pot onora numai documentele în care sunt înscrise codurile fiscale. Legislaţia din ţara noastră configurează o serie de metode tehnico-financiare, prin care se percep impozitele şi taxele ; dintre aceste metode sunt : a) delimitarea obiectului impozabil sau taxabil şi fixarea impozitului sau taxei de către organele fiscale de stat ; b) efectuarea de către subiectul impozabil sau taxabil a calculului şi plăţii impozitului sau taxei ; c) efectuarea de către plătitorul de venituri impozabile a reţinerii şi vărsării impozitului.

III. Concluzie Prin mijlocul acestei lucrări am făcut concluzia că impozitul constituie una din pârghiile economice, prin intermediul căreia statul încearcă să rezolve probleme. Necesitatea impozitelor este indiscutabilă : 1. Impozitul este o sursă a finanțării cheltuielilor de interes general al statului și al administrației locale. 9

2. Impozitele reprezintă un izvor principal al formării veniturilor bugetului de stat și al finanțării cheltuielilor publice. 3. Reglamentarea nivelului veniturilor populaţiei 4. Acordarea ajutoarelor categoriilor socialmente vulnerabile ale populaţiei. Pentru Republica Moldova este importantă studierea practicii mondiale în domeniul fiscalităţii, în special ceea ce priveşte impozitul pe venitul personal, deoarece sistemul fiscal naţional se află la etapa de reformare şi necesită o perfecţionare continuă. Modernizarea şi creşterea capacităţii sistemului informatic al administraţiei fiscal va conduce la îmbunătăţirea conformării voluntare şi reducerea substanţială a evaziunii fiscal şi implicit la creşterea colectării veniturilor bugetare ca procent din PIB foarte aproape de media europeană. Modernizarea administraţiei fiscale transformîndu-se într-o instituţie orientată spre performanţă , mai transparentă, mai responsabilă, mai echitabilă şi orientată spre servicii de calitate, va maximiza încrederea în sistem şi va crea premisele reducerii fiscalităţii în Republica Moldova. Lipsa resurselor financiare este o problemă gravă a economiei în Republica Moldova. Modalitatea cea mai eficientă de soluţionare poate fi modernizarea politicii bugetare şi tindinţa de constituire unui sistem transparent şi stimulatoriu pentru desfăşurarea activităţii economice.

10

Bibliografie 1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.94 2. Codul fiscal al Republicii Moldova, publicat pe data de 25.03.2005 în Monitorul oficial

Monografie 1. Angela Secrieru « Finanţe publice », Editura Epigraf, Chişinău, 2004, p 228-244 2. Constantic Albuţ, Corneliu Diaconu « Drept financiar », Editura Fundaţiei Chemarea, Iaşi, 1998, p 191, p 203 3. Andrei Conişescu „Dicţionar Financiar-Bancar”, Editura Prometeu, 2004

Cuprins 11

I. Nota introductivă...................................................pag.3 II. Conţinut................................................................pag. 4-9 2. 1. Definirea impozitului..........................................pag.4 2.2. Rolul impozitului.................................................pag4-5 2.3. Clasificări.............................................................pag.5-6 2.4. Sistemul fiscal al Republicii Moldova.................pag.6-7 2.5. Elementele impozitului........................................pag.7 2.6. Necesitatea şi funcţionalitatea impozitelor..........pag.8 2.7. Procedura fiscală..................................................pag.8-9

III. Concluzie.............................................................pag.10 Bibliografie, Monografie....................................................pag.11

12