Clasificarea Impozitelor [PDF]

Zitiervorschau

Clasificarea impozitelor Principalele trasaturi de fond si forma: - Directe - Indirecte Dupa obiect: - pe venire vizeaza existenta lor - pe avere - pe consum vizeaza cheltuirea lor Dupa scop: - cu caracter fiscal- realizarea veniturilor pt acoperirea chelt statului - cu caracter de ordine- sunt introduce pt limitarea unei actiuni, atingerii unui scop Dupa fregventa cu care se incaseaza la buget: - permanente - incidentale (o sg. data) Dupa institutia care le administreaza: 1 state federale: - federale - statele membre ale federatie - locale 2 state de tip unitar - adm centrale - adm locale Caracteristica impozitelor directe Se stabilesc in functie de veniturile si averea acestora pe baza cotelor stabilite de lege.Se incaseaza direct de la contribuabil la anumite termene.caracteristic este ca pers care incaseaza imp este acela care il suporta.Ele se impart in reale si personale. Reale (obiective, pe produs), care: • se stabilesc in legatura cu detinerea unor obiecte materiale (cum sunt pamantul, cladirile, magazinele etc.), facandu-se abstractie de situatia personala a subiectului impozitului; • au cunoscut o larga aplicabilitate in perioada capitalismului premonopolist, dar ele se practica si in prezent in cazul cladirilor, terenurilor ocupate de cladiri, exploatarilor agricole; • in aceasta categorie se includ: • impozitul funciar; • impozitul pe cladiri; • impozitul pe activitati industriale, comerciale si profesii libere; • impozitul pe capitalul mobiliar sau banesc. Personale (subiective), care: • se aseaza asupra veniturilor sau averii avandu-se in vedere si situatia personala a subiectulu; • in aceasta categorie se includ: • impozitele pe veniturile persoanelor fizice; sunt supuse pers fizice care au domiciliul sau rezidenta intr-un stat, sau pers nerezidenta dar realiz venituri din surse aflate pe teritoriu unui stat cu unele exceptii prevazute de lege.sunt scutiti uneori militarii, ins publice, familii regale, pers ce reali venituri sub mediu minim neimpozabil. • impozitele pe veniturile pers juridice- toate organele cu scop lucrativ.Imbraca formele: pe profit, pe dividente, vinzarea activelor. • impozitele pe averea propriu-zisa- impozitele pe proprietati imobiliare(imp asupra terenilor, cladiri si au ca baza de impunere valoarea declar, de proprietar sau venit capitalizate privind bunurile respective)imp asupra activului net(are ca obiect intreaga avere mobila si imobila pe care o detine un contribuabil) • impozitele pe circulatia averii- se plateste la trecerea dr de propriet.de la o pers la alta.(imp donatii, succesiue, acte vinzare-cumparare) • impozitele pe sporul de avere. 1. Caracteristica impozitelor indirecte Impozitele indirecte se stabilesc asupra vânzări bunurilor sau a prestării unor servicii. Plătitorii imp indirecte sunt toţi acei care consumă bunuri din categoria celor impuse, indiferent de veniturile, averea, profesia sau situaţia personală a acestora. Indiferent de mărimea veniturilor obţinute de consumatori, cota de

aplicare a impozitelor este unică. Astfel, cu cat o persoana beneficiază de venituri mai mici, cu atât suportă mai greu sarcina fiscală a impozitelor indirecte. Din categoria impozitelor indirecte fac parte: taxele de consumaţie, monopolurile fiscale, taxele vamale, taxele de timbru şi înregistrare. 2.Taxele de consumaţie Taxele de consumaţie sunt imp indirecte cuprinse în preţul de vânzare al mărfurilor produse şi realizate în interiorul ţării. Mărfurile asupra cărora se percep taxele de consumaţie sunt, în general, cele de larg consum (zahărul, pâinea, uleiul, berea etc.). Accizele sunt aşezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele(vinul, berea, ţigările, produsele petroliere). Taxele de consumaţie pe produs (accizele) se calculează fie în sumă fixă, fie în baza unor cote procentuale aplicate asupra preţului de vânzare. Taxele generale pe vânzări, Din punct de vedere al verigii la care se încasează, impozitul pe cifra de afaceri poate îmbrăca forma impozitului cumulativ şi forma impozitului unic. Impozitul cumulativ presupune ca mărfurile să fie impuse la toate verigile prin care trec din momentul ieşirii lor în producţie şi pînă cînd ajung la consumator. Impozitul pe cifra de afaceri unic se încasează o singură dată indiferent de numărul verigilor prin care trece o marfă, de la producător la consumator. Impozitul pe cifra de afaceri brută se calculează prin aplicarea cotei de impozit asupra întregii valori a mărfurilor vândute, care include şi impozitul plătit la verigile anterioare. Impozitul pe cifra de afaceri netă se aplică numai asupra diferenţei dintre preţul de vînzare şi preţul de cumpărare, adică doar asupra valorii adăugate de către fiecare participant la procesul de producţie şi circulaţie al mărfii respective. Taxa pe valoarea adăugată(TVA), este un impozit general de stat, care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe tot teritoriul unui stat 3. Monopolurile fiscale Statul instituie monopolurile asupra producţiei şi vînzării unor mărfuri ca: tutun, sare, alcool, cărţi de joc şi alte produse specifice. Veniturile realizate de stat de pe urma monopolurilor fiscale sînt formate pe de o parte din profitul creat în procesul de producere a acestor mărfuri, iar pe de altă parte, din impozitul indirect cuprins în preţ, care se încasează de la consumatorii mărfurilor respective. Deoarece numai statul vinde astfel de mărfuri, el poate stabili un preţ în care să fie inclus şi un asemenea impozit. 4.Taxele vamale Taxele vamale se percep de stat asupra importului, exportului şi tranzitului de mărfuri. Taxele vamale de export se întâlnesc cu o frecvenţă redusă, deoarece statele sînt interesate în calea cea mai importantă sursă de realizare a resurselor valutare. Taxele vamale de tranzit se instituie asupra mărfurilor care fac obiectul comerţului exterior, cu ocazia trecerii acestora pe teritoriul unei terţe ţări. Taxele vamale de import se percep asupra valorii mărfurilor importante, în momentul în care trece frontiera ţării importatoare. După forma lor de exprimare, taxele vamale pot fi de trei feluri: 1. Taxe vamale ad – valorem, care se exprimă ca procent din valoarea mărfurilor importate; 2. Taxe vamale specifice, care sînt stabilite ca sumă fixă pe unitatea fizică de marfă importată (tonă, bucată ect.); 3. Taxele vamale compuse, ce apar ca o combinaţie a primelor două. 5. Caracteristica generală a taxelor. Taxele sînt plăţi efectuate de persoane fizice şi juridice pentru serviciile prestate acestora de instituţiile publice. Taxele întrunesc o serie de atribute specifice impozitelor, şi anume: obligativitatea, nerambursabilitatea, dreptul de urmărire în caz de neplată. După natura lor taxele pot fi: - taxe judecătoreşti, încasate de instanţele jurisdicţionale pentru acţiunile introduse spre judecare de către diferite persoane fizice şi juridice; - taxe de notariat, care se plătesc pentru eliberarea, legalizarea sau autentificarea de acte, copii etc, încasate de notariate;

- taxe de consulare, care sînt încasate de consulate pentru eliberarea certificatelor de origine, acordarea de vize ş.a.; - taxe de administraţie, care se încasează de diferite organe ale administraţiei de stat pentru eliberări de permise, autorizaţii, legitimaţii etc. la cererea anumitelor persoane. După operaţiunea care se efectuează şi urmează a fi taxată, taxele pot fi: - taxe de timbru; - taxe de înregistrare. Taxele de timbru se percep la efectuarea de către instituţiile publice a unor operaţii, cum sînt: autentificarea de acte, eliberarea unor documente. Taxele de înregistrare se percep la vînzări de imobile, la constituirea, fuzionarea sau lichidarea societăţilor de capital

Impozite Achitate pt veniturile ce le obtin sau averea ce o poseda. Trasaturi: - legalitatea - obligativitatea - nerestituirea - nonechivalenta Taxa-plata pt servicii ins publice Functiile impozitului - Contributia la formarea fondurilor de dezv a societatii - redistribuirea unor venituri primare sau derivate - reglarea unor fenomene econ si sociale Elementele impozitului - Obiectul imp(venitul, profitul, bunurile, acte si fapte(legalizarea, taza stat) - Baza de calcul - Subiectul sau contribuabilul - Suportatorul - Sursa impozitului - Unitatea de impunerea - Cota impozitului - Asieta - Termen de plata - Inlesniri fiscale - sanctiuni

Presiunea fiscala Exprima intensitatea cu care sunt prelevate veniturile de la p.f. sau jur.prin intermediul imp avind o mare relevanta economica, deoarece indica masura in care bugetul isi aloca V pe seama colectarii impozitelor. Nivelul PF poate fi aprecial ca acceptabil in masura in care V. Ramase fac posibila acoperirea tuturor necesitatilor permitind si acumularea unei parti din V. Nesatisfacerea necesitatilor califica PF ca impovaratoare. Marimea PF indica ce parte din V.partial creat de catre # urmeaza sa se constituie ca V.bugetare pe calea impoz. Cresterea PF indica o relaxare a mecanismului de finantare a chelt bugetare, scaderea PF atentioneaza asupra tensionarii acoperirii def. Bugetar. Cind e inflatie si e necesara reducerea masei monetare aflate in circulatie statul apeleaza la o crestere a PF, in timp ce im perioada de recesiune cind e stimutata crerea statul reduce PF lasind mai multe V. la dispo consumatorilor. Indicatori de masurare a PF - rata fisc.consolidate- care elimina anumite prelevari in scopul de a exprima mai bine V. destinate finantarii activitatii administrative publice - rata fisc.nete- care se obtine eliminind din prevederile obligatorii partea redistribuita ag. Economici in special sub forma prestatiilor sociale pt familii si subventiilot pt # - alte tipuri de rate a fisc. I. Presiune fiscală generală Presiune fiscală strictă

Presiunea fiscală a unui impozit sau taxă

Presiune fiscală a economiei naţionale

Aceste modalităţi de calculare a presiunii fiscale nu permit de a compara rezultatele obţinute de agenţii economici din diferite ramuri ale economiei naţionale. În schimb, aplicarea acestora permite pe deplin de a analiza dinamica presiunii fiscale la nivel macroeconomic. In schimb evaluarea PF se folosesc 3 trepte deja evidentiate in practica mondiala. - treapta critica- se caracteriz printr-un nivel a PF >35-40% din PIB,Stopeaza activitatea economica si conduce la diminuarea V.fiscale a bugetului de stat. - Treapta medie – nivel a PF de 30-35%.Atesta partea V. La max cedate de societatea statului ca fiind insa neutra din punct de vedere al accelerarii procesului in RM - Stimulatorie- care se caracter. nivel al PF 20-30%din PIB.implica multiple eliberari investitionale.La etapa actuala. Poate fi aplicata cu precautie deoarece in lipsa resurselor societatea nu poate regresa procesul investitutional. Efectele presiunii fiscale: Efectele economice apar la nivelul modificării cererii agregate la nivelul societăţii,precum şi la nivelul individual. creşterea presiunii fiscale conduce la reducerea cererii globale prin preluarea unei părţi mai mari din venitul nominal la dispoziţia statului. Scăderea cererii agregate pentru consumul privat este, într-o oarecare măsură, compensată prin creşterea consumului de bunuri publice. Aceste efecte sunt luate în vedere la elaborarea politicii fiscale, şi anume: pentru relansarea economică se va reduce presiunea fiscală, iar pentru stoparea fenomenelor inflaţioniste se va spori presiunea fiscală. Efectele sociale se manifestă prin scăderea capacităţii de cumpărare la nivelul venitului real. Ca un efect al presiunii fiscale exagerate mai poate fi considerat fenomenul „rezistenţei la impozite”, care se manifestă prin următoarele riscuri: - Abstinenţa fiscală, care constă în evitarea îndeplinirii anumitor operaţiuni în

scopul de a evita impozitele aferente acestora. O persoană activă caută să limiteze sau să reducă activitatea sa pentru a nu atinge un anumit plafon de impozitare sau un consumator nu consumăproduse care sunt impozitate cu mai multe impozite (importate, accizabile). - Riscul evaziunii şi fraudei fiscale. În acest sens capătă amploare două procedee deosebit de periculoase: economia tenebră şi evaziunea internaţională - Riscul inflaţiei prin fiscalitate, deoarece majorarea impozitelor are tendinţa de a se răsfrânge asupra proceselor de determinare a preţurilor şi salariilor şi de a alimenta astfel inflaţia - Riscul diminuării competitivităţii internaţionale a produselor autohtone sau a micşorării capacităţii de investire şi modernizare..

Evaziunea fiscala Reprezinta sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice. Evaziune fiscala „legala“ se intelege acea conduita a contribuabilului de a ocoli prevederile legale, recurgand la o combinatie neprevazuta a acestora, si prin urmare „tolerata.Aceasta forma a evaziunii fiscale este posibila doar cand legea este lacunara si/sau prezinta inadvertente,In cazul evaziunii legale contribuabilul se plaseaza intr-o pozitie cat mai favorabila in raport de legislatia fiscala pentru a beneficia intr-o masura cat mai mare de avantajele prevazute de aceasta astfel incat reuseste sa „sustraga“ de la impunere o parte, din veniturile sau bunurile sale.cele mai rasoindite metode de evaziune fiscala legala sunt: 1)practicarea unor# de a investi o parte din profitul realizat in achizitii de masini, echipamente tehnice fata de care statul acorda reduceri la imp pe venit 2)scoaterea din venit imp a chelt pt reclama, publicitate indiferent daca au fost sau nu facute 3)folosirea in limitele prevederilor legale cu privire la donatiile filantropice indiferent daca au fost sau nu facute. Frauda fiscal contribuabilului incalaca legiea cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si oricaror altor sume datorate bugetului de stat. Indiferent ca se realizeaza sub forma disimularii obiectului impozabil, a subevaluarii materiei impozabile sau prin orice alte cai,numitorul comun in cazul acestor fapte il constituie incalcarea, cu intentie, a reglementarilor fiscale in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor legale. In general este greu sa se determine toate formele de evaziune de acest gen, ele fiind practic nelimitate. In activitatea fiscala exista insa forme care se regasesc mai frecvent: - intocmirea de declaratii false - intocmirea de documente de plati fictive - solicitarea rambursarii TVA si a altor impozite si taxe pe baza unor operatiuni si documente fictive - alcatuirea de registre contabile nereale - nedeclararea materiei impozabile - declararea de venituri impozabile inferioare celor reale - executarea de registre de evidente duble, un exemplar real si altul fictiv - falsificarea bilantului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o conventie intre patron si contabilul sef, ei fiind astfel tinuti sa raspunda solidar pentru fapta comisa Metode de evaziune fiscala - evaziunea cu aj. conturilor bancare- potrivit prevederilor legale o societate comerciala cu capital privat poate sa aiba 2 conturi la banci diferite.Deschiderea celui de-al 2-lea cont se face fara instiintarea organelor fiscale sau a bancii care sa deschis primul cont. Deschiderea unui cont se face prin o simpla cerere si un document care sa rezulte ca SC e legal intemeiata. In acest context cele mai mari fraude pe baza de docum ilegale cu aj conturilor deschise la banca. Moduri de evaziune fiscala Printre numeroase forme de evaziune pe care legiuitorii le-a avut in vedere in primul rind este cea contabila.Mijloacele de disimulare sint variate ale imbraca forma, fie a unui joc de conturi care schimba caracterul de profit a unei sume fixe, a unei inregistrari care are scop de a prezenta o situatie alta decit cea reala.Cele mai fregvente forme de evaziune in contab sunt: - infiintarea conturi pasive in nomenclatorul pasiv - inregistrari nereale - reducerea cifrei de afaceri - virarea la cont a unor plati de profit Strategii de combatere a evaziuneii in RM Sunt determinate de factorii: - actualmente in sist de fraude si infrac economice, coruptia, spalarea de bani , crima organizata reprez un element antisocial periculor pt securitatea statului - birocratismul constituie modul ce alimenteaza frauda economice si inpiedica crearea cadrului legislativ pt combaterea frauderilor si permite functionarilor publici sa frineze procesul de perfectionare a legisla in vigoare - Amplasarea geograf. a tarii e specifica si poate sa stimuleze extinderea frauderilor economice si sa influentaze activitatea ag economici din sectorul oficial atragindu-i in sec subteran intrucit cel republican servestedrept port de legatura intre orient si occident. Domenii necesare desfasurarii activitatea de combatere a fraudelor si evaziunii fiscale sunt:

metode si forme cu caracter juridic: raspunderea penala, contraventionala, civila metode si forme cu caracter economic:optimizarea politicii fiscale, sanctionari financiare, penalitati si amenzi metode si forme cu caracter administrativ:ridicarea licentii, inlesniri si facilitati, limitarea fenomenelor firmelor fantoma metode si forme de ordin social-politic:lichid somajului, red inflatiei, red diferen bugetare, educatia fiscala, perfect cadrului legislativ