Clasificarea Munitiilor [PDF]

Zitiervorschau

APROB Comandant int. batalion 22 de menţinere a păcii locotenent V.Draguta ”______” ____________________ 2008

PLAN – CONSPECT de petrecere a şedinţei la instrucţia focului Tema 4: Muniţiile Şedinţa 1: Destinaţia, construcţia generală şi clasificarea muniţiilor de război pentru armamentul din dotarea subunităţii. Măsurile de siguranţă la mânuirea muniţiilor. Examinarea şi pregătirea muniţiei pentru tragere. Defecţiunile posibile. Scopul şedinţei: 1. De adus la cunoştinţă militarilor construcţia muniţiei. 2. De a dezvolta la militari mîndria şi dorinţa cunoaşterii armamentului şi artei militare Timpul: Locul petrecerii: Clasa Asigurare materială: Placate cu informaţii şi desene. Bibliografia: Îndrumar privind instrucţia focului.

1.PARTEA PREGĂTITOARE -

Verific prezenţa Verific ţinuta, gătinţa de şedinţă Anunţ tema, şedinţa, scopul, bibliografia 2. PARTEA FUNDAMENTALĂ

MUNIŢII DE INFANTERIE În denumirea generală de "muniţii de infanterie" sunt cuprinse: - cartuşe de infanterie; - grenade de mână; - mijloace pirotehnice cu acţiune apropiată. CARTUŞE DE INFANTERIE Din muniţia pentru armamentul de infanterie fac parte cartuşele până la calibrul de 14,5 mm inclusiv, la care glonţul nu are brâu forţator. După destinaţie, cartuşele pentru armamentul de infanterie se împart în: - cartuşe de război; - cartuşe auxiliare. Cartuşele de război sunt destinate pentru nimicirea personalului, distrugerea diferitelor materiale, precum şi pentru îndeplinirea altor misiuni speciale. Cartuşele auxiliare sunt destinate pentru instruirea trupelor. Din acestea fac parte cartuşele de manevră, pentru trageri de instrucţie, trageri experimentale, de tir redus, de exerciţiu şi secţionate. Cartuşele de război se împart în: - cartuşe cu glonţ obişnuit; - cartuşe cu glonţ special. Cartuşele cu glonţ obişnuit sunt destinate pentru nimicirea personalului neadăpostit sau aflat în adăposturi de tip uşor şi pentru distrugerea tehnicii neblindate. Cartuşele cu glonţ special sunt destinate pentru scoaterea din luptă a tehnicii şi personalului, pentru incendierea carburanţilor neadăpostiţi sau în adăposturi de tip uşor, pentru indicarea ţintelor, corectarea tragerilor şi pentru semnalizare. MUNIŢII DE INFANTERIE 1. CARTUŞE DE INFANTERIE După destinaţie

După modul de realizare percuţie: - cu percuţie centrală;

de război:

auxiliare - de manevră,

cu glonţ obişnuit:

cu glonţ special:

- de exerciţiu;

- cu glonţ cu miez de oţel; - cu glonţ uşor;

- cu glonţ perforant;

- de tir redus;

- cu glonţ incendiar;

- cu glonţ greu;

- cu glonţ trasor;

- pentru pistol

- cu glonţ de reglaj incendiar;

- pentru trageri de instr.; - pentru trageri experiment. - secţionate

- cu glonţ perforantincendiar; - cu glonţ perforant-

- cu percuţie excentrică.

incendiar-trasor; - cu glonţ exploziv

2. GRENADE DE MÂNĂ

3. MIJLOACE PIROTEHNICE CU APRINDERE APROPIATĂ

După modul de acţionare şi efect la obiectiv:

După destinaţie :

După procedeul de lansare:

După principiul întrebuinţării în luptă:

- cu efect prin suflu şi schije;

- ofensive;

- din pistol;

- de iluminare;

- cu efect cumulativ.

defensive;

- din ţevi;

- de semnalizare;

- de noapte (focuri)

- antitanc.

- reactive;

- de imitare

- de zi (fumuri.)

- prin aruncare.

Fig. 2.2. Cartuşul de război: 1 – glonţ; 2 – tubcartuş; 3 – încărcătura de azvârlire; 4 – capsă de aprindere; 5 - partea ogivală; 6 – partea cilindrică; 7 – partea posterioară; 8 – şanţ inelar GLONŢUL După forma exterioară (fig. 2.2.), glonţul are o parte ogivală 5, o parte cilindrică 6 şi o parte posterioară 7 sub formă tronconică. 0 serie de gloanţe (de pistol, revolver şi altele), nu mai sunt prevăzute cu partea tronconlcă. Forma şi lungimea părţii ogivale se aleg astfel încât să se realizeze o rezistenţă minimă a aerului şi să se asigure stabilitatea glonţului pe traiectorie. Partea cilindrică are rolul de a imprima glonţului mişcarea de rotaţie şi de a asigura obturarea gazelor provenite din arderea pulberii, pe timpul deplasării glonţului în canalul ţevii. Gloanţele obişnuite şi cele speciale, cu excepţia celor trasoare şi de pistol, au pe partea cilindrică un şanţ inelar 8, în care se presează gura tubului pentru realizarea sertizării glonţului cu tubul.

a) Gloanţele obişnuite pot fi cu miez de plumb sau cu miez de oţel. Ele se compun din (fig. 2.3) învelişul bimetalic 1, miezul de oţel sau de plumb 2 şi cămaşa de plumb 3 (la glonţul cu miez de oţel). Învelişul serveşte pentru realizarea formei exterioare a glonţului, asamblării cămăşii şi miezului şi pentru asigurarea angajării sigure în ghinturile ţevii. Se fabrică prin presare la rece, din oţel cu un conţinut redus de carbon, placat cu un strat subţire de tombac. Cămaşa se fabrică din plumb sau aliaj de plumb cu antimoniu şi asigură asamblarea compactă a miezului în înveliş şi dispunerea corectă a centrului masei glonţului, contribuind la atenuarea uzurii ţevii. Miezul poate fi din aliaj de plumb cu antimoniu sau din oţel. Miezul de oţel înlocuieşte o parte din plumbul deficitar, mărind şi capacitatea de perforare a glonţului. b) Gloanţele speciale, după destinaţia lor pot fi: perforante, trasoare, incendiare, de reglajincendiare, perforant-incendiare, perforant-incendiar-trasoare şi explozive. b.l. Glonţul perforant, este destinat pentru neutralizarea ţintelor cu blindaj uşor (maşini blindate, transportoare blindate şi altele) şi a personalului adăpostit după blindaje cu grosime relativă mică. Glonţul (fig. 2.4) se compune din: învelişul bimetalic 1, cămaşa de plumb 2 şi miezul perforant 3. Miezul este fabricat din oţel de scule, cu un conţinut bogat de carbon sau din aliaj metalo-ceramic dur. În contact cu blindajul, miezul glonţului perforează blindajul, producând efectul urmărit.

Fig. 2.4. Glonţ perforant: Fig. 2.5. Glonţ trasor: Fig. 2.3. Gloanţele obişnuite: 1 – înveliş bimetalic; 1 – înveliş bimetalic; 2 – a – cu miez de oţel; b – uşor; c – greu; d 2 – cămaşă de miez de plumb; 3 – - pistol; 1 – înveliş bimetalic; 2 – miez de plumb; 3 – miez pahar; 4 – compoziţie oţel sau de plumb; 3 – cămaşă de plumb perforant trasoare; 5 – inel b.2. Glonţul trasor este destinat pentru corectarea tragerii, indicarea ţintelor şi semnalizare. Glonţul (fig. 2.5) se compune din: învelişul bimetalic 1, miezul de plumb 2 presat în vârful glonţului, paharul 3 cu compoziţia de aprindere şi trasoare 4 şi inelul 5 cu un orificiu concentric, dispus în partea posterioară a glonţului. Compoziţia de aprindere şi trasoare este formată dintr-un amestec de carburant, oxidant şi liant. Drept carburant se foloseşte praf de magneziu sau aliaj de aluminiu şi magneziu, ca oxidant oxizii şi sărurile unor metale (bariu, stronţiu etc.), iar ca liant - răşini speciale. Fig. 2.6. Gloanţe incendiare: a - glonţ cu compoziţie incendiară; b glonţ de reglaj-incendiar; c - glonţ perforant-incendiar

Pe timpul tragerii, gazele rezultate din arderea pulberii, aprind compoziţia de aprindere. După ce glonţul a părăsit canalul ţevii, de la compoziţia de aprindere se iniţiază compoziţia trasoare care lasă o dâra luminoasă (de regulă, de culoare roşie). b.3. Glonţul incendiar, este destinat pentru incendierea carburanţilor şi a celorlalte materiale uşor inflamabile. Glonţul (fig. 2.6. a) se compune din: vârful din tombac 1, învelişul bimetalic 2, miezul de oţel 3, compoziţia incendiară 4 dispusă în vârful glonţului deasupra miezului şi cămaşa de plumb 5. În partea de fund a glonţului se găseşte paharul 6 al trasorului cu compoziţia trasoare 7. La întâlnirea obstacolului, ca rezultat al comprimării mecanice bruşte şi încălzirii, se aprinde compoziţia incendiară. Învelişul glonţului se desface şi flacăra acţionează asupra ţintei. b.4. Glonţul de reglaj-incendiar, este destinat pentru reglarea tragerii şi pentru incendierea materialelor uşor inflamabile. Glonţul (fig. 2.6 b) se compune din: vârful din tombac 1, învelişul bimetalic sau din oţel 2, cămaşa de plumb 3, compoziţia incendiară din amestec pirotehnic 4, bloculeţul 5 cu capsa de aprindere şi mecanismul de percuţie, asamblate în paharul 6. Mecanismul de percuţie cu funcţionare prin inerţie se compune din percutorul 7 cu cuiul percutorului şi coafa de protecţie 8. La unele gloanţe, în locul coafei de protecţie se foloseşte un inel de siguranţă. La plecarea glonţului, coafa de protecţie, sub acţiunea forţelor de; inerţie, se apropie de percutor al cărui vârf perforează coafa. Pe traiectorie, percutorul 7 se deplasează spre înainte până ce se reazemă pe fundul capsei. La lovirea obstacolului, percutorul loveşte capsa. Jetul de foc de la capsă aprinde compoziţia incendiară. Învelişul glonţului explodează şi flacăra acţionează asupra ţintei. Efectul de reglaj este realizat prin intermediul compoziţiei trasoare 10, dispusă în paharul 9. b.5. Glonţul perforant-incendiar, este destinat pentru incendierea. carburanţilor sau materialelor uşor inflamabile, aflate după blindaje uşoare. Glonţul (fig. 2.6 c) se compune din: învelişul bimetalic sau din oţel alămit (zincat) 1, cămaşa de plumb 2, miezul perforant 3 şi compoziţia incendiară din amestec pirotehnic 4, dispusă în vârful glonţului. La întâlnirea blindajului, datorită comprimării mecanice bruşte a glonţului, se aprinde compoziţia incendiară. Flacăra trecând prin orificiul făcut de miezul perforant, aprinde carburantul. b.6. Glonţul perforant-incendiar-trasor are aceeaşi destinaţie ca şi glonţul perforantincendiar, având şi rolul de reglarea tragerii. Din punct de vedere constructiv, acest glonţ se deosebeşte de cel perforant-incendiar, prin aceea că miezul este de dimensiuni mai mici şi mai uşor, iar în partea posterioară există un pahar cu compoziţie trasoare.

Fig. 2.7. Organizarea tubului: 1 - partea cilindrică; 2 – partea conică; 3 – corp; 4 – guler; 5 – orificiu pentru capsa; 6 – nicovală; 7 – şanţ inelar; 8 – orificiu; 9 – rebord TUBUL-CARTUŞ Tubul (fig. 2.7) serveşte pentru asamblarea tuturor elementelor cartuşului, obturarea gazelor pulberii pe timpul tragerii şi pentru protejarea încărcăturii de azvârlire şi a capsei de aprindere împotriva agenţilor atmosferici. După configuraţia exterioară, la tub se deosebesc următoarele elemente: partea cilindrică 1, partea conică 2, corpul 3 şi gulerul 4. Gulerul tubului are un rebord 9 sau un şanţ 7, care

serveşte pentru extracţia tubului. Rebordul – acolo unde există – asigură o anumită poziţie a cartuşului în camera de încărcare. Corpul tubului, de regulă, are o conicitate care uşurează introducerea şi extragerea tubului din camera de încărcare a armei. La fundul tubului există despărţitorul (montecula), care separă orificiul pentru capsă, de volumul interior al tubului în care se găseşte pulberea. La despărţitor deosebim nicovala 6 şi două orificii 8 prin care se transmite flacăra de la capsă la încărcătură. Tuburile pot fi din alamă, bimetalice sau din oţel. Pentru protejare împotriva coroziunii, suprafeţele tuburilor se acoperă cu lac (în special cele de oţel). Glonţul se fixează în tub prin îmbinare strânsă şi presarea părţii cilindrice sau prin îmbinare strânsă şi punctare în două locuri (cartuşe 7,62 mm pentru revolver) sau în trei locuri (cartuşe 7,62 mm pentru pistol). ÎNCĂRCĂTURA DE AZVÂRLIRE Încărcătura de azvârlire este destinată pentru a imprima glonţului viteza iniţială stabilită. În prezent, la cartuşele de infanterie se folosesc încărcături din pulbere de nitroceluloză marca VUFL, VT, P-45, DGG, DCM, 4/7, 5/7. Pulberile folosite pentru încărcăturile de azvârlire ale cartuşelor de infanterie, sunt arătate în tabelul 2.1. CAPSA DE APRINDERE Capsa de aprindere este destinată pentru aprinderea încărcăturii de pulbere. Construcţia capselor de aprindere pentru diferite cartuşe este identică. Se deosebesc între ele numai prin greutate şi dimensiuni. Capsa (fig. 2.7) se compune din: căpăcelul (alveola) din alamă (a), rondela de staniol (b), şi compoziţia pirotehnică (c), sensibilă la percuţie. Datele complete privind caracteristicile tehnico-tactice şi de construcţie ale cartuşelor de infanterie, sunt cele cuprinse în anexa nr. 1. GRENADE DE MÂNA După modul de acţiune şi al efectului la obiectiv, grenadele de mână se împart în: - grenade de mână cu efect prin suflu şi schije; - grenade de mână cu efect cumulativ. Grenadele cu efect prin suflu şi schije sunt destinate pentru scoaterea din luptă a personalului în lupta apropiată (pe timpul atacului, în tranşee, adăposturi, puncte populate, în pădure, în munţi etc.), în raport de distanţa de împrăştiere a schijelor, grenadele se împart în: - grenade ofensive; - grenade defensive. Din categoria grenadelor ofensive, fac parte grenadele de tip RG şi formă de ou, iar din cele defensive, grenadele F-l. Grenadele cumulative sunt destinate pentru lupta împotriva tancurilor şi altor obiective blindate, precum şi pentru distrugerea amenajărilor genistice permanente şi temporare. Din categoria acestor grenade fac parte grenadele de tip RPG şi RKG. Tabelul 2.1 PULBERILE FOLOSITE LA MUNIŢIA DE INFANTERIE Greutat Inscripţia Nr. ea medie Marca Semnificaţia mărcii Armamentul, completa a crt Denumirea muniţiei a pulberi pulberii şi indicaţii calibrul şi modelul pulberii . încărcăt i suplimentare (exemplificări) urii (gf) 1 Puşcă calibru 5,6 Cartuş 5,6 mm tir Geco Geco Pulbere cu bază de mm redus 1-63-U nitroceluloză folosită Puşcă calibru 5,6 la cartuşele 5,6 mm mm Geco tir redus 2 Pistol-mitralieră Cartuş 7,62 mm 1,57VUFL l-75-U VUFL Pulbere cu baza de calibru 7,62 mm md. scurt cu glonţ miez 1,62 sau nitroceluloză 1963. de oţel VUFL 1-55-K mărunţită, Carabină 7,62 mm Cartuş 7,62 mm flegmatizată, de

semiautomată md. 1956. Puşcă-mitralieră calibru 7,62 mm md. 1958 şi 1964.

3 Puşcă 7,62 mm md. 1891/30. Carabină 7,62 mm md. 1944. Puşti mitraliere 7,62 mm md. 1945, 1945 M, DT şi DTM Mitraliere 7,62 mm md. 1946, 1943, 1943M, 1966

4 Mitraliere 7,62 mm md. 1943, 1946, 1966 şi 1910

scurt cu glonţ trasor Cartuş 7,62 mm scurt cu glonţ perforant incendiar Cartuş 7,62 mm scurt cu glonţ incendiar Cartuş 7,62 mm scurt de manevră

forma tubulară, grafitată

1,201,25

P-55 201-72-U

Cartuş 7,62 mm lung cu glonţ uşor Cartuş 7,62 mm lung cu glonţ cu miez de oţel

3,003,30

BT (VT) 77-44SMK VTOD-SM 5444-TSF VTSVOD 63-43SMK VTSV 11-52-T VTSM 41-45-S V/V BT 22/46 K (УФ) sau BT 12/47C (УФ) ВЛ (VL) 7-31111 ВЛ 10/41 K B/B

Cartuş 7,62 mm lung cu glonţ perforant Cartuş 7,62 mm lung cu glonţ perforantincendiar Cartuş 7,62 mm lung cu glonţ perforantincendiar-trasor Cartuş 7,62 mm lung cu glonţ trasor Cartuş 7,62 mm lung cu glonţ de reglaj incendiar Cartuş 7,62 mm lung de manevră

3,003,30

VTOD 23-43-K VT 80-77-U

Cartuş 7,62 mm lung cu glonţ greu

3,003,30

VT 7-76-U P-55 22-72-U

VTSM 40-45 SV/V VTOD 25-44-K

P-55 Pulbere cu baza de nitroceluloză poroasă de forma tubulară cu 55% azotat de potasiu BT BT (VT) – pulbere (VT) cu bază de ВЛ nitroceluloză, (VL) flegmatizată de formă tubulară grafitată (Pulbere de infanterie). OD = pulbere importată CB (SV) = nitroceluloză proaspătă. ВЛ (VL) = pulbere cu bază de nitroceluloză pentru cartuşe 7,62 mm cu glonţ uşor. SM = pulbere amesticată. B/B (V/V) = pulbere fabricată în timpul războiului. УФ(UF) = pulbere fabricată rapid

VT P-55 = pulbere cu P-55 bază de nitroceluloză poroasă de forma tubulară cu 55% azotat de potasiu vezi nr. crt. 3

VTODSM 55-44TSF V/V 5 Pistol 7,62 mm md. 1933 Pistol mitralieră md. 1941

Cartuş 7,62 mm cu 0,60-067 glonţ obişnuit pentru pistol şi pistol mitralieră

6 Revolver 7,62 mm Nagan md. 1935

Cartuş 7,62 mm cu glonţ obişnuit pentru revolver Nagan

0,30

7 Pistol 7,63 mm Mausser md.1908

Cartuş 7,63 mm cu glonţ obişnuit pentru pistol

0,50

Nr. crt . 8

9

P-45 18-52-E DCZ-1 26-51 Ncdp P-1 6-53nma Ncdp P-2 7-54nma

P-45 CZ-1 Ncdp-1 Ncdp-2

P-45 = pulbere cu bază de nitroceluloză poroasă de formă tubulară cu 45% azotat de potasiu CZ-1 = pulbere cu bază de nitroceluloză din lemn tip 1. Ncdp P-1 şi Ncdp P2 pulbere cu bază de nitroceluloză de provenienţă cehă. ПЛ 10-12 3-30-K ПЛ Pulbere cu bază de ПЛ 10-10 3-30-K (PL) nitroceluloză lamele 10-12 cu grosimea de 0,1 ПЛ mm şi lăţimea de 1,2 (PL) mm, respectiv 1,0 10-10 mm П-45 3-43-K П (P) Pulbere cu baza de 45 nitroceluloză poroasă de formă tubulară cu 45% de potasiu.

Greutat Inscripţia ea medie Marca Semnificaţia mărcii Armamentul, completa a Denumirea muniţiei a pulberi pulberii şi indicaţii calibrul şi modelul pulberii încărcăt i suplimentare (exemplificări) urii (gf) Pistol 7,65 mm Cartuş 7,65 mm cu 0,210 Ncdp P-2 1-78- Ncdp Pulbere cu bază de Browning. glonţ obişnuit RSC P-2 nitroceluloză Pistol 7,65 mm md. P-55 11-80-U P-55 1974 (Carpaţi) Puşcă 7,92 mm md. Cartuş 7,92 mm cu 2,9-3,4 VT 301-73-U VT CG3 = pulbere cu 1924 glonţ uşor DCG3 1-40 CG3 bază de Cartuş 7,92 mm cu nitroceluloză, glonţ greu grăunţi cu Cartuş 7,92 mm cu dimensiunile glonţ perforant 1,5x1,5x0,3 mm Cartuş 7,92 mm cu VT – vezi nr. crt. 3 glonţ perforanttrasor Cartuş 7,92 mm cu glonţ cu miez de oţel md. 1971 Cartuş 7,92 mm de 1,7-2,00 P-55 13-80-U P-55 Vezi nr. crt. 2 şi 8 manevră P-45

10 Puşcă mitralieră 7,92 mm md. 1930. Mitralieră 7,92 mm md. 1937. Mitralieră 7,92 mm

Cartuş 7,92 mm cu glonţ trasor Cartuş 7,92 mm cu glonţ perforant de bord

2,953,01

VT 201-78-U

VT

vezi nr. crt. 3

md. 1934 şi 1942

Cartuş 7,92 mm cu glonţ trasor de bord Cartuş 7,92 mm de manevră

1,701,90

P-55 302-72-U

-

DCG2a 3-40

12 Pistol 9 mm Cartuş 9 mm lung cu Browning lung, glonţ obişnuit Walter lung şi pistol mitraieră 9 mm md. 1938, 1941, 1948

0,50

DCG2S 3-40 DCG3S 2-40

13 Pistol 9 mm Steyer md. 1912 14 Mitraliera a.a. 12,7 mm

Cartuş 9 mm pentru pistol Steyer Cartuş 12,7 mm cu glonţ perforantincendiar B-32 Cartuş 12,7 mm cu glonţ perforant B-30 Cartuş 12,7 mm cu glonţ perforantincendiar BS-41 Cartuş 12,7 mm cu glonţ perforantincendiar-trasor BZT Cartuş 12,7 mm cu glonţ explozivincendiar MDZ-3

0,40

DCG 3S 2-10

16,017,0

4/7 7-78-U 4/7 SV 2-54-S

4/7 4/7 = pulbere cu 4/7 SV bază de nitroceluloză cu grosimea de combustie de 0,4 mm şi 7 canale SV = nitroceluloză proaspătă

15 Mitralieră a.a. 13,2 mm

Cartuş 13,2 mm cu glonţ obişnuit Cartuş 13,2 mm cu glonţ perforant Cartuş 13,2 mm cu glonţ perforanttrasor Cartuş 13,2 mm cu glonţ perforantincendiar Cartuş 13,2 mm cu glonţ incendiar de bord Cartuş 14,5 mm cu glonţ perforantincendiar B-32 Cartuş 14,5 mm cu glonţ perforant B-30

15,0

DCM6 4-40 sau GRCM6 5-41

CM6 CM6 = pulbere cu baza de nitroceluloză tubulară cu dimensiunile 2,30x1,45x0,50 mm

31,0033,00

5/7n/a 89-77-U

5/7 n/a 5/7 = pulbere cu bază de nitroceluloză cu grosimea de combustie de 0,5 mm şi 7 canale

11 Pistol 9 mm Bereta md. 1944 şi Walter scurt

16 Mitralieră a.a. cal. 14,5 mm Puşcă a.t. 14,5 mm PTRS.

Cartuş 9 mm scurt cu glonţ obişnuit

P-55 vezi nr. crt. 2 şi 8 sau P45 CG2a Pulbere cu bază de nitroceluloză, grăunţi cu dimensiunile de 0,45x0,60 mm CG2S CG2S = pulbere cu CG3S bază de nitroceluloză, grăunţi speciali cu dimensiunile 0,45x60 mm CG3S = pulbere cu bază de nitroceluloză, grăunţi speciali cu dimensiunile 0,64x60 mm CG3S vezi nr. crt. 12

Cartuş 14,5 mm cu glonţ perforantincendiar BS-41 Cartuş 14,5 mm cu glonţ perforantincendiar-trasor BZT Cartuş 14,5 mm cu glonţ explozivincendiar MDZ-3 Cartuş 14,5 mm de manevră

n/a = pulbere fabricată din nitroceluloză cu procent redus de azot

21

VTJ 403-74-U

VTJ

VTJ = pulbere cu bază de nitroceluloză grafitată pentru cartuşe de manevră

MIJLOACE PIROTEHNICE CU ACŢIUNE APROPIATA După principiul întrebuinţării în luptă, mijloacele pirotehnice cu acţiune apropiată se împart în următoarele grupe: - mijloace de iluminare, întrebuinţate pentru iluminarea terenului şi obiectivelor apropiate şi pentru semnalizare în timpul nopţii: - mijloace de semnalizare de noapte pe bază de focuri colorate; - mijloace de semnalizare de zi pe bază de fumuri colorate; - mijloace de marcarea focului, întrebuinţate pentru imitarea exploziei grenadelor, bombelor, proiectilelor şi pentru trageri festive (bombe de festivităţi). CARTUŞE DE ILUMINARE ŞI SEMNALIZARE Cartuşele de iluminare şi semnalizare fac parte din categoria mijloacelor cu acţiune apropiată. Sunt întrebuinţate pentru iluminarea 3.PARTEA DE ÎNCHEIERE -

reamintesc tema, şedinţa fac un scurt bilanţ pun sarcini de studiu

CONDUCĂTORUL ŞEDINŢEI__________________________________________________