33 0 383KB
Recapitulare: Procese cognitive superioare
DATA: CLASA: a X-a OBIECTUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT : Psihologie SUBIECTUL LECȚIEI : Gândire, Memorie, Imaginaţie TIPUL LECȚIEI: de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor SCOPUL: Organizarea și consolidarea cunoștințelor referitoare la procesele cognitive superioare: Gândire, Memorie, Imaginaţie Aplicarea cunoştinţelor privind procesele cognitive superioare în rezolvarea unor situaţii – problemă, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare Identificarea legăturilor între procesele psihice studiate: Gândire, Memorie, Imaginaţie Relaţionarea eficientă/ cooperarea cu ceilalţi în colectarea, interpretarea şi evaluarea informaţiilor referitoare la procese şi manifestări psihice OBIECTIVE OPERAȚIONALE Să definească procesele cognitive superioare: Gândirea, Memoria, Imaginaţia Să descopere modul în care funcţionează şi interrelaţionează procesele psihice studiate, în definirea omului ca personalitate. Să surprindă importanţa şi necesitatea dezvoltării tuturor proceselor psihice. Să organizeze cunoştinţele referitoare la cele trei procese psihice potrivit diagramelor date Să asocieze afirmaţiile privind caracteristicile noțiunilor/conceptelor la tipul de noţiune adecvat (empirică, concretă, ştiinţifică, abstractă) Să ilustreze printr-un grafic legile memoriei (legea înţelegerii, motivaţiei, exerciţiului, poziţiei materialului în serie) Să aprecieze valoarea de adevăr a propoziţiilor date în legătură cu caracteriticile imaginaţiei Să compare cele trei procese cognitive superioare, stabilind cel puţin 2 asemănări şi 2 deosebiri Să asocieze afimaţiile date, (privind procesele cognitive superioare) la conceptele potrivite
Recapitulare: Procese cognitive superioare
Să aplice cunoştinţele dobândite în acest capitol pentru rezolvarea unor situaţii – problemă (Turnul din Hanoi) precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare (îmbunătățirea memoriei, dezvoltarea imaginației)
STRATEGIA DIDACTICĂ: a) Metode şi procedee: expunerea, explicaţia, demonstraţia, conversaţia, problematizarea, dezbaterea, metoda cubului, exercițiul, experimentul, tabelul T, harta conceptuală tip paianjen, cvintetul b) Material didactic: AEL, markere., hârtie, fişe de lucru, imagini FORME DE ORGANIZARE: individuală, frontală, de grup, diade BIBLIOGRAFIE: Psihosociologie. Teorie si aplicatii, S. Chelcea, Ed. Economica, 2006, Bucuresti. Ann Birch (2000) “Psihologia dezvoltării”, Editura Tehnică, Bucureşti PROFESOR: Moldovan Adela
Recapitulare: Procese cognitive superioare Momentele lecţiei Dozare Moment organizatoric 1 min Captarea şi orientarea atenţiei 5 min
Conţinutul informaţional-formativ Activitatea profesorului Activitatea elevilor Se asigură activităţii.
contextul
necesar
desfăşurării Elevii se pregătesc pentru începerea activităţii
Se face printr-un rebus
Conversaţia
Forme de organ izare Frontal
Rebus
Frontal
Elevii completează rebusul
1.Reprezentarea în plan mintal, pe baza descrierilor verbale a ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în experienţa personală este …..reproductivă imaginaţia…. 2. ……..constă în proiectarea conştientă şi …perspectivă voluntară a drumului propriu de dezvoltare în acord cu posibilităţile personale, condiţiile şi cerinţele sociale. 3. În formarea noţiunilor la preşcolari şi şcolarii mici se pleacă de la particlar la general această modalitate fiind…… 4. Separarea în plan mintal obiectelor se numeşte….
Strategia didactică
a însuşirilor
Explicația
….inductivă Demonstrația …analiza
5. Noţiunile constituite în copilărie ce integrează ….empirice trăsături concrete, particulare, însuşiri locale restricitive, dependenţe accidentale şi neesenţiale sunt….. …decizia 6 . Etapă a procesului de rezolvare a problemei ce vizează alegerea unui alternative dintre mai
Conversația
Problematizarea
Recapitulare: Procese cognitive superioare multe generate….. 7. Operaţia gândirii care vizează reţinerea a ceea ce este esenţial şi ignorarea a ceea ce este nesemnificativ
…..abstractizarea
8. Fenomenul psihic ce se manifestă sub forma …..uitarea erorilor în recunoaştere sau reproducere, mergând până la imposibilitatea de a reactualiza materialul memorat se numeşte….. 9. Performanţa în memorare, păstrare şi …situaţional reactualizare depinde de anumite caracteristici ale subiectului (starea de sănătate-boală, odihnitobosit) dar şi de similaritatea contextului fizicneuropsihic, ceea ce demonstrează caracterul ……
Rebus
Explicația
Demonstrația
Conversația
10. Reprezintă un flux de imagini ce realizează ….reveria dorinţele în plan imaginar…. 11. Este cea mai complexă şi valoroasă formă a imaginaţiei voluntare şi active, orientată spre …..creatoare ceea ce ţine de nou, viitor
Problematizarea
12. Atunci când găsim un echivalent între noile informaţii şi cunoştinţele anterioare vorbim ….. înţelegere de….
Anunţarea temei Prin dezlegarea rebusului se descoperă titlul Elevii ascultă . şi a obiectivelor lecţiei: RECAPITULAREA cunoştinţelor despre 1 min gândire, memorie şi imaginaţie. Vom sistematiza şi aprofunda cunoştinţele despre cele trei procese
Frontal Explicaţia Expunerea
Recapitulare: Procese cognitive superioare psihice, stabilind asemănări/deosebiri, relaţia dintre ele şi rolul lor în viaţa individului. Harta conceptuală 8 min
Elevii împărţiţi în grupe de câte 5 vor completa hărţile conceptuale Se solicită elevilor să completeze hărţile pentru cele trei procese psihice. După care se prezintă întregii conceptuale date. clase. Explicaţia
Realizaţi corespondenţa necesară pentru a defini corect fiecare tip de noţiune empirică, ştiinţifică, concretă, abstractă : Dirijarea
Prezintă un caracter mult mai elaborat
…noţiune ştiinţifică
învăţării
Reflectă însuşirile reale ale obiectelor
….noţiune concretă
Se elaborează pe baza experienţei concrete Se elaborează istoriceşte
Sarcină de grup
Problematizarea Sarcină frontală
…noţiune empirică …noţiune ştiinţifică
Reflectă însuşiri desprinse de suportul lor …noţiune abstractă intuitiv, real Se formează în prima parte a vieţii individului Vizează adevăruri generale
…noţiune empirică ….noţiune ştiinţifică Fișă de lucru Markere
Ilustrează printr-un grafic legile memoriei Elevii reprezintă grafic legile (motivaţiei, înţelegerii, exerciţiului, poziţiei memoriei. materialului în serie ) Adevărat sau fals Apreciază valoarea de adevăr a următoarelor
Sarcină în diade
Recapitulare: Procese cognitive superioare propoziţii : Este …….că imaginaţia este un proces cognitiv.
…adevarat
Este…..că imaginaţia este un alt nume pentru ….fals reprezentare.
Demonstraţia Problematizarea Sarcină individuală
Este…..că imaginaţia permite explorarea realului …adevărat şi posibilului deopotrivă. Este……că constituirea visului ascultă exclusiv …fals de legile gândirii raţionale. Este…….că reveria se caracterizează prin ….fals caracterul exclusiv demobilizator pentru activitatea individului. Dirijarea învăţării
Este….că visul ascultă, în constituirea legea asociaţiei libere între imagini.
sa de …adevărat
Este ….că imaginaţia joacă un rol important ….adevărat inclusiv în domeniul tehnico-ştiinţific. Este……că limbajul verbal nu indeplineşte nici ….fals un rol în cadrul imaginaţiei. Este……că imaginaţia indeplineşte funcţia de obiectivare, nu şi pe cea de semnificare.
Se împart elevii în 6 grupe. Fiecare grup are de abordat tema dată « Procesele cognitive superioare » sub următoarele aspecte : descriere, comparare, analiză, asociere, aplicare
…fals
Explicaţia Fişă de lucru 1
Sarcină de
Recapitulare: Procese cognitive superioare argumentare. 10 min
Defineşte şi enunţă 1. Descrie cele trei procese cognitive superioare caracteristicile date 2. Compară cele trei Memorie, Imaginaţie
Dirijarea învăţării
procese :
Gândire,
Asemănări : -Sunt procese cognitive -asigură lărgirea câmpului cunoaşterii umane şi adaptarea eficientă la mediu -operează cu noţiuni/idei (cogniţii) Deosebiri : Memoria- vizează experienţe trecute Imaginaţia –se bazează de experienţele perceptive, dar ţine de viitor Gândirea – operează cu informaţiile stocate în memorie şi asigură premisele necesare aplicării proceelor imaginaţiei Spre deosebire de gândire unde omul cunoaşte ceea ce este necesar, esenţial , general din realitatea existentă, în imaginaţie are în vedere ceea ce este ipotetic, posibil, dar fundamentat logic
Sunt în strânsă interdependeţă asigurând cunoaşterea şi adaptarea individului 3. Analizează relaţia dintre Gândire, Memorie, Realizează unitatea dintre trecutprezent-viitor Imaginaţie Prin imaginaţie îşi stabileşte scopuri, anticipează atât drumul parcurs (operaţii,modalităţi de rezolvare a problemelor) cât şi
grup Metoda cubului
Explicaţia
Demonstraţia
Flipchart
Problematizarea
Explicaţia
Fişă de lucru 2
Sarcină de
Recapitulare: Procese cognitive superioare rezultatele pe care le va obţine. Memoria oferă materialul necesar de combinare pentru imaginaţie. Problematizarea Gândirea oferă idei, date asupra realului şi totodată ghidează într-o anumită măsură transformările imaginative. Imaginaţia participă la elaborarea ipotezelor, la găsirea de strategii, procedee pentru rezolvarea de probleme. Gândirea este cea care susţine, Problematizarea verifică şi evaluează rezultatele imaginaţiei şi o fereşte de greşeli şi alunecări în fantezii inutile.
Dirijarea învăţării
4. Asociază afirmaţiile date cu noţiunile Elevii stabilesc : corespunzătoare : 1.visul de perspectivă, 2.memorie perceptivă 3. noţiunea A-3, B-4, C-2, D-8, E-9, F-1, 4.raţionament deductiv 5. modificarea 6. G-10, H-5, I-6, J-7 memorie mecanică 7. înţelegere, 8. memorie logică 9. memorie verbală, 10.aglutinarea A. Unitatea informaţională de bază a gândirii este B. Raţionamentul în care trecem de la adevăruri
Explicaţia Sarcină de grup
Fişă de lucru
Metoda cubului
generale, deja cunoscute la deducerea unor adevăruri particulare se numeşte.
grup
Explicaţia
C. Tip de memorie care are la bază materialul concret furnizat de analizatori Demonstraţia
Recapitulare: Procese cognitive superioare D. Suma unghiurilor unui triunghi este 180 ,necesită..... E.Tip de memorie care are la bază materialul furnizat de concepte
Sarcină de grup
F. Asigură orientarea individului către anumite scopuri G. Constă într-o nouă organizare a unor părţi uşor de identificat şi care au aparţinut unor lucruri/fiinţe/fenomene
Fişă de lucru
H. Presupune păstrarea neschimbată a unor componente şi funcţii ale obiectelor cunoscute şi schimbarea altora Dirijarea invăţării
Metoda cubului
I. Cod pin 1003 Explicaţia
J. Stabilirea unei relaţii între cunoştinţele anterioare şi noile informaţii se numeşte 5. Aplică
Sarcină de grup
Sunt necesare 7 mutări Demonstraţia
Problema Turnului din Hanoi 1)Mută cele trei discuri de pe prima tijă pe ultima, fără a aşeza un disc mic peste unul mai mare 3) Să verifice dacă înţelegerea (stabilirea de relaţii) îmbunătăţeşte performanţa individului în memorare. Se prezintă următoarele liste de cuvinte. Elevul le citeşte şi apoi trebuie să le reproducă. Se înregistrează performanţa :
Experimentul
Sarcină de grup
Recapitulare: Procese cognitive superioare I listă Problematizarea
pian-câine Elevii citesc prima listă de cuvinte şi o reproduc. Apoi procedează la fel cu a doua listă. Compară rezultatele şi apreciază că performanţele lor sunt mai bune deoarece între cuvintele din adoua listă există o relaţie/semnificaţie.
literă-casă minge-spirală calculator-arbore nou-partitură
Fişă de lucru
zâmbet-ceai tricou radieră
Metoda cubului
prăjitură-ochelari
Sarcină de grup
II listă Explicaţia
Oaie-cioban Băiat-fată
Demonstraţia
Chitară-corzi Stilou-caiet Pahar-apă Copac-prună Elev-şcoală Dirijarea
Minge-fotbal.
învăţării
6. Argumentează afirmaţiilor :
valoarea
de
adevăr
a Problematizarea
Sarcină de
Recapitulare: Procese cognitive superioare Suntem ceea ce gândim, tot ceea ce suntem ia Apreciază valoarea de adevăr a naştere din gândurile noastre, cu gândurile afirmaţiilor date şi aduc argumente pro-contra. noastre construim lumea. (Buddha)
grup
Memoria este mama vitregă a învăţării, mama adevărată este rezolvarea de probleme. Imaginaţia nu este decât fructul memoriei noastre. Pierre Bonnard Imaginaţia este curajul de a evada din realitate, şi de a te reîntoarce pentru a o convinge şi pe ea să facă la fel. Octav Bibere Evaluarea activităţii
Se apreciază specific prestaţia fiecărui elev.
Elevii ascultă
Explicaţia
Activitate frontală