Proiect Analiza Stilurilor de Comunicare Final [PDF]

Zitiervorschau

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Analiza comunicării nonverbale în politică DEBATE-UL DONALD TRUMP VS. HILLARY CLINTON

Coordonator, Lector univ. dr. Loredana Ivan Autori: Bivolaru Andreea Filip Ana-Maria Florescu Ecaterina-Francisca Fugaru Andreea Grama Georgiana GRUPA 4 COMUNICARE

București 2017

CUPRINS:

1

2

ELEMENTE DE INTRODUCERE.............................................................................................................2 1.1

CONTEXTUL POLITIC.....................................................................................................................2

1.2

STILURI DE COMUNICARE............................................................................................................2

1.3

ALEGERI S.U.A 2016, O INCURSIUNE ÎN SUBIECTUL ANALIZAT...........................................4

CERCETARE PRACTICA..........................................................................................................................6 2.1

OBIECTIVELE ŞI IPOTEZELE CERCETĂRII.................................................................................6

2.2

METODELE DE CERCETARE..........................................................................................................7

2.2.1

ALEGEREA TEMEI...................................................................................................................7

2.2.2

ANALIZA DE CONŢINUT - INSTRUMENTUL SCHEMA DE CATEGORII..........................7

3

REZULTATELE OBȚINUTE......................................................................................................................9

4

CONCLUZII..............................................................................................................................................13

5 ANEXĂ: ANALIZA DISCURSURILOR (TRUMP vs. HILLARY) - material redactat de echipa INFOPOLITIC..................................................................................................................................................13

1

ELEMENTE DE INTRODUCERE

1.1 CONTEXTUL POLITIC Comportamentul nonverbal al politicienilor a atras atenție sporită din partea cadrelor universitare și a cadrelor didactice. Lucrarea (McHugo și colab., 1985; Masters și colab., 1986; Way & Masters, 1996; Glaser & Salovey, 1998; Stewart, Salter & Mehu, 2009) sugerează că într-o emisiune video, o privire la un ceas sau o clipire a ochilor are potențialul de a influența rezultatele electorale. În luarea deciziilor, comportamentul nonverbal servește funcțiilor euristice care sunt influențate de normele și așteptările sociale (Levine Și colab., 2000; Burgoon, 1993). În politică, adecvarea comportamentului nonverbal al unui lider este un element esențial în capacitatea sa de a câștiga favoruri, după cum apreciază (Bucy, 2003; Bucy & Newhagen, 1999; Seiter, Weger, Kinzer, & Jensen, 2009). Comportamentul nonverbal al politicienilor are loc în ambele contexte interpersonale (de exemplu, în oraş, la întâlniri) și în mass-media. În societățile moderne, mass-media a devenit din ce în ce dominantă de aparițiile interpersonale. Proliferarea de televiziune și alte noi forme de mijloace media vizuale au oferit un nou set de oportunități atât pentru politicieni, cât și pentru noi. Se spune că Richard Nixon a pierdut o dezbatere de la transpirație și George. H. W. Bush a pierdut altul uitându-se la ceas. Rolul comportamentului nonverbal al politicienilor în mass-media rămâne inadecvat înțeles. Cum interpretează publicul comportamentul nonverbal al politicienilor? Aduce comportament nonverbal informații despre starea unei țări, chiar și atunci când conținutul vorbirii nu este disponibil? Din anii 1960, s-au acumulat dovezi că mass-media exercită o varietate de influențe, modul în care cetățenii gândesc și se comportă politic (Cho, 2005). Avansarea în telecomunicații au redus spațiul interactiv dintre lideri și publicul lor, Plasând legitimitatea lor sub control mai variabil și mai persistent. În plus, politica orientată spre candidați în locul politicilor orientate spre partid), au adus o dezvoltare în societatea modernă, face posibilă comunicarea liderilor politici direct cu publicul. Candidații nu se mai bazează pe formațiunile lor politice, ci pe reputația lor (Wattenberg, 2004, Masters, Siegfried, & Bente, 1991).

1.2

STILURI DE COMUNICARE

Fără a fi buni comunicatori, valorile, aptitudinile sau capacitățile noastre riscă să nu fie puse în valoare. Pentru a ne asigura de atingerea obiectivelor și de o validare completă a ceea ce suntem și putem, avem nevoie să transpunem gândurile şi ideile noastre într-o comunicare adecvată. Comunicarea a fost împărţită în 3 stiluri principale: asertiv, agresiv sau pasiv/submisiv. În comunicare, interlocutorii ocupă, inconștient, unul dintre roluri.

STILUL DE COMUNICARE ASERTIV: Ascultarea activă, expunerea punctului de vedere cu încredere, argumentarea cauzei, renunţarea la idei care s-au dovedit nepotrivite reprezintă o parte din tabloul de caracteristici al unui comunicator asertiv. Comportamentul asertiv este întărit şi de o serie de elemente non - verbale precum tonul vocii, mimica sau contactul vizual dar nu se limitează la acestea. O voce calmă şi sigură, expresiile faciale relaxate şi deschise, contactul vizual, poziţia corpului dreapta şi relaxată, însoţite de un zâmbet, pot determina o comunicare eficienta. Atât în viața profesională, cât și în cea personală, comunicarea asertivă are mai multe beneficii. Folosirea unui stil de comunicare asertivă denotă echilibru şi facilitează relaţiile autentice între oameni. Asertivul nu impune propriile puncte de vedere dar nici nu pozează în rolul celui care caută să îi mulţumească pe toţi. Lange şi Jacubowski (1976) susţineau că „asertivitatea implica apărarea drepturilor personale şi exprimarea gândurilor, sentimentelor şi convingerilor în mod direct, onest şi adecvat, fără a viola drepturile altei persoane”. STILUL DE COMUNICARE AGRESIV: persoana cauta să îşi satisfacă propriile nevoi chiar în detrimentul nevoilor celorlalţi. Comunicatorul uzează de constrângere şi de intimidare, comunica pe un ton ostil şi autoritar propriile dorinţe şi nevoi. Cei care adopta acest stil de comunicare sunt oamenii combativi, cu un set de rigori psihologice bine pus la punct, care sunt uşor inflexibili mental şi care, tind să confunde competiţia cu calcatul în picioare. Folosirea acestui stil de comunicare în mod curent, nu este în beneficiul acestora, relaţiile, fie personale, fie profesionale, devin tensionate şi dezadaptative. STILUL DE COMUNICARE PASIV: persoanele care adopta acest stil de comunicare prefera să lase de la ei, în detrimentul altora, pentru a le obţine aprobarea, care este importantă pentru ei şi pentru a evita potenţialele conflicte. Se recunosc după stilul serviabil, amabil, după vocea scăzută şi după zâmbetul larg. În mediul politic, presiunea competiţională, stress-ul permanent, nevoia de a fi acceptat, ales, face ca acest tip de comunicare să fie des întâlnit la actorii politici. Având în vedere faptul că se consideră că abia 7% din comunicarea interpersonală este verbală şi 93% este non-verbală1 este de înţeles de ce recursul la gestică este un element primordial de persuasiune politică. Limbajul vorbit şi cel non-verbal constituie un tot unitar dacă avem în vedere faptul că orice sentiment poate fi exprimat la fel de bine prin ambele limbaje. Dar pe de altă parte să nu uităm că „o non-verbală o privire înşelătoare sau o ezitare momentană poate submina întregul efect al unei declaraţii aparent sincere”2.

1 James Borg, Body language. 7 lessons to master the silent language,2008 UK, 2010 US, Pearson Education Inc.p.VI 2 David Efron, Gesture and Environment,New York, 1941 apud. Bremmes-Roodenburg op.cit. p.14 n.11

1.3

ALEGERI S.U.A 2016, O INCURSIUNE ÎN SUBIECTUL ANALIZAT

Prima dintre cele trei dezbateri prezidențiale a avut loc luni seara, 26 septembrie, la Universitatea Hofstra din New York. Moderatorul dezbaterii a fost Lester Holt de la NBC. O audiență live-TV de 84 de milioane de telespectatori a stabilit un record de vizionare pentru dezbaterile prezidențiale. Sondajul științific a arătat că majoritatea alegătorilor consideră că Hillary Clinton a avut argumente mai bune decât Donald Trump în dezbatere. A doua dezbatere a avut loc duminică, 9 octombrie, la Universitatea Washington din St Louis, Missouri. Co-moderatori au fost Anderson Cooper de la CNN și Martha Raddatz de la ABC News. Reprezentantul Republican, Trump, a scris pe Twitter marți dimineață că "fiecare vot" l-a declarat câștigător. Dezbaterea finală a avut loc în campusul Universității din Las Vegas miercuri seara, 19 octombrie. Moderatorul a fost Chris Wallace de la Fox News. Milionarul dezvoltator mobiliar, om de afaceri și personalitate de televiziune Donald Trump care nu a avut niciodată funcții publice - a flirtat cu ideea de a candida pentru președinte cu decenii în urmă, înainte de a sări în cursă din 2016. Trump a organizat o campanie neconvențională, una care a frustrat milioane de americani, care au simțit că preocupările lor erau ignorate de politicienii stabiliți. În timp ce Trump a câștigat mai puțini bani decât rivalul său Democrat, Hillary Clinton, a primit gratuit atenția mass-media, evaluată la aproximativ 5 miliarde de dolari. La 70 de ani, Trump a fost mai în vârstă decât oricare alt președinte american anterior în momentul în care a preluat funcția și a fost al cincilea comandant principal care a pierdut votul popular. El a susținut, fără dovezi credibile, că milioane de imigranți fără acte au votat ilegal. Trump a ales pe Indiana Gov. Mike Pence ca pe partenerul său de conducere. Pence a fost congresman de 12 ani, construind o reputație de conservator social. Hillary Clinton este fosta secretar de stat și fost senator democrat pentru New York. Soția fostului președinte Bill Clinton, ea a fost candidată în 2008 pentru nominalizarea la președinție a partidului său. Ea a pierdut acea cursă în favoarea senatorului Barack Obama, în timpul unui sezon principal de alegeri - dar a continuat să conducă Departamentul de Stat pe întreaga durată a primului său mandat.

Pe măsură ce rezultatele au venit în noaptea alegerilor, 8 noiembrie 2016, Trump a câștigat în mai multe state, care au fost preconizateca votează cu Clinton. În primele ore ale dimineții de 9 noiembrie, sursele de presă au declarat că Trump este câștigător al președinției, l-au creditat cu 279 de voturi ale colegiilor electorale, unde au fost necesare 270 de victorii. Clinton ia telefonat lui Trump să-l felicite pentru victoria să, iar Trump a ţinut un discurs de victorie. Victoria lui a fost descrisă ca o "supărare uimitoare", deoarece cea mai mare parte a alegerilor preelectorale a prezis o victorie Clinton. Începând cu 28 noiembrie, Trump este creditat cu 306 voturi electorale față de 232 pentru Clinton. La votul popular la nivel naţional, Clinton a primit peste 2,8 milioane (2,1%) mai multe voturi decât Trump. Acesta este al cincilea candidat la preşedinţie din istoria SUA pentru a câştiga alegerile, dar a pierdut votul popular. Aceasta este cea mai mare pierdere înregistrată vreodată din votul popular pentru un candidat care a câștigat alegerile. Cota Trump din votul electoral a fost de 56,9%; În clasamentul voturilor electorale în cele 54 de alegeri prezidențiale de la ratificarea celei de-al douăsprezecelea amendament din 1804 se află pe locul 44. Pentru comparație, totalul președintelui Barack Obama în exercițiu a fost de 67,8% în 2008 și de 61,7% în 2012.

2

CERCETARE PRACTICĂ

2.1 OBIECTIVELE ŞI IPOTEZELE CERCETĂRII Prin cercetarea de fată se doreşte o analiză a stilurilor de comunicare adoptate de liderii politici (Donald Trump şi Hillary Clinton), în cadrul ultimei dezbateri televizate înaintea alegerilor pentru Casa Alba. Există 3 moduri principale prin care oamenii comunică: pasiv/submisiv, agresiv sau asertiv. În cadrul fiecărei discuții, interlocutorii ocupă, inconștient, unul dintre roluri. PRINCIPALUL OBIECTIV al cercetării este să identificăm ponderea stilului de comunicare uzitat pe parcursul ultimei dezbateri electorale, de către Donald Trump, pe de-o parte şi de către Hillary Clinton, pe de altă parte. IPOTEZE: I. În ce pondere au fost identificate în discursul lui D. Trump aspecte nonverbale de comportament asertiv/agresiv/pasiv? ÎI. În ce pondere au fost identificate în discursul lui H. Clinton aspecte nonverbale de comportament asertiv/agresiv/pasiv?

2.2 METODELE DE CERCETARE 2.2.1

ALEGEREA TEMEI

Am ales acest corpus, în primul rând datorită importanţei subiectului. Politica vizează toate acţiunile de organizare şi conducere a unei societăţi umane, acţiuni care au drept finalitate stabilirea, menţinerea sau modificarea ordinii sociale. Apoi ne-am orientat spre găsirea unui subiect actual (Dezbaterea Trump – Clinton a avut loc relativ recent în octombrie 2016) şi intens mediatizat (a fost televizat în România, a fost prezent în presa scrisă şi a fost comentat de numeroşi analişti comportamentali, psihologi şi experţi în limbajul corporal de la diferite instituţii). În luna decembrie 2016, Donald Trump a fost desemnat de revista Time şi de revista Financial Times drept "Persoana anului 2016, iar revista Forbes să îl plasează pe Trump pe locul al doilea al celor mai puternici lideri din lume, după Vladimir Putin și înaintea cancelarului german Angela Merkel.

2.2.2

ANALIZA DE CONŢINUT - INSTRUMENTUL SCHEMA DE CATEGORII

În cadrul cercetării am folosit materialul video (Ultima dezbatere prezidenţială ClintonTrump, în discuţie: politica externă, armele nucleare, imigraţia, perspectivele economice) şi am stabilit o schemă de categorii, folosind elemente de comunicare non - verbală (contact vizual, gestica, descrise în detaliu în schema de categorii mai jos detaliată). La baza analizei de conţinut stau întrebările: I.

În ce pondere au fost identificate în discursul lui D. Trump aspecte nonverbale de comportament asertiv/agresiv/pasiv?

II.

În ce pondere au fost identificate în discursul lui H. Clinton aspecte nonverbale de comportament asertiv/agresiv/pasiv?

Vom încerca să analizăm stilul comunicării nonverbale adoptat de Donald Trump şi a contracandidatei sale, Hillary Clinton în cadrul ultimei dezbateri televizate înaintea alegerilor pentru Casa Alba. Mergem pe premisa că analiza de conţinut este sistematică, obiectivă şi cuantificabila, şi căutam să aducem în ajutorul nostru, schema de categorii şi analiza pe articole din presa scrisă. Pentru schema de categorii, am folosit aspecte nonverbale la comportamentul asertiv/agresiv/pasiv, descrise individual, într-un număr de 5 repere, ordonate pe elemente de contact vizual, orientare faţă de interlocutor, gestica, latenta răspuns şi dinamism voce.

S-a avut în vedere că schema de categorii să fie compusă din elemente echilibrate ca şi număr de repere, ca şi valoare de context, tocmai pentru a scădea ponderea erorilor datorate de raportări subiective, număr inegal de elemente analizate şi pentru a avea, la final, date congruente în baza cărora să putem face o transpunere grafică. Aceste elemente de comportament au fost analizate în cadrul materialului video şi au fost identificate individual şi prin comparaţie între cei doi lideri politici amintiţi mai sus. Raportările din coloanele “Donald Trump” vs. “Hillary ora/minutul/secundă când au fost identificate elementele investigate.

Clinton”

reprezintă

Materialul video care a durat 01:38:57 h, cei doi contracandidaţi, Donald Trump şi Hillary Clinton au avut în discuţie politică externă, armele nucleare, imigraţia, perspectivele economice şi au fost analizaţi în paralel pentru identificarea ponderii stilului de comunicare uzitat în dezbatere.

Tabelul 1. Schema de conţinut.

STIL DE COMUNICARE

Aspecte nonverb ale la Compo rtament ul asertiv:

ELEMENTE INVESTIGATE

DONALD TRUMP

HILLARY CLINTON

- Contact vizual direct fără a fixa interlocutorul;

9:10

6:07; 8:49; 26:59; 30:15; 39:00

- Fata orientate spre interlocutor, păstrând o poziţie asimetrică, braţe şi picioare relaxate

6:07; 20:44; 39:00; 42:37;

- Gestica relaxată, mişcări calme în comunicarea verbală;

6:07; 20:20; 24:33; 25:21;

37:00;

51:50; 01:02:14; 01:08:25

- Răspunsuri formulate fără ezitare după ce interlocutorul a vorbit;

8:06; 12:24

- Voce fermă, fără a fi prea ridicată, bine modulata.

8:07; 9:39; 01:09:18

10:18; 15:05; 22:32; 27:42; 52:51; 53:40; 01:14:22 6:07; 11:27; 17:15; 21:48; 53:40; 1:11:25; 1:14:51; 01:23:01

- Contact vizual fără expresie, rece, care fixează interlocutorul;

6:22; 18:01; 23:50; 29:29; 30:29;

- Postura rigidă, încordată, corp tensionat, picioare depărtate, poziţie asimetrică;

6:27; 13:14; 13:20; 22:20; 25:18;

36:26; 38:37; 44:17; 45:44; 0:13:26 56:39; 01:15:19

30:29; 41:32; 42:20; 44:03; 44:03; 48:56; 54:04; 01:13:30; 01:19:08; 01:31:52

Aspecte nonverb ale la comport amentul agresiv:

- Mâini încleştate sau pe şolduri, gesture abrupte, largi sau directive;

14:01; 21:10; 22:20; 40:07; 42:52; 48:56; 01:19:08

57:10

- Latenta foarte scurtă, întreruperi frecvente;

16:18; 19:17; 20:33; 21:25; 21:55;

19:07

22:20; 23:12; 24:12; 24:59; 25:24; 27:58; 28:46; 30:08; 30:10; 41:04; 57:28; 19:49; 20:20; 21:23; 21:57; 01:24:08; - Voce foarte ridicată şi ritm rapid.

13:36; 18:28; 22:20; 25:18; 25:24; 26:38; 37:38; 1:00:02; 1:00:52; 1:13:57; 1:14:22; 1:16:42; 1:19:08; 1:19:29; 1:21:57; 1:31:50; 1:26:20; 1:28:33

Aspecte nonverb ale la comport

- Priveşte în jos sau aiurea;

35:43; 59:10; 1:02:55

41:14; 44:40

- Nu sta în faţa interlocutorului, rigid, defensiv, simetric sau

1:02:55

58:27

încovoiat;

amentul pasiv:

3

- Mâini neliniştite, mişcări 59:02 ezitante, gesture orientate spre propriul corp dar neevidenţiate;

58:27

- Pauze mari între momentul în care interlocutorul a terminat ce a avut de spus şi răspuns;

43:50

- Volum foarte scăzut, voce monotonă, ritm scăzut.

36:10; 43:48

REZULTATELE OBȚINUTE

În continuare prezentăm grafic elementele identificate în cadrul analizei. În materialul video a debate-ului Trump vs. Clinton, a fost adunat numărul de elemente nonverbale identificate, pentru fiecare categorie stabilită în schema de categorii şi rezultatele le prezentăm în tabelul de mai jos:

Aspecte nonverbale la comportamentul asertiv:

TRUMP

CLINTON

- Contact vizual direct fără a fixa interlocutorul;

1

5

- Fata orientate spre interlocutor, păstrând o poziţie asimetrică, braţe şi picioare relaxate

0

7

- Gestica relaxată, mişcări calme în comunicarea verbală;

0

5

- Răspunsuri formulate fără ezitare după ce interlocutorul a vorbit;

2

7

- Voce fermă, fără a fi prea ridicată, bine modulata.

3

8

TOTAL

6

32

Aspecte nonverbale la comportamentul agresiv:

TRUMP

CLINTON

- Contact vizual fără expresie, rece, care fixează interlocutorul;

10

0

- Postura rigidă, încordată, corp tensionat, picioare depărtate, poziţie asimetrică;

10

2

- Mâini încleştate sau pe şolduri, gesture abrupte, largi sau directive;

7

1

- Latenta foarte scurtă, întreruperi frecvente;

21

1

- Voce foarte ridicată şi ritm rapid.

18

0

TOTAL

66

4

TRUMP

CLINTON

- Priveşte în jos sau aiurea;

3

2

- Nu sta în faţa interlocutorului, rigid, defensiv, simetric sau încovoiat;

1

1

- Mâini neliniştite, mişcări ezitante, gesture orientate spre propriul corp dar neevidenţiate;

1

1

- Pauze mari între momentul în care interlocutorul a terminat ce a avut de spus şi răspuns;

0

1

- Volum foarte scăzut, voce monotonă, ritm scăzut.

0

2

TOTAL

5

7

Aspecte nonverbale la comportamentul pasiv:

Din analiza comportamentului nonverbal, în cazul lui Hillary Clinton, aşa cum este surprins şi în tabelele de mai sus, ponderea este de 32 elemente care conduc către un stil de comunicare asertiv identificate în total, cele mai multe fiind vocea fermă, fără a fi prea ridicată, bine modulata (în număr de 8 identificări. De asemenea, răspunsurile formulate fără ezitare după ce interlocutorul a vorbit, apare în 7 situaţii din cadrul materialului analizat. Se observă din figura alăturată că ponderea comportamentului asertiv la H. Clinton este de 84%, faţă de doar 16% cât a fost identificat la D. Trump. Din analiza comportamentului nonverbal, în cazul lui Donald Trump, aşa cum este surprins şi în tabelele de mai sus, ponderea este de 66 elemente care conduc către un stil de comunicare agresiv identificate în total, cele mai multe fiind datorate latentei foarte scurte, întreruperi frecvente (în număr de 21 identificări) ale contracandidatei sale, Hillary Clinton şi a prezentatorului. De asemenea, a ridicat vocea şi a mărit ritmul vorbirii de cel puţin 18 ori în cadrul materialului analizat. Se observă din figura alăturată că ponderea comportamentului agresiv

la D. Trump este de 94%, faţă de doar 6% cât a fost identificat la H. Clinton. În tabelul alăturat, precum şi din analiza datelor de mai sus, în cadrul dezbaterii celor 2 contracandidaţi, au fost prezente şi elemente care sunt specifice comportamentului pasiv, destul de puţine ca şi număr, 5 în cazul lui D. Trump şi 7 în cazul H. Clinton, ceea ce indica procentaje de 42%, respectiv 58%. Personal considerăm că au fost generate de subiectul discuţiei (Privirea lăsată în jos a lui D. Trump, identificată în 3 situaţii distincte, au fost generate de sentimentul de ruşine/jena deoarece se făceau acuzaţii la adresa lui.)

4. CONCLUZII Cetățenii și presa deopotrivă s-au arătat de-a dreptul ofuscați de replicile de multe ori deplasate ale lui Donald Trump. Acesta a speculat genial mințile electorilor. A spus cu voce tare ceea ce ei gândeau..., dacă iniţial l-au criticat în fața lumii, abia au așteptat să pună ștampila pe cel care era exact ca ei. Deşi l-au disperețuit în fața lumii, că așa era „normal”, aceştia l-au apreciat pentru curajul pe care ei nu l-au avut. Și l-au recompensat cu un vot. Trump s-a pliat perfect pe societatea în care trăim. Contracandidata Hillary Clinton – o atitudine rigidă, o femeie cu un zâmbet fals... care vorbea din foi și nu din suflet... un candidat care nu avea nimic de-a face cu alegătorii. Așa că americanii au taxat-o, la fel cum ar fi făcut orice alți votanți din lume. În concluzie, fie că ne aflăm în România, în SUA, sau în oricare stat din lume, oamenii vor vota mereu emoțional. Și-l vor alege pe cel care are curajul să spună lucrurilor pe nume, ceea ce ei nu pot de teamă să nu fie judecați. Îl vor vota fără să recunoască.

BIBLIOGRAFIE:

Carmines, Edward G., Huckfeldt, Robert (2005). Comportamentul politic: o perspectivă de ansamblu, în volumul „Manual de ştiinţă politică”, Editura Polirom. Iaşi Ekman, P., & Friesen, W. V. (1971). Constants across cultures în the face and emoţion. Journal of Personality and Social Psychology, 17, 124-129. Accesat la http:// www.paulekman.com/wpcontent/uploads/2009/02/Constants-Across-Cultures-In-TheFace-And-Emotion.pdf Jaques Gerstle (2002) Comunicarea politică, Ed. Institutul European: Iaşi. Masters, R. D., & Sullivan, D. G. (1989). Nonverbal displays and political leadership în France and the United States. Political Behavior. Journal of Social Biological Structure McHugo, G. J., Lanzett, J. T., Sullivan, D. G., Masters, R. D. & Englis, B. G. (1985). Emoţional reactions to a political leader’s expressive displays. Journal of Personality and Social Psychology Mehrabian, Albert. (1972). Nonverbal Communication. Chicago, Ill: Aldine-Atherton. Miller, A.G. (ed.). (1974). Psychology and Communication. VOA Forum Series, Washington DC: UŞ Oliver Nay, Istoria ideilor politice, Ed. Polirom; Pfattheicher S, Schindler S (2016) Misperceiving Bullshit aş Profound Îs Associated with Favorable Views of Cruz, Rubio, Trump and Conservatism, PLoS ONE, Journal Pone. Ştefănescu, S, Mutaţii în structura electoratului românesc. Profiluri şi tipologii în anul electoral 1996; în Revista Română de Sociologie, nr. 3-4/1997. Sterling, Joanna (2012) Nonverbal behavior and political evaluation: an analysis of the speechmaking of Hugo Chávez. Undergraduate Thesis, University of Pittsburgh.