Proiect Analiza [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ ANALIZA PIEȚEI ȘI A POTENȚIALULUI INTERN

2017-2018

STRUCTURA PROIECT CAPITOLUL .I Baza informațională I.1 Prezentarea societății ,, S.C. SC BOROMIR PROD SA. I.2 Obiective de activitate al societăți I.3 Prezentarea activelor și a pasivelor societăți

1

CAPITOLUL II Analiza pieței II.1 Prezentarea sectorului în care activează societatea II.2 Principalii clienti și furnizori ai societății II.3 Primcipalii concurenți ai societății II.4 Analiza mediului concurențial II.5 Analiza structurii concurențiale II.6 Analiza poziției concurențiale II.7 Analiza strategiilor de dezvoltare CAPITOLUL III Analiza potențialului intern al intreprinderii III.1 Analiza resurselor umane III.2 Analiza mijloaelor fixe III.3 Analiza mijloacelor circulante. Concluzii și recomandări

CAPITOLUL .I Baza informațională I.1 Prezentarea societății ,, S.C. SC BOROMIR PROD SA. Constituirea firmei şi transformările ulterioare pe care le-a cunoscut Denumire : SC Boromir Prod SA Buzău; Sediul : Judeţul Buzău, Localitatea Buzău, Strada Şantierului, Numărul 37; Forma juridică : societate pe acţiuni; Codul fiscal : RO1145077; 2

Numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J10/184/1991; Data înfiinţării : în anul 1991, pe baza H.G. nr. 1353/1990, prin preluarea integrală a patrimoniului IMP Buzau sub denumirea SC Spicul SA Buzău; Durata de funcţionare : nelimitată; Pagina de internet : www.boromir.ro; Date de contact : telefon : 0238446705, fax : 0238436646; Adresa de e-mail : [email protected] SC BOROMIR PROD SA BUZĂU, a fost înfiinţată ca societate comercială pe acţiuni în baza legii 15/1990 prin preluarea activului şi pasivului fostei Intreprinderi de Morărit şi Panificaţie Buzău. Înfiinţarea SC BOROMIR PROD SA Buzău (sub denumirea SC SPICUL SA Buzău) s-a facut prin Hot. Guvern nr. 1353/1990, act normativ care stabileşte şi statutul iniţial al societăţii. La data de 11.06.2002, prin actul aditional nr. 2241 s-a modificat denumirea societăţii în SC BOROMIR PROD SA. Societatea Boromir Prod SA Buzău face parte din grupul Boromir, din care mai fac parte şi următoarele societăţi: SC Boromir IND SRL, SC Hardwood SRL, SC Comcereal SA Valcea, SC Moara Cibin SA, SC Amylon SA, SC Extrasib SA, SC Comcereal SA, Eurostar Invest SRL. Născută în respectul tradiţiei, dar cu o perspectivă modernă asupra acestui domeniu, atât de vechi şi totuşi atât de puţin exploatat, societatea s-a dezvoltat şi şi-a diversificat activitatea oferind pieţei atât produse tradiționale, cât şi produse noi, de care piaţa românească avea nevoie. Istoric Grup Boromir 1994 : Ia fiinţă societatea comerciala S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea. Obiectul principal de activitate îl constituie achiziţia, prelucrarea cerealelor, precum şi valorificarea superioară a făinurilor prin secţiile proprii de panificaţie şi patiserie. 1998 : Moara Cibin din SIBIU a fost preluată de către grupul Boromir, iar la sfârșitul anului 2001, S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea a devenit acţionar majoritar. Moara Cibin este dotată cu mori performante ce procesează grâu moale, grâu dur şi porumb. 2000 : A fost preluata moara de grâu din Buzău. Moara produce în special făinuri superioare, putând realiza întreaga gamă sortimentală de produse de morărit şi panificaţie.

3

1999 – 2002 : În această perioadă S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea achiziţionează unităţi de tip Comcereal, având ca obiect principal activitatea de achiziţie, păstrare şi valorificare a cerealelor. 2011 : Pe lângă cele trei societăţi, BOROMIR IND Rm. Vâlcea, BOROMIR PROD SA Buzău şi Moara Cibin din SIBIU, Grupul Boromir mai deţine puncte de lucru la Deva, Hunedoara, Iaşi, Slobozia. Pe parcursul a 16 ani, Boromir s-a dezvoltat într-un ritm dinamic, pentru ca în prezent să ajungă să controleze 10% din activitatea de morărit de pe piaţa de profil din Romania, cu o capacitate de măcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil atât în urma achiziţionării de noi fabrici de morărit şi panificaţie aflate în zone ale ţării cu potenţial de dezvoltare din Sibiu, Buzău, Deva, Slobozia, cât şi prin retehnologizarea şi reutilarea tuturor facilităţilor de producţie din patrimoniu. Societatea dispune de o reţea de magazine specializate "Boromir Pan Café" (magazine cu suprafeţe cuprinse între 50 şi 150 mp), acestea constituind un proiect lansat în aprilie 2008, bazat pe re-branduirea tradiționalelor brutării Boromir existente în orașul Rm. Vâlcea încă din anul 1996. In municipiile Buzău si Rm. Sărat isi desfasoara activitatea o reţea proprie de desfacere de 20 de magazine, din care 16 sunt situate în municipiul Buzău iar 4 în orașul Rm. Sărat. Pe lângă acestea, Boromir mai deţine 3 benzinării în Rm. Vâlcea si fabrica de cherestea Hardwood . Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de cea de dulciuri şi prăjituri care deţine 20%, apoi de divizia de panificație cu o pondere de 15% iar restul activităţilor sunt reprezentate de magazine, distribuţie şi benzinării care acoperă 10% din afaceri. Acestea au reprezentat o cifra de afaceri de 110 mil Euro pentru 2010. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pieţei şi pentru a răspunde cât mai bine exigenţelor clienţilor, societatea a dezvoltat şi diversificat activitatea pentru ca, îmbinând inovaţia cu tradiţia, să ofere produse care să satisfacă cele mai înalte standarde de calitate, sănătate şi siguranţă. Boromir plasează în centrul preocupărilor sale satisfacţia deplină a clientului, un client care se reîntoarce de fiecare dată la un produs de calitate, conceput şi oferit cu profesionalism, astfel încât să răspundă tuturor exigenţelor şi aspirațiilor acestuia. I.2 Obiective de activitate al societăți 4

Socieatea desfaţoară activităţi conform cu obiectul de activitate aprobat de către acţionari, respectiv: a) producerea şi comercializarea produselor de morărit; b) producerea şi comercializarea produselor de panificaţie, patiserie; c) comercializarea en-gross si en-detail a mărfurilor; d) prestarea de servicii (activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management) e) fabricarea şi comercializarea de furnire şi panouri. Principalele produse, mărfuri şi servicii prestate sunt: - produse de morărit; - produse de panificaţie; - mărfuri diverse (dulciuri, cafea); - prestări servicii ( morărit, transport). 





Cozonaci o

Cozonac de sarbatori

o

Cozonac de Paste

o

Cozonac de zi cu zi

Croissante o

Croissant

o

Piccolina

o

Tortina

Cornulete o





Covrigi o

Covrigei buzoieni

o

Saleuri

Panificatie o



Cornulete fragede

Paine si specialitati

Paste fainoase

5

o 



Paste

Piscoturi o

Blaturi de tort

o

Piscoturi

Morarit o

Faina industriala

o

Faina retail

I.3 Prezentarea activelor și a pasivelor societăți Situatia bilantului firmei S.C. BOROMIR PROD S.A. pentru perioada 2008-2011 Denumirea elementului bilantier

Soldul la sfarsitul anului 2008

2009

2010

2011

95.323.940

94.277.221

93.389.688

129.786.144

68.550

31.000

227.183

13.505.373

Imobilizari corporale

89.075.190

87.958.120

86.881.291

97.552.402

Imobilizari financiare

6.180.200

6.288.101

6.281.214

18.728.369

47.716.929

53.179.059

44.592.242

44.128.347

I. ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari necorporale

II. ACTIVE CIRCULANTE

6

Stocuri

11.541.806

9.720.889

9.077.181

17.845.624

Creante

32.622.705

40.617.331

34.030.225

23.132.351

Lichiditati

3.552.418

2.840.839

1.484.836

3.150.372

III. CHELTUIELI IN AVANS

23.012

124. 119

93.939

159.470

TOTAL ACTIVE IV. CAPITALURI PROPRII

143.063.881 147.456.280 138.075.869 174.073.961 91.052.084

97.781.873

Capital social

12.358.950

12.358.950

12.358.950

23.306.374

Rezerve din reevaluare

60.861.031

61.871.023

63.150.980

68.737.851

Rezerve

15.242.032

19.429.030

23.008.042

35.580.109

2.590.071

4.122.870

6.707.143

3.150.845

28.787.785

27.413.165

14.664.053

22.678.247

Credite pe termen scurt

3.046.000

2.073.000

2.070.000

2.000.000

Datorii comerciale

1.600.785

3.940.165

3.940.165

3.940.165

Salarii

24.141.000

21.400.000

8.500.000

16.738.082

VI. DATORII PE TERMEN LUNG

23.201.000

22.153.000

17.964.597

20.582.262

Credite pe termen lung

23.201.000

22.153.000

17.964.597

20.582.262

DATORII TOTALE

51.988.785

49.566.165

32.628.650

43.260.509

23.012

57.242

48.014

38.273

-

51.000

174.090

-

Rezultatul exercitiului V. DATORII PE TERMEN SCURT

VII. VENITURI IN AVANS VIII. PROVIZOANE

105.225.115 130.775.179

TOTAL CAPITAL PROPRIU + DATORII 143.063.881 147.456.280 138.075.869 174.073.961

CAPITOLUL II Analiza pieței II.1 Prezentarea sectorului în care activează societatea Necesitatea efectuarii unei analize diagnostic a domeniului commercial al firmei se justifica prin importanta pe care o au informatiile obtinute pentru formularea strategiei economice. Aceste informatii se refera la: - identificarea caracteristicilor cererii si ofertei de pe piata pe care activeaza societatea; - efectuarea comparatiei preturilor produselor societatii cu preturile practicate de alte unitati economice; - determinarea modurilor de organizare a aprovizionarii si desfacerii; 7

- existenta unor tehnici de promovare a produselor si a imaginii societatii. Produsele realizate de SC Boromir Prod SA Buzau sunt valorificate atat pe piata locala, cat si pe cea nationala prin politici de vanzare diversificate. Produsele de morarit se valorifica cu precadere in zona geografica a Moldovei si cea a Munteniei. Produsele de patiserie sunt valorificate atat pe piata locala, cat si pe cea nationala pe urmatoarele canale de distributie: mjagazine proprii de desfacere, distribuitori, en-gross, lanturi magazine. Produsele de panificatie sunt valorificate in proportie de 90% pe piata locala si judeteana, iar diferenta de 10% pe piata nationala prin intermediul retelelor. Pentru produsele de panificatie societatea detine 60% din cota de piata la nivel de judet, iar pentru produsele de morarit detine 10% din cota de piatam tot la nivel judetean Din grupa de panificaţie, patiserie şi cofetărie, societatea realizează o gamă diversificată de produse, ponderea principală fiind deţinută de pâinea albă de gramaj redus, respectiv peste 70% din totalul produselor de panificaţie. Grupa produselor de morărit cuprinde totă gama de făinuri. Jumătate din cantitatea realizată este destinată utilizării în cadrul grupului. Cozonacii Boromir sunt produşi cu ajutorul unor procedee şi echipamente moderne, dar care păstrează caracterul tradiţional al procesului, pentru ca fiecare cozonac să aducă spiritul şi bucuria specifice sărbătorilor. Savoarea şi aroma lor sunt date atât de calitatea ingredientelor, cât şi de timpul dedicat preparării. Croissantul Boromir este o gustare ideală pe toată durata zilei: la micul dejun, la scoală, la serviciu sau în timpul liber. Realizat prin dospire naturală, aceasta îi conferă produsului o calitate deosebită pe care o regăseşti în miezul său pufos şi aromat, plin cu o umplutură delicioasă de ciocolată, sampanie sau caise. Piccolina - Briosa picolina un produs realizat prin dospire naturală, ce ii conferă garantia unei calităţi deosebite. T ortina - un dulce delicat şi aromat Prăjitura tortina cu ciocolată, cu cremă de lapte sau gem de caise. Cornulete fragede - Gustul minunat al cornuletelor fragede de acasă este acum completat cu arome noi şi surprinzătoare: umpluturi de nuca şi gem, mere, caise şi rahat. Cadou fin şi dulce, cornuletele Boromir cu unt şi umpluturi diverse, ambalate într-o cutie specială, sunt ideale pentru momente speciale. 8

Covrigi – respectand străvechea reteta a covrigeilor de Buzău şi adăugând cu pricepere savoarea celor mai alese ingrediente şi mirodeni Covrigeii de Boromir sunt caracterizati de puritatea retetelor. Covrigei buzoieni - Covrigii de Buzău şi cei superiori cu condimente se comercializează şi în cutii de 3 şi 5 kg. Saleuri : Saleuri cu cascaval si chimen; Saleuri cu cascaval si susan Panificatie : Paine si specialitati - Pâinea Boromir este obţinută din diverse tipuri de faina Boromir, gama cuprinzând o varietate larga de produse: pâine, painici, baghete, specialitati, paine ambalata, pâine traditionala. Pastele făinoase, sunt produse natural, cu rol benefic asupra bunei functionari a organismului. Produsele sunt sub marca Giani, paste scurte şi lungi din amestec de grâu moale şi grâu dur, iar sub marca Boromir paste din grâu dur în totalitate, care la fierbere nu lasă sediment, nu se lipesc, păstrându-si culoarea galben aurie şi aspectul sticlos. Pastele făinoase Boromir se comercializează şi în ambalaje pentru consum colectiv. Piscoturi - Calitatea piscoturilor Boromir este garantată de ingredientele 100% naturale şi proaspete. Pentru a prepara savurosul desert italian Tiramisu, Boromir oferă celor mai pretentiosi oaspeti piscoturi delicate şi fine. Produsul este oferit fie la pachete moderne de 200g, 400g , 500g sau la cutii de 2,5 kg, făcându-l ideal pentru reteaua de hoteluri, restaurante şi catering. Blaturi de tort : Blat de tort cu cacao 400g, Blat de tort simplu 400 g, Foi cremsnit. Morarit - Boromir pune la dispozitia clientilor săi o gamă diversificată de făină superioară şi integrală, atât pentru consumul industrial, cat şi pentru retail. Gama cuprinde făină specializată pentru patiserie şi panificatie: faina pentru cozonac, faina pentru produse foietate, pentru pâine şi produse de panificatie, făină integrală. Produsele ambalate sunt oferite în saci şi vrac. II.2 Principalii clienti și furnizori ai societății Furnizori Principalele materii prime folosite de Boromir Prod SA Buzau sunt: - Graul pentru sectorul morarit, - Grasimi (margarine, uleiuri), zahar, oua, branza, drojdie, rahat, nuci, creme 9

pentru umpluturi, pentru sectorul panificatir, patiserie. Pentru produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill Agricultura SRL, RO Agroital SRL, Alfred C. Toepfer International SRL, SC Agricover SA, SC Somalex SRL, SC A&S International SRL, SC Acvila SRL. Pentru panificatie, respectiv patiserie, principalii furnizori sunt: SC Cope SA Costisa Neamt, SC Enzime si Derivate Costisa, SC Orkla Foods SA Craiova, SC Slik Impex SRL Buzau, SC Esarom Romania SRL Sibiu, SC Lesafffre Romania SRL Otopeni. Ambalajele necesare sunt furnizate de: SC Malvina Com Impex SRL Pantelimon, SC Electron SRL Braila, SC Living Plastic Industry SA Buzau, SC Barleta SRL Bacau, SC Bavost SRL Buzau.

Clienti In functie de produsele vandute, cea mai mare pondere o detin clientii pentru produsele de panificatie si morarit. Pe segmentul panificatie, clientii au o pondere de 45,64%, printre ei numarandu-se: SC Rewe Romania, SC Luxor SRL, SC Agricola International SRL, SC Gimar Com SRL, SC Superalexander SRL, SC Mertic SRL, SC Alice SRL. Pe segmentul morarit, clientii detin o pondere de 44,39%, iar printre ei se regasesc: SC Can Serv SRL, SC San Pauli Com SRL, SC Cuptorul de Aur SRL, SC Melisa Prod SRL, SC Comfruct SRL, SC Madexport SRL, SC Superpan Lux SRL. II.3 Primcipalii concurenți ai societății Concurenta Boromir Pe piaţa produselor de panificaţie şi patiserie vorbim de o concurenţă agresivă, purtată printoate mijloacele posibile: publicitate, ofertă, reduceri de preţ, etc. Pe acesta piaţă acţionează la oraactuală 5 mari jucători, iar clasamentul s-a modificat în anul 2007, cănd Vel Pitar a devenit lider. Aşadar, concurenţa directă pentru Boromir vine din rândul marilor producători de produse de panificaţie, concurentul major fiind Vel Pitar, urmat de Dobrogea Group, Titan, Pambac, şi alţii. Situaţia se prezintă în felul următor: pe locul 1, în ultimii doi ani se află Vel Pitar, devansândgrupul Boromir care a fost lider de piaţă pâna în 2006. Din rândurile concurenţei indirecte menţionăm magazinele generale de retail: hipermarketurile şi magazinele cash &carry care în ultimii ani au dezvoltat mici brutării pentru a oferi produse de panificaţie şi patiserie proaspete. 10

Piaţa de panificaţie este controlată în proporţie de peste 40% de jucători mari, precum VelPitar Râmnicu Vâlcea, Boromir, Dobrogea Grup, Pajura, Lujerul, Spicul, Băneasa şi PambacBacău, restul de aproximativ 60% regăsindu-se la producători de mici dimensiuni. Piaţa morăritului este puţin mai concentrată, Boromir, Dobrogea, Pambac, Vel Pitar şi Loulis deţina proximativ 60%, restul de 40% revenind producătorilor mici. În prezent se înregistreaza o evolutie pozitiva a cotei de piata detinuta de societate în sensuldetinerii a peste 12% din piata. În ceea ce priveste cifra de afaceri, aceasta a atins în 2008 valoarea de 150 de milioane de euro, fata de 130 milioane euro în 2007.Principalii concurenti ai S.C. Vel Pitar S.A.:

II.4 Analiza mediului concurențial

Acestora li se alătură alte companii care activează pe piaţa de panificaţie din România:  SNACK ATTACK  BĂNEASA S.A.  MOARA BACIU S.A. Cluj – Napoca  MOPANSuceava  COMPAN Târgovişte, s.a. 11

II.5 Analiza structurii concurențiale Grupul Vel Pitar este liderul pieţei româneşti a produselor de panificaţie şi un jucător important în domeniul producţiei şi distribuţiei de biscuiţi, napolitane, specialităţi de cofetărie şi patiserie. Povestea grupului începe în momentul în care fondul de investiţii Broadhurst Investments Limited, administrat în România de către New Century Holdings (NCH), achiziţionează două mari companii de morărit şi panificaţie, Mopariv Râmnicu Vâlcea şi Berceni Bucureşti. În decembrie 2001 se formează S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de morărit şi panificaţie: Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni Bucureşti, Mopariv Cluj Napoca şi Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Râmnicu Vâlcea. Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare. Compania Vel Pitar S.A. s-a divizat în trei societăţi autonome care au ca obiect de activitate panificaţia - S.C. Vel Pitar S.A., morăritul - S.C. Şapte Spice S.A. şi retailul - S.C. VP Magassin S.A.. Aceste activităţi s-au dezvoltat continuu în ultimii ani, astfel încât acum beneficiază de condiţiile necesare pentru a funcţiona autonom. Prin procesul de divizare noile companii fructifică mai bine oportunităţile oferite de piaţă în domeniile lor, gestionează mai bine resursele şi utilizează în mod direct veniturile obţinute. Fondul de investiţii Broadhurst Investments Ltd., administrat în România de compania New Century Holdings (NCH), deţine aproximativ 80% din toate cele trei firme rezultate în urma divizării. În prezent Grupul Vel Pitar deţine centre de producţie în Bucureşti (două) şi în 10 judeţe din România (Vâlcea, Argeş, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Giurgiu, Gorj, Olt şi Dâmboviţa), unităţi de morarit şi o reţea de magazine în marile oraşe din România. Grupul Vel Pitar în cifre: 12 fabrici de panificaţie, specialităţi de panificaţie, patiserie, biscuiţi şi napolitane; unităţi de morărit; o reţea proprie de 157 de spaţii comerciale în marile oraşe din România; acoperire naţională; 4.600 de angajaţi; peste 2 milioane de clienţi zilnic. Lunar, în medie, sunt produse aproximativ 10.000 tone panificaţie, 300 tone biscuiţi şi napolitane şi 14.000 tone produse de morărit.

12

II.6 Analiza poziției concurențiale

 Cifră de afaceri: 165 mil. Eur (+

 Cifră de afaceri: 150 mil. euro (în

20% pentru 2008, faţă de 2007)

2008); preconizează o creştere de 10% pentru 2007

 Număr de angajaţi: 4,500

 Număr de angajaţi: 3.305

 Fabrici de paine deţinute: şapte

capacităţi de morărit şi 12 de panificaţie  Fabrici de paine deţinute: patru (în Rm. Valcea, Buzău, Hunedoara şi  Număr magazine deţinute: 190 Mediaş) şi cinci centre de producţie  Cota de piaţă: lider pe piaţa de (Rm. Valcea, Sibiu, Buzău) panificaţie proaspătă şi ambalată;  Număr magazine deţinute: 14  Investiţii 2008: 20 mil. euro, magazine "Avantaj"; 34 de magazine destinate achiziţiei de tehnologie, proprii de mici dimensiuni în oraşele modernizarea spaţiilor de producţie unde deţine fabricile de paine  Cota de piaţă: 20%  Investiţii 2008: circa 5 mil. euro

destinate achiziţiei de tehnologie, modernizarea spaţiilor de producţie şi 5,5 mil euro pentru achiziţii . Rezultate Vel Pitar şi Boromir Principalii concurenţi

VEL PITAR

Cifra de afaceri

Cota de piaţă

- mil.euro -

%

165

15

BOROMIR IND 150

11

DOBROGEA Group

100

8

TITAN

80

6

13

II.7 Analiza strategiilor de dezvoltare Strategiile de produs Boromir încearcă să îşi elaboreze politicile şi strategiile de produs astfel încât să îşi adapteze produsele provocărilor acestei pieţe. Politicile de produs ale celor companii se referă deopotrivă la următoarele aspecte: Inovaţie: stimularea procesului de producţie şi de îmbunătăţire a produselor prin activităţi de cercetare şi prin investirea în noi tehnologii  Cercetare : analiza şi urmărirea continuă a pieţei, produselor şi a poziţionării acestora pe piaţă  Marcă / imagine: analiza imaginii produselor şi a companiei în rândul consumatorilor Luând în considerare aspectele de mai sus, putem să delimităm obiectivele strategiilor de produs adoptate   

Consolidarea poziţiei pe piaţa pâinii şi a produselor de panificaţie O poziţionare cât mai bună pe această piaţă Diferenţierea faţă de produsele similare oferite de concurenţă, având în vedere faptul că pe această piaţă concurenţă este foarte puternică (lansarea unui nou produs pe piaţă, pâiinicle cu lapte Pain au Leit)

Creşterea cotei de piaţă prin atragerea unor noi utilizatori Obiectivele strategiilor de produs adoptate de Boromir raportându-ne şi la poziţia companiei în cadrul pieţei se pot concretiza în:  Atingerea poziţiei de lider pe piaţa produselor de panificaţie şi patiserie  O poziţionare cât mai bună pe piaţa pâinii  Creşterea cotei de piaţă prin atragerea unor noi utilizatori  Diferenţierea faţă de produsele similare oferite de concurenţă, având în vedere faptul că pe această piaţă concurenţă este foarte puternică (spre deosebire de Vel Pitar, Boromir deţine un sector puternic pe piaţa produselor zaharoase, morărit, paste şi muştar)

14

Strategii de produs Vel Pitar  Diversificarea sortimentală (de exemplu, lansarea gamei de rulade)  Menţinerea sortimentală ( panificaţia proaspătă)  Înnoire sortimentală (prin lansarea unor produse noi: Roll4Ever, Almadolce sau Pain au Laite)  Stabilitatea calitativă (prin utilizarea materiilor prime de cea mai bună calitate şi datorită tehnologiilor de ultimă generaţie)

Boromir  Diversificarea sortimentală (de exemplu, lansarea gamei de croisante, kraffen şi cozonaci)  Menţinerea sortimentală ( produse de morărit, paste)  Înnoire sortimentală (prin lansarea produselor Kraffen  Stabilitatea calitativă

Strategiile de preţ Metodele de stabilire a preţurilor utilizate de compania Vel Pitar şi Boromir sunt metoda bazată pe costuri, prin adaos (în cazul produselor de panificaţie, preţul acestora fiind influenţat mult de evoluţia preţului materiei prime), metoda bazată pe comparaţia cu concurenţa, în funcţie de preţul pieţei şi metoda bazată pe valoarea percepută de consumator. Această ultimă metodă este utilizată doar de către Vel Pitar şi de obicei pentru produsele noi care urmează a fi lansate pe piaţă, în faza de testare analizându-se şi cât este dispus potenţialul consumator să plătească pentru noul produs. De obicei, preţurile se determină astfel încât să fie acoperite cheltuielile de producţie, de distribuţie şi de vânzare. Având în vedere domeniul de activitate al celor două companii, segmentele de piaţă vizate de acestea, natura şi tipul produselor comercializate , Vel Pitar şi Boromir adoptă strategii de preţ similare care se diferenţează însă pe fiecare tip de produs:  preţuri mai ridicate pentru produse nou pe piaţă  preţuri joase pentru atragerea clienţilor

15

Strategia preturilor ridicate Strategia preţurilor ridicate este utilizată în special pentru produsele nou intrate pe piaţă, în cazul în care concurenţa nu este foarte mare. În plus, această strategie este utilizată şi pentru produsele foarte mediatizate, pentru a acoperi cheltuielile cu publicitatea şi promovarea acestor produse. Strategia preţurilor ridicate a fost aplicată celor mai noi produse lansate catre cele două firme, şi anume, Pain au Laite, French Toast Integral în cazul Vel Pitar şi Kraffen Boromir sau Croissante Boromir în cazul companiei Boromir. Este important de menţionat faptul că această strategie de preţ se află în corelaţie cu strategia de produs şi cu cea de promovare, motiv pentru care, înainte de lansarea propriu-zisă, Vel Pitar organizează o campanie de degustare a produselor timp de o lună de zile. Scopul acestor campanii este de a cunoaşte mai bine preferinţele consumatorilor şi de a identifica dacă aceştia ar fi dispuşi să plătească un anumit preţ pentru aceste produse.

Strategia preturilor joase Strategia preţurilor joase este cea mai utilizată atât de către compania Vel Pitar , în special pentru pâine şi produsele de panificaţie cât şi de către Boromir pentru pâine, paste, produse de morărit. Opţiunea companiilor pentru această strategie se justifică datorită elasticităţii cererii în raport cu preţul şi datorită faptului că ajută la atingerea unuia dintre obiectivelor politicii de preţ menţionate anterior, şi anume, consolidarea poziţiei pe piaţă. Chiar dacă Vel Pitar şi Boromir adoptă strategia preţurilor joase, companiile nu pot să nu se alinieze tendinţelor de creştere a preţului pâinii şi a grâului. Astfel, nu putem să nu luăm în considerare evoluţia preţului acestui bun de larg consum din ultimii an. Preţul pâinii este cel mai sensibil, deoarece pâinea este un aliment care nu lipseşte, de obicei, la nici una din mesele zilei românilor. Creşterea preţului pâinii din ultimii ani a fost rezultatul mai multor factori. Un prim factor îl constituie secetele din ultimii ani, ca efect al încălzirii globale, care au făcut ravagii şi ale căror efecte s-au resimţit în culturile de grâu, ceea ce i-a determinat pe producătorii de pâine şi produse de panificaţie, inclusiv pe liderul în acest segment, Boromir, să apeleze la un importuri de grâu. Acest lucru a atras după sine creşterea cheltuielilor cu producţia, consecinţa fiind şi creşterea preţului pâinii. Un al factor care a determinat scumpirea alimentelor, şi implicit a pâinii, este evoluţia preţului petrolului, care a determinat creşterea preţului la electricitate, motorină,1 etc, determinând în acest fel şi

16

costuri mai mari pentru producători. Alţi factori importanţi care determină creşterea preţului sunt piaţa neagră a pâinii precum şi investiţiile pe care companiile trebuie să le facă pentru noile tehnologii şi norme de igienă impuse de Uniunea Europeană. Preturi promotionale pentru clientii en detail si en gross Preţurile promoţionale sunt practicate în special pentru produsele vândute clienţilor en detail şi en gross. Clienţii en detail sunt reprezentaţi de supermarketuri, hypermarketuri, restaurante, iar clienţii en gross sunt clienţii care, la rândul lor fac distribuţia fie prin agenţi de vânzări, fie prin vânzare la un punct fix. Acestor categorii de clienţi, li se acordă discounturi variabile, cuprinse între 5% şi 8% preţ în cazul Vel Pitar, şi între 5 şi 10% din preţ în cazul produselor marca Boromir. În plus, companiil practică preţuri preferenţiale pentru clienţii care cumpără de la sediul firmei, cu plata pe loc, aceştia beneficiind de un discount de 5 % din preţ. Strategii de distributie ale firmei olitica de distribuţie din perspectiva celor două companii, Vel Pitar şi Boromir se referă la activitatea generatoare de canale de distribuţie către client şi de modele de comunicare cu clienţii. Obiectivele politicii de distribuţie ale ambelor companii pot fi definite astfel:  Acoperirea cât mai largă a pieţei  Maximizarea vânzărilor din punct de vedere al volumului  Asigurarea disponibilităţii produselor Vel Pitar şi Boromir pentru un număr cât mai mare de consumatori  Recunoaşterea mărcii Vel Pitar şi Boromir de un număr cât mai mare de consumatori  Sprijinirea intermediarilor  Un control cât mai ridicat asupra distribuitorilor pentru a se asigura că produsele ajung la consumatorul final păstrându-şi standardele de calitate În ceea ce priveşte strategiile de distribuţie utilizate de către Vel Pitar şi Boromir, compania au optat pentru utilizarea canalelor directe

17

(producător – consumator) şi a celor indirecte (producător – distribuitor – consumator). Din punct de vedere al prezenţei pe piaţă, putem afirma că Vel Pitar a adoptat strategia distribuţiei intensive deoarece produsele realizate şi comercializate de Vel Pitar intră în categoria bunurilor de larg consum, având o bază largă de desfacere şi beneficiind de o largă prezenţă pe piaţă. În contrast, grupul Boromir a optat pentru strategia distribuţiei selective prin deschiderea de magazine proprii doar în oraşele unde deţine unităţi de producţie dar şi pentru strategia de distribuţie intensivă asigurând o larga distribuţie a produselor marca Boromir în cadrul pieţei. Grupul Vel Pitar este un partener important al marilor reţele de retail din România, asigurând, prin echipa de vânzări, prezenţa produselor sale în peste 10 000 de puncte de livrare din toată ţara. Produsele Vel Pitar şi Boromir ajung la locaţiile de desfacere (supermarketuri, hypermarketuri, magazine de dimensiuni mici şi mijlocii, reţeaua VP Magassin sau Avantaj Market) fie prin sistemul propriu de distribuţie, fie prin intermediul partenerilor. Vel Pitar recunoaşte importanţa specificului local ca o valoare suplimentară în acţiunea sa de a oferi consumatorilor produsele dorite, astfel, fiecare dintre punctele de lucru ale grupului este lider de piaţă şi excelează în unul sau mai multe produse, beneficiind de conceptul dezvoltat la nivel naţional. Vel Pitar dispune de o structura de distribuţie naţională a produselor ambalate: pâine ambalata, biscuiţi, napolitane, rulade, croisante, paste făinoase şi produse de morărit prin care asigură prezenţa acestora la oricare dintre cele 9 locaţii din ţară cu scopul de a putea furniza comercianţilor din oricare colt al ţării toată gama de produse, de la oricare din fabrici, precum şi de un lanţ de magazine proprii ce însumează în prezent aproximativ 190 de astfel Principalele pieţe de vânzare ale Vel Pitar de unităţi. Acest model de acoperire a pieţei a fost adoptat şi de către Boromir care spre deosebire de Vel Pitar deţine un număr restrâns de magazine proprii, 48 de unităţi amplasate în oraşele unde se află unităţile de producţie. Alte judete 14 %

Valce a 25 %

Bucuresti 38 %

Arge s20 %

Vel Pitar are un volum al livrărilor zilnice de produse proaspete de peste 300 de tone, acoperind zone urbane ca Bucureşti, Râmnicu - Vâlcea, Giurgiu, Cluj Clu j3 %

18

-Napoca, Tecuci, Iaşi, Târgu Jiu, Braşov, Focşani, Drăgăşani, Călimăneşti, Panciu, cât şi întinse zone din judeţele Argeş, Vâlcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galaţi, Cluj, Iaşi, Gorj si Braşov. Pe scurt, principalele pieţe de vânzare ale societăţii sunt: Judeţul Vâlcea, judeţul Argeş, judeţul Cluj, municipiul Bucureşti, judeţul Iaşi, judeţul Gorj, judeţul Galaţi, judeţul Braşov şi judeţul Giurgiu. 2 După cum putem observa şi în graficul alăturat, cea mai mare pondere în totalul vânzărilor societăţii o au municipiul Bucureşti, (38%) şi judeţele Vâlcea ( 25%) şi Argeş (20%). Judeţul Cluj are o pondere de doar 3%, iar celelalte judeţe însumează o pondere de 14 %. Dacă Vel Pitar încearcă să acopere piaţa produselor de panificaţie proaspete, Boromir încearcă sa obţină o cotă cât mai ridicată pe segmentul produselor „long term”, asigurând un volum al livrărilor zilnice de produse ambalate de peste 400 de tone. În prezent, compania Vel Pitar operează o reţea de aproximativ 190 de magazine proprii, după cum am precizat şi anterior, dispuse în 9 judeţe ale ţării (reprezentate pe harta de mai jos), în timp ce grupul Boromir operează o reţea de numai 48 de magazine proprii, dispuse în 5 judeţe ale ţării (reprezentate grafic pe harta de mai jos). - Cluj : 23 magazine

- Iaşi: 4 magazine

- Iaşi: 10 magazine

- Vâlcea: 15 magazine

- Tecuci: 14 magazine

- Buzău: 18 magazine

- Braşov: 11 magazine

- Hunedoara: 6 magazine

- Târgu Jiu : 26 magazine

- Sibiu: 5 magazine

- Vâlcea: 21 magazine - Piteşti: 16 magazine - Bucureşti (inclusiv parteneriatul cu centrele Libertatea): 32 magazine - Giurgiu: 8 magazine Vel Pitar 190 magazine

Boromir 48 magazine

19

Produsele sunt livrate direct către punctele de vânzare, Vel Pitar utilizând un parc auto de peste 400 de autovehicule de diverse tonaje iar Boromir un parc auto de 460 autovehicule.

Strategiile de promovare adoptate de Vel Pitar şi Boromir Ultimii ani au adus modificări majore pe piaţa pâinii şi a produselor de panificaţie. Aceste modificări nu s-au înregistrat doar la nivelul comportamentului şi preferinţelor consumatorilor. Astfel, diversificarea gamei, branduirea produsului şi expunerea acestuia în ambalaje atrăgătoare au atras după sine necesitatea adoptării de către companiile de profil a unor strategii de promovare mai complexe. În acest capitol vom analiza acţiunile prin care compania Vel Pitar şi Boromir îşi fac cunoscute produsele pe piaţă şi modul în care îşi atrag consumatorii . În anul 2007, spre exemplu, compania Vel Pitar a alocat aproximativ 2,5 milioane de euro pentru investiţiile în marketing, atât pentru promovarea produselor comercializate, cât şi pentru promovarea companiei în timp ce compania Boromir a alocat promovării doar 500 de mii de euro în aceeasi perioadă. Obiectivele strategiilor de promovare / comunicare ale Vel Pitar sunt următoarele:  Consolidarea imaginii Vel Pitar  Creşterea gradului de recunoaştere al companiei şi al produselor sale  Aducerea “personajului” Vel Pitar mai aproape de consumatori  Diferenţierea faţă de concurenţă  Unicitate.

Obiectivele strategiilor de promovare / comunicare ale companiei Boromir se pot concretiza doar în:

20

 Creşterea gradului de recunoaştere al companiei şi al produselor sale  Diferenţierea faţă de concurenţă. Analizând aceste obiective putem afirma că performanţele firmei Vel Pitar sunt susţinute şi de ample strategii de comunicare prin combinarea strategiilor Push (îndeosebi pentru produsele de panificaţie proaspătă) care vizează trecerea produselor de panificaţie şi patiserie în canalele de distribuţie, „obligându-l” pe comerciant să găsească soluţiile pentru a vinde mai repede produsul, având la dispoziţie suportul material necesar – cu strategiile Pull (pentru produsele mai noi) care vizează direct consumatorul final ce poate fi atras prin diverse mijloace promoţionale şi publicitare. În contrast, grupul Boromir nu a alocat bugete substanţiale campaniilor de promovare. Compania s-a impus pe piaţă prin prezenţa cu produsele sale în aproape toate unităţile comerciale din ţară, optând cu precădere pentru strategia de împingere a produselor prin toate canelele de distribuţie. Totodată, deşi nu excelează în abundenţă, Boromir a apelat si la strategia de atragere a clienţilor prin diverse mijloace promoţionale şi chiar publicitare. Aceste strategii se concretizează în diverse acţiuni menite să genereze rezultatele scontate şi anume atingerea obiectivelor:

Publicitatea Din această perspectivă, Boromir stă prost la capitolul promovare prin publicitate TV, radio, elemente care ar putea genera o recunoaştere şi conştientizare mult mai facilă în rândul publicului. La polul opus se află Vel Pitar care a lansat numeroase campanii publicitare pentru produsele sale. Vel Pitar a fost, dealtfel, prima companie care a lansat o campanie publicitara pentru o pâine, respectiv reclama de la French Toast. Această campanie a avut în vedere atât promovarea numelui de marcă French Toast, ci şi a tehnologiei care stă la baza acestei, K.touch – produs neatins, care reprezintă, de altfel, şi semnătura de calitate a produsului. Promovarea unui astfel de produs a fost determinată de modificările apărute în structura pieţei de panificaţie, caracterizată din ce în ce mai mult de consumatori care se orientează spre produse moderne, de calitate, uşor de folosit, de păstrat şi care au un termen de valabilitate mai mare. Un rol foarte important în promovarea French Toast l-a avut şi ambalajul. Vel Pitar a luat în considerare faptul că ambalajul reprezintă un mod de comunicare cu consumatorul, un design 21

atrăgător şi colorat determinând de multe ori decizia de cumpărare. Astfel, ambalajul nu a mai fost folosit doar ca o necesitate, ci a fost personalizat pentru fiecare sortiment în parte, fiecare având o altă culoare şi conţinând informaţii despre produs şi tehnologia care stă la baza acestuia, de mare interes pentru consumatori. Ambalajele imprimate, care pe lâng faptul că păstrează mai bine calitatea produsului, conţin mai multe informaţii privind beneficiile acestuia, au avut un rol de fidelizare a consumatorilor pentru sortimentele gamei French Toast. Promovarea la locul vânzarii si concursuri În completarea campaniei de promovare a pâinii feliate şi ambalate French Toast, Vel Pitar a realizat o asociere la nivel naţional cu compania Unilever, Hochland printre altele, liderii pieţei de margarină şi brânză topită din România. Prima asociere s-a realizat între mărcile Delma Sandviş din partea Unilever şi French Toast din partea Vel Pitar. Campania promoţională s-a numit “ Delma şi French Toast îţi fac sandvişul bun”, fiind lansată în luna mai 2008, iar clienii aveau posibilitatea să deguste aceste „sandvişuri” în marile. În plus, campania a constat şi într-un concurs fiind comunicată şi pe internet, prin intermediul site-ului www.sandvisulperfect.ro, precum şi prin bannere afişate pe cele mai vizitate site-uri. Obiectivele promoţiei au fost decizia de a veni în întâmpinarea dorinţelor consumatorilor, dar şi de a surprinde piaţa cu noi acţiuni. Prin intermediul acestei promoţii s-au oferit premii câştigătorilor. Rezultatele aceste co-promoţii au atins aşteptările celor două companii, având în vedere faptul că acestea au decis să continue dezvoltarea acestui concept pe viit

22

CAPITOLUL III Analiza potențialului intern al intreprinderii III.1 Analiza resurselor umane Structura si dinamica personalului Este cunoscut faptul ca orice intreprindere are prin functiunile sale si pe cea de personal care cuprinde numeroase activitati. In cazul intreprinderilor moderne, cum este cazul si la S.C. Boromir Prod S.A. si in contextul perfectionarii managementului, avand in vedere contributia sa la imbunatatirea performantelor economice ale acestora, functiunea de personal cunoaste o abordare noua, pornind de la rolul deosebit care revine resurselor umane in orice organizatie. Se urmareste pe de-o parte asigurarea aportului acestora la realizarea obiectivelor intreprinderii, iar pe de alta parte, dezvoltarea lor sub diverse aspecte. Se apreciaza ca resursele umane reprezinta una din cele mai importante investitii ale intreprinderii: este vorba de un capital aparte, care prin activitatea sa, prin comportament si creativitate, poate contribui in mod decisiv la succesul unei intreprinderi, oferindu-i o pozitie avantajoasa in competitia in care se afla cu intreprinderi similare. Conducerea S.C. Boromir Prod S.A. acorda o importanta deosebita selectarii fortei de munca, pregatirii acesteia, asigurarii conditiilor corespunzatoare de lucru si masurarii gradului de satisfactie a personalului. In urma privatizarii, dimensiunea si structura personalului S.C. Boromir Prod S.A. s-au modificat in mod continuu. Prin aceste restructurari s-au indeplinit simultan urmatoarele obiective: scaderea cheltuielilor cu forta de munca, rationalizarea structurii organizatorice si cresterea productivitatii muncii. PUNCTE FORTE

CAUZE - gradul ridicat de mecanizare si automatizare al procesului

Conditii corespunzatoare de munca

tehnologic - asigurarea unui microclimat industrial corespunzator - restructurarea societatii

Structura corespunzatoare a personalului pe activitati

- asigurarea cu peste 50% din personal a departamentului tehnic - conditii bune de munca

Valoare subunitara a indicelui de corelatie a salariului cu productivitatea muncii

- cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor - sporirea productiei

23

- scaderea influentei factorului uman in procesul de productie - evitarea cresterii exagerate a salariilor - cresterea gradului de mecanizare si automatizare a utilajelor si a spatiilor de productie Cresterea productivitatii muncii

- sporirea productiei intr-un ritm mai accelerat decat cresterea personalului

Angajarea de specialisti economisti

- cresterea complexitatii activitatii societatii - cresterea vanzarilor de produse proprii si marfuri

PUNCTE SLABE

CAUZE -nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile

Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decat cel mediu pe economie

- nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe -nivelul redus al veniturilor in comparatie cu cheltuielile

Salariul mediu brut al angajatilor mai redus decat cel mediu pe economie

- nivel mai scazut al aportului fortei de munca la realizarea produselor finite decat nivelul aportului mijloacelor fixe

III.2 Analiza mijloaelor fixe Din analiza ratelor de structură ale activului rezultă că S.C. BOROMIR PROD S.A. aparţine sferei productive, respectiv unui sector care necesită o dotare tehnică semnificativă, fapt reflectat de ponderea mare a activelor imobilizate în total activ în cei trei ani analizaţi. Ratele imobilizărilor corporale sunt apropiate de cele ale activelor imobilizate, ceea ce demonstrează preponderenţa imobilizărilor corporale în totalul imobilizărilor. Valoarea redusă a ratelor imobilizărilor financiare şi necorporale semnifică o activitate de investiţii financiare restrânsă şi de asemenea, o pondere mică a activelor intangibile în total activ.

III.3 Analiza mijloacelor circulante. Activele circulante deţin o pondere de 39,99 % în 2011, care descreşte pana în 2013, ajungând la 32,29 %. Această descreştere datorându-se

24

creanţelor comerciale care deţin ponderea cea mai mare din totalul activelor circulante. Concluzii şi recomandări Analizând politicile şi strategiile de marketing din cadrul companiilor Boromir Prod observăm că acesta depune eforturi considerabile pentru a găsi cele mai eficiente combinaţii ale mixului, astfel încât să îşi atingă obiectivele. În cazul politicilor şi strategiilor de produs, este de remarcat faptul că Boromir a făcut invesiţii masive în tehnologii moderne şi inovatoare, pentru a oferi clienţilor produse de cea mai bună calitate. Tehnologiile inovatoare precum K. Touch oferă siguranţa alimentără şi garanţia că clientul este primul care atinge produsul final. Un alt punct forte al politicilor şi strategiilor de produs îl constituie marea diveristate sortimentală, atât în ceea ce priveşte pâinea şi produsele de panificaţie, cât şi în gama produselor de patiserie, biscuiţi, napolitane oferite de cele două companii. În cadrul strategiilor de produs ale companiei: 1. luarea în considerare a specificului local în ceea ce priveşte diversitatea produselor 2. diversificarea gamei de produse semipreparate. Propun această strategie deoarece consumatorul român preferă din ce în ce mai mult produsele semipreparate, datorită economiei de timp pe care acestea o conferă. Gama de produse semipreparate ale companiei este destul de redusă, cuprinzând, doar blaturi de tort, chiflele precoapte French Rolls, blaturi de pizza, vafe şi pesmet, rulouri foietaj. Având în vedere faptul că această gamă de produse, se află în faza de creştere, propun o diversificare sortimentală a gamei de aluaturi semipreparate prin introducerea unei game de aluaturi congelate. Modificările obiceiurilor de consum şi creşterea venitului românilor confirmă necesitatea acestui produs pe piaţa românească. În plus, piaţa aluaturilor congelate se află în creştere, majoritatea produselor de acest gen din supermarketurile româneşti fiind din import. 3. diversificarea sortimentală a gamei de paste marca . La ora actuală, gama de paste făinoase, a companiei , denumită Thalia, conţine doar fidea, macaroane lungi, tăiţei şi spaghette. În plus, o analiză realizată de Ziarul Financiar 3 referitoare la obiceiurile de consum ale românilor în

25

comparaţie cu alţi locuitori ai celorlalte state din UE subliniază faptul că piaţa pastelor făinoase a înregistrat creşteri vizibile, depăşind, împreună cu piaţă pâinii feliate, 35 milioane de Euro şi înregistrând vânzări volumice de aproximativ 28 de mii de tone. Mai mult, Ziarul Financiar preconizează că această piaţă va continua trendul ascendent, deşi în prezent consumul de paste făinoase pe cap de locuitor, în România, se află cu mult sub media europeană. În acest context propunem introducerea unor sortimente noi precum Thalia fusilli, Thalia penne sau Thalia foi de lasagna. 4. extinderea şi diversificarea gamei de produse de panificaţie ambalată a companiei Boromir. În prezent, Boromir deţine în portofoliul său doar trei sortimente de pâine ambalată: Fibrovit, pâine Graham Toast şi Fibrovit. Ultimii doi ani au fost marcati de cresterea cu 30% a consumului de produse speciale ambalate si feliate, produse fabricate din 5. faina de secara, faina integrala, faina graham sau cu adaosuri de tarate, seminte, germeni de grau etc4. 6. inserarea unor reţete culinare în cazul produselor ambalate. Aceste mici detalii sunt de mare efect pentru consumatori. De exemplu, fiecare ambalaj pentru pastele făinoase ar putea conţine reţeta unui sos pentru paste, iar pachetul de făină ar putea conţine reţete pentru pizza sau pentru prăjituri. În cazul strategiilor de preţ am observat că S.C. Boromir Prod încearcă sa implementeze politici de pret cât mai convenaile pentru clienţi, fie ei consumatorii finali, sau clienţii engros. În acest sens, compania optează pentru preţurile joase pentru pâinea, produsele de panificaţie proaspete şi cele de morărit şi preţuri mai ridicate pentru produsele nou intrate pe piaţă, când concureţa nu este mare. În cadrul strategiilor de preţ propun adoptarea politicii de preţuri reduse şi la intrarea pe piaţă a unor produse noi pentru a contribui la creşterea popularităţii acestora înca de la început. Aceste preţuri mai joase, fac produsul mai atractiv şi accesibil mai multor clienţi. În cazul în care acest produs este preferat, clienţii îl vor cumpăra şi după ce preţul va creşte puţin. Referitor la strategiile de distribuţie am observat că firma Boromir reprezintă parteneri importanţi al reţelelor de retail din România, cuprinzând marile lanţuri de super şi hipermarketuri şi nu numai.

26

În cadrul strategiilor de distribuţie propun: 1. reducerea costurilor de distribuţie prin creşterea gradului de utilizare a capacităţii de transport şi a capacităţii de depozitare, optimizarea rutelor de distribuţie, evaluarea furnizorilor şi menţinerea unei relaţii atât cu aceştia, cât şi cu partenerii de distribuţie 2. elaborarea unui standard de mercantizare care să fie aplicat în toate locaţiile pentru toate produsele Boromir 3. extinderea pe pieţe externe. Această strategie vizează fie achiţiţionarea de fabrici de pâine cu o capacitate de producţie de 50-60 de tone/ zi. Pieţele vizate sunt atât cele din Ucraina, Bulgaria, Moldova, Iugoslavia deoarece prezintă particularităţi asemănătoare cu cele ale pieţei româneşti, dar şi pieţe precum Italia sau Spania unde este concentrat un număr foarte mare de români. 4. exportul de produse de panificaţie şi patiserie tradiţionale româneşti în ţările în care există comunităţi mari de români. Boromir şi-a început activitatea de export încă din 2008, exportând cozonaci, croisante şi pişcoturi pentru şampanie în ţări precum Bulgaria, Spania, Belgia şi SUA. 5. participarea în cadrul unor programe guvernamentle. Câştigarea unei pieţe de distribuţie mai mari în cadrul programului guvernamental “Cornuleţ şi lapte”. Amploarea acestor proiecte pot produce efecte pe orizontală în tot segmentul vizat. Astfel, pe lângă dezvoltarea producţiei Boromir poate crea şi o fermă zootehnică. Deasemenea se impune şi mărirea parcului de masini în acest fel dezvoltându-se şi mai mult distribuţia. Si zona ambalajelor poate avea foarte mult de câstigat. 6. lansarea unor noi locaţii inspirate dintr-un concept european şi anume Boromir Pan Cafe. . Această inovaţie este declanşata de nevoia de a ţine pasul cu evoluţiile recente din retail, precum şi de a întâmpina nevoia consumatorilor de a se relaxa în timpul meselor sau pauzelor de masă. Locaţiile vor vi dezvoltate pe principiul “coffee to go” şi vor oferi o zonă de resting, de snack şi băuturi răcoritoare iar atmosfera va fi prietenoasă, muzica relaxantă şi comunicarea modernă 7. extinderea în franciză. Dupa testarea conceptelor Boromir Pan Cafe prin deschiderea unor asemenea locaţii în Bucureşti, extinderea acestor magazine specializate s-ar putea realiza şi în sistem de franciză.

27

În cadrul strategiilor de promovare propun: 1. alocarea de către compania Boromir a unor bugete mai substanţiale pentru reclame Tv, radio, reviste şi chiar lansarea unei ample campanii publicitare pentru crearea unui brand corporatist Boromir care să ajute la la conturarea unei personalitaţi distincte a companiei şi la consolidarea imaginii acesteia. 2. implicarea companiei Boromir şi în acţiuni de responsabilitate socială care ar aduce grupului un aport de notorietate

28