Proiect Final [PDF]

Zitiervorschau

Introducere Conform cu aşa numita criză alimentară, calitatea şi siguranţa alimentară a devenit un subiect incendiar. Autorităţile încurajează industria alimentară către o vastă dezvoltare a calităţii sistemelor de management pentru a îmbunatăţi siguranţa alimentelor şi pentru a încerca să fie recâstigată consumatorilor încrederea în alimente printr-o mai bună informare a acestuia. În plus, producătorii dezvoltă calitatea sistemului de management conform cu ISO 9000. În acest sistem, calitatea este definită ca fiind gradul pentru care un set de caracteristici ce corespund cerinţelor. Ca o măsură de performanţă a calităţii sistemelor de management, producătorii cer să fie monitorizate informaţiile privind percepţia consumatorilor pentru ca organizaţiile să îndeplinească cerinţele acestora. De când siguranţa alimentelor a devenit o caracteristică importantă producatorii încearcă să comunice cat mai mult acest lucru către consumatori care au căpătat mai multă încredere datorită măsurilor luate de autorităţi, de-a lungul timpului. Pentru ca o organizaţie să poată obţine succesul pe o piaţă pe care concurenţa este din ce în ce mai acerbă, este necesar ca performanţele sale în ceea ce priveşte calitatea produselor şi serviciilor oferite să crească şi să fie recunoscute oficial. Succesul poate rezulta din implementarea şi menţinerea unui sistem de management care este proiectat pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei, luând în considerare necesităţile tuturor părţilor interesate, iar recunoaşterea performanţei este dată de certificarea sistemului de management respectiv. Adoptarea unui sistem de management al calităţii este o decizie strategică a unei organizaţii. Proiectarea şi implementarea unui sistem de management al calităţii sunt influenţate de necesităţi diferite, de obiective specifice, de produsele pe care le furnizează, de procesele utilizate şi de marimea şi structura organizaţiei. Firmele, ca şi statul şi consumatorii, au responsabilitatea de a proteja mediul natural. Firmele pot realiza acest lucru în mod voluntar, prin introducerea unui sistem de management de mediu. Pe lânga protejarea mediului este dovedit că implementarea şi certificarea unui sistem de management al mediului va îmbunătăţi imaginea firmei, conducând astfel la avantaje considerabile pe piaţă, întrucât “publicul larg” este considerat un vecin şi un client care doreşte un mediu curat şi produse care să nu îl afecteze. Astfel, există o cerinţă tot mai strictă asupra companiilor de a-şi demonstra

responsabilitatea în ceea ce priveşte protecţia şi conservarea mediului, în faţa clienţilor, autorităţilor, angajaţilor şi altor părţi interesate. Implementarea şi certificarea unui sistem de management de mediu reprezintă adoptarea unei abordări sistematice în vederea tratării aspectelor de mediu ale unei organizaţii. Sistemul de management de mediu constituie un „instrument” util, care permite organizaţiilor de orice mărime sau tip să controleze impactul activităţilor, produselor, serviciilor lor asupra mediului înconjurător. Datorită riscurilor pe care le implica asupra sănătăţii şi securităţi consumatorilor, industria alimentară a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai reglementate sectoare de activitate cunoscând o sporire semnificativă a numărului de reglementări şi elemente de legislaţie. Companiile implicate în producerea, ambalarea, distribuţia şi vânzarea produselor alimentare trebuie să se asigure că siguranţa acestor produse nu a fost compromisă în cadrul lanţului alimentar, iar aceasta se poate realiza prin implementarea şi certificarea unui sistem de management al siguranţei alimentelor.

Capitolul 1 Importanța sistemelor de management în alimentație Pentru dezvoltarea şi exploatarea lanţului alimentar şi a reţelei în totalitate trebuie să se ţină cont de creşterea cererilor consumatorilor privind dezvoltarea de produse şi servicii inovative, creşterea cererii de activităţi tip reţea, influenţa tehnologiilor de informare şi comunicare asupra tranzacţiilor între companii şi logistica acestora, mecanisme noi organizaţionale şi tehnice pentru feedback, comunicare, sisteme de conversie, sisteme de trasabilitate şi de supraveghere a calităţii, integrarea sistemelor de management al producţiei de alimente, cererea pieţei pentru managementul eficient al lanţului alimentar în ce priveşte inovarea proceselor şi produselor şi atragerea efectelor colaterale. Cerinţa de schimbare a rolului alimentelor necesită schimbare şi în domeniul comercial, şi anume: de la pieţele bazate pe ofertă, în prezent, la cele bazate pe cerere, în viitor. Va fi necesar să se ia în considerare punctul de vedere al consumatorului la fiecare etapă a dezvoltării, procesării şi marketingului produselor alimentare. În concluzie, pentru un management eficient al lanţului alimentar, toate greutăţile apărute vor fi tratate ca simple provocări ce trebuie depăşite prin îmbunătăţirea capacităţii manageriale a celor implicaţi şi care doar printr-o colaborare efectivă vor avea puterea de a răspunde semnalelor pieţei, cerinţelor unei legislaţii tot mai restrictive şi, bineînţeles, pretenţiilor şi aşteptărilor consumatorilor. Pe măsura evoluţiei lor, sistemele de management şi-au dovedit rolul important în obţinerea şi comercializarea unor produse alimentare sigure pentru sănătatea umană, afirmându-şi avantajele practice în asigurarea inocuităţii acestora în alimentaţia publică, industria alimentară, turism şi comerţ. Elaborarea şi implementarea sistemelor de management a calităţii au următoarele avantaje: - Un sistem de management a calităţii este un instrument complex de organizare şi de management; - Cu ocazia proiectării unui astfel de sistem, se identifică procesele şi caracteristicile acestora, asigurându-se baza pentru o calitate constantă a produselor realizate sau serviciilor prestate; - Îmbunatăţirea proceselor presupune iniţierea activităţilor consecvente de instruire, ceea ce conduce la conştientizarea personalului în domeniul calităţii; - Creşte motivarea angajaţilor, prin alocarea de responsabilităţi si autoritate;

- Abordarea sistematică a aspectelor legate de calitatea produselor sau serviciilor organizaţiei, conduce la dezvoltarea culturii calităţii în cadrul firmei, în sensul orientării către client; - Dezvoltă competitivitatea prin calitate a agenţilor economici; - Realizarea planificată a obiectivelor firmei diminuează costurile inutile; - Gândirea orientată în sensul aplicării regulilor de igienă, protecţia mediului, etc. fac parte integrantă din abordarea unui sistem de management a calităţii; - Certificatul, care atestă funcţionarea într-un sistem de management al calităţii, este un valoros instrument de marketing; - Asigură corelarea şi coeziunea diferitelor iniţiative şi politici existente la nivel naţional; - Difuzează informaţiilor referitoare la experienţele trecute şi actuale de la o ţară sau organizaţie la alta; - Contribuie la ameliorarea şi eficientizarea cadrului legislativ şi instituţional aferent protecţiei drepturilor şi intereselor consumatorilor; - Încurajează şi stimulează persoanelor juridice şi fizice din România care depun eforturi susţinute şi obţin rezultate importante în direcţia dezvoltării propriei competitivităţi prin calitate; - Încurajează tranziţia agenţilor economici din România de la "inspecţie" şi "controlul calităţii" la "asigurarea calităţii" şi "managementul total al calităţii"; - Înlesneşte instituirea, reglementarea şi organizarea pe plan naţional a testărilor comparative de produse şi servicii oferite pe piaţa românească; - Permite instituirea şi reglementarea unor organisme guvernamentale pentru inspecţie sau supraveghere tehnică şi certificare de produse sau servicii; - Contribuie la educarea şi instruirea populaţiei, mai ales a tinerilor, în spiritul "lucrului bine făcut" şi în calitatea lor de "consumatori" de produse şi servicii; - Promovează extinderea acţiunilor de evaluare, certificare (a persoanelor, produselor sau serviciilor) şi acreditare (a organizaţiilor) ca garanţie a conformităţii competenţelor şi activităţilor acestora cu standardele române, europene sau internaţionale aplicabile.

Capitolul 2 Sisteme de management aplicabile în alimentație

Lanţul alimentar cuprinde, în general, toţi participanţii şi procesele implicate în producţia alimentară, de la producătorii primari (agricultori, fermieri), procesatori (companii ce fabrică alimente), comercianţi (firme şi lanţuri de distribuţie) până la consumatorul final. Un management eficient al lanţului alimentar necesită competenţe multidisciplinare şi reprezintă o provocare pentru viitor. Un astfel de management presupune oameni bine pregătiţi în diferite domenii, capabili să implementeze cu succes tehnologii moderne de procesare, bune practici financiare, eficienţă economică, marketing şi practici privind protecţia mediului. Direcţiile de acţiune ale managementului eficient al lanţului alimentar sunt: siguranţa alimentară: cadrul legal general, managementul calităţii şi al riscului, trasabilitatea, protecţia mărcii şi responsabilitatea; calitatea: senzorială (gust, miros, aspect, structură), igienică (lipsa reziduurilor etc.), nutritivă (caracteristici nutriţionale), reputaţie, recunoaşterea mărcii şi producţie durabilă; eficienţa: flexibilitate, oferta continuă, volum mare şi preţ mic. Aceste direcţii afectează “jucătorii” implicaţi la toate nivelurile lanţului. În viitor, un obiectiv important al industriei de profil va fi acela de a gestiona diferitele interese ale participanţilor individuali de pe piaţă în ce priveşte activităţile economice, de mediu, etice şi de a examina felul în care acestea pot să influenţeze cât mai intens obţinerea de rezultate care să crească beneficiile consumatorilor, în timp ce aduc, de asemenea, beneficii şi producătorilor. Conflictele asociate cu practicile concurenţiale, dinamica pieţei şi legislaţia în vigoare, trebuie să fie rezolvate împreună cu acelea care rezultă din cererile societăţii şi percepţia publică. Integrarea unei companii în lanţul alimentar întâlneşte bariere manageriale care constau în primul rând în oferta slabă de materii prime atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, precum şi de lipsa personalului calificat. Calitatea şi siguranţa alimentelor se bazează pe eforturile tuturor celor implicaţi în lanţul alimentar, constituit din producţia agricolă, procesarea, transportul şi consumul. Igiena presupune respectarea curăţeniei, evitarea contaminării de orice natură, asigurarea inocuităţii produselor alimentare. Igiena cuprinde totalitatea măsurile şi condiţiilor necesare

pentru controlul pericolelor şi pentru asigurarea calităţii de adecvat consumului uman a unui produs alimentar, în concordanţă cu destinaţia prestabilită a acestuia; Calitatea este o noţiune dinamică. Caracterul dinamic este influenţat de progresul tehnic, exigenţele crescânde ale consumatorilor şi competitivitatea tehnică. Aceasta reprezintă totalitatea trăsăturilor şi caracteristicilor unui produs sau serviciu, care se referă la abilitatea sa de a satisface necesităţile declarate, sau implicite. Siguranţa alimentară exprimă calităţile esenţiale ale unui aliment; un aliment este sigur atunci când prin consum nu alterează şi periclitează starea de sănătate a organismului. Din statistici, realizate la nivel planetar, reiese că 79 % dintre bolile cauzate de alimente contaminate se datorează restaurantelor şi unităţilor de servire, 21% sectorului casnic şi 3 % producătorilor de alimente. Garantarea siguranţei alimentului se referă la încadrarea în limite maxime, stabilite ca limite critice, privind conţinutul de aditivi, reziduuri de pesticide şi medicamente de uz veterinar, substanţe alergene, microorganisme patogene, infestarea cu insecte sau paraziţi. Pentru ca o organizaţie să poată obţine succesul pe o piaţă pe care concurenţa este din ce în ce mai acerbă, este necesar ca performanţele sale în ceea ce priveşte calitatea produselor şi serviciilor oferite să crească şi să fie recunoscute oficial. Succesul poate rezulta din implementarea şi menţinerea unui sistem de management care este proiectat pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei, luând în considerare necesităţile tuturor părţilor interesate, iar recunoaşterea performanţei este dată de certificarea sistemului de management respectiv. Adoptarea unui sistem de management al calităţii este o decizie strategica a unei organizaţii. Proiectarea şi implementarea unui sistem de management al calităţii sunt influenţate de necesităţi diferite, de obiective specifice, de produsele pe care le furnizează, de procesele utilizate şi de mărimea şi structura organizaţiei.

1.1 Aspectele generale ale fiecărui sistem de management

ISO 9001

Trebuie ştiut însă, că în ciuda diferenţelor culturale existente pe glob, standardul ISO 9001 constituie un limbaj comun în ceea ce priveşte calitatea, fiind preferat de către peste jumatate de milion de organizaţii din 159 de ţări. Certificarea sistemelor de management şi a produselor reprezintă o prioritate pentru agenţii economici din ţara noastră în vederea alinierii acestora la cerinţele Uniunii Europene în ceea ce priveşte calitatea şi conformitatea produselor. ISO 9001:2000 are în vedere o abordare bazată pe managementul proceselor organizaţiei şi, de aici, o structură mult mai logică, orientarea către client şi evaluarea satisfacţiei acestuia, precum şi angajamentul top managementului pentru o îmbunătaăţire continuă. ISO 9001:2008 nu conţine nici o cerinţă nouă, însă se numără câteva modificări printre cerinţele acestuia: * la 5.5.2 s-a adăugat faptul că Reprezentantul Managementului trebuie să fie un membru al conducerii organizaţiei. * 6.3 c) include acum şi sistemele informatice * la 6.4 s-a adăugat o notă pentru a pune accentul pe câteva aspecte ale mediului de lucru: temperatură, umiditate, zgomot. * 7.2.1 conţine o notă cu referire la condiţiile de garanţie pentru a clarifica ce înseamnă noţiunea 'post -livrare' * 7.3.1 s-a adăugat o notă pentru a explica faptul că analiza , verificarea şi validarea proiectării sunt activităţi separate, ele putând fi făcute însă atât separat dar şi combinat (ex: verificarea şi validarea pot fi facute împreună) * 8.2.1 conţine o notă, ce a fost adăugată pentru a furniza câteva idei despre modul în care poate fi măsurată satisfacţia clienţilor.

ISO 14001 Un sistem de management de mediu creat în conformitate cu cerinţele standardului internaţional ISO 14001 ajută organizaţiile în identificarea şi ţinerea sub control a riscurilor asupra mediului şi solicită unei organizaţii să declare ceea ce face în privinţa controlării şi reducerii impactului său asupra mediului înconjurător; să realizeze în practică ceea ce a declarat în politica sa de mediu; să înregistreze ceea ce s-a întâmplat şi să înveţe din experienţe.

Problemele legate de mediu sunt pe larg dezbătute, având un caracter global, devenind evident că degradarea permanentă a mediului pe termen lung, precum şi deteriorarea condiţiilor de viaţă pentru întreaga populaţie a lumii sunt inevitabile în cazul în care nu se vor lua măsuri pentru păstrarea bazelor naturale de viaţă ale planetei. Conţine elementele cheie pentru un sistem de Management de Mediu operativ. Poate fi aplicat în acelaşi timp serviciilor dar şi sectorului manufacturier. Standardul prezintă cerinţele care să definească obiectivele referitoare la mediul înconjurător şi ţintele de atins şi în acelaşi timp, sistemul de management necesar pentru atingerea scopurilor. Principalele elemente ale standardului sunt: - politica de mediu - planificarea - implementarea și operarea acțiunilor - verificare și acțiuni corective - revizuirea managementului. Standardul prezintă cerintțe pentru organizații de a indentifica toate impacturile asupra mediului și aspectele asociate, și apoi să implementeze acțiuni pentru a îmbunătăți procesele, cu prioritate în zonele cu aspecte semnificative. ISO 14001 prescrie cea mai bună practică pentru un management proactiv al impactului asupra mediului al organizației.

ISO 22000 Datorită riscurilor pe care le implică asupra sănătaății și securității consumatorilor, industria alimentară a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai reglementate sectoare de activitate cunoscând o sporire semnificativă a numărului de reglementări și elemente de legislatie. DE CE ESTE NEVOIE DE UN SISTEM DE MANAGEMENT ISO 22000 ? * Din motive legate de sănătatea publică: este cel mai eficient mod de a controla pericolele asociate produselor alimentare, făcând posibilă prevenirea accidentelor datorate alimentelor

și păstrarea săntății consumatorilor; * Din motive economice: din ce în ce mai multe organizații, gen hipermarketuri, cer furnizorilor să implementeze un sistem de management privind siguranța alimentației cât mai cuprinzător, ceea ce conferă încredere tuturor clienților și societății, privind siguranța și calitatea produselor alimentare; * Din motive de reglementare: sistemul ISO 22000 este o cerință general acceptată de instituțiile de reglementare, organismele de control și asociațiile profesionale. Directiva 1993/43/EEC. Igiena alimentelor. HACCP – Codex Alimentarius Această Directivă are ca scop: trasarea regulilor generale de igienă pentru alimente și a procedurilor pentru verificarea conformității cu aceste reguli. Directiva se referă la: toate măsurile necesare să asigure siguranța și sănătatea alimentelor, acoperind toate etapele din producția primară (e.g. recoltare, tăiere șimuls), din timpul Pregătirii Procesării Producției Ambalării Depozitării Transportului Distribuției Manipulării Oferirii la vânzare Aprovizionării consumatorului. Obligații: - Pregătirea, procesarea, producerea, ambalarea, depozitarea, transportul, distribuția, manipularea și oferirea la vânzare sau aprovizionarea cu alimente trebuie desfășurate într-un mod igienic. - Operatorii din afacerile cu alimente trebuie să identifce orice pas în activitățile lor care este critic pentru asigurarea siguranței alimentare și să se asigure că proceduri adecvate de siguranță sunt identificate, implementate, menținute și revizuite pe baza următoarelor principii, folosite pentru dezvoltarea sistemului. - Operatorii din afacerile cu alimente trebuie sa se conformeze regulilor de igiena. HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points= Analiza Hazardului si a Punctelor Critice de Control) Aceasta înseamnă: - analiza hazardurilor potențiale alimentare în operarea afacerilor cu alimente; - identificarea punctelor în acele operații în care hazardul alimentar poate să apară; - decizia privind care din punctele identificate sunt critice pentru siguranța alimentară – ‘puncte critice’; - identificarea și implementarea de proceduri de control eficient și de monitorizare în acele puncte critice;

- revizuirea analizei hazardurilor alimentare, a punctelor critice de control și a procedurilor de control și monitorizare periodic și de câte ori operațiile din afacerea cu alimente se schimbă. Ele se referă la: 1. Cerințe generale pentru locațiile alimentelor 2. Cerințe specifice în încaperile în care alimentele sunt preparate, tratate sau procesate (excluse zonele de servire) 3. Cerințe pentru locații mobile și/sau temporare 4. Transport 5. Cerințe privind echipamentul 6. Deșeurile alimentare 7. Alimentarea cu apă 8. Igiena personalului 9. Prevederi aplicabile alimentelor 10. Instruire Ghidurile de bună practică privind igiena pot fi folosite voluntar ca ghid de conformitate cu prevederi trebuie realizate după cum urmează: - de către sectoarele afacerilor cu alimente și reprezentanți ai altor părți interesate (autorități, grupuri de consumatori,...); - în consultare cu reprezentanții intereselor afectate substanțial, incl. Autoritățile competente; - unde e cazul, având în vedere Codul Internațional. Inspecțiile Inspecțiile autorităților competente (în conformitate cu Dir. 89/387/EEC): - autoritățile pot verifica ghidurile de bună practică privind igiena, unde acestea există; - includ o evaluare generală a hazardurilor alimentare potențiale asociate cu afacerile. Autoritățile competente trebuie să acorde o atenție specială punctelor critice de control identificate de afacerile cu alimente pentru a evalua dacă sunt realizate controalele de monitorizare și verificare necesare. HACCP Producătorii de alimente sunt obligați legal să aplice principiile HACCP. HACCP este o metodă care trebuie aplicată de companii în scopul de a proteja calitatea produselor alimentare, bazată pe două obiective: - analiza pericolului (HA = Hazard Analysis) și

- determinarea punctelor în procesul de producție în care aceste pericole sunt controlate (Critical Control Points). Cele 7 principii ale HACCP: 1. Pericolele posibile care pot să apară pot fi determinate. Aceasta înseamnă că atât pericolele microbiene (învechirea produselor) cât și poluarea (poluarea chimică, obiecte străine) sunt luate în considerare. 2. Punctele în procesul de producție în care pericolele pot fi conduse / controlate

eficient, trebuie trasate ca puncte critice de control (CCP) (ex. un proces de sterilizare) 3. Pentru acele puncte critice unde marginile (limite critice) sunt determinate ele trebuie

respectate (ex. temperatura minimă și maximă și perioada pentru un proces de sterilizare) 4. În aceste CCP, pericolul este condus prin masurători ale funcționării instalației (= un sistem de monitorizare a controlului CCP) 5. Anticipat, măsuri corective sunt prevăzute, care să fie aplicate dacă măsurătorile / monitorizarea arată abateri. 6. Sistemul complet trebuie controlat regulat pentru eficiență și trebuie adaptat regulat în scopul de a urmîri schimbările procesului sau ale produsului. 7. Toate acțiunile în companie trebuie să fie înregistrate (= o documentație privind toate

procedurile și înregistrările necesare acestor principii și aplicarea lor) HACCP si Codex Alimentarius Principiile HACCP si indrumari pentru aplicarea lor sunt integrate CODEX ALIMENTARIUS al FAO si WHO. Codex Alimentarius Codex Alimentarius a fost creat în 1963 de World Health Organization (WHO =Organizația Mondială a Sănăățtii) și Food Agricultural Organization (Organizația Alimentelor Agricole). Scop: dezvoltarea de standarde pentru alimente și siguranța alimentelor la scară mondială, asigurarea ca toți consumatorii din lume pot beneficia de același nivel de protecție. Codex Alimentarius cuprinde: - Standarde alimentare pentru mărfuri (237) - Coduri de practica pentru igienă sau tehnologice (41) - Pesticide evaluate (185) - Limite pentru reziduuri de pesticide (3274)

- Îndrumar pentru contaminanți (25) - Aditivi alimentari evaluați (1005) - Medicamente veterinare evaluate (54) 1.2. Aspecte comune privind beneficiile (Anexa 1) și avantajele certificării (Anexa 2) sistemelor de management Comparând beneficiile aduse de implementarea fiecărui standard internațional de management se constată că există atât asemănări cât și deosebiri. Asemănările privind beneficiile sunt: - generarea încrederii clienților pentru calitatea serviciilor și produselor livrate - reducerea cheltuielilor/ pierderilor - îmbunătățirea permanentă a performanțelor - combatea riscurilor - conformarea cu cerințele legislative - inlesnirea relațiilor cu autoritățile - realizarea accesului mai ușor pe piețele externe și interne. De asemenea, se observă o serie de avantaje comune în ceea ce privește certificarea și anume: - satisfacerea cerințelor clienților - îmbunătățirea continuă - creșterea credibilității în calitatea produselor și serviciilor în fața autorităților. 1.3. Consideraţii privind implementarea sistemelor moderne de management în domeniul alimentar Sistemele moderne de management se constituie ca părţi integrante ale sistemului de conducere în firma modernă cu activitate în domeniul alimentar. Dintre acestea, cele cu impact semnificativ asupra competitivităţii vizează în principal calitatea proceselor (sistemul de management al calităţii), mediul (sistemul de management al mediului) şi siguranţa produselor alimentare (sistemul de management al siguranţei alimentare conform principiilor HACCP). Politica Europeanã în domeniul Calitãþii este o prioritate a UE, reprezentând componenta esenţială a politicii de dezvoltare a competitivităţii industriei europene. În acest

context, Noua Viziune Europeanã pentru Calitate cultivă conceptul "MADE in EUROPE" care va deveni sinonim cu: standarde înalte, design excelent, etică în management, colaborare şi parteneriate de calitate între sectoarele publice şi private. Acest concept va fi emblema modernă a produselor şi serviciilor oferite de europeni întregului comerţ internaţional, o filozofie a calităţii şi respectului faţă de consumator şi faţă de protecţia consumatorului, prin produsul şi serviciul european oferit spre consum. Practica celor mai competitive întreprinderi din lume a demonstrat faptul că primul şi cel mai important pas în cursa pentru îndeplinirea obiectivelor de eficacitate, eficienţă şi competitivitate este implementarea sistemelor de management al calităţii (SMC). Proiectarea, implementarea şi menţinerea unui SMC conform standardelor ISO 9000:2000 se bazează pe opt principii care sunt tot atâţia factori cheie ai îmbunătăţirii continue a performanţei organizaţiei. Proiectarea, implementarea şi menţinerea unui SMC conform standardelor ISO 9000:2000 se bazează pe opt principii care sunt tot atâţia factori cheie ai îmbunătăţirii continue a performanţei organizaţiei. • Orientarea cãtre client. Toate organizaţiile sunt conştiente că depind de clienţii lor şi obligaţiile faţă de aceştia sunt tratate cu toată responsabilitatea. Necesităţile lor curente şi viitoare trebuie înţelese iar aşteptările împlinite şi chiar depăşite. Satisfacţia clienţilor trebuie însă abordată în mod activ şi sistematic prin chestionarea lor, organizarea de workshop-uri, analiza reclamaţiilor sau alte metode la îndemâna sau creativitatea organizaţiei. Personalul organizaţiei trebuie informat în legătură cu rezultatul acestor analize iar evaluarea satisfacţiei clientului trebuie finalizată prin planuri de acţiuni corective şi preventive, cu responsabili, termene şi resurse alocate. De asemenea, un aspect deosebit de important este transpunerea pe plan intern a principiului client - furnizor ceea ce conduce la armonizarea relaţiilor între angajaţi şi între compartimente cu repercusiuni favorabile asupra relaţiilor situate la interfaţa cu clientul extern. • Leadership. Liderii stabilesc direcţia şi obiectivele organizaţiei. Liderul trebuie să stabilească o viziune, o politică şi obiective clare, transparente pentru evoluţia organizaţiei precum şi să implementeze strategii şi să aloce resurse pentru realizarea acestor ţinte. De asemenea, trebuie să stabilească valorile comune la toate nivelurile organizaţiei, să construiască încrederea, să inspire, să încurajeze şi să îndrume personalul, astfel încât realizarea obiectivelor propuse să se realizeze prin mijloace exclusiv necoercitive. • Implicarea personalului. Managementul trebuie să creeze cadrul necesar implicării nivelului executiv în transpunerea filozofiei calităţii în calitatea produsului. După cum este

cunoscut, factorul cheie în implicarea personalului îl constituie motivarea. Factorii motivanţi care pot contribui în mare măsură la satisfacţia personalului se regăsesc în demersuri organizatorice precum: îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi crearea unui climat stimulativ, îmbunătăţirea comunicării interne, o remuneraţie transparentă şi corespunzătoare calităţii muncii prestate, recunoaşterea muncii individuale, rezolvarea problemelor prin consens, crearea cadrului necesar participării active la procesul de pregătire a deciziei etc. Toate aceste elemente converg spre conştientizarea calităţii ca fiind problema personală a fiecăruia dintre angajaţi. • Abordarea bazatã pe proces. Ca orice activitate sau ansablu de activităţi care utilizează resursele pentru a transforma elementele de intrare în elemente de ieşire (rezultate) şi sistemul de management al calităţii poate fi şi trebuie abordat ca proces, în conformitate cu SR EN ISO 9001:2001. Pentru a funcţiona efectiv, organizaţia trebuie să identifice sistematic, să definească, să analizeze şi să controleze multiplele procese aflate în interacţiune. Avantajele acestei abordări decurg din reprezentarea mai clară şi transparentă a fluxurilor din organizaţie (deseori, ieşirile dintr-un proces constituie intrări pentru procesul următor). • Abordarea sistemicã a managementului. Identificarea, înţelegerea şi tratarea proceselor corelate ca un tot unitar (ca sistem) reprezintă una dintre principalele modalităţi de îmbunătăţire a eficienţei şi eficacităţii unei organizaţii. • Îmbunãtãþirea continuã. Îmbunătăţirea continuă ar trebui să constituie un obiectiv permanent al organizaţiei. De altfel, necesitatea îmbunătăţirii continue trece ca un fir roşu prin toate cerinţele din standardul SR EN ISO 9001:2001. Odată cu implementarea SMC, organizaţia trebuie să dovedească faptul că a aderat la acest principiu utilizând indicatori specifici pentru măsurarea rezultatelor relevante pentru transpunerea conceptului de calitate şi realizarea obiectivelor calităţii. • Luarea deciziilor fundamentale. Deciziile eficiente se bazează pe analiza datelor şi a informaţiilor. Acest principiu se regăseşte în standardul ISO 9001 în cerinţe precum : obiectivele calităţii, analiza efectuată de management, analiza datelor şi îmbunătăţire. • Relaþii reciproc avantajoase cu furnizorii. O organizaţie se află într-o relaţie de interdependenţă cu furnizorii săi, motiv pentru care, o bună colaborare furnizor - client întăreşte capacitatea ambelor părţi de a crea valoare adăugată şi de a rămâne în poziţia de client, respectiv furnizor preferat. Analiza acestor principii demonstrează faptul că implementarea unui sistem de management al calităţii corespunzător standardului ISO 9001 vizează organizaţia în

ansamblul său precum şi toate părţile interesate de bunul mers al acesteia (patronat, manageri, salariaţi, clienţi, furnizori, societate). Aşadar, un sistem de management al calităţii corect implementat furnizează încrederea că toate procesele organizaţiei sunt ţinute sub control ceea ce îi asigură acesteia capabilitatea furnizării unei calităţi constante a produselor, serviciilor precum şi a relaţiilor cu mediul extern. De asemenea, un aspect foarte important care derivă şi din cele prezentate este acela că, implementarea unui SMC conform ISO 9001 constituie "fundaţia" şi "pilonii de rezistenţă" pentru implementarea facilă şi eficace a celorlalte sisteme de management cum sunt sistemul de management de mediu (SMM), sistemul de management al siguranţei alimentelor, sistemul de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale etc. O altă tendinţă manifestată pregnant în ultimii ani este preocuparea crescândă a tuturor tipurilor de organizaţii pentru atingerea şi demonstrarea performanţelor de mediu. În acest context, organizaţiile încearcă să ţină sub control impactul propriilor activităţi asupra mediului. Aceste preocupări se înscriu în contextul legislaţiei din ce în ce mai stricte şi al dezvoltării politicilor economice şi sociale europene destinate să încurajeze protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă. De asemenea, managementul de mediu acoperă un ansamblu de probleme, inclusiv pe cel cu implicaţii strategice şi concurenţiale. Organizaţiile care doresc implementarea unui sistem de management de mediu competitiv pot folosi ca referenţial standardul SR EN ISO 14001. (Sisteme de management de mediu. Cerinþe cu ghid de utilizare). Acest standard internaţional, adoptat ca standard european şi preluat ca standard român, stabileşte criteriile (cerinţele) care permit unei organizaţii să-şi formuleze şi implementeze politica şi obiectivele de mediu ţinând cont de cerinţele legale precum şi de alte cerinţe care vizează impacturile semnificative asupra mediului. Demonstrarea implementării unui SMM corespunzător standardului ISO 14001, conferă unei organizaţii capabilitatea de a asigura părţile interesate că are un sistem corespunzător de management de mediu. Ceea ce asigură acestui standard un plus de interes din partea organizaţiilor este faptul că în întregul lui, a fost gândit şi strucurat astfel încât să fie perfect compatibil cu structura şi concepţia după care a fost elaborat ISO 9001. Pentru operatorii din domeniul alimentar o preocupare de maxim interes în această perioadă, o reprezintă siguranţa alimentelor care ocupă un loc prioritar şi în politica UE. Datorită numeroaselor crize cu care s-a confruntat în ultimii ani, Uniunea Europeană recomandă monitorizarea produselor alimentare începând cu etapa obţinerii materiilor prime şi până la consumatorul final. Această strategie are ca obiectiv protecţia şi recâştigarea

încrederii consumatorilor prin adoptarea unor acţiuni legislative concrete, care au ca fundament principiul precauţiei. Unul dintre instrumentele cheie pentru concretizarea practică a acestei strategii de către firmele care produc, distribuie sau comercializează produse alimentare, este sistemul HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points - Analiza riscurilor şi punctele critice de control). Eficienţa acestui sistem derivă din cele şapte principii fundamentale care stau la baza implementării sale. 1. Identificarea si evaluarea riscurilor asociate cu cultivarea (obţinerea), recoltarea materiilor prime, prelucrarea, fabricarea, manipularea, depozitarea, distribuţia, prepararea şi consumul produselor alimentare. Orice risc potenţial neideintificat şi evaluat corespunzător în această fază, poate destabiliza sistemul, acesta nefiind pregătit adecvat pentru preîntâmpinarea, anihilarea sau controlul pericolului. 2. Determinarea punctelor critice de control (CCP), principiu care constă în determinarea punctelor, procedeelor sau etapelor operaţionale prin care se pot ţine sub control riscurile identificate. 3. Stabilirea limitelor critice pentru fiecare CCP identificat. Limitele critice sunt reprezentate de toleranţele admise (valori maxime şi/sau minime) pentru un anumit parametru biologic, chimic sau fizic al punctului critic de control. Nerespectarea unei limite critice pe parcursul procesului de prelucrare poate conduce la pierderea controlului asupra riscului identificat şi implicit la insalubritatea produsului. 4. Stabilirea procedurilor de monitorizare a limitelor critice. Monitorizarea permite atât colectarea informaţiilor care să conducă la decizii eficiente cât şi prevenirea scăpării de sub control a unui proces. Ea trebuie realizată prin metode de măsurare sau observare caracterizate prin: acurateţe, credibilitate, caracteristici de calibrare, rapiditate etc. 5. Stabilirea acþiunilor corective pentru situaţiile în care monitorizarea indică o deviaţie de la limitele critice stabilite. Scopul măsurilor corective este de a preveni intrarea în circuitul comercial a alimentelor periculoase pentru sănătatea consumatorilor. În planul HACCP trebuie precizată măsura care trebuie luată în cazul apariţiei unei deviaţii, persoana care răspunde de implementarea măsurii corective şi forma de înregistrare a acesteia. 6. Organizarea sistemului de documentare ºi înregistrare a datelor. Verificarea planului HACCP şi a eficacităţii implementării acestuia nu este posibilă fără organizarea unui sistem informaţional documentat şi realizat punctual pe această tematică. Totodată, înregistrările bine efectuate şi menţinute furnizează cea mai bună dovadă că procedeele de lucru au fost respectate şi aplicate în conformitate cu cerinţele sistemului HACCP.

7. Stabilirea procedurilor de verificare a funcþionãrii sistemului HACCP. Procedurile de verificare sunt necesare pentru a proba eficacitatea planului HACCP şi implicit corectitudinea implementării şi funcţionării sistemului corespunzător planului stabilit. Ele trebuie cuprinse într-un program de verificări care să facă parte integrantă din planul HACCP. Rezultatele practice obţinute prin implementarea acestui sistem îl recomandă ca fiind cea mai eficientă soluţie pentru asigurarea inocuităţii alimentelor în toate verigile lanţului alimentar. Pentru implementarea sistemului HACCP Organizaţia Internaţională de Standardizare a lansat pe piaţă, relativ recent, un referenţial deosebit de util pentru operatorii din domeniul alimentar şi anume standardul ISO 22000. Acesta a devenit standard european în septembrie 2005, fiind imediat preluat şi aprobat şi de către ASRO (noiembrie 2005, SR EN ISO 22000 Sisteme de management al siguranþei alimentelor. Cerinþe pentru orice organizaþie din lanþul alimentar). Standardul are ca obiectiv certificarea unitară la nivel mondial a sistemelor de management a siguranţei alimentare, limitând tendinţa din ultimii ani de proliferare a reglementărilor şi standardelor în domeniu. Şi în cazul acestui standard remarcăm preocuparea ISO de armonizare a celor două standarde ISO 9001 - ISO 22000. Acest demers vine în întâmpinarea organizaţiilor care şi-au implementat un sistem de management al calităţii corespunzător standardului ISO 9001, sistem care oferă un cadru deosebit de "confortabil" pentru celelalte sisteme de management. De asemenea, compatibilitatea celor două standarde conferă organizaţiilor şi oportunitatea implementării unui sistem de management integrat, ISO 9001-ISO 22000 la care se poate adăuga cu succes şi ISO 14001.

Capitolul 3 Legislatia privind alimentatia Alimentele si alimentatia reprezinta o problema deosebit de importanta in orice societate si are consecinte economice, sociale, influenteaza mediul si sanatatea umana. Prioritara este desigur protectia vietii si sanatatii, dar toate activitatile din domeniul alimentar trebuie sa aiba in consideratie si aspecte ca cele legate de productia agricola, dezvoltarea industriala, relatiile comerciale sau relatia cu mediul . Pentru protejarea sanatatii consumatorului este nevoie de norme care sa reglementeze principiile generale si exigentele privind conditiile de fabricatie, compozitia si comercializarea produselor alimentare .Toate aceste cerinte definesc conceptul de siguranta alimentelor – producerea si comercializarea de alimente sigure pentru consumator, de

alimente care sa corespunda cerintelor nutritive si de calitate avind ca scop final mentinerea starii de sanatate. Legea nr. 245 din 09/06/2004 privind securitatea generala a produselor Adopta Directiva nr. 2001/95/CE prevede:"producatorii sunt obligati sa puna pe piata numai produse sigure". - are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piata sunt sigure; - un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispozitiile legislatiei nationale atunci cand, in absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului in cauza, el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat; - un produs este considerat de calitate si sigur din punct de vedere al riscurilor si al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene, a caror referinta este publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Referintele acestor standarde nationale armonizate sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO) - conformitatea unui produs cu criteriile care au in vedere garantarea obligatiei generale de securitate, nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piata sau sa ceara retragerea de pe piata ori returnarea produsului, daca produsul se dovedeste periculos. - prezinta sanctiuni pentru incalcarea dispozitiilor prezentei legi; incalcarea atrage, dupa caz, raspunderea civila, disciplinara, contraventionala sau penala a celor vinovati. Legea nr. 608 din 31 octombrie 2001 privind evaluarea conformitatii produselor stabileste cadrul legal unitar pentru elaborarea reglementarilor tehnice, evaluarea conformitatii si supravegherea pietei pentru produsele introduse pe piata si/sau utilizate in Romania, din domeniile reglementate - autoritatile competente elaboreaza reglementari tehnice, cu respectarea principiilor internationale privind libera circulatie a bunurilor in comertul intern si international - principiile pe care se bazeaza procesul de evaluare a conformitatii sunt: a) competenta si impartialitate; b) transparenta si credibilitate; c) independenta fata de posibila predominare a oricaror interese specifice; d) asigurarea confidentialitatii si pastrarea secretului profesional; e) reprezentarea intereselor publice; f) contributia la promovarea principiului liberei circulatii

a produselor - Producatorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, inainte de introducerea pe piata si/sau de utilizarea produselor din domeniul reglementat, are obligatia sa asigure: a) proiectarea si realizarea produselor, respectand cerintele esentiale; b) intocmirea si detinerea dosarului tehnic, in forma, scopul si pe perioada prevazute de reglementarile de calitate tehnice; c) aplicarea procedurilor pentru evaluarea conformitatii produselor cu cerintele esentiale, prevazute de reglementarile tehnice; d) intocmirea declaratiei de conformitate, detinerea rapoartelor de incercare, a certificatelor sau a altor documente ce atesta conformitatea, dupa caz; e) aplicarea marcajului de conformitate, dupa caz. - conformitatea produselor cu cerintele esentiale este atestata prin declaratia de conformitate intocmita de producator sau de reprezentantul autorizat al acestuia, prin rapoartele de incercare sau prin certificatele de conformitate emise de laboratoare ori de organisme de certificare sau inspectie, alese de producator, conform procedurilor de evaluare, si prin marcajul de conformitate, potrivit reglementarilor tehnice aplicabile - incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz, a celor vinovati. Legea nr.150 din 2004 privind siguranta alimentelor - reprezinta baza pentru asigurarea unui nivel inalt de protectie a sanatatii oamenilor si a intereselor consumatorilor in ceea ce priveste alimentele, tinand cont de diversitatea ofertei alimentare, incluzand si produsele traditionale, precum si functionarea eficienta a pietei interne. - stabileste principii si responsabilitati comune, mijloacele de a asigura o baza stiintifica solida, cerinte si proceduri organizatorice eficiente pentru a sustine luarea celor mai potrivite decizii in domeniul sigurantei si calitatii alimentelor si a hranei pentru animale - stabileste principiile generale care se aplica alimentelor si hranei pentru animale, in general, si sigurantei acestora, in special. - stabileste proceduri cu privire la problemele care au un impact direct sau indirect asupra sigurantei alimentelor si a hraneipe ntru animale. - prevederile legislatiei in domeniul alimentelor se aplica in toate etapele productiei, procesarii si distributiei alimentelor sau hranei pentru animale destinata sau administrata animalelor pentru productia de alimente - alimentele si hrana pentru animale importate trebuie sa fie in conformitate cu cerintele

legislatiei in domeniul alimentelor sau cucele prevazute in acordurile incheiate intre Romania si tara exportatoare. Legislaţia naţională prevede ca unităţile din sectorul alimentar trebuie să identifice activităţile care sunt determinante pentru siguranţa alimentară şi să garanteze că procedurile de siguranţă corespunzătoare sunt stabilite (HG 1198/2002, art.4; Ordinul Ministerului Sănătăţii 1956/1995 etc), implementate, menţinute şi revizuite, pe baza principiilor utilizate în sistemul de analiză a riscurilor şi a punctelor critice de control (sistemul HACCP – Hazard Analisys and Critical Control Point). Reglementările care obligă o organizaţie să îşi implementeze sistemul HACCP Pentru organizaţiile care activează în sectorul alimentar (alimente, băuturi, comerţ cu produsealimentare, dar şi hoteluri şi restaurante), există următoarea Hotărâre de Guvern: - HG 924/2005 privind aprobarea normelor de igienă ale produselor alimentare, ce reglementează condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească organizaţiile, acestea regăsinduse în Regulile Generale pentru igiena produselor alimentare - de aici rezultă obligativitatea implementării unui Sistem de Management al Siguranţei Alimentelor (HACCP) pentru toate organizaţiile ce prelucrează, produc, transportă, depozitează sau comercializează alimente. Prezenta hotărâre stabileşte reguli generale cu privire la igiena produselor alimentare pentru operatorii cu activitate în domeniul alimentar, ţinându-se cont, în mod special, de următoarele principii: a) responsabilitatea primară pentru siguranţa alimentelor aparţine operatorului cu activitate în domeniul alimentar; b) este necesar să se asigure siguranţa alimentelor pe tot lanţul alimentar, începând cu producţia primară; c) este important să se asigure lanţul frigorific pentru alimente ce nu pot fi depozitate în siguranţă la temperaturi ale mediului ambiant, în special pentru alimente congelate; d) implementarea generală a procedurilor bazate pe principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point), împreună cu aplicarea bunelor practici de igienă, trebuie să întărească responsabilitatea operatorilor cu activitate în domeniul alimentar; e) ghidurile de bune practici sunt un instrument valoros pentru a ajuta operatorii cu activitate în domeniul alimentar, de la toate nivelurile lanţului alimentar, să fie în conformitate cu regulile de igienă a alimentelor şi la aplicarea principiilor HACCP; f) este necesar să se stabilească criterii microbiologice şi cerinţe de control al temperaturii, bazate pe o evaluare ştiinţifică a riscului;

g) este necesar să se asigure ca alimentele importate să fie cel puţin la acelaşi standard de igienă ca alimentele produse în România sau să fie la un standard echivalent.

Capitolul 4 Studiu de caz privind abaterile la nivel național

In perioada 10.03 – 12.03.2007, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a continuat controlul privind modul de respectare a prevederilor legale referitoare la protecţia consumatorilor în unităţile fast-food. Controlul s-a desfăşurat la nivel naţional, cuprinzând unităţi fast-food constatându-se că 87% nu respectau prevederile legale, în vigoare, referitoare la protecţia consumatorilor. Cu prilejul controlului s-au verificat alimente materii prime şi preparate culinare, coînstatându-se că 14,5% nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. În urma deficienţelor constatate, organele de control au dispus următoarele măsuri: - oprirea definitivă de la comercializare şi/sau utilizare a kilogramelor de carne ce puteau fi periculoase pentru consumatori (alimente cu data durabilităţii minimale depăşită,

nerespectarea condiţiilor de depozitare impuse de producători, alterate, lipsa documentelor de provenienţă; - oprirea temporară de la comercializare şi/sau utilizare a cantitatilor de alimente până la remedierea deficienţelor; - aplicarea de sancţiuni contravenţionale dintre care avertismente şi amenzi contravenţionale pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor. I. Utilizarea la prepararea mâncărurilor de alimente neconforme şi/sau cu data durabilităţii minimale/data limita de consum depăşită Controlul a depistat comercializarea de legume proaspete, brânză Fromage şi cascaval Parmigiano ce prezentau modificări organoleptice datorate depozitării necorepunzătoare la SC AMERICAN CATERING NETWORK SRL, judeţul Timis; salata de varza prezenta un gust amar la SC PATIFIN SRL Galati, iar foile de clatite prezentau portiuni cu arsura la SC AMARICORN SRL Galati; SC GELVIVI 2010 SRL Galati avea pe stoc carnati populari ce prezentau mazga la suprafata; SC TRANSPARENT SRL Vaslui comercialiaza sandwichuri cu parizer care prezenta aspect necorespunzator, cu goluri in masa produsului, cu urme ale inghetarii-dezghetarii acestuia; SC TOP SECRET SRL Vaslui utiliza la prepararea sandwichurilor produsul Tostino feliat ce prezenta pete de mucegai pe suprafata; Utilizarea la prepararea mâncărurilor de alimente cu data durabilităţii minimale, respectiv, data limită de consum depăşită a fost depistată, astfel : SC ROMINTER-TRANS SRL Tulcea utiliza la prepararea produsului „ shaorma” pâine libaneză expirată de 1-4 zile, SC KALACRIS SRL Tulcea avea în stoc ceafă de porc dezosată expirată de 7 zile, SC SUBSAN SRL Brăila oferea spre consum produsul „Sandwich umflat” care prezenta data durabilitătii minimale depăşită, SC GROUP C&G FOOD Călăraşi avea în stoc frigărui congelate ce prezentau modificări organoleptice fiind expirate din 12.06.2007 SC LOVE’M SRL Călărasi avea „Bere la cutii de 330 ml Heineken” expirată din data de 20.01.2008, SC BISTRO LIBERTY SRL Glodeanu Sărat Buzău-Fast Food Urziceni (chifle expirate), SC TRICOM SRL feteşti (băuturi răcoritoare expirate); SC AZO SRL Tg Neamt şi SC MISS CEREMONIA SRL Piatra Neamt unităţi fast-food utilizau pâine libaneză expirată de 5-9 zile şi aveau bere expirată de 15 zile, SC EUROCIF SRL Piatra Neamt avea „Ceai LIPTON”, „EARL GREY” şi „GREEN TEA” expirate de 35 de zile, SC PAMADOR SRL Tg Neamt, SC PROD OZARCOM SRL Săbăoani şi SC OLTEANU FELIX SNC Piatra Neamţ comercializau diferite sortimente de băuturi răcoritoare expirate de 14-125 de zile,SC ROTY SRL Câmpia Turzii, SC SIMPERIDAVA SRL Câmpia Turzii, SC FALCUSAN&

FALCUSAN SRL Dej (pastă de mici refrigerată, preparate din carne şi băuturi răcoritoare expirate);SC BOSFOR SRL Bucureşti utiliza la preparare ouă expirate, iar SC KOSTIS FRESH SRL Bucuresti utiliza „ salam peperoni” şi lipii expirate; SC MARICRISSION SRL Tg. Mures- Pizzeria Maria avea depozitat in vederea utilizarii mici, cotlet şi ceafa de porc in state refrigerata expirete; SC EMMA UND TIB COMIMPEX SRL – FAST FOOD CHEBAB Tg. Mures utiliza la prepararea meniurilor cimbru expirat din decembrie 2007 şi gris expirat din luna ianuarie 2008; SC AUGUST SRL Fast-Food SAHARA Tg Mureş folosea la preparare margarină expirată din luna august 2007, maioneză expirată din luna februarie 2008 si oferea spre consum băuturi răcoritoare expirate din lunile septembrie, octombrie si decembrie 2007; SC COSIMO COMPANY IMPEX SRL Hunedoara avea în stoc smântână expirată de 19 zile; SC PERIN SRL Sighisoara-pl Medias, judetul Sibiu comercializa bautura racoritoare Coca Cola si napolitane Voyager expirate de 22 zile, respectiv 39 zile; SC FLIPPER SRL Galati avea in stoc sunca romaneasca expirata de 60 zile; 16,7% dintre fastfood-urile controlate pe raza judetului Brasov aveau in stoc produse alimentare expirate (aripi de pui refrigerate, carne de manzat, carne de porc refrigerata, creveti, sare iodata, condimente specifice preparatelor culinere chinezesti); AF VERES ETELCA Carei, judetul Satu Mare avea in stoc faina de grau expirata de 30 zile. Produse alimentare (materii prime) pentru care nu s-au putut prezenta documente de provenienta, inclusiv documente de calitate, la: SC CRIS& ANTO SRL Roman, judeţul Neamt utiliza la prepararea hambugerilor carne de vită refrigerată pentru care nu existau documente din care să rezulte încadrarea în data limită de consum; SC CIBIBON SRL Piatra Neamt folosea ca materii prime lapte praf si cascaval neetichetate; SC KOSTIS FRESH SRL Bucuresti utiliza la prepararea unor meniuri carne de oaie pentru care nu deţinea documente sanitare-veterinare. Starea necorespunzatoare a ambalajelor s-a constatat la SC MOPIEL SRL Râmnicu-Sărat, judetul Buzău (lipie libaneză); SC FAST FOOD MC CHIKEN SRL DrTrSeverin, judetul Mehedinti (ulei Palmier, ketchup); II. Blocuri alimentare, spaţii de depozitare, dotare Lipsa dotarii cu cantare pentru cântărirea alimentelor în bucătărie sau folosirea de cântare neverificate metrologic, la : SC MONA BLUE COM SRL Feteşti, judeţul Ialomiţa; SC MISS CEREMONIA SRL Piatra Neamt, SC D&F PARTENERS SRL Piatra Neamţ, SC DONEX SRL Moldova Nouă, judeţul Arad, SC MARCELA SRL Reşiţa, judeţul Caras-Severin;SC

ALESIL SRL Satu Mare si SC ZAMBONI ALBERT SRL Baia Mare, judetul Maramures, iar SC PAPAFIN SRL Galati nu avea dotata bucataria cu cantar pentru cantarirea alimentelor; Spaţii de prelucrare a alimentelor si de depozitare insuficiente în Municipiul Bucureşti la SC PIZZA DOMINIUL RESTAURANT SRL ambalajele pentru livrarea produsului finit erau depozitate în spaţiul destinat spălării legumelor, la SC BOSFOR SRL depozitarea grăsimilor vegetale, sos de maioneză, ketchup erau depozitate în biroul sociatăţii, la SC ROMFORM STYLE SRL lipsea spaţiul de depozitare si prelucrare a legumelor, acestea fiind păstrate si prelucrate în spatoiul de spălat vesela, la SC CAMILLA SRL ouăle erau păstrate în frigiderul de preparate din carne şi brânzeturi, iar la SC MATI INTERTRADE SRL ambalajele de livrare a produsului finit (pizza) erau depozitate alături de obiectele personale ale angajaţilor. III. Nerespectarea reţetelor de fabricaţie Lipsa existenţei retetarului pentru preparate culinare, la: AF RUS VERONICA Jibou, judeţul Sălaj; SC MARKET SPALLER SRL Năsăud, judetul Bistriţa-Năsăud, La SC FREDDY SRL Sibiu s-au gasit la comercializare sandwichuri cu sunca si cascaval cu lipsa la cantitatea nată , respectiv cantitatea de sunca declarata 30 g, determinata 27 g; IV. Nerespectarea condiţiilor de depozitare a alimentelor Alimente depozitate în alte condiţii decât cele prevăzute de producător, fără a se respecta temperatura de depozitare impusă de acesta sau prin prevederi legale, prin schimbarea stării termice a produsului ex: sniţelele vegetale erau păstrate în stare congelată deşi producătorul recomanda forma refrigerată de depozitare, respectiv la 5-10 º C la SC EGRETA STAR FOOD SRL din incinta METRO Piteşti, SC D&F PARTENERS SRL Piatra Neamţ păstra produsul „ lipie libaneză” în stare congelată contrar conditiilor impuse de producător de 5-15 º C, SC OLTEANU FELIX SNC Piatra Neamt păstra cremwurştii în stare congelată; SC PAN ADIDAN SRL Ciceu Giurgeşti Fast-Food Bistriţa pieptul de pui congelat era decongelat , transat si recongelat, contrat prevederilor sanitare-veterinare în vigoare; SC BRICIU M SRL Cepari şi SC KENDY SRL Năsăud aveau cârnaţi cabanos si jambon de porc păstrate în stare congelată contrar condiţiilor de păstrare sub formă refrigerată impuse de producător; SC RORAS FAST SRL Pecica Arad păstra sub formă congelată aripi de pui aprovizionate sub formă refrigerată; la SC TRANSPARENT SRL Vaslui, parizerul utilizat la prepararea sandwich-urilor era pastrat in congelator si nu la temperatura impusa de producator de 1-5 º C.

Alimentele erau depozitate fără a se respecta vecinătatea acestora (materii prime, semifabricate şi produse finite depozitate şi păstrate în acelaşi spaţiu frigorific), la: SC LOVE’M SRL Călărasi depozita în aceeaşi ladă frigorifică, fără urmărirea temperaturilor de depozitare, produse alimentare nepreambalate ( carne de porc, mici refrigerati, brânză, ouă, cascaval si legume) şi într-un alt agregat frigorific erau expuse la comercializare sandwich-uri nepreambalate alături de sticle cu băuturi răcoritoare. Nerespectarea condiţiilor de depozitare prin lipsa termometrelor în spaţiile frigorifice: SC EUROMOD SRL Tulcea, SC ROMINTERTRANS SRL Tulcea, SC Mc DONALD’s ROMANIA SRL –filiala Iaşi (lipsa termometru în spatiul de depozitare şi păstrarea maionezei, sosurilor si toppingurilor la temperatura mediului ambiant), SC MASTER SERVICE SRL Bucureşti păstra ouăle la temperatura mediului ambiant; SC SOL SRL arad păstra ciorbele la temperatura mediului ambiant; SC ATRIUM SRL DrTrSeverin, judetul Mehedinti. Nerespectarea condiţiilor de depozitare: SC GIOVIVAS SRL Humoreni-Restaurant FastFood, Bistro , Grill Suceava- în spatiul friforific perisoarele fierte erau depozitate în vase neacoperite alături de pulpe de pasăre crude; SC MARKET SPALLER SRL Năsăud, judetul Bistriţa-Năsăud, SC GHZV GENERALPROD COMSERV SRL Bistrita şi SC SIRENA SRL Bistriţa aveau sandwich-urile cu şuncă si salam depozitate la temperatura mediului ambiant; SC AND ECOTUR SRL Zăbala judeţul Covasna, pct de lucru Sf Gheorghe spaţiile de depozitare erau supraaglomerate, neasigurându-se o bună ventilaţie, produsele fiind depozitate unele peste altele, aceesul persoanelor în incinta făcându-se cu dificultate; La SC FLIPPER SRL Galati aparatul frigorific in care erau depozitate sandwich-urile prezenta defectiuni (conducta de scurgere a apei infundata) determinand existenta in interior a umiditatii excesive, precum si aparitia mucegaiului pe peretii agregatului; V. Nerespectarea prevederilor privind informarea consumatorilor Alimente fără nici un element de identificare-caracterizare s-au constatat la: SC PROD OZAR COM SRL Săbăoani, judetul Neamt (maioneză); SC MISS CEREMONIA SRL Piatra Neamt (carne de porc), SC DANILUS SRL Botoşani - Fast-Food Roman şi SC KAUFLAND ROMANIA SCS- Fast-Food Roman foloseau ca materii prime cârnaţi, crenwurşti, carne tocată la care nu s-a putut identifica data durabilitătii minimale; SC ROMUNIVERS SRL, SC ALCRIS EXPRES SRL, SC CAMILLA SRL, SC KOSIS FRESH SRL, SC ALEX PROD SRL toate din municipiul Bucuresti utilizau la prepararea produselor fast-food materii prime pentru care nu au putut prezenta documente de identificare, şi de stabilire a datei durabilitătii

minimale produsele încadrându-se în categoria „produselor nesigure”; SC STEF’S SRL Sibiu (produse zaharoase : tank trailer, Sour Candy Bottle, Candy Spray). Lipsa informatiilor complete si corecte privind cantitatea netă/portie si/sau a preturilor/portie, respectiv a componentelor preparatului culinar pe portie, la : SC Mc DONALD’S, judeţul Buzău, SC GYA OANA MIRUNA SRL Râmnicu-Sărat, SC ALIDOR PRODUCTIE SI COMERT SRL şi SC HOLDING COM SRL Pătârlagele, judeţul Buzău;SC LUKOIL ROMANIA SRL – Fast Food statie 2 Călăraşi, SC DAYO FOOD SRL Călăraşi, SC RODISIL IMPEX SRL Slobozia (lipsă mentionare a cantităţii nete per porţie pentru pizza); SC RELU TRANS 92 SRL Suceava, SC CARSTEN SRL Fast Food din incinta METRO Suceava; SC SABRINA SERV SRL Sibiu si SC RECA SERV SRL Sibiu (lipsa informare cantitati nete/portie la sandwichuri, snitel, cheesburger, minipizza); SC JOHNY POP SRL Bacau (lipsa informare cantitati nete/portie la hot dog), SC AMERICAN RESTAURANT SYSTEM SA Bucuresti-pl Bacau(lipsa informare cantitati nete/portie la sortimentele de antreuri, salate, paste saute); SC ANDYMAR COMPANY SRL Bacau (lipsa informare cantitati ingrediente la sosuri, pizza, sandwich-uri, salate); AF PITIS VIORICA, AF GINDELE IOSIF, SC ECONOPLUS SRL si SC ALESIL SRL din CAREI, judetul Satu Mare (preparate fast-food); SC SOCHER SRL Bacau, SC VIPADAL SRL Moinesti, judetul Bacau si SC MIHAI ALIMENT SRL Iasi (shaorma, hamburger, sandwich-uri, pizza, salata bulgareasca fara a informa consumatorul asupra ingredientelor). Elemente de identificare-caracterizare incomplete, incorecte, la: SC AMODIS INVEST SRL Brasov (ketchup-pliculete si maioneza Heintz nu aveau traducerea in limba romana a datelor de identificare-caracterizare); SC US FOOD NETWORK SA Brasov-KFC comercializa sortimentul de cafea EURO CAFEE, ambalat de SC EUROEST IND COM SRL Bucuresti, care avea mentionat de ambalaj „amestec cu naut (25%, 35%, etc) si cafea prajita aroma italiana pura 100%”, fapt ce induce in eroare consumatorii in ceea ce priveste denumirea produsului; Lipsa elementelor de identificare ale materiilor prime utilizate la prepararea mâncărurilor s-a constatat la o serie de operatori economici, existând cazuri când nu s-a putut determina data durabilităţii minimale sau data limită de consum: PF DUMITRU ADRIAN Piteşti, SC NORMAL MAG SRL Piteşti, SC ENTRY SRL Piteşti, SC ARIBA SRL Târgovişte, SC LICEUM IMPEX SRL, SC AISHA FOOD SRL, SC BINACA COM SRL toate din Turne Severin, judeţul Teleorman; SC SAVEX IMPEX 2005 SRL Deva, judeţul Hunedoara, SC COMBIANO ALIMPEX SRL Deva, judeţul Hunedoara; SC MARIA SRL Sibiu; SC JOREX SRL , SC LAURA&VASI COM SRL, SC MAGIC FOOD SRL si SC FOUR SARA SRL

Brasov; SC PROIECT LOTUS SRL, SC ANCESTRAL SRL Husi, judetul Vaslui, SC ELAMAR COM SRL Focsani, judetul Vrancea; SC TOP SECRET SRL Vaslui utiliza la prepararea sandwich-urilor produsul Tostino feliat, import Grecia, importator SC MEATEAM INT’L STL Bucuresti caruia ii lipseste denumirea produsului. Publicitate înşelătoare: SC GREGORY’S ROMANIA SA Bucureşti comercializa produse pe bază de brânză utilizând denumirea de „ FETA” pentru un sortiment de brânză ce nu se încadra în această categorie; Neafişarea preţurilor la loc vizibil, uşor de citit: SC EMA 2005 SRL Câmpia Turzii , SC PURA TRANS ALTEXT SRL Dej, judeţul Cluj, SC KOSTIS FRESH SRL Bucuresti (preturile la salate si mâncăruri).

Rezultatele acțiunilor de inspecție și control efectuate de inspectorii D.S.V.S.A. Constanța în perioada 30.06-06.07.2008 a fost următoarea: 1. Activitatea sanitara-veterinară desfășurată s-a concretizat printr-un număr de 251 controale, din care: 38 unitati de producție, 16 piețe agroalimentare, 53 unități de comercializare, 81 unități de alimentație publică, 13 depozite alimentare, 18 unități de fabricare a pâinii, produselor de panificație şi patiserie, 1 unitate alte produse de origine nonanimala, 2 unități fabricare produse zaharoase, 5 depozite semințe consum, 6 unități de morărit.

2. Au fost confiscate la limita termenului de valabilitate, retrase de la vanzare de către societăți ,următoarele produse: carne și produse din carne, lapte și produse lactate, peşte şi produse din peşte, ouă, produse de origine non animala. 3. În urma controalelor efectuate au fost aplicate sancţiuni contravenţionale din care sancțiuni la autoutilitare pentru nerespectarea legislaţiei sanitare veterinare în vigoare, privind întrerupere lanț frig, neconcordanța între documente, lipsa marca de identificare, transport de animale neidentificate precum şi sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea condițiilor de igienă în spațiile de producție şi în cele de comercializare, comercializarea cărnii de pasăre, manipulare necorespunzatoare produse alimentare, la depozit alimentar, unități de comercializare şi de alimentatie publica. S-au emis Ordonante de interzicere a activităţilor la 1 unitate procesare produse din carne, 1 magazin alimentar şi 1 fast food. 5. Activitatea sanitara-veterinara, desfasurata a medicilor veterinari detasati pe litoral s-a concretizat printr-un numar total de 243 controale, din care: 38 unitati de comercializare, 199 unitati de alimentatie publica, 6 unitati de productie. In urma controalelor efectuate s-au aplicat sanctiuni contraventionale pentru nerespectarea legislaţiei sanitare veterinare în vigoare, privind manipularea, nerespectarea conditiilor de igiena in spatiile de productie şi comercializare etichetarea, depozitarea necorespunzatoare a produselor alimentare.

CONCLUZII In urma analizei facute asupra raportului realizat de Autoritatea Nationala a Protectiei consumatorului, se constata un numar mare de neregularitati. Se observa faptul că, progresele tehnico-stiintifice ale ultimelor secole au adus o continuă îmbunătăţire a caracteristicilor produselor alimentare. Dar, alaturi de revoluţia mecanica (aparatură şi utilaje performante), revoluţia chimică (analize de laborator pentru materiile prime şi produsul finit, dozări chimice corespunzatoare, reţete noi de fabricaţie, etc.), revoluţia verde (cultivarea materiilor prime vegetale dupa tehnologii noi şi moderne), revoluţiei zootehnice (optimizarea reproduceţiei economice a efectivului de animale, planificarea efectivului, organizarea producţiei şi a consumului de furaje), un rol deosebit de important în creşterea competitivităţii produselor alimentare îl are revoluţia managerială. În acest sens, Richard Farmer (1984), reprezentant al managementului comparat, afirma: "importul de cunoştinţe manageriale poate fi mult mai productiv decât cel de tehnologii". Promovarea comerţului între ţările care au implementate sisteme de management a calităţii şi ţarile care au ca obiectiv implementarea unor astfel de sistememreprezinta o prioritate. Aceasta include îmbunătăţiri în infrastructurile de bază (procesare, depozitare, transport, marketing) ale ţărilor în curs de dezvoltare, şi de asemenea mutarea barierelor comerciale pentru produsele alimentare. Asigurarea că aderarea la acordurile comerciale internaţionale şi la regulile de siguranţă alimentară nu va ridica preţul produselor alimentare până la un nivelul neacceptat de consummator este considerate a fi cea de-a doua prioritate. Îmbunătăţirea siguranţei alimentelor, în acord cu cerinţele internaţionale, se poate realiza prin abordarea politicilor, precum: �Îmbunătăţirea  standardelor de calitate; �Reducerea regulilor birocratice şi a celor prea complexe care ar putea exclude de pe pieţe ţările sărace sau unii producători; �Creşterea încrederii în disponibilitatea siguranţei alimentelor; �Creşterea îndemânării şi competitivităţii unităţilor din industria alimentară; �Dezvoltarea centrelor de cercetare şi a laboratoarelor din domeniul siguranţei alimentelor;

�Încurajarea  ţărilor în curs de dezvoltare în vederea participării la dezbaterile organizaţiile internaţionale de standardizare.