Perioada Fetala Si Perioada Embrionara [PDF]

Zitiervorschau

45

PERIOADA FETALA (LUNA A III-A – NASTERRE) DEZVOLTAREA FATULUI ÎN ACEASTA PERIOADA Aceasta perioada se caracterizeaza prin maturarea esuturilor, conturarea morfo-funcionala a aparatelor si sistemelor si cresterea rapida a corpului. Anomaliile care apar în aceasta perioada sunt rare, singurele modificari pregnante negative putând fi la nivelul sistemului nervos, daca factorii citotoxici, prin intermediul mamei, influeneaza dezvoltarea fetala. Lungimea si vârsta fatului reprezinta elemente de referina în aceasta perioada, caracteristica fiind lungimea vertex-coccis. În evoluia viitoare, în luna a 3-a, saptamânile 9-12, L vertex-coccis = 5-8cm iar G = 10-45g. 4-a 13-16 9-14 60-200 5-a 17-20 15-19 250-450 6-a 21-24 20-23 500-820 7-a 25-28 24-27 900-1300 8-a 29-32 28-30 1400-2100 9-a 33-36 31-34 2200-2900 10-a 37-40 33-36 3000-3400 Obs. L. V-C creste mai ales în primele 3 luni iar G în ultimele 2 luni. În general, sarcina este cosiderata de 280 de zile sau 40 de saptamâni de la ultima menstruaie sau 266 de zile din momentul fecundaiei (38 de saptamâni).

SCHIMBARILE LUNARE DIN PERIOADA FETALA 1. Scaderea relativa a volumului capului în raport cu restul corpului astfel: Început luna a 3-a (sapt. 9) raport 1/2 5-a (sapt. 17) 1/3 Nastere 1/4 2. În luna a 3-a, faa devine umanoida, deoarece: ochii din poziie laterala se frontalizeaza urechile capata poziie definitiva faa de cap membrele dobândesc lungimea lor relativa, cu toate ca membrele inferioare sunt mai scurte decât cele anterioare organele genitale externe se dezvolta accelerat, astfel încât, în saptamâna a 12-a, sexul se poate stabili prin examen ecografic începând din saptamâna a 9-a pâna în saptamânile 13-14, ansele intestinale determina o mare proeminena în cordonul ombilical, cunoscuta sub numele de hernie ombilicala fiziologica, care începe sa

se retraga prin formarea peretelui ventral al fatului, cam din saptamâna a 11-a la sfârsitul lunii a 3-a, activitatea reflexa poate fi identificata la feii avortai, ceea ce arata ca activitatea musculara este prezenta

LUNILE A IV-A, A V-A

- fatul se alungeste rapid, iar la sfârsitul primei jumatai de perioada fetala, L. V-C = 15cm, adica jumatate din L. V-C la nastere - G = 500 g, mult sub greutatea finala - fatul începe sa se acopere de par, denumit lanugo, si care spre sfârsitul perioadei fetale, începe sa se rareasca. Genele si parul sunt vizibile - cel puin în luna a 5-a, miscarile fatului sunt pregnante si percepute clar de mama - un fat nascut în luna a 6-a sau în prima jumatate a lunii a 7-a are mari dificultai de adaptare la supravieuire, deoarece, atât dezvoltarea SN cât si a aparatului respirator nu este suficienta si, de asemenea, coordonarea dintre acestea este absenta pentru ca practic, înca nu s-a format centrul respirator principal bulbar (CRPB) - spre sfârsitul perioadei fetale, corpul fetal se rotunjeste prin acumulare de esut adipos subcutanat - la sfârsitul vieii intrauterine, pielea este acoperita de un strat de grasime, denumit vernix caseosa, produs de glandele sebacee - începând cu saptamâna a 28-a de viaa intrauterina, fatul este capabil sa supravieuiasca si în mediul extern - la sfârsitul saptamânii a 10-a, capul are cea mai mare circumferina raportata la restul corpului - expulzarea se face face de regula în poziie craniala - G 3000-3500 g - L. V-C 36cm - L. V-calcâi 50-52cm - tot la nastere, la nou-nascutul de sex masculin, testiculele sunt coborâte în scrot, iar la cel de sex feminin, vulva (toate organele genitale externe) este turgescenta (tumefiata)

MOMENTUL NASTERII Are loc în jurul zilei a 266-a de la amfimixie (sapt. 38). De obicei,

femeia însarcinata (parturienta) în ultimul semestru de sarcina e sub supraveghere clinica. Calcularea calendaristica a sarcinii se face de la ultima menstruaie, de la care se apreciaza 280 de zile. Obs. Din punct de vedere practic, o problema în momentul nidaiei, care de regula este la 7-10 zile dupa amfimixie, ar fi o usoara hemoragie fals mentruala, care poate fi considerata a fi menstruaie si atunci calculul este apreciat gresit, putându-se “scurta” perioada de sarcina cu pâna la 4 saptamâni. Considerând cresterea fetala anormala, exista uneori, o variabilitate mare în ceea ce priveste lungimea, greutatea si ca atare calcularea dupa acesti 2 factori ai vârstei sarcinii trebuie sa ina cont de influena factorilor genetici si de mediu. Exemplu: abstinena alimentara (malnutriii severe ale parturientei), fumatul intens, consumul exagerat de alcool conduc la insuficiena placentara, reducerea cresterii fetale cu afectari severe ale aparatelor cardio-vascular, respirator si ale sistemului nervos. Deseori, un fat la termen poate avea cam 2500g la nastere si în mod gresit este considerat prematur; în mod normal este un fat la termen dar mic pentru vârsta. PERIOADA EMBRIONARA Perioada embrionara ine de la momentul reproducerii pâna la sfârsitul saptamânii a 8-a. În primele 7 zile, produsul de concepie nu este fixat în cavitatea uterina, între sapt. 2-8 având loc dezvoltarea lui, fiind nidat (fixat) în mucoasa uterina transformata, capabila de a dezvolta acest embrion. Cronologic, perioada embrionara dureaza pâna la începutul perioadei fetale, care se caracterizeaza prin organogeneza si cresterea produsului de concepie. În evoluia obstetricala a vârstei sarcinii, se adauga înca 2 saptamâni d. p. d. v. obstetrical o sarcina are 42 de saptamâni ( sarcina se masoara de la ultima menstruaie), d. p. d. v. embrionar (ontogenetic) dureaza 40 de saptamâni