Ortopedie DR Serban PDF [PDF]

Zitiervorschau

ALEXANDRU OCTAVIAN

ŞERBAN

Colaboratori: ŞTEFAN ANDERLIK

VICTOR BOTNARU BOGDAN OBADĂ TITI MARIAN BĂJENESCU CAMELIA MIHAELA ŢECU

TRAUMATOLOGIE

MIRCEA BĂDĂUŢĂ ANDREI MARIAN COLTOFEANU

OSTEOARTICULARĂ Coperta: Alexandrina Macarov

Curs pentru studenţi şi medici rezidenţi

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ŞERBAN, ALEXANDRU OCTAVIAN Traumatologie osteoarticulară / Alexandru Octavian Şerban. - Constanta : Editura Muntenia, 2013

Bibliogr. , ISBN: 978-973-692-357-9

(

•

616.71-001 616.72-001

f"I)

r

Of?. J9) f.J Ir ~ E{,,&Jri

'fi} I CJJ

~~

~ /V

-

e~

EDITOR:

~

MUNTENIA ISBN: 978-973-692-357-9 office@ higmuntenia. ro

rT1

TIPĂRIT LA;

F~9 ) Tipografia MUNTENIA T el./Fax: 0241 -635 521 munteniaprint @yahoo.com

Constanţa

8

EM EDITURA MUNTENIA 2013

Cuvânt Înainte Evoluţia tehnici lor de diagnostic ş i tratament al traumatismelor osteoarticulare, în ultimi i 20 ani, este semnificativă prin apariţia unor metode de i nvestigaţi e mai performante, completate de o schimbare rad ical ă a concepţii l or terapeutice şi a tehnicilor chirurgicale. Pentru pregătirea studenţilor şi a medicilor rezidenţi în specialitatea ortopedic-traumatologie, se impunea editarea unui manual care să reflecte aceste noţi uni moderne, o aducere la zi a acestor cunoşti n ţe. Cartea de faţă cuprinde noţiunile de bază privind fracturile şi luxaţ i i l e mem brelor, traumatismele bazinului, politraumatismele, fracturile deschise, traumatismele coloanei, importanţa artroscopiei, teme care sunt cuprinse în programa de examen a studenţi lor anului IV la med icină, în programa de studiu pentru pregăti rea examenului de rezidenţiat, dar şi în tematica de pregăti re a medicilor rezidenţi în speciali tatea ortopedie-traumatologie. Cursul prezintă leziunile traumatice osteoai1iculare într-o manieră modernă şi uşor de parcurs, începând cu noţi uni de bază ~i terminând cu descrierea tehnicilor chirurgicale uzuale şi csk util, în egală măsură, studenţilor în medici nă, rezidenţi lor în ortopedie şi traumatologie, cât şi specialiştilor ortopezi sau recupcratori. El reprezintă o temelie solidă de cunoştinţe, dar în ace laşi timp o provocare de a studia în continuare, de aprofundare a bibliografiei, pentru lărgirea orizontului cunoaşterii. Preocuparea de bază în redactarea acestei lucrări a constituit-o inserarea echilibrată a informaţi i lor teoretice ş i practice, dublate de schiţe, imagini şi radiografii provenite din cazuistica personal ă a autorul ui, cât şi enunţarea noţiunilor practice privind îngrij irea ~i tratarea pacientului cu leziuni osteoarticularc. Sunt convins ca această lucrare va fi uti l ă şi bine pri m i tă de studenţi ş i medicii tineri, constituind în acel aşi timp o bază solidă de pregătire a viitorilor medici rezidenţi.

Prof univ. dr. Dan Lucaciu Ortopedie-Traumatologie UM F ,, Iuliu Haţieganu " Cluj Napoca Şef Clinică

Traumatologie osleoarticulara

Cuprins I. Fracturile - generalită 1 i ........ II. Entorse şi luxaţii - generali tăţi ....................................................... 54 Hl. Luxaţiile scapulo-humerale ......... ................................................. 58 lV. Fracturile claviculei ........... .................... .....:...................... .......... 65 V. Fracturile omoplatului................................ ...................................69 VI. Disjunctia acromio-claviculara .................................................... 72 VfJ. Fracturile humerusului ............ .......................... .......................... 75 VlIL Luxatiile cotului ........................................... ............................. 86 IX. Fracturi le de olecran .................................................................... 88 X. Fracturile de coronoida .................................... ............................. 90 XI. Fracturi le de cap radial ........ ........ .................... ............................. 92 XII. Fractura colului radial ................................................................. 94 XIU. fracturile diafizare ale ambelor oase ale antebratului ............... 95 XIV. Fractura-luxatie Monteggia-Stanciulescu .................................98 XV. Fractura-luxatie Galeazzi ......................................................... 100 XVI. Sindromul Volkmann .............................................................. 10I XVII. Fracturile extremitatii distale a antebratului .......................... 103 XVIIL Traumatismele mainii ........................................................... 108 XIX. Fracturilc pelvisului ............. ............ ....................................... 120 XX. Fracturile acetabulului ........ :........ ............................................. 133 XXL Luxatiile traumatice ale soldului ............................................. I42 xxn. Fracturile femurului .......................................... ..................... 147 XX III. Frach1rile rotulei ................................................................... 181 XXIV. Fracturile oaselor gambei ..................................... ................ 185 XXV. Fracturile oaselor tarsiene ..................................................... .206 XXVI. Fracturile deschise de gambă ............................................... 217 XXVI[. Poli traumatismele ............................................................... 229 XXVIII. Traumatismele coloanei vertebrale ................................... 245 XXIX. Chirurgia artroscopica .................................. ....................... 262 Bibliografie ................................................. ..................................... 272

irauma:olcg1e osle oa,t,c..;lara

I. Fracturile

generalităţi

Defini ţie

Fractura este o soluţie de continuitate la nivelul osului produsă în urma unui traumatism de o oarecare v iolenţă. Traiectul de fractură poate interesa: epifiza, diafiza sau poate fi epifizo-diafizar (Figura 1). Fractura poate surveni pe un os bolnav şi poartă numele de fractură pe os patologic (os osteoporotic, tumori osoase sau metastaze, os osteomielitic). Fractura poate fi închis,'\ sau desch isă, în func(ie de starea tegumentului. În cazul fracturilor deschise, focarul de fracltl ră comunică prin e fracţ i a tegumentului cu exteriorul. La copii fracturi le sunt mai puţin frecvente decât la adu!l. datori tă elasticităţii mari a oaselor, greu tăţi i mai mici a corpu lui şi masei musculare mai reduse. De obicei copiii fac fract ură-decolare epifi zară.

_ţ

__Jf_ --[-

- ~-.

~ o. F.

~.

A.

Figura I : l.octil f,'a,·111rii I.a om clc /1111gi se descri 11 frac111r ile diafi:are (.-1 - i11 / .'] diswhi; li - la unireo //3 111,dii cu I '3 i1,jC"riuw·ci; C - la 1111irea I '3 m \

.

~

>:'

tl

·, 'i"'1

;, .

•:.,

,~J,1 r-ts

\

/!.~ C~l ~-

-~''"-;,~- ,,f-(r ~..,;.)..,}

"·-... .

\

aS,,·•'.1

a,

l:\ ·,

1':

11

,'/ ll ::

~

/ O
...,21

~

1·•1 I

1

ii \,, i

2~;_')'}

: '.•;

:(

. . !: :.-,..--:·_:··, 1.........

~

"·,_a

··--· ..

Figura 1. Codif,corea .·I O afracwrilor

Simptomatologic Examinarea clin ică trebuie să fie atentă şi blândă. Se apel ează la inspecţie, cu ajutorul căreia se depistează deforma!ia, t umefacţi a, excoriaţi ile şi plăgile. Prin palpare se loca lizează du rerea, se aprecia7ă temperatura locală şi se exam inează c irculaţ i a sub focar. De obicei sunt de evitat mişcările pasive; la nevoie se cere pacientului mişcarea activă, dar cu prudenţi'.1.

1. Semne locale

echimoză.

siguranţă:

• mobilitate anormală; • netransmisibilitatca mişcării; • crepitaţia osoasă; • întreruperea cont inuităţii osoase. De certitudine: radiogr({/ii efectuate din cel puţin două pozi ţ i i (faţă şi profil), să c uprindă articulaţii le vecine şi uneori examinate comparativ (în specia l la cot şi umăr şi mai ales la copii).

Examenul radiologic

~

.: :::';

,,. I

impotenţă funcţională;

.- •

I'

1.- ~ H ~._r: ; ,'•,

111

u.LI• ·

mişcare;

_,.I lE

\.,. ,

~

l

1

I

H

i / _:·.

J+t (

·:'

ct •·'·.,

I

durerea: vie, fixă, e:--ac erhată de deformarea regiunii : scurtarea;

Se efectuează în urgenţă. după imobilizarea provizorie a fracturii cu un mij loc transparent la razele X. lnciden\ele particulare sunt uneori necesare (oblice, 3/4, etc.). Exa menul radiografic evidenţi ază li nia de fractură şi permite cercetarea părţi lor moi. Linia de fractură apare ca un traiect clar d nd raza d irectă este paralel ă cu axa traiectului, sau ca o imagine densă când fragmentele se suprapun. De asemenea se pot iden1ifica traiectele iradiate, pierderile de substanţă osoasă, ti pul şi gradul dep l asări i , corpii străi n i incluşi. Cercetarea părţi/nr m oi poate arăta: • modifi cări ale \esutului celular subc utanat (îngroşare , aspect reticulat); • modificări ale lizcreelor grăsoase intermusculare (împingerea lor dată de un hematom compresiv). În caz de suspiciune a unui hematom compresiv se poate apela la ecografie. Tomografia computcri w ta clasica sau cu reconstrucţie 30 este necesară în fracturile articulare, in fracturile de col femural nedepistate radiologic, dar cu simpromato logk prezenta si in fracturile de bazin. RMN este util in diagnosticul leziun ilor ligamentare asociate.

De probabilitate:

14

15

Trauî11a.101o~ie oşteosrticulara Ttaumatofogie osteMrticulara

2. Semne generale Examinarea generală a unui pacient traumatizat cu fracturi trebuie să urmeze un plan stabilit în vederea depistării stării de şoc.sau a hemoragiei, a leziunilor asociate (creier, măduvă, viscere) şi a cauzelor predispozante.

Diagnostic Se face pe baza semnelor clinice ~i mai ales radiografice. El trebuie să fie complet şi să cuprindă obligatoriu denumirea osului fracturat, locul fracturii, dacă este fractură închisă sau deschisă, dacă este interesată articulaţia, cât şi forma capetelor osoase. Exemplu: fractură închisă 1/3 medic femur drept, transversală, fără deplasare. Bilan\ul clinic şi radiologic arc ca principale obiective: • stabilirea diagnosticului de fractură; • aprecierea stării tegumentelor: • contuzii susceptibile de evoluţie spre necroză; • deschiderea focarului de fractură; • cercetarea complicaţiilor: obligatoriu se va examina pulsul distal, temperatura şi coloraţia extremităţilor, de asemenea motricitatea şi sensibilitatea sub focarul de fractură.

În politraumatismc examenul clinic rapid şi complet va stabili priorităţile terapeutice. În toate cazurile care au şi fracturi se va face o imobilizare provizorie pentru a evita emboliile grăsoase şi agravarea leziunilor pă11ilor moi în timpul mobilizării pacientului.

Tratament 1. La locul accidentului Succesiunea este: o scoaterea accidentatului de sub vehicul, dărâmături, etc.; a stabilirea diagnosticului vital elementar; €) aplicarea tratamentului elementar.

Tratamentul elementar al fracturilor membrelor constă în combaterea durerii şi imobilizarea provizorie corectă a focarului de fractură.

Imobilizarea provizorie corectă a focarului de fractură constă în

axarea relativă a segmentului fracturat, imobilizarea

articulaţiilor de deasupra şi dedesubtul focarului şi fixarea bună a

mijloacelor de imobilizare. Mijloacele de imobilizare pot fi: • specializate; atele metalice, din material plastic, gonflabile, din piele sau lemn; • improvizate: eşarfe confecţionate pe loc, folosirea de corpuri dure sau, în absenţa acestora, solidarizarea membrului fracturat la lorace (pentru membrul superior) sau la membrul contralateral sănătos (pentru membrul inferior). Efectele imobilizării sunt calmarea durerii. prevenirea şocului. evitarea lezării vaselor, nervilor, tegumentelor şi muşchilor: permite transportul în condiţii de confort şi limitcazu evoluţia nefavorabilă a leziunilor preexistente.

2. Transportul la spital Se face cu mijloace specializate sau improvizate. Pentru fracturi ale membrului superior poziţia ele transport poate fi şezfind sau culcat.: pentru cele ale membrului inferior. poziţia este culcat. Ridicarea şi aşezarea pe targă se face (după imobilizarea provizorie) de către trei persoane în cazul fracturilor membrului inferior. Se vor evita zdruncinăturile. Pc timpul transportului se supravcghc-ază starea generală, respiraţia, tensiunea, rulsul, se va menţine imobilizarea corectă şi se va evita mutarea inutilă pe targă sau plan dur.

3. Tratament în spital Obiectivul principal al tratamentului este obţinerea consolidări i fără complicaţii, restabilirea funcţiei segmentului fracturat şi reducerea la minimum a incapacităţii de muncă şi a scchelelor funcţionale.

16

17

T raumatologae ostcotlrt1culara

Pentru a atinge acest obiectiv trebuie evitată imobilizarea a membrului. Metodele terapeutice utilizate se pot grupa în metode ortopedice şi chirurgicale. prelungită

Tratamentul 01topedic Realizează reducerea şi imobilizarea fracturilor prin mijloace nesângerânde. Reducerea este necesară ori de câte ori există o deplasare a fragmentelor de fractură. Reducerea trebuie efectuată sub anestezic (locală, rahidiană sau generală) pentru a suprima durerea şi a obţine o relaxare musculară.

1. Trac/ iuneu -- extensie continuă Principiul fundamental al reducerii este de a corecta deplasarea aplicând metodc1 extensiei-contraextensiei care este tocmai principiul de bază al eficienţei terapeutice a metodei de tracţiune-extensie continuă. Într-adevăr, ca permite corectarea progresivă a deplasării fiind în plus şi o metodă de contenţie. Pentru a fi eficace, extensia continuă trebuie să se opună: tonusului muscular, deformaţiei în focarul de fractură şi efectului gravitaţional. Întreruperea continuităţii osoase antrenează o deformare a membrului şi o creştere de tonus muscular Extensia este aplicată distal de fractură astfel încât să exercite o tracţiune continuă în axul membrului şi al osului fracturat. Metoda este utilă în special pentru fracturile diafizare, cu traiect oblic sau spiro id, care au un coeficient relativ important de instabilitate. Tracţiunea nu poate mentine o fractură nemişcată, dar poate tracţiona un os lung fracturat astfel încât să fie axat şi să-i fie menţinută lungimea reală. Tracţiunea-extensia continuă nu reprezintă decât rareori o modalitate definitivă şi unică de tratament ortopedic al fracturilor. În esenţă, ea arc rolul de a asigura imobilizarea relativă a unui focar de fractură care nu poate fi tratat, în principiu, prin altă metodă ortopedică (aparat gipsat) sau chirurgicală (fixare internă). Tracţiunea-extensie continuă poate fi şi o etapei inrermediară scu/"lâ, pregâtitoore actului operator care nu poate fi efectuat imediat. Presupune introducerea unei broşe în os printr-o manevră de mică chirurgie realizată sub anestezie locală. Reprezintă modalitatea

18

Traumat(')ll'>g:sleoar1•0Jlara

Simptomatologie Durere si impotenta functionala la nivelul articulatiei radiocarpiene, durere la palpare in tabachera anatomica, durere la miscarea de pivotare efectuata pe raza I (compresie în ax pe police).

Fracturile scafoidienc

Etiopatogenie Apar mai frecvent la adultul tanar, majoritatea la barbati, mai des la nivelul rnainii dominante (mana dreapta). Meca nismele de producere pot fi indirecte (mai frecvent), fracturat de catre stiloida radiala. Smulgerea tubercului de catre ligamentul scafo-lunar. Considerente anatomice Fracturile sca foidiene sunt fracturi „problematice" datorita vascularizatiei deficitare a scafo idului. Fiind un os acoperit aproape in intregime de cartilaj, nu are insertii musculare, vascularizatia fi ind as igurata in majoritatea cazurilor de 2-3 pedicule vasculare. Exista situatii în care vascularizatia este asigurata de pediculi dispusi la' nivelul polului proxima!, astfel fracturile de pol proxima) producand devascularizarea scafoidului. Datorita vascularizatiei precare se prefera evitarea abordurilor extensive/ abordurilor dorsale -.-. risc de devascularizare. Clasificari 1. Anatomopatologie Istmice - 2/3 - Pol superior 1/3 - Pol inferior 2.Traiect - Transversal (frecvent) - Oblic - Vertical 3 .Deplasa re - Fara deplasare (stabil) - Cu deplasare (instabil)

108

Dignostie Anamneza, examenul clinic si . imagistic (radiografia F, P, pozitia de scris). Exista riscul de neviz ualizare per primam a unor fracturi (cel mai frecvent cele fara deplasare). Daca tabloul c linic indica însa spre o leziune a scafo idului, se poate repeta radiografia la 7 zile sau se efectueaza un examen CT. Evolutia Evolutia este favorabila spre consolidare doar a fracturilor istmice si de pol distal. Fracturile de pol proxima! pot evolua spre pseudartroza sau NA. Acest tip de fracturi consolideaza lent (endosteala intrucat periostul lipseste) 8-1 O sap ta mani. Complicatii Im ediate. Cand apar în contextul fracturilor-luxatii carpiene (exp: luxatie trans-scafo-retro lunara a carpului) - Tardive. Retard in consolidare pana la pseudartroza; redoare articulara; sindrom algo-neuro-distrofic; NA. Tratament Tratamentul ortopedic este adresat fracturilor fara deplasare sau cu minima deplasare sau de tubercul. Se prefera imobilizarea cotului pentru blocarea prono-supinatiei; imobilizarea brahio-palmo digitala (I falanga a policclui). Imobi lizarea se face pentru 6 saptamani peste cot, s i imobilizare antebrahio-palmo-dig itala pentru 3-6 saptamani (cu policele). Pentru fracturile cu deplasare, in contextul luxatiilor transscafo-retrolunare a carpului, tratamentul indicat este cel chirurgical. Se prefera si ca tratament al complicatiilor tardive. Se prefera abordul voiar, cel posterior riscand sa devascularizeze scafoidul. Osteosinteza cu surub tip mini Hcrbert canulat apoi imobilizare.

109

Trauma10Jogie ostoo.tnic.L.-lara

l raumato:9e o sle'lart1et1lara

l ~:.,ffl t:,.~

'

' ~ţ ,. /:,;,;-:·..-~-.') . .. 1·.. ,.t" -~ : t .. .

\ •?t--~--

j

1

~ ,, li ' : '' l~·:-.;J~\. _·

Simptomatologie Durere si impotenta fu nctionala, durere la policclui in ax (semnul Verneuil).

-· ~

Figum 35 Frac/ura scafoid- osteosime::a cu surub 1/erbert

ln pseudartroza, d aca fragmentul este foa rte mic, se face abla!ia acestuia. [n restul pseudartroze lor (ideal ca ce le doua fragmente sa fie mari) se face cura pseudartrozei cu grefa c ortico spongioasa avand mai m ulte posibilitati: - T ehnica Matti-Russe: pe abord volar cu grefa corticospongioasa interpusa intre fragmente si stabilizate prin compresa cu surub I--lerbert - Tehnica K awai-Yamamoto cu g refa conico-spongioasa pediculata la patratul pronator. - In pseudartroze asociate cu artroza rad io-carpiana avansata se poate proceda si la artrodeza.

Fracturilc bazei metacarp I Etiopatogenie Apare mai frecvent la ad ultul tanar, printr-un mecanism indirect (prin lovirea bazei MC I de trapez). Ciasificari

1. Anatomopatologic Extra-articular Articula r - Bennett si Rolando

110

Fractura l3ennett este d e fapt- o fractura luxatie, in care un fragment articular ramane in articulatie, diafiza c u restul fragmentului articular fiind deplasat de-a lungul abd al policclui. Fractura Rolando · este o fractura cominuti va a bazei (2 fragmente, unul a nterior si celalalt posterior), diafiza cons tituind cel de-al trei!ea.

m obil izarea

Dignosticul de certitudine Anamneza, examenul clinic si imagistic (rad iografie + CT). Evolutia este favorabila pentru fracturile extraart iculare reduse si imobilizate corect. Fracturilc articular e necesita reducere anatomica pentru o evolutie fa vorabila, fara artroza secundara. Complicatiile sunt in principal tardive: consolidare vicioasa, artroza, redoare si sindrom algo-neuro-distrofic. Tratament Tratamentul ortopedic este adresat fracturi lor extraarticulare fara sau cu minima deplasare, sau in frac turile cu deplasare dar stabile clupa reducere. Imobi lizare se face ·pent ru 3 saptamani cu po tice le in ABD si op0zitic cu înglobarea falangei p roximale. In fracturile cu angulare >30° s e efectucaza o reducere sub control Rx-TV si fixare cu brose percutane. f ractura-luxatie Be1mett este in general reductibi la faci l, dar instabila, in concluzie se efectueaza brosaj percutan folosind teh nica Isel in: o brosa dinspre baza MC I, fragment prin baz a M C II, a JI-a brosa subcapita l din MC II în MC l ce mentine si fixeaza in ABD Fractura Rolando necesi ta RS FI cu p laca in „T" ideal cu suruburi blocate.

11 1

Tr aumatologie osteoartrculara

·z... :.

:

..

. .

.

.

';' ·.

.i .

[

'

) o.

.{i·:- (,~-,:';,ţJ '\ :) ;(. • ~--WH••

,. ··-:.--:.··... )

~ '\).!~.~) ·-....

~

-~:~\~}/

··L-

J e-~::

.)

·-·\ .. ..f ·

,-

... .,,..

~.{\?.:

.....~ t . , ~ ~--

( ~~:).:::

.~\-c-.1'

, ~.:~y~_-.

•··-·~-...--,·--" ·

~-- ...

'·•·, ) '.

·;·~v:t .-· .........

~

I •

••.•. i '

\

..

~

_;:~l·:,.

B

--····· ..

~

·~/ 17.:.·1~ ......... . ..-•.,,-·,, . ~, _

..

• 'i{ ' ,,- :·. ·

;,"" '

· •'?h. .

·~ .::·•,.,:'""~;.

r.._•·• -• •·•

·. ··}J"•~.'

r"·:>

:..'.~

."~..-·"

.'.

.

C

.. / ~~:.· \

,}

Fi.14JS

\

/ ~7j

...

\

\\ ·

'--.

\

.

'

·,

\

L

\

.

•'

'(

\',

r

t~---.;,

/~ C

'?

(""°'~

'1r4 l.Y/.')

~) ,,,.

. )

\,_ L,,'

---

~

.A"'{e~:f ""31

101'4'd".U:'1\n

/ ---~

~/-~~

/,-

\•

(. f

(

I

/,v

\

~ ·v1 ) (\,__\_,-I 'ir"/';, \ --· __ _

~(ţF:\

f

~/

,/

7r.r.,vc:ro

!'Vst~:orw'Jl..

.A.uoc:aWief ~ $

'•,,:'

_/ {~ 6 . ,'J.' J

17

--~ ....·

!\ /

_,

A.nN:rkx (.)1~

~ ,/

- '

._,,? (_( )·.(

\ ..y./

'

/~~~~

,,,,✓-:.-:~

/' (

p .

'~

-....__,, Hyr,,

,,,,..,..~~(

,,,..~.--::-:~

\ & ¼! /"

;J

~~

\,_[)

r,~

~$,4 "

poi!«t?< ~1

(

t·,r

\

\

, v~:( J \ -~~,~

(

'

I

r . .

\.}__-{/

P'l.>sl• :A.)fci:;bT.n + 90s10-.. :,• /- --~-~\'-(·---,.

. ,,-,.- • ; ,, ... :,· " ' ; •,•P : J

::: ~· i ' ::;·

. -

1.,.....-,.,. :'f(J(l''.,s-•·~·;J,·✓~

l11w10:· A11:rul:11

·:":,,'..;.·{:-

.

~

:'.'\

\

BUf,\: '. / k~~-:_1.!,ţ..,.~~ '

~

Tr~~•~.; ~'-'':':,)',,... ~. . '-=-

•

.

ge 0s1eo8rticutara

- absenta semnelor neurologice -leziuni sta bile (e ntorse usoara regiunea cervicala,fracturi tasare pe os osteoporotic fara interesarea canalului medular) • coloana cervicala -colier antalgic pentru 1O zile -kinetotcrapie -tratament m edical asociat (antialgice,miorelaxant,AINS) -Rx de control periodice • coloana toracica si lombara -repaus la pat pe u n plan dur pana la disparitia durerilor -mobilizarea rapid a dupa incctarea durerilor cu corset antalgic -kinetoterapie

B) Tratamentul ortopedic indicat în : -absenta semnelor neurologice -leziuni stabile (fracturi-tasari anterioare) -tulburari de statica moderate (cifoza mai mica de I O grade, scolioza mai mica de 5 grade,stenoza canalara m inima) • coloana cervicala - aparat gipsat Minerva cu sprijin occipito-mentonier pentru 3 luni - control R x periodic pentru identificarea unei eventuale deplasari secundare • coloana toracica si lombara - reducerea prin menevre externe atunci cand fractura este cu deplasare - imob ilizarea prin corset gipsat cu 3 puncte de sprijin (dorsolombar, sternal si pubian) pentru o perioada de 3 luni C) Tratamentul chirurgical indicat in:

-semne de compresiune medulara sau radiculara care nu cedeaza n',,I,:, iT•C:C(

--,:'..,--:~'...

·•·

-

t

_ \ ~

.,,,•-",,~.,.

-· . ·•;;//( .·1

D' ~

-_

Ir . \' ·

--~✓

~~:,-1•,eu"" / ~ i,_ _

I, .p·

Sec.«>

....

\ , j/ .,

; -'~----\ ,· ,' / ·..\ ·,.. ',,.,,_ ~-I

Figura 95. Arlroscopie sold

Îl-•l"'JV-3fft-1f(.:(;?!J1[a- ilt:'

,❖-

',

I

1 ·_ ' •

-?~__, / ..

{ ')

\

I

1- - - -

.

.-

.

•;

. :,

·0

I ------~ -·,t ,.J '1 - ~•• ~~,_J,r·· •, ~~' ~ ~~ ·./,• ---r-:-::v~

\ '"-,

,_ __

/.i

1

•

:

.

.'

- .·· '-.- -.

.-

I -\ -e-'..~•__'\;.('-)iR'_(/"'""_____...-j

.

Uf1J .. ,.. ,_

·· __ -.( ..

· -. . . ,

~

_-_----~r

.e,;:;-- =\ ; . · ', • \

~.,.. :·:/. -~ ,'

, no F.:ll".11".i:..,, U111·a,;,wit '.W1rj

~V ◄/ ,-;ţ' ,r-}::,:' ~~. -ri&Y~ \ . - .

~--~ -~-

---~

~!I(

_,..-

_...,."{,·'

h'.'-~

k-0-~·· '

1

C-J1t1.1:·1t:!!,:: ~L:

!h'cklL"'.;!t.·

~-...~\CI)

.

'. l

$d,.rnt:l~O .s

s,.•o:,,: a~P

,'\

rr1

t/l__ ' ,;-,f/5~-,.

".'r\j-_ ._-_- 11-PJ

.

,v · :_

• 1 ~-

Figura 96. Al'lroscopie pumn

270

271

T:aumalolog1e osteoartrcular~

Traumatologie osteoarticurara

Bibliografie I.

******* -

Campbell ' s Operative Orthopaedics, 11th Edition, Mosby-Year Book, Inc., 2007. 2. ****** * - Encyclopedie Medico-Chirurgicale - Appareil Locomoteur, Editions Techniques. 3. Alexa O. - Tehnici chirurgicale uzuale in traumatismele osteoarticulare, Editura U.M.F. ,,Gr. T. Popa" Iasi 2007 4. Antonescu D. - Elemente de ortopedie si traumatologie, U.M.F. „Carol Davila", Bucuresti 1999 5. Antonescu D., Barbu D., Niculescu D., Panait Gh ., Purghel F., Stanculescu D., Stoica C., Cristea St., - Elemente de Ortopedie si Traumatologie, Bucuresti 1999 6. Antonescu D., Barbu D., Niculescu D.L., Panait Gh., Stanculescu D., Jones L. Alan - The Parlkand trauma handbook. Fractures of pelvis and acetabulum 7. Arscni C., Nica A. - Traumatismele cranio-cerebrale în cadrul politraumatismelor. Ed. Medicală, Bucureşti 1983. 8. Baciu CI. - Chirurgia şi protezarea aparatului locomotor, Ed. Med., Buc., 1986. 9. Baciu CI.; Dobre I. - Laxităţile posttraumatice ale genunchiului, Ed. Med., Buc., 1991. 10. Barbu D., Lupescu Olivera, Tănase D. , Truşcă T., Popină Şt., Niculescu D. - Dificultăţi în tratamentul fracturilor deschise ale membrelor la politraumatizaţi, Conferinţa Naţională de Ortopedie şi Traumatologie, 6, Timişoara, 21-23 Oct. , 1998 11. Bateman J. - The Shoulder and Neck, W.B. Saunders Co., 1972. 12. Behrens F. - Fractures with soft tissue injuries in skeletal trauma. Philadelphia, W.B. Saunders, 1992 13. Benjamin J.B.: Volz R. - Efficacy of a topica! antibiotic irrigant in decreasing or eliminating bacteria! contamination in surgical wounds, Clin. Orthop., 184, 114-117, 1984 14. Botez P. - Ortopedie, Casa de editura Denus, Iasi 2008. 15. Burghele N.; Faur M. - Traumatismele cotului, Ed. Med. , Buc., 1997.

[

16. Chapman M.W., Olsen A - Open Fracturcs, ln Rockwood and Green's Fractures in Adulis, Ed.4, voll., 305-352, Philadephia, Lippincot Raven, 1996 17. Chelase F. - Chirurgie Generală. Ed. Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1999, p.72. 18. Chiu FY., Lo WH., Chen CM., C hen TH., Huang CK., Chen WM. - Treatmcnt of open tibial fracture with Ender na i!, Chung Hua i I-Isueh Tsa Chih - Chinese Medical Journal, 57(4), 274-9, 1996 Apr 19. Chrestian P. - Le polytraumatisme infantile. E.M.C. Voi.II, 1988. 20. Cierny G. m, Byrd H.S., Jones R.E. - Primary vs delaycd soft tissue covcrage for severe open tibial fractures. A comparison of results, Clin. Orthop., 178, 54-63, 1983 21. Cole JO., Anse! LJ ., Schwartzberg R. - A sequential protocol for management of severe open ti bial fractures , Clinica! Orthopacdics & Related Rcsearch, (3 15), 84-103, 1995 Jun 22. Court-Brown C.M. - J\n Atlas of Closed Nai ling of the Tibia and Femur, 199 1. 23. Denischi A .- Tratat de patologie cbinirgical ă, voi. III, Ad. Med., Buc., 1988. 24. Denischi A; Medrea O. ; Popovici N. - Bolile pic iorului, Ed. Med., Buc., 1964. 25. Gorun N . - Traumatismele articulare ale regi unii claviculare, Ed. Curtea Veche, 1996. 26. Gorun N., Troianescu O. - ,Fractura deschisă, Ed. Medicală. Bucureşti 1979 27. Grigoriu M. - Politraumatismele - conduita terapeutică la locul accidentului. Medicina Modernă, Bucureşt i , 1994, Vo!. I, p.359. 28. Gustilo R.B., Anderson J.T.- Prevcntion of infection in thc treatment of one thousand and twenty fi\·e open fractures of long bones; retrospective and prospectice analyses, .I. Bone Joint Surg., 58-A, 453-458, June 1976 29. Harris N.H. - Clinica! Orthopaedics, Wricht - P.S.G. - Bristol London - Boston, 1983. 30. Le Gall J.R. - Les indiccs prognostique en reanimation. Rcv. Prot. , 1987, 37, 2887. 31. Lucaciu D., Hopulele S., Hopulele I. - Traumatologic osteoarticulara, ghid pentru medicii rezidenti, Editura medicala universitara „Iuliu Hatieganu", Cluj Napoca 2001.

273 272

Traumatologie osteoartlculara

32. Lupescu Olivera, Nagea M., Cristescu I., Niculescu D. - Internai vs Externai Fixation in IIIA - 1IIB Open Frnclures of the Mediurn Third of the Tibial Shaft, 2 11d Balkan & 8111 SOROT Congress of Orthopaedics, 63, Iaşi, România, 20-22 Oct. 1999 33. Lupescu V., Enescu M., Obadă B. - Traumatologie şi ortopedic, curs pentru studenţi, Editura Muntenia Constanţa 2007 34. McRae Ronald - Practicai fractures management 35. Michon J. -Traumatiques des tendons de la main, Masson, 1968. 36. Mircea N. şi colab. - Priorităţi în reanimarea bolnavilor politraumatizaţi. Chirurgia, Bucureşti, 1987, 2, p.149. 37. Muller M.E. - Manuel d'osteosinlhese, Technique A.O., Springer Verlag, Berlin, 1980. 38. Nemeş R. şi colab. - Urgenţe medico-chirurgicale. Traumatologie, Ed. Dante, Craiova, 1995. 39. Niculescu Gh. - Politraumatismele membrelor în condiţii de catastrofe, Buc., 1982. 40. Niculescu Gh; Ifrim M; Diaconescu S. Chirurgin traumatismelor osteoarticularc, Ed. Mii.. Buc., 1989. 41. Obadă N., Obadă B. Sindroamele de compartiment posttraumatice ale gambei, Ed. Muntenia &Leda, Constanţa 2001 42. Olsen S.- Open Fractures oftbe Tibial ShaH, current treatment, J. Bone Joint Surg. (Am.), 78A, no.9, Sept, 1996 43. Pană I.; Rovenţa N.; Vlădăreanu M. - Radiodiagnostic osteoarticular, Ed. Med., Buc., 1977. 44. Pearson and Austin - Accident Surgery and Orthopacdics for Students, Lloyd - Luke Medical Books Ltd., London, 1979. 45. Pop Al. - Fractura deschisă de tibie, University Press ''Vasile Goldiş" Arad 1999 46. Popescu M. - Stabilizarea focarului în fractura deschisă de tibie, Ed. "Sofitech" SRL, Bucureşti 1997 47. Prişcu A. şi colab. - Stabilirea diagnosticului lezional şi ierarhizarea măsurilor ternpeutice în cazul unui politraumatizat. Chirurgia, Voi.XLIV, Nr.3, 1995, Bucureşti 48. Purghel Fl., Hera A. , Popescu D. , Paraschiv M. - Atitudinea noastra in fracturile bazinului si cotii ului 49. Radu C. - Amputaţia şi protezarea la membrul inferior. Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1980 50. Radu C. - Tehnica operatorie osteo-articulară, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1984.

274

Traumatologie osteoart,cul,;1r:)

5 l. Rădulescu Al. - Traumatismele osteoarticulare, Ed. Acad. RSR, Buc., 1968. 52. Rădulescu Al, Baciu Cl. - Genunchiul - studiu clinic şi terapeutic, Ed. Acad. RPR, 1965. 53. Robert W. Bucholz, James D. Hcckman, Charles Court-Brown, Paul lorneta III - Rockwood and Green's rracturcs in Adults, Wolters Kluwcr, Lippincott Williams&Wilkins 2009 54. RUedi T.P., Murphy W.M. - AO Principles of Fracture Management, TJ,ieme Stuttgart New York 2000 55. Sclage B., Tularnc P.A.. Kempf I. - Polytraumatises. E.M.C., Voi. II, l 988. 56. Sharrarcl W.J.W. - Paediatric Orthopaedica and Fracturcs. Blackwell, 1979. 57. Smith R. - Operative Surgery, Butterworths, Lonclon, l 979. 58. Şamotă 1. - Fixarea endomedulară elastică în fracturn deschisă de gambă, Ed. C2 design, Braşov 1999 59. Şişiroi C.; Voinea, A. - Probleme de patologie a genunchiului, Ed. Acad. Rom., Buc., l 990. 60. Tile M.- Fracturcs of the pelvis and acctabulum, Comprehensive Classification of Fractures - AO-ASff 1999 Pamphet II for Specializcd Trauma 61. Tomoaia Ghe. - Curs de Traumatologie, Editura lVkdicalfi Universitară ,,Iuliu Haţieganu", Cluj Napoca 2005 62. Tornetta P, Bergman M., Watnik N., Bergowitz G., Steuer J Treatment of Grade IIIB Open Tibial Fracturcs, .l. Don-.:: Joint Surg. (Br), 1993, 758, 13- I 9 63. Troianescu O.; Firică A - Îndreptar de urgenţe traumatologice, Ecl. Med., 1975. 64. Trosc P.; Radu D. - Genunchiul instabil dureros, Ed. Junimea. 1978. 65. Turek S. - Orthopaedics, J.B.Lippincolt Co., 1977. 66. Vermeşan H. - Evaluation Score of Politrnuma and Open Fractures, 2''d Balkan & 81h SOROT Congrcss of Orthopaedics, 33. Iaşi, România, 20-22 Oct. 1999 67. Voinea A.; Gorun N. - Ortopedia şi traumatologia - mică enciclopedie, Ed. Şt. Encicl., Buc., l 987. 68. Voinea A.; Gorun N. - Practica osteosintezei metalice. Ed. Did. Ped., Buc., 1976. 69. Watson J. - rractures et lesions articulaires traumatiques. 1957.

275

Tra~

tolog;e osleoartic.ufata

70. Whiteside TH. , I--Janez TH., Morimoto Kazou, Hiroshi Harada Tissuc Pressurc Measurcment as a Determinant for thc Need of Fasciotomy, Clinica! O1thopaedics and Related Research, no.13, 13-50, 1975 71. Zaharia C. - Elemente de patologie a aparatului locomotor, Ed. Paideia, Bucureşti, 1994. 72. Zaharia C. - Îndreptar de anatomie practică ş i chirurgicală a membrelor, Ed. Paideia, Bucureş ti, 1994. 73. Zaharia C.; Ghişe O . - Paraliziile posttraumatice ale plexului brahial , Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984.

RETEAUA PRIVATĂ DE SĂNĂTATE ' REGINA MARIA

:,::_,.!;~r:r::r-,~

Reţeaua privată d e sănătate REGINA MARIA şi -a câştigai poziţia pe piaţa medicală românească datori tă calită ţii seNiciilor oferite şi a numărului irnpresionant de unităţi medicale prin intermediul

cărora se adresează celor peste

190 OOO de a bonaţi

şi altor sute de mii de pacienţi retail.

în cifre, la finalul anului 2013, Reţeaua privată de sănătate RE:GiNA MARIA înseamnă : > 19 p oliclinic i proprii > 4 spitale > 2 m;iternităţ i > 3 campusuri m edicale

> > >

5 centre de imagistică 1 bancă proprie de celule stern peste 140 de policlinici partenere în ţară

◊ REGINA MARIA RETF.AUA l'R IVATA DE S/\NÂTATT

276

www1eginamaria.ro

r.~11 r.pnt"r· n'> 1 O">~o

REŢEA NAŢ I ONALĂ

DEPARTAMENT DE MEDICINĂ MARITIMĂ

Activitatea este susţinută de o Reţea naţională de laboratoare clinice (Bucureşti , Braşov, Constanţa şi Bacău) care asigură atât analizele medicale în regim de urgenţă solicitate de spitale, precum şi analizele cu regim normal venite din celelalte unităţi. Reţeaua d e laboratoare asigură o gamă largă de i nvestigaţi i, de la cele uzuale şi până la cele de diagnostic avansat, în to tal depăşind 1.300 de tipun de analize.

Acre{litarea şi recunoaşterea din partea asociaţiilor de mai jos reprezintă garanţia fapMii că exami nările se desfăşoară conform normelor internaţionale:

SIGURA N ŢA

SERVICIILOR MEDI CALE

> medici de renume - mereu preocupaţi să

:,:); '~ iI'I

rezolve cazurile pacienţilor , cazuri medicale complexe - cu ajutorul apara turii ultraperformante gestionate în sistemul nostru medical integrat > premiere naţio nale - realizate în spitalele noastre, cu ajutorul experienţei, tehnologiei şi al

~->·1• I

'JI!

- -i-H ţ

inovaţiei

> terapie

laborator la stan(Jarde

- urgenţe, intervenţii chirlirgicale, consultat1i, analize de laborator, investigaţii de imagistică

· w:lc ·1,;:,....

.,,,., .

> servicii integrate de pediatrie

r

. i .. - -.

·

/ll / I

l::: .:~::-::/::.i,.-r\~ 1:

,. .. · ' ' ¼a~

Reţea privată de sănătate din România care gestionează în sig uranţă naşterile începând cu săptămâna 26 de sarcină intensivă neonatală •· am reunit cea mai bună echipă de medici neonatologi şi dotări la standarde internaţionale

:l!JN Jh !.1 i r1 \-.t

>

.,'i .. :, ., 1;. __,;/l .;1 -, : _!

! „c·7,:,

> s igu ranţa pentru naşterile prem ature - sing ura

I American P&I I Gard NoNegia IUK Gas&Oil I NoNegian Gas&Oil I IMHA. Norwegian Maritime Directorate I ISTM - lnternational Sociely of Travel Medicine I > experienţă în domeniul marit irn de peste 1o ani, cu servicii adaptate particularităţilor

> 60 specialităţi medicale. plus analize de i nternaţionale

> investigaţii complexe: CT.

RMN, ecografie

30/40 , m amografie şi radiologie digitală , programe de urmărire a sarcinii. naştere şi

> >

specifice m onitorizarea stării de sănătate a personalului navigant în conformitate cu ghidurile ILO 2 126, WHO/ILO (1997) şi cele specifice pavilioanelor peste 60 de tipuri diferite de fişe m aritime, cu particularităţi de examinare, de investigaţii şi analize de laborcitor, imagis tică şi stom atologie examinările se desfăşoară în mod p rofesionist şi rapid, mu lţumită echipamentelor performante

Mai multe detalii legate de departamentul de Medicină Maritimă - progrăm ări online, vaccinare internaţională - sunt disponibile pe site ul nostru , site dedicai cl ienţi!or de crew ing:

http://www.maritimemedicine.org/indP.x.php Adresă : Bd. Mamaia nr. 16 A -1 6 B, Constanţa .

,.,_ •.·._,_,,·. -__-•

. it r . -\) . ,: j~ţ

l

-'li t - ~\

· _-,:cc •· ~\

POLICLIN ICĂ Case Management: ec l1ipă m edi cală interd isciplin ară de medicină primară pe11lru solu ţiona ma cazurilor medicale comp lexe. Parteneriat Ac ademic: acces la m ed ici de renume din Cons t anţa şi Bucureşti . Cele mai importante specialităţi medicale şi chirurgicale: Departamente de pediatrie şi ginecologie, dedicate sănă tăţii 1emP.ii şi copilului > sîaţionar pentru tratamente şi m onitoriLare copii şi adul ţi > centru de referinţă în patologia sânului şi osteopCfozei.

J

f

1

, 1 -J j • / i,

.. -_.,:,..

1:~:•i

~

' ''I , :

7 .,.

"'

'

j

, .,,,

i · 1 • I~ i ., ? ! •I I . -: ...! ·. : ; .' i f i 11 1 1· · r1 ·) J .• j r ,JJ I : f 1J ~;; ~ } t

,

·· . ··'_..~' . .----~- I

neonalologie, prima banc ii de celL1le stern cu stocare în Rom ânia

CAMPUS MEDICAL CONSTANŢA Servicii medicale complexe de policlinică şi Medici nă Maritimă acreditată internaţional În locaţia noastră din Constanţa, situată ultracentral, îţi oferim acces la servicii medicale ce respec tă cele mai înalte standarde. prin intermetiiul echipei de 60 de rnedic i şi al celor 24 de cabinete.

ll'j . ' .' "