Nicolae - Iorga - Istoria - Românilor. - Volumul - 3 - Ctitorii [PDF]

Zitiervorschau

N. IORGA U

ISTORIA ROMANILOR VOL. III

CTITORII

BLICUREVTI 1937

CTITORII

CARTEA I-iu

COLABORARILE

CAPITOLUL I.

Romanii qi Statul macedonean

Cea d'intaiu manifestare military si politica a Romani lor medievali se petrece simultan, 4i nu fkra legaturi firesti, pe tot cuprinsul locuintilor neamuliii, Dunitrea nefiind si nepuLand fi un hotar 1. In adevar, pe cand Apusul balcanic (Id patru fii de boieri", Moise, Aron, David 2 si Samuil, ceia ce nu inseamna. altceva cleat tot celnici", in leg .turd si cu triburile albanese, si noul Imperiu" al lui Samuil care, poste Ohrida bulgara, unde Biserica-i dd forma, traditia, cancelaria, amintirea istorica, drep-

tul, Linde sere marea tabard de ciobani vlahi a Tesaliei, la Du-narea-de -jos, la Silistra, la valul Sacoei, pe o harta care, de la acest Durostor la DAta, se intalneste, cu un caracter unitar, ca si pe vremea Romanilor, ceia cc am numit cele d'intaiu cristalisari de Stat ale Romanilor". Numele sefilor primei miscari sant. biblice, in legatura cu un fenomen religios necunoscut, care nu e maniheiSmul, protivnic Bibliei. Dar astfel de nume se afld la noi in ju.daul Muscel si in toata Tara Oltului ardelcan; clack le au Secuii, e de sigur Ilindca de hi noi le-au luat: nume biblice la Unguri vin numai °data cu calvinismul. De aici incheiarea cd 5i conducerea miscarii e tot romaneasca. 1 Cf. aceasta citatie din Victor Duruy, Introduction Or-ferule a l'hIsIOire de France, Paris 1865: Les grands fleuves, disait Napoleon,

ne sont a la guerre que des obstacles de troisieme ordre apres les deserts et les haubes montagnes"; p. 155. 2

David. 6 Ana 'Aret66iv, general to Samos, npaj tArziti; Cedren-

shyhtzes, p.

179

6

Colaborarile

Ca Romanii balcanici Isi pun numele evreiegi o spune rabinul Veniamin de Tudela, care adauge ca de aceia unii ii cred Evrei $i ei $i -ar zice frail" ai Evreilor, pe cart -i prada, dar nu-i ucid, ca pe Greci 1. Acesti fii ai until. boier" din Apus, Sisman, ridica la sfarsant secolului al XI-lea steagul antibizantinismului, dar tot cu nelipsitul caracter impPrial, Intr'o regiune unde numele de Copacii Frumo§i, KaActl Ap0;2, al locului unde a fost omorit

unul dintre dansii, arata un tinut de pastori. Se spune In acelasi pasagiu ca ucigasii erau 6Xcixot cat Tat $i s'a aratat ca

aceasta nu Inseamna hoti de drumul mare, ci conducatori de caravane, chervanagii, ocupatie respectabila in tot Orientul, doar Mohammed Insusi a fost in Arabia lid un chervanagiu".

Legaturile sant cu Tesalia, unde acela dintre frati cane a mo$tenit pc oeilalii, Samuil, are un copil cu o femeie de wool°, de bun' sama vlaha. Numele biblice sant, de altfel, neobi$nuite la Bulgari in toata istoria lor. Din cuiburile for macedonene langI. lacul de Ohrida, avand

la Indemana multimea vlaha $i albanesa, care se valorifica Intaiasi data, acesli noi Bulgari" vor prada toata partea de Apus a ImparAtiei, In cursul unar lupte de intregi decenii, In care se vede caracterul Vlahulus de guerilla, ap. cum 11 descrie catarandu-se pe stand tot rabinul Veniamin de Tudela. Inca de la 971 se mutase Desedinta Patriarhatulu,i la Sofia,

la Vidin, la Ohrida3, ceia ce Inseamna un spor de vitalitale 1 Christianorum instituta non observant suisque iudaica nomina imponunt; unde nonnulli Iudaeos fuisse asserunt Iudaeosque appellare fratres suos, quumque hos offendunt, eos spoliare, sed non occidere, quemadmodum occidunt Graecos; multe editii: $i in Hasdeu, Arch. !storied, II, pp. 25-6, si in Tafel, De Thessalonica, p. 473 si o editie N. Adler, Ierusalim, 19)3: Die Reisebeschreibungen des Benjamin von Tudela). 2 V. Cedren-Skylittieis, pp. 434-5. Pentru luptele cu Bizantinii ibid., pp. 435-52. Cf. si Jiraek, Giesch. der Bulgaren, pp. 188 §i urm.,

196; Iorga, Notele unui istoric cu prioire la euenimentele din Balcani, In Mem. Ac. Rom. pe 1913. Tomaschek identificA (Zeitschrift fur dsterr. Gymn.). 1876, p. 345) Ifalal dens cu Kladoeuby, nordlicb von Wlachosklisura". 3

Gelzer, Patr;archat von Achrida; Lipsca 1902.

Romanii

Statul macedonean

7

In aceste regiuni. Caci Scaunele episcopale, Cu tot carac'terul for conservativ, urineaza pe credinciosi. Fireste c i Biserica slava, prigonita, a pus la Indemana

rasculatilor toate mijloacele ei, lasand fara sprijin noua organisare ierarhica impusg. de Imperiu, al carui prim sef grec, In Durostorum, a fost Damian1, numit de Imparatul Roman Lecapen si scos de Tzimiskes.

Expeditiile de surprindere ale acestor munbeni merg pang. foarte departe $i In sus, unde ating Vidinul si chiar Sirmiul, um. sef bulgar, Sirmon, Intalniudu-se cu titlul de stratilat, imitat de la Bizantini, cum, de altfel, el Intrebuinteaza Si limba greack: e ucis, dupg. Cedren, la 10192. Nu se poate vorbi, la Inceput, de o capitala. Avem a face numai cu castele, cum le vom vedea in cumin secolului al XI-lea, si cu $efi cari domina o intreaga regiune de sate Ingrozite si supuse, preciun o faceau odinioara seniorii din

Micena pentru malul Marii apusene a Grecilor. Niciodata, cum se va vedea la rascoala $i ctitoria As4iestilor, nu s'a

plecat de la un centru $i, In casul acesta al celui de al

doilea Imperiu bulgar", el n'a ajuns a se fixa nisi pe armA. Ca un punct central poate si fie considerate numai resedinta. Patriarhului restaurat acolo, pe margenea lacului de Prespa, care, fiind Patriarh, trebuia, prin legatura fireasca Si indisolubila dintre cele doua demnitati, sa creeze un Tar. Dar, pe vremea and e mai puternic Statul revoltei, luptele sent pentru cate o cetate. Ca regiune, miezul aoestui Stat, totdeauna asa de risipit, Ora Curte, fara cancelarie, trebuie cautat acolo unde s'a dat lupta

cea mare a Imparatului Vasile cu Bulgarii"3 pe la Zagora (se;

tb Spa (sic) Taw Zapf) ;my) 4. Dar aceasta Zagora $i Zagora

Asanegilor sant acelasi lucru: nu punctul de plecare al ini$1 Le Qu'en, Oriens christianus, II, c. 290. 2 Schltunberger, Monnaies d'or d'un chef bulyare du Xl-e siècle, Sermon, gouverneur de Sirmium, din Revue Archeologique, 1877. eedroxe 6o4Osi, Ceeisa) areal-Oat $i Zeiztov ;vac& Mescto. $i In Epopee

byzantine a aceluiasi. 3 GEIcaumenos, ed. Wassiliewsky §i Jernstadt, pp. 32-3: ta'xikddag.. 4 Ibid., p. 18.

Co IS1 1)orarde

pang. unde ea poate sä ajunga. Lupte ale Imparatului Mihail al IV-lea cu aceiasi Bulgari" se dau la

eArii, ci acela

Boiana (Bacivoc), langa Triadita, aparata de un Votco, evident Bulgar 1.

Deci mai tarziu numai, si de sigur din causa nevoii de a gasi un sprijin pe malul stang, la vechii locuitori sau la sta.panii lor, mai ales In stepa mrnteana, Pecenegii, s'a produs, dupa prima orientare, ese.ntiala, spre Tesalia, a doua catre Sud $i Rasarit, sarincl din Pind In Balcani: pe la Ninatatea veacului al XI-lea, cand, dupa moartea lui Samuil si a fiului cu Vlaha tesaliana, Gavril Roman, Statul" traia numai supt forma usurpatiilor, a lui Delian, a lui Alusian 2. Dupa crunta represiune a Imparatului Vasile, care desfiinLead. Statul bulgkresc pe o bask polietnica, Bulgaria raskri-

teana, care ajunge iar supt un arhiepiscop grec, In local Patriarhului slay, e puternic Intaxita. Cetatea din Burgas, vechiul burg"roman,e astfel raacutl. supt Vasile si Constantin 3. Dad., In Apus, formatiunea rebelilor s'a dus, substratul vlah

rainane. El este adeverit, nu printr'o mentiune de chervanagii Intr'un colt de cronica generala bizantina, ci prin capitole intregi, de o perfectk autenticitate, Intr'ima din as-a de rarile povestiri locale pe care ni le-a transmis Bizantul 4. Vedem la Larisa pe puternicul Niculita, NocouXecVq, probabil $i el din Delvino (Ae.),:ptvol; 5), ca Si nepotul sau omonim (aooeniul e tot asa de indiferenl, deci, ca la Tatos , prieten al Impa-

ratului, capetenie eu oameni si cu popor al lui, cu "etate 5i cu tarn ". E un om care s'a ostenit molt pentru Romania", ajungand duce al Heladei, cu drept de mostenire (eaciSoxov), si

domestic al exkubitilor Helladei". Imparatul Vasile, dancl aceasta cinste oaspetelui sau, lui Petru, fiul fratelui regelui Franciei" sau al Germaniei", face din vechiul servitor al p. 32. 2 Luptele lui Vasile al II-lea cu Bulgarii, in Bulletin de correspondance hellinique, V XII 1912), p. 569. 3 Arch.-ep. Mitt., XVII, p. 55. 4 Pentru Kekaumenos §i Onciul, Teoria lui Rosier, I c., p. 272. 5 P. 68. Cf. Ana Comnena, ed. Bonn, I, p. 245 (gradinile tot Delfinh"). Cred cii e un name de loealitake, 1

Bunten

i

stabil matedunewn

9

dinastiei un $ef al Vlahilor Helladei" (ixopeEtai aoc rip cipxip xi% BXcixon `EXAciaoc)

Alaturi, la Tricala, Vlahi", cu cate un celnic ca Berivoiu (Bspi6ong 6 BAcixo0. Ca e vorba, la toti, de Romani, o dove-

de$te obiectia pe care o ridica un nou Nicolita tend i

se

propune a sustinea o rascoala: e acum luna lui Iunie si cum vom \Tara dacA se face tulburare?". Si Intreaba pe Vlahi deosebi:

runde sant turmele voastre si femeile voastre acum? Ei au spus: in muntii Bulgariei, caci asa au obiceiu ca turmele $i

familiile for sant din luna lui April Okla In luna lui

Septembre in munti inalti $i locuri foarte reci. Si care", a spus el, nu-i vor rapi cei oe sant acolo. adeca toti cati sant de partea Imparatului?". Dc altfel el a fost silit a sta alaturi cu un Slavota Karmalakis, cu un Grigore Babaca (Bau&met)

Si

cu altii,

intro miscare protivnica gandurilor sale

de la Inceput 2.

Se vede ruda lui Nicolita, Kekaumenos, asa de puternic, 'neat impiedeca pe Samuil de a lua Larisa 3. L-am asamama cu Sf. Severin, care, cu daruri $i cu ameninari, oprise pe Rkigi de a se inradkina in cetatea sa din Noric. Ca $i cetatenii de pe Dunare pe vremea lui Mauriciu, el face sa. se proelame", sa se salute", Eacpn4scv, ca Imparat Vlahul Inrudit cu el, dar nu uita sa scrie Imparatului Vasile ca sä arate ca a fost silit la aceasta de amenintarile rebelului", apostatului". Supt sculul lui se samana 5i se seoera, se pastreaza In pace oameni cari formeaza poporul" lui 4. 0 situatic care tine palm ani parka ce readuce pe cei din Larisa ca rebi" (80Xot) ai Impgratului. Cand

altul e pus strateg" $i Kekaumenos trebuie sa skea la Constantinopol, Sating' ingaduie, thni. de alti trei ani, saman.atul,. dar face a se culege pentru dansul. Locuilorii din Larisa sant

adusi a manca astfel carne de cane, de magar $i de am chiar, ca sa, se predea, $i, luandu.-i in stapanire, Tarul rascoalei spline Larisiotilor cä e recunoscator lui Vasile, care NovOramdc neck etaaaia, ibid., p 96. 2 Eroarnytmov, p.

3 P.

66 $i urm.

65.

4 Tara now5v, rt)v T8 yip etempCev airru.emeect; p 65

ev

doeict =dewy, iOietCe mai Toy idlov Aaov nt-

Colaborarile

10

a chemat la, dansul pe ruda" (csoptiespog) for 1. Dar pe ai lui

sau poate, caci e o redare aproximativa In greceste a munelui adevarat: Niculce fi &Ida numai din loc fara a se atinge, din simpatie vlahia, de avutul si de persoana lor. Slavota Karmalakis va fi arestat ca exemplu Impreuna cu cutare fruntas al Grecilor din Larisa 2. Niculita

In Skylitzes, reprodus de Zonaras (siNcxoXi4t7.4; In traducerea slava: Nicolita) acest sef e 1,ntatisat ca numit asa din causa vras-

tei tinere: capatand de la Samuil paza localitatii Serbia, e pens

si dus la Bizant care-1 face 5i patriciu, dar treoe iar la Sal mui13. Noua inchisoare si noua fuga, pentru ca el O. Inoerc,e, o resistenla in muntii can ar fi Grammos 4, uncle vom fntalni In vremile moderne pe zdravenii Romani gramosteni, ca sa ajunga, apoi, inchis un limp la Tesalonic si, dupa Kekaume-

nos, sef in marina imperiall. 1 Pp. 65-6. Pentru lamurirea legaturikw dintre cei doi cu acelasi flume, iatA pasagiile care-i privesc: p. 65, r. 10 : of yank -cog NosovArEC:i.

p. 66, r. 7: Pena sot; NtxattlerCd. p. 66, r. 19: 6 NtaeovkrCcig 6 Aaetuaiog (supt Duca) p. 68, r. 17: 6 necoroana0detog ArtatooltrCag 6 daptvag.

p. 96, r. 5: 6 ndnnoc Toy 6 NocovItTag (spune nepotul lui Kekaumenos). Cf. studiul nostru despre autonomii, In Rea. hist. du S.-E. europeen, Ianuar-Mart 1937. 2 Pp. 71-2. Pentru Kekaumenos, Simeon Mangiuca, in Romanische Revue, V, p. 178 $i urm. Acelasi despre originea cuvantului Valah", ibid., p. 214 Si urm. Cf. Georgina Buckler, In Byz. Zeitachr., 1936. Cf. si Schlumberger, Eponee byzantine, I, p. 632 si urm. 3 '0 ag ra Zt 6 a qrvAdrccov Ntx6Aaog, /iv 1Vtxoltriv enoxoetCdpevot ata Ta Bear) sns tPudag exaovv, ivOthscog dvreixs xat Tie ktrevron7YA6v7 P ai}r?? VernOdscog enepees noltoextay. paortpcog 66 rag 6aaaicag xenaapivov ati-cf), late s6 tpeoeetov, ;ad mirk d NosokrCeig, xat, ftesoixtaag exdOev 'cogs BovAydeovg..., incivetat :vac rrjv 6aatAloa, Irtay6pevog pet? eavrcrii xat -thy NusokrCciv, 6v xat naretxtchnst ertmaev ; Cedren-Skylitzes, II, p. 452. Ta Ono; Zeta noAtoexta idiot nal 6 TO a?yraw Taws*, 4.4.7ttarevpivog NtxUaog, 8v IV ixolitztav wS pax& v v 4,11xlav cirv6paov, 6g, 'carat naretxtog riptleelg, dne6ea adkv xat neag rav iauovt)). dneAtp.vOev; Zonaras, p. 118. Semnalat si de Zlatarschi, 1.

c.,

12,

p.

719, nota 1. Am citat si in Gesch. der Rumdnfert, 1,

nume ca Zaritis, Nestoritzis. Asupra for se opreste

p. 778, nota 2 (ar vrea

8S

$i

Zlatarschi, ibid.,

Lazaritzis).

4 Dupa d. G. Min.nu, Vlahia Marie (980-1259), Bucurestt 1913, p. 33 $i urm. Un Berivoiu in Chios, dupa Cedren-Skylitzes (II, p. 484), ibid ,

p. 86, rota 1

Fig. 1. Moneda a ImpAratului bizantin Constantin Monomahul.

Fig. 2,

Monedi de argint a Imparatului bizantin Roman al IV-lea.

Romanii sz Statul macedonean

11

Borila Lungul (Bopace A6ixog) e pomenita ca localitate in Macedonia de Ana Comnena In acelasi time 1. In oastea lui Delianos se afla acel Litovoiu. (Auto667)02 din Diavol, pe care

Tarul" Ii pune comandant la Demetrias, oral bogat, dar el pierde cetatea, pe care o stie lua ducele de Tesalonica S. Rolla pe care-1 are Vidinul in luptele lui Vasile al II-ea cu Bulgarii, face sa se creada ca aici era o forma(iune localct supusa numai in anume conditii Tarului din ata.st de departata Ohrida, care cu greu ar fi putut sa-si trimeata aici un dregator. Si accasla alcaluire, care arata deosebita vitalitate a re-

giunii, a trebuit sa alba, neaparat, o autoritate, mai mult deal un. amestec, in regiunea de dincoace de Thmare. Cand Imparatul Invingator organiseaza Bulgaria, un singur arhiepiscop fiind asezat Tanga acel supraveghetor" (zspovoircric) caruia i. se Incredinteaza toata mostenirea lui Samuil, serial Bisericii din Vidin are un rost cu total deogebit, aratAndur-se ca datoreste aceasta situatie rolului pe care 1-a avut In sup* nerea terii.4.

Inceputurile de organisare superioard a par(ilor oltene sdnt de sigur in legdturd cu aceastd situatie. 1

II, pp. 179-80.

2 Pentru nume, Zlatarschi, o. c., II, 48, nota 2. Cf. si ibid., p. 77, nota 1. 8 Cecaumenos, p. 28. Pentru un atac al lui Alusian la Tesalonica; ibid., p. 22. Pentru nume, Zlatarschi, I. c., p. 60, nota 1. E curios ca nici unul, nici altul nu repeta vechile mime biblice obignuite si nu li se cunoaste un nume crestin. De altfel nu-i gasim decal in forma bizantina care a putut evita titlul dinastic. Mai tarziu se intampina, cumnatul Imparatului Roman Digenes, Samuil Aluisian"('inovroavoc); Cedren- Skylitzes, p. 68. El i§i spin* pe pecete Alusian ('AAovoidvoc); Zlatarschi, in Izvestia ale Institutului de archeologie din Sofia, I (1922). Cf. acelasi, Istoria, II, p. 128 si urm. (unde urmarestre pe toll descendentii dinastiei macedonene). V. nume romanesti si la Bisericile Albe, la Calgrlii (Calarii), in Ana Comnena, V, 5; VIII, 6; ed. Bonn, pp. 243, 405. Cf. Diehl, La civilisation balkanique a repoque

byzantine, in Revue internationale des etudes balkaniques, an. II, I-II (3-4) 1936), p. 376 si urm. V. si articolul mien, ibid., p. 398 si urm. Cf. Scabalanovici, Statzzl bizantin si Biserica in secolul at XI -lea, Petersburg 1884, si Mutafciev, in Byz. Zeitschr., XXV, p. 211. 4 Pentru episcopal de Vidin st partea lui la supunerea Bulgarlei, 5chlumberger, n c., 11, p 430

CAPITOLUL II.

Romanii oi Coroana Ungariei

Statul maghiar n'a fost Intemeiat de altfel, ca oricare ca o formatiune nationald. Asociatia de prada a prima o misiune de cruciatl. in regalitatea apostolickl. Ea a durat in vechiul sens atata cat $i Arpadienii. Cu Angevinii va aparea ideia francesd a cruciatei pentru. ca pe urma rolul regatului sd se integreze in problema Imperiului, apoi In cea boema si austriaca. altul

De altfel, indreptarea &easel a Ungurilor oprili in raidurile for spre Apus a trebuit 0 fie spre Bizant grin solia lui Gylas i Bolosudes 2. De acolo li se dä episcopul grec Ierotei, despre care s'a vorbil .i in volumul precedent. 0 influentd, in sens rasdritean, a captivilor la Unguri asupra

crestinarii for nu e de tagilduit. 0 scrisoare care se face autentica, din momentul chiar al convertirii, ii presinta ca veniti din once parte a lumii"3. Izvorul vorbeste 5i de pri mejdia ca acesti neofiti" sa nu cadd pradK ereticilor", deci ortodocsilor 4.

1 Incercfrile recente de a se tagAdui aceasta, aiurea §i la noi, nit cunosc destul mediul de istorie universalA. 2 Cedren-Skylitzes, II, p. 328. 3 Pilgrinus laureacensis, In Endlicher, Atonumenta, p. 131. 4 Ibid., p. 133: varie ac perverse hereticorum secte timende sent" Pentru ortodoxia la Unguri, Pie, o. c., p. 206 si urm., care adunA urmAtoarele stiri Diploma pentru mAnastirea din Veszprem, in Fejer, o, c., 12, p. 312 si urm ; Chartuitius, Vita S. Stephani, in Schwandtner, H, p. 16; Bilelowski, Chron. Hung., p 510 V., pentru Visegrad, Fejer, o. c., III, pp 310-1 1221) $i ibid., II, pp. 429-30 (1204); IX2, p. 224 1341); mAnastinea Sr Dun-tilt-1i Alaltovita La Mil Bele Knese ibid.,

Bomann si (:ornana Ungnriei

13

?rintr'o sfortare izbutita Insa Papa a dal o coroana capeteniei voevodale a Ungurilor, care a capatat la botez numele protomartirului Stefan. Dar pecetea regelui Geza are mca Lot Dux Magnus 1. Alaturi Insa cu catolicismul initial, tot

mai covarsitoare, trecand de la patronagiu la tendintile de absorbire, se face influenta Bizantului. 0 alts formatie, romaneasca, a voevodatului ardelean, se va atinge cu patrunderea regalitatii apostolice" a Ungurilor. Dar Stefan catolicul se intituleaza, supt influenta bizantina, numai zpciX ncicalc W77psfac2. Nici Stefan, nici urmasii lui nu

adauga, pans la succesiunea dinastica in Croatia, de o mai veche organisatie slava regala, mentiunea vre unui alt teritoriu. Ceva mai tarziu, 'pe Sfanta Coroana, definita sus latineste, de-asupra numelui lui Geza, intitulat xpriX715 Toupxfa,c, craiu"si nici macar cu atat mai putin 6aciask coroana lui e fara

,

pandantive, mana nu tine labarul, ci numai crucea dubla Mihail Dukas, si el ncatbc, e Insemnat, si mai mare. Adausul lui Constantin, fiul lui, arata cum se intelegea: dinastic, slatornic, politic, nu ca un act de munamita sau de simplu omaUngarie" pentru regii ei, giu, situatia acestei Turcii" Panonie" pentru latinisatori 3. Numele regelui e redat rm. 64eig, un Iovita, ca In vitae slavo-roman ale Macedoniei, 4i nccraq inseamna, fireste, ortodoxia. Coroana data de Imparatul bizantin, Constantin Monomahul, azi la Museul din Budanesla, e Cu aceiasi sfinti si sfinte bizantini 4. II, p. 460, c. 1205) e vorba de tare fiilor cneazului si de biserica supusa Constantmopolului. Pentru manastirea Sf. Stefan in Panonia, Fejer, o. c., 12, p. 312 si urm., an. 1025. Se intalnesc in documentul,

tradus din greceste, pentru calugaritile din Vesiprem tot name de localitati de straveche origine slava S'a inlaturat ideia ca an sef religios grec, de la care s'a pastrat o Loma artistica, ar fi stapanlit. peste Unguri. De altfel se dovedeste ca titlul de clextOthrig era obisnuit pentru episcopi in secolul al XVIII-lea; Bull. corr. hell., XX, p. 501. 1

Marczali, o. c., p. 90.

2 Wenzel, Arpddkor aj okninyldr, I, p. 377, l'imon, o. c., p. 238. 3 Budinger, Bin Buch ungarischer Geschichle 1058-1100), Lipsca 1866 (cea mai solids lucrare asupra epocei), p. 56 si urm. Pentru data de 1075 a Incoronarii, dupa cronica din Pojon, ibid., p. 59, nota 2. Ceisiitoria cu fata lui Synadenos, dupa Cednen-Skylitzes, ibid., pp. 60-1. Cf. Marczali, o. c., p 105 si nota 1. 4 $i io Marczali, o. c, p. 78 Cea de la Mihail Diica, ibid., p

Colaborarile

14

Nu deci pentru a onora pe regii unguri, cari sant., mai de inult, de dependinta imperials, ci pentru a consacra alipirea la Bizant s'au trimes Inca inainte de aceasta epoca a Comnenilor coroanele care s'au pastrat, $i o coroana bizantina., cu sfinti bizanlini $i inscriptii grecesti, nu se putea darui unui stapanitor catolic, considerat ca atare. Deiruirea coroanelor auea un mare sens politic, si trebuie ss apropiem sensul de

la Unguri cu acela de la Armeni, cand Bizantul $i Roma oferiau coroane primului rege, Leon1. De altfel caracterul acestei regalitkti era Inca ap. de nesigur,

Incat chiar Sfantul Ladislau, adresandu-se catre vestitii car lugari carturari de la Monte Cassino, de aici $i educatia literara" a fiului, Coloman, se presinta pe de o parte ca $ef al triburilor (Ungarorum), nu al terii, $i, pe de alta, deosebit, ca rege din gratia lui Mesia Dumnezeu" (item Messie Dei gracia rex) 2. Alaturi sta'u, In Viata Sfantului Stefan de Hartvicus3, sfintii

ocrotitori, Gheorghe bizantinul $i apuseanul Martin, $i abatele Ascricus se chiamtk $i Anastasiu. La Constantinopol ca $i la Roma $i Ierusialim erau manastiri ale primului rege 4.

Catapeteasma bisericii din Pecs, cu cele cinci biserici" (Fiinfkirchen), are, supt o frisa de imprumut, bizara., caracterul bisericilor bizantine 5.

Cum, In Viata Sf. Gerhard, Ahtum, care aratk un stapanitor local, cu nume turanic, mai curand maghiar, ()pre* sarea regal pe Mura$, se confunda astfel situatia din Banat pe vremea and era wok Inca. o viatk religioass influentata de Greci, cad e vorba de o manastire cu calugari ortodocsi $i aceia din vremea and pe Mura..$ veniau vase cu 103 $i, In colori, ca plans, la Incepu.t. Alte relicvii bizantine, ibid., p. 229. V. $i Moravcsik. A magyar szent korana Orog feliratai, in Mem. Ac. Maghiare, XXV2, 1935.

1 V. Iorga, Histoire de la Petite Armenie, 2 Lud. Karl, In Rev. Arch., XXI (1925), p. 309, nota 2. V. $i Pie., o. c., p. 206 $i urm. 3 In Endlicher, o. c., p. 172. Si manAstirea Sfantului Martin, ibid., p. 175.

4 Ibid., p. 177. Plentru visiunea Sfantului Emjric suindu-se la cer, die cltre Sf. Eusebiu de Cesareia, v. legenda regelui Emerie, ibid., p. 198.

I Marczali, o. c., p. 9. V. $i ibid., p.

43.

Romatii §i Coroana LIngariel

15

Sarea ardeleank pentru rege. Si numele cetatii Morisena" pare a fi inventat, iar lamurirea Cianadului printr'un Csanadinus, care 1-ar fi Infiintat, face parte din acelasi sistem ca al Anonimulu4 cronicarul de la Inceputul veacului al XIII-lea, despre care se va vorbi pe larg, pentru a crea o

Intreaga istorie a trecutului ardelean dupa numele de localitkti. E vremea, and Hartwig, care ar fi scris supt regele Goloman1, pomeneste pe cei saizeci de Bessi cari vin din partile Bulgariei" la regele ungur cu mult our gi argint In cars Impodobite.

Peste un seool Inga Papa se va plange la 1204 ca In Ungaria e numai o mknastire latink, dar multa Graecorum 2, Bury a observat ca regii barbari, timp de mai multe secole, n'au Intrebuintat titluri teritoriale", mergand pkna la Henric

al IV-lea pentru Franta.3. Nu sefii unei horde de pradA si de exploatare puteau face altfel. Caracterul nesigur, impus de straini, al regalitaitii unguresti din secolul al XI-lea se vede si din inscriptia de pe monedele regilor Petru si Samuil, intitulaii rex Pannonia[e]"4, continua si supt Andrei, Bela I-iu, Solomon5. Ea Inceteaza numai cu Slantul Ladislaus.

Pecetea lui Coloman are pentru prima data rex Ungaria 7. Odinioara acesti regi erau, deci, In nomenclatura latind deosebitd de cealaltd, greacd, si deosebita si de conceptia tradi1 V.

51

Katona, Historia critica, I, p. 277.

2 Fe**, o. c., II, p. 447. V. $i Pis, o. c., p. 208, nota 8, deipre postul gnec supt Sf. Ladislau. 3 The barbarian kings dit not for several centuries employ terri-

torial titles; the title King of France, for instance was first used by Henry IV; Later Roman Empire, II. 4 Marczali, o. c., pp. 8, 20. Titlul si la Bela ducele" de supt Comneni; ibid., p. 60. 5 Ibid., pp. 109, 110, 114. V. $i mantia de, incoronare cu caracter arhaic bizantin, in Schlumberger, o. c., III, p. 701, baptisteriul rotund de la Alba-Iulia, Petranu, In Actes du IV-e cangires d'etudes historique (din Varsovia), II, p. 199, relicvariul bizantin de la Gran (secolul al X1-lea), Schlumberger, o. c., I, p. 81. 6 Ibid., p. 147. Pentru Colonnn v. ibid., p. 218. Pentru ULM de ,,regni pannonis optimates", ibid., p. 143. $i pentru istoricii cru-

ciatelor Ungaria e tot o Panonie"; ibid., p. 199 si nota ibid., p. 202. 7 Ibid., p. 221.

1.

Cf. qi

( olalxarilt

It)

lionalg tura fares terrain, domni ai Panoniei; dupes cc re galitatea nu va ramanea numai panoniana, litlul Panoniei mai reapare doar pe dinarii mici ai Sfantului Ladislau I. 'Mid Insu.si de rex totius Hungariae" ( Oonpfac), poite fi influen(at de Bizant 2. Secuimea, cu ai sal Moise, etc., pastreaza aceasla dating, orientala, bizantina, care trece si la Romani, continandu-se si pang astazi Moise Nicoarg, Samuil Clain, Aron Densusianu, Avram Iancu, David Ursu Crestinismul acesta cu doua fronturi, la o regalitaLe care nu face decat sa presideze via(a de triburi, sufere, de altfel, si influente balcanice. Si aici sant nume duble. La cel pagan, .

national', se adauge un altul cgulal in Biblie. Astral pentru Aba, /care e si Samuil, pe vremea chiar and asa se numeste Impgratul din Balcani. Si orbirea de dire adversarul lui, Andrei, a regelui Petru, face parte din rosturile bizantine. E, oricum, curioasA iubirea aceasta a regilor unguri din secolul al XII-lea pentru numele biblice. Daces, un timp, cu Stefan si Petru, se pgstrase linia Bisericii romane, dupes rascoala pagana a lui Aba si prigonirea crestinilor, Andrei, care poarta un nume de apostol, iii boteazg fiii, in afara de traditia romans, cu nume biblice: Samson3 si Solomon. Dupg aceia insa, cu Bela si Geyza, cu Coloman, Calimanul romanese, si Almos, Alimos" al nostru, numele 'Agana traditionale revin. Cele slave apar cu Ladislau-Vladislay. Asezati odata teritorial si religios, prin lungi si grele sfortari,

Ungurii cauta acum in alto parti ducatele vecine, care se bland si ele la situatia de regal: al Boemiei, al Poloniei ti atrag, si incepe in aceste parti o epoca de confusie In care un

singer lucru uneste, de la o dinastie la alta, de la o tarn la alta lard: catolicismul cu misiunea de cruciata.

In acest veac al XI-lea, regale Bela e Mut de Boleslav Viteazul, Chrabry), care-si intinde autoritatea si asupra Boemiei, de o parte a Rusiei chievite, de alta, si iea o ooroana regales pe care nu i-a dat-o Grigore al al II-lea Polonul

Marezali, o. c., pp. 140, 684. 2 PM, Kampf, p. 34, nota 38. 8 Chronicon Posoniense, la Endlicher, o. c., p 54. 1

Rom Anil si

Coroana Ungariei

11

VII-lea. Dar cearla lui cu episcopul de Cracovia, StaniSlav, pe care-1 ucide, it face sa fuga, excomunicat, In Ungaria si sä moarg. la Wilach, in mIngstire. Impus de Cehi, Viadislav cu porecla germana de Herman va avea o coroanA, de la Imparat, la 1086, dar va fi silit sa abdice, si Stale le se impart intre fii. Un nou Boles lav, biruitorul in patruzeci si sapte de lupte, va ravni si Danemarca si va ataca Haliciul, de si fgra mimes. Dar o noun impartire va distruge si aceastg unitatel. Incercarea de slavisare din gall a Ungariei a cazut astfel.

In fata acestci impasibilitati, d3 a reuni teri asa de deosebite, cu tot caracterul catolic comun, Ungaria rginane intreagg, chiar dna in veacul al XII-lea regenerarea bizantina o prinde in mreje. Dar o intindere a ei, cu atat mai malt una spre Rcisarit, e deooamdatcl exclusd 2. Ea ramane pe local unde

s'a intarit prin absorbirea inaintasilor si invgtgtorilor ei: in aoea Panonie, uncle, chiar dacl. se admit etimologiile d-lui Drgganu, e vorba de alt element romanic decal. al nostru. Dacg. regale Solomon (1063-74) apare alacand Bulgaria si hotarele Grecici" cu lotrii Cumanilor", can se sperie de oasbea

cu platose. a Imparatulte, Wind cetalea Bulgarilor", care e reluat6 cu mestesug de aoeiasi Bulgari si Greci"4 si se continua lupta cu Bizantul, Ungurii trecand pe la Semlin ca sd aiungg. si pang. la cheia Balcanilor, la Nis, iar cu acest 1 V. §i onesta expunere mai veche a lui Haureau, tradusa la 1847 in italiang. la Capolago (Storia della Polonia dai primi tempi insiao all' anno 1846). 2 Contra d-lui Draganu, Istvdn Kniersa, Pseudorumanen in Panno-

nien and in don Nordkarpathen, in Archiuum Europae centro-

orientalis, I, p. 97 §i urm. D. Treml-Thmas vorbie,ste de Olahii pastori din Ungaria-de- sus "; ibid., p. 45.

8 Cum latrunculis Cumanorum invasit Bulgariam et confinia Grecie"; Chronicum pictum, p. 195. 4 Civitas Bulgarorwn a rage Salomone capitur rursumque ab iisdem Bulgaris et GreciS dolo recipitur; Chronican Posoniense, la Endlicher, o. c., p. 56. DupA Budinger, o. c., p. 27 §i urm., ar fi vorba de Pentru OvaBelgrad. Lupte cu Bizantinii, ibid., p. 32 §i urm. lirea de Pecenegi sau Cumani, pomenita de cronicarul Throcz, pentru Domnia regelui Ladislau, spiv sfArOtul secolului al XI-lea, $i Biidinger, o. c.,

pp. 71-80 (pe la Bihor). Dar cronica venetianA a lui

Dandolo trimete la atacul din 1071.

18

Colabdrarife

prilej I (xcet

se prada si ceLktile de la Dunkre pang. la Vidin

at Impicrrpictt icaug at tpixpt BuStionc Itcotioc StetiOsvto)

e vorba de un simplu incident In ajunul celor douk incoronkri bizantine ale regelui Geiza zis si Magnus. Oradea-Mare castiga importanta numai din legalura, tarzie, cu Sf. Ladislas, si acolo se ingroapa, la 1131, Stefan al II-lea, eruclitul rege Coloman invaVand In acest oral. E vremea cand se Intemeiaza episcopatul catolic de Oradea. El raspunde poate celui din acea Morisena care nu poate fi detht o Murksana, prefAcutk apoi in Cianad (cf .Aradul ung,uresc, ambele avand aoeiasi finals ca si Varad Insusi), episcopie de bunk sama Intkiu ortodoxa, se citeaza 2 Inca de pe la 1050 manastirea greceasca" de cklugkrite din Tarnova, ridi-

cata de regina rusk a Ungariei. Stapanirea bisericeasek a aoestor regiuni s'ar fi oprit acolo, clack n'ar fi lost dincolo de munti gadul alb", Balgradul, si, dupa sistemul carolingian,

burgul Isi cere episcopal. Episoopia din Biharia, in cetatea patrunghiulara", poate cu origine romans, care ar fi iesit din biruinta regelui Stefan asupra unui senior local, Proclui", dupa canonical KaracsOnyi, e cu total suspects 3. De altlel, de partea cealalta, a Romanilor, cari nu puteau veni doar printr'o minunatk coborire In mask, nu se pot admite preoti nesfintiti de acei corepiscopi ai ckror urmasi sant protopopii" de mai tarziu, numili asa dupa ce s'a Intronat o ierarhie canonith, terminal, grecesc, nefind popular (teranul zice: vllidici). Singura existenta acestor protopopii de origine populara trimete la existenta Inoi de la Inceput a populatiei crestine pentru care li-a servit modestul Scaun, care n'a putut fi decat In schiturile de imemoriall origine care s'au dkramat supt Habsburgi.

1 Dupa Nichifor Brieniu, p. 2 Bunea, lerarhia, p. 92. 8 V. Cri§ana, Album, p. 16.

100

CAPITOLUL Hi

Prime legaturi de cultura si limbo cu Ungurii' Deci, cu Mate incerceb *He de a giisi Romdni, nu Romanici In Panonia, Ungurii §i strdmofii noftri nu s'au fntdlnit fnainte de fnceputul secolului al X1I-lea. Ungurii numesc pe Romani: Olah, in deosebire dc Olasz, can sant Italienii. Documentele cele mai vechi, ca si Anonimul, intrebuinteaza insa forma Blacci, dupa modelul bizantinului BXcixoc, luat de mull, tinan-

du-se sama de prefacerea fonetick ulterioara, a 1ui bin v. Acest Imprumut, care nu poate fi prin cruciatii latini, cari ei Insii s'au informat in acelasi fel, arata el intdia cunop tin(ci a Romdnilor au avut-o Ungurii, nu in Ardeal, pe care-1 vor cerceta asa de tkrziu, ci in Peninsula Balcanicd, In cursul primelor navdliri fi al leg lturilor cu Imperiul.

Din partea noastra, ca si numele de Lesi pentru Poloni, acela de Unguri pentru Maghiari pare sg. arate o mare vechime. Dar Ungurii par a fi fost eu.noscuti noun ingiu prin Slavi, deci land contact direct cu ei. 1 In general, observataile presintate in deosebite ocasii de bine informatul Hfinfalvy. Bibliografia lui de Friedrich Riedl, In Oest.-ung. Revue, 1891 (XII); A. roman nyelval es neprol, 1867; Ethnographie von Ungarn, 1877; Die Ungarn oder Magganen (Viena-Teschen, 1881); Neuere Erscheinungen der rumanischen Geschichtsschreibung, VienaTeschen, 1886; Der Unsprung der Romanen, Viena, 1888; Ein grosses

Werk ilber die alteste Geschichte der Romanen ist im Manuskript zuruckgeblieben ", Riedl, I. c., p. 329. $i despre originea Secuilor si Romanilor (ungureste, 1880-1). Riedl II priveste ca pe fundatorul etnografiei si

ca un mare cercetator de limbo al Ungurilor"; p.

323. y. §i Hfinfalvy, in Ausland, 1880, p. 1040; Pauler, In Ungarische Revue, 1883.

20

tolaborArile

De allfel, In momentul ukvglirii unguresti, elementele roma= nice erau. din Panonia, si ele, ca si odinioark Ladinii, au fost proiectate In Vest. Ggsim astfel Valahi" In Sirmiu 1, nu numai In Moravia. Oricum, Intalnirea ulterioark, pe ambele laturi ale Tisei, cu o populatie care a trebuit sk fie aceiasi ca la Dunare, la Nistru,

cu elemental romanic, care e acum romknesc, n'a putut lipsi,

de si cea mai mare parte din resultatele atingerii s'au produs in Ardeal dupe adIngirea, in veacul al XII-lea, a acestei provincii. Gael anume cuvinte latine care se intamping. la Unguri au putut veni si din latina medieval' si din romana vorbitk in Panonia 2. Uncle, cum e cola, pastor, mioara, raja, berbece, merita a fi retinute, ca si, afar g. de cele de origine

altele ale noastre: bordeiu, sarica, &mar. Cele mai multe &Int Nate ins de-a dreptul de la Slavi. lating.,

Patrunderea ungureascg. in tinuturile de dincoaco de Tisa 8

a fost zgbovitk de limp lupth. dintne crostini si pAgani,cei d'intkiu hind priviti cu dusmgnie din caush episcopilor de origine strgink, germani, ca Artric, si patronul fu, la Gran (Esztergom) marele propagandist german la Baltica, Sf. Adalbert, on italieni, ca Gerard de pe Murks, la Morisena, cetatea, ukrul,

dupa burgul carolingian, gradul slay, al aril nume n'are nimic maghiar, ci corespunde, In Viatai Sfantului, cum am spus, romAnescului Murksana. Iar leggtuta cu lumea german

parea o amenintare de supunere. Cu greu se ajunsese la al doilea burg-grad, la vanu/ din Oradea (Varad), uncle fu ingro-

pat regele Ladislau, sfinfit ca si Stefan. 0 nom/ ,,varmeghie", un nou 7'inut, al Crisului, se alc..Jui astfel pe langa al Mur4sului, al Timisului (un Temesoar tre1 Pid, Kampif, p. 230, nota 82. 2 V. la Xenolpol, Teoria lui Rosier, p. 249 si urm,. 3 b. DrAganu, In opera de mai mulile on citatA mai lnainte si des atacatA, Romdnii In sec. IX -XIV pie basa toponimiei si a onomasticei, semnareazA multe nume de Olahi" In Panonia. Cf. si E. Moor, Die slavischen Ortsnamen in der Theissebene, In Zeitschr. fur Ortsnamenforschung, VI (1930).Langl Pesta, la 1483, Iohannes wolahus seu pastor"; Treml-Tamas, Archivum, I, p. 50, nota. Flasdeu cAta In Strut .i Substrat numb. romanesli si in Mlravia, la 1032.

Prime legaturi de culturA

§i

limba cu Ungurii

21

butind sa apara mai tarziu). La o Ce late-Alba ardeleanA dincolo

de pasurile Muntilor Apusenl, la o noua Fehcrvar, pe lang4

°ea de Scaun" (Stekesfeh4var) i cea greceascia" de la Belgrad, se ajunse numai la Inceputul veacului al XII-lea., tend problema relig,ipasa, era mantuita in folosul crestinismului. Vain! lui Ladislau avea acum ca bulevard pe Murasulde-mijloc vfirul unui Gyula, care nu e, de sigur, cel ce si-a trimes solii la Constantinopol, aceia represintand directia greoeasca", bizantiva.

Cand cruciatii apkituria, inainte de anul 1100, suet regele Coloman (Kalmany), cel cu multa stiinta de condeiu, Ungaria nu-si gasise Inca orientarea spre Rasaritul de pustiuri si primejdii, In buza temutilor Pecenegi. Ceia ce ocupa regalitalea era cautarea, prin Dalmatia, cu bogate cetati autonome, legatura cu Apusul catolic. Si dupe aceia, Ungaria fiind In pericol de a fi absorbita de Bizant, supt razboinieii Comneni, de spirit. cavaleresc latin, caH, dupe casatoria lui Ioan Comnenul cu o princesa maghiara, mama lui Manuil (si Isaac Anghelul se va ins-ura la Unguri) lucrau cu prinii unguri casatorili la dansii, bizantinisati, devenind din Bela Alexie, Ardealul n'avea decat o prea mica imporlanta pentru regal.

Ce probleme se deschideau pentru dansul o arata si faptul ca un arhiepiscop maghiar si patru sae cinci episcopi s'au unit public cu ortodoxia si bucuros au incoronat pe cei uumiti de Manuil In ciuda anatemelor fratilor for catolici"1. Hfinfalvy intreba In tadar de cenu sant elemente romanesli

In ungureste 2, La cei din Ardeal In graiul popular se yor fi gasind, dar la venirea, tarzie, a elementului maghiar in Ardeal, maghiarimea isi avea limba cultivate deplin prin imprumuturile f Acute de la Slavi. Faptul ca si Biblia maghiara tradusa la Trotus, in 1466, n'are cuvinte romane.5ti3, arata aoelasi lucru: saturarea limbii unguresti cu notiunile culturale de care poporul avea nevoie. Si, tend au aparut, In ce conditii se va arata mai departe, noii coloni germanici ai Ardealului, Sasii, cari nu se mai poate 1 Emil Reich, In Enciclopedia Brilanicli, XIII, p. 903. 2 Die Rumdnen and ihre Anspriiche, p. 295. 4 Ibid., p. 234.

22

ColaborArile

zice cg n'au ggsit aici Romani, lmprumuturile au fost putine, si unele tgrzii. SA se mai adauge el. Ungurii n'au vent nici

ca pgstori, nici ca plugari, ci ca dreggtori ai regelui $i ca °stag. Dar cuvintele nu se Imprumutg. decal in acelea$i conditii de viatg..

Totusi, Romani fuseserg ggsiti $i in Banat $i pe Crisuri; In ambele tinuturi se pgstreaza vechi nume geografice care nu au caracter unguresc. Ei erau pretuiti ca ostasi ai burgravului, porkolab, de uncle parailabul nostru, si ai episcupului. Imi pare, acum, neadmisibilg auLenticitatea documentului din

1075, care ar da Benedictinilor de MILO Gran sare de la Ar ajunge, pentru a proba fabricatia, pasagii ca

Turda 1.

Magnus, qui et Geiza, supremus Ungrorum dux, postea veH gratia Dei rex consacralus" $i thlinitia raului Aranyos, Ariesul: Aranyos, latina aulem Aureus". Dar deocamdata e vorba mai mull de o mein& ate int re douci teritorii osebite 2.

Cand regalitatea ungara a Post liberg s5. -$i caute un now camp de activitate pentru rostul ei misionar, care nu se putea 1 Fejer, o. c., I, pp. 428-39. Il citeaza. Himfalvy, o. c., p. 31. Totusi In acest act, evident plAnnuit, scant elemente luate din mediul

contemporan, cu serbii, juzii", udvornicii", cu fluvius qui nuncupatur Crys", cu muntele Sorul", piscina qule vocatur Rotunda", cu Cernigradul" de la Tisa. V. si Iorga, Istoria Romdn!lor din Ardeal si Ungaria, I, Bucuresti 1915, pp. 27-9. 2 Nu IncercAm doar grin ace tsta a IntAri temeiul stapanirii romane§ti dincolo de Carpati. Ea s'a impus in puterea principiului national, de drept, dominantA la Unguri. De v. si Hunfalvy, Die Landesnamen Siebenbiirgens, in Korrespondenzblatt des Vereins f. sieb. Landesk., X (1887 , p. 37 $i urm., si Himfalvy desprie ObledenartA,

( Ungarn und Rumdnen qi Les forces productives de la Ronmanie par M. Lesage, Bul. soc. geogr, rom., 1876), in Lit. Berichte aus Ungarn, 1877, p. 224 si urm. De, partea noastrA, Onciul, Zur letc.

rumanischen Streitfrage, in Mitt. des Ost. Inst., Erganzungtsband, 112. Pentru imposibilitatea unle1 pAtrunderi unguresti pAna tarziu In Ar-

deal, pentru nesiguranta" chiar dupA o pAtrundere, panA la juma tatea secolului al XII-llea", Friedrich Muller, Kanig Stephan. I von Ungarn und das siebenborgische Biotham, eine Revision (ler Quelien,

in Archly f. siebenb. Landiesk., Nene Forge, 11, p. 313 §-i urm.; qi In Iorga, o. a., pl. 32, nota 1.

Prime legaturi de cultura

§t

limba cu Ungurii

23

exercita in Peninsula Balcanica, acum puternic plzit6 de Cornceia ce e netalgaduit neni, ea a gasit fn tale un voeuodat,

nu al Ardealului pe care, In legaturit cu padurea sa de

vanatoare (erdo), asemenea cu a regilor normanzi fn Anglia, Isar fi treat tocmai aceds( regalitate, ci al Terii-Rorlianefti de dincolo de Tisa, Bard margentrea, la Sud, care fu impusa tocmai de cucerirea ungureasca.

Aceasta a Post o forma politioa, dar nu incil un Stat. Romanii au Mbovit en aparitia Statelor lor. Ele sant ou

vre-o don cute de an dup6 crearea celui unguresc sau, dac'a e vorba de go stabilire definitive a Ungurilor in crestinism, cu toiate urmXrile lui politice si sociale, diferenta6 tinkn' du-se same de luptele civile, in Ungaria, poate fi, de alminterea, $i numai de un singur veac. Pentru a se explica aoeasta Int6rziere a unui popor numeros, htradAcinat in teritoriul uncle Imprejurarile Ii nArgenisera mai ales, trebuie tinut same a de fisionomia politic' a ElAsiiritului european. In Apus, Germanii, mentinand ideia Iinperiului legitim neoesar, Intemeiaz'a regalitatile lor, care se sprijina pe anume popoare $i vor ajunge a fi nationale. La RAsArit, dureazI Imperiul roman orientalisat. $i stepa trimete all Imperiu, Impramutat dupN. eel chines: al raselor uralo- altaice, de la ltu.ni la Unguri, la Pecenegi, Cumani $i Tatari. Supt acoperirea acestor ape de internationalism mostenit sau iesit din cucerire pamanturile vii nu pot ie$i lr. suprafata. Dar puterea acestor stkpaniri nenationale se istove$1e pe rand. Si din partile apusene yin don" Indemnuri la lucruri noi. Pe de o parte, cucerirea carolingianI d in aceste locuri ducatele care vor fi pentru, Slavi $i pentru Maghiarii lour ternic amestecati cu Slavi voevodate. .

Pe de alts, Papalitatea, dup'a ce admisese cealalta fatl a universalitatii, Imperiul carolingian, binecuvantat de dansa, se coboara la realitati $i, urmArind pentru ea posesiunea exclusiva. a acelei universalitati, distribuie coroane de regi, In Un-

garia, Boemia $i Polonia, Picand crai" pe numele marelui Carol.

Si Romanii priinesc In viata lor patriarhala de sate notiunea

24

Colaborarile

carolingiana a ducattidail Insusindu-si-o pentru ai tor, dar ortodoxia for fi Impiedeca de a accepta si darul regal venit

de la Papa sau chiar de la un Imparat de Apus care in crearea de regi conoureaza cu Stantul Parinte. Li va rAmanea deci singu.ra patina, de a ridica voeviodalul de

la sine la un rang mai inalt. Si pentru aceasta ei se vor ajuta de persislenta ideii iinperiale, care duce la Domn, si de exempla' slApanirilor turaniee abia disparate, care indeamna la aulocratia monarhica. Amandoua elementele sant de urmarit de acum Inainte pen-

tru a Inte lege ce li se datoreste fn actul hotaraor al ridicarii Statului.

In aceasta opera, inceata, dar solids, Romanii prooedeaza ca mostenitori ai celor mai vechi ctitorii pe aceste locuri. Pe locin-ile tuluror vechilor cella se ridica si azi asez5ri omenesti, de orase, de sale. Sancluarele de odinioara se continua prin catedrala romans de in Alba-Iulia, prin cea golica de la Cluj. 0 permanents de loeuinta e evidenta, de si numele a disparat, si tine ar fi pulut-o pazi decal urmasii strgvechilor Inlemeietori? S. se caute oriunde acesl fenomen de transmisiune se observa, si neamul de in inceput se va recunoaste in locuitorii de azi. Meia aoestui voevodat IndreaptI Ins fireste atentia asupra zonditiilor politice in care putea sä existe si sit se desvolte o viata romaneasca si Intre Carpati, Dunare si Nistru. Cand Roma s'a relras din anume tinuturi, conditrile necesare penlru, o creatiune de Slat nationals nu s'au produs pretutindeni. Opositra dintre Moesia si Tracia a ramas si, pe cand cea de-a doua a fos't nedespartrla de noua Capita la romans a Bizantului, oealalta a devenit de la sine un cuib pentru ase-

zarile bulgaresti. Dar marea intindere a Slavoniei vertical; urmand coasta MATH Adriatice, s'a rupt in bucati, cu toata vochea unitate de rasa ilirica si noua unitate de limbs a Sarbilor, Scheilor, din causa basinurilor razlete pe care le lega foarte slab numai find carsurilor de apa. Altfel a fost. la Nordul Dunarii. Dinco lo era ca Iconic Stahl', imitatie bizantina, dar el nu se putea indeplini statornic. Aici, nociunea precisd a Sk4ului disparuse, dar teritoriul l ceren,

Prime legAturi

dle

cultures §i

limbs cu Ungurii

25

lh sigur uln teritoriu deschis si spre slepA si spre pt*tik. Dar aici desertul fixeazA limite mai putennice deck orice rau si once sir de munti. Prin el am fost isolati, In vechea Dacie, si de As!ia si de viata apuseanA de dincolo de Panonia.

Pe cfmd de ambele Orli ale Oltului o tarn perfect unitarl, avand si munte si podganie si ses roditor si baltk ImpAduritl, ofcria de la sine salasul unei vieti polilice domnite. Dar Carpatii munteni se deschid spre Ardeal, si nicio piedeca nu se intampina spre vAile moldovenesti, ale cAror ape curg in Dun Are, de care e asa de aproape si varsarea in Marea insasi a Nistrului. Tisa culege si readuce la aceiasi Dun lire apele ardelene care merg spre Apus.. Si pastorul lranshumant, asteptand pe negustorLd sas care va merge spre Orient, face, prin ratacirile sale periodicc, legalura intre elementele aparent razlete ale neamului. Din ce in ce mai molt in fata popoarelor noun care asa de greu isi afla asezarile, liniile acestei desvollAri se preciseazA. IncA de pe la 1103 sau 1111-3 un sef al Ardealului, Merc rius apare In privilegiul regelni Coltman pentru abatia de la Zobor 1. In zadar s'ar incerca a se pane la indoialta autentidtatea actuaui pe care 1-a primit si istoriografia maghiara contemporanA.

Nu pare a fi ceva care se presinta intaia oar's; ci acesta e primal cdrmuitor ce se intampind dupd ocupa(ia ungarii. SA examinam situatia generalA in acel moment, and, de allfel, toatd atentia regalitu ii ungare e indreptald caire Croatia fi Dalma(ia, vechea Panonie" riscdnd a fi, In ciuda amintirii sacre a celor doi sfinti regali, numai un adaus la posesiunile stralucite, addnc pcitrunse de ciuilisa(ie, din Sud-Vest.

1 Mercurius prinoeps ultrasylvanus". Cf. Chronicum picture, II, p. 141; Timon, o. c., p 239 dupes L. Fejerpataky, ICklman kireg oklevelei, pp. 44, 62). Textul, cu deosebite date, la Fejer, o. c., II, pp.. 41-,3, 58-9; V, p. 309 si urm.; III, pp. 57-9, 84-90; D. Emil C.

Lazarescu imi arata ca a gsit false elementele de datare".

Cf.

recentul studiu al par. I. Lupas, in Mem. Ac. Rom., 1936, p. 94 (cu facsimile). V. si Marczali, o. c., p. 251.

CAPITOLUL IV.

Simbiosa romano-turca din secolul al XI -lea Pecenegii stint, acuma, zdrobiti. Bizanlinii pAstreaza de sigur,

dar fAriA o mai larga dominatie efectiva, pe malul stang, cursul DunArii, Imperiul fiind intors pe vremea Comnenilor spre Asia, unde se pot recuceri cele pierdule cAtre Turcii selgiucizi.

Deci Pecenegii, pinA alunci Imp Artiti in treisprezece semintii, triburi, caulA sä formeze, ca Avarii $i Hunii, nu si Bulgarii, cari 5i ei Incepuser5 prin viata risipilaa un singer

Stat. Dar pentru conducerea suprema contra celui care s'a ridicat Intaiu, Tyrach (Turas

,

fiul unui p5rinte, Chiller, men-

tionat numai in legaturk cu luptele acestea, se proclaim un concurent, Cheghen, fiul lui Baltar. Era acuma vremea cand valul barbarilor se intindea de la Nipru Ong. In Panonia 1. Cheghen e Insa invins printr'o mare silinta a Hanu lui legiuit, care -1 grarnadise Intaiu in balti L2, mai curand ale Borcii deck

ale Bugeacului. Pe acel timp la Durostor comanda o avea Mihail fiul lui Anastase 3.

Invinsii stint expulsati spre Bizant, Intocrnai ca odinioar5 Gotii de calre Huni in v'eacul al IV-lea. Trecerea se face, die ' .Ntiovrat S rdc nieav 'Iareov dna Tau BoevaBivovg noTapog mai pixel Havvovlag 4.72ogivag 7Z edlaoag; Cedren-Skylitze,s, II, p. 582, la care In-

treaga poveste, dupla rapoarte contemporane, a acestor framantAri. I Td ae ci r. 'largo iAn xai rcig 24zvag..., 'Ev Talc ileac... 17orapla. vnaig langa Durostor). 3

Ibid., p. 583. E rijg xtbeagclexcov. Cf. ibid., P. 584: Toy dexovra rthv

naetcrrelaw adlecov. Mai inainte, ca strateg in Durostor, Tzitzikios, un Iber, fiul patriciului Teodat; ibid., p. 465.

Simbiosa roman -turca din secolul al XI -lea

27

sigur, in conditiile ce s'au acordat atunci pribegilor, pe la vadul acela drastorean. Se incearca astfel de Imperiu un lucru mare, care nu reusi. Era vorba de a se face cu dansii oeia ce se Meuse odinioara cu Bulgarii, i acum in conditii mai bone pentru Bizantini, a

carer situatie era in acel moment asa de superioara fats de acei pribegi. Hanul veni la Constantinopol sa se inchine, ca un

Savin bulgar, si primi botezul. Se ceru Insa ca toti ai lui sä fael acelasi lucru si botezatorii sosirk la Dunare. Astfel li se dadu for un teritoriu, si chiar trei dintre cetatile malului drept li fura cedate pentru a face strap. pentru Imperiu. Se daduse lupta numai cu. un sef anume Se lte, intarit pe o stanea de la gurile raului. I. Aoeasta nu goalie fi ins% deck pe dealul care se vede de depart. de la Isaccea, vechea Same, mai putin la Tulcea. Dar, flindcei e vorba si de cdmpii care li se atribuird2, cum nu poate fi vorba de Pecenegi manand plugul, trebuie sd se admits cif' ei tdrisera cu (lama o parte din populatia suplusa semin(iei tor. Urmarile furl incalculabile. In expunerea lui bi.ne informatul Bizantin eontemporan destairadeste o intreaga stare de

lucruri aparand pe neasteptale ca aceia de pe acelasi mai drept al Dunarii in povestirea de pe la GOO a lui Teofilact si Teotane. Expeditiile contra lui Samuil nu fursesera flra resultat. Erau acuma pe west term moesic, uncle cPtayile fusesera refdcute In parte de Ttimiske, atacate, dar poate nu castigate, de Samuil si, oricum, intarite de primul Comnen, nu numai ziduri, dar

si mai multi comandanti Li cetatilor la Istra" 5i in ajulor li puteau veni nu numai corabiile flotei restabilite, cu o suta de mici vase 3, dar si elemente din Apus", de pe la Vidin. Totusi ai lui Tyrach trecura, in continuarea razboiului civil,

pe Dunarea inghetata.; ar fi fost o masa de 800.000" de camera. Dar, fAra mijloace de hrana si hartuiti de strajile roman ", ei fora siliti a primi, cu Han cu Lot, o asezare In "0 neon up

Toil

neogOverov, Zehe

'Ioreov ran greetvoarthv xal cbrOroaov nareav xexstwevog 6ae6de(1) TO &vita; Ataliotul, p. 67.

Tai

1 rik nolld ardOta; ibid, p. 584. 3 Ibid., p. 585.

28

Colaborgrile

deosebile Ora, de la Serdica la Ni$, ba chiar In Asia, pentru a ispravi, ca not rebeli, supt sabia bizanting.1. Imper4iul bizantin, supt energicul Imparat Isaac, care va eg.dea in curand zdrobit de sarcina ce $i-o luase, parasind si coroana imperials, catI pa la 1070 a intari linia Duparii. 0 expeditie pe malul slang, in lute legerie $i cu Ungurii, dace pa,n1 la acelea$i bialti de la Silistra, uncle se tortilla. vadul 2. In peninsula balcanica,, Pecenegii raima$1 se ames-teca in luptele pentru iron de la sfar$itul secolului al XI-lea, sastinand pe Botaniat contra rascoalei lui Brieniu3. Tot asa Cumanii vor sustinea, ajuugand pans la Adrianopol $i Anchial, pe falsul Leon Digene4. Marea birluinta de supt loan

Comnenul va pune Insa capal rosturilor for ofensive. Aproape la aceia$i data cronica islandesit a lui Snorri Slurleson (1179-1241) arata o expeditie a lui Alexe Comnenul

(Kirialax) in BlOkuniannaland, ,unde sant $i Pezinauollu. Pe-

cenegii apar cu earl $i $anturi, in fata calarimii lui;

sof ul

era orb. Calarimea pecenega iese din $anturi $i biruie. Situatia

nu e scapata de Franci

5i Flamingi, el de Varegi, al earor $ef, Thorer Helsing, se °ferala trace $i prin foc. Li se spume sl invoace pe Sfantul Olaf regele, $i cei palra sute cinzacii promit biserica In Bizant lui Olaf. Acesta apare calare pe'

1 Cedren- Skylitzes, II, pip. 412-3. 465-6, 483,.5114-5, 581 si urm., 597

si urm. (mentiunea lui Kekaumenos, fost comandant al cetatilor de la Istru"), 602 si urm. Cf. si Iorga, Droits nationaux des Roumains dans la Dobrogea, considerations historiques, Iasi 1917, p. 25 si urm. Luptele cu adeste bande, intocmai ca si ale lui Valens si Teodostu

cu ale Gotilor, se intind panel la Adrianopol si se ridicA pAna la Preslay. V. si Psellos, eel. Sathas, Bibl. giraeca medii aevio IV, p. 247

(pentru Getii" die cari fug Pecenegii) si Ataliotul (supt Isaac Cornnlenul), pp. 67 si urm., 483 si urm. (supt Nichifor Botaniatul). La Cedren- Skylitzes, p. 486: Ilartvaxla. Cf. Rasovschi, In Seminarium Kondakouianum, VIII (1936). 2 Cednen-Skylitzes, pp. 645-7. Atacul peeeneg supt Constantin Mo-

nomahul in foarte mare numAr si marea infrangere a nectorului Constantin, Cecaumenos, pp. 22-3. $i o alta, p. 24, cu chiohele barbarilor. El apare ingrozind si aiurea, p. 17. 3 Cf. Ataliatul, pp. 290-1, cu Cecaumenos, pp. 17, 22-4. 4 Ana Comnena, II, pi. 7 $i urm., 12 si urm. 5 Choniates, p. 19 si urm.; cf. si ibid., p. 104 (luptA a lui Manuil Comnenul cu Pecenegii cari trec Dunarea).

Simbiosa roman-turell din secolul al XI-lea

29

un cal alb, 5i biruic, prinzand si pc regele orb 1. E vorba Ynsd de Vailahla" balcaniod

i

Blaland" la Snorri nu e

de sigur Etiopia" 2, Tara Neagra".

Cum Pecenegii din Ardeal s'au pierdut intre Romani, acela§t

lucru se va intornpla cu cei cari, trealnd In Balcani, au fost izu de Bizantini. Sintesa bakanica urmeaza 5i prin ei, cu contopirea multora intre Romanii de acolo. Zonaras arata in ce chip, dupa Infrangerea Pecenegilor supt Alexe Comnenul, ei au fosl colonisati in Meglen. Imparatul, akgand o multime de oameni tineri si voinici, i-a colonisat cu femeile 5i copiii in terra Moglenilor si i-a asezat ea o tagm,a osta,5easca osebila, cari si pana acum roman din neam in neam, avandu-si numele du.pa local unde au fosl colonisati si se chianta Pecenegii Mogleniti" 3. RomAnii de pe Vardar, Meglenitii (termin slay; movila,), sant

de sigur In mare parte 5i urmasii acestor colonisati, azi pierduti In Asia Mica, pe basa conventki de schimb turco-greaca, fArA a se fi Mout asupra lor, pe langa admirabila cercetare, de folklore, a d-lui Papahagi 4, si una de etnografie5.

Trecerea altor Pecenegi dincolo de Carpati6 s'a facul prin simple strecurAri in padurile Secuirnii fara o autorisatie a Statului unguresc, care nu avea Ardealul, 5i fara un stalut al lor. 1

Ilie Ghergbel, Zur Geschichte Siebenburgens, Viena 1891, pp.

28-30.

2 Cf. Ilie Gherghell, Urheimat, p. 34, nota 4. a

'0 as aroxednoe, grAii-Oog brasdiAevog oTetyo'nrrow xai 4cupaiwv, etc rcl

raiv Moplevcov Beim smiTovg ovv ytroacV mat Tbevoic xarq'oace xal Tdy,ua Tothovg

xerecrrnaev lotatrarov, of xal Ow sou Sev-eo xard otaaoxcig Ocalcivovatv, etc &donor orivreg "GOV -throv iv cP xarcoxlcOncav, xal liasCivcixot MoyAevirat

xcaotittevot; XVIII, 22, p. 741. Cf., pentru valoarea acestui izvor, Heinemann, Quaestiones Zonarae, I, 1895; Sauerbrei, De fontibus Zonarae quaestiones selectae. Pentru sensul pasagiului, Jire6ek, Ueber die Wlachen von Mogiena, in Arch. f. slay. Phil., XV (1893), p. 98. Pentru Vardarloti, si Zlatarschi, o. c., II, p. 276, nota 2. 0 pictura de luptA la Niausta; Rev. Arch., XVII (1891), p. 114 (Heuzey). 4 Ed. Ac. Rom., DupA W lacho-Meglen, studiul lui Gustav Weigand. 5 V. §i Gelzer, dlespre die wardariotischen Tiirken", in Patriarchal von Achrida, Lipisca 1902, p. 11.

6 Pentru Pecenegii in Ungaria, M. Szokolai, Fold es Ember, IV (1929), pp. 65-90. Mi-a fost inacdesibil. Forma numelui trimete une on la o transmisiune romaneaseti.

Jo

ColaborArile

Ei isi au pkthirea lor, amestecata cu a Romani lor silver Blaccorum et Bissenorum) de care vorbeste un document tkrziul.

Aceasta pAdure nu poate fi decat pe povarnisul ardelean al Carpatilor Moldovei, spre care se Indreptaserk fugarii din Rugeac si Covurluiu, pe linia ce duce la Ghimes Gymes) si Oituz, pasuri dintre care Ghimesul aminteste cerbii" (v. germanul gems), iar Oituz (Ojtuz) e poarta Uzilor", a Cumanilor, Tulghesul avand aceiasi origine (pasul cu stejari"). Satul Beseneu, corespunzand formei unguresti pentru Pecenegi: Bessengo, de uncle latinul medieval Bissenus, arata si el aceasta. Unguri vorbind o ungureasck neinteleask" sant de ceastklalla parte, In judetul Roman. Toviircl§ia aceasta cu Pecenegii, care nu s'a putut lega decal in veacurile X -X1, ar aj'inge ca sd ardte vechimea populatiei romdnesti In Ardeal.

Ardealul trebuia sd se apere prin sine. Nu, e nicio dovada ck regalitatea ungureasck ar fi vrut, atunci, sd-1 ocupe. Era necesar ca el sa afle fn sine lnsasi eleinentele necesare pentru aceastd defensivii lard de Pecenegi, ca si, apoi, fata de Cumanii cari se pronantau la Grizant. Dar, cum atunci nu crau nici Unguii asezati, cu atat mai putin o nobilime ungureasck si, cum am vkzut, nici un delegat al Coroanei, pi acel voevod roman, pomenit mai sus

de si, dkunkzi, la Academia Romank, pkrintele Lupas se gandia la un Italian, Mercurio", carac-

tend romanesc al apitrarii s'ar impure. Ne putem gandi si la Miercurile ardelene; sant douk strkvechi: una la Sud-Vest (Reussmarkt), alta in Secuimea Ciucului (cf. Cicii istrieni). Apariria voepodului In golul peceneg din Ardeal e, de altfel, paraleld cu aceia, in celalt gol, dobrogean, de care se va vorbi pe urmk, a lui Tatul fi a vecinilor lui. De o parte si de vita, creattunea politico romfrineased s'ar rdzima pe simbiosa cu Pecenegii fi ar iaver ca urmare cortfundarea partiald, ce va sd urmeze, cu ceilalti Turd, mai noi, Cumanii. Dec., dupk Cranica din Pojon, la 1071 sau,, dup. altii

totul e numai conjuncturi , spre 1087 ori, cum s'a arktat mai sus, numai cktre sfarsitul acestui veac al XI-lea, regele 1 Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, I, p. 35, no. 43 (an. 1224).

Simbiosa romAno-turCA din secolul at (1 -lea

31

Solomon bate oastea Pecenegilor", cari-1 vor ajuta in lupta pentru tron, ceia ce Inseamnci eel anume triburi ale lar, dupd marea st 'fldpiatare din Balcani, erau fncci domnii Ardealulai, am vazut a, in anii urmatori, prin acest timp de deccid're a Imperiului bizantin, retinut de lupta cu Turcii asiatici, se reia de regele augur lupta cu Bulgarii, pusi, in raziboiul anterior, alaturi cu acegi Romani" din Bizant pe cari cronica veche autentick ii calificA de Greci"1. Dar Solomon, conducItor al unei ostiri dace", Scotcxo crcpaTeUpatog, In 1088, care ajuta pe Tzelgu Pecenegul la Dunare, nu e decat regele ungur 2. E vorba, In genene, de ac.elea$i ram4ite de Peoenegi ca

acei latrunculi Byssenorum" call, la 1092", ataca Ardealul en un $ef Kopolchor"3 sau Copullch, filius Krul"4, care se intoarce prin Bihor. Revenit din Slavonia, regele Ladis,lau ii bate la Timis. Lungul rIzboiu al Pecenegilor $i Cumanilor

cu Ungurii se da pinI In adAnc, dar numai prin iurwuri: astfel la cetatea Doboca si cu fuga la muntele incI nellmurit, Kyrioleys5". Biograful medieval, de origine germanI, a regelui Stefan 1 Chron. Posoniense, p. 56: bulgariense regnum". P. 57: de Gre-

cia revertentes". Soror eius nupsit in Grecia"; ibid. Mater regis in exilium in Grecia mittitur". Ede observat insA cl nu putea fi vorba In alt loc decat Muntii Apuseni ai Ardealului, de un adevarat razboiu cu Peicenegii, cari, in acest moment, al primei cruciate, indepliniau in lumea bizantinA, fall do Apusenii nedoriti, o modestA functiune de jandarmierie barbarl. V., de altfel, pentru aoeste lupte,

do la Vidin la Nis, aici, mai sus, p. 17 si nota 4. 2 V. Ana Comnena, VII, p. 331 (ed. Bonn). Pentru data de 1087, v. Ilie Gherghel, Zur Gesch. Sieb., pp. 39 si urm. (dupit acelasi Bildinger, Bin Buch ungarischer Geschichte, Lipsca 1866, p. 74). V. si acelasi,

Pascua Romanorum; Tabula lulii Caesaris, Un capitol din nomenclatura istoricd romdnd, in Rev. Archivelor, I (1926), no. 3. 3 Fejer, o. c., I, p. 476. 4 Thfirocz, cap. LVII. Ar fi fost o navaline de Cumani in lupte la Timis cu regele. De aceste evenimente e legatA (cap. Tax) si Intemeiarea, IncunjuratA die legendl, a Bisericii orAdane. Reza (p. 87) vede In ei pe invinsii de la muntele care se zice Kyrioriois", Bessi, Pecerpogi. Cf. Toma de Spalato, la Schwandtner, Scriptores, III, p. 556. 5 Budinger, o. c., p. 26 $i urm.; Gherghel, Zur Gesch. Sieb., p. 36.

Sg

toiaborkriie

cel Sfant, Hartwig1, pomenesle de cei saizeci de Pecenegi, viri Bessorurn", cari yin de partibus Bulgarorum", cu mutt our si argint Si alto podoabe in card, la Sr. Stefan. Ei nu cauta. O. se Incline ca seri ai unui popor fiber, ci ca reru -. giati. E vorba deci fara indoiala de lucruri in legaturia cu aceasta Infrangere. In ce priveste amintirea ce ar fi lasal-o la not astfel de 'Turci, cari, s.4. nu uitarn, nu se numiau poate pe sine astfel, Xenopol

credea ca in nume ca Peceneaga ar fi o ramasita a acestor barbari. Dar e de obiectat ca ei au. fost cunoscu)Ii de Unguri, deci prin mai vechii locuitori, cu numale de Bisseni, si am pomenit acel Besinau din partile Bistritei. In Pecenievta din Serbia poate O. fie Insa, suet o influenza bizantina, greceasca, o urma peceneg12.

Dar de la Pecenegi, data nu de la vechii Sciti turanici, vine, pentru a numi aspectele desertului, beircigan 3

gi Cargart.

Si In Moldova-de-jos turanicul Covurluiu, care ar fi on pus-

tiu" (baragan) on loc uscat", arata un colt de asemenea simbiosa 4. Apoi padurea Deliormanul dobrogean, cu legaturile sale: Borcea (v. Borz Cumanul, Borzea, Borzestii si Bors), Tutracan-Turtucaia 5i, de-a lungul sesului, in Apus, local panel

la Deliormanul-Teleorman, cu Cetatea neagra" (am v6zut pe Pecenegi primind de la Bizantini cetati) : Caracdlul (Caracale) 5. 1 C. 17, ed. End licher, pp. 181-2. Cf. c. 15, ibid., ip, 179. V, latrun-

culi Byssenorum In Viata Sf. Ladislau, ibid., p. 239 (c.

6).

2 Int Aiu la Ilie Gheighel, Zur Gesch. Siebenburgens, §i, dupa Jire6ek,

leberreste der Petschenegen, p. 45, nota

6,

pretinsele urme pece-

liege In nomenclaturA.

3 V. N. Draganu, In Dacoromania del la Cluj, an. VIII (1934-5) Bucuresti 1936, pp. 133-5 (e imposibila derivarea de la un nume de persoane a aceluia care inseamna o steps). 4 V. Weigand, Jahresbericht, XX'VI -IX, p. 98; Philippide, o. c., II, p.

Pentru o incereare recenta maghiarA de a ggsi turcisme M in Oltenia, v. Cornelia Bodlea, in Rey. 1st. pe 1936. 6 Pentru BAragan, §i Rasonyi, in Archiuum citat din Budapesta, I, p. 266, nota 12. V. si M. Costachescu, Arderea Targului de Floci, pp. 174-5. Curios putul lui BarAgan" in Oltenia, Intr'un act din 1615, citat si de Hasdeu, Magnum Etymologicum. A nu se confunda cu Beregova (Bregova) in Balcani; v. Bury, Later Roman Empire, II, 373.

p. 471.

Irnbiosa roman -turca din secolul al XI-lea

33

Dar aid trebuie sä se opreasca o prudenta urmKrire a acestor resturi de dominatie tura prin Pecenegi 1. Totusi, cate un etnograf s'a 15sat ?i el pe asemenea povarnisuri ispititoare. Astfel Tomaschek2 crede ca Hutulii sant Uzi. De fapt

pi

Miklosich3 glsia un caracter romanesc numelui

1 I. Bogdan, in Dipl. bdrladeand, nu admitea Barladnicii pi un vechiu Barlad; Phili,ppide-i afla orasulm o origine araba; II, p. 366 (samburele doininatiei cumane din Moldova"). Berlad in Ardeal, pe Say6?; p. 367 (,,cane alts data a fost sigur un oras"). $i Philippide dovedeste" ca se poate din punctul de vedere (sic) al fonetismului"(sic); p. 38. Pentru Falciiu, Philippide iscodise o origine ca a felucii, pentru ca locuitorii din judetul Falciu (sic) in specizl oei din comuna (?) Falciu faceau serviciul de luntrasi, barcagii", plutasi, pe vremea stapanirii vechilor Turci pe acesbe locuri"; o. c., p. 375. El pune in asamanare cu Dubasarii. Cf. si pentru Bahluiu, Berheciu, care, bind rau, ar insemna

route raboteusel", Pereschiv, bard d'une chose"... Merita sa fie

citata pi etimologia lui mire, care e pur si simplu emir, pentru CA mirele e... incoronat. Razes e, pentru Philippide, din arabul arzesi, partas la pamant"; ibid. Dac.a, pentru Tecuciu, Bogdan, Dip!. barlcideand, p. 107, auta o origine slava; TEKALLIH, curgatoare. Philippide, II,

p. 371, crede a gasi pe telzek ucu, persan(1), capatul terii", targul de margine al stApAnirii cumana, care avea oa arm principal. Barladul"; cel din Teleorman e localitatea de margine a stapanirii Cumanildr din judetul Teleorman". Numai satului Tecuciti din Bosnia

nu I se afla un rost cuman... Cu astfel de fantasii pretinde a Inlocui a anume filologie constatarile istoricilor. De aitfel, Vasluiul e pentru Philippide Tara de sus", munbeana, dupa persanul vala su; a. c., II, p. 372, Vasluiu din Valsuiu fiind o metatesa romaneasca". Pentru acelasi si Tighinea ar fi cumana; o. c., II, p. 272. Pentru Galati, I. Bogdan gasia o etimologie slava (Dipl. bad., p. 108), ple and, pentru Philippide, e Kalhat arabul (o. c., p. 374) 1 $i-1 pune In legatura cu nu stiu ce lac Galatuiu, uitand Galatul ardelean, care numai cumanic nu poate fi. Asathanarea cu numele sud-slave in -ati, ca In Romanati, se impune. Radacina gal nu e necunoscuta Romanilor. Limba cumana e cunoscuta prin manuscrisul de la 1307 (cele zece porunci, Crezul pi Evanghelia), publicat de Geza Ktum pi printr'un dictioRaul Ags, nariu nedatat si cu trimetere in limba persana. ritul", ar fi de la Tatari, dupa Weigand, Flussnamen, pp. 87 si urm., 98, 99, 100.

2 Sitzungsberichte din Viena, 1882, p. 486. V. si Kaindl, Bei den Huzulen im Pruththal. V. si revista polona Tribune des jeunes generations, IX (1936), pp. 12 '66) pp. 25-7 (se recunoaste stingele romdnesc). 3 Wanderungsen der Rumcirzen,

34

ColaborArile

Hutu lilor si un oaracter absolut romAnesc tuturor muntilor lor, felului de viata, tchnicei in pregItirea branzei. Dar de la Pecenegi, pe cari-i vedem, delci, si In ses si in Carpatii dintre Moldova si Ardeal, arata sk fi venit o Intreagg populatie pe clina raskriteank a Muntelui: C,eangaii din judetul Backu, Csang6 Bind rasunator". Aceasta presupune o porec.lk

datA de alti Turci" acelora al artror graiu suns bine"1. Nepronuntarea lui f crei,a6 o diferentA intre ei si Secui. E de admis deci o pAturA de populatie mai veche, care nu ar putea fi decat pecenegA. Am spus ck. mai sus, in judetul Roman, unii Unguri, mat ales femei, vorbesc si ei o limbk neInteleask"2:. Da& e vorba de o influents asiatia, asa cum Lind sk arkte

ultimele cercetkri, Inlaturand plrerea ca ar fi vorba de o deviate din literele slave, atunci scrisul secuiest de pe rkboaje

nu poate veni de la Unguri, cari 1-ar avea oriunde, ci de la Pecenegi sau mai curand de la urmasii lor, Cumanii, cari

au creat, cu putere si cu strklueire, cum se va vedea, o adeVAratA vliatA de Stat, on simbiosk romAneasck, In locurile

noastre, de si nu In aceste regiuni3. In aceste locuri ardelene si dupl. 1300 gasim an conte al Bisenilor" 4. Miklosich nu-si poate llmuri prin orientare geov)

grafiak termini alb" si negru" trecuti si la Slavi si

la

Romani 5. Ei nu pot veni decat de la o astfel de influenti turceaseil

1 $aineanu, Semasiologia, p. 171. 2 Comunicatie a gentralului Rosetti, care o Linea de la un cercetAtor ungur al regiunii.

3 Pentru literele secuie0, Toppeltinua, Origines, v. 69; Iorga, In Rev. 1st.

4 Aoest comes Bissenorum In veacul al XIV-lea; Sze Mk, Sildostdeutsche Forschungen, I, p. 24 (cu bibliografie, si pentru Cumani). 5 Slay. Elem., p. 2, nota 3.

CAPITOLUL V.

Atingerea ardeleana a Rornanilor cu, Ungurii 1 Temeiul argumentarii contra teoriei unui vechiu Ardeal fgra Romani sta in existenta, aici si nicgiri aiurea, a voevodului,

si anume Intr'o forma care nu corespunde cuutintului slay Intreg, ci prescurtdrii ,ci prefacerli I ti romdnesti: vajda 2".

Nu vom putea explica, fireste, existenta voevodului ardelean, copilareste, prin distanta teritoriului3. Sts vedem care-i e situatia, ass cum se invedereazg, Intr'o lungg. desvoltare.

Pentru Romani, voevodul ardelean, de care atarna si Solnocul (die la slay. sane ") si Dobaca4, oe chema Intgiu duce, cum a presupus-o Ioan Bogdan, ouvAitul, mai tgrziu, dupI greoeste: ducts, nefiind pgstrat pentra a evita omonimia; la Unguri i se zice klux numai and are o deIegatie 5. De altfel, si

pastreszN, pe moneda lui, titlul de dux 6. El are dreptul de numi vice-vioevodu17. 1 Pentru Romani In Ardeal la 1182, v. Karacsonyi, in Szazadok, an. 1912, pl. 171. Melich, In A honfolgialdekori MagVarorszdg (p. 314), li

admile si In secolul al X-Ikea. Cf. Petrov, Cele mai vechi diplome (ruseste; mai departe). 2 Cuvint(e cu aceasta formatiune nu mai exists in ungure4te. 3 Timon, o. c., pp. 237-8. 4 Numlele e slay; cf. numele Dobos. 5 Timon, 0. c., p. 239. 6 Marczaii, o. c., p. 60. V. curioasa parene despre cei doi voevozi

In Ardeal: Pie, In Kampf, p. Romani, altul pentru Unguri?! 7

Ibid.

219, nota 66,

admite unul pentru

Colaborgrite

Voevodul nu e guvernator de provincie, ci ef de na(ie. De aceia el n'are si urmasli lui, desfacuti de coroana Ungariei, n'o vor avea nici ei o reseal/4k, o curte, un registru de administratie si de socoteli, archive. Acest print." ardelean nu administreazI si n'a,re alte final* decal oele oe-i

vin din darurile acordate de diete. El iea venitul sArii pe. Marls si o treime din cele cuvenite regelui 1. El e itinerant, desicg,lecand" din loc in loc pentru a imparti judecata, pg.na la condamnlrile capitale, ai a primi darurile, acel descensus mostenit de la semi-nomazi2. De pe la 1300 el va rasNri din nou, printr'o fireasca desvoltare a rostului sgfu, ca princeps3. Angevinii vor create

puterea voevodului; de la 1324 el are dreptul de a judeca si clerul si pe privilegiati 4. De altfel, regele Coloman (1095-1114) acordIun privilegiw lui

Mesta, print in cetatea Crasna" din planities bubalorum", sesul bivolilor", pomenindu-i si nepotul Neagu, apoi un

Vdd-

can, un Micu 5.

Nu numai ca s'a luat de la not acest ducat", aceasta Domnie", dar prin acest contact In Ardeal, $i sensful romanesic al cetd(ii, militar, fl primesc Ungurii 6.

Cad In Ardeal e un lant intreg de cet6ti, mai totdeaana pe locul afezcIrii romane, ea insusi urmlind lntariturii dace, care -'i are originea In movilele inkirite ale preistoricilor once mai adancg, si rabdatoare sapatura ar dovedi-o ai, indreptate contra rgmasitelor pecenege, ele fac un front de ap6.rare.

El pleao6 de la Hateg, cu HAseganii sai, langa vechea Gradiste dacI, treoe spre Mural, undc era la capAt slavona Dobra, 1

2

Ibid. Ibid., p. 77.

3 Ibid., p. 729. 4 Ibid., p. 239. 5 Hurmuzaki-Densusianu, I, pp. 106-7, no. Lxxx. Mesta, care ar pkitnea numele de loc adaus la Crasna, trebuie, cu tot acel pus"

de la Inceput sä fit al Voevodului Insusi.

V., in genere, si Melich, A honfolglalaskori Maggarorszog. 6 ,,Civitas ist noch gleich bedeutend mit castrum"; P16, I. c., p.163 si urm. 5i civis urspriinglich Burgmann", civilis die Benennung des Burgholden".

Atingerea ardeleana a RomAni lor cu Ungurii

37

si aoolo se ridia. Simeria, a carii form6 si accentuare trimete,

nu la o Samarie a noastr61, ci la o Sancta Maria", poate a episoopului, de unde celalt nume: Piski; apoi se strecoarI pe Ling padure, unde Romanii de veacuri aveau paza ca la ,,clausurile" balcanice, de unde clisurile bizantine, si trece de Cluj (forma Kolozs din Kolozsvar e mai noun; documentele cunosc o mAngstire de la Klus, Klusmonostor), ca s atingI Somesul la Dej, cetatea lui DeSideriu2. Mai departe: Rodna, Nijna, de uncle Sasii au flout o NOsen, trimet la vechi aser

zari slave, In legItura, ca si la Baia dincolo de Carpati, cu exploatarea minelor 3.

Cat priveste comitatele unguresti, care pot fi destul de vechi si in Ardeal, ele vin toate de la Moravi, can si ei se luagerI dupg. Carolingieni. Elementul rom4nesc a fost ?nos. de la lnceput lntrebuin(at,

in jurul cetAtilor care, cum am vAzut, sant cu toatele anterioare descIlecarii" unguresti, descIlecarea (descensus) e un fenomen in legiittrrci cu hoarda, care, la Romani, a tredut numai

In Moldova, din causa conditiilor speciale In care s'a Intemeiat tara , la apdrarea un zi pdrreant pie care ace§ti oameni aveau tot interesul fi toatd tragerea de inirnd sd-1 find 4, Numai in Ardeal si aceasta din causa curfilor, dvorurilor, vechi slave, se Intalnesc numerosi vornici sau, cum li zic noii veniti, udvornici 5.

Romanii nu numai n'au fost, astfel, absenfi, dar nici in& bufiri sau scazuti in vre-o privintd, prin invasie. Nu poate fi vorba deci de un prisos al populatiei maghiare,

care, de la sine sau ajutatI de Stat, sl, se fi napusLit prIpkifstios asupra Ardealului. Afara de erisoop si asezarea lui, de grupurile de la mine si saline, de posturile din cetIti, tot restul e din stropituri. 1 Este un Singiorz pe Streiu ca si cele doua din Secuime: San, jorjul (Sf. Gheorghe" din nomenclatura oficialg) i Sanglordzul Bistritei.

2 De la Denes-Dionisiu, dupa Richard Huss; Arch. des Vereins fur Sieb. Landesk., XLII (1926), p. 51. 3 Carlibaba nu e romfinesc In aaeasta forma: e o austriecisare" din Garla Babei. 4 Pentru originea cuvantului iobag, aparator de cetate, v. Timon,

p. 143 $i urm. 5 Pentru uduornici, v. §i Keza (un intreg capitol).

o. c.,

38

Colaboririle

Un ceroetittor mai nou german, cunoschtor al locurilor, Tran-

gott Tamm, mergea papa acolo, Incat vedea in populatia shteasch maghlarh din Ardeal elemente samhnate In drum de Secui 1.

Sa vedem acuma oe au mai dat Romanii din Ardeal, ca ele-

ment de bash, noii ordini de lucruri stabilite prin patrunderea ungureasch. SI insisthm, subliniind, asu,pra lor. Inthiu, fireste, acei lupthtori pentru parcalabii asezati In cetati, foastele graduri, acum vkrurile regale (de unde varasdii, iar din acestea onVii, care ar fi fost aproape imposibile fara aceasta transmisiune rotnaneasch). Acestia sant iobagii, iobagyones din documente, a oh,ror forma romhneasea, 'wand g §i nu gh, arata o oarecare vechime. Cu ideia unei navaliri de ciobani, cuvantul, care a trecut si la Romanii de dincolo,

n'ar fi avut de ce sa se prinda. Apoi, pe langa multimea de sate ramase neatinse, ttirgurile,

pe care Ungurii nu le-au numit, ca Inaintasil slavo-roman, asa cum an 'Neut. Suedesii cu numele de targ", rusesc, din care an facut lorp, ci au introdus terminul, derivat si confus, de vasarhely (loa de oras"), cu acel sufix holy, din care am facut (cuvantul intreg: Orheiu Mu! nostru 2. Avem astfel Targul de la Murhs (Maros-Vasarhely , Targul de la Ourte, door (de unde dvera noastrh, trecand la Ungtdri ca udvor, si vornicii, cum am spus, ca udvornici), In Udvarhely, prefhout

de not in Odorheiu, Targul de Sambhth (Szombathely), -formatiuni pe care nu le aflam aiurea In Ungaria. Toate aceste targuri erau pentru (erani, si teranimea In Ardeal era cea romhneasth, obisnuith sa mearg la asemenea adunhri saptamanale, cum o face si ph.na acuma, indicarea ta.rgurilor ffind Inca o datorie pentru once alcatuitor de ca-

lendar popular ardelean. Farh aoeiasi terani satele sitsesti nu s'ar fi prefacut In orase, In cetati Inthrite, Maga cate un vechiu Schein" slavo-roman, ca la Brasov. Unitatea tinutala pentru Romani era juderul, Scaunul" de judecath. Ungurii it vor lua pentru afe.zari rurale, ca ale Sasilor

1 0. c., p. 41. 2 Cf. §i loculiunea cat e haul §i vovicul", in care vovicul" n'ara a face cu veacul, ci cu vidicul (ung. uideke = tinutul),

Atingerea ardeleanA a Romani lor cu Ungurii

39

81 Seoui lor (Stuhl, Szek). Ca scaune romknesti au ramas cele de aparare de la Murasul-de-jos (sedes otachales). Dar ei au adus pe man, Inlocuitorul vechiului japan de origine slavo-

avara.

De la Romani s'a luat $i un Climpulung, eel din Maramurti$.

Pie observa cu dreptate ca. In Ardeal nu e vorba decal de o alriturare a Ungurilor cu Romanii, fiecare nalie pastrandu-$i condiaile de drept1.

Mu lta vreme, dreptul regal castigat prin arme, lark rkzboiu $i fa.ra ispravile eroice care se vor nascoci pe urml a. de cronicari pe basa legendelor $i cantecelor vechi maghiare, s'a

mirgenit la garnisonarea acelor cetati, de trecatoare sau de paza. a minelor, In fruntea carora statea, tocmai la Intrare, Balgradul, Cetatea Alba" legata, nu se poate $ti cand si de ce, de numele acelui Gyula care e evident Gylas al Bizantinilor fara t fi vorba Insa, bine Intele,s, $i de aceia$i persoana. Si, dad. e asa, se explica $i altfel decat prin datina carolingiana de a lega pe epis'cop de parcalab, episcopatul de Alba-Iulia, consecinta imediata a pairunderii In Ardeal 2. Acum ni stei inainte, nu problema permanen(ei romanefti, in Ardeal, de care is trelmit set' se oorbeaseci la mnceput numai din causa indcireitniciei unei polemici zeidarnice,, ci a raportului ce se stabile* fntre cele cloud neamuri 8. Cxci ceia ce se obiecteaza contra permanentei e copillros $i adesea chiar neinteligibil. Astfel argumentul lui Ilfinfalvy ca, dad. limba romaneasca

s'ar fi format din Nordul Dunarii.4, ar fi sau forma ecclesia sau cea din frcva slaved, n'are valoare: elemente grece$ti nu lucrau In Nord, $i tocmai (rcua ar doviedi originea din Sud 1 Kampf, p. 80, nota. 11. 2 Pentru biserica din Alba-Iulia v. Fried. Muller, Mem. ale Com. C,entrale, III; Henzlmann, In Reu. Arch., XXXV (1878), pp. 82-3. Pentru tub-area Ungurilor pa Murk Korrespondenzblatt, XI, p. 78. Cf. Friedrich 0 Heinrich Muller, Arch. f. sieb. Landesk., XVI, p. 279 0 urm. 3 DupA Marczali trecerlea spre Nord s'ar fi fAcut ca... prisonieri ai Pecenegilor, Cumanilor 4i chiar Ungurilor; la Briebrecher, In Progranun al Gimnasiului din Sibiiu, 1897, p. 24. 4 0. c., p. 211.

40

ColaborArile

a unei limbi care, de altfel, n'a ptgut avea hotar In Dunare. Din parte-i, Resler' are imprudenta de a releva micul numar de elemente unguresti in limba noastra, pe care le vom supune Indata unei cercetari neinfluentate de prejudecati. Aieasta arata numai ca aveam gata capitalul nostru cultural fArK ca noii veniti sä contribuie a ne face sä cunoastem un alt domeniu de civilisatiie. Istoriceste, de altfel, 5i la Roster avem recunoasterea ca Ardealul nu putea sä atraga pe Ungun 2 cari ram,,asesera nomazi, iubitori de step iar nu de munli $1 vat; el admite si pomenirea provinciei de peste paduri" provincia ultrasilvana sau transilvana abia supt Seantul Ladislau (1077-95) si observa ca inainte de Simon, din 1103 3, nu e un episoop, pe and Pie semnaleaZa in

timpul luplelor pentru tron pe Ladislau doar numai In Bihor4. Daca tot el se Intreaba de ce Ungurii au trebuit sd primeaseg. de la Bizantini, si nu de la Romani, ereslinismul 5,

raspunsul e u5or: fiindea trebuia nu crestinismul insu5i 5i singur, ci ierarhia, qi trebuia autoritatea. Casul Bulgarilor e, In aceasta privinta, luminos.

Retinem 5i o marturisire de cea mai mare importanla a unui profesor sas, aceia el numai in a doua jum,tate a secolului al XII-lea s'a organisat cancelaria regilor unguri $i numai de acolo Inainte a dat numeroase documente, pe ctind Inainte

multe lucruri s'au flcut numai verbal" 6, - asa Moat lipsa 0. c., p. 124. 2 Sie blieben Nomaden und finches Weideboden das Land das sie am meisten schatzten. Schon aus diesem Grunde ckte sie es nicht nach Siebenbilrgen, dem Lande der Berge und rlochthaler" (Dacier und Romdnen, p. 43). Si mai &wee: Erst unter Ladislaus 1

1

dem Heiligen wird Siebenbargen als provincia ultrasilvana oder tran-

silvana ein Theil des ungarischen Reiches" (ibid., p. 44). 8 Bejer, o. c., II, p. 43. 4 0. c., p. 96, nota 33. Deosebirea intre regnum §i ducatus; Rosier, o. c., p. 33; cf. ibid , p 97, nota 35; p. 96, nota. 5 Ibid., p. 47. 6 Die Kanzlei der ungarischen KOnig,e erst in der zweiten Halite des 12. Jahrhunderts entsprechend organisiert wurde und von da an erst zahlreiche Urkunden ausstellte, wahrend frfiher vides nur mfmdlich abgemacht murde"; Rudolf David, In Kronstddter Zeitung, an. 1936, no. 184. Cf. Ch. F. Maurer, Die Besitzergreifung Siebenibiingens durch die das Land jefzt bewohnenden Nationen, Berlin 1882.

Atingerea ardeleana a Romanilor cu Ungurii

41

de documente se invoack si pentru primii colonisti sari, cu

privire la can de fapt nu se slie nimic. Nevoia de a explica numarul si rostul Romani lor in aceste parti a preocupat $i pe Incepatorii istoriografiei maghiare. Tata. cum presinta izvoarele unguresti descalecarea arde-

leana. Cronica din Buda arati pe Gyula, ducele mare si puternic", descoperind, ca Dragon In legenda moldoveneasok, in cursul unei vanatori (in venatione), Alba"1. El iea atunci

totum regnum", care pans atunci a fost deosebit2; la 1002" i-1 rg.peste regele, nepotul sau 3, pentru, ca ramasese pagan si

nelinistia Ungaria. De fapt, se pare ca. Intrarea In Ardeal s'a Icicut prin ini(iativa unui fef neascultdtor (ca a lui Bogdan pentru intemeiarea Moldovei,. S'ar fi Incercat un voevodat de sintesci cu vechii locuitori, (wand gi simpatii ortodoxe, ,si

de aid f i perpetuarea ideii voevodale, cu aproape totala

ei

autonomie 4.

Datele vin deci din cronici dintre care niciuna nu e ,>ontemporand, ca si din unele mentiuni documentare. Notariul aceasta anonim al regelui Belay ", cleric format in Franta

ar ajunge pentru fixarea epocei, care a fost purtaLl din secolul al XI-lea pang la cel adevarat, care e, cum se va vedea, al XIII-lea, cad numai pe la 1200 Universilatea parisian,a. atragea o clientele slraina, iscodeste Ins din cantece si din exploatarea imaginative a numelor de localitati, o Intreaga pseudo4storie de .,deci ", amintirea vremurilor voevodale, cari, supt un regim bulgaresc deci dupa 1200 6 aparg. mosia for de sefi unguri dintre cari unul,

,

7 Ed. Podhradczky, p. 41 V. si Marci Chronrca de gestis Hungarorum (ed. Toldy, Schaedel), Pesta 1867. 2 Ibid., p. 65. 3 El Ii era proavunculus. De v. si contrazioerea de la pagina 42, Pie crede in ortodoxia initiall a lui Gyula; pentru eel doi Gyula. Kampf, p. 80, nota 10.

4 De v. Acsady, In Magyarorszog hkrom reszre osztOsanuk tOrtenete,

in A magyar nemzet tort. a lui Szilagy, Budapesta 1893. 5 0 analisA atentA a lui la Onciul, Teoria lui Roster. 6 Bulgarii die la Cerghed ar fi din seoolul al XIII-lea"(1); Pie, o. c., p. 111, no. 20 (dupla Cociubinschi, in Zaplischi ale UniversitAtii Rilsiei Noi, XX (1876 , pp. 123-7).

42

Colaborarile

Tuhutum, ar putea O. fie par

si

simplu Ahtum din Vista

Sf. Gerard 1.

Anonimul Insusi vorbeste, de altfel, despre acei jongleuri unguri pe sari -i vede dupg. modelul celor pe cari-i cunoscuse

In Franta si de acele miminoase povesti ale teranilor" pe care fostul student de la Paris le despretuieste utilisandu-le, cum va face un Stolnic Constantin Cantacuzino, fost scolar al Padovei, la noi: gasi de sigur o potrivire Intre cAntecul despre ciocnirea de cure eroii maghiari la Poarta de Aur din Constantinopol si cantecul frances despre Carol-cel-Mare ajuns Imparateste acolo a.

Pkunile Romanilorl, pasagiul asa de mult discutat, are sens, pe langg. obisnuinta Apusenilor cu informatia din Gesla Romanorum, nuanai dacg. se consider dorinta de a arhaisa a tuturor cronicarilor de Pe la 1200, dispusi sA inventeze

wide n'au siguranta, 5i adoptarea, natural's, a sensului roman" al Imperiului de Apus in zilele scriitorului. De altfel,

,

in pasagiile controversate, e orb a de Romanii" din Panonia, N

undo pastoritul. e barbar, maghiar, de stepl 5i nu de transhumanta ardeleana, care singurk ar avea pond. Deci, in cronica aceasta anonimk, asa de mult discutata, fund

atribuita pe rind celor trei regi cu numele de Bela,, totul

aratg. starea de lucruri de pu h 1200, sand, cum se va vedea, un Imperial roman" de mile vlaha si de titulaturk, biserick 5i cultura bulgareascl st4tea in fata Ungariei de religie $i de misiune latin,A. CAnd se vorbeste de Menumorouth, duce romano-bulgar, 1

Pie cnetde ca Anonimul e al lui Bela III;

o. c., p. 123. E)I

Inlocuieste Stahll mdrav cu eel boem. Ar fi din regiunea Erlau, unde

cunoaste totul (ca §i In a Tisei pan la un punct); pp. 124-5. 2 Garruli cantus ioculatorum et falsae fabUlale rusticorum, qui forcia facta et belle Hungarorum usque in hodiernum diem oblivioni non tradunt, sed quidam dicuut eos ivissb usque ad Constantinopolion et portam auream Constantinopolis Botondium (poato Bocholeum) cum dolabro suo incidisse". Pientru vremea de atingeri cu Rev. Arch., VI2 (1849), Franta Villard de Ilonnecourt in Ungaria, pp. 38-41, 64

si urm., 164 §i urm., 208 §i urm. Raporturi Intro

Elisabeta de Ungaria (1- 1237) §i Maica Domnului de la Cambrai; cf. Alfred Dance', Album de Villard de Hannecourt, Paris 1858. P V. si Konrad Schiinemann, In Ungarische Jahrbiicher, VI, 4.

Atingerea ardeleana a Romani lor cu Ungurii

43

trebuie sa ne gandim, fireste, la Moimorus, dux Moravorum", din Analele Carintiei i. Salan e luat, evident, din Szalankemen. Doan ii un Zobor, In Slovaidia, e interpretat oa nume de om,, si se vorbeste de spanzararea lui 2. In pasagiul Anonimului 3 despre un Loborcy, care In limba comes eiusdem castri nomine for se zice duce" (nu dux) Loborcy, qui in lingua eorum duc vocabatur" ar fi vorba

de un duce bizantin, cuvantul romanesc vechiu duce hind imposibil; Loborcy" n'a fost explicat. Aplicam

si mai departe procedarea care a Mout pe d.

Boissonnade sa fixeze epoca in care s'a scris, mull mai tarziu de cum se credea, vestita Chanson de Roland4. L'uptele cu Kean, ducele Bulgarilth. pi Slavilor", sant scoase la Anonim din traditia BiSericii Albei Regale, unde se duc comorile Invinsului 5, dar e vorba de o ciocnire cu Bulgarii din Sudul Dunkrii6. 1 Ann. de cony. Carantaniae; la Pie, o. c., p. 47, nota 7. 2 V. ibid., p. 19, nota 36. 3

C. 15.

4 Nu 1-am cunoscut eand scriam drespre vechile cronici unguresti, ajungand la aoeiasi conclusie. V. 0 Hfinfalvy, o. c., pl. 246 $i twin.: Der Anonymus, der iiberhaupt keine Kenntnis von den politischen Verhiltasslen des Landes um 888-896 zeigt, iibertragt sociale VerhAltnisse, Blesitzungen, Eigennamen aus der ersten HAIN des XIII. Jahrhunderts in die Zeit der ungarischen Occupation"; ibid., p. 246. Er stellt, mit einem Worte, die ethnographischen and socialen Verhaltnisse seiner Zeit, so weit ste ihm bekannt sind, in das Ende des neunten Jahrhunderts, and bildet aus Ortsnamen. Eigennamen seiner

Heiden, oder Schauplatze der Ereignisse" (ibid.). $i In ce priveste pe Bulgari: Um diese Zeit konnte jeder konigliche Notar auch von Bulgarien soviel Kienntniss besitzen als unsere Chronik verrath" (ibid., p. 249). Se atrage §i itentia asupra cunoasterii unui grup de Bulgari can an alt caracter §i pe cari Ii si numeste $opi; ibict, pp. 247-8). $i rolul Cumantlor langg Bulgari si Valahi (v. ibid,, p. 248) corespunde numai ackstui moment.

5 Reza si Hartvicus, Vita S. Stephani, c 12, apoi, dupl Chron. Budense, Tharocz, II, c. 30. Principatul" lui Kean s'ar fl dat lui Zoltan, cane a luat apoi Ardealul (Chron. Budense, p. 66, $i Thurocz,

1.

c.). Erdeeli Zoltan" pare a fi Sultanul Ardealului" dupii

vre-un cantec.

1 Kean s4 n

fie Karan, Cavarann1 Mnittenn?

44

Colaborarile

Si In materie de istorie generala dovezile pentru circa 1200"

abunda. Pretinsa supunere de Unguri a Spalatului trimete la vremea cand regatul se lupta cu Venetia pentru stapanirea Dalmatiei 1.

Anonimul amesteca apoi, pentru momentul aparitiei Ungurilor, pe Conrad Imparatul ai pe Atho (Otto), rex Teotonicorum" 2. El cauta chiar sh arate ca foarte veche luarea Croatiei 3.

Dar, in definitiv, ne puteam Linea numai la ceia ce observa Tomaschek ca, de air fi crezut Anonimul cum ca Romanii sant niste venetici, n'ar fi lipsit s'o spuie4. Chestiunea poate fi considerata, de altfel, 5i pe laturea simplei logice. Darile Slovacilor5 sant asemenea cu ale Romani lor, dar ne intrebam de unde ar fi venit ei. Dar, mai ales, daca Ro-

manii ar fi venit de aiurea, la o data cand sistemul politic ungar era terminat 5i cancelaria regaled organisata, ei ar aura un statut, asa cum s'a dat unul, la venirea lor, catre sfarsitul 1

C. 57.

2

C. 55-6. C. 43.

3

4 Hatte er der Anonymus) letztere (die Walachen) nur im entferntesten als hergelaufene Gaste betrachten diirfen, er }lane ihnen aiese iible Naclu le& nicht ersparet"; Zeitschr. f. osterr. Gymn., 1872, p. 152. Aici §i pasagiile cu pascua Romanorum dupd gesta "Ungarorum christianorum", in De facto Ungariae magnae, invento". Ismaelitii

cari au venit" ,,de terra Bular" araid pe Bela al IV-lea sau dupd

(p. 153). Pentru datarea Anonimului, §i observatia biografului regelui.

J. Vass, In ROsler, Rom. St., p. 79, nota 2, ca supt acest Bela al IV-lea nu s'ar mai fi zis terra ultrasilvana", ci Transilvania". Pentru bibliografia Anonimului §i Jung, Rom. Landschafte.n, p. 479, nota 1. Pentru valoarea aceistui izvor, Onciul, Teoria lui Rosier, I. c., p. 258 0 urm. (el 11 credle din secolul al XII-lea, supt Bela al II-lea);

pentru aceasta, die ate on e vorba de roshulle bulgAre0i la stAnga Dunarii, el e silit sA riecurga la vechea suzeranitate a Imperiului bulgar"; p. 269). Se aratA §i Imprumuturile din Dares Phrygius, cu privire la data scrierii cAruia v. Iorga, Liures populaires, In Bulletin de la section historigne de l'Academie Roumaine, XIV (1928). Pentru

Pyla §i Gieilou, Onctul, Teoria lui Rosier, I. c., pp. 266-7. Pentru lel, Kean e Kan", Hanul p. 267, nota 2; p. 333), ceia ce e inadmisibil. 5

Pic, K zmpf, p. 205, nota 51.

Atingerea ardeleanA a lioniAnilor cu tJngurii

45

secolului al XIV-lea, cu sau Brk documente, pana 5i Tiga.nilor. Nu se poate o mai concludenta dovada deca't aceia a Vlahilor din Serbia, cu hrisoave craiegi ale stapanilor, sau a Valahilor" supt muntii Galitiei, pentru cari este un tntreg mAnunchiu de documente, stabilind cu amAnunte $i pomenind pe sefii ooloniskrii, conditliile In care nail veniti vor avea sgt trAiascal.

In ce privege situatia insasi a populallei, conditfile In care

platesc Vlahii de la Sarbi sant aceleasi ca $i la cei de, la Unguri: quinquagesima vitelor; dar cei d'intaiu sant intrebuintati $i ca pastori 5i carausi 2. Quinquagesima trebuie sa fie o veche datina track.

Ca pareri din altA tabarA istorica, se recunoaste azi $i de $tiinta saseasca rostul de aparaitori ai granitei pe care, la venirea Sailor, it Indepliniau Secuii (de fapt mai tarziu), Romanii $i Pecenegli, de molt timp potoliti $i incadrali intr'un statut 3.

Daca, totusi, permanenta romaneasca nu se poate dovedi asa.

incest reaua credinta sa n'aiba ceva de obiectat, intoarcerea, fares pomenirea in cronici, fkrk observatie In documente, fara opreligi sau privilegii pentru noii veniti, nu poate afla niciun argument. Forma romaneasca din Bram, se afla la Chalkokondylas, In veacul al XV-lea; cum deci Romanii ar fi veniti de curand? Tot asa RA$inarii n'au putut Inlocui tarziu pe strainii din Reotel-Rivetel (Rau$el?) 4. Avem a face cu o aetivitate straveche a Romanilor din munti, cum e, de cealalta parte, a Cremenarilor, cari in lucrarea cremenei continua, de fapt, si ei, o activitate preistorica. Once venire de populatie In Ungaria trebuia sk aduca sau privilegiul ocupantilor, ca pentru Sari, sau organisarea In ceat§. 1 Pentru terile sarbesti, Hasdeu, In Arch. istoricd, III, p. 85 si urm.; I. Bogdan, In Mem. Ac. Rom.; pentru Galitia, Hasdeu, o. c. Art. 2 V. Pie, Abstanunung, pp. 58-9 (dupA hrisoavele regilor sarbi). 3 Ein Grentzschutzgurtel, dessen Verteidigung den Szeklern, Rm. manes and Pletschenegen anvertraut war; David, in Kronstddter Zeitung, an. 1936, no. 184. 4 V. Siebenb. Vierteljahrschrift, LIX, pp. 113-4, si G. Muller, Die ursprdngliche Rechtslage der Romdnen im Siebenbfirger Sachs'en,lande, Sibiiu 1912.

46

Colaboritrile

militarti, ca pentra Cumani. Pentru primul cas, avem si exemplul politicei regilor poloni fats. de cei cAtiva cnezi roman

carora li s'a creat In scris situatia cea mai onorabild.; peptru al doilea, vorbeste importanta pe care, de si pkgani, "i -au cat' de la Inceput Curnanii supt regele Ladislau. Dar, acum de curAnd, studiile d-lui D. A. Rassovsky asupra Peoenegilor, Toscilor si Berendilor In Rusia si Ungaria"1 7>

arata In ce chip proceda regalitatea ungarg. In ce priveste risipirea largk si alp urarea precisa a niusafirilor cari veniau din step4, si cari, imeAgat, dupI aceiasi normA, au fost asezati la rostnrile pe care p5a3a la sfarsit si le-au p6strat Si Inva,tatul russ, fireste, n'are niciun interes national sau politic In presintarea 'mei situatiii sprijinitl numai pe doCumente de o autenticitate netag4duita. Teoria noului desertum, 11 indaginilor (ggepii, prishici slave), scoas5. la ivealN. de run Thalloczy, urmat de Tagaryi 2, a fost adoptata si de Sari, fark O. se fi adus vre-odata tun adevArat argument 3.

Ceia ce amAne in Anonim, astfel e numai presenta Romanilor si Slavilor In cantecele popmlare ale ocupatiei. Nomenclatura Ardealului si partilor vecine, farN. a mai vorbim de tinuturile de la Sudul Carpatilor, represinta Ina eel mai puternic argument pentru plstrarea, nu numai a unor resturi de populatie slave, ", slavo-romaneascA" sau curat romAneasek, avAnd si ea ramIsitile unui slavism de mult dispgrut ca atare, dar a unei numeroase populatii, rAspAndittl asupra tuturor acestor Tinuturi. In adevA.r, e nelndoielnic a elementele maghiare de populatie, amAnate cum sant In oaze, IAA. a fi urmat linia unui

au sau sa fi coborit povhrnisul unui munte, nu yin dintr'o 1 Seminarium Kondakovianum, 1933 §i 1935.

2 Pentru rechemarea acelor uniuersi Olaci, de la Szekes, acri ar pleca, v. Tneml-Tamas, Archivum, p. 12. E vorba, In adevAr, de un singur mic grup. 8 Ba d. David (Kronstcidter Zeitung, an. 1936, no. 166) crede a §i munti (cari astfel ar fi fost locuiti 1) Intrau In acest sistem §i aduce Inainte numele muntelui Siriul care In cumana ar /nsemna pustiu". Numele trebuie explicat printr'o origine maghiaril, hind In regiunea unde aveau si Chiojduri (ICOvIesd).

Atingenea ardeleana a Romani lor cu liugurii

47

patrundere populara, datorita unui prisos de populatie, caci altfel regii n'ar fi avut recurs la colonisarea cu Nem li", ca la Sktmar, cu Flandri", ca in Ardeal, ci sant datorite unei trimeteri de ostasi si de eativa dregktori. Dack acestia ar fi 001 o tarn cu adevkrat pustie, ar fi dat mime ca acelea din partea Americei de Nord si de Sud unde n'au fost gksiti indigeni. Dar numele sant, din potriva, asemenea cu acelea pe care colonii englesi le-au pastrat, cu ale apelor si ale muntilor, in locurile unde indigenii existau ca un element Insemnat. Sant in Ardeal nume din cele pe care le dau mai ales pastorii saw, pe alocurea, si plugarii. De altfel, nimic oficial, consecvent, logic; nicio amintire a vechii patrii maghiare, ceva ca In unele parti din Banatul prkdat si despoiat de Turci, ca in acel Sud al Basarabiei unde Alexandru I-iu a comemorat in numele de sate victoriile.

Un cercetator german, A. Schmidt, observa in 1863 1 ca. muntii

Ardealului sant plini de nume curat romknesti. Astfel: Ratezatul, Paringul (v. si a lua In pkrang6"), Gkina, Buceciul slay), Surul, Subcununk2. Cum s'ar gandi cineva la nou-venitii

cari alearga. sa se Infunde in munte, fie si pentru turme a ckror plecare din presupusa veche patrie sud-dunkreana n'ar fi fost Ingkiduitk, de Suveranii de acolo! Une on numele de mlunti aratk si o veche proprietate romkneasca, preen= e iu Varful luu Petru 3, Numele turcesti: Ceahlkul, vulturul", Raraul, Tartarkul, Tinkul, Gopkul, ca si Feneul, Hidegul chiar, sant mai vechi cleat venirea. Ungurilor; Tartarku ar fi munte cu gropi"4. In regiunea de munte de la Apusul Ardealului, ciobanii, Mocanii sau Motoganii 5, vechi ciobani transhumanti, Ong, la Dunare si peste Nistru, nu se puteau transplanta. De altfel, niste oaspeti asa de stricktori nu-i primeste bucuros nimeni. 1 Das Bihargebirge.

2 Goos, Chronik, p. 89. 3 V. §i vol. II, spre sfarsit. 4 Xen0P101, Teoria lui Rosier, p. 202; cf. ibid., pp. 205-6. V. Giuglea, la I. Conea, In Bul. soc. geogr., 1933, p. 90, nota 1. 6 V. Slavici, Die Romdnen, p. 120.

$i

48

Colaborarik

In ce priveste raurile, supt regele Ladislau 1, In 1279, se stria Irma Titia 5i Kriss pentru Tisa si Cris (nu KOros) 2. In nomenclatura lor, nume ca Totrus Trotus) si Urmenis sant maghiare, dar de jur imprejur gasim sate de colonisare, purtand numele ctitorului: Coman,

Vierme, 5i al ctitoarei

Laloaia (a lid La lu). Intre numele maghiare de ape aduse inainte de Hfinfalvy 3 se OA pe langa netagaduitul Aranyos, Ariesul nostru si Inca ar fi discutie asupra intaietatii intre cele doua, numiri, romanice, c.aci un nume Aurariul poate fi propus Homorodul, care e de sigur slay in legatura Si cu holmul; v. Homoriciu pe Teleajen si Argesul care nu poate insemna doar rani orzului", al arpacasului ( !)". Sebesul singur, rapedele", e unguresc: it intalnim la cele doul capate ale teritoriului dacic; SAghisoara, Sebesoara, e in legatura cu, dansul. Numele turanic al Tarnavelor, Kukullo, poate maghiar, dar poate si peceneg, are o deosebitl. insemnatate. Nu se poate admite traduoerea de Romani a numelui unguresc lute° limba pe care n'o vorbiau: slava, in care Tarnava" inseamna rand

care curge printre spini, ca si Tarnavele 5i, Tarnovele balcanice. Traducerea in ungureste a munelui slay transmis de Romani se impure deci. Acelasi lucru cu Cernavoda din Secuime, pe care Ungurii o numesc Fekete Ugy. Traducerea din slavoneste In roman' este saa vice-versa se observa la 110i in Stari - Chiojd = Chiojdul Mare 5i in Suhodol-Valea Seaca,

unde nu trebuie sa ne ga'ndim la influente de cancelarie ca in alte casuri, care sant evidente 4. Ca nume de localititi, Clujul, Klus" in prima forma (apoi adausul cu vdr 5) poate sa aiba o legatura cu, acele clusae care inchideau barbarilor trecerea prin mund si In Italia si care-si

au corespondentul in clissurile balcanice, pazite de Vlahi, 1 Fejer, o. c., V2, 514. 2 Pentru Tisa, v. si Budimir, In Glasnic de la Novisad, II (1929), PP. 1 -5.

3 0. C., p. 39. 4 Ibid., pp. 39-40. 6

V.

§i, In Liber Pontificalis, la Viata Papei Adrian: clusae".

Alingerea ard.etleanA a homiinilor cu Ungurii

49

ea Vlachoklissura, precum wz sal romanesc pazia In margenea padurii drumul spre Cluj. Cele mai multe nume romanesti din Ardeal 1 nu sant Insa

de asezare none, ci de via% cioWaneasca. Dar am spus ea nimeni nu s'a .gandit vre-o datl, set aducci pe ciobun, carte strict sAmanaturile. Unele nume arata doar venirea din alt loc, ocupat tot de Romani, ca Petrowni, de la Pietroasa. Numule, des, de Poiana aratg. iarasi popasuri pastore$ti. Argumentul ca Ungurii $i Sash au trebuit sa dea uume not localitsailor ardelene, neafland pe ale Romanilor, nu mai poate fi invocat, pentru a multe din aceste nume sant vechi, de la B61gradul slavo-roman, care nu poate fi o traducere, add, atunci, cunt RoincZnii nu uorbiau slavone§te in veacurile al

XIII-lea sau al XIV-lea, ale pretinsei for intoarceri", ar fi trebuit sec-i zits: Cetatea dlbd, $i aoelasi e casul en Moigrad Si Gradiste. Asa $i pans la Turda, Cluj $i Dej, f6r6 a mai pomeni Bistrita $i Zlatna, pe care le pomeneste insu$i Rosier 2, apoi Rasnovul, cu aceiasi finala slavona, Sebesul, Harina $i o sum de nume banktene, ca Media, Tkpia, Lugojul, care n'au nisi un sens In ungureste, cum Zebiln $i Brasov n'au niciun sens In sasege, eau pdsfrat. Tot 41. acelea multe care Inseamna acele popasuri de ciobani. Basa slavt, strans legatI de transmisiunea noastrA, se ell pretutindeni. Homorodul din Ardeal vine de la holmul citat mai sus, ca $i vecinul Cohalm, ungurege holmul" de piatrk; am citat $i Halmagiul, de pus in legaturt cu Hlmul dalmatin 8; tot a$a Draos $i Drajna. Ca strkvechi fundafii cu acelag caracter se pot pomeni Inca $i Sebewl, $i la Semi $i la Sa.si. $i In central Ardealului,

care, In Banat, se une$te cu ClvAranul de mai veche origine, Haramul Bizantinilor. Nume de Rus se intalnesc g in pArtile Dobocai.

Dacg. Belenyes ar putea porni de la numele unguresc al 1 V. $i Walter Scheirer, Die Ortsnanzen im mittleren Teile des sadlichen Siebenbii rfrens, In Balkan - Archie,

2 Anfdng'e, pp. 38-40. Cf. Carcinovul, etc., dincoace de munti, In aceia# raid. Tot asa numele slave In -ova (Moldova, Orsova), ca §i, dincoace, Glogova, Craiova, $i in fatA cele sarbesti. 3 Pentru numb cu holm in Ungaria, v. $i Onciul, Teoria lui Raster,

1.

c.,

p. 72, nota 1.

50

Colaborarile

zimbrul ail, Nyen din Ardeal trebuie pus neapArat In legatura

cu Naenii din Buzau (de la Nae sau de la Nou: Noieni). Pe and cele mai multe din nu.mele unguresti In Ardeal Mint cu falua (luta), sat, sau hoza, casa, deci not colonisari, name ca Vajdaszeg arata vechi asezari voevlodale. Aceasta

fora a pomeni numele de sate cu sant, care, In acest cas, poate veni si de la maghiarul Szent, a carui asamanare cu sant al nostru, mai mult decat cu sanctus latin, e curioasI, astfel cu evident tarziile numiri de Santana, Santimre.

Romani si Maghiari, spune Traugott Tamm, Infra. unii In altii ca dintii unei masini 2. Regele maghiar Isi reserva padurea, un fel de foresta regis, ca regele normand In Anglia, dar sensul nu e de loc acebi, nisi Intriebuintarea razei de codra. Ce e dincolo, .la Pecenegi",

nu-1 va interesa dealt mai tarziuy nruat timp Rind pentru el acolo, nu constiinta terilor" noastre, dupa ape (a Crisurilor, a Barsei), ci o vaga regiune ultrasilvana", devienita apoi transilvank" 3.

Cateva observatii Inca pentru a Inviedera ceia ce, data n'ar fi fost patima nationaiik, s'ar fi recunoscut de mult. Am vazut ca targurile vechi se pastreaza cu indicatia zilei de saptamana, Miercurea, targul Rusilor" (Reussmarkt la Sasi), Sambata.

Forme le comitatelor nu sant pastrate, ca ale tinuturilor moldovenesti, ci, Rind de cele mai variate alcatuiri, ca ale jadetelor muntene, ele arata organisatii politice autonome pe care le-a pastrat cucerirea.

Dincolo de Tisa nomenclatura slava, de si Slavi au fost acolo, si multi, e rara. Abia gaslim Hrevistye, Zsolna, Tepliz, To lna. Nomenclatura Ungariei e deci, la Nord ca 0 la Sud de Balaton Balta cu totul alta, mult mai lipsita de elemente slave (de si este un Kohalom, un Rekinetz, un

Sebracz, o Morava, o Ozora, in afara de graduri" 0 de 1 Hfinfalvy, o. c., p. 2. 2

O.

c., p. 40.

8 A se *dm pentru Ardeal" J. Wolf, Programm de la Sassebes, 1885-6. Cf. Erdelsca Bonita in poesia popularit sarbeascA adunati de Caragici; v. Jahrbucher der Literatur, XLV (1829), p. 213.

Atingcrea ardieleana a IlomAnitor cu Ungurii

It

varade". Dar un Ghymes, adus de stramutgri pecenege sau

cumane, e si la Nord de Balaton, de la Slavi s'a luat o Szombalh I,n extremul Vest si o a doua ceva mai jos, dar

atat.

In ce priveste elementele obifnuite ale graiului, acum, iatA care sant domeniile, de care a lost vorba, ale Imprumuturilor: Acela de ra.zboili: a intalni, a birui, fir, hotnog, tobd. Acela de vanatoare: Soim, coruiu, uliu, vindereu. Acela politic: neam, oral, parer:1,Mb, soltuz, pargar (de la Germani).

Acela de drept: a ingcidui, a beinui, a bizui, a chibzui, a mistui (a ascunde), a filgadui, a taigddui (si tidgadal), aldcfmaf, holdd, hotar, chezeif, chin, chip, viclean (hitlen), nemef, rduaf, uric, poate path si part; 1, a da in vileag (vildg = lume).

Acela al administratici si yield de Curte: varmeghie, vidic, maul, rand. Acela al mefterilor si acela al meftefugurilor: a sdrgui, a alccitui, a altoi, ilclu, ic, lace?, lepedeu, talpd. Acela al uneltelor: d. ex. ham, fiereistrdu, hdrdau, sicriu, major, cizmd (din slavona).

Acela al gospodariei: a urlui, helefteu, MU, salas, giulgiu. Acela al negotului: balciu, felie, fel, bielfug, gazdei, samd, a socoti. Acela al cuvintelor de inSulth.: a sudui. In materie de medicina.: beteag, gingers, a t.mddui. Cuvinte felurite: ciurdii, irnaf, ciotor, arab, ciociddu.

Nu e, pe departe, o pdtrundere a limbii elementalui de baftind in aceia a celui venit de aiurea. Sufixele arata idei abstracts (gag si fug), Indeplinirea unui mestesug OW, un epitet (eq: guref), as: abraf (stangaciu); la verbe: alni, elni, olni se modificl In a alai (a boncdlui), dar si a -aleeitui 2. 1 V. Hfinfalvy, In Literarische Berichte aus Ungarn, hggb. von Paul Hftnfalvy, II, 1878: Rumdnische Geschichtsschreibung and Sprach-

wissenschaft, p. 357 §1 urm. Cf. ibid., I, pp. 224-36. Ldcui §i ldcas au Inlocuit vechile forme latine asamAnatoare. V. si $aineanu, o. c., pp. 190-1. 2 V. 0. Densusianu, o. a., p. 373. $1 lista cuvintelor in aceia§i lucrare.

CAPITOLUL VI.

Simbiosa romano-cumana

Aiaturi de interpenetratia roman-maghiara continua Ins in Apus supl o forma schimbata, simbiosa cu alli Turanici. In acest limp Cumanii, Uzii de o alta formatie decat a Pecenegilor, cu toalie a, de aceiasi rasa, I i implant' inthiu horda in aes'ul muntean ca &t ajunga apoi la a convietuire cu locuitorii vechi, cari devin asociatii for militari, primind de la acesti domni si asezaminte fundamentale In care vor trai mai departe. Se pare chiar ca numele de Valvi, devenit apoi Fa lbi", care se atribuie In general Cumanilor, vine de la

aceasta populatie cu care noii barbari sant in colaboratie. Numele, care se zice Si Falones", se &este si In legatura cu al Pecenegilor, cu cari Cumanii n'au fost asociati, la cronicarul german al lui Frederic Barba Rorie, Otto de Freisingen, care curzoafte §i pe acela de Cuman. Analele din Po lde vor-

besc la 954 de Valzvi alaturi cu Ungurii, card Cumanii nu ap5rusera. In aceste regiuni. Dup0. el se Intalnesc apoi la Henric Lebonuts, la Arnold de Lubeck, la Anonimul din Luneburg (Valewen"); aiurea, dupe. Zeuss 1: Falawa", langa Faloni", din care Ruysbroek, oeroetatorul Tatariei, va face niste

Valans", din a for Valanie"), la poetul Ottokar (Falbi")2. Am citat si aiurea, ca sa se vada oe Insemna de fapt stapanirea hordei, acest pasagiu dintr'un scriitor piemontes al se-

colului al XIV-lea: Hanul cel mare locuieste totdeauna in camp, din causa mullimilor care-1 urmeaza, caci in oral n'ar 0. c., pp. 743-5. Cf. Iorga, In Reu. Ist., VI, p, 196. 2 Pentru Valwen, Ilie Gherghel, Urheimat, p. 43, nota 2. $i ibid., p. 44 qi urm. In atacul tAtaresc el tree tnaintea RuOlor. 1

;4

rf.17:7=-

' a

'-'77''':" --.--14410.1:,

:

.a.,

'46 - .

. :----

_

.-..... _

-

---',

-

--7- E. --,=

."7--t-44"--___..,

,d4r ,,,

r.a -i. ...

..;:_' : 4 ,:...-___.---:- - -

":........

-...--.-, t

- -,-,

.=

Le_...._

-.....""42k_.......__ "---77-4,-.1--,jr,_--a -a

-

-_-:7-_

r--

47.

_ ... _

set--.-.... -- --,.-2.;-, AI -- -... . _._.,.,,,...

7_-_

_

_

tar,.

F.. ','--

,.

"---yr 7 -.-

.. 14

°.

-7 --r-: ..,

._

--

7 MR, I... 1=0 Mill,R,F

Fig. 3.

- - -.a

._ _ ------'-"" .

.

i :7&

:). ;A:411 174;.4.:;"%

Veche vedere a ruinelor Hargovei.

.AJ'A'J

Simbiosa romano-cumana

53

putea sa steie a patra parte; astfel merg dintr'o tarA In alto., $i -$i

duc femeile $1 oopiii"1.

Deocamdata, noii venni se Intampina, In locurile care fusesera. Int Aia basg. a Pecenegilor, dupl. ce adApostisera pe Bul-

gari $i pe Unguri. Aceasta o arata numele de balta Uzilor", (lath. sau partilor bucegene cu prelungirea peste Dun Are,

sau bAltilor" din Boroea, pomenitA de aceia$i Bizantiiti: Ozolimna 2.

Se pare Insa ca,, de la Inceput, Cumanii se strecoara., de la un Deliorman (dobrogean) Ia altul (Teleormanul) pe malul sting, prin regiunea Borcii, despre al cArii sens am mai vorbit, cu Tutracanul-Turtucaia $i Baraganul : avem astfel, cu Bugeacul $i Covurluiul, citate, nu M.A. strAvechi urme scite, toata harta Cumaniei. De aici vine ca un nou rIzboiu =man

se poarta la Branicevo $i el Alexie Comnenul trebuie s6.-1 opreasck la acel Vidin unde tocmai, mult mai tArziA un act romanesc vorbege de Vadul Cumanilor. Curnanii stint Ina. tot In fasa nAvalirilor, venind cu carafe care li poartg. familia. Joan Comnenul, urmaFul dud Alexie, Ii va gIsi. In peninsull, trebuind sa ierneze la Beroe 3, Centrele for ramAn, oricum, ode vechi, nu In Bugeac $i in Dobrogea mai ales, ci spre Apus. De aceia Manuil Comnenul fi atacA la acea Domnitzikos, care nu e deal Zimnicea. $i feful lor, care cade In aceastii expedirie, Lazar, e acu,ma un cretin 4. t i m inset ca numai la mai mult de o jumdtate de secol mai ta'rziu §efii curnani se cerurd converti(i de Mire regele Ungariei. Lazar rdmilne deci sd fie un represintdnt al populafiei supase sau un creftinat suet influen(a ei. Cumanii, cari lupta $i cu Normandul Bohemund, debarcat 1 Toma de Saluzzo, in Le chevalier errant. V. Iorga, Romdnii to cdteva not izvoare apuslene, in Rev. 1st., VI, pp. 193-4 (unde 51 d descriers analoaga din quasi-contemporanul Phillippe de Mezieres). 2 Cf. 0,6Covo la Cinnamu, V, z, 203. Pentru Ozolimna v. si N. Gramada, in Codrul Cosminului, TI-III (1925-6), p. 83 qi urm. Apoi $i Blinerscu, In Byzcrntion, IV, P. 505, $i Ziatarschi, o. c., II, pp. 498-9.

3 Cinnamus, III, p. 93. 4 Ibid., p. 95: AdCaeocriaaexoc. In genere, ibid., pp. 93 $1 urm., 95.

Alta campanie contra Cumanilor, cari fug; ibid., p. 201 $l urm.

54

Co laborArile

la Durazzo, apar In Balcani Intaiu ca niate simpli mercenari 1.

Ei a,rata. Insit de la Inceput o aplecare spre viata aaezatil, fireate alaturi ai Impreuna cu Vlahii. Ca este un fond de populalk locala, pastoreasca, in locurile unde se framantau Peoenegi, Cumani ai Bizantini, o arata localitatea Copacii Fru-

moai, Kcca Sivapa 2. Am observat $i aiurea ca in secolul al

XI-lea se da lupta In aceste pri, cu acea rasturnare a copacilor din paduri care e o parte din sistemul nostru defensiv traditional. Ca localitati, and se descrie de Bizantini trecerea Duharii

de catre until din aefii lor, Telgil, se vorbeste de un oriel" Kooky), cule-turn, care ar putea fi ai vechea Turris a lui Iustinian, Nkopolul Mic de mai tarziu 5. Legatura aceasta cu Cumanii se face ai la Demnitzikos, aaa de bine pastrata In acea Zimnicea, unde va avea loc expedifia lui Manuil In 1148g. Dar

Dunarea e strabatuta de oorabii bizantine $i Alexie apare spre gurile ei, la raid Bitzina" (Vicina de mai tarziu), un crac al fluviului, cu acest prilej reaparand vechile mime bulgare ale Pliskovei ai Preslavului Mare 5.

0 lupta se poarta pe atunci Intre cele doua spete de Turci, Ana Comnena amestecand pe vechii Sarmati" cu nume turceati ca Uzas g Caragea, ca Maniac sau Mamac 6, Ea are loc pe Lang Ozolimna. Aceste ciocniri sant, de altfel, contemporane cu instalarea

pe pamant bizantin a Pecenegilor, pe la Rusion (v. Ruaiti) al Polybotos, aesul de pasune". De aid ei se revarsa pana In 1 Ana Comnena, I, pp. 254-5. 2 Gedpen; Ana Comnena, I, p. 409.

3 Ana Comnena, I, p. 331. E ti un rau Skoteinos; ibid., p. 33a 4 Cinnamus, III, in, p. 64. Identificare de Tomaschek; Zeitsch.r. f. asterr. Gymn., 1876, p. 344. El vorbeste si de acel print LazAr Cumanul". Se afirma simbiosa romA.no-cumanl: Wenn es gait die benach,

batten Ungarn zu zuchtigen und auf ungarischem Gebiet Beute zu machen, mochten die Kumanen sowie die ihnen unterstehenden und benachbartien Volkerschaften gerne mitthun, namentlich die Walechen"; p. 305. 5 Ana Comnena, pp. 340, 343-4. 6 Ibid., pp. 344, 353-4, 396-7, 412-3; II, p. 24. Numele de Mamac e al sefului tAtaresc cte Supt Stefan-eel-Mare.

Simbiosa romano-culuand

55

preajma Constantinopolei, arzand biserica Sfantului Teodor 1.

Fatt de regatul ungar, Cumanii au continuat, dar cu mai piutina energie, allele fiind aseztrile lor, lupta Pecenegilor. IntAlniri cu Cuni se intalnesc si in secolul al XII-lea Incepttor Ck pe altturi, se fAcea agriculture In aceastt vreme la gurile Duntrii o arata casul Iunui Genoves din Pera care vine la 1180 cu gthu Inarcat acolo 3. La 1170 Manuil Comnenul permitea Genovesilor sg. meargt In Rusia" $i la Matrega, in Crimeia, dact au o permisie de

la el, si peste patru ani voiau chiar intreaga libertate de coined 5i la Matrega Si aiurea"4. Contactul barbarilor cu populatia indigent de pe malul stAng al Dunarii, din se,sul permitand o largd desfasurare, a fost mull mai adanc, In acelasi timp ciind se pregatiau relatii cu elementul romanesc din Balcani, indatt el insusi creator de Stat. Din accastt conviejuire de clout veacuri Si mai bine au iesit $i imprumuturi de obioeiuri, ca si, cum se va vedea pe iurma, influente politice de cea mai inaltt ordine. Cumanschi Brod, Vadul Cum,tnesc", dintr'un act de la Mircea I-iu 5, aratt fgra indoiala vadul Vidin-ului, uncle s'a alct-

tuit un adevtrat centru cuman in partea pe unde, in veacul al XIII-lea, s'a dat, o nout, poate dublt dinastie Bulgarilor, a Terterizilor, dacg. nu 5i a Sismanizilor. Locul e deparbe de Turnul Negru" al acelorasi Cumani la Caractl. Astfel ei par a fi ocupat tot sesful muntean spre Apus pg.n;g, la Vidin, inainte de a lasa urme si in nomenclatura balcanicg, ca in satul Cumanovo. 1 Ibid., I, pp. 369, 373-4, 393. $ireclicuri de rAzboiu alle lor; ibid., pp. 390-1.

Ilie Gherghel, Zur Gesch. Siebenbargans, p. 47, nota 2. 3 Dui:A Ottobono Scriba, In Muratori, Rer. Ital. Scriptores. 4 Sanguineti-Bertelotto, Nuova serie di documenti sulle relazioni di Genova coll'Impero bizantino, ca vol. XXVIII din Atti della societa 2

ligure di storia patria, pg. 348, 351,

355, 360, 432. Cf. Camillo

;Maufroni, Le relazioni fra Genova, l'Impero bizantino e i Turchi, in acelasi volum, pp. 617, 683 $i urm. 5 Stoica Nicolaescu, Bul. Mus. Mun. Buc., 12, p. 306.

58

Colaboriirile

De altfel, Cumanii represintit mull mai mult decal Pecenegii: ei au ajuns la ideia Intemeierii unui Stat, ca al liunilor fi Avarilor. Adevaratele raporturi aid le intrevedea Tomaschek, sand,

vorbind de cartea despre Romani a lui Jung $i analisand raportul bizantin despre fuga lui Andronic Comnenul, stria: In acea vreme, cu toate nIvalirile Cumanilor, cari probabil se multamiau wor cu plata unui iasac in naturale, deasebite elemente etnice $i culturale puteau vegeta pasnic alaturi In Nordul Dunkrii"1. Si, mai departe: Pecenegi $i Cumani puteau sa Imprumute multe din limba tributarilor for $i frati de arme $i pe urmA, la caderea propriei puteri, sa. se asimileze cu ei2". De altfel $i Tomaschek adinite cl Romanii, cunoscatari ai muntelui, au servit de claazi Pecenegilor si Cumanilor 3. O /ntindere a dominatiei regeluii apostolic, nu national, nisi teritorial al Ungariei a fost oprita. deci pXna pe la 1200 de existenta dincoace de munti a patronatului unei alte horde, pastrata astfel, rAmas4 In mare parte pAgana. $i dedata mnnai rAzboiului. O urma. a raporturilor stranse cu dansii nu e In numele de

loouri, cum s'a crezut pentru Comana. si Corn anegi, care amintesc pe ale Intemeietorilor acestor sate, Conran si Comana, oricare ar fi originea, ce poate fi foarte veche, a acestor numiri, ci mai adanc, in obioeiuri, dar Infratirea varutelor" cu schimbarea colacelului de grau curat" la San1 Doss zu jenlor Zeit, trotz der Einfalle der Komanen, welche sich wahrscheinlich unter Entrichhing, eines Jassak's in Naturalien beicht abfinden lassen mochten, verschiedenartige Volks- und Culturelemente im Norden der Dopau friedlich neben einander vegetieren mochten"; I. c, p. 344. 2 Peoenegen und Komanen mochten manches aus der Sp'rache Hirer Tributpflichtigen und Waffenbrfider entnehmen und spa ter, bei dem Sinken der eigenen Macht, sich dieses assimilieren; p. 149. 3 L. c., I, p. 76. Pentru silintile arhiepiscopului Bruno de a introduce, pe la 1007, crestinism'ul (catolic) la Pecenegi, v. Rader, Rom. St., pp. 91-2. In genere, Gherghel, Cercetdri privitoare la istoria Cumanilor, In Tinerimea Romdnel, n, s, Ii, pp. 263-9; III, pp. 387-92; IV, pp. 114-8.

.k.

P o

.

Fig. 4.

.71.

14

ti

Fresce din biserica Secuilor la Dirjiu, langl Odorheiu.

Simbiosa roman-cumanA

57

toader" si Invartirea In jurul pomului In gradina." pare a

fi mai curand o datink curat romaneasca 1. Dar, in genere, fratia de cruce, practicata si de Cumani

2,

e de sigur un punt comun. Caii iuti, acei Wallachen ai Germanilor, can sant hongres pentru Francesi 3, mestesugul tragerii cu arcul vin de la Cumani Inainte de o alts initiare a indigenilor prin Tatari. Din aceasta convietuire mai Intinsa decat cu Pecenegii au iesit si aoele nume pe care editorul Codului Cumanic"4 le recunoaste ca romanesti: Umul, Gubul, Olaka. Ca Imprumut de costume, cu pArul for lung 5i mustatile plecate In jos, Cumanii din freSca de la Geleoze au Infatisarea teranilor nostri6. In Chronicon pictum ei apar cu caciuli albe, purtand haine largi6. Vedem in miniaturi unguresti o palarie tat& reasca la Cumani, dar in allele ei apar cu caciula noastra 7. Ideia ca Gagautii de azi ar fi Cumani 8 trebuie Ins pginasit4 Numele acestor crestini, azi de limba turceasca, nu Inseamna cleat cei oe vorbesc o limba neinteleasa (cf. barbari la Greci, zomzomim la Evrei, Nemti la Slavi, cei cari nu vorbesc", In opositie Cu Slavii). Tipul for fisic n'are nimic a face cu acela al rasei turanice. Asamanarea cu Caramanlaii din Asia Mica, la cari se aflau si carti bisericesti In liniba turceasc, dar cu caractere greoesti, si cari sant Greci, lamureste chestiunea. Avem a face cu munerosul element elenic de pe margenea Marii Negre, care n'a putut disparea (la Mangalia este 5i un frumps mormant de Grec din sdcolul al XVII-lea). 1 V. I. Awarbicseanu, Minunea, p. 95. 2 V. qi ce spume, cu conclusii falsfe, Hasdeu, in Originile Craiovei

(din Columna iui Traian, 1878), pp. 5-11. Pentru fra[ia de cruce, §i Rhally, in 'Enernolg sov Ilaventauplov, Atena 1908, pp. 293-306.

3 In Guerneriu Happelius, Thesaurus exoticorum, Hamburg 1688, pp. 4-5: ,,Man achtet die Pflerde dieses Landes die besten in Europa". 4 P. tan §i urm. V. §i Tomaschek, Sitzungsberichte din Viena, 1882, pp. 485-6. 6 Marczali, o. c., p. 82. Dar sefii au niste curioase aciuli, v. ibid., p. 83. 6 Ibid., p. 167.

7 Marczali, o. c., p. 463. Sie tragt cu arcul. 8 ,Tire6ek, to Arch. -'p. Mitt., X, p. 130, nota 1.

CARTEA a II--a

CTITORIA DUNARIEANA SI BALCANICA

CAPITOLUL 1.

Vlaqca" de la Deastor

Am vatut cum Bizantul ajunsese stapan pe toga Dunirea. Cu acest prilej, Inlaturand ierarchil religioasa slava, pe care el o Inlocuieste cu una greacal, se recunoa.ste existenta unei populatii romatnesti numeroase si intinse pretutindeni In toata Bulgaria", ceia ce, sa nu ultam, inseamna pe vremea aceia, cum se vede din Kekaumenos, Inainte de toate Tesalia, vecilia, de altfel, eu acea regiune uncle fusesera asezati Pecenegii. E si tan. 'unde-i afla rabinul spaniol, Veniamin din Tudela, care-i descrie, cum am vazut, cata.randu-se ca niste

capre pe stanci si reproduce parerea curenta la Greci cu privire la caracter'ul for moral 2. In adevar, la 1019 (intarire la 1272) se dau. Scaunului din Ohrida Vlahii din toga. Bulgaria (of &vat nag= BouXrap Cow BX&xot)

$i Turcii de la Vardar, In curand elen.isati si ei3. Legatura aceasta cu Bizantul a trebuit sa ramaie prin Biserica, nu numai In aoeste pArti, dar $i In sus si pang. pestle Dunare: Intre cuvintele grecesti venite prin aceasta Biserick bizantina e $i eamilafca4.

Osebirea aceasta, neted nationals, Vlahi" si Turd", in actul pentru arhiepiscopatul de Ohtida, infirma definitia Anei 1 V. Sitzungsberichte din Munchen, 1892, p. 771 si tom.: Friedrich, Ueber die Sammlung der larche van Thesalonich and der plaptItliche Vicariat fur Illyricum. 2 Am citat mai multe editii ale toxtului latin, $i cu traducerea la Hasd1ou, In Archiva 'storied. 3 Gelzer, In Byz. Zeitschrift, III, p. 46. 3

V. Suidas, Icaptildvmtay.

62

Clitoria dunAreana

balcanicii

Comnena a toti cati s'au dedat la o viat a. nomads sant numiti in limbagiul oomun: Vlahi"1. Acesti Vlahi, a caror valoare se dovedise in lunga $i greaua laptA de guerilla cu ostasii sprinteni ai Tar'ului Samuil, sant aeum, ceia ce nu fusesera niciodata, un adevarat deposit

de luptatori pentru imparatii din Constantinopol, ca si, de alminterea, vechii for asociati Intru invierea Imparatiei de natie bulgara", Albanesii. Gasim astfel soldati albanesi in Italia.

Alaturi, Inca de la 1027, se vad Vlahii, cu Rusi, Vandiali", Polon?, Turci, Bulgari, Maoedoneni, In oastea bizantina. din acel Sud al Italiei, dupa. Analele din Bari 2. Romanii lupta supt eunlucul Oreste si in Sicilia, pc la jumatatea aoeluiasi seool al XI -lea 3.

Daca au aoest rol Vlahii, cari aparusera, de altfel, in armata bizantina Inca supt Imparatul Vasile Bulgaroctonul, dupa sfaramarea revoltei, supt nume bulgar, a Macedoniei, apoi, peste alte manifestari bulgaresti, supt Alexie Comnenul, in Tesalia4, areasta se datoreste 'Lind Schimbari esentiale in armata bizantina, care, parasind vechiul sistem unitar, recurge la ciobanii

de acasa ca si la aventurierii de afara, Nemti", NormanzA Franci" in genere, Norvegieni, Turci chiar. $i Albanesi servesc In armata rebelului .Gheorghe Maniakes 5. E ceata muntenilor, gata sa. coboare In vAi eu sefii for $i sistemUl lor, de lupta, descris de rabinul Veniamin 6. Gasim, la Ana Corn1 Kai dadaot -rev mai& Blov stlavro (.13,1dxovg Tothavg 7) xotsit) wady aloe

oitilexrac); VIII, 3; I, p. 395. Cf. Vlachernelie= Pacurari de la Constantinopol. 2

V. Lupus Protospatharius, In Mon. Germ. Hist., V, p. 53 (an.

1028); Annales Barenses, la 1027 si 1042; Cedren-Skylitzes, II, p. 479; Ataliotul, p. 18.

3 V. nota precedent'. 4 Ana Comnena, II, V, J. 245. 5 Ataliotul, pp. 9, 18. Cf. Tomaschek, in Zeitschr. f. &tern Gymn, 1877, pp. 680-2.

6 Reproduc aid marhiria lui: Haec Valachiae initium, cuius incolae montes incolunt: Bens ipsa Valachorum nomen gerit. Celeritate cum capreolis conferendi, e montibus in Graecorum regionem des aendunt ut spolium et praedam auferant. Nemo Rios hello lacessere

potest, neque rex ullus eos domare potest. Christianorum instituta non observant suisque iudaica nomina, imponunt. V. §i vol. II, cap

Viasca de la Dralstor

63

riena, o localitate vlaha" Ezevan"1. N'a fost observatg 0114

acum strunga", loc care se intffineste, in alta regiune, pe drumul spre Ohrida2.

In acest timp malul drept al DunIrii-de-jos e in plina siguranta si prosperitate. Gasim si un guvernator al Traciei, de la Cara cea mare a Durostorului"3. Un Teodor, strateg de Dr Astra, apare cam in aoeiasi vreme4. 0 provincie bizanting. a malului Dunlrii a trebuit sA. reshine, si ca o stra.P. contra Pecenegilor, Inca din timpul Bulgaroctonului, Paristrion, care auea de sigur ambele maluri, se pAstreaza, de la catepanul Simion, un vestes, la Katakalon Kekaumenos (c. 1040), la Mihail (1048), la Roman Diogene 5, la Vasile Apokapes (supt Imparatul Isaac), la Nestor vestar-

hul (supt Mihail Dukas), la Leon Nikerites (supt Alexie), precedat, numai la Silistra, de Iberul Tzitzikios si de primioerul Teodor 6. Toate acestea vor duce Ins la ispita pentru localnici de a

5.ntemeia Statul propriu, care nu putea fi nici peceneg, nisi bulgar, nici rus. ultim. Cf. si Notice histor:que sur Benjamin de rude le par E. Cann° ly,

nouvelle edition, suivie de l'examen geogrardlique de ses voyages, par 1. Lelewel, 1852. KaTijA0av etc 'El B6civ. roelov oil scrum Nazacov, Tik 'Avaecovelag tyytara

otweelAevos; V. c. 5; fed. Bonn, p. 245. Numele, care ar parea peceneg, oricum turanic (v. Erivan), se explicA mult mai bine grin schimbarea

paleograficA: no6civ, ciobanii". V. mai departe, Strunga. $i PlAvita

e In legAturA cu oil' Versiunea 'Es6clv aratA nehotarlrea in nedarea sunetului f. E lAngA Plavita, Plavita, o xcop6natc dupA obiceiul

vlah"; ibid.

ibid., p. 239 (V, 4). $ lwartAdrtic getixng dad xtheag AsycLing taeoaraikv, mort la 7 Novem2 dui taw Ereovyan, Ote2.0c.bv sic 'Axe Mac;

bre, anul dispArut; Syllogos din Constantinopol, XIV (1881-2), Adaus, p. 16. 4 Byzantion, V, pi. 633. Pentru noua Silistr5, Mutafolev, In Sboraicul pentru Dobrogea, 1927, pp. 102-96. Pentru un loan Sermon, pomenit

$i In vol. precedent, Zlatarschi, o. c., I8, p. 788, nota 2. Un Crunt la Silistra, Iorga, Rev. hist., VIII, pp. 226-7. 5 Ataliatul, p. 97, 19. 6 Banescu, In Bgz. Zeitschr., XXX, p. 439 si urm. (cf. acelasi, In Bull. de la sect. hist. de l'Ac. Rom., X, 1913). $i recenta comunicalde la Academia RomAnA (1936) Mel un sef al regiunii, dupA pecete).

Ctitoria duareana

64

xi balcarticA

In raport, de sigur, $i cu cam pania lui Isac Comnemill, (1057-9), Imparatul osta$, la Dunarea-de-jos, contra Cumani101-1, o ndu,X

ordine de lucruri, cu orgaiiisatii locale, supt

autoritatea superioara. a comandantului bizantin, se awaza In aoeSte locuri, uncle nu numai geograful arab Edrisi, dar $1 Bizantinii semnaleaia multe $i mad ora$e", care an deci elemente autonome: o multime adunatti. din toga limba $1 inlretin o oaste nu mica." 2. Vin la clansele pentru hranI $1 Sciti", Turcii pecenego-cumani, vecini. Cand logofatul Nichifor vrea sit se atinga de aceasta autonomic a lor, ele refusa, preferind a se da Peoenegilor. $i alt cornandant bizantin, Nestor, cearca A. be ieie, intrebuintand tra.M.tori din Durostor. Nestor Insu$1

se va revolta apoi, Incercand sa capete pentru sine acest bogat colt de libertate S. Pe malul celalt sant. Sciti", can se bat cu Sarmati", scrie Ana Comnena, $1 primii, refugiindu-se dincolo de Dunare, se ocupa cu agricultura, samanand mein $i grail" 4, ceia ce nu se poate raporta la Pecenegi, cari an ne4 nas tot banda din knguir 5.

Expeditia lui Isac Comnenul catre Dunare, contra coalitiei ungaro-pecenege, combatuta $i de Cumani, nu mersese mai departe decat Sofia $i Lowe. 0 furtunk, un fag trasnit ianga dans* ar fi fost, ca o rea prevestire, singurul molly care gar

fi sprit In loc pe un Implarat, razboinic, dar de in

echilibru suflietesc slkbit 6.

geta.tile de la Istru" sant mentionate apoi $1 altfel pentru Intaia jumatate a secolului al XI-lea. Astfel viitorul Imparat Roman Digenis 1$i face stagiul acolo, ocrotind autonomia for 1 V. mai sus, p. 2 'ECIevIlsiso 8z1 xat To meet. say '.lareov ;a:ammo& isteolkigeraeov naechesivrat ycle Tfi axon TO&OV nodal mat iseydlat miletc, be xdatic ylcboatis avvrinufrov licovaat 7c1110og xal &acme& a luxe& anorebpovacu; Ataliotul, p. 204.

8 Ibid., p. 205. 4 'AeOreld)Vrac, gOTGEIROV XeneCnk Ta xal nvecol)g; VI, 14, p. 323. Cf. Ata-

liotul, pp. 204-5; Cedren-Skylitrjes, p. 719 si Zonaras, p. 223. 5 Otto de Freisingen (ed. Muratori, VI, p. 665) scrie: Inter Aqui-

lonem et inter Orientem Pecenatorum et Falorum maximam venationum copiam habente, sed vomere ac rastro pane experti, campania".

6 Ana Comnena, cartea III, 8; ed. Bonn, I, p. 166 $i urm.

Vlasca de la brastor

65

5i luptandu-se cu Sarmatii" de peste apk, adeck Pecenegii 1, fiind $i In mare primejdie candva, si-1 scapk atunci alt viitor Impkrat, atunci numai magistrul" Nichifor Gradinarul" (Botaneiates).

Si pe vremea. lui Nichifor Bryennios, cand pradk Pecenegii 5i neamul Slavilor, care refusk robia Romanilor" nkvklesc in tara Bulgarilor", se vede, in aceastk rkscoala a unor Slavi" poate dubiosi, dar a cciror persistentd dupii veacuri de stdpdnire bulgareasai aratd cut se puteau pdstra elementele supuse2, deci §i cel romanic , se enumara Intre cetktile pustiite, nu numai Skupi $i Naissul, de o parte, Sirmild de alta, ci 1i oetktile Paristriului NIA. la Vidin" 3. Coa Elia dun,areana e catva limp victorioask: nu e vorba deci de un biet incident obscur intr'o regiune de margin. Trebuie sk se cheme domesticul Apusului, iun Armean, Pacurian, care, venind cu vestitul general Vranas, cearca sk suprime focarul macedonean, dar unul din sefi e ucis, altad rknit. 0 interventie a Franoesilor in solda Imperiuluci e mai fericitk 4.

E o adeAratk liga cu aoeia al caror tillu de impftoc5 la Ana Comnena, care spune cat despretuieste pe acesti ,,grozavi barbati" 6, e acelasi ca si cel ce se dä celnicilor din 1 Ataliotul, p. 97: 'E6'avAetiaaTo Tan EaveoimiTac neodaeriaBas avveeya6c...: brelOovro yclg became Tip civael To4hw 6t6 T6 be Dix dyrtOtieov memytac neoentycythaxeaOcu Taikroy antic, bare Tiov neel T631 '.IaTeov dere, no. blow, TotSzots dreenaimas mai needy betvativevaey, el in) d elAxo ToiTov dxaTa yawtascp 66fin 'cal dily.in Numoeos pdytaveoc 6 BoravecciTtig.Zlatarschi (o. c.,

II, p. 113, nota 1) citeazA llocul de la pagina 66 al adeluia§i scriitor

in care so face osebirea Intro Sep de la Istru pe cari multimea-i nume§te Patinaci" qi Sarmatii de la RasArit". Si citeaza parerea Rusului Sca,balanovici, cercetAtor anoint, dar nu tot aqa de IntelegAtor

al acestor rosturi dunanene, care erode c barbarii cu can tuptA Roman ar fi fost Unguri(l), lupitele purtandu-se la vechile vaduri avare din Apus.

' Toil re ZO2a6tvar, lOvovg TTic S01/)etas 'Pavialaw dpinciaarrog teal Tips BovAydecov onoiw' -cdc TB xal itirCoisevov; Nichifor Bryennios, p. 100. "

At xaelaretat graletc at pant Bvalvpic xaxiog Mena; ibid.

4 Ibid p. 324 si urm. 5

Ibid., p. 323.

6 'AelaTans dv6e6".w.

66

Clitoria dundreang

ei

baicanied

Macedonia: Tatos, apoi cel ce se zice Halls l" accent it pe lultima, e tot asa de gresIt ca si la Paths, care si In armeneate sung. tot Tatos 2, Seslav, care aminteste pe Seneslaiv de la Alves, in secolul al XIII-lea, Si Satzas, al carui nume nu poate fi decat Saccea, ceia ce trimete la vechiul mime al Isaccei, care, la Turd, n'are nimic a face cu Isac, cum Braila, cu

prepus, n'are a face cu... Ibrahim. "Child are Silistra, ceilalti Vicina si celelalte 3, ceia ce Inseamna Dunarea dobrogeara Intreaga si partile vecine. acelasi i

Obsery as la Ataliot aw e niciun adaws la numele, presintat

ca un Tatrus, al lui Tatos 4, Ca a fost atunci o sintesa la Dunare nh1 e nicio ' [Toty xal XcrlijdvoisaCogivov ; IV, 14, p. 323. Se tie oe proms copilarese, plin de obisnuita neta-credintg, mi s'a fAcut penttu acest pasagiu

care-I lAmurisem, cu o propunere ipoteticA (Halis care nu se pare a fi identificabil cu Tatos") Inca de la prima lui semnalare, in Rev. 1st., V, p. 107. Acea propunere venia din greutatea de a admite un om cu doug nume, 'de origini atat de deasebite. 0 mentin. pie

' Sat sou L'eaNdobv mat WO ictsCci. ' Tag pgv eye delareav xarixovrog, sibs, Se TO Brgvav ;cal Talk; ibid.

Asledju la Vicina; ibid., p. 340.

4 Un Tatos §i la Prisons. V. si sa,tele TAbesti, Tatulesti, de la mogul Tatul, la noi. Un Tatul; Cat. ms. Ac Rom., II, p. 67. D. Mutafciev se ridicg. impotriva lui Zlatarschi (in lzuestia" ale Societeitii de istorie bulgard, XI-XII (1931-2), pp. 71-82). Mentionand Ozo-

limna, el e, aid, pentru o formatiune impositalg, indatg ce e vorba de erase, die Pecenegi si de Rusi, can nu mai erau pe acolo do atatia ani. Trimete si la Zlatarschi, Letopis al Academiei Bulgare, XI (1928-9), p. 67. Cf. Bgnescu, Les premiers temoignages byzantins sur les Roumains du Bas - Danube, in Bees, Jahrbiicher, III, p. 287 si urm., rgspunsul la ataelirile,, violente, ale d-lui Mutaficiev, In Revue historique du S'id -Est europleen, III. Tot asa, in Baneseu, Changements politiques dans les Balkans apres la canquete de temp* de Samuel (1018); Nouveaux cloches byzantins: Bulgoie et Aaristrion, in Bulletin de la section historique de lAcademie Ron-

maine, X (1923), pp. 58 si urm.; La question du Paristr;on ou la conclusion d'un long debat, in Byzantion, VIII 1933), pp. 277-300. Argumenbele d-lui Drgganu, care se sprijing pe o gresiLl interp'retare a lui Zonaras (asa de tarziu) et pe accentul dintr'una din forniete

suet care apare Tatos (v. Romtinii In ueacurile 1X-X1V) nu sant valabile. Zlatarschi citeaza pe d. Bgnescu singer si evitg chestiunea (1st. Bulg., II, pp. 9 $i urm., 155 si urm.), reflerindu-se la Alutafetev, pp. 215-25, Dar numeste pe Tatul Tabus".

V1a4ca de Ia Di Astor

Ai

Wam rb.'spins niciodatk ideia unei imitatii a ordinii, a asoul-

tkrii turcesti de la Pecenegi, de unde vin si nume, ca al lui Halls, pe langa aminliri vechi slave, pastrate prin inlocuilorii lor. MAriurisirea bizantink a Ataliotului, care se adauge la aceia de mai sus a Anei Comnenei, e insa de toatk 'Amu-

rirea si ea se sprijink pe o cunostinta adevarata si adanck a locurilor. De altfel, fatk de Scitii" vecini, Pecenegi $i Cumani 1, ati-

tudinea aloestor cetAti c a negustorului care vinde, care se rascumpara unc on prin daruri; Ataliotul o spune lkmurit: ei yin pentru hrana". Tot asa trebuie sec* se adinitd o clientold

peste Dundre, intr'o regiune care deci trebuie sd fi lost bine lacuita. Fat de Imperiu, care tine Dunkrea cu vkmile ei, o stkpa-

direct'," prin autorilatea militark se incearck deci, dar, in clipa sfortkrilor Ilirianului" Nestor, cei din Darstor preferk sa asculte d3 acel Tatos, pe care cronicarul bizantin it califica de scf" al lor, gipxtov 2. Nu e deci o cdpetenie d trib oprit cu horda in vecindtate, pe timpul cand, de altfel, Pecenegii stint in plink lichidare 3, ci Lin stdpelnitor afezat nine

aoolo. Toata metafisica istorica si filologick facula atata vreme

dupk ce am semnalat, Rind imediat intregit de d. Banescu, aceste pasagii, contra ideii unei participkri romknesti la aceasta viata de autonomic masenesti palronate, ca In atatea alte casuri de-a lungul secolelor, de barbari" In mane parte

asimilati, cade. Vom vedea cum contra lui Tatos a trebuit ca ImpAratul sa faca o campanie, alkcand cetatea, pe care o aprA. doua bulevarde, $i rebelul se poate mentinea. 1 V. §i Blau, Either Vglksthum and Sprache der Kumanen, In Zeitschrift der deutschen morgenlandischen Gesellschaft, XXIX (1875). 2 Ataliotul, p. 205. 3 La Arabul Abulgasi se spune ca. §efful Pecenegilor capata de

la Oguz-Han trupe ca sa se lupte cu Uru§ii, Vlachii, Magiarii yi Bwhirii"; Histoire genealogique des Tatars, traduite par D * ** (De

Guignes), Leyda, 1726: Des que ce garcon rut parvenu a tin age convenable Ogus-Chan luy donna unte armee considerable pour alley

faire la guerre aux Urusses, Ulakes, Madshares et Bashkirs"; citat la Barbovescu, Die Basch-Araba and die Anfeinge des romdnischen Staates, in Rom. Rev., VII, p. 7, nota 1. El citeaza §i, in Rubrtiquis, ed. Bergeron, p. 312: A eux s'opposerent les Blaches, Bulgares et Vandales" (acolo §i echivallenta Ilac = Blac). Cf. Sacercloteanu, o. c.

Ctitoria duareank

68

si

balcanta

Va trebui refacerea expeditiei lui Tzimiskes contra lui Sviatoslav la aoeiasi Sills-1111 care, nergmAnand vre-odatA fara stapan, 15i pgstra, cum o spuneam, 5i cele doug acropole", apgrate de ce.i de kin sange cu Tatos" 2. Ca, dupa un veac, pe vremea AsInestilor, cApitanul Silistrei merge peste Dunare sA-5i gaseascg. In ajutor Sciti, cgrora li se zice acum Pecenegi, Si se pomenesc aici Cumanii Uza 5i Caragel Resistenta odor rama.5i e, dupA indicatiile precise care ni s'au lgsat, inviersunatA. In jur se vad aici samAngturile de meiu" 4, dovada a nu) erau nici Peoenegi, can se infgiti5eaza doar ca stand in eard ow familia lor, nici Cumani de la balta for de acolo, Ozolimna, care nu poate fi lacul Razelm, ci, cu o suta de movile", 5i plutire marl de vase multe 5i grele", Delta insa5i.

Razboiul. cu ImpAratul urmeazA, de ambele pgrti, din Vest

5i din acest Nord, prin pradaciuni. Dar, lucre de mare Insemn4tate, du5manii nu se multAmesc cu atata, ci ocupel $i orasele vecine" 5, restituind vechea linie de autonomie necontenit constatatd 5i, supt ni5te cApebenii ale unui neam asezat, 5i nu al plebei miscAtoare din desertu,ri, plugarli sainting. meiu" cereala romgneascg si grail" 6, cum am observat 5i mai sus. Am semnalat de mull numae. de Vla5ca pe care-1 dau Sarbii $i Intregii Romanii si pgrtii romanesti din Toronta17.

Si confirm 5i acuma pgrerea mea de acum dougzeci de ani a aceste State an durat, se pare, 5i in veacul al XII-lea" cand atentia Imperiului se indrepta asupra imprejurgrilor din Vest, la Durazzo, atacat de Normanzi, nu tetra a intrebuin(a fi acolo, 1ntre alrii, si pe Romani, $i, din RasAritill, cu primejdia turceasca. Poate Ong la restaurarea, de catre Manuil 1 V., acum, Gollner, in Reu. hist. du Sud-Est europeen, 193'6. 2 Eked viv avyysvciiv xaretxorro ref) xalovitivov Tamil; VII, 3, p. 341.

E de observat ca echivatenta cu Halls nu mai reapare. 3 Ibid., p. 344. 4 Seth rein, ;einem, itiPaaav; p. 343. 5 VII, 5; ed. cit., pp. 353-5. `Dc xal nollxvcci Tiva xarctaxsiv; p. 323.

6 V. mai sus, p. 64, nota 4. 7

Rev

1st., V, p. 113

Vlasca de la Drastor

69

Comnenul, a granitei dunarene ca 5i a celorlalte, mire allele a Banatului, unde nevoia de a resista la Semlin, la Haram (Cciudran, de unde Cdvdran-Sebeful) trupelor de margene bizantine a impus regalitia ii ungurefti, Med de atunci, sd organiseze militarefte elemental romdnesc din marg4nel. In cursul luptei, vin si Cumani 5i Unguri, cu oaste amestecate (atip,Ficx.rov), Hanul cuman Telgh, gi o odpetenie Solomon 2.

Numele acesta crestin, dar biblic, trimete la regiunea ungarolardeleana: a fost un rege_ at Ungariei cu abia doualzeci de ani In urmd, 5i Ardealul, cu partThe muntene vecine, chiar 5i Ardealul nord-estic, pastreaza pana azi predilectia pentru aceste

mime din Vechiul Testament (de ex. Solomon Halita; v. si, In Banat, numele, fart. Indoiala de origine ardeleana, lui Moise Nicoara sau, in Tara Oltului, al lui Aron Densusiann.). Si aceasta incercare cade: Cumanul, venit de peste Dunare, Wand deci dupes sine toate elementele afldtoare acoto, cade B. Dar si dupes aceasta catastrofa prada cuman la Dunare continua. Cand intervine insusi Imparatul Alexe, avangarda, supt Gheorghe Euphorbenos, cauta sa recucereasca Paristriul, IntrebuinVand si flota, cu vase marl. Alexe insusi, rilsipingand ofertele barbarilor, trece prin cetatea de fier", Sidera, si

*Inge la rani Vicina", adeca la linia Dunarii-de-jos, Inaintea gurilor. Dar se vorbeste apoi de Plisca, vechea capital's bulgara,

de dealul lui Simion", vechiul Tar, 5i de locul de Intalnire", de ,"nventul" Scitilor cumani 4. Cand reapare Tatos, el afla pe Imparatul Alexe in fuggy. Daca, fn curand, cutezitoarea patrundere in Balcani a Pecenegilor e pedepsita prin decisiva zdrobire $i macelul de la Lebunion, Tatos caruia-i putem zice Tatu15ra.mane, de si Alexe 1 V. Locul Romdnilor in desvoltarea vietii suflete .iti a popoarelor romanice, in Rev. 1st., V, p. 116. 2 Pentru un Joan Solomon, poate de origine barbaril, curtean al lui Alese; ibid., II, p. 735. s VII, 1; ed. cit., pp. 330-1. 4 Bovileurt)elov say ExvOcik v; ibid., p. 340. 5 Pentru nume si calitatea nationalA v. studiul mien citat, pl 110

urm., In care se c(erceteazA toatA nomenclatura etnicA, une orl arhalcA, alte on contemPorana, la princess Ana, care IntrehuinteazA $i reproduce izvoare dertsebite, gi

Ctitoria dunkreana $i bajcanic.4

70

va putea trimet- ca duce al Unulurilor de pe la Dunare" (aotrxcc trov nept Aouvci6ov) pe Leon Nikerites $i, ca ajutator, pe

Gheorghe al lui Dekanos 1. Cum e vorba $i de cetati de exil pentru dregatori bizantini necredincio$i 2, ne pulem gandi mai curand la Chilia.

Mi$carea de la Donare, unde sant cetatile de margin" (capaxecp.avat Tcascg) 0, nu provincii, ci teri" (x6pc4t), de sine statatoare pe care Jr - vedem infloritoare in tradilia negustorilor arabi, raportata de marele geograf, cunoscalor serios al ataior

locuri, Edrisi 3, e in legatura cu ceva mai vast. Afaniheii din Macedonia, de la Veliatova, se ridick partind cif' vreau sci Invie, cum vor face-o ,ci Ascinestii, Statul bulgaresc" abia distrus, $i ei prada Rana la Filipopol. Un Traulos, gangavul", al carui nume a trebuit, fireste, sa fie altul, cauta legaturi In Paris'triu", unde sant acei sefi":(treliciveg), alesi" (XoyciSec) 4,

i

nu numai la Silistra, ci $i la disparu.ta Glavinita; el se insoara chiar cu fiica uvula din aceste capetenii 5. 0 interventie mi-

litara a Imparatului li tale insa cararile: nu se va face deci legiitura de odinioard dintre Pind fi DuntIrd, asteptandu-se epoca Asaneftilor.

Pe acel limp, $i doi Sciti" sau Slavi" , can nu par, deci, a fi nici Sciti adevarati, Pecenego- Cumani, can nu pot O. fie asezati pe acolo, nici Slavi nebulgari, Schci, pe o vreme cand, in Apusul de la Adrialick se face alth concentrare a acestora, cu Bodin $i Michailits, care aininteste forma romaneasca, Mihaila* 6, Borila $i Gherman, Incearca o rascoala. Borila, cu numele amintind pe al vechiului Boris, urmareste chiar Imparatia, in aceleasi locuri $i conditii ca $i gangavul" 7,

-

Nu putem lasa la o parte nici pe acei oameni indrameti, (din par tile mai munloase, de sine statatori" pe can Ana-i 1

2

VIII, 9; ed. cit., p. 422. Ibid.

' V. studiul mieu, citat mai sus. 4 Pentru aoest bermin v. tabla editiei de la Bonn, p. 790. 5 Ana Comnena, cartea VI, 4; ed. Bonn, I, p. 279 $i urm. 6 Ibid., pi.

80.

Ibid., pp. 38, 76. 83-4, mai ales p. 95 Cf. studiul mien citat, p, 112, nota 2. 7

F"."

.4"...4.4.

Int

't.3 '

Fig. 5.

..

Perper de aur al lui Alexe Comnenul.

Fig. 6. Perper de aur al lui Manuil Comnenul.

,

Vlasca de la Dristor

71

numeate Arimani, 'Apecticivotot ('Apciiicvecoc)1, ai cari, 5.000 la num kr,

vin sa. ajute pe Impiarat in lupta de la Lebunion. Ce pot fi alta acesti oameni de la munte, bueurandu-se de o autonomie descloairfita, deceit acei Aromani, al ciiror nume se du astfel

exact ? Nu numai a nu s'a incercat o alta explicatie, dar cercetatorul ael mai serios al acestor imprelutari, biograful frances al Comnenilor, Chalandon, vorbeate de nomazii vlahi

sau turd (sic) stabiliti In Naile Vardarului ai Strumei"2. E posibil, cred $i acuma, ca Alanii, pomeniti alaturi 5, s# nu fie decat Romani.

Armin a face deci nu cu incidente neinsemnate sau ea bide

fapte locale, ci cu o ridicare Inca de atunci a elementului romeinesc pe care nu-I putusera atinge ,si distruge luptele cu Tarul bulgaresc" de usurpatie, de la un copal al peninsulei la altul. Numele Bulganilor, atat de imputinati pe atunci In aceste parti rasaritene, nu e mentionat o singura data de imperiala scriitoare. Observam Si aceia ca Bulgarii ar fi tins imediat spre Tarat, pe cand Romanii imitau forma Paristriului, cum

vor primi apoi de la Unguri pe aceia a Banatului. Numai tarziul Zonaras intituleaza pe Tatos domn al Pecenegilor" (eynik lIcaCtvoixtov), a carol- tars,

r) sr.& lIcaCtvCocon,

e presintals ca existents, ccia ce e o imposibilitate. Tatos si rebelul Nestor merg pans la Constantinopol si, refusandu-li-se

cererile, prada In Macedonia 5i Bulgaria 4. De altfel e interesanta 5i incercarea lui Nestor insuai de a se substilui lui Tatos, printr'o rascoala asamanatoare cu aceia a Paailor dunareni contra Sultanului in veacul al XVIII-lea 5. Daca. ar fi reusit,presidarea aoestei ordini de lucruri sintetice i-ar fi revenit lui. ' Karnatkv neck ails& Tciiv denvoriecov 'meths, dvaesc Toknglat xai 'Aest-

pdvecot atirdpobi nedg avvaantatiav airrof; VIII, 5; ed. citatA, p. 402. 2 Essai sur le regine d'Alexis Cornaene, p. 132. Cf. observatiile

din studiul mieu citat, p. 112, nota 5. In Ana Comnena aid aparle localitatea mentionatA, Copacii Frumosi" ai ciobanilor, langg Xoterivd, unde se past porcii; I, pi. 409. 3 II, 4, p. 95; VIII, 9, p. 418; XIII, 6, p. 404; XV, 2, p. 304, 4 Zonaras, III, pp. 713-4. A V. 0 Cedren-Skylitzfv, p. 719 si urm.; Zonaras, 1. C.

Ctitoria dunareanA 5i balcanica

72

Ca raza acestei formatiuni trecea pe malul stang, ai carii locuitori Intretineau astfel de orase, o arata numele, pomenit, de Vlasca, pentru ciobani intinzandu-se Intre cele doua Te-

leormanuri" cumane, si de aici acela de Padure a Vlasiei In Ilfov. Lhnba intrebuintata In autonomia oraseneasca de care am vorbit nu putea sa fie decat cea mostenitial de la Statul bulgaresc: slavona. Fara ce a putut sa lase aeeasta: viata consolidate, de o prosperitate econtomica pe care o pa-

meneste cu laude si geograful arab, via(d care n'a pleat fi Intreruptd In toatd vremea Comnenilor. stdpdni pe Marea Neagrid §i pe Dundre, supt cari s'a petrecut o singurd schimbare: inlopuirea §efului mixobarbar" cu dreg& orul bizantin

al temei Paradunaviei, ar fi fost imposibild rdpedea tntindere spre Sud, 'Inca din veacul al XIII-lea, lndatd dupd plecarea Cumanilar, a Domniei muntene. De altfel, in vecinatate, Mostistea, regiunea de poduri", arata si In epoca slava un comert foarte viu, care nu se putea face decat cu cetatile de la Dunarea-de-jos. Cum padurea din Vlasca e o Vlasie, si Vldsia Inseamna Tara-Romaneasca", o Vlasie se Intalneste, de altfel, din aceleasi motive, si In ynuntii Cernei 1.

Geograful arab Edrisi cunoasle In acest timp, care 1100, pe langa Belgrad si Vidin, la Drastra, ale carii strazi stint largi, pravAliile multe si izvoarole de venituri Imbielsugate ", o

civilislatie asezata, si el stie ca de acolo se merge la Turcii bulgari" de la Berisidava", adeca Preslav z, Definirea hotarlta. Intre natii e trasa 'impede: Turcii de toate semintille slant In lagare, si asezati tocmai jos, langa malul Marii, In locul uncle fusese odinioara. central Bulgarilor, iar populatia In jurul for ramane ce a fost totdeauna. Dincoace de Dunar2, Chilia (care, in sensul nou, InseamnA chilli" bizantine, xeXACa) se poate sa fi fost Inca de atunci In legatura cu Imperiul: in veacul al XIV-lea, e, ImpreunX cu toate cetatile din jos, pana la Kranea, supusa Patriarhiei

ecumenioe 3, care si-a capalat candva si veniturile vechiului 1

2

'

I. Conea, In Bul. Inst. de Geogr., 1933, p. 89, 'iota 3. Geographie d'Edrisi, II, Paris 1836, pp. 380, 386. Pentru X4An BAnescu, In Byz. Zeitschr., XXVIII, pp. 68-72.

(contra unei vechi ipotese a mete, In Chflia fi Cetatea Alba, 1900, pp. 32-4).

Vlatjca de la Dr Astor

73

Duroslor. Cum Chilia e aratata ca echivalenta cu Lykostomon,

Gera Lupului", Intr'unul din bratele Dunarii, si Valcovul, centru de pescarie piaha azi, are in slavoneste acelasi sens, luat de la, acest brat Insult Nici Tulcea, care, cum am spas, a fost pus. In legatura cu un caste! de pe la 1400, Intr'o explicatie la Notitia dignitatum, nu e un mime strain, nici unul no'u. (cf., In Covurluia, Tulur cesti). Dincolo de apa, poate fi iarki vechiu. Smilul (Ismail)1.

E cu totul interesant, sprijinind aceste dovezi de vitalitate romaneasca, 5i caslul, din 1095, al judelui Vlahilor" Budila (Pudilos), care anunta Imparatului ca. Dunarea a fost trecuta de Cumani. Aici nu poate fi vorba de un Vlah din Tesalia, ci de unul de la aceasta Dunare Insasi, si anume din Scitia Minors, caci vadul Cumanilor era pe acolo, data nu pe la Salem 2, Bizantul si-a pashmt, dupa potolirea rascoalei, ducele de

Paristrion 5, corespunzand Paradunaviei din titluri slave, sarbesti, de mai tarziu, Si Parathalassiei" de la Adriatica, dar aceasta nu exclude nici autonomia orkeneasca, pastrata probabil pans la refacerea Statului bulgar, nici ocrotirea dominatoare a unor astfel de seniori locali. Imprejurarile pe acolo vor fi fost ca in Dalmatia, uncle se

primia patronatul Papei 5i al Imparatului pe de-asupra regelui local 4. Numele Smil 5i la Sarbi; Jireek, S'tzungsberiohte, II, p. 29. 2 Ana Comnena, X; ed. Bonn, II, p. 10. 3 Pentru Constantin Diglene, prim duce de Paristrion, v. 5i Laurent, Echos d'Orient, XXXVII (1934), ppl. 413-27, dar mai ales studiile adAncite, cu resultabe importante, ale d-lui Banescu. 4 V. Lucius, c. 26, an. 1059: Beatissimo Papfe Nicolao universaliter mundo apostolicante, in Ortentis partibus Constantinopoleos, scilicet, Comneno imperante ac Belgradi Theodosio praesulante ibidemque Dragosino priorante... Ego Cresimyr, Sbephani regis films, divina favente dementia rex Dalmatiae Croatiaeque" (p. 96). Aiurea numai mo5tenirea lni Dragosin 5i a episcopului Teoidorevise Cr*mir siu; p. 97. Apoi: Ego Svonimir qui et Demletrius", p. 98. La 1064, regnantio domino nostro ac piissimo Aug. Constantino Duca et magno IMperatott, civitatis vero Tragurii regente cathedram Iohanne yelne-

rabili episcopo"; p. 90. La p. 62: Imperil modlerante habenas domino Comneno, Croatiae Dalmatiaeque regimen d. gubernante Petro"; p. 103.

CAPITOLUL II.

Romanii ardeleni §i noile colonisari regale: Sa§ii. In momentul tend Vlasca, Vlasia se nastea la Dunarea dra'storean.l. si la vadurile dobrogene, element-ul romanesc din Ardeal si pk-tile vecine era cuprins Intr'o noun Inctitusare dupl anal 1100.

0 Intaie Intrebare, de spre partea regelui ungar, venit cu hegemonia, se mule:

Ce viitor putea sa aiba treoerea regalilatii ungare peste Muntil Apuseni, care de sigur s'a fardut nu ca sd ocupe o (aril de peaduri si de pdsuni cu ceva culturd prin potent, ci pentru o mare actiune de cruciatA In Rdsdrit? Unul dintre oei mai inteligenti istorici ai Ungariei, Mardian, intituleazA epoca influentei grecesti" ceia ce urmeazg. In yeacul al XII-lea din istoria Ungariei. De fapt Ungaria intro, cum se va vedea, fiind smulscl din Dalmatia de cresterea puterii Liene-

tiene in tot decursul gecolulai al XII-leall, In domeniul nail ecumeniteiri bizantine, care-si afirma, de altfel, dreptul prin am-

bele incorondri regale venite una dupe anti In cereal politicii imperiale, chiar cdseitoriile la Bizant ale princeselor arpadiene, cresterea acolo a mostenitorilor de iron nefiind dealt urme caracteristice ale acestei dependen(e. Lupte grele pentru hotarul Banatului, supt marele Comnen Manuil, si el stapfin la Adriatica, care e fi astfel interzisd regilor unguri, vor atrage acolo puterile militare ale regatului. 1 V. Iorga, 1. Venezia e la Penisola dei Balcani. 2. II problema balcanico e l'Italia. Due conterezzxe all'Ateneo Veneto (marzo 1914), Bucure§ti, 1914; Les commencement de Denise, in Bulletin de la section historique de l'Acadeznie Romaine, 1931; Deux siecles d'histoire de Venise (in Revue historique du Sad-Est europeen, 1933).

ltomAnii ardeleni si noila colonisari regale: Sasii

75

Se vede astfel cat de slab era caracterul acestei cuoeriri a Ardealului". Colonisarea se reduce la ocuparea minelor si la cladirea cetatilor: Balgrad, Turda, Cluj, Dej, granita de la Rasarit pierzandu-se In paduri nestrAbatute. Chemarea Sasilor, primal act de asezare a unor straini, deocamdata sateni, e dovada tnstki a incapacitalii unei stappatiiri reale, pe care nu a Linea la tndemand, de Gillet, si purincitatea rasei. In acest semi, deci, Ungaria e de fapt o provincie bizantina, i evident ca. Manuil apare tang's acest client In situ.atia lui Neron sau 7ui Traian fata de regii de pe coastele Pontuluil. Une on aceasta dependents e recunoscuta, alte on lupte se dau, de obiceiu in Banat. Haramtul" de acolo, uncle se dau cele de supt Imparatul Joan, nu e decat Cavaranul, sau Garanul, pastrat de Romani apol in numele localitatii unite cu Sebes 2,

Odata numai, cand Manuil, Intr'unul din momentele de dus-

manie, a crezut ca poate strange pe Unguri prin pasurile Moldovei, el a venit grin vadul de la Oblucita, cautand padin Secuime, 5i in cad el iea cu dansul pe Vlahi, aoeiasi ca Vadenii" brodnici, pe care-i vom Intalni mai tarziu sfutrile

la trecerea marilor ape, in legaturx cu formatiunile din Dobrogea si de la Silistra. Cum izvorul bizantin arata deseendenta for romaua, aceasta presupune o lungs si solid's initiare In realitatile romanesti 3. De alminterca e vremea rand marea politics a lui ?Manuil, de la Genova pang. in fundul Rasaritului, cauta legatura si cu

departatii Rusi din Haliciu, a caror fireasca scoborire spre dar CanSud, spre Dunarea cantata de epopeia ruseasca tarea lui Igor are o pecete de romantism din Int lia juniatate a secolului al XIX -lca, 5i cred ca nu exists vechi manusaripte , a putut starni falsificatia actului sefului de Bar ladWei

alt Bar lad , Ivanco Rotislavovici, care ar fi dat,

1 In Rev. Arch., V2, I n moneda lui Bela: xataaaeog Bak (A _loamy Baal). efogi Mavotn)[ A] . 2 Cinnamus, p. 11, Pa ssim. Cf. pentru aezare Marczali, o. c., p. 262.

3 De alt undeva, cum s'a prows, id nu puteau veni, neexistand o grupare numeroasA de-a lungul MArit. Cf. §i Bflinger, o. c.., qi Nock,

richten znr Oterr. Ge.sphichte,

Ctitoria dunAreana p balcanici

76

vorbind si de un Haliciu Mic, presupus a fi Galatii, un privi-

legiu negustorilor din Mesembria, can pe acest timp nu jucau niciun roll.

Aducerea Sasilor in Ardeal se petrece In acelasi secol al prin mici pachete de hospices in legatura Cu acel Drang nach Osten al veacului, al carui prim capitol fusese in XII-lea

chiar timpul primei crueiate. Acum in 'urma, run corcetator as a cautat 81 gasit la punctul de plecare chiar, In partite Mosellei,

conditiile care determinau o necontenita strecurare de elemente de acolo spre Rasarit2, unde Germanii au fost chemati obisnuit la minele de our pans in seoolul al XIII-lea 3. Originca Sasilor, numiti in primele documente Flandrenses, din Flandra 4, sau Theotonici, Nemti, a fost in ultimul Limp discutata. Profesorul Kisch, ca i, de alminterea, cercetatori dintr'o epoca mai voche, au cercetat asamanarile, evidente, ou dialectul din Luxemburg. Altii, In vremi mai noun, sta.p'a'niti de teoriile nationaliste actuate in lumea germana, ar si s'au voi ca grupul primitive, pornit de pe malurile Moselei cautat si In asa-numitele Flurnamen, ale detaliului geogr, afic, asamianari de nomenclaturk, sa fi cules in tale elemente germane din toate tinuturile strabatute, asa Inca germanismul din

Ardeal ar Insemna un fel de sintesi germanica

,

dar In

acest cas niciodatit nu s'a,r fi ajuns la un dialect asa de neted definit ca acela pe care-1 vorbesc astazi urmasii acestor .,invitati", acestor musafiri" privilegiati, ai regelui ungar. Pe de albs parte, e stiut ca. In Bosnia Germanii aduii la lucrul minelor de la Srebrnica, specialisti ca vechii Piru.sti, acuma

disparuti, hind din Saxonia, se numiau Sari. E de admis 1 Diplomatic, Joan Bogdan, a dovedit In vechile Memorii ale Academiei Romfine, falsitatea diplomei, egala cu imposibilitatea situatiei istorice. V. §i mai departe. 2 David, I. c. V. darea de same a d -iui Sacerdoteanu, Andreanum si alte acte, In Tara Barsei, 1935. Observatii de amKnunt ale d-lui Iosif Schio'pul, ibid., p. 239 0 urm. 3 Ilimfalvy, In Ung. Revue, 1885, p. 252. Pentru Sasii In DalmAtia, Sitzungsberichte ale Academiei din Viena, LX (1868), LXI (1869), p. 171

81

urm.

4 Romfinii ardeleni vorblesc de BlandAri din Floandra"; G. Kiss, Siebenburgen im Lichte der Sprache, Sibiiu 1929; citat de Sade,r-

re :1 '3 44

rr !Ill

.ILLIi. '1111111111

OW'

-

Fig. 7.

Biserica 'lama din Sas-Bebe,.

lionninii ardeleni

i

!iodic colon's:Ili regale: Saqii

79

deci a inaintea grupelor sgtesti venite cu comitii", gerebii (cf. gran for mai tgrziu a lost si un comes pentru toata s'a adzes nin numar restrans de lucratori germani pentru minele Ardealului. SAsimea

De aitfel, Sasii din pile Bislritei au fost arktati ca presint'nd unele caxactere bavarese, incercandu-se a se mine in

legaturk, ceia ce nu se poate, ca o epoca de asezare Inuit mai vechel. Indatk se presintara tusk nevoile de colonisare in Cara cu

a carii patriarhala traditie, de rara locuinta si de puling avere, In mici sate risipite, nu se putea impaca o regalitate ambitioas4, doritoare de a se intinde. Inca de la 1103 un Anselm din pkdurea Ardenilor voia sa vanda tot si sa treack in Ungaria 2. La 1052 Flandri", goniti de foamete, se aseaza pe la Erlau 3. Elemente sasesti" vin langg. Unguri, la Hust,

Teceu si Gampulung4. Dar tot in acest timp se pronunta Si o miscare din regiune,a ungureasca spre Apus: un Humbert li Hungre se aria la Melete In 1192 5.

doteanu, In Tara Bdrsei, 1935, p. 246, nota 3. Cf. Jiredek, Die Bergwerke Bosniens, qi Friedrich Muller Langenthal, Die Gesch. unseres Volkes, p. 8.

1 Tentative de a presinta un singur tip sAsesc nordic, ba chiar pe barn gepidA, de d. Victor Lebzelter, In Sieb. Vierteljahrschrdit, 1896, pp. 120-2. Ba panA qi Moldovenii ii apar ca resturi gote, §i chiar bastarne romanisate". Si, aiurea, d. Lebzelter crede ca acela4i tip asesc .44 la Sibiiu ,Si pe TArnave; Forschungen and Fortschritte, XII,

203. El, admite InsA qi un mai vtchiu fond german, ba cliiar §i In Moldova. In Nordul Ardealului, Reghinul, Techea qi Bayerdorf ar dovedi toate a au vault §i astfel de elemente din alte regiuni germane, ca ,Si unfele forme de limbl bavarese. V. Richard Huss, In Sildost-

deutsche Forschungen, I, p. 147 §i urm. (unde qi bibliografia). De acela§i, Luxemburg and Siebenburgen; Hermine Klein, Die Bistritzer

Mundart, in Zeitschrift fur deutsche Philologie, p. 190. 2 Manner, Die Besitzergreifung Siebenburgens, p. 38. 8 Fejer, o. c., VII&, p. 59. 4 Considerantes fidelitates hospitum nostrorum fidelium de Maramorusio, Saxonum et Hungarorum, videlicet In villis Visk, Huszth, Teocso et Hosszfimezo; ibid., o. c., villa, p. 353 (1329). Nu e false? Pentru alte imigratii flamancle spre RasArit in acela§i secol al XII-lea, Iosif Schiopul, In Tara Bdrsei, 1934, p. 246. 5 Rem Arch., XVE (1859 , p 643.

78

Ctitoria dunareana §i balcanica

Economia In bani a contribuit, fireste, si ea la colonisarea, aceasta a Sasilor in Ardeal 1. De altfel, ideia de a se aduce intregi cete a trebuit sIA, vie de la sine intr'un moment cand alte grupe germane colonisau Rasaritul european dincolo de Elba. Si acolo se gasia o populatie indigena, singura care O. poata transmite Invatatura insusirilor, nevoilor si primejdiilor terii.

Cum nu se poate vorbi de an pustiu la Elba, tot asa nu trebuie sa. se iea ad litteram eke o mentiune de desertum in Ardeal.

Un sir Intneg de exemple din Bavaria, din Carintia, din Polonia, aduse de Jung 2, arata care e sensul desertulue, desertului gnozav si neoultivat ", la capatul tulturor drumurilor", f gra loeuitori". De o Intelegere prealabila Intre deosebitele curente nu poate fi vorba. Fiecare gereb" aduce pe ai sai cum stie si cum poate, cu elementele pe care le-a avut la indamana. De aici si deosebirile dialectale3. Deosebiri erau si In conditiile de fapt ale teritoriului colonisat.

Astfel, teritoriul din Nord-Estul Ardealului, ca si cel de la Satmar, era al reginei 4. Dar e o greseala sä se cre-ada ca pAmantul regal era un hotar. El se opria de fapt In padurile Muntilor Apuseni. Dinoolo de ele era un vag parnant ultrasilvan", numit apoi tran.silvan". Nu o padure de vanatoare ca a regilor normanzi in Anglia, ci, ea inddgines (gyepu)

sau farA, until de asigurare. I se zicea Erdo-el, dincolo de padure", de unde Ardeal, name care insemna pentru ai nostri, cari-1 primEira, cum au primit Basarabia", Bucovina" de la 1 Articolul citat al d -Iui David, in Kranstadter Zeitung, an. 1936, no. 168.

2 Romer u. Rom., p. 268 $i urm. 8 Cf. Fr. Kramer, Idiotismen des Bistritzer Dialectes, in Programm din Bistrita, 1876. Cf. K. Reisseube.rg, in Zeitschtift f. astern Gymna-

sien, 1877, p. 76 si urm. 4 David, 1. c. Dupa apeta, colonisarea cu Bavaresii ar fi in legAtura cu originea bavaresA a Giselei, sotia Sfantului Stefan. Cf. Keinzel, Ueber die Herkunft der Siebenbiirger Sachsen, si chiar W. Wattenbach, Die Siebenbiirger Sachsen, ein Vortrag, Heidelberg 1870; Schenkel, in Allgem. kirchliche Zeitschrift, 1870.

tiouuutii ardcleni si noihe colonistiri regale: Sasii

79

straini, doar un supt-pgdure" care a cuprins numai incetul pe Incetul te.rile" 100. Sasii munesc dupa localitAti existence la venirea for Brasovul2 (Brass6 la Unguri), Sibiiul (cf. Fdlciiu, Sibiclu), Bistrita, Media.sul, cetatea Sebesului sau Sighisoara, Risnovul. Nu lipsesc nici numele de persoane romanesti in Ardealul

secolului al XII-lea. Le gash') la 1138 in dania dire Sfanta Margareta din Denies: Socol, Simion, Isac 3. Numele not date de dansii4 au un caracter popular, asemenea cu acelea de descklecare terAneasck ale noastre. In Hermannodinioard villa Hermanni stadt e numele desckledito-

milli, care a adus ceata. In allele trebuie recurs la subtilitIti etimologice pentru a gasi o rldkcin.a dubiloasa ceia ce face a se presupune o veche origine strains. Tot ai nostrii, Intrand in sate odinioark sgsesti, au procedat in numirea for prin analogii, unele din ele ciudate; se observ'1 si unele regule fonetice:

Rotbach devine Rodbav (v. Ghimbavul, cu Gliimbksenii lui din causa oscilgrii intxe h si v). Pare curios ca numele de Sas se ggseste si la Uniguri si la Romani. In ce prfveste misiunea atribuitk Sasilor, noua stiintg saseasca a ajuns a recunoaste ca, de oare ce colonistii nu erau asezati la granitk, cingAtoarea de apgrare a granitii era incredintatk apargrii Secttilor, RomAnilor si Pecenegilor 5", si se apasa asupra

faptului ca acestia din urma erau acuma un element pasnic 1 Pentru ggepii §i ggepii-elue observatiile polemice ale d-lui Iosif Schiopul, in Tara Barsei, 1935, pip. 248-50. 2 Tin document din 1669 pomeneste localitatea Braseuti dincoace. 3 lieutsch si Firnhaber, Regeston, p. xiv.

4 V. §i un studiu recent asupra Intlitelor asezari la Krapundorf

(Grabendorf; cf. cu fossatum, sat"; ungureste Igen,

ig hind tot

Sant ") si Krakau (rom. Cricau; v. Cracovia galitianA), cu mentiunea geografiei incunjuratoare (si Suhodol), de d. Franz Michaelis, In SiebenbOrgisch.e Vierteljahrsschrift, LIX (1936), p. 277 si urm. $i polemicA In leg-tura cu tAgAduirile d-lui Schiopul. V. si Zimmer-

mann, Die Urkunde Konig Andreas' aus dem Lahr 1206 fur die

Siebenbarger Sachsen, in Mitt. des Ost. Inst., V; Georg Muller, Das Deutschtum und die sekuadaren Stedlungen in Siebenbargen, in Kon'espondenzblatt, LII (1929); acelasi, 1st das Andreanum vom lahre 1224 eine Falsclumg9; In Sieb. Vierteljahrsschrift, LVII1 (1935). a Ein Grenzschutzgfirtie1, dessen Verteidigjung den Szekler, Rumanen und Petschenegen anvertraut war; David, 1. c.

80

Clitoria dunkreank ¢i balcanick

si util, dupa ce dadusera regatului un rege chiar, pe Sam uil Aba (1040-7). Faptul preexistentei `mei populatii romanesti, avand la hotar si un rost militar, recunoscut, astfel de stiinta istorick aseasca, In ultimii ani, permite a trage incheieri sigure asupra relatiilor dintr oaspeti" Si indigeni 1. Dupa acela$i cercetator sas de astazi, mai lipsit de prejudecati 2, ad retinendam coronam 3, termintl intrebuintat de regalitate pentru a defini misiunea noilor veniti, era o asigurare a regelui si a dinastiei fats de necontenitele competitii.

Departe de a fi o lipsa de Romani in Ardealul insusi pe aoest timp, $i dincolo de munti, se observa un aflux de vicr( d romoneascd. Inca Rosier Incerca sa a.$eze aiurea, pe coasta

MOE. Negre, 5i In jos, pe auxiliarii vlahi", foarte cari ant chemati de Imparatul bizantin sä atace, la 1164, pe Unguri4. S'a incercat a se da 5i alts interpretare, dar e vorba de oameni multi", de not cunostinii, de o populatie vredrlica

de a i se arkta originea, si a$a de nobila, pe o vreme and invia In Orient notiuinea romanitatii occidentale, si de o regiune de wide niciodata, in tot veacul", Ungurii nu fusesera atacati.

Deci, pe and Alexie protostratorul se face ca ata,ca la Istru ( &icl Tay "frtpov), cu Leon Vatate o alts expeciitie se indreapta

'pe la malurile Marii Negre", deci, cum a spus 5i d. Banescu, cu Vadeni, cu Brodnici. Aceasta marturisire, precisa si apasata,

nu poate sa Insemne deal locurile moldovenesti, spre pasurile de odiniora ale Pecenegilor, la Palanca5. 1 Numele de Bloch dat de Sasi Romanilor arata cunoasterea for prim fratli for roman din Apus, nu prin Unguri. 2 David, 1. c. 8 Cf. SchlOzer, Geschichte der Deutschen in Siebenburgen, Gottin-

gen 1795; Teutsch, Geschichte der Siebenburger Sachsen, ed. a 2-a, vol. I. 4 Cinnamus, p. 260: Alma ad scva BardsCriv &bawls, irriecoasv aradretwa inarSperov, &U.43 rs avxvdv, teal at) ;cal .132dxcov trokav 61Ailov, of rein,

.haitac

disown trcilat elvat liyovrat, ix Tat trek sip Eatelvcp xaAovuivco Ham) ;melon,

&Weir ixnevev ale sac aavvixtiv,

60ev

oaasle midi:Tore roO 7ravrclg alciivov

briaealre raiirote.

6 V. observatiile naajilie ale lui Zlatarschi, o. c., II, p. 397 §i, mai ales (contra d-lui Banescu, Changements politiques, p. 72, si Les

RomAnii ardeleni

5i

noilc coinnisiiri regale: Sasii

St

E evident cg. acesti Vlahi represintau o forth $i, ca niste stiutori ai locurilor, ei sant temeiul expeditiei In locuri pe care ei singuri le slrablleau: rolul for e ca al lui Budilh eel care ducca pc Imperiali.contra Cumanilor bine stiuti lui. Dad Insk, malt mai sus, cronica ruseasca a lui Ipatie 1 pomeneste, la 1150, Bolohovo la Bug iar, la 1231, Bolnhovscii intre Chiev. Haliciu si Volinia"2, putem sau ba sk-i admitem

ca Romani, cum s'a facut in general rank acuma. De fapt, Bolohovenii par a fi in adevkr numai capi de foarte mici ocoale de orase" 3.

Dad. se leaga impreumi acesle trei constatari care nu sufar lagaduire: exislenta unor formatiuni de Stale la Dunkrea-dejos, existand pe la 1100 5i Intinzandu-se fireste cat numele de Vlasca, mentiunea oamenilor de la vaduri, Brodnicii $i la Unguri si la Rusi, se va intelege cum trupele lui Manuil Cornnenul au putut gksi, In al lreilea rand, Romani In calea for spre Haliciu. Acolo si nu in pkrtile MArli Negre, unde elemental romanesc se slauisase de mutt .71 cu tofu!.

Dad. acesti Romani n'au putut crea voevodate 5i judele cu caracter politic si mililar ca acelea pe care le vom vcdea In Oltenia, e pentru. 01, pe cand acolo aceste formatiuni erau un ajutor dorit si bine primit pentru regalitatea ungark. In luptk cu Statul bulgaresc, In Rasarit se Intinde tot mai mull, tocmai in acest timp, pe local lasat liber de plecarea Pece, negilor, Impkrktia cumana, care a admis o simbiosa cu Romanii In secolul al XIII-lea, dar fhra ca acestia sk poata avea sefii for proprii. O supunere a primilor Moldoveni" catre chic stie ce Rusi coborlti pe Nistru sau pe Prut nui se poate admite. premiers terrioignages, p. 305), p. 519 si urm. Pentru evenimentele din 1197, 4r. si continuarea, citata, a lui Cosma; Mon. Germ. Hist.,

IX, p. 143. 1 V. si Isidor Szaraniewitz, Die Hypatioschronik. 2 V. Kaldniacki, In Denkschrif ten din Viena, XXX