Nicolae - Iorga - Istoria - Românilor. - Volumul - 6 - Monarhii [PDF]

Zitiervorschau

_.

(.)=-,V=a="j4,

.!

',AA.

'-'

.4:\(f

.......,;:l

.

..4

-

4)

.

,t

'''.

,

,

:.

of,

....

.

.

..,

:

.

.014.Ai, .....11%...

.

,=I:

1

,......._4:

. ,

,

---...-

=

.44

_

..

.'?,.

..

.

.

.

P.-...1-

-

.

'i.

A.:

;?'

-\ .1

. k.-..t t-

)''

-: ''' .

i

.

,..

14 .1.:

,_ .

.

3,.

A

.

.

r

r.)

:

.....

..

;.

Allik**1 .

.'

i.s.........."

I's

Pk

t '','

.t.4

44,-.

\ r.

.......

... :.,..:

I

.

4 ltivir

.,

..,

--k-s. '11

'

.....q. -,

't

,

%,

.

41:1

-'51

41111.

0.Pr-

", ,

,

.,a

.

...4%

,.;i:

gr

4,,L

r

ignirgelelierVt-

g-gr-

VIII,

.

,

,

k

,

,

' .."!""....Z!.....r =1

410b. ,

Fig. 8.

.6

.

...

'

.

i

.._

-,....., . -

Doamna Elina, sotia lui Matei Basarab, dupg o miniatura.

www.dacoromanica.ro

1

., .

Formarea Monarhiei lui Vasile-Voda

75

fost oprit de noul Caimaeam1. Si, In clipa când se trimetea la Conslanlinopol, nu ea oslatee,elci mi mai era vremea de asa ceVa ci pentru Ingrijirea unei sAnatati asa de zdruncinate, copilul Ioan-Voda 2, se cerea din non de la acelasi inlocuitar al Vizirului izgonirea lui Matei 3. Unui ordin de a merge la granila de spre Polonia, in August. acesta nu i se supuse mai malt deodt, oclinioara, aoelui dat, cu acelasi scop, de Chenaanl. Astlel, capuOul trimes in Decembre, cu o suita. de cincizeei de oameni, pentru triibut" in Tara-RomAneasea era hanuit al are in vedere o kwitur5.5.

Astfel de ineercari se vor mai face. De si Vasile nu mai avda pe fiul sgu Ioan, pe care voise sd-I trimeatid si petnd la Padova 6, el Incearca la 1642 a face sa i se dea Domnia la Munteni, prinzandu-se Matei 7. 0 ciocnire inlre ostasii cari

aduceau birul la 1643 aduce aspre porunci de linisle8 din partea Turcilor. loan Movila se cobmise la inceputul lui 1640 la Brasov dar In 1644 se intAlnese trimesi de-ai Tudorei, vA(Iuva lui10) si In Ardeal la 1643 apare, dar Para nicio ocrotire oficiala, un pretendent

Inca din Februar 1640 b`itrAn-il Sultan Murad murise. de

belie, iar urmasul sau Ihrahim era tin slab de minle si de voin(4, supt a carui obladuire se putca lace la Dunare si mai mull decal pc vremea când Sultan si Vizir se aflau necontenit peste Mare, In lapte cu Persanii. Din tot sufletul Malei ar Ii vrul sI intrebuinleze acesl 1 Ibid., pp. 222-3, no. mc. Caimacamul era Mohammed Tabani-Bnc,

fost la Buda, la Oceacov, apoi Mare Vizir, intors la Nipru si de acolo numil loctiitor al Vizirului.

2 Era bolnav de lo struppio di un braccio", spune bailul; Hur-

muzald, VIII, p. 493, no. nciccvin. Avea, dupa acelasi, cam cincisprezece ani-; ibid. 3 Iorga, Studii si (loc., IV, Fp. 224-5, no. mu. 4 Ibid., pp. 225-6, no. wal. 5 Ibid., pp. 227-.8, no. mo/.

6 V. nota 2.

Iorga, Studii i doc., IV, pp. 229-30, no. mom. Ibid., pp. 228-9, no. mon. 9 Iorga, Doc. Ard., II, pp. 1062-7, no. taxa:Cul. 10 Ibid., p. 1124, no. andcxxxvI. 11 Ibid., p. 1048, no. moccccLxvm; pp. 1114-5; p. 1117, no. Amman. 7

8

www.dacoromanica.ro

Moirtrhia b zamlina

76

1-4/az pentru a flunkz politica lui Mihai Viteazul. Incercase cu printul Ardealului,si politica aoestuia fatä de dânsul fusese una d3 Inse.lare si lasitale. Prins In luptele din Europa centralä, unde urm6 politica ambitioasa a lui Bethlen, acesta n'aNea niciun interes pentru Virile românesti, In afar1. die acela de a nu se ridica acolo primejdii pentru stIpfinirea s.a. flarele

plan dacic" cazuse i in aceasta noun edifie a sa, care se incercase timp de vre-o zece ani.

Lui Matei ca i lui Vasile li-ar fi putut ajunge deci grija lor de acasA, unde erau toate mijloacele pentru o stralucitrt Domnie die bunk adrninistratie si de griji culeurale. Acurn Vasile

era solul frumoasei Circasiene Ecaterinal. De fapt iji acest deceniu, cu toate nesigurantele si dusmIniile, se acuseri lucruri Insemnate a chrar Infatisare se impune In acest moment. Dar mai presus de tot ce clirta, din iubire, skdea Matei trii sale de mostenire i, din nemasuratà ambiie, ca acele irnp6r6testi" apucIturi de care vorbeste i Miron Costin ca si la Bath' Mihnea, Vasile-Voda aceste: simple base pentru porniri mai Inane si mai indrAznete, care era Moldova, de fapt stoars6

de bani, panN. la plecarea oamenilor in pribegie 2, era la until si la celalt urnigrirea unor mari tinbe ale vremii: la cel d'intdiu cruciata, la celall Bizarzful. Deocamdaa insä opera fAcuta pentru

rile lor insesi se

thIieazt atentiei.

i Vasile, ca s'o 1 Circasiana Ecaterina ar fi fost musulmang, boall lua, ar fi trebuit sa dt SulLanului # Caimacarnului nu mai putin de 30.000 de scuzi; Vanel, o. c., p. 535: Une dame circassienm d'une beauté distinguée... Ccpendant il en oblint la dispense moyennant 50.000 écus, qui furent parlagés entre le Grand Seigneur el la Calmakam". Cf. # C. C. Giurescu, in llfaanyes ale Se-AU Romaue din Franta, 19251, p. 322 si urm. 2 Sarbu, o. c., pp 136-7.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II.

Intrecerea ctitorilor domne§ti

Cand Matei si Vast lo, cei doi Domni cari, asa de mull deosebiti in originea si rosturile lor, nu se pulcau tutelage niciodatä, luara In srapanire Somme le Moldovei si manesti, lungile razboaie, navalirile i pradaciunile, o stoarcare nscala ark alt scop decal adunarea capitalului necesar pentru cumparabea si räseumpararea Doanniilor, aduseserti la ultima stare de miserie materiall 5i mqrala arnandouN

A scrie, a cacti, a Lipari, indeLelniciri cu care se

Luau-

drisera inaintasii acestor stapanitori in veacu I al XVI-lea pubeau ajunge a ii une ori o imposibililate si gustul chiar al lor disparea Nu insa in domeniul artei. CACI Moldova are tolusi zidiri noi si supt Aron-VoW11, in trumoasa biserica deschisa cu

un pridvor si impodobitä c.i cuie si stele de smalt verde (le Magit Iasi crweia-i urmoaza Seoul, datoril lui Nestor Eire che, bisericile din Duloestii lui Caraiman, cu Santa Vineri

a adeluiasi, apoi cele din Dimaehenii lui Isac Baca 2, S. Nicolae din Suceava al lui Nicoara, sau Nicoritä, tatal lui Lupu Prajesct (1610-11) 3, care e etitor si la Nicorita" iewank I

adausul .la Rascla al lui Bucioc (1611-7 5, cu ames-

V. Al. Lapedatu

i N. Ghika-Bude§ti, in flu/. Com. ilf )11. /s/.,

1909. 2 G Bal§, Bisericile Inoldouenoti din ucacurilc al XVI lea §i al X VIII-lea, Bucure,ti 1933, pip. 51-2.

Ibid., pp. 55. 4 Ibid., pp. 39-40. E din 1605. Urechila n'a dat, in Miran Coslin, 11, p. 594 (5i peatru cele §iapte pietre de mormânl decat traduoerea in române§te a textului original; raInas inekUt dar repnoducere fototip:ca in Ba4, o. c., p. 40. 8

5

Ibid.

www.dacoromanica.ro

Monarhia bizantina

78

tecul de rosete intre liniile simple ale vechii decoratiuni de de-agupra Uii, biserica dLt Stefanesti, cu o podoabit a titrarii ca in parbea adwis N. de la Solcal, clitoriile din Rat-

deana i Buiu1eü lui Dumitrascu Stefan (1628) 2, de la Scan-

teia, cu aceiasi saimanare de rosete intre liniile vechilor pktrate gotide3. Stefan Tomsa tin-1 sa." lase ca amintire micul Micas, de lithi atat de armonioasle intr'o constructie asa de solidl, de la So Ica, si, prb. eine stie ce legaturi personak Cu Romanul, bisericuta Sfintilor Voevozi de aeolo4, Ienachi Postelnicul, Depot al lui Skarlatos i deci vqr cu sotia lui Alexandru Coconut, d, supt Radu Mihnea, cu totul a1t thlindere i InfAtisar3 bisericii rotunde de la Sfântul Sava din Iasi, cu ajutorut arhilectului constantinopolitan care

a desemnat podoabele orientate de la usa de Intrare; iar, la capat, Miron Barnovschi merit. laudele lui Miron Costin pentru atatea donstructii &cute In asa de putini ani. In Tara-Româneasa nu se insearnnq in Lot acest timp deeât ce s'a Indnefptat si adaus supt Radu si Alexandru Coconut la biserica practata i aruncata In aier de Sinan-Pasa. Nicio lucrare literar4, ins4, nide tradueere de carte sfamtk nici mlear o insemnare de cronic6, afar de fragmentul despre

inceputurite Domniei lui Matei, niu se IntAlneste In acest tamp, Miirogi Costin ? care scrie thrziu, trebuind sa culeaga din tra,ditii de 1amI1io sau de la boieri bItrâni". Tiparatil nu mai fundtiona de mule., si cartile de slujb6 trebutiril sa ajuntg6 rare.

Dar scrisul frumos al documentelor din acest timp, ortografia lor exactg Ara 6osebire de la o tarA la alba., gustul pentru coloare din iscalitura Domnilor6 araka. cit, Yard alte putinte de manifestare, desvoltarea, acum pe linii proprii,

nationale, a spitul,ui acestui ipopor continua si cit nu-i 1rebuiau decalt Imprejurarri mai prielnice pentru ea sit se ajungi la noi vidfri publice. 1 Ibid., p. 78. 2 Ibid., pp. 94-6, 110-1. 3 Ibid., p. 125. 4 Ibid., pp. 71-2. 5 Magda lina Iorga, Initiate, liter.. ornate, chenare ii !nflorituri, Craiova. 1928-9.

www.dacoromanica.ro

intreeereh etitorilor domnes6

Ele turä date, si In dorneniul liberaturii si iii aoela al artei, de aoeste Domniti care se puthrrl prehmgi de sigur Si prin inteligenta, dibiacia si puterea de nesistenta ale liii Matei

Vasile, dar si din causa unei stari de lucruri la Turoi, prinsi in marele lor razboiu cu Sahul i apoi retinuti de si

tulbarari interioane, care va tine; peste Sultanii schimbatori, pang. In vrernea and Marti Viziri din familia Chinpruliilor

vor inlocui cu succes lipsa de insusiri a Sultanilor dintr'o dinastie atinsa de degenerare. Am viktut pe Vasile, care nu ridicase nicio clädire cind ena boie, apurandu-se Indata dtr$ instalarea so, de luoru, cu masteri rasariteni i sasi, la Suceava 1 si la Iasi'. Se neftazu

vechea ttrth. sueeveana, in care era sa se adaposteasca in ceasurile cule mai rele Doamna cle-a doua, Cerchesa Eca-

tot mandriei lui de a se putea va fi fdst datorith. i noua zidire Infatisa Impartiteste" Ii a resedintii iesene 0 biserica e la Serbesti, in Neamt, poabe fi In legatura ea rosturile lui de rnosier; era ispavita in Septembre 1636 2. Ceva mai tarziu numai, el incepu, cu lerina, si fiul ei 'Stefan,

5i

neulta che1tnia1a, acebe doua marl clädiri care-1 amintesc Ca

pe oel mai jertfitor dintre ctiforii de pe bronul Moldovei. Trei Ierarhii, alth zidire a lui Gheorghe din Bizant, u Lipid mostenit de la dinastia lui Stefan-eel-Mare, dar cu dou 4. turnuri ea. Galata, e si ea ziditä din piatra, dar piatra de aiei, de oea mai bunia calitabe i adusa die foarte depa.rte, apare

luerata cu cea mai mare ingrijire in flori shematice ase-

inenea ou una de la Meld Sava, peste care se asternn aur, ornamente rotunde, nasturi de smalt, une ori cu sterna Orli, care e i aici ea si u fundatia liii Aron-Voda. bar Zn totala refacere a bisericutii vechi a lui Goliti, Golea, puternid edificiu de piatna rfaifia asemenea sculpturi venind din arta occidentalä, frumosul portal de marmura cu neobisnuitul relief si pilaErii ea capitete corintene dau o varietate vastei intinderi a pAretilor exteriori. Dar aoeasta face parte din altä perioada,

perioada imperiaW. Se adauga, deocarndata, pentru 1638 biserionta de la Copan, =

V. Iorga,, Cf. §i

MMXLIII.

Doc. Ard., II, p. 1102, no. ibid.,

11.

Brmxt.v; p. 1102, no. 1053, no. MDCCCCI.XXIH, unde, In loc de

Hanoea, Mare Vornic., ar fi de cetit: Apdrei. 2 Q. Bal,, o. c., p. 127.

www.dacoromanica.ro

Monarhia biz an tina

86

pe a eKrii inseriptie se ponieuesc

i

&bele lui Vasile

cu.

Teodosia, Maria si Ruxaudra, car- erau s aibä o viatl atat de deosebitA.1. 0 cAlItorie Ft Orheiu, cu prilejul unei expeditii turoesti la Azov 2, sau a cercetitrii unor helesteie, (15. solida biseri a. a tirgu1ui3. Aoeste 1ucr6ri mergeau alatari cu cheltuielile la PoartA pentru cApatanea si a Domniei nruntene, cu pregairile de räzboiu, cu umilintite pentru neizbanda pe eampiile de luptA. In ele mNicar mAndrul Domn Isi afla manglierea i gloria cea

mai curatA, pe care nimic n'o va putea alinge, cu toate nenoroeirile care d1zurA1 asupra lui si a neamului lui. Noile 1eg4turi cu Moscova dAdurA, pentru aceste c1idiri ca si pentru aceia cane se nen din banii lui Vasile la Lim. pictori cari introdus.rk intr'o arta mai simplA, imhulzirea de scene din viata dintilor in jurul icoanei principale, coroanele in relief si alAtea elemente ale unei tehnice mai complicate,

Inlocuind vechea armonie intimt care lace farmecul

lueritrilor din vremea lui Stefan-cel-Mare. Golia pAstreaz6, din fericire, si pAnd astAzi pe 0.reti i la eatapiteasmä, cu toate revenirile grecesti stangace. ceva din acest strAlucit vesmAnt

de zugrIvealk datorit mesterilor muscali si ucenieilor lor. Miron-Vodä ceruse iooane prin solia viitorului mitropolil Varlaam, dar cele dowA. Biserici, a Moldovei si a Moscovei, uu

se inteleserä asupra tipicului artistic in ce privestc icoanele pe lemn. Urm6 oererea Ic pictori in frescii. tpentru: Trei Ierarhi (1641) (Pospeev, Gavrilov, Sidor i Iacov, apoi Iacovlev 0 Michitin) 4.

Se adausoerä, ea element de arta, policandrele luerate la Dantca", prin care Se continua exporlul de vite in Anglia, si o intreagä garniturI de odoare in argint. la care lucrau iIrA IndoialA si mai departe maestrii argintari din Ardeal. Ibid.. pp. 128-30. Iorga, Doc. Ard., IT, p. 1039, no. NiMxxv. 3 Ibid.. p. 1159, no. MNimATI. Deci intre 1642 §i 1646. Cf. G. Bals, a. c., pp. 131-2 4 Silv.iu Dragonzir, Contribigli la relatiile Bisericii Romtine$ti ea 1 2

Rusia in ueacul XVII, in Mein. Ac. Rom., seria a 2-a, XXXVI, no. 21 ; Al. Lapedatu, Icoanele lui Barnouschi-Vodd de la Moscoua si Zugrauii Trei lerarhilor din Iasi, in Bal. Corn. Mon. Istcrice, 1912. V., pentru biserica din Lipv, qi P. P. Panaitesca, in But. Com. Mon. 1st., 1929, pi. 9 i urm.

www.dacoromanica.ro

Intrecerea ctitorilor domne}li.

SI

Tapiterli tesute route probabil in tara chiar pastreaza si päna astazi, daca nu, in original, ci inteo copie, destul de

exacta', pc musarna, chipul lui Vasile Inca tartar, in bogata-i

vesmânt de brocard de aux si pe cap cit caciula lui Peru Schiopul, a lui Mihai Viteazul si a lui Icremia, pastratra de urrnasii lor, mloar pc acel a Doamnei Tudora si al sup(iratecalui Lawar, de o asa de scurta viata, loan1. Genul n'a mai lost cultivat in tärilc noastre, de si se lucreaza si mai depart dar mai ales in Tara-Rominteasca, in aceiasi lehnica atht de gingasa, loarte fine aiere, precum si alte odajdii, din care s'au. paStrat, in Moldova, cele de la Secul si de la Cosula,

datorite unor cusaloarc artislice care lucrau in

a

doua jurnatate a acestui seeol al XVII-lea2. In ele toale se vede o influenVVi rasariteana care, data fiind bizantinisarea monarhiei" moldovene, n'avea nevoie sri treacrt pe la Munteni. Originea ei e Vara indoiala conslanlinopolitana. De .tcole vine arhitectul de la Sfântul Sava, Gheorghe, egumenul [dud un Cipriot, Ierotei 3. Directia se observä si la Dragomirna, creatiunea delicata a mitrapolitulud artist Anastasie Crimea. (ctitor si pentru paracliswl de la Sf. Gheorghe din Samoa) 4, ifn caracterul aoestui brau sucit care se ina1 ta. si serpuieste pretulindeni, Insemnand arcele si linlile boltilor, pecetluil din toe iii loc cu scutwri, flori si trandariri, intocrnai cum aceloasi linii florale 5 se adauga in colori la iscalitura Domnilor. Ace-

iasi iubire pentru ornamenlatie ca atare da un caracter deosebit elegantului turn.luIct de pe naos, lucrat ea o bijuterie6, ceia ce facea sa se prevadii rabdatoarea sapatura, piatra de piatra. de la Trei Ierarhi, en aoeiasi covarsire a detaliului Ele se a fla azi in Palatul Afetmpolilan dill Iasi. In genere enirn Ioa la accasla arta moldoveneascd, G. Bals, o. c 2 V. §i Iorga, in Bul. Corn. Mort. 1st.. \ III, p. 145 si urm. 3 lorga, Inscriptii, II =Studii si doc., XV p. 137.

Ibid., pp. 90-1. Pentru lucrari artistice ale lui in miniatura, V. Strapie Der Nersessian, in Mélanges N. lorga, p. 695 si arm. 6 In inscriptia de la Sf. Sava, in local scutului, sant acele largi Boni riisaritene care se incelatenesc la nal plentru Loatá aceasla 4-

epocA.

6 G. Bals se intreba daca Anastasie nu s'a gandit sa trateze astfel toate pietrele fatadei, dar n'a avut vremea; v. o. c., p. 32. 6

www.dacoromanica.ro

Monarhia bizantinA

82

asupra liniilor generale. Aceasri moda corespumle tendIntei spre pompos a epocei. $i Intrebuinlarea aurului, de acelasi

gust asaritean1, e o anuntare a stralu,cirilor orbitoare de la biserica icseank a lui Vasile. Trei Ierarhii fuza ispräviti, Intra nmnele lui Vasile, al Tudoscai si al lui Ioan, ciari tutstrei ajunsena a se odihni In cuprinsul accsbei minunale biserici, menita In gandul lui Va-

sile sä biruie tot ce se flouse plug atunci,In April 1638 si sfintiti Iii Maiu 1639 2, Intre oele doua Infrangeri din TaraRomâneascg, a carb podoabl. din Arges i se va fi paint Moldoveanuhn intrecula de evlavia si munificenta lui. Si. pesle putin, Vasile i Ourtea liii rnergean sa primeasol la Galati moasbele, carora li pregatise nn sctunp sicriu de argint, ale Sfinbei Paraschiva de la Epibabc3. Alte ctitorii apartin anilor mai tarzii ai acestei Domnii care

lrebuia sä tie aproape douazeci de ani. si in cele care urmarä se In acestea de panä acum, intalnesc elemente 'Age din mai multe parti. Mesterii sasi lucreaza dupd planurile unui arhitect oriental venit din Constantinopol; mai tarziu, la Golia, VICT intervieni i alti eon-

ducatori si mesteri, originari din Apus, obisnuiti cu ornamentele exageralle i pretentioase ale barocului. Zugräveala e, cum am vazut-o, datoritI unor pictori rusi Imprumutati,

si icoane pe lemn se adue de la Moscova: la 1642 Inca Vasile °ere& Marehb Duce pictori4. Argintlaria e saseasca, 1 clopobele vill de la Danzig. Pentru lucrul de lemn, pentru tigla se chiama specialisti din Ardealul german'. Romanese, tra-

ditional e munai planul general al bigericilor, obismUntile cu. liniile gotice adoptate Inca de pe vremea lui Stefan-celMare. 0 oarecare armonie e determinata doar de acest vechiu canon al constructiei, CU care lumea era prea dewing ca sä 1 G. Bal§ a gasil exemple rwmene§ti §i orientate; o. c., p 35. 2 Iorga, Inscripfii, II. pp. 149-50 Descriptia la Bal§ o c., p. 131 si urm. 3 V. Iorga, Doc. Ard., II, A 1061, n-le MCCCM.XxxvII-vill 0 seem infatisata ple frontispiciul Cdr(ii tie Inucileiturd. 4

Certo negotio di pitori; Hurmuzaki, IV2, p. 513.

5 La Harläu ar fi lucrat Italieni; Bandinni, in Menu. Ac. Rom., XVI? p. 232

www.dacoromanica.ro

Intrecerea ctitorilor domnesti

83

poati ii Inlocuit. Inca lo, e o arta composn ca a Rusilor insisi, cari fac de multa vrerne un astfel de amestcc, o arta de oumparatura pentru o tara bogatit, acea artal imperiald, intr'un cuvAnt.

Cu totul altfel se lucreaza, paralel, In Tara-Romaneasca a lui

Matei, uncle inainte de ell se Mouse numai reclädirea de la Radu-Voda. si Comana lui Radu Sorban, oclate contra Turcilor.

Arno la a fost una din oele d'intaiu cladiri ale Domnului de lard; inscriplia a trebuit sa fie in romineste, de si chiar inainte de o influenta de aproape, de care va veni varba pe urma, dodumentele interne ale aoestei Domnii de caracter ostäsesc si patriarcal sant redactate intr'o ingrijitä slavona. Inca la 1636 se fdoea o intdrire pentru aceastd fruirrioasii zidire 2, care reproduce liniile arhitecturii traditionale 3, dar nu fail elemente transdunarene; Udrea Camarasul face darul unei côpii i unei catui 4. Aici s'au. adus, de la Alba-Inlia, in 1646, oasele lui Danciu, nume ddmnesc, tatäl ctitorului: inscriptia c, i acum, romaneasca 5. Pictura, de tda1ä fnurnuseta,

c de sigur datoritd unui zugrav roman si se deosebeste de pompa arlei muscalesti din acest timp, asupra oareia se exer60., de altfel, si influente apusene.

Pe and Vasile inchina la Loourile Sfinte clddirile sale, Matei libereaza de orice legaturi cu Orientul, ie i. impotriva legaturii cu blästam, un mane numar din läcasurile Orli sale. Si in ac2s1. domeniu se cautI fnchidera In liotarele dreptuhi romdnesc 6. 1 Chivotul Sfântului Grigorie Decapolitul, cu prilejul unei visite a lui Radu Mihnea; Iorga, I nscriptii. I, p. 197, no. 412 2 Preotul D. Crisiescu, Sfeinta meiruistire Arnota, Râmnicul Wed,

1937, p. 17.

3 V. N. Ghika-Bude0, Evautia arhifi cturii in Muntenia fi Oltenia, pp. 50-1. 4 Cristesou, o. c., pp. 27-8. 5 Iorga, Inscriptii, I, p. 204; Cristescit, I. c., p 36. Mania lui Mabel, Stana, era in legAturi cu Doan-ma Stanca a lid Mihai Viteazul; ibid., p. 37.

6 Dar senina figura a lui Matei Basarab a platruns si in literatura occidentald. Print zelos pentru religia erestina i foarte iubit de supusii si, scrie un compilator frances de la 1689, Prince zelé pour la religion chrétienne et fort aimé de ses sujets"; Vanel, o. c., p. 535.

www.dacoromanica.ro

tuf

Alonarhia bizantina

Martristirile aoestea liberate sant, de la un caplt la altul al Orli, Ingrijite, Impodobito si, mid, este de nevote, i reparate, pAnti la refacere. La Biserica Domneascl din Câmpulung, refAcutA intre 1635 5i 1636 Ina se intrebuinteazri !)rilejul reclAdirii dupd darcunarea de supl Alexandra llia, la 1628, pentru a face In acelasi timp istoria tarii si afir'marea drepturilor Domnului. Pentru inaia oara, dupl. uncle mentiuni docummlare din a dona junatabe a secolului al XVI-lea, se sapa in piatrA legenda ..bAtranului si prea-duilostivalui crestin Radul Negrul Voevoda, carea au lost de 'nceplut descAlec to rol Terii-Rum ancs ti".

Legenda se IntdInesbe, de altfel, 5i in deicrierea de Paul de Alep a alAtoriei, mai tArzii, nettle si In Tara-Romilneascil de Palriarhul Macarie de Antiochia. Acesta cel d'intAiu, afara

de Ragusanul Luccari, de la sf:irsilul setolului precedent', aralti coborarea din Tara Ungur,msca" a lui ..Negru-VodP, care ar fi fost Voevod dincolo de Carpal]. Cum era vorba de chestia ciobanilor ardeleni, vechiul Voevod apare el insusi ca ea un 'Astor de turme, care, gasind locurile frumoase, oere de la in cealaltA legenda, a Intemeierii Moldovei Craiu" voia de a face aici o nowt tarä. Si, tot dupg. modelul moldovenesc, se mentioneazg si Inaturarea Talarilor, cari erau puia atunci stApani ai aceslor locuri. Fundatia

liii Radu Negru" o reia, dupA dreptul i datoria sa. aoest Domin bun si milostiv crestin MAO BAsArabä Voevodi", el insusi u.n 13Asrtrabl." aeum, i ou un simplu nepot, prin Danciu si inaintasii acestuia, dinteun vag Bui-

sArabl , care a venit intru moslia lui",

i,

aceastA, afir-

mare de legitimitaLe; de toborlre dinasticA, e Indatä IntArita: fiind qi i1Mriia Sa de intr'acea fluid band i dp Infra creel neam adeodirat". 0 a doua inscriptie 5i ea o adevaralA scriere literarA, rein aceleasi dale asupra originii lAcasului si asupra rostului noii stlpfiniri, In legrilurA u mosii" a cAror pomenire nu trebude sA piara si aceasla ar explica peate mai bine si acel misterioi Targ al Mosilor" la Bucuresti, pc uncle s'a dat lupte biruitoar din 1633. Revenind la traditia

istorieä asa cum o 'Astra poperul, Ciimpulungul, pe slavo1

Anuali di Ragusa; cf. Iorga, Studii

i

doc., III, pp. cx-i.

www.dacoromanica.ro

Intreeerep etitorilor domnesti

85

neste, Dalgopolul, e intarit in stravechi privilegii, care se pun

in raport cu acetasi legenda a descalecare: vama dornneasca de pane, vama vanzarii la targ i se iarta, cu o astfel de insemnare solemnä pc piatra, pe veci, pentru. ca oraenii au fost ertati de raposatul itadul Negrul Voivod", asa lcum scrie in cartile ceale batrAne", mai mult sau mai putin autentice si bine inlerpretate. Un astfel de privilegiu s'a dat, de sigu,r, si pe pergament, la 1635. Ambele inscriptii sant ralactate, nu din lipsa unui redactor slavon, de cari erau destui si, in vremnri pasnice, la indernana, ci ca o afirmare a principiului pe care-I put.m numi national", In deosebire de cel bizantin al hid Vasile, de catre boierul de incredere al Domniei, si el un descendent de vechi luptatori, Socol Clucerul din Cornateni1. Pictu.ra cea veche a disparut, dar de la Matei si de la Doamna Elina se pastreaza i un frurnos chivot2. Inainte de aceasta importanta zidire, un Vasilachi i un Vistier Vasile ridicasera tot la Campulung o modesta biserica a Sfintei Treimi 3. Lunga lista de etitori pe care o da Cronica tarli4 cuprinde apoi o biserica in Pitesti, care nu si-a iktstrat inscriptia. Pe cand la Arges, celatea Tzi BdseiraM, nimic nu amintefte pe Matei, de si in biserica hti Neagoe, celalt Ba.saraba", la care Domnul de la 1633 trebui:a sa se gandeasca. peste un veac sic Inmormatnteaza un liu 4 Spatarn. lui Praia, care si daruile:Ae mosii mnastirii, i sotia Marelui Armas Ivascu 5.

Targovislca, ajunga de mull in cea mai rea stare, a fost

si ca In primul iland

iLl alentici evlaviosulai Domn, care pretutindeni oguki locurile iotorice, numele trecutului, ce se

1 Hasdeu, Istoria criticd, ed. a 2-a, pp. 134-5, Iota, kbscriMii, I, *i urm. cu notele . Cf. Aricascu, Istoria Campulungutui. Pentru ptividegiu, Magazinul istoric, V. p. 331 si urin. Pentru Podul lui Socol, Paul de Alep, trad. Emilia Cioran, p 230 Pentru el si Hasdeu, Arch. 1st., I, p. 32, no. 33, si Iorga, Brasovul i Romdnii. " Iorga, 1. c., p. 133, no. 5. Ibid., pp. 136-7, no. IN.

p 126

.3

Ea numeste p. 320 Biserica DomneascA din Campulung: ,,a ' Negrului Voda", farA numele lui Bade, care apare acum tntitia

oarei prin combinatia unui carturar anoniln, ceia ce aratd o grijd

a celui mai depetrtat trecut care nu exista math In Moldova, 5 Iorga, Inscripii, I, pp. 151-2, u-le 13-4.

www.dacoromanica.ro

Monarhia bizantina

86

cer improspolate peritru mai marea glort=,, dar §i siguranfri a lui, singand aiiand dreptul de a domni. Iat 1-1 deci venind la biserica lui Petru. Cercel, care, de vremile, mai varlos ceale rezmericiose", adeca razboiul cu Shian in 1595, era In ruing; de si inscriptia pomeneste pe Constantin Brincoveanu ca Inoitor, stilul clädirii, Pacuta eu desaviirsire din nou, e acela al juniatiatii acestui secol al XVII-tea, chiar cu unele elemente de origine turceasqa, precum e balustrada de la balconul Doamnei, de si pictura, refacuta, e deosebita de aceia, influentatd de Venetia, a Brancoveanului 1. Aici se Inmormlinta la 1652 nepotul dupI Doamna, infiat de mic, cu acelasi nume, al lui Matei, supt inscriptia versiticata, In romfineste:

Acum zac fara suflet, cu lut impresurat2. Si Doamna Elina va 41 asezatli acolo In 1653, iar, dupd prea putina vreme, Mabei se va odihni Pang a. dânsa panä ce, dupd dorinta sa, oasele i sa mutara la Arnota 3. Mitropolia singurd ramase In ruine pana In tilde Brâncoveanului. Dar

i cetatea Ii ant datorit lui Matei. La alta ctitorie domneasca, Dealul, de la cealalta linie a di-

Curtile

nastiei, solida cladire a juramântului din 1598, in care se ingropas: de curand 1ân mormfintiul, cuprinzfind capul lui Mihai, Mihailas Movila, Mate i a dat numai o fruinoasa craw, la 1648-9 4. Pe alta nrma domneasca, a lui Vlad Tepes6 el Men apoi acelasi lucru de reparatie la Thrgsor, unde Antonie-Voda.

din PopOti a adaus numai pictura. ca a Bisericii Bucurestii capatara cladirea basilicala, Domnesti din Arges , die la Sarindar, cea mai mandra din bisericile lui. In margene, Plumbuita se bucura de o noia 1 2

Ibid., pp. 102-4, n3. 201 Ibid., pp 105-6. no. 209.

V.

i

Motogna. In Bey. 1st., XIV,

pp. 39-41. 3

,

Ibid., pp. 106-7; no. 210. Nu putena ti a cui e inscriplia de piatra, azi la Museul de arta religioasa din Bucuresti, care, din

aasta ultima parte a Dornniei, cum o arata stilul i literele

data de an lipseste, intatiseael pe un mare personagiu cu sabia la mama. V. lorga, in Bid. Corn. Mon. 1st., 193, p. 4 Ion i, In.scriptii, I, p. 102, no. 202,

www.dacoromanica.ro

Intreccren efitorilor domne§ti

87

re/were (1647) 1, adlaugindu-se i acele case de locuinta care au put-ut avea i o menire militara. De altfel Mabel alese pentru

hramuri sfinti militari, ea Ms_rcuri, la Plataresti, ca Arhani Rafail la Brebu. In parti1e Prahovei el e pomenit, nu atat prin bisericula

ghelii Mihail, Gravriil, Azrael (Ozriil)

de la Ploesti, cat prin acea zdravana cladire de la Brebu, cu Ina lta clopotnita.

Dar el, Olteanul, nu putea sä uile Biserica Doinneasba." de la Craiova, care, venind si ea de la Inaintasii sai, a fost total preMeuta, In stil mai mare, de dansul. La Caraal el face biserica i Curti 2. SC adauga manastirea fortificatà de la Gura Motrukti 3, zidirea bisericeasca 1i casele de locuintA de la el de-acasa, din Brancoveni, apoi manastirea ,,Dinteun lemn"4.

Vechiul ostas al lui Mihai Viteazul tinu sa comemoreze glorioasa luPLA de la Calugareni prin ridicarea pe oasele mortilor de atunci a unei biserici. Pentru lupta din 1636, el s'a gandit la episcopia din Buzau, 5i la Maxineni 5, pe Siretiu, a lasat alt a. amintire de razboiu. In aceia a luptei de la Noli-

soli el Hen, precum s'a spus, hiserica noua la Gherghita, unde-i stabeau permanent slujitorii. Boate sä fie vre-o legatura Intre aceiasi biruintä si puternica zidire ialomiteana, de-asupra raului, la Slobozia lui Ienachi (Slobozia de astazi), care, cu formidabilele-i zidiri, era si un mijloc de aparare contr't unui atac de la Dunare, cum par sa fi lost, In ace1ai ses, i oea de la Sadova, i puternica biserica, refacut a. si lutdrita, de la Balla Verde MAIO Craiova, numit dupa numele boierului Jitianul. cu 1.11: turn din Mrful caruia se putea priveghia &parte. Mai s is spre mutate, i Strehaia (de fapt Strigonia) devine o veghetoare fortareata (1645). In toate aoestea im era deci humai o manifestare de pietate,

Prin astfel de cladiri tam iesia intarita de cel care vazuse la Tismana ce adapost se poate gasi Intre asemenea ziduri, I.

Ibid., I, p. 82.

2 Ibid., II, p. 140. 3 Ibid., I, p. 210, no. 450 Vechii ctitori eran Craiove§til. 4 Ibid., p. 181, no. Lxxn.

3 Ibid., II, 7 197, n.). 293

www.dacoromanica.ro

Monarhia bizan bra

88

asa cum Moldova era aparata prin celdtile lui Stefan-cel-Mare. Ao^lasi caract T il au si ftuadatii bisericesti ca a Cdpitanului Mare Lupni Buliga, m Mehedinti, care va aminti parlea avuth

de el la Inca o biruintal. Doamna Elina, de loc din satul illovean Feresti, ridicd, fmpreuna cu fratele Udriste, o frumoasa biserica acolo 2. Boierii au lagat mai putine amintiri, aici, ea si in Moldova, in epoca .,monarhiei", initiativa Hind si In acest domeniu a Domnului Dar urmastii vechiului Draghici din Margineni: Filipestii 5i rude de ale tor, Constantin Cantacuzino, ,otul domnitei Elina. fiica Iui Radu Serban, Stolnicul Dumitrascu,

Istrate, care tiwa pe Anca, Aim lui Nicolae Patrasca si a surorii Elinei, Pana Filipescu, tiul lui Diunilrastu Logaratul, se unese pentru a rela-c manastirea Margineni, uncle, dupd

o stupida reparatie de egumen gee. numai zdravanul zid ilc inctmjur e din aceasta vreme3. Acclasi Constantin CantaCUZMO i OIL:Tele Dumitrascu Filipescu ridic o frumoasa bi serica la Filipcslii-dc targ Cantacuzineasca e i biserica, im-

podobith cu nasturi de small verde. de la Calinesli, tot In aceste pärti prahovene5. Lni Hrizea i se datoresie biserica din Balteni. eu un ad iarat chioslro, intins si pe ambele 1aturi. din dreapla si din stfinga 6 Biserica de la Sccuie.ni c a

iinui Postelnic Neagoe, care se pare a fi pretendentul7. De la episcopi doar miCi daruri cum e, la Bistrita, rucca lui Teofil

8.

Pentru bisericile noua. si Inoite era insa de nevoie cartea bisericeascd. La aceasta s'a gLindit de la inceput, oH de unde ar li pullut sa-i via, Mat .1, pa cfmd din parlea lai Vasile nu se vede, mai multa vreme, nicio grija Iin aceasta privinta. Curentul e la Inceput slay) 2, caci vointa Domarului,.reinlemeietor de tipografie, era dominala de Invatalul s4u. comnat, 1 Ibid., p. 208, no. 444. 2

ibid., I, p. 91, no. 181.

3 Ibid.. p. 93 V. si Iorgq, in Mcm. A.. 1?mn., scria a 3-a, XVII. Iorga, Inscriptii, I, p. 263 5i unn. 5 larga, Inscriptii, II, pp. 109-10 ; Bal. Coin. Mon. 1st., 1908, no. 3. Iorga, Inscrip(ii, II, p. 265, no. 763 'in 1636). 7 Iorga, Studii $i doc., V, p. 112, 8 Iorga, Inscrip(ii, I, p. 198, no. 417

www.dacoromanica.ro

Fig. 9.

Clopotnita de la Brebu.

www.dacoromanica.ro

Intrecerea ctiborilor domnesti

8g

Udrea, Udriste , in prefacere eruditA a namelui, pe gre(-este, Oreste, pe evreikste Uriil

spudeu" n Rusia, fat%

NAisturel din Fieresti, fost

ne putem asupra molivelor acestei neobisnuite destardri, si mai ales In aceastA sA

directie.

Matei se gandise intdiu, in legatura cu conspiratiile balcunice care se indreptau cadre de.insul, la Slavii de (...eitre Adriatica.,

In aoest fel, el iesia din conceptia, mai solidä, dar mai slriimtd, a rostului sAu. Domn d lard", I gal de , mosi", .,mosnean" ale stdpânirii sale, el n'a mut niciodatd, de si urinit politica do croslin", cum o atirind oricAnd, si de ostas a lui Mihai Vitmzul, rftvniri catre Arddal, in care n'a avul niciun raport cu oei de sangele sdu, si Vladicii ardeleni se indreaptd tot mai mull &dire Moldova, pe urmele episcopiei de Vad. care avuse supt Mihai o cdpetenie ierarhica deosebitd in Joan Cernea. Nici spre Moldova eel farA Trate si, de la o vreme, i fIrd macar hal d adoptiune. n'a avul dorhita de a stabili o legatura ca accia a lui Radii Mihnea si a lui Alexandra I1ia, Domni munleni cari au, cucerit" Moldova. Poate dacd ar ti venil in Lard, cum a si dorit o ciindva, Matci ca sA si-1 lase urmas, fiat I ui Nicolae Pe trascu 2, s'ar ii schimbal cLva din aceastrt alitudine modesla, de o asa de mare prudenla dar nepotul omonim al lui

Mihai Viteazul se stânse in prima tineretA. Nu insa Jar!. ^rt, precum vom vedea, Iinprialii sd fi 'azul in eL la 1643, un instrument pentru rdscularea Irdealului C ultra lui RakOczy, deuenit un dufmun 144

Dar din mosLnirca politiCA a hti Mihai era ceva care nu si

putqa pArasi, chiar daca aceisla adaeea trrea cu mull

piste margenile unei simple politick de singulii Tara-Romiineased: dorinta Balcanicilor, pusi In miscare ileum fi de 1 Hurmuzaki, IV, tabla.

2 0 cerere catre Impärat a mamei lui, Anca; Hurinutald, VIII, p. 495, no. nccn. Fata lui Serban Voevod" in And tI, eu logofatul la 1641. Atunci se face cäsatoria fetei el cu Istrate, trimetandu-se §i

un Petra Valahul" de la Brasov la nuntd; IorgaStudii i doc, IV, pp. 216-7. Cf Vatra, IL

i

I. Shvici, Iamilia tut Miliat Viteavd, in revista

www.dacoromanica.ro

Monarbia bizantina

90

ambitille austriece, die a ajunge la libertatea lor. Odinioara, aceastä dorintä rusese Manifestata si sustinuta de sefiti ortodoxici. cari erau Greci constantinopcditani, lucrand din Conslantinopolul turcosc pentru Constantinopolul bizantin al stramosilor. Acuma insa Cantatuzinii, Paleologii, Mamonaii crau in terile noastre, asezati In rosturi de boierie, preocupali numai de castigul lor si de viitorul familiei strAmutate dincoace de Dunare. Atunci, parasiti de acesti agitatori si indruniar Lori de fclul lui Dionisae Ralli, acesti Slavi de peste Dunare se legara, prin uneltirile dibace ale Franciscanilor, cari servial; episcopatul de Nicopol, strans legat de Targovistea, uncle Ordinul 10 avea o veche bisericao si de Bucuresti chiar, uncle Locadello, Intrebuintat de Matei 'si ca agent politic, Intemeiase una nouia, Bulgarii, mai mutt decat &Irbil, chemara pe Matei,

ca $cf de cruciata, sprijinita de Imperiali in fruntea lor, ca sa. redeie astfel viat4 acelui leu bulgaresc" de cane se vorlicste intr'una din scrisorile lor 1 Astfel trebuie s.a. se Inteleaga si sä sc explicc laptul c. Domnul roman, in dorinta ck a reface tipografia, s'a adresat intaiu Croaplor. Inteles cu Bulgarii de la Chiprovalt, acei ChiprOviceni catolici, urmasi ai vochilor bdgornili, Bulgari cari Ocean un

comert insemnat cu Tara-Romaneasca, si mai ales au un :>ef al lor, Francist Marcanich, nail., si bun catolic", I,n legatura cu cardinalul Ingo li, sef de propaganda, care tiparise un Liturghieriu slavon la Rom,a i cu Croatul Rafael, ei face astfel O. se ceara, in August 1637, mesteri de tipar din Apus. Ei ar putea st 0134' chiar o influenta religioas4. Marcanich, care avea o recomandatie de la Matei 2 ..ratre

Rafael, spun; in numele lui Matei, ca acesta a trimds sa se caute prin deosebite teri oameni earl sa priceapa acea 1=14 (slavona) si sa poan revedea i supraveghia tiparul acelor aril i n'a gasit pe nimerii care O. fie destoinic"3 Dar el stie ca Domnul are de gand s trimeata la Chiev Fermendgin, Acta Bulguriue ccelesiastica, ab anno 1565 usque 1 ad annum 1799, in Monumenta Slauorum meridionalium, XV/II, Zagreb 1887.

2 Hurmuzaki, VIII, p. 3

162, no. DCLVI.

fliid., p. 461.

www.dacoromanica.ro

Intrseerea etiborilor domne5ti

91

ca sä cheme pe un oarecare schismatit"1. Acest schismatic" era Ins/ venit de mult si-si hicepuse chiar lucrari1e. Dar avem un Molitvenie slayon tiparit la Campulung pentru Matei-Voda pang. la 30 Juui 1635. Mesterul, Timotei A1exandrovici, e bine cunosout prin lucrari Tacute la Chiev chiar.

In prefata acestei drti rare2 se arata originea acestei

Si

leggturi, anterioara i amesteculuii, ca sfetnic cultural, al lui Udristc Ngisturel, eel crescut la Rug, 5i influentei lui Petru Movila. Un Macedonean, Slav, Meletie Macedoneanul, de la m'anastirea bulgareasca 3, vine, far. sit avem explicatia aparitied lui la Curtea lui Ma4.eii; Domnul Ii cornunicg aceiasi ravn g. pentru publicarea eartilor biscricesli in limbo. Ina,-

tinat.g. Se cere si o Indreptare de la un crthiggr, amsta de sigur Grec, din Pelagonia, Nectarie, si astfel sc trimete, cu un credincios", Stefan Barzohodet, Sgrb", adeca Bulgar, tipograf fara lune lte pentru cumpgrarea a trei tcascuri la Petru Movita, care era atunci mitropolit acolo, In Chiev. ,

Fostul Petrascu-Voda, Moldovean, era lush' fiul lui Simion, care domnise la Muutreni, fratele lui Gavrilascu, care culesese

pentru eativa ani aceasta mostenire. Fratele sau, Ioan, prebendentul la Scaunul Moldovci, avuse o intelegere cu Matei si, cum era vorba de recrutarea unor oslasi In Po Ionia, poate ca si mitropolitul Rusilor de supt. Coroana Polonied, sit fi sliut ceva de accastil conspiratie, care e tocmai (lin west an 1635 5. Se Inteleg deci aceste raporturi Intre Targoviste si Chiev, care figcura ca Tara-Romilneasca sit intre Inainte de Moscova In cercul de Inniurire al aceslui Invietor al culturii slavone nu flgra un puternic amestec de latiniSm polon Petru MoviLa, .,marele om", care i acuse sg tipareasca la 1

Ilurmuzald, VIII, pp. 461-2, no.

DCLVII.

2 Bianu i Hodos, Bibliografia, I, pp. 103-4. V Ogienko, lstoria tii Jgrafiei ruse,yti in rusWe; la P. P. Panaitcscu. L'influence de I oeuvre de Pierre Mogila, arclieveque de Kiev, dans les Princigaiulés rournaines, in Mélanges de l'Ecole rournain , en Frar ce, 1926,

1,

16 si urm.

p,

3 0 afirma insusi in Psattirea din 1636. 1 P. P. Panailescu, I. c., pp. 20-1. Veress, o. c , pp. 355-7, no. 276. V. si mai sus. Pentru opera tirografica anterioara a Ini Petru Iorga, 1st. Bis., ed. a 2-a, I, pp. 291-3.

'

www.dacoromanica.ro

Mov,ila

V.

Monarhia bizantina

92

Liov, i,n 1630, un Octoih pentru Miron-Vod.1.1, dAdu astfel

o tiparni complecth cu acest tipograf al lui, Timotei, si Ou un Petru Glebcovici, zetar. Si, cum, in acel moment, la CAmpulung se lIceau lucrärile Ia mAnastire, recladindurse

5i

chiliile i acorandu-se i un privilegiu exceptional. alugrilor,

earl trebuiau sA fie arturani 2, teaseurile furl asezate acolo. Tip6ritura, In 1636, a unei Psaltiri, care, cum se slie, servia si ca Intlia carte de invatItur5., are si ea o semnificatie care nu e numai biserioeascN. si culturald. In ea, Matei apare 51 cu titlul, pe care de malt nu-1 mai purtasera Domnii munteni, al ,,parrilor de peste p!aiari. p chlar cu acela de ,lzerrec de Amlar scris Ambles", ceia ce inseamna neobisnuinta cn acest nume §i de F irrcas" nu Fagaras" 3. E t doua /i dupq indoielnicul ajutor al lui Rakóczy contra lui Vasile, in 1635. Domnul vorb3ste catre drept credinciosul si evlaviosul rod al mosiei sale", dar se indreaplä i calm altii cu cari comunieg. acest rod- in oe priveste intrebulintarea vestitului dialect slavon-, si, in aceas1 insirare, care, fireste, vine de la tipograful rus, dar semnificatia rl.mane, se pomenesc Intain Bulgarii, apoi &Irbil, dupci cari yin acei ,,Ungroulahi" cari nu Vint acam dead Romdnii din Tara Ungureascl, Ardelenii, §i tocimai kt capal Moldonenii, intlt ba intitula Domn angroulah". Moldovlalti", cum Vasile Se anuntA intentia do a da accslei ob1i orlodoxe. deci ideia rIsdritean l. izlAndise, o intreagd biblioleca de asemenea publicatii. Tipogralia, care c pentru Domn ma mai scumpä cornoard", intelege a o pastra el i penfru urmasi. Apar cei lrei ierarhi ai TArii Romiine§ti, intro cari Teolil, miLropolit noi, dipai Griigorie, an iabitor de carte rom(ineascci fin lala acestor reprtsintanti ca anitcgii ortodoxe de liniba slayoni rin Sad Eslul Earojei, si Ignali de Rdinnic, care era Insusi de origine bulgeireascd. .

1 Emile Picot, Pierre Motfila, p. 115; P. P. Panaitnscu, o. c., p. 49. Miron ar fi lost pc cale sa intemcieze, cu Andrei Sculschi, luteweietorul tiparului din Liov, o tipogrifie in Moldova, uncle spline

Ni a lucral"; P. P. Panaitescu,

1.

c.

2 D. 1. Simmicscu, Viata literaM ;1 cull tralu a inanastirii Cdmpu111719, Calm uluno 1926, p. 62 5i urm. 3

Se scrk i Basaraba `.

www.dacoromanica.ro

:. ,-,

,

:s. A, '....,s 414 ,04,1 --i :,..,

:

4'1'

.

."4.; t

I/ ss. e5A

ft-

!t

.17. 7 -.=

NA

7"7::'.

1 atosolow*.

r.

4

0-cs

Fig. 10.

Biserica manastirii Arnota.

www.dacoromanica.ro

03

Intreceroa ctitorilor domnoti

A doua editle a Psaltirii nu mai e din Campulung. uncle gasim acuma scrisori catre Brasoveni, redactate In romaneste, cum cerea carentul de alunci, de-ale mini egumen Melchisedec, care iscale5le greceste, ceia ce-i arata originea, dar pane o pecete cu inscriptie slavonä 1. Se poale ca el sä fi dal o allit direetie manastirii campulungene, care incepusc supt semnnl exclu,siv al slavonismului. La 1639 muria la noi fostul Palriarh d Alexandria, Milrofan Kritopulos, codificatorul ortodoxiei, care invatase la Oxiford 2, si la Margineni era egumen Greed Parbenie. Tiparul (nee la Govora, rundatia lui Radu-cel-Mare. Acolo se lucrA cu greu, de la 1638 pain la 1641. incepatorul, care. o doclara gala in 1638, fiind an cialugar Slefan din Ohrida,

alt Bulgar, care nu arali mularea tiparnitei, iar ullima notitol din 1641, care cauta, evident sa anuleze pe ceatalta, purland, on nuntiunea Govorei, numele egumenului acestei noi chinovii, reformale in senSal tormuntati de viat.1 5i de lucru: un Silivestru, cane iscaleste taha"; aceasla inseamna. i in Moldova secolrului al XV-lea, la Munleni copisi, caligraf. Dedi pcind la 101 se lichidase intfuenfa Bulgarllor del la Athos fi Ohrida, stdpanirea internalionalismului slavon, in local ceiruia Teofil impusese cultiaarea limijil romanesti, in sensul ins'asi al Domnici lui Mated', $1.elian din Ohrida rimase, cu slavona sa bulgareasca, de dare nu intelegea sa se degfaca nici la capatul unei carti românesli4, dar nu mai

ca

era in sama lui hisasi aleatuirea eartilor pe care Teofil le va indrapla in OVA. diroctie. Inlitulandu-se Sari)", el luera

si in 1643 alaturi cu ,,drucarul"Cunolovici loan, nu Ivan, drucar", care, din partc-i, intr'un Antologhion slavon, crede

ca e bine sa se inhiluleze Rus", iar acela care palroneaza aceasta publicatie de Minee", cle slujbe lunare, pe scurt, Melhisedec, atirma, cum am spas, ea I c Groc din Pelepones, insa, cum nu slie slavoneste, prelata, ri iscalituri cu tot, i-o face,

represintant al slavonismului erudit, cumnalul domnesc, al doilea logolat Udrisle Nasturel, care-0 da numele insa, nu 1

2

Iorga. Brasovu1 si Roindnii, pp. 129-31. Michalccscu, o. c., v. 183 si urin

3 V. §i consideratiile din Iorga, 1st. Bis., ed a 2-a, i Hodos, 1. c., pp. 133 urm

4 Blanu

I

www.dacoromanica.ro

I

Mon

94

1-

Iiii hi/Anima

româneste, ci pe dreceasca ml Melchisedec, dar cu amin-

firi claqice: Orest.

La o acquitate nu nurruzi tipografioci, dar

si 1iterard, in-

derarba fi ext. rnplul Wmponiei oalaine leare incepuse in Ardeal, tried din 1640. Dupa Mihai Viteazul Mitropolia rormaneasca. din Ardeal avuse aceiasi soarta t a si toahe asezämintele din acea tara, pe vremea

laptelor dintm Habsburgi i &lure tendintile Rationale un-

guresti In jtu ul dinastiei Báthory. In tabara lid Basta se afla un Vlad:e a. roman, dar hiserica din Balgrad a lid Mihai fu ocupata, ani intregi, de un Polon, evident catolic, Valerian Lubienickil. Cuim se spune ea primul purta cu dânsul o carja de argint" si cum Teoctist, urmasul lui loan de Prislop, e presintat In dipticul oficial al Mitropoliei ca au facut o carjä de argint' 2, identitatea lor se impune. Notita care-1 infatiseaza ca luptator mn randurile lmperialil6r, Cu palosul nemtesc", Ii arat i sfarsitul, ca osta.s, fiind Impuscat tocmai prin mij-

log", In luptele de la Satmar. Moartea lul a trebuit sä se Intample dupa aoea data din Mart 1606, cand el iea parte la 1nlaturarea preotutui din Schen Brasovului, Neagoslav3. Sentimentele lui Stefan Bocskai, calvin convins, care-si spri-

jinia pe credinta sa relijoasa poljtica, n'au putut fi prieluice acestei biete Biserici umile, .i aceasta cu toate bunele raporturi ce a avut cu Domnii romani. Cand urmasul lui, Gabriel Báthory,

era In fru,ntea tovarastei dacice" pe care era s'o rupa in curand nestapanitul lui capriciu, influentei muntene trebuie

si i se fi datorit acele masuri din limie 1609 prin care se asigura preotilor romani libertatea fall de pretentiilc domnilor de pamAnt, cprora vor avea s Ii facä numai Un dar4. Trebui caderea liii Bdthory, indusmanit cu amandoi vecinii s'ii, pentru ca, supt Gabriel Bethlen, sa se ajunga la o reglementare ierarhick In aceasta provineie bisericeasca. Intr'o vreme

de prietenie cu Domnii Tarii-Romanesti i Moldovoi, cade recunoasterea ca episcop", supt control Calvin, a unui ar II,

I Hasdeu, in Col. lid Traian, p. 294 i urm., 1. c. p. -309; .Sincai, la anul 1605. 2 lorga, Studii 0 doc., IV, p. 66. 3 Stinghe, 1st. besearecgi $cheailor, p. 6. 4 *incai, II, pp. 504-6. Cf. forga, 1st. Bis., cd. a 2-a, I, p. 231,

www.dacoromanica.ro

Intreoerea ctitorilor domnesti

9!

Weir de la Prislop, a,l arui nume de Teofil e aeelasi eq. $i al episcopului de Minnie. Numit la 1614, el capALA

oi

nu Se poate sA nu se banuiascA, pe lAngd dorinta de a, avea o singurA unea1t1 pentru tot Ardealul $i comitatele exterioare, i suggestii venite de dincolo de munti

§i mop-

tenirea episcopilor de Vad, acum d9sfiinfr4i, fi acele comitate anterioare asupra cdrora se intindea puterea noului prinr (1-iu Februar 1615)1.

Un Eftimie, apoi un Dosoftei, venit din Moldova, ande fusese pe la Roman, pe la Hug, pe vremea lui Radu Mihnea, se urmeazI ca supprintendenti ai Romani lor din Ardeal, oel de-al doilea, care pastoria, in aeeleasi conditii ca $i feofil,

panl la SAtmar si la Debrtin, intitulaudu-se VlAdia. In Ardeal $i In MaramurAs" sau chiar arhiepiscop al Bälgradului si a toatä tara Ardealului si Ungurea.scA $i oelelalte 2" El urmeazg. IndreptArilor de la guvern $i cauLA sA introduca pretutindeni legea sprijinitA pe cartea inteleasä de Loti. Nere-

cunoseut In dipticul de la Bligrad, unde si-a avut re$edinta Intre cAlugArii sAi 3, el represintd dedi acea imitate Iiisericeased deplind pe toatd /Kula teritorittor supuse lvii Bethlen, datoritd acestuia, ceia ce era, de sigur, oricare ar fi fost mollvul, o mare intdiptuire romdneascd. Neapdrat cd si asupra 13anatului, in care nobilimea era caluinci. a trebuit sd s., intindd autoritatea sau mdcar influen(a lui. Aoeasta fu $i situatia supt Rákóczy, la 1634, a noului episcop Benedidt, legal de Moldova'. Bethlen, In stransA legAturk $i cu Patriarhul ecumenic calvinisant, Chiril Lukaris, ar fi dorit qi mai mull., adeel intratea Romlanilor supt conducerea propriului sAu superintendent maghiar 1 Actul, in N. Dobrescu, Fragmentc, p. 19 5i urrn. Strecurarea iu Nord a unui Augustin, calolic, ca si Valerian; ibid., p. 23. E

vremea ca.nd din Maramurds

se

inlIiturii Sarghie al lui Mihai

Iladu Mihnea reprimindu 1 la Tismana: limp, Ist. Bis., ed. a 2-a, I, p. 228. 2 Ibid., pp. 224-5. Vibeazul,

3 '

Ibid.

lorga, Doc. Ard., HI, p. 932, no. moccctAm. Cf., pentru inaintasii ibid., p. 946, no. Nmccomix; p. 967, no. MDCCCLIII; p, 969, no.

Ku, Ml CCLVI.

6 Ardeleanu, Istoria diecesei Oradei-Mari, II, Blaj 1888, pp. 17-20,

www.dacoromanica.ro

Monarhia bizan Una

96

In fata acestor episcopi dup1 placul Craiului" un Ghenadie, de ortodorie strictA, numia prolopopi ina. din 1618 1 Puterea lui nu cuprindea, fireste, partile din Banat rainase drept-credincioase" supt s (Apilnirea Turcilor, unde afl am pe Vliidica Sava2.

Pentru Romani, Ghenadie era un mitropolil dupa asezilmantul lui Mihai Viteazul. Pentru Rdkóczy el avea supt. dansul Balgradul, Vadul si comitatele exterioare, Oradea si Siltrnarill. cu dreptul de a-5i pun Ioctiitori, chipuri vladicesti", niai mull decal protopopii obisnuiti, cal cäror rol II jucau,

de altfel, in Inidoara, ceia ce insennnri si partile brultitene vecine ale Lugojului i Garansebesului, si se numi un si in Maramuras si piir(ile vecine ale Rodnei iidbil, lands, Bistritei, avandu.-si resedinta in VisAu 5, Pentru Craia",

si

el era insg. nurnai popa Gheorghe", nn fel de miroan valah" avand administratia imor biserici cu aparenta ca1vinisat14.

Asa se ajunse pa la 1640, cand un ctilugar ardelean lormat la Pulna si purland ncohisnnitul nurnie de forest, care trimete la Orest Nästurel si nu se poate sa nu fie o leOlura , va lua rnostenirea lui Ghenadie 5. Pc la 1620 Ghenadie flU pornise InC. executarea programului de calvinisare dorit de sapanul sdu regal. .5'i aceasta opera na putea incepe deadt inteo oreme cdnd sldbirea yechit legaturi de dra(ie" a /ui Rakóczy cu Matei iSicea sd nu mai fie necesath nicio scutire de noi nituatiri in Biserica

de p'ste manfi, Hertecul de Amblas si Fligaras" nu mai avea de ce s fie ferit in toale drepturile si ambitiile sale. Calechismul calvinesc din Bllgrad 1640 e cunoscut numai

prin intampingrile pe care le-a starnit la noi. El se infälisa, si aceasta-1 facea mai periculos pentru Tara-Romaneascii,

unde in boate prilejurile Vodg-Matei apasa, mai presus de 1

Iorga, Stadii si doc., XII, pp

2S0-1

Alta bibliografie, Iorga,

tst. Bis., ed.. a 2-a, I, pp. 235-6. 2 3

Ibid., p. 236.

Iorgq, Doc. Ard., II, pp. 1393-9. no. Infni.may. Cf. 1st.

ed. a 2-a, I, pp. 236-7. 4 V. isealituna sa dubla :

i , Ghenadie" i popa Iorga, Doc. Ard., II, pp. 1020-1, no, MDCCCCXXVH. 6

Iorga, Sate st

eo(t, p. 52.

www.dacoromanica.ro

/3is.,

Gheorghe", in

oi

Intrecereia ttitorilor dom1ev.1

toate, asupra caracterului sau de crestin",ca Rind in catehismus crestin". D sigur cA aceasta publicatie a trebnit sa preceada Evanghelia cu invatatura in seas calvin de care

va fi vorba indata. Era numai o cartalue mica", pe care Udriste Nasturel o oduse au sine la intioarcerea dintr'o misiune In Ardeal 1 E sigur ca data acestei publicatii trebuie edbora.ta en eativa ani. Dar Inca din 1640-1 2 influenta mitropolitului Teofil facea sa se tipareasca Pravila sau, cum lamureste insusi titlul: indreptatoriu de leage" sau tocmelea (sic) Sfintilor Apostoli, tocmite

de 7 Aboard, catra a-dasta si a prea-cuviosilor parinti, Invätatorilor lumiei"8. E o lucrare Intinsa, de 174 de pagini, cu o destul de frumoasa infatisare. In afard de domeniul restrlins al cdr(ilor de slufbd si de explicatie a Edanglzeliei, nimic astimein4tor nu se cleause peina" at ,nci in limbo fard kl noi. Partea savant slavona nu e represintata decilt prin versurile lui Udriste Nasturel, care a dovedit apoi prin inscrip0a poe-

tia de pe mormântul lui Malei eel tanar cä poate sa le Faca si in romalaste: In ele se celebreaza mai ales viteDa Domnului muntean. Lucrarea e datorita, aceasta se spune iarksi In slavoneste,carturarului de la care Teofil ceruse traducerea cronografului, acel Mihail Moxalie; el intrebuintase pentru aceasta un manuscript care s'a dovedit a fi asemonea

cu cel publicat de CoteleriuS4. Inceputul e Insa dupg. Nomocanonul rusesc tiparit de mai multe ori, iar in LIMA la Chiev, de Petru Movila, In 1637, dar textul e mai bogat decal acela 5. 1 Bianu i Hodos, Bibl. min., I, p. 107, no. 33. Dar nu intalnint nicio solie a lui Udriste in Ardeal in acosti ani; cf. lorga, Studii $i dcc., IV, pp. 216-7. El nu face parte nici din marea solie de la 1640. Afara de o mai veche trimetere, 11 gAsim la 1619 ibid., p. ccxxx; cf. ibid., p. cr..xxxiv. La 1611 Vladici rominesc- vine din Pag4ras la Brasov; ibid.,

p. 217.

2 V. I. G. Shiera, Miscdri c7Iturale, p. 113.

3 Si alt tidu: Pravila stai Apsli si a sfintilor de al saptele sahor pnea-ogoclnicii si de Dumnezeu purtatorii p'arintii nostri, de episcopi si de preoti si de calugari i d?. oameni mireani si de toate Inv& taturile"; ibid., pl. 113 4 Const. Popovici jun., Fdnldnile si codicii dreptului bisericesc ortodox, Cernauti 1886; Peret, Pravda de la Gouora; Spulber, I. c. 5 P. P. Panaitescu, Pierre Mogila, rip. 31-3. 7

www.dacoromanica.ro

Monarhia bizantinA

98

nu si pentru MolCartea c tipqritä fi pentru Ardeal, i o parte din exemplare au pnelata isculita uc Ghenadie, nu de Tecifil Acesta Incepe prin a spline c, In slocoteala sa, de care ce Wale limbile au carte pre limba lor" 5i duhovnicii rurnânesti" trebuie s aibä un asemenea indreptariu. E o lucrare Irma: pentru ei, cum o meniste Petru MoviPi, ilar4. Intru manä dc mirean stt nu se dea, nici la mIscgrici A. nu fie toctnealele sfintilor Apostoli si a dova,

sfintilor parinti batjocurite. Si nimic alta nu se mai Intillneste deteat sfaturi si mustrIri pentru aceia ce au a face cu cugetele oamenilor.

Aceastà atitudine a Ardealului se pAstreazä si dup. aceia.

Cand popa Dobre din Scheii Brasovului aduse tipare" de la Mun Leal, el ceru Craiului" s5u, lui ,,Raco Iti Gheorghie", voia A reUpkreascg. vcchea Evanghelie cu invät6turä din 1580-1.

Luerul fu inaeput de dânsul i urmat de forest, care-I ,isprlveste Ina. din 1641 1.

Ce urmeath mai departe, 3 in legaturd cu acqe condi(it de via(a politica prin care s'a definit i intarit inverialismul moldovenese, care trece apoi, cum se ia vedea, prin UdriVe Nasturel, intra ctilva fi asupra Tiarii-RomaneVi, fard a

putea distruge sensul primar

i

principal al Domniei lui

Matei.

1 Bianu i Hodos, o. c., I, p 119. La 1640 Getey, superintendentul calvin, anuntà moartea Vidcai Ghenadie i cere a se gAsi un limas vrednic, cornia-i pune conditii stricte de adevarata robie. El admite insä tin calugar moklovean pentru noua t:pografie. Pentru rapoo-turile clerului romimesc cu superintendentul, HunfMvy, o. c., p. 178. 0 scrisoare din 15 Septembra 1640, in Kemeny, iVotitia hist. dip!. orchipii eepoali allbensis, p 296

www.dacoromanica.ro

CAP1TOLUL III.

Perioada de inflorire a imperialismului bizantin Matei, din oe in ce mai nesig-ir fag. de Rakóczy, cearca iar rAsi, Inca din Maiu 1610, o legitura cu Imparatul. El trimete

la aceSta din non, pe furis, peste mari piedeci in Ardeal, pe Ragusanul Maneu Vladcovich. Acesta trebuia sa arate ce primejdios c Domnul Moldovei, al carui gand merge asa de slis, bloat ar voi ssa rack, din oele trei tari släpanite de Mihai Viteazul negatul sau dacic"1. Pentru a zadarnici astfel de prirnejdioase planuri Lrebuie o interventie pe lang'a regele Poloniei, care stie ce vecin are in Moldovean, si cane ar fi ava.nd i un tratat" cu. Matei, care a primit bine pe solul regal la Poarta, despretuit de Vasile, pentru ca aoest nege, -irmasul, mai raiboinic; al lui Sigismund al III-lea, sa. Infrâneze pe Vasile. Si la Poarta residentul imperial ar putea s lucreze pentru zädarnicirea iiitrigilor contra lui Matei. Aoesta n'ar putea fi ajutat, in cas de attic turcesc, prin forte astasesti, unit i s'ar putea da voie s reamtebe, pe bani Imprumutati de Tesaurul imperial. elemente de resistenta In terile austriece. Matei isi amintieste ea tara sa a fost inchinala toldeauna" Habsburgilor, flind Incorporatä regatului IJngariei", asa redacteaza Ragusanul conoeptia lcgäturii cu Coroana Sfântului

Stefan. Dupa el Voda ar lasa, neavând fii din trupul sau, pe Mihai, flu' 11.4 Nicolae Patraseu, a carii vaduva se care a fi tasata a treoe in tart cu fiica ei Elena. Dar acest fiu de Domn 1 Qui ab imperatore Turcarum provincias istas christianas, Transilvaniam, Moldaviam ac Transalpinam sibi suisque dart postulavit; HOrmuzaki, IV, p. 656, no. invotiv.

www.dacoromanica.ro

Monarbia f)izantind

16o

narrei afirmare a principiului dinastic pe II vrea i tara, linia Basarabilor1.

hi scrisoarea sa din 29 Maiu vorbia, urand Imparatului izbanda in lupta lor din Imperiu, de Turci ca de niste pagani" odioi, cerand voie de a se intoarce Doamna lui Nieolae-Voda, care e pentru dansul ca o sort; restul trebuia sa-1 spuie din gura trimesul2 Rispunsal dc la 24 Iu lie e in legatura numiai cu aceasta calatorie a celei de atata timp despartita de tara si a fetei crescule In striiiniitale3, care, si dupt mtritarea ei cu Istrate, va intrebuintu literele latine pentru. iscalihira ei. Cum solul aralase, in numele Domnului, ca moartea Sulla-

nului a slabit foarte mull pe Turoi, ea Persanii stau in asteptare, necautand sa incheie pacea prornisa, cit pulerile hur-

oesti sant foarte mult slbite, dupa pierderile, asa de mari, din Asia, a,.sa ca vor trebai chemati la oaste doar taranii nedeprinsi sit lupte, Matci se arala gala sa ajute pe Imperiali Impotriva Imparatici OtOn lane 4.

Cu cateva Juni Inainte, aceaslt situatie a Turcilor fusese Gercetata intr'un Consiliu imperial la Tirnavia, care primise stirea despre razboiul din Tara-Romaneasca, si se aralase ptrerea ea ar fi de folos 0, se faca o legatura cu eel trei printi amenintati de Ii Dunarea-de-jos, tiindu-se sama si de miscarile popoarelor subjugate din Balcani, ,,Bulgari, Bosnieci, Albanesi, Epinoti si altii multi, primindu-se clnar

in parVile Ungariei fugari ce a: veni de acolo. In special era rugat Imparatul sä tie sana de siluatia, ramasa Inca' asa de atnenintatt, a Domnului muntean5. Dar in fata propunerilor formate din partea aceluia a carui insemnatatc pentru siguranta erestina ajtmsese deci a fi reAna oere Imparatului 1 Hurmuiaki, IV, pp. 63t-5, no. DI.XXV/II ca ponsia ei sa treaca asuril'a fiulni, p. care cleci IneIe.ea sa-1 lase la Austrieci; ibid., no. t.rec-dent. Pasapartul pentru ea la 24 lulie; ibid., p. 652, no DLxxvIII. V. si cele doua n-re urnAtoare, apoi pp. 661-2, n-le

DIAXXVII1-1:t

Ibid., pp. 650-1, no. DLXXVI. 3 Ibid., P. 651, no DLXXV1. 4 Hurmuzaki, IV, pp. 656-7, no. DI.XXXIV 5 Ibid., pp 647-8, no DIAXINT. 2

www.dacoromanica.ro

Perioada dc inflorire a imperialismului bizantin

101

cunoscuta, parerile furit foarte prudenle. Dupd unii, Irnparatul trelpia sA raspunda ca, Incurcat acasa, el trebuie sg tie deocamdatit paoea cu Turcii, dar, la nevoie, Domnul sa" nu lipseascg. a Instilinta, cAci in viitor se va putea face mai mult pentru dAnSul. Oricum, ajutorill ostasesc turcesc nu e cum sit i se dea 1. Matei sit continue a ImpAca pe Turci pe vcchea cale a darurilor. In acest timp Vasile negocia fAra sincerilate in Ardeal, prin solii sgi Toma Cantacuzino si Andrei Plantos, o Intlelegere cu acela pe care no-I putea suferi In Scaunul Orli vecine, si, din partea sa, Matei InsArcina cu aceleasi zgdarnice discutii pe Socol, venit, don't luni mai tgrziu, ou o imposanta suita. Nu se ajunse la niciuu capgt, si Rákóczy va invinui pe vecinul muntean ci n-1 i-a urmat consiliul autAnd sa. se Impaoe, oricum, cu celalt Roman 2 I se pgrea ehiar, in momentul cAnd trimesul ardelean la PoarlA asigura ca Tara-Romaneascit va fi atacata, in acelasi timp, de Vasile, de Pasa de Silistra, Deli-Husein, si de comandantul in Rumelia, Ipsir, ca supusii luti Matei nu i-ar mai pkistra aoeiasi credintA ca odinioara 3. Din parte-i, Matei crezu cit trehuie sA intrebe in Ardeal, prin Mart. dacg, fiind atacat, se poate sprijini pe ajutorul de peste munti4. Din nou, pe cand se anta i un sprijin In Polonia5, Domnul muntelan se adresg. Imparatului, cu cereri ca acelea din anul frocut. El si capAtit scrisoarea dioritg cdtre regele Vladislav,

rugat sit opreasoa prin sfaturi bune pc Vasile de

a preggiti prin chemarea Turcilor si Tatarilor pcirea acelor mici popoare" crestine, de la care tolusi Habsburgii avasena cu vre-o patru deccnii inainte, foloase atAt de Insemnate 6.

Scrisoar,a data ea ra.spuns noului tnirnes Grigorie Rat, nu cuprindea nicio asigurare si nicio Indreptare7. Matei nu se lAsA nici dupg aoeastA cresting" raspingere. 1 Ibid., pp. 654-6, no. ni,xxxI11. 2 Siirbu, o. c., pp 187-9; Iorga. Studii i doc., IV pentru

3

Sfirbu. o. c., p. 190.

4 Dupd ziarul lui Haller, ibid., p. 193. V. Bogdan, Doc. Pol., III, p. 3. 6 Hurmuzald, IV, p. 660. 7

Ibid., p. 661, DO. DLXXXVIII (April

www.dacoromanica.ro

Monarhia bizantina

102

Aracerile Doainnei Ancn-i dadean prilejul de a mai atinge aeolo, la Impariatul, gAili).e sale. Prin Logofatul Sava el intervine in Main. El stia aertma c ostile adUna,te ale Turcilor,

la cane se va adaugi si

Vasi,le n ai sal, liar el insivi va lnimete numai un numar de ostasi muntenf, ruerg ea sa lea Inapoi Cazacilor Azovul, pentru Turco-Tatari un Azae"; dar se temea ea n(u euniva la Intoareere sa se Incerce o lovitura contra lui si, atunci, daea, na se va putea apam, eere sk i se

deie un loc de adapost, pe care 1-ar vrea si numit, Inca de atunci, in Imp4riu; i se dadu din nou asigurarea It poate fi pnimil,

fara Indoldla, ea pribeag, dar fara sa se preciseze nimic 1. Din nou, Makei banniia ea uneltitorul e vecinul sari roman, un intormator impriaJ dintre UngurI afirma ca, dacit acesta lea rara-Rarneineascii, sii nu aspire fi la principatul Ardeasi

lului" 2.

Si arhiepiscopul de Gym era de parere cit biruinta

la Munteni a Moldovnanului ar insemna aruncarea lui asupra celei de a treia provinciia. Matei de si bolnav, ardoa d- dorinta unei fapte marl 4. D'aca.-1 vor strange Tureii, se va arunca In lupta eu damn. Prin Locadello cl facea sa se stie de bailul venetian ca. are 40.000" d.. oameni gala si, in rarbolul care se pregatia pentru Creta, c dispus a face o diversiune", cu conditie sit i se dea numai banii trebuitori pentry aceasta. Daek propunerea iui e luata In sama, va trimete pc cineva pentru diseutie eu represintantul Republicei. Nu Dita s4 pomeneasea legaturile

cu Imparatul prin Ardml sau prin mijlocitorul care e un Slav de Sud asezal la Viena, in nanastirea Sfantului Ieronim, episcopul Gheorghe de Knin, Franciscan. Stia ca Rakoczy Ii supraveghia coreSpondenta, si oliera sa ajute aceia a Vener fienilor en Polonia. Banal credea ca, la nevoie, o asemenea

aliant.k, care ar atrage si pe aflil, n'ar fi de despnetuit 5. 1

Ibid., pp 661-2, no DLXXXIX.

2 Ibid., p 662, no mc. liaspunsul impeirial, foarte vaq, la 30 lunie; tbid., p. 663, no. DXCI.

3 Ibid., pp. 663-4 Cr. Iorga, in Bulletinul franoes al sectiei istorice a Acactemiei Rornane, 1938.

4 Se credea ca sufere de dropica si la inceputul auului 1642 se vorbia de moartea lui; Harmuzaki, 1v2, pt. 514, no. alccvm. 6 Ilurmuzaki, IV2, p. 501. Matei trimete stiri despre intentiiIe Torcilor; ibid., F. 302, nu. owNi. Cf. ibid., pp 302-32 n-le

www.dacoromanica.ro

Perioada de inflorire a imperialismului bizankin

103

Relatille cu Ardeleanut erau. asa de rele incat acestarsi retrAgea in 1642 ostasii din serviciul Domnului muntean1. Bailul putea scric insA: e Meru sigur cä Matei-Vodd are destuld

oaste: intre inianterie i cuvalerie, la 25.000 de oaste band cd e hotdril, cu boierii sdi, eari-I urmeazd, sd se avre sd se men(ie pand la moarte"2. Românii se luptarA in Crimeia, undo c'azu capetenia MunLenilor, Matei ferindu-se de a se infltisa in persoand 3. Pentru predarea cetiA, Vasile, urmând traditia lui Radu Mihnea si si si

a lui Barnovsthi, ncusc mari silinte. In acesit moment, ofind cl, credinciosul, venise insusi 5i Meuse o astfel de ispravii, contribnind poate si la imbunsa"tatirea relatiilor dintre Turd. si Poloni, Vast le isi afirma prin (laud acte de ocrotitor al artodoxiei, misiune care reoenia Impc-crailor, situatia de mare patron al crestindtalii orientals%

Patriarhatul ecumenic cra in doplina desfacere si ruinä. Fostul oaspete al lui Rada Mihnea, Chiril Lukaris, dusmInit de aoei rivali neiertatori, cari-1 viinarl, din mazilic in mazilic, pg,n5 la moarte, avea nevoie de sprijin, si el il Osi la ambasadorul provinciilor unite ale Olandei, priceputul negociator

si ow de afweri Cornelis Haga, care, inteo situatie noreeunoscutA, de represintant al unui Stat care numai prin tratatele din VesValia in 1648 ajunse a fi de ordin politic european, stiuse sà-si capcte o puternic6 influentà, din care stiu nocuutenit sä tragii eel mai mare profit. In leggurd 51 Cu Biserica anglicana, dar inai ales cu capitala calvinismului, Geneva, el, asupra egruia sa indreptaser 5. de la inceput atacurile dibace ale Iesuitilor franoesi i italieni, cari-i urnAriau cAderea i moartea, ajunse la anumite conceptii, de alitudine,

daed nu, ocia oe ar p6rea gen de admis, si de dogma. Se alunse astflel la tipttrirea in Apus a unui catehism al ortodoxiei care a 'lost Mgr-anti pe urmrt, dar a ramas de atunci 1ci t de unmele lui4. p. 519, no. DCV. Ibid., p. 520, no. DCVII. 3 Hurinuzakd, IV, p. 665. 1

2

In

I V. Iorp, Gesch. des win. Reichts, III. Cf. relatiile cu Franta, forga, in Revue hist. du S.-E. eur., 1936. Residentul imperial

Schmidt vorbe§te de 1egl.turi1e lai Vasile-VoU cu Hato; Hurmuzaki, I V, p. 674,

www.dacoromanica.ro

Monarhia bizantina

104

As crede cä prin aceoti ani, cum Chiril avuse cele mai stranse legaturi si cu principele Beth len, s'a publiciat la AlbaIu lia iui catehism calvin, nu supt Ghenadie, care disparase; ci supt urmasul lui In Scaunul metropolitan, Iorest.

FaIA de acest atac, venit intr'o vreme cand cal doi initropoliti, al Tarii-Romanesti si al Ardeahilui, tipariau Impreuna

aceiasi carte, si aceast a. taxa a lui Matei ca si Moldova liii Vasile Lupo crezurd cd trethile sid r4spandd. Raspunsul lui Teofil fu publicarea unei noi Cazanii, la 1642. Ea e inchinata de cel c-1 binecuvantarea lui Dumnezeu ocarmultor a toaLa tara Ungrovlahiei si a partilor de peste plaiuri, herteg (sic) de Arn1a i Fagaras (sic)" prea-sIavitului si blagocestivulai nearn al tariei ncastre si al taturor carii sant Inprejurul nostru crestini". 0 titulatura, cum se vede,

plinA de inteles, caci Domnul muntean are In vegere cu darul say folositor d suflet, nu numai pe ai s'ai, ci si pe Moldoveni si pe Romanii din Ardeal si Tara Ungurease,6", adeca

Mtreigimea ruamului sa'u, la cane el. face astfel apel in clipa primejduirii adevamlui religios pe care, in felul sdu rontanesc,

dacd nu in aceki rneral ortodox, se credea indatorat si in drept sal-1 apere mai mult docAt oricine aliul. E vorba d a 1i arata, ,,rudei meale, crestinilor", cari sant adeveritii lucratori ai viei lui Hristos", adevärul. Se va lupta deci cu aceia pe cari, JlLr. nicio consideratie pentru o legatura cu Ardealul pe care o putea privi ca desavarsit ispravita, Ii oaracteriseaza astfel, cu cea mai mare asprime: oameni de amandoao ceatele, prosti", adeca neinvatati, si suRetesti",traducerea lui duhovnicesti" carii pentru nersti]inta sa se departard cu InvatAuri sir-line i, cu proasta 5i scurta mintea lor, razlusindu-sa den credinta adevaratä, protivnic Besearecii lid Dumnezeu, cu eretici inpreunandu-se i, ca musca la dulciata mierei, asa i ei inselatori de spasenii prostilor si Intru amAraciunea veninului cel purtatoriu de moarte necand si ucigand suflebele lor si ale oamenilor"1.

Nu mai poate fl vorba, in astfel de imprejurari, numai de vechea carte brasoveneasca a lui Teofilact,

numai morala t

13ianu

i

in care e

nicio afirmati3 de dogma, nicio comtabere

i IIodo, I.

c., pp 120-1,

www.dacoromanica.ro

Perioada de inflorire a imperialismului bizanlin

105

a unor pdreri radcite. Trebuie o lucrare nou4, am zioe: modernd", In care pravoslavia sa se lupte cui armele pe care le "tia intrebtlintate atât de bine catolicismul. Se recurge

deci la o publicatie de mai multe ori tipdritd in Po Ionia, incepand de la edilia din Liov, 1606, dar ajungand pda. la reeditarea in 1637, de Petri' Movild, statornicul indrepator al operei bunilor enestini" din Tara Româneascd1. Dar s'au

observat g schimbari, care aratà, ea g pentru ilustratii, crl nu lipsia darinta de a face totusi oeva nou. Si, indaLl, chi'ar In margenile earth Slavone, editorii munteni, vor da dovada de initiativa, recurgAnd la manuscripte locale, pe care le selectioneaza.

Luipta in ntmele Domnului sdu o incepe Udriste Nasturel, care semneazd, cu data de 7147, a asezärii noului mitropolit ardelean Iorest, aceastl prefati, & arturar invätat, dar MAI originalitabe si mestesug de scris, asa cum, de altfel, a rdmas ei pgAd la sfarsit, spirit care nu se poate compara cu al alontemporan'ului miotdovean Grigore Ureche. E foarte probabil

a intrea0a operd de trdducere e datorild acestui currenar doinnese.

Lucrarea va 11 reluatI apoi la 1644, tiparelc" fiind mutate acum la mdn5Stirea DeaThlui, unde se odihnia rAmasita aceluia

care-i fusese lui Katei Domn si cdpitan: acolo se awzase ca nou egumen un Arap", Varlaam 2 GAsirea altei forme, mar nuscripte, nen sa. se revie si asupra unei parii din vechiul text, la care se adauge tot ce cuprindca mai mult aceastdiland. transmisiune.

Aici Udr4te lasd la o parte metrica slavon/ 5i se incearcä in rqmânevle, faril mare succes, cdnd pone la Sterna Domniei Tarda-illumAnesli neam Casei Basdritheascii", aceste MIhunt":

Clastk teara corbu-5i poartfi intru pecealia ci, 1 V. P. P. Panaitescu, /. c., pp. 29-30, care a facia, ca si pentru Nomocanon, confruntarea.

2 $i lucratorii sant altii: pe langa Rusul Cunotovici, sarbii" Proca Stanciovici, de la Ocnele Mari din Minnie, care ar putea fi craw" altfel decat de haine, Tudor Dumitrovici, din Rarnnicul Valcii, si un Lupin Dungtrovici din Lucavat: Bianu 0 Hodo§, 1 c., p. 147, no. 46.

www.dacoromanica.ro

Monarhia bizantina

106

Fericit acum se-au dat, adaos pecetii, Scut la pieptul corIfului, cu un semn ca acela: Om den jetu sezandu, i toiag laud/ acela Mare neam basarabesc cu aciastea semnaza, Ca manea aoelor ispravi a tot sa-i Invaz/1. Melrul antic se apleca penlru infaia oar* fie si In dauna hdelesului, silabelor limbii romanesti. Vom vedea c, On/

la opera Mitropolitului Dosattei, care-si avea urechea deprinsa

prin ritmul cantarilor biserioesti, Moldovenii vor Incerca si mai stangaciu.

Inainte de a vedea cum s'a mers mai deparle cu ceia ce, la Zncepui, a fast numai tipar si care, cu noile trajduceri ce se lac, aju,nge a ji tot mai malt, mai liber, mai curgeitor, mai potrivit cu larniecul liwbii poporedni, asa cum se inld(isase in uOchile scrisori si in cele d'intdiu linsemndlri de cronicd, o literature, alit/wham Moldowenilor pe vremea primei mari ofensive slavone trait& In1ati§at6.

La 1642 Vasile pgrasise, pentru moment, dupa moarlea lui Ioan-Vod/2, kleia de a da Pirii-Romanesti tui nou Domn. Nu mai avea nici la Constantinopol sprijinurile puternice de odinioarä i Matei rasipandia destul de larg banii ca sä se poat/ crede asigrurat. hi fundul gandului lui Vasile era insa tot vechea kteie a lui Mihai, pentru care nu far/ dreptate Ii parau dusmanii.Astfel, a doua zi chiar dupa expeditia de la Azov, el Indrept/ la Poartk

o scrisoare pe care o prinseri, la 11 Januar 1613, Imperialii, trimiland-o ImpAratului, care, la randul sau, o comunica. lui Rillo5czy, In care Moldoveanul arata cat Ii e de veche credinta fat/ de Sultan, arnintind opera lui In Fovea cu Polonii pe vremea lui Murteia, rolul pe care-1 avuse la predarea Azavului, sib/1We pentru a Induvnäni pe Cazaci cu Po lonii, cari ,ar putea ri astfel ,Inoercuiti de Tratari, de Moldoveni i Munleni si de Oto-

mani". Dar, pentru a se face aceasta, trebuie s. i se dea TaraRomaneascl lui sau fratelui sau ginerelui", In 1641 dupl O

Bianu §i IIodo, /.

c.,

pi

145.

2 Dar la inevand lui 16-43 nu se inOciase inca niinie; p. 523, 11Q. DC.M.

www.dacoromanica.ro

ibid.,

Perioada de inflorire a implerialismului bizantin

107

moartea lui Ioan-Vodä", el oteria dragomanului venetian Grillo pentru fiul lui, Ambrogib, descris de residentul Schmidt ca un grosolan ein ungesohickhler grosser Kopf so auff Erden eMer sein kann"1), pe a doua flick Ruxandra, i acesta, care primia i inelul, preggitia daruri pentru viTtoarea mireasI2; b5,tranu1 Insusi se prbOtia, in August 1642, sl vie In Mol-

dbva3. Si Vasile urbià asttel, in ce priveste Ardealul: In Ice prives1e Ardealul, treaba e usoar6. Cunosc loarte bine cgile prin care e de atacat, din Moldova si din Tara-Romaneasca. De o parte Pasa d3 Timisoara. de alta Otomanii, Tatarii, Moldovenii, Muntenii. Se mai adauge c in Ardeal mai mult de a treia parte sant Romani, cirora fagdduindu-li libertatea, Ii vain ata(a gird zdbaua iniputriva Unyuri lor, +1 afa vor aVea raztopiu inlduntr7 §i in afard si nu vor §ti incotro sit se intoaree 4. Dar se Fncepu in politica ambitiosului stapan al Mo!dovei o noud direc(ie: aceia care, peste raporturile de noincredere fap de vecinul roman i acelea, foarte pu(in asiOrate de fapt, cu Gheorghe Rálcaczy, fintia la manifestari de oontinuare bicantina. Hurmuzaki, IV, v. 673; familia era Perota, calolic L dar apleclind spee ortodoxie; ibid. 2 Hurmuzaki, IV2, p. 51.3; VIII, p 503. Ar ti 3 Ibid., g 519, no. DM% V. pentru acesh si ibid., p. 513

avitt la moarte vre-o treisprezece ani" numai.

4 De Transylvania facile est negocium. Vias ego quibus aggredienda est ex Moldavia et Transalpina novi optime. Inde Passa Temesvariensis, hinc Ottomani, Scythae, Moldavi, Transalpini. Accedil clued in Transylvania plus quain tertia est pars Valachorum, quibus

promissa libertate, eos contra Hangtros sine more incilebo ac sic demi forisque bellum habebunl, n c quo se verlere sceiiL. Despre Matei adauge c e tegat de Unguri i Poloni, la cari-si lrece averile,

pe când el, Vasile, e gata, co

tut: ai

ski, sa moara pentru Turci;

Hurmuzaki, IV, p. 669. Cele spuse de Vasile in ce priveste torturarea lui de atm. Voda Barnovschi, aceasta s'ar fi datorit, spine Miron Costin, nu orientarii politice a Vornicului de alunci. ci unei administratii necinstite a Vistieriei ed. Barwifiiski, re. 36 , dar tre-

buie sä se tie sam,1 de sentiment* permanente ale cronicaridui fata de acest Domn, Ciocniri intre Moldoveni i INIunteni la hotare; Hurniuzaki, IV2, V. 517, no Dr,n,

www.dacoromanica.ro

108

Monarhia bizantina

Inainte de a figura ea luptätorul care, in fruntea clerului a Lrei limbi, retppinge atacul catvinismului, Vasile Incepuse put,rnicul sprijin bänesc pentru Patriarhia constantinopoliLand, astupra careia intelegeu sl. poatd exercita Insd o sulprameghere

I un contact de adevärat

Yasileus.

Unii dintre Rasdriteni, ca Partenie Chrysokentitul, episcop

de Sotiriopolis, puncan aldturi de Patriarhul ecumenic, ca protectiori firesti ai Marti Biserici, punctul luminos spre care se Intorceau necontenit privirile Greeilor robiti, si pc Vasile ca i pe Matei 1 Diar Domnal muntean nu facu, din dorinta stapanirii si a strdlucirii, laid de Constantinopolitani, marile sacrificii care asiguirarA inirnicului srat cu numele Imparaese bizantin biruinta In aceastd intreeere pentru paLronatul ortodoxiei.

Datoriile Scaunului ajnns la dispositia puternicilor, lacomi (Ie bani, ai Imparätiei, cari schimbau rdpede pe Chiril Liikaris eu Chiril de Beroia (Veria) si cu cdti alti Patriarhi se strecurard intre dnnsii 2, crescusera enorm, lupta dandu-se cu poveri de asprii, i. pentru a le acaperi, se recurse la mijloace extraordinarc, zi1ii, bakion S. In 45.dar se Ineered o reglementare prin accia cd se asezii o comisiune de supraveghere, aleatuita din patru mitropoliti. Asa s'a urmat pänd la instalarea, probabil nu idrd ajotorul Domnului Moldovei, care avea necontenit ochii asupra a ce se petreeea in Bizantul pe care-1 privia chance= ca al sau, Partenie, mitropolit de Adrianopol, la 16394, Dar contra lui se ridied, dupd. moartea lui Chiril eel mare, depus, apoi ucis pe sträzile Constantinopolului 1638), oelalt Ohiril, care-si cdnta restituirea.

Atunci, la 1641, Patriarhia hind, se poate zioe: la mezat, intervine Vasile-Vodd, co tot prestigiul sdu si cu toata greuLatea pungilor de bani ce era gata sd, arunee in cumpand, Iorga, in Mem. Ac. Rom., XX, p. 214 si urm. Asupra tuturor acestor schimbari, v. insemnarile residentului imperial Schmidt, in Hurmuzaki, IV, pp. 682-91. 1 2

3 V. Papadopulos Kerameus, 'Avcaexta isp000Xup.vccx

ataxuoXo^itoq, IV,

Petersburg 1897, pp. 934. 4 Pentru toate aceste hipte lorga, Vasile Lupin, Domnul Moldouei

ca urma; al

Imieina(ilor Reisdritului in tutela Patriarhalului de Constantinopal i a Biserich orfodoxe (1646-1653), in Mem. Ac. Rom.) 1911

www.dacoromanica.ro

Perioada de inflorire a irnperialismului bizantin

109

Domnului MoIdovlahiei", impodobit cu vechile titluri imperiale, Partenie Ii multamia pentru banii ce primise, si pentru. aceia s'au dat Treti ferarhilor din Iasi si moastele Sfintei Paraschive

Ca sa fie pomenit, cu Doamna Tudosca si nenorocitul fiu Loan, Vasile desfiin(eaz

i zitia"

i

garantia" pe care o

depuneau membrii clerului superior pentru despovIrare: se va plati numai haracial". TomoS"-ul patriarhal pentru aceasta fu expediat odata ci oasele Sfintei, prin trei mitropoliti de frunte, Ioanichie de Heracleia, noul Partenie de Adrianopol i 5te1an de Ia Veatile Patre2. 0 hotarlre domneasca, asemenea cu a Imparatilor de odinioard, se produse Cu aoest prikj, fixAndu-se i suma, pe care el o si varsa. Dar se tustitaie 0 comisiune Enanciara, care va sta totdeauna pe langq seful Bisericii. Paste ansa e insa vointa Domnului: Si., de asemenea, clack ar avea (Scaunul

vre °data nevoi mai ridicate, trebuie sa mi se aduca. iaräi la cunoslinta, ca sä ieau parte in masura ajutorului si puterii ce ni le-a dat Dumnezeu". Orioe simonie va trebui sia disparg.

Se vor gratia totii osânditii vechilor lupte. Si data aoeasta, se cer in schimb rugacitmi, penlru pärintii binefacalorultui, Nicolae si Irina, pentru ansul, pentru fiul ce i se nascuse dintr'o Cerchesa musulmanä, botezata Ecaterina, Doamna cea 'Iota 3. Se adange ca se va -Linea sama totdeauna die aoei membri ai clerului grec cari au legaturi speciale cu. el: Milropolitul de Monembasia, care-i adusese pe fiul morl si

aoel Meletie Sirigul, calugar de mare invaplura, care era de mull pe la nM si pentru. care Vasile Inviase Seminal episcopul de Braila, al Proilavului 1. Cu indeplinirea aoestor condiii, Biserica-1 va avea loldea-

una in sprijinul ei. De rapt, e nu tralal inclreiut cu (Musa, ca acelea cu Ardealul sat' eum va Ii acela, mai trtrziu, cu Tara-Romanease.a. Si aici se prevede ca inimicii partii eu care a contractat vor fi i inimicii Domniei. ' V. §i Manua M. Ghethon, Xpowsces rip. 201-3. 2 Iorga, Doc. grece,Fti, I, pp. 138-41. no, coa.. 3 V. Hurmuzaki, IV2. p. 505, ro. ny.,vonTII; p. 513 §i C. C. Giurescu, in Mélanges ale Scorn din Franta. 19251, p. 322 i urm. (in Se; tem, bre 1641, $tefan, acest flu, ninnit dupà $tefan-cel-Mare, avea un an). 4 V. Iorga, 1st Bis., ed a 2-a. I.

www.dacoromanica.ro

110

Monarhia bizantina'

Comistu.nea se si alese, cuprinzand clericii pe cari-i indicase acest urmas, prin finante, al Imparatilor crestini de odinioarat, caruia i se fapea placerea de a preface locul sau. de naslere, Arvanitochori, In toe patriarhal i stavropighial", scos de supt autoritatea i scutit de stoarcerile episciopinlui local°.

Dar Vasile, mdndru de auerea sa 3, nu infelegea sei se indrt geneascei, in ocrotirea credinrii rdsciritene, la cercul grecesc al ei.

Inteo vrerue cand era asa de puternic, in toate privintile, arnestecul lui Petru Movila in Biserica si cultura Tarii-Romanesti, acest Roman, incunjurat la Chiev de intirni romani si scriind in romaneste insemnärite sale de easa nu putea sh

rämaie strain de rosturile Moldovei'k, Mag a. al chrii hotar Ii avea de mtult mosia. Gatti vreme mai trdiau dintre fratli lui pretendenti, Moise se n1Aturase din randul lor prin hoLararea de a ramanea pana la moarbe in Po Ionia legaturile cu Vasile, inlocuitorul acestui Moise, fusesera mai grele,

,

dar acuma influentul mitropolit rutean putea intinde mana omului pe care de sigur, de mulr vreme, 11 cunoscuse personal.

A vedea ortodoxia restaurala. in Constantinopolul asediat si de calvini si de catolici pubea st para. In adevar un Incrtu indoielnic. Atunci intelegerea dintre acest Domn care era Vasite i acest fiu sle Dpmn i candidat la troln care era Petru6

duse la adunanea unui adevarat sinod, ca acela card, de 1 V. actele in Iorg,a, Doc yrecPsti, la aceste date. 2 v Babinger, in Mem. Ac. Rom.. 1937, p. 137 si unn. 3

Papadorpillos-Kerameus, 'IspoaoXopcncil

Vasile face sa se tractuct

1316Xtoeim, IV,

rip

373-6.

tratatul Irnparatului Joan Cantacuzino contra Musulmanilor, V. Hrisostom A. Papadvulos, 0 irawtripxce lsi

pocoXtiluov thg ToeupaTmot 7co4.tivec

ç Twocriag xavi, thv tc. atthva, terusalim

1907, pp 75-6. Un act al lui Vasile la Athos. Sevastianos, in Revue Arehéologique, XVI 1858 , p. 29. Cf Gr: Nandris, Doeumente romdnesti in limba slavá din mdndstiritc Mantelui Athos. 4 In La Boullaye le Gonz, Les Voyages, Paris 1657, se vorbeste

de earavana Va,lahiei" venind de la Cracovia cu carosses, cbe.vaux et mules". 6 V. lucrArjle iui Golubiev, in ruseste, i lui Ghenadie Engiceanu, episcop de Râmnic, asupra lui Petra Movila.

www.dacoromanica.ro

Perioada de inflorire a imperialisrn.uhti bizantin

111

altfel, se adunase tot la Iasi in vara anului 1593 1, peentru ea intre Biserica Rusiei polone, cu excluderea celei din Moscow, de si,

In ultimul lmp, pentru cheslia Cazacilor de la

u insusi Mamie Duo; care-i totusi curatitl de Patriarhul ierosoimitan Teof an, Intre aceia a Moldovei, dar nu qi a rdrii-Roma-

Azov, Vasile avuse Iegaturi 51 161-nese o scrisoare 2,

neqti, §i ea exclusit, sI se fixez° noul canon al ortodoxiei.

Am intreibuintat cuVantul de sinod"; el nu este Ins.I cu WW1 potrivit. Nu Penirici ierarkii tusk ci numai teOlofjii, ca o cornisiiune stiin(ificd wand sd s ocupe de o formd pc care

episcopii ar Ii lost apoi indatoriff sá o primeasca'. Biserica Moldovei avea de sigur dreptul s. gäuluiasel o asemenea adunare. Ea fusese, In adevär, ridicatä supt Ieremia

Movila la o treaptit ca a Patriarhici, putin timp duä ce, ea prilejul visitei sale la Moscova, Ieremia al II-lea crease Palriarhia moscovili. Se adilusese o episcopie pentru Bugeacul, un moment liberal de Talari, stabilindu-se residenta la flusi, pIna ice Vasite, la rândul sgu, va crea, In ciuda lui Mabel, o mitropolie pe pamânIul ce fusese odat6 al farii-Rornanesti si pe care, un moment, 11 liberage Mihail: la Braila, Mitropolitul Moldovei c`apkase prin inflaenta lui Melelte Pigas, asa

de mull amestecal si in viala po1itic6 a terilor noastre pc atunci, semne exterioare 1)atriarhicesti3. Medicul da.nes al lui Vasile, loan Andrei Scogard, Italianisat Scogardi, venit prin Venetia si Constanlinopol4, care 1 V. si Edkard Likowski, Uniin de l'Eglise grecque rnthene en Pologne avec l'Eglise romaine, conclne a Brest en Lithuanie en 1596, Paris 1903 (o lucrare a aceluiasi apane la Freiburg in Breisgau, 1904 . 2 HurMuzaki, 1V2, p. 515 Pentru aceste negociatii, si ibid., p. 516, no. Da. Condi(iile intelegerii furei stabiilite de Vasile; ibid, pp. 517-8, no. DCIII. Cf. si Ihtrnmzaki, Fragmente, III. Se credea cd Vasile, ca rdsplatd, ua fi numit D win pe Wald; ibid., Docurnente, i lui Matei, care platise bine, V2, p. 519, no may. De altfel

se clädea asigurarea ca nu va fi scos cat va fi actualut Mame Vizir; ibid., p. 520, no. DCVI. Pentru situatia ambilor Domni latti

i

de Poarta, si ibid., p. 521, no. ocvnt. Pentru intarirea lor in Ianuar 1643 (40 000 galben,i Sultanului si 20.000 Viziruliti de la Mrtlei; 22.000

i totusi acesta cere i no cal, prin fasi 22.000 de la Vasile voritul Vizirului, Regep-4a); ibid., p. 523, no. DCXI. 3 Iorga, 1st. Bis., ed.. a 2-a, I. 4 Hurtnuzaki, IV2, p. 515: VIII, pp. 500-2, n-le nccvn-IY:. Vasile-1 tocmise cu 1.500 de galbeni pe an, un dar, la inceput, de alti 300,

www.dacoromanica.ro

112

Monarhia bizantina

tinea In casätorie pe o fatii a dragomanului venetian Borisi, vorbeste usor de aceasta adunarel, Inceputl. Inca din Marl, a carii menire era totusi de cea mai mare importanta: a opune unui catechism socotit erelic, poate, cum s'a dorit la Inceput,

cu condamnarea chiar a lui Lukaris, caruia-ii era pus In sama, cu un alitul de o desdvarsita credinta fata de traditia sacra. In Septembre se aflau deci in cetalea de Scaun g Moldovei, din partea Patriarhalni indatonit si controlat de Vasile, Meletie Sirigul, mai legal de Domnul Moldovei decat de

acel Patriarh al sad, si batranul Mitropolit de Niceia, iar din partea Mitropoliei chieviene Isaia Trofimovici din Cozlov, care

presida Sfatul lui Movila si va fi avut partea principala In elaborarea textului de discutat, apoi Iosif Conovici, rectorul Colegiului, dupa tiparul iesuit pe care-I Intemeiase acesta in marea lui opera de sintesa, menitä sa Inane o ortodoxie decazulii si lipsitia. de o mai inallia Inv4atura, si acel Ignatie Xenovici, Grec de origine, pc care-1 opunea Mitropolituil rus din Polonia, ca predicator, la ceia ce vazuse In Targovisbe

pe vremea preset4ei acolo a lui Chiril Lukaris si ce era continual prin Insusi Sirigul. Intre aplecarea acestluia &tire catolici i intre teama Rthsilor fa ta. de confestumea rivalä se dadu lupta la Iasi, Domnul insusi trebuind sa iea o atiludine, supt influenta lui Sofronie Pociatchi, caruia-i Incredintase scoala de slavoua de la Trei Ierarhi, si a aoelui Mitropolit al sau, Varlaam, care, cum se va vedea, represinta o directie deosehita si de rusismul care se infiltrase Inca, de supt Barnovschi, prin Petru Movila, si de acest grecism, care era de Lt un fimp in progresiuna S(e discutara chestii asa de abstruse ca Purgatoriul si presenta divin In Imprirlasanle. Rusii raspinsera cu energie parerea ca in adevth pravoslavia s'a putut clatina un rnomdnt si c. un Patriarh s'a facut vinovat de aceasta, toata ratapirea land pusä 1n sama lui Cornelis Haga, ambasadorul Olandei. Vasile Insu4i, care cunosouse bine pe China, se uni cu ei Iu tainul, doua parechi de haine anual, farà pmesenturi

i

ce ar

putea castiga de la boieri"; Domnul, care-1 aduse cu träsura, plati chgltuiala de drum. Scogard voia sa-si stranga 3-4 000 de galbeni

tureesti i sa se aseze la Venetia, eletta patria". Hurmnzaki, IV, p. 668.

www.dacoromanica.ro

Perioada de inflorire a imperialismului bizantin

aceasta tagaduirel,

118

jucand r4lul lui Constantin-cel-Mare la

Niceia , de dire Partenie, in al carui mime *se facu, pe

lot

fonio volanta, editia2.

Dar Petru Movila trebui A reia personal, in 1644, discuWk. cu Meletie Shigul 3, care nu se dMea batut.

el merge

la Marele Duce al Mascoviei pentru a-I interesa In afacerile Patniarhiei4, i se a,stepta pentru a se vadi Dern! la Chiev ca, intr'o calatorie facutà de el insusi In Moldova, cheslia O. mai fie cercetalii, si anume intr'o atmosferä care, si

cum vom vedea, nu. era- de loc protivnica. ereticilor" 5. Fireste c Marturisirea ortodoma fu. raspandita, intr'o noua

forma, inel din 1643, de catolicii din Apus. Cat priveste pe Greci, Partenie dadu o mud inlarire, solemna, la 11 Mart din acesl an 1643, asociindu-si si pe ceilalti Patriarhi si intregul sin sinod, (jar el se tinea numai la forma greceasical. Gea sinvon iesi, la Chiev, abia in 1645, ea Trup de invatatura pe

scull"; la Moscova ea Ilu cunoscuta numai prin editia de la 1649, ramanand ca si la Liov, unde era un fel de autonomie bisericeasca In ju.rul Stavropighiei, tiparinea, in noul asez,Imant atunci creat, sA file si mai tarzie. Grecii nu avura decat la 1662, cu ch.eltuiala Marelui Dragoman Panaioti Nikusios, care

era casätorit cu o catolija. din Chios, o tiparitura de '0068goc 6RoXoyfa, cu. o traducere latin* anume aparuta, ca raspuns, intr'unul din marile centre ale eresiei", Amsterdam 6 Lipsa de interes initial a lui Partenie fata. de Parlamentul

biscricesc din Iasi", zabava lui in a primi hotaririle luntc 1 V. si scrisoahrea din 6 Novembre 1642 a liui Scogard cgtre ball; /. c. i Hodos, I. c., pg. 119, 535-6, no. 43. 2 Cf. Bianu 3 Melchisedec, Notite, p. 205, nob, i acelasi, Biserica romeinli in luptd cu calvinismul. 4 Iorga, Doc. grecesti, I, p. 173, no. ccurr, &TA Muraviev, in Melchisedec, Nolife, p. 199. 5 Ibid. 6 V. Micbalcescu, Die Bekenntnisse und die wichtigsten Glaubenszeugnisse der griechisch-orientalischen Kirche, Lipsca 1904; Ghe-

nadie Eaceanu, Petru Movild; Picot, Pierre Movild; Iorga, 1st. Bis., ed. a 2-a, I, pp. 410-2. 7 Hotarlrea contra lui Lukaris e iscAlità i de Varlaam, de Evloghie de Roman, Anastasie de RAdauti Gheorghie de Husi, Sofronie eategumenul de la Trei Ierarhi. S'a manifestat i ideia c sinodul a

www.dacoromanica.ro

114

Monarhia birmtina

prin mijlocirea domneasa trebuir g. sa jigneascI pe Vasile. El i1Tv6lit minte pe seful recalcitrant al Bisericii ocrotite de clânsul prin oprirea subsidillor anuale. Din nou Scaunul constantinopolitan inta In dalorii. Numai dupg c- se argil" Orerea de rg.0 pentru atituclinea de opositie, Domnul reveni in rolul sgat de plittitor, dar conditii nouA se impuserk prin

care de fapl monarhia patriarhall devenia acuma constilutionalP. Finante le ei, sprijinite prin imperialtil dar al Moldoveanulni, erau O. fie cercetate de doi episcopi, trei delegati mireni, alesi de Sfilnlul Sinod, dar si de sefii Grecilor din

Constantinopol, arhontii", alti alei, episcopi si laid, adIttfost numai o inchipuire sau iscalirea färà discutie a actului trimes de Patriarhul Partenie. Cf. Thomas Smith, Narratio dc vita, studiis, gestis et martgrio Cyril li Lucaris, in Miscellan2a: Arnaud, Perpetuité de la foi, I; Aymon, Monumens authentiques de la religion des Grecs, Haga 1708. Apoi Mohnike, Des griechischen Patriarchen Cyrillus Lulcaris zu Konstantinopel Unionsverhandlungen mit der reformirten Kirche zu Genf, in Theologische Studien and Kritiken, 1837, caietul 3 (Hamburg 1832 , p. 560 si urm. Pentru amestecul in aceste discutii al lui Nicalue Milescu v. mai departe despre dansul), La

perpetuité de la fog de l'Eglise catholique touchant l'Eucharistie, deffendue contra le livre du sieur Claude, Paris 1669; Ecrit d'un seigneur moldave sur la creance des Grecs, Enchiridion sive Stella

Orientalis Occidentali splendens, id est sensus Ecclesiae Orientalis, scil. graecae, de transubstantione Corporis Domini aliisque contro,versiis a Nicolae Sptadario Moldovalacone, banone ac olim generali Vvalaclziae, conscriplum Holmiae, anno 1667 mense Febr. Pornponne 11 judeca pe Milescu: , non solum religione sed etiarn natione ac idiomate graecum" (face pe Chiril tradator). Pentru rolul Iui Paisie Li,garidi, Echos d'Orient, XVI, pip. 117-9; Byz. Zeitschrif t, XVIII, p. 641. Cu privire la Petru Movila, Mitropolit de Chiev, al Alaniei (sic) si a toata Rusia", i 'Eltstlptc kmpetac 64ccvn.. vffiv arcoaathv, V. p. 163 (si dupla Athanasius rhetor, presbyter byzantius, Anticampanella, Paris 1655 . In sfarsit, pentru Makripodari, cu care Vasile-si are legaturi, .,Chiote autrefois dominicain, nommé Hyacinthe Mecripodari", Etudes franciscaines. XXIX (1913), p. 536. Pentru Meletie Sirigul, i Pargoire. in Echos d'Orient, XI, pp. 264 si urm., 331 si urrn.; XII, p 17 si urm. E in 1632 la noi, ca si la 6 Mart 1633 (pp. 336-8 ; cuvantarea lui la instalarea mitropolitului Varlaam se pastreath in ms. 748 din Bibl. Metohului Sf. Mormant la Constantinopol. M-ssele 117, 356 cuprind scrisoarea despre Post catre Vasile Lupu (din Constantinopol, la 1635). In Moldova traduce cartea lui loan Cantacuzino contra Islamului. La 1637 scrie despre Sfanta Paraschiva. La 1645 e iar la Iasi, stand unsprezece luni (Pargoire, I. c., XII, p.

www.dacoromanica.ro

Perloada de inflorire a imperialismului bizantin

115

gindu-se pang. la cifra de opt. Numai iscaliturile lor pot sa dea autenticitate oricarii gramate a Patriarhului. Dar aceasta

nu ajunge tad. pentru o adevaratä robire a Ecurneniour lui, cgruia i se fixeaza numai anume venituri, afarat dek ale liturghiilor la Constantinopol si la Galata si ale hirotoniilor de preoti si diaconi, nemai fiindu-i ingaduit sa-si trimeath. agentii prin eparhii ca sa culeaga bani pentru dânsul personal.

El va trebui sä supuie socotelile sale in fiecare an foarte folositorilor si do bun neam boieri i epitropi, capuchehaiclele". Iar, ea teorie a aoestei revolutii, Vasile declara ea nu e cu putinta ca Biserica sa fie armulta de unul singur, ei altii trebuie s lucreze alaturi si sa-1 ajutel. Astfel.scazut i umait, Partenie trebui sg, se declare recunosoator, vedem facand stavropighie biserica ridioatI la Ismail de Gheorghe, fratele lui Vasile-Vodg.2. 168). V. si Malvy-Viller, La confession orthodoxe de P. Moghila; cf. echos d'Orient, 1929, pi 414 si urm. In genere, Hasse ling, Een protestainsche Patriarch, in Tlzeologisk Ty lskrift din Leyda, 1902. Corespondenta lui Lukaris cu Alexis Oxenstierna, 1632-3, Zertenlis, Iii AO:dm', VI, pp. 88-93; Hrisostom Papadopulos, in Mc& 'littipz, 190; n-le 1489-90; 1907, Julie; cf. Revue internationale de théologie, XIV (1906), pp. 327-30, pe lang6 lucrarea ruseasa a lui Osmiannicov, Chiril

Lucaris, Novocercasc 1903. Tot pentru Chiril Lukaris, Hesseling, Uit Bizantion en Hellas; Mohnike, Des griechischen Patriarchen Cyrillus Lukaris zu ConstanGnopel Unicnsverhandlungen mit der reformiden Kirche zu Genf, in Theologische Studien and Kritiken, V 1832 , pe lângd brosurile lui Balanos i Velandiotis. Apoi Thomas Smith, Collectanea de Cyrillo Luearis, patriarclza constantinopoNano, 1707; Aloysius Pechter, Der Patriarch Cyrillus Lucaris und seine Zeit, München 1862; Sennoz, in Echos d'Orient, VI, 1903, pp. 97-107; Zerlentis, `11 zreaSzn naretaexela to9 Kveiaov Aovxdpsw;

Atena 1921; Ernereau, in Dictionnaire de théologie catholique; Phil. Meyer, in Realencyklopddie a lui Meyer. Xis 1902

,

pp. 682-90; Antoine

MalyMarcel Viller, La confession orthodoxe de Pierre Moghila, in Orientalia christiana, X (1927); A. H. Hore, Students history of the Greek Church; Diomede Kyriakos, Geschichte der orientalischen Kirche von 1483-1898, trad. Lipsca 1902; Dimitrie Papadopulos, in .ATia

L'Ieov, XI (1905); Baphides, in 'Exxbiataarveli laroela (Cons-

tantinopol 1911); Georg Hpfmann, Grieclzische Patriarchen and rdmische Pdpste.., ; Patriarch Kyril Lukaris and die romische Kirche, Roma 1928; Niog 'Eltrivcalvig, I, p. 38.

1 Iorga, Doc. grecoti, I, p. 164 si urm., no, cur. 2 ibid., p. 170 si urni., no. cam Pentru stavropighia de la Beni, v. Iorga, Vasile Lupl, 1. c

www.dacoromanica.ro

116

Nionarhia bizantina

Dar acesta nu era multarnit en atata. Ii trebuia un Patriarh pus de dansul, si el avea la indemana un can.didat presentabil, care mai ocupase aeest Scaun, Alanasie Patel laros1, care traia in Moldova din taiall ce-i d.adea Domini si (-Arita

in versuri grecesti pe noal Achile"; acest Cretan, favorabil catolicilor i sprijinit si de bailul venetian, trebuia sa ieie

mostenirea lui Partenie, holarit sa." resiste. Cand cazu la 1643 Mare le-Vizir Cara-Mustafa, Grub. asociatul prin fagaduiala

de incuscrire, fu insarcinat st aduica, prin banii trimesi de la Iasi, schimbarea. Molelie Sirigul veni ea A. gräbeasea lucrurile. Chemat inaintea poporului, Patriarhul fu depus si exilat. Alt Partenie, Mitropolit de Adrianopol, Ii tine local 2 Vasile-si ajunsese scopul. Ce fticea la Constantinopal in(e-

legea sti facci i in celekdte Patriarcate. Aceasta se udzu din

atiludinea la(d de acela al Alexandriei.

Cand Mitrofan Kritopulos muri, cum am spus, in TaraRomantaasca, läsand recomandatia eine sa-i fie ales in loc, Vasile impuse pe alt Cretan, adapostit la el in momentul cand

se dadea lupta pentru Creta intre Venetieni, de o admirabill resistenf

i inviersunarea turc,..asca, Nicolae din Ascolo.

Astfel se aseza in Scaunul patriarhal noul Patriarh Nichifor 3. Cum Patriarhia era in continua lupta. cu calugarii de la Muntelei Sinai din causa venitului acesto.ra de la metohul oe aveau in Cairo, vechiul client al lui Vasile veni in Moldova sa oeara sprijinul patronului sau Vasile aeaz i pe urmasul lui Nichifor, Ioanichie, fost Mitropolit de Verja, i tot da la dansul va veni un al treilea Patriarh. alexandrin, care. fusese intaiu la Silistra, Paisie. Printr'o hotarire a lui, calugarii sinaiti pierduser a. procesul

lor eel vechiu eu patriarhul Alexandriei, la 10 Au-

Pentru el, v. articolul din revista Bessarione, III, n-le 29-32. 2 Amlnuntele, In Iorga, loc. ult. cit. 3 Dup5. Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 110; Papadopulos-Kerameus, IspocsoXwectxt 1305Xtoeipo), I, p. 349; Mazarachi, in

etpoc din Alexandria;

Iorga, In Mem. Ac Horn., seria a 3-a, XIII, mem. 6 si urm.; D. Ionescu, Relatille retrilor romtine cc Patriarhia de Alexandria, Bucuresti 1935, itoela0, in Rev. 1st , XVI. Pp 79-85. 212-8.

www.dacoromanica.ro

.

Perioula de inflorire a imperialismnlui bizantin

117

gust din acelasi an 1645 1, cAnd el impunea Constanthior polului un Ecumenic. Dupa staruinti ale egumenului ca mail al Munbelui Sfant, caruia Inca Alexandru Lapusneanu ii facea danii 2 si Alexandru Mircea al Tarii-Romanesti, puind s. i se sape chipul, cu. al Doamnei Ecaterina i cu a flului lor Mihnea, ridica un paraclis de stil românesc3., Vasile, de la care vine de sigur si inscriptia care s'a erezut bizantina, lu. partea acestora, si atunci aoelora cari erau obisnuiti sl-i stea la picioare, Impodobindu-i numele cu titlurile cuvenite numai Imparatilor de odinioara, el li arunca anatema sa de stapan. Nu se va 'Asa de lucrul oe a Inceput, oricat s'ar Impotrivi Patriarhul. Va Intrebuinta banii

va face O. se numeasca in Egipt im Pa0 eare

sa.-1

serveasa i prin acesta Isi va impune punctul de vedere4. Ierusalimul, hranit Inca de mull din contributia manas-

tirilor Inchinate din Moldova, Sfântul Sava, Galata, Barnovschi, avea In 1637 ca Palriarh pc Teofan. Acesta, lipsit de mijloace, ocrotit si de Matei. yin.- in Moldova', trecand apoi si la Moscova. Avu ca urmas pe Paisie, pana atunci egutnen In Moldova. Consacrarea lui, tot In anul 1615, la Trei Ierarhi se Men cii o pompa extraordinard, la Mitropolitul si episcopii Moldovei adaugindu-se trimesii Ecumenicului, Mitropolitul de Larisa, Grigorie, si Lavrentie, cel de Casandria. Si acesta se va Impartasi In calatoria lui pentru subsidii de larga generositate a lui Vasile 6. 5 Iorga, Doc. grecesti, I, pp. 175-9, no. ccLx, §i pp. 161-2, no. ccmav; Ghedeon, o. c., p. 574; [P. Neok,les], Tb xavaymbv bIxa.cov Tot

rccrunammog OpOvou cog*IporioXiquov g7ci.

Tirlc amsntaxonix icva, Constantinopol

1868.

2 Iorga, in Mem. .1c. Rom., seria a 3-a, XIII. 3 Iorga, In Bul. Corn. Mon. 1st., 1934. 4 V. documentele in Iorga, Doc. yrecesti, ill, §i explmerea d-Iui Dimitrie G. Ionescu, o. c., p. 17 si urm. Cf. John Mason Neale, it history of the holy Church of Alexandria, Londra 1847. Relatii cu Moscova la 1645, A. A. Stourdza, Constantin Brancorran, HI, pp, 21,2, no. 6.

5 lorga, 1st. Bisericii, ed. a 2-a, I. 1. c., pp. 210-11; Iorga, Doc. grecesti, I, p. 180, n-le ccou-n; Hurmuzaki, Fragmente, III, pp. 161-2. Pentru datrurile tul Vasile In Ieruyalini, Iitirtnuzalsi, IV, IY. 674 6 Melchisedec,

www.dacoromanica.ro

Monai-Iiia bizantinä

118

Numai Antiochia rämasese Ara legaturi cu acela care-si Alma astfel, in 1645, politica sa imperialä, i o vom vedea in curAnd d-nuntnta Tarcilor, cari, aflAnd-o, o ingaduirti tott4i. Numai thrall de tot, In vremea când aceasta stralucitoare Domnie se (Drama prin sentimentul !mei tari jertfitle, Maearie, aoest Patriarh siro-arab, isi va lace aparitia la noi. De altfel, nici Ohrida, care agonisa In umbra, n'avu sprijinul triumfatorului. Patri trhul Meletie de acolo find onrit de acesta In dorinta lui de a trece la Ierusalim 1 Dar ace§ti ani de asa de mare prestigiu al Domnului moldolman adusera i o scldrnbare esentiall in raporturile ambitor sidpdnitori romdni cu Ardealul qi, ca o urmare, legitwa, care Inainte de aceasta s'ar fi crevd lucrul cel mai imposibil, intre ei singuri, credndu-se astfel, pentru mai multi ani, 0 politica romAneasca, alaturi de a Ardealzzlui maglziar, i chiar opusa acestuia.

Caci lidkOczy, visandu-se Crab.' unguresc, Incheiase am= tratatul sat' cu. adversarii Imperiului habsbürgic, cu Franta

ts frunte, §i actul din April 1646, era mutant in Julie de urmasul eroicului rege, mon, in mijlocul celei Mai straJucite birminti a sale, Gustav-Adolf. Ardealul Intra astfel In rasa din urma a Rilzboinhii d- Treizeci de ani. Pentru Matei, care Intelesese a urma fata de Austrieci politica de cruciata a lui Mihai Viteazul, aceasta hotarlre, pentru care nu fasese consultat, insemna o ruptura desavarsita. PenIra Vasile, care se Ingrijise de cele mai bune legatuni cu Potlonii, can, fara sa fie aliatii Habsburgilor, pastrau toate simpatiile Casei catolice represintate i aparate de acesli dusmani ereditari, nou.a politica ardeleana constituia, daca nu o primejdie, o Impiedecare. Trebuia deci ca amando re, (wile noastre scif-§i caul° un alt drum. In tratatul acorda,t de Imperiali Ardeleanului, se preve-

un eventual ajutor contra Domnilor romani. clack pe cAnd ostile ardelene ar fi Intrebuintate aiurea, ar Incerca o lovitura asupra Matei. care se oferia i pretendendea

i

1 Iorga, Doc. grecoti. I, pip. 180-1, no. CCLXIII.

2 Hurmuzaki, Fragni III, la oueastl da0

www.dacoromanica.ro

Perioada de Inflorire a imperialismului bizantm

119

tului turc Iahia 1, nu putea decat sa refuse orice concurs pe accast g. noua linile de actiune Cat priveste pe Vasile,

el se arata mirat de ce aflase prin solia, In vara anului 1613, a lui Acatiu Baresai, o asa d voche cunoslintä 2 Ambii Domni trebuira, du.pa ordinul de la Poarta, sa trirneata ostasi Ardcleanului in noua lui luptä. De la Matei

pleca tiul din flori, cu sotia unui preot din Ilfov, din Dobreni, Elina (t 1642) 3, awl Constantin, pe care-1 gäsirn i altä data prin Ardeal si care, ca Mare Serdar, comanda acuma,

mergand pe la Sangiorgiul Bistritei spre Nord, 6.000 de oameni: el lull parte la lupla de la Jeszenti contra lui Homonnay cel tangr 5, Vasile cauta sä urmeze si el acestor instructii, dar reducand cat a putut mai mult acest concurs, pe care ar fi dorit sgrl evite 6. De altfel el se facea cg. ofera Ardeleanului tot concursul pentru a-I scapa de concurenta lui Moise Székely7.

Matei merse mai departe in aceasta positie Nä de o politica ardeleana, cutezaloare, dar fard resultat, care trebuia

sä dud., peste o Intelegere cu Francesii, la o pace cu Imperialii carora nu li putuse face nicio paguba insemnatg. Pe cand acestia comunicau lui Rakoczy, considerat si in acest moment ca prieten, scrisoarea lui Vasile despre posibilitatea cuceririi Tgrii-Romanesti si a Ardealulai 8, acela pe care resi.dentul imperial la Constantinopol, Schmidt, ii numeste, aco-

perindu-1 de meritate laude, un al doilea. Mihai", in socoHuta Turcior 3, cauta din nou legaturi cu. acestia. In August 1643, ocupandu-sv In primul rand de interesele vaduvei luii Nicolae-Voela Petrascu si ale riulni ei Mihai, el se arata amenintat si de vecinul moldovequ si de Rakoczy, la 1 Dup,1 Catualdi, Sultan Jahla, p. 217, in StIrbu. a. c., p. 195, Huta 7. 2 Iorga, Studii i doc., IV, la aceasta data. 3 Iorga, Inscrigiii, I, p. 89, no. 179. 4 Sarbu, o. c., Vp. 217-9; 228 si iim., Iorga, Studii ci doc., IV, 3 Ibid., I-II, pp. 43, 139; Inscriptii, I, p. 89.

8 Sarbu, o. c., p 215 si urm. 215. Contingentul moldovenesc a fosl comandat de 7 Ibid., p. pArcalabul de Orlieiu, Apostol Catargiu; Miron Costin, p. 311, 8 Hurmuzaki, IV, p. 670. I) Ibid., p 671,

www.dacoromanica.ro

120

Monarhia bizantina

care Vasile-si trimete necontenit soliule. Ardeleanul pare a pregati ceva cu Sued,esii, dar el, Matei, pal bine sal moara deeAt sa lack vre-o acliune Impotriva crestinatatii. Sa fie ajutal

numai din Imperkr, si el e in stare sa resiste. La nevoie s'ar retrage In Ungaria si ar cumpara un loc cu vie. La capatul vietii, voind ca tara sa sit nu se desparta de regatul Ungariei, ar vol ea mostenitor pe tAnarul Mihail. Dupla ce ceruse parerea Palatinului Ungariei si a arhiepiscopului de Gran 2, ImpAratul, raspunzand printr'o scrisoare banala, dusA do Grigore Rat, lasa acestuia sa spuie ca, din causa Turcilor, rnostenirea lu4i Mihai nu Nate Li socotild ea posi,bild3. I se oferia, cu &at mai mult,cu cat se uhlase la Curte Ca RdkOczy ar vrea std-gi afeze acolo al doilea fiu, Sigismund 4, ca loc de rebragere Tirnavia, wide Radu Serban Isi aVeptase atata vreme norocul, san niscaiva sate, actun In mama straina, pe la Satmar 5, Cartea

de trecere pentru Mihai fa datala 28 Novembre 16146, dar se cauta numai sit atne pe Ardeleni contra lui Rakoczy7. Din partea sa, Vasile inlretinea bune relatii cu Schmidt, care n'avea nicio Incredere in vicleanul Albanes8. Dar I,nca mai de mult se stia ca el calla a-si Imbuntati relatiile cu. Matei, care se ternea si mai departe de gftndurile vecinului 9. La Inceputul lui Ianuar 1645, MoldoVeanul, clenuntând pc Rakoczy la Poarta, arAta cit si-a cApatat informatiila de la veci-

nul tau, iar Marde Vizir, care vorhia de pulinta ca Moise Székely sa fie scos de la Cele Sapte Turnuri i asezal In Ardeal, Indemna pe Domnul Moldovei sa luereze In btma intelegere

cu acela care atfita vreme-i fusese dusman Ibid., p. 676. 2 Ibid., pp. 677-9, n-le DCII. 3 Ibid., p. 679, no. DCIII. Pasaportul pentru Ray; ibid., p. 680, no. 6

DM% Imparatul catre Palatin; ibid., no. DCV. 4 Ibid., p. 692. 5 Ibid. Palatinul palea sa trimeatA mai tarziu un agent Za Malei, dar sa i se cunoasca la Curte instructiile; ibid., p. 697, no. ncxvi. 6 Ibid., p. 696, no. nom,. 7 Ibid., pp. 696-7, no. Dow. 8 Cf. scrisoarea lui Vasile ain 22 Novembre 1644 (ibid., p. 635, no. noun) I opinia residentithi (ibid., p. 672). 9 Ibid., p. 674. 10 Ibid., pp 697-8, no. oc.xvii,

www.dacoromanica.ro

Perioada de inflorire a imperialisrnohli bizantin

121

In acel moment i se atrilyuiau lui Viasile cele mai Ina lte visuri

de cucerire. Pentru un Sigismund Prepostváry, urmas al celui care sta In legaturi cu Moldova lui Aron-Voda, se spune cg: Voevodul Moldovei cu o foarte mare ostire (adaugandu-se si ajutorul Tatarior) are de gaud s goneasca din Scaunul lui pe Domnul Prii-Romanesti, i, daca poate sad biruie, acel Voeuod al Moldouei planuiege numai (omne propositum id haberet) ca sci se Infdrepte, el i oast3a sa, Impoiriea prinpilui Ardealului"1.

N'avem actu1 de fratie" care s'a Incheiat atunci, prin intre cei doi Domni, mijlocirea Mitropolitului Varlaam 2, dar el exista de sigur In momentul din acelasi an al tuturor lamuririlor, cand Vasile negocia c-1 nemullämilii din Ardeal si

Stefan Csaky eel nou Ii oferia 100.000 de taleri si o oetate In Ardeal, dact fara ameslecul militar turcesc s'ar putea scoabe din Scaun Rakóczy, asezanda-i in loc pe aoest urmas omonim al marelui dusman din 1600 al lui Mihai Viteazu13. Imperialilor li se vor face deci, In acelasi an, propuneri din parlea ambilor Domni pentru ea Ardealul sa [reach' supt alt stäpan a. Cu ajutorul magnatilor dUn Ungaria-de-sus, cari nu uitau lui Rakoczy naya.lirea lui, el se oferia, 5i dupl. ce Ardeleanul Isi f6cuse paoea cu Imparatul, s6-1 rastoarne 6. Raspumsul fu Ins a. cum se putea astepta de la diplornaLia hahsburgled, aceiasi din veac in veac: bucuroas6 cä este o pace, oricum sa, fie, cu printul Ardealului, ea nu admite sa se fack o a1ian16 ofensiva, care ar provoca si pe Turci, cu Domni de aoestia caH sant doar niste vasali ai Sultanului. Ce bani Ii s'ar da br, ar folosi mai mult la Poarta, 6. N1.1 stim, apoi ce i se va fi trimes din nou 1ui Mabel, dar Vasile era foartio multamit 06 a capaitat de la noul resident imperial la Cocastantinopol un frumos armasar A un dul6u englezesc 7. Raporturile bune stabilile. in 1611 litre cei doi Domni IreIorga, Recherches dans les Archives royales de la iluye, dill Bnletinul frances al sectiei istorice a Academiei Romanc, 1936, id. 7 2 Cf. si Sarbu., o. c., p. 224 i 1.11111. Hurmuzaki, IV, pp. 698-9, no DCXVIII. 3 r ibid., p. 699, no ouxix.

. Ibid.,

pi.

700.

e

Ibid., pip. 701-2, no. LICXXII

7

Ibid., pp. 702-3, no. ncxxiii.

www.dacoromanica.ro

Monarhia bizantina

122

buiau sa dureze. Pentru a se arata trainicla Mr, fiecare

In AltA,

ca ispasire pentru pacatele lacute pana atunci, o biserica pe pamântul oeluilalt. In caracterul chiar al acestor zidiri se vede Insa deosebirea dintre ei doi. Intr'un colt de Vrance. In trc sateni cart veniserit (10.. lundul Olteniei, din Mehedinti, tnchina. Matei modestul sAu 1acas1; pe când dartil de artä pe care-1 facu Vasile Tdrgovistei prin biserica Ste lth, peste An mai vechiu Mats cu mormântul tatalui s'In; Nicolae Aga,

e o zidire de piatra, d3 forma Trei Ierarhilor, impodobita cu nasturi de smalt, care va fi do acum inainte pentru Munteni noi mijloace de teltun Indemn si o Invatatura,

nicp.

In acelasi limp Domnul Moldovei, care Isi tharita tata cea mare, Maria. cu Janus Radziwill, unul din fruntasii nalollimli lituaniene, i Vom vedea de unae a venit aceasta legatura, propusä si de Rákóczy 3, - putu s aiba ca daspete pe atat de respectatul flu al lui Simion-Vadi care se gilsia acuma In

fruntea Bisericii Rusiei. Serbarea fu de o frumuseta fara, pareche, participand soli de la toti vecinii. Rákóczy voi sa-si

aräte puterea trimetand cu Kemény, care descri: cu admiratie nunta, o suta de calareli 4. De la Matei venise noul Initropolil Stettin, Radu Creiulest.0 si acela care de la un timp avea o mare influenta asupra Domnului, unchiul sau, Diicul Spalartil 5.

Miron Coslin Iie sa spuic despre stralucirea aceslei nunti: .,N'au lipsil nirnica den toate podoabele cdte trebnian la o veselie ea aceia, cu atatia domni i oameni maxi din tali straine: mesteri de buc[ate adusi din alte tari, zicatuai, giocurl, si de tar i straine, Curtea Impodobita toata si strdnsi 1

2

Melhisedec, Notite. Jorge, Inscripilii, I, p. 112 si urin.; 13als, o. c., passim; BaV.

binger, In Mem. Ac Rom., 1936. Atunci i lega.turi cu Papa prin Nicolae, noul episcop de Arges; Fermend2in, o. c pp. 148-9; IIiwmuzaki, VIII, pp. 510-11. 3 V. Sarbu, o. C. Cf. cc Hurmuzaki, IV2, la aceasla data Bogdan, Doc. Pol., III; Iorga. Acte P fragm., I, pp. 196-7; Studii i doc., IV, ccvm.

p

4 Memoriile lui Kemény: Sincai, II, pp. 67-9; Iorga, Socolelile Bistrilei, Studii ci doc., I-II, p. 47; Sarbu, o. c., p. 235, nota 8: Iorga,

Doc. Ard II, 6

v. 1130, 110. ITIICIII, 311.

Miro!) Coslin, p.

www.dacoromanica.ro

Perioada de inflorir . a imperialismului bizantin

123

5i qapeLeniile Orli, feciori de boieri, oameni la alaiuri pre cai turcesti cu podoabe, si cu pene la slice1". Tot ce avea neamul romilnesc mai al% ii ddduse intálnire acolo uncle neamul lui Vasile se unia cu anal din cote mai vechi si mai ilustr, din regatta uecin. S'a pus intrebarea de wide a venit, alaturi de triumrul hizantin, i oarecum impotriva acestlia, apropierea dintre Romanii celor doug taxi, care atrase spre taxa lui bea veche 5i pe arhimandritul care fusese cândva Petrascu-Vodii, rio

boierii

ritor de Domnie In acesbe locuri ale rnostenirii sale. De la tarn lnsetfi, acesta trebuie sd fie dispunsul.

Curenlul de alirmare nationala se prouuntase de malt in Tara-Romaneas&i: Domnia Insäsi a lui Matei-Voda no era dealt. cel mai stralucit simbol al ,e.,L Alaturi de Domnul mos nean, el era represintat si de Mikropolitul Teofil.

Aces la-si continua opera. Vechiul slavonism slgbia neconi cel nou, de caracter rusesc, adus de Udriste Ngsture,l,

tenit

n'avea aceleasi radacini si acciasi putere de adaptare, de si moda aceasta neo-slavg cuprinsc, cum vorn vedea, mai Wale domeniile. Pentru a redacta solemnele ducumente slavone, dietionare erau acum de nevoie. Asifel facu calugarul Mardarie de la Coiia, la 1649, supt urmasul lui Teofil, Stefan, alt fiu de Oran din partile oltene2: originalul era datorit unui Rus, Pavel Beranda, protostinghel i arhitipograt", care, intrebuinland u.n oriOnal gr3oesc, arala ea a fost indemnal la Meru de Petru Movi1, luminatä odrasla a Domnului tarilor dacice,

Moghila, cu acJai nume ca al primitorului de Dumnezeu, vestitul staret (Simion)" 3, §1 ca. I-au ajutat si membri ai familiei galitiene Balaban, Inca de atunci strans lega4i, prin afaceri, de Moldova. Alte douasprezece dictionare au urmat In cursul aceluiasi seco14. Al calugarului de la Cozia arala 1 P. 311. Grigorie Cretu, Mardarie Cozianul. L xicon slavo-romdnesc, Si VI .uirea numelor. din 1649, BticureI 1900. Un all exemplar s'a isit de curknd ill biblioteea Metohului Sffintului Mormant din 2

( .0 nstantinopol . 3

L. c, pp.

15-6.

Ibid., p. 22 si urm. Iii IragMeaul Cipariu eiivinl,il cdflun (ild., p. 26) arat c. e vorba de o lucrare lacuta m iri1e libere 1

www.dacoromanica.ro

Monarhia bizantinl

124

prin bogatia i precisiunea cuvintelor Cat de polrivitii era

acum limba pentru redactarea unor opere literare. Sant $i elemcnte pe care le-am putea numi de Curte", In legatura cu nivelul mai Mall de viata prin care fusese ridicatä societatea prin dainuirea unei Domnii romanesli la Munteni, unei :the Domnii care, cum vom vedea, a fost tot mai mult cuceritä (Ie spiritnl romanesc la Moldoveni. Intalnim i shrutare" ea Intrebare de sainatale" si , sarut" in sensul de Intrebare

de sanatate", nu si skrutatoriu"1. Se vede luxul palatului Matei comandA la Brasov postav bun pentrtt uniformele slujitorilor" sai2 prin usul unor cusi al dregator,ilor

vinte cum sant cullude", rnalarna" aur). Se pomenesle de dolLori", de glumeti" Si masearici", cad sant bufonii, se Oa forme ca i,nteleptez" i inteleptie", in loc de intelepciune". Iniluente turoesti sant rare in acest graiu curat: astlel, pentru o comanda miitar iuzbasr, ori mUzaviri" 5i muzaverie" a muksaviri", pentru lipsa de credinta, sabaidac", WWI (de la Tatari), ocr. Intluentele greresti lipsesc ru totul. 0 carte de morata tu socolit atunci, ct trebuie sä fie pu,s4 in mana Romaniilor, Modkituri le, aparuta la Campulung in Liparnea cea de'Intai" la 1613. Eta Vorbese despre dragoste, cum s iubim unul pre altul", despre diotale, cum sa le

rabarn cu multumire Cate ne yin asuprr,

de aici se va

Ii mangaial atilt de patitul Matei-Voda insusi , despre lipsa de lkomic, despre milostenie, despre credinta fata de aproapele: pentru muzavirie, cum O. nu muzdvirim pre niminea",

pentru pocainta, pocaania", pentru spovedanie, cu adausul talmacirii Tatalui Nostra $i celor zece porunci, i rugkiuni la Inchinarea crucii, la moarlea ornului". Dar, de si Meichisedec, care reluase tiparul, crede c trebuie sa adauge la acest thu romanesc rostul sau intr'o slavoneasca abia inviitata sau putsia de altul, §1 tot in sIavonege e larnurirea la pecetea manastirii si la sterna Domniei, originalul e, klakz aceasta grecesc in anul clziar cand la Ia§i se tiparG7.1e in aceia§i

timbal decretul pentru dogma al Patriarlzului Partenie. Limba Cre4u, o. c, p. 289. 2 Iorga, Bra,Fouul i Romeinii, p

5-1

5i urm.

www.dacoromanica.ro

Perioada de inflorire a imperialismului hizantin

125

greack era luatä, link nu pentru ea Ins4i, ci, supt inflnenta unui media grecese tot mai &vat, ci un mijlac de desfacere din hegemonia slavong.. In romanelte e serisä, fireste, si prerata iscalitä de egu.men'ul peloponesian al mingstirii ince-

puturilor Statului. De la el a plecat nacar initiativa de a treoe de la izvoadele, tipgrile i manuscripte, in slavoneste, la textele elenice, eu alg.t mai respectabile; nevroind s se argle adins siesi inbitorin", adeck egoist, el intinde cele sapte Invataturi snfletesti" de folos i proslilor" cad nu pot ceti in limbo. slraina. Li este lor acest dar In talmicire ea si cum un negustor ar oferi woe galbeni, ceia ce pretuieste o miel.

E deocamdatet numai o incercare. Nu ni se spune nici traduegtorul, care se pare ca nu e Udriste NastureL Domnia atribuie niciun patronagiu asupra acestei cardcele de cincizeci $i ceva de pagini. Când ea se gAndeste la cartile de slajba, slavona rgmâne stapAna. Si astfel apare pentru slujbele mai pe scurt in fiecare zi masiva reedilare a Anthologhionului din chiar anul urmator, 1643, pe care trenuie sa-1 dea acelasi egumen Melchisedec. Aceasta alegere

de slujbe poartit si numele slavon de Tueatoslov, pe langa cel al doilea greckesc de Tryphologion" 2 Binecuvinteaza mitropolitul ocnotitor at limbii poporului pe care nu cuteali. si nici n'ar fi avat cu cine s'o introdueit In acest domeniu

sacru. Dar pnetata savanta peutru un lucru asa de mare, menit mai larg rgspandirii, in Moldova si peste Dungre, deci

si opera de prestigp, a scrie, puindu-si numele alatarli de Grecul Melehisedec, Udriste, care e, aici, elenic, Oreste, de

scrie, cum o adange, In sat-1 situ stramosesc de la Fieresti.

Melchisedec vorbesle ca de la o tipogalle reslauratg,

a

carii fatale tipgritura ar fi aceasta, ceia ce inseamna ea,

mutându-se cea veche, lucranea a inoeput Inainle de a Inucipturilor romanesti sau, cu all luergtor, s'a putut ispravi mai

usor si mai rapede. Egumenil e pus sa Taca lauda Domnului binefacgtor, care ea acest prilej e pus in legatura nu numai cu dinastia legiuita, in a ei Inlregime, ci anume cu Bianu i Hodo§, o. c , pp. 125-7. 2 Iu Prefatä i se spune §i Mineiu", 1

www.dacoromanica.ro

126

:\ 1oiiiiJiit bizan ti na

,.prea-bunul Basaraba Neagoe". $i se adaugl alte merite ale rnArinimosului st.6pan, c6ruia i se ureaz6 anii lui Nestor. Cla.direa de man6stiri si de biserici, interneiarea mord de

hartie", pe care o aftIm pomenita si in uncle documente, deschiderea rninelor de la Baia-de-Aram6, despre care va vorbi

un c6.16tor sirian, dar si a altora, de tier. pe care nu slim uncle am putea s6 le asez6m. 0 a doua prefatl c6tre cetitori, scrisä tol pentru cAlugitrut peloponesian, de acelasi cumnal don-mese, ara1 6 marea lipsa a unei asemenea arti, cerut6 de pretutindeni, si de pesto hotare, asa c6 ea se oferrt, flu spre imp6rIire gratuitit, ci spre cump6rare. Lucrarea e si de o foarte frumoasa ilustratie, unul din desemnuri Hind iscalit Ilie"; 1mbr6eirnintea Herodiadei la trtierea capuiltd Sfântului Joan. ca si aceia a caläului, ar face sI se creadl c6. e o lucrare oriina1 si româneasc6, dar acelasi

Ilie A", e isc,Iit 5i pe planse din Moldova cu data 1641 1 Printeo astfel de tiparitur6 teascurile de la Câmpulung se puneau aläturi- de cele din Chiev, din Liov si de la mil.rasUrea Cutein.

Cum este acum si materialul de hfirlie, se anunt6 o intreagI serie de publicatii pentrr inzestrarea sfintelor 16casuri, supt cerescul palronagiu al Maicii Domnului, ocrotitoarea m6n6stirii.

Dar, pe elnd in domerdul slavonesc se putea de la Munleni o lucrare de aceaslk insemnätale, Moldova r6spundea Cazaniei

muntene de la 1642 printr'o carte de concurenP, de o m6real inf6tisare, datorit6. 'mesterilor rusi pe cart-i adusesc Vasile de la Chiev, lipografi i slpalori In lemn: Cartea romfineasca." a se buga de sam6, in graiul moldovenese, care n'a eunoseut niciodata forma munteand, degenerat#, de i rumdneste": romdneasoei" de invdt6tur6 dumeneoele preste an 5i la praznice inpärätesti si la svänti mari". Aceast6 Evanghelie cu inv61,1tur6 apare si ea ca o publieatie oficialA: ou dzisa i ou toata chellmiala 1ui Vasilie Rumein

Voivodul", care nu e de peste plaiuri", nici cu titluri de acolo, ca Matei, care-5i aminteste un depXrtat trecat, ei numai Pentrn Ilie, v. P. P Panaitesea, Pierre Mogila, p. 52, nota 3,

www.dacoromanica.ro

Pericrida de infloHre a imprialismului bizantin

12/

Domnul tarai Moldovei". Si aoela care culege malerialul ,,diIn matte scripturi", numai slavone, e Mitropolitul acestei taxi, Varlaam nbitropolitul de tara Moldovei", care tine ca aceasta sa se spuie, ceia ce nu s'a lacut niciodata dinrolo de Milcov, pe Insäsi thaia de titlu. Prin Varlaam s'a Meat, dar, pe deplin, farei sfielile si remnirile lui Teofil al Ungroiolalitei, reuolutki cdrtii rornthr,sti in Moldova lui Vasile-Vodd, cel care nu vorHia bine romdnestel. Mostenirea rnarelui caligraf si miniaturist, rival al lui Luca

de Cipru la Munbeni, care a fost feciorul de negustor din Suceava Atallasie Crimea trocuse intaiu, peste un intercalat Teofan2, la un alt Atanasie, venil de la Roman, om fara nicio initiativa i niciun merit. Dar pe vremea aceasta in toate ma-ndstirile se scria numai rorndnest; si in corespondente cu Sasii de la Bistri(a. Avem un sir de scrisori, untie de o mare intindere, ca aceia cu privire la cearta de hotar intre Vasile si vecinii sal de peste munti, care aratä o slapanire desavarsita a linrbii. Intrebuintarea ei intr'o forma usoara i eleganta, gata pentru opera literara, se vede, de altfel, dacä nu in inscriptiile pe plated, care, In aceasta tara de mai Ina ha cultura, se lac numai slavonestet, in avasele pastrate de Bistriteni, spre cel mai mare folos al nostru, care Ii veniau de la vornicii de Campulung si chiar de la boierii mari cari aveau interese pe acolo, prin Ardeal. Singura ortografia era foarte nesigura, din lipsa folosirii acestei limbii in cthlile domnesti si mai ales In tiparituri, Biserica pastrand fireste, i aici, limba sLtvona. Asa scriu Petre Diacul si tovarasul sàu Grigore, Campulungenii, la 1616: Sit s5Liti cu adevarat cuvant va spunem, sa n'aveti neceo grija dervracoace, cit osti nu sant pre de care Suceava. cä le-am sti noi"3. Asa scrie si Lupu Malaiu cu vestile despre razboiul de la Nistru: iar, de randul celor osti de mai We, i-au catuh 1 Pentru rasplilndirea i prin manuscripte a Pravilei lui, v. Bianu, Cat. ms. Ac. Rom., II, p. 454 si Unit 2 Care scrie de la Slatina, impreuna cu alugearii, româneste; Iorga, Doc. Ard., II, p. 897, no. MDCCLXX. Tot asa, ibid

p. 967,

CCCLII.

3 Ibid., p. 865, no. MDCCXXVIL V. si ilid.. pp 1053-4, no. lincr( x

Oi tografia am modernisat-o

www.dacoromanica.ro

no.

128

Monarhn bizantind

Moldovenii"1. In acelasi sill scrie urmasul lui Petru, Gavtril Cocrls, totusi un Grec 2. j un altul. Ionascu Rotompan 3, apoi Dumitru Pitarul 4. Avem i o scrisoare a parcklallubvi de Ncamt 5, albele ale Vorniculai de Suceava 6. Asa scrie staretul Tcodosie de la Voronet., despre pugubele casunate lui Atanase, ca episcop de Roman, de dire hoti 7, asa, intr'o formg perilect coreca, Moldovitenii 8. cAluglrii de la Putna, cu egumenli Atanasie i Simion 9. Boierii intrebainteaza.' forme mai si-

gure in aceste leggturi, cum o face un Vistier Cthstian, pe la 1612010. E continuarea traditiei bune de pe vremea cand lui Petru Schiopul boierii sli rämasi in targ sau in Polonia 1 Ibid., p. 870, no. MDCCXXIV.

2 V. ibid., pp. 896-7, nu. btncotxvII; ibid., p. 1015, no. MDCCCCXVII; p. 1042, n-le nincccaNIII-IN; ibid , p. 1047, no. pAnccccLxvIr; pp.

1057-8, no. rancccctimu. De la varne§i; ibid., p. 1015, nota 2; pp. 1016-7,

n-le amcccootin-m.

3 Ibid., pp. 897-8, n-le bmcctAx.I-II; p. 915, no. MDCCLXXXIX; p. 921, no. aittnccxcvI. Adresele sant insA adesea in slavonä, pe care dre-

gatorii o puteau scrie, dar n'o intelegeau juprânii" salt.

4 Ibid., p. 985, no. MDCCCLXXV. Tot Petre; ibid., pp. 989-90, no. MDCCCLXXXI. 5

Ibid., p 1013, no. ntroccccw.

6 Ibid.. pp. 1014-5, n-le 3IDCCCCXV-VI. Scrisoare a Portarului; ibid., p. 1041, no. MDCCCCLVI. Alt vornic; ibid., p. 1053, no. MDCCCCLXXIII.

7 Ibid., p. 870, no. mncoocut Asa i Nästudeanul Partenie, ajuns la Voronet; ibid., p. 1015, no. MDCCCGXVI4I. V. §i. ibid., p. 1016, no. mnccccxx; p. 1023, no. MDCCCXXX. V.

§i.

ibid., p. 871, no. Binccxxxv.

8 Ibid., p. 922, no. nincoccvm (1621). Scrisoare a unui preot din Cfimpulung; ibid., p. 967, no. MDCCCLIII. Alt; ibid., p. 994, no. MDCCCLXXXVII.

9 Ibid., pip. 969-70, no. ittnccamt (despre prada de hoti a Sucevitei); 972, no. MDCCCLX. Fire4te cä Vlädicii ardeleni, §i supt influenia calvinä, scriu numai rom'ane§te; v. ibid., p. 363, noi. Amccomv (1627; Ghenadie); p. 965, no. MDCCCXLIX (c. 1618; Dosoftei); p. 967, no. moccu; p. 969, no. MDCCCLVI (Ioan, vicariu de Maramuräs; C. 1629 - v. §i Mete§, Domni fi boieri, citata); p.1057, no. ritncccwoot (juratul Iacob, 1629,; pp. 1066-7, no. 31nccccxcvt (Iorest). Dar latine§te Vep.

nedict care s'ar putea sd nu ft fost Români, cu toall frumoasa lui iscilliturd cirilicA; ibid., pi. 982, no. MDCCCLXXI. Moldovitenii scriu in 1638 ungureste; ibid., pp. 1049-50, no. MDCCCCI.XX. Tot asa, pentra

aceia§i chestie de hotar, Putnenii; n-1 urmdtor. 10 Ibid., p. 887, no. kinccLv. Tot a§a de altfel, atunci, Vornicii de Dimpulung; ibid., p. 889, no. Bincctxtr. De la unul din ei frumoasa serisoare, pentru un proces. d.3 la paginile 890-1, no. MDCCLIX.

www.dacoromanica.ro

Perioada de inflorire a imperialismuhii bizantin

129

Mclean marturiile de care avea nevoie in procesul cu

Ii

vamesii ragusani i cand Nestor Ureche lasa in pagini romanesti de cronica osanda Domniei lui Aron-Vodg, In asemenea scrisori se afl i cafe o scenä de via tg. oontemporana ea, aceia

a ränirii unor Romani din Suceava de catre culare oamcni trecuti din Ardeal 1. Ba chiar sentimentul national îi al& expresia alunci cand acel Petre Diacol judeca Domnia lui Alcxandru Ilias, spunand ca .,Turci sant pr3 Maga Vod g. numai, ca. tine Vodä pre langg. dansful [la] Curte nitunai Turd .5i Greci, sa fie de credinia... Sant raulati in lama, d dahila foarte rea i foarnete" 2. Ba viedem odatd. din nevoia de a se face inteles, pe Stefan Tomsa scriind romaneste Bistritenilor pentra a se plange c hoti, si din Ardeal, an pangarit mangstirea

unde se odihnia Stefan-eel-Mare, cercand" si pc la, tine lacasuri: au spartu usile si au stricat vistearele mAnastirei, lual-ati averea, argintul i sculele manastirei toate, earile an fost facute de cei Domni batrani, si au muncit calugarii de i-au arsu i i-au taiat, i le-au lua,t treidzeci de cai si trei, bani si covoare i alt tot ce au Oise 3, Avem si o scrisoare rornaneaseä, la aceiasi adresa, a lui Moise Movila4 §i una de la Hatmanul Gavril, fratele 14 Vasile-Voda5; la 1643 se serie romaneste In numele Domnului chiar 6. Aceasta Inainte de ingrijita corespondenta a lui Matei-Voda si a Doamnei Elina mcit Gheorghe Rakóczy, cu prieteni de peste munti i ea Bra1 Ibid., pp 1053-4, no. MDCCCCLXXIV.

2 Ibid., p. 895, no. mndcLxvi. 8 Ibd., F 927 no. MDCCCIV. $i 0 a doua scrisoare româneasci a Ini; Ibid., 11 9.11, no. MDOCCIX. Alte ori scrie ungurestc, iar soltnzul Isac i Sfatul Sucevei i nemteste; ibid., pip. 931-2, no. /Am:cm Tot

asa cojocarul Petru; ibid., pp 982-3, no. moccctooun. Un al treilea, ibid., p. 993, no. MDCCCLXXXV. V. si ibid , p. 1037, no. MDCCCCL. De la Putna, Teofan, lyid., p. 1088, no. MMXXVI; pp. 1036-7, no.

MMXXXVI. In schimb judele de Bistrita incearcä a scrie romiineste campulungenilor; ibid., p. 1007, no. MDCCCCII. 4 Ibid., pip. 983-4, bo. bineccmoun. Dar Vasile-Voda scrie nemteste, ibid., pp. 1008-9, no. MDCCCC. V. si ibid., p. 1012 no. MDCCCCXI Boierul

Patrascu Clogolea-si cere din Ardeal pe diacul Todor din Feldru, om 11 sau; ibid., 5

pl. 1009, no. MM.CCCKI. Ibid., p1. 1014, no. MDCCCCLXI.

6 Ibid., p. 1103, no. mivixi.v. 9

www.dacoromanica.ro

130

Monathia bizantina

de corespondenta cu unii din. aceiasi a boierilor Hrizea, Dragomir, Socol, Nicolae Catargiu, Rada Gretuleseu, Stroe Leurdcanu, Dtunitrascu Filipescu. Pand la sffirsitul zil.310r sale, precum Petru Movilk-si facea insemnari rorminegi, Nioolae-Voda Petraseu, ea toata stiinta

5oveni I si

lui de latineste, cu toata trimeterea la §coli Inalle a fiului bolezat Mihai, de la care avem o lrumoasa scrisoare autografa 2, Ii faicea, cu o admirabill caligrafie eirilic., Insemnarile lot in limba lui de aca.sa. El nota astfel moartea, In 1622, a unui fin Gavrilas, nasterea, la 1624, a aoelei Elena pe care o va lua V,isLierul Istrate 3, 'an holier mantean, pie langa cheltuielik easel sale 4. Legal de marea aminhire a tatalui seiu, el spunea tare in fata Imperialilor cà ei 1-au ucis fifth clrept

pe Mihat Vileazul: odata supt. raposatul Imparat Rudolf de prea-glorioasä amintire acesla a reslituit Tara-Romaneasca regatului Ungariei, a stervit ea sinceritate, vitejie i statornicie Maiestatii Sale Imparatului Rudolf de prea-glorioasa amintire si aoestui vesti1 regal al Ungariei, i, eu neomenie, nevinovat a fost lipsit de viata de catre Gheorghe Basta" 5, pe care i boieresc Din acest media manastiresc6 1-am urmaril 'Ana la 1640, rasare fiul de razes Varlaam7, din neamul, odinioara de marl boicri, conspiratori si ostasi, Platindu-si ca capu,l cutezantele, Motoc 8 Era de catre Milcov

si-i putem ounoaste rudele, plugari si preoli. Trecuse pe la manastirea Seen, undo Insa In. acea vreme, pe la 1610, nu se constatil o viata cultunalà, i ajunse egu.men acolo. Fu descoperit, ca run om de inVatatura, numal de Miron 1 lorga, Brasovul i Romanii, pip. 57, 79-80, 88-9, 122-3 de la Caldaru§ani , 108 §i urm., 192-1, 123 9, 146-7, 174 §i urm 183-4, 194-5, 202-3. 2 Veress, I. c , p. 340. Legaturile de afaceri ale mamei lui Ana, cu Nicolae Eszlerhazy; Hurrnuzaki, VIII, p. 415, no. nxrvirr. Pro-

cesele ei; ibid., p 429 i urtn., 438 si urm.

V. §1 Kraus, Siebenbiirgische Cronik, I, Viena 1862, p. 211. Veress, I. c p 400 5 Ibid., I. c., pi. 266. 6 si de la Humor; ibid., pp. 2061-2, no. 1113CCCCXC. 3

4

Numele e dupa Varlaam si loasaf. carte popular5 §i in Balcani; 7 Jireck, in Sitzungsberichte din Viena, II, p. 65.

8 Dar v Zoth. in Rev

1st.. XIV, 159-60.

www.dacoromanica.ro

Perioada de inflorire a imperillisrnului ICiantin

131

Barnovscld, care-I trimese, in 162.9, la Petru Movila. Dupg vre-o

trei ani, supt Ale3eandru Ilias, de sigur In urma unei Ohiocas unic lii istoria roase recomandalii a aoestuia, el ajungea, Bisericii noastre,mitropolit, fara s fi ocupat intgiu vre unul

din Scaunelc episcopale. Si, la intronarea lui. in ziva de 23 Septembre 1632, ouNg.ntarea In ros1iI inteo greceasca pe care o intelegea poale si alesul ltd AleNandru-Veda 5i al sinodului episcopal, de insu$i Me laic Sirigul 1.

De atunci Ina va fi inceput aoea osteneala literara, din care a iesit cartea din 1613. Dar ceia ce a bolgrit pubficatia ei era agilatia calving care i se impusese tel Iorest. 0 astfel de

lamurire a Evangheliilor de cetil In Dumineci $i serbalori, era, in asteptarea ulnei lucrdri dogmalice, care. regasindu-se in ultimul timp, n'a fost retiparite, sea alaturi de aceasta: Rcispunsurile2, col mai bun mijloc de a infrunta cresia. Ale lui Varlaam vor fi 5i versurile la strang, fgra mull sens si cadenta, dar ele incep bine: Valuri multe ridica furtuna pre mare. Mai vârtos gandul omului intaiu. lucre ce are

pe care milropolitul moldovean a crezut ca trebuie sa le puie in fata celor, slavone i românesti, ale acelui Udriste care-i ajunsese prieten pe viata $i en care impreuna el pregälise nu numai carticica de lupla contra calvinismultd, dar si insa$i opera de impacare a celor doi Domni. 0 prefatg e

lacuta ca in aumele lui Vasile, cu demi ltd Dtunnezeu" nu: ce mila" . .11itorin si biruiloriu i down a toala taro Moldova", si ea nu se indreaplä numai calre Moldoveni, ci si din nou! catre toald sementia romaneascg" pretutinderea3, c sa afta pravoslavnici Emba". Se adauge, ca o apar i aceastg ideie nationall, ca e o _carte pre limba romaneasok" 4, uterita ca der limbh romane$11", 1 Toate izroarele in Jorge, 1st. Bis , ed. a 2-a, I, pp. :'01-5. Cl. Dinulescu, Viata si activitatea Mitropolitului Varlaant Cernaul.i 1886. Mai nou, in Pargoire, Mélétios Syrigos, in Echos d'Oricnt. XII 1909 . Cf. si P. P. Panaitescu, L c., p. 70 i urm. 2 L'Indéplendance Roumaine, 15/28 Novembre 1903; P. P Panailescu, I. c , p. 56, nota 1. Acolo, p. 57 si urm., inalisa cartii. 3 $i in Vrance t e o regiune de rotacism, la munte. 4 (tasim si : romeneascit--.

www.dacoromanica.ro

132

Monarhia bizantinA

care deci nu se cultiva 5i pretuia numai In tabgra schimbtitorilor dc lege. Prefata a doua, mutt mai intInsg, pleacd de la Varlaam insusi. Si inteinsa apgrarea se pune pe nevoia cgrtii romAnesti: limba naastr g. româneasog n'are carte pre limba sa", ignorAndu-se deci, voit, cc se Meuse la Munteni. Inainte de a se duce In casa cea de lut a mosilor sli", Varlaam se crede dator a implini aceasta lipsg. El afirmA cä n'a tradus dinleo singur g. carte, ci cg. a Mut o opera de alegere: adunat-am diin toti tgleovnieii sfentei Evanghelll dascali Besearecii noastre"; orieum, cu toga' dorinta. de a-i ggsi un original rulean, acesta n'a putut s,g. fie stabilit1. Vasile holgrte publicarea &Lill 5i pentru acest scop se cere tiparul de la Petra Movil, despre care, cii acela5i sentiment pentru natic, se aminteste in. acele putine rAnduri cg c fecior de Domnu de Moldova". De 5i une oH impiedecatg prin nevoia de a crea cuvinte cartea, care se astfel: ticgiteaste" noi care n'au rdmas, fereste de tot ceia ce poate fi greoaia teologie erudilg a timpului 2, e, prin noutatea i frumuseta comparatiilor trase din viata de toate zilele, din aceia de la tara pe care o cunostea mai bine Varlaam, o lucrare vie, in stare O. intereseze i sA cAstige sufletele simple &Ore care ea se Indrepta. Si, de fapt, a fost asa de bine primitg., pretutindeni, Incas

si padg ieri, sgleni din Ardeal au cerut s

li

se dea ca

talmgcire a Evangheliilor, nu lucrAri de cArturari din vremile noastre, ci acea veche deslusire, InteleasA oricui, care se cuprinde in marele volum cu slove mascate, mrtndrie a noii tipografii iesene 5i a aceluia care-5i pusese in el ostenelile de cre5tin statornic in doctring si de tin credincios al natici sale. In west chip, c4 apel la sentimente 5i cii treziri de icoane obisnuite, se dgdea lupta dogmaticg. impotriva Deocamdatg, intors de la nrgoviste, unde fuSese in misiume cIpAtAnd cunoslinta atacuhn din Ardeal, Varlaam fdeu tin sgbor dinLeamAndoao pgrtile, din sobor al ambelor äri, aceiasi forma romanr , 5i din Teara Teara-RomaneascV, 1 P. P. Panaltoseu, I. c., pp. 59-60 2 V, i ibid., p 60.

www.dacoromanica.ro

Perioada de inflorire a imperialismului bizantin

13

lucru ne mai intdlnit in istoria noastral, i porni razboiul ea mandatar a/ Intregii Biserici ortodoxe a Romdnilori, prin acele Rdspunsuri. Si aceasta se facea In momentul chiar cand Iorest, silit, si cu ba,tai si chinuri, a parasi Ardealul unde nu-si IndepliMoldovei"

nise In de ajuns sarcina de a calvinisa pe ai si, afla adapost In Moldova, de unde, la 2 Iunie 1645, era recomandat, de Varlaam, Marelui Duce al Moscovei2. Cu loata Intelegenea dintre oe1e dond tari, cu toata tovarasia dintre Varlaam i Udrite, Cazania din Iasi uu intampina o bunä Primthe In ara lu,i Matei-Voda. Pentnu a birui, se

dadu, la 1644, In lgraba, o noua editie, Indreptata si malt

adaugita, a Evangheliei Invatatoare". Apoi Indatä dupa aceasta i In Moldova Ancepe 1.tcrul literar pe basa greceascd, in local ce15,4 slavone, care, in concurenta Inceputa In adunarea de la Iasi, fusese Invinsa.

Cek .aptc Taine, sau Pravila pre scurt aleas.ä. de svintele Scripturi. SCCVISa pre rand si tocmitä, mai vratos pentru

ceale seapte taine marl a Besearicii", din 1644, au o prefata mult mai clara &cat lucrarile analoge care au precedat-o. Se arata insemnatatea numarului de sapte. care se poate aplica

la treptele sociale dire care se indreaptä cartea, adu-

si

candu-se Inainte comparatia, trumos exprimata, ca, atunci cand rasare soarele, zaria si lumina 1.1i mainle luceaste In muntii

cei marl, turnurile si copacii, cei innalti lurnineaza, de-acii sesurile 5i v/.11e". Ajunge cii Prefata, fireste romfineascd. e isealita de fostul Logotat Eustratie, cunoscatorul de gre,eeste al Domniei, ca A. se Inteleaga ca originalul n'a putut fi slavon, cu atat mai putin rusesc, de si c't doi ani inainte se publicase la Liov o luerare cu titlul de Tainele Bisericii" 3. E o scriere

Intina, de 300 de pagini. Partea utilisabila de oricine euprinde rosturile posturilor si un Calendar. .1 vorbli despre Thine era insd a se lupla Cl calvinism'ul, care rut le admite. 1 Prefata, dupla 5ineai i Cipariu (v. Analecte, XXXV1; Acte $i fragm., p. 202; Archivu, p. 637), 0 in Bianu i Hodos, o. c., I, P. 151. Cf. in P. P. Panaitescu 1. c., p. 56, nota 2. 2 ibid. 3

V.

ibid., p.

54.

www.dacoromanica.ro

134

Mornrhia bizantina

Pentru moment, Varlaam se oprege aici, pe cand TaraRomâneaseä urmare$te acea opera de inzestrare a bisericilor cu cartile de nevoie, pe care o Incepuse. Astfel egumenul de hi Deahi, Ioan, care arata, sa fi fost i un desemnator,si =lame unul lormat Iii tari de limb' latina, fiindca, supt frumoasa plansa care presinta. pe Domnul $i Doamna Tarii-Romane$li calugarul iind icoana Slantului Nicolae, care e de hram,

insusd ingenunchind In fata lor, supt sterna tarii , in intitularc a arhimandril Joan", acesl din urma cavânt e scris cu fruinoas maiuscule Ialme, di. la 1616 un Liturghicriu sau

Slujebnic, tillul intaiu aparand la forma greceasca: Liturghiarion". $tim de afurea ca. Ioan era tin Bosniac de la Gomionita, trecut pe la Atos. Slujebnicul aparu i deosebit 1646 1, ntunai in slavoneste,

idra a se ispiti cineva a trece peste obicein, publicand traducerea pc care o auem intr'un manuscris 2 In cinstca prolosului do l't Atos, Damaschin, CU prilejul poate al veniril in (ara. s lipare$te Triorhl din 1619. In sfarsil seria promisa de carti bisericesti se Incheie cu Psaltirea pe care o (14 ,

la 1650 Melhisedee de la Campuhmg.

Dar, inainte de a ne intoarce la schimbirile politioe ale vremii west capitol de carlurarie trebuie O. se inchidl prin came-

laria celei de-a doua carti holaritoare din actilitalea romaneasca a lipogratici de la Trei Ierarhi sau, cum se scrie pe publicatii $i cum a si ramas in gura poporuhii: Treistelitele. Vasile vazuse nu ilea invidie liparirea la Munteni a imei Orli de pedepse. II indemna cu atat mai mull la ritspuns, cu cal el insu$i era un toarte aspru judecator, $i se vorbia cu groaza, dar i cu exagerare, de miile de oameni din M )1dova, cari, pentru pacatele lor, dar $i din causa asprimii unui asLmenea pedepsitor. Isi pierdusera viata sau o parte din trupul lor 3 Cum In Scoala de la Trei Ierarhi, dupä exemphil celei de la Chiev, se preda $i limba greaea si cea latina, se dadu deci sarcina de a alcatui, penlru imperialul" tribunal al unlit" astfel de Domn, o carte de Pravile impärä1 Bianu si Hodes, I. c., p. 158, no. 51. 2 Ms. 1790 al Ac Rom. 8 Jorge, Stuctii si doc., IV, pp 230-1

www.dacoromanica.ro

l'5

Perioada de inflorire a imperialismului hizanlin testi" acelui fosi. Logoflat Eustratie, care trebuie

s.a

fi lost

unul din dascillii domnesti de acolo.

Era, foarte probabil un Grec, si de aceia nu consimti a se iscali In forma romaneasca. a numelui sau, Istrati, si nici macar in cea vulgar-greceasca a lui: Evslratie. Logofetia lui,

pare sa fi fost mai mull de onoare, fara a fi tudeplinit un rost administrativ.

Nu numai cä se mandria cu acest Irumos nume elenic, dar el cunostea si literatura clapica a Greciei vechi. Caci numai lui. dat fiind cä e vorba de lupta aprinsa, lin Creta, dintre Venetieni si Turci, ceia ce ar trimete la mijlocul acestei tragedii istorice, trebuie sa i se atribuie lraducerea cu alata intelegere

i

Intr'o asa de buna forma romaneasca a until

text de weutatea aceluia a lui Herodot, redat astfel in romaneste pc o vreme cand nu-I aveau iii limha vorbia marile literaturi apusenel. De sigur o opera de cea mai Malta- oaloare, cu care se poate mdndri Moldova acestui rival al vechilor toasilei" cc inteleolea sd fie Vasile-Vodd.

Existenta originalului grec, la care se adauga si alte giudeae", ca acea carte a lui Prosper Farinaceus (Farinacci), care a fost &it'd ca izvor numai n ultimW limp 2, e afirmarl cu mandrie in titlu chiar: carte romaneasca de in.vatatura de la pravilele inparatesti si de la alte giudeate, cu &Asa si toata cheltuiala Tui Vasilie Voivodul si Doinnul Tarai Moldovei, diin multe Scripluri talmacitã diIni limba ileneasd

pre limba romAniasca" 3.

Stilul prefetei, cu iooana apelor den mare" care ies si, impartindu-sa, sä raschira pren toate vinele pämthiluhui, fie

adapa tot pamantul", ar trimete mai curand Ia telul popular de a strie al Ilui Varlaam, oerotitor, de siguir, al aces1 V. editia ce am dat-o la VA lenii-de-Munte, in 1909. 2 V. St. G. Langinescu, Pravila lui Vasile Lupu gi Prosper Farinaceus, Bucuresti 1909; $t. G. Longinescu si Patrognet. Legi veela romane.Fti f izvoarele lor, Bucunesti 1912 si Peretz, Curs de istoria dreptului romdn, Bucbresti 1915; $t. Berechet, Schitd de istorie a 1e9ilor vechi romdne,gti, Chisinau 1928.

3 Nu s'a gAsit nicio explicatie literelor latine, de caracter polou care urmeazh (NO insexrmarea tipografiei: SF, Cz.`-. Dar e de observat cA ele nu fac parte din titlu, ci represinta jos, in Mere roii, iscalitura mesterutni eir,-; a lucrat frontisp:ciol

www.dacoromanica.ro

136

Monarhia b,zantina

tui Eustratie. Se arata cum Vasile si-a dat sama. de lipsa de dreptale a judecaltilor din partea unor boieri ignoranti: n. dreptatile 5i asuprealfle miseilor care le lac cei nemvatati si neintelegatori, diregatoril giudeatele de pre 1.a. toate Seaunele Moldovei". De la inceput, a voit sia fie arbitrul suprem al unei mai sigure si mai pline de raspundere justlitii, si de &el insusi numele legislatorului bizantin pe care si 1-a that. Astfel el nu voia numal o veche earWlie de pedepse pentru clerici i pentru vinovarlile care duc la tribunalul lor, doci o a treia culegere de canoane pentnu pricini Migioase si morale, ci in adevar un cod, ca Ice la, care, dupa, multe prescurtari si prefaceri, ajunsese la =le&pea cornea, intraittintata Incl. In tot Orientul, a U.1111i srst

Harmenopulos.

Astfel dascali i filosofi" sant pusl sa scoata den earti i Mgnefti toate tocmealele ceale bane si giudecatilé celor buni crestini i vanti Imparati, carile ea o lumina eline§ti

lurnineaza si arata tot luerul celor intunecati si prost1 si

neinvätati ea sä etmosca strâmbitatia toturor si sä giuldece pre direptate". Udriste Nasturel ramasese bunul prieten al lui Varlaaml. Pe dansul nu-1 suparau aceste tiparituri moldovenesti. Gandul lui mergea aiurea. II fermecase, ca pe atatia altii, Imikgia

lui Isus Hristos, minunata carte latina din Apus, a sfäluirii intre sulletul erestin i Mantuitorul Insusi, lucrare care a luminat atatea constiinti si a inangaiat atabea dureri. Ace la care Incerca sa rusifice si arta tarii, introdurand podoabe n stilusl

Renasterii, necunoscute OM la ilustratiile din noul Oar, podoabe care se vad i pe mormintele Doamnei Elina si lui Matei, schimband, in inscriptii pe piatra ca si In manuscripte, Nechea scrisoare cu o alta, rotunzita, de linie latind, si pre-

lazuse in feiul ornal care se obisnuia tot la Rusi vechiul stil mod3st al slavonei medievale, el care-si aducea de la Moscova un spudeu", cum fusese insusi, un student", adeca 1 Pentru traducerea in slavoneste, de el, a lui Varlaam ;i loasaf, Cat. mss., BM. Ac. Rom., II, pp. 351-2. Cum la 1652 el are o solie In Ardeal, aceasta pare a fi data &and a dat de Catehismul calvinese. V. si ziaral lui loan Netnes, in TOrt. Tdr, 1902, p. 277, v.

www.dacoromanica.ro

T -.

4 +'

.

yl - ,,,--,---..--',- `:.',-

'4A(4,, ,.C.414.94,,,.

I.

"

4 I,

.

.

1

115

rfix.',14..

IF'

., cal*: r7I>

'4,,...,-,e,,,;,,,,,,,k7,1,,rn.

-; t- tl' -"*.* ,04/ ex... fro" YAM ,...,,.z., . ,.....

1

!

1)

k,..1

ivi,

- --14. 1141112 At roa

.

i al

.

c-z-N-Er.

6.

sir.A...7 4

Cy

J

d .n.

.: ,

,--.'---

^-;',?7,) .

/.1.1,1-1 4.1,,71IIt . GI

,...z...,I ,-, .,

ro

tee., 1.1. 4 .11,1111,1...NOR;

%.f..t.m. mado rtro\-tri

CA.4

/9111111,411,5 II

;a0S.LI.

c

.

.

A ti

ir

.

,.,

C17._..,....,2(

.417' LAir.'21, ,*-,

roez"ot

4 4+0 s`c-- , 006.

Z...

ItsipirlIa(:ter.

a.

mai far .4'1;;Itt.

t

It 4

.16C) r.1,[1[1.41.111?.

'4""

,

'

,fer

14.1.1rn

.n

c.Jews.

41127.

,

4.,

1

Scrisul epocei lui Vasile Luptt

169

Markin Paszkowski. Ce ar veni de la un Misail CAlugarul,atac.d.

si el de Gostinesti pentru. pareri contrare mtindriei neamulin, nu se poate stabili; avem a lace farA IndoialA ea un obscur copiator al textului pe care-I avea inainte. Mentalitatea adlu-

gitorului e alta, irnä, smerita. De sigur ea nu trreche ,ar ii scris, vorbind de legAturile cu Tujrcii, cari de altilea ori apar la d'ansul, brituti; supt nitiria lor i supl giugiat lor stintem serbi".

Intre aceia eu cari hupLit, Iii scricrile lor, Costinestii este si Eustratie Logo fattd. El nu poate ii dectit traducAtorul co-

al lui Herodot. 0 reuedere de el a lacrdrii Voratcului nu este imposibild: se poale ehiar ea Ureche th.susi s'o Ii cerut. A trebuit xA se isprAVeasca era religio asa. de UuJui si

intelegere cu catolicii, contra calvinflor, ca sa, se poat A. scrie, cluTA moartea Fu,i Petru MovilA, de ruptura detinitivA a celor doi.4 Biserici, adangind ca, o mustrare cu 1Argime de spirit :

[ca

si

cum] RAsAritul cu Apusul n'ar hi lost logodna Iui

Hristos" 1

S'ar 'Area chiar ca Ureche insusi, care va Ii recurs si hi slaturile lui Eustratie Logo Mtn], ceia ce ar -Pxplica si mai bine

mentiunea mi, ca prelucrator, la aceiasi Costinesti, ducal nu cumua de la el era acea continuare a letopisetului uechia pand la Vasi1e-Vade4 a ins,arcinat pe Simian. care a putut sa-i

Inv.* si cpiii, cum o fikea Tudor din Feldru pmtru ai lui Ciogolea, ca sA revadi a. un manuscript ee i se parea c c lipsil

de gramalica.", si de aceia, pe cAnd In pr,-lata pomenita vorbeste de Ureche Vornicul", in text, la Despot, se intrebuintcaz% lbrma: dumnealui Ureehe Vornieul" Am Iii ispi1i sA credem chiar cà west dascat e aoelasi cu Simion al doilea logolat", care In 16131 traducca din

greceste un decret al lui Paisie, Patriarh.ul de Ierusalim, pomenind i pe Domnul Moldovei I pe al Pirtii-Romanegi3, dar, cum se va vedea, o altä identificare c mai prababilA decat P. 140.

Pentru osebirea alausului de textul primitix poale servi formula dascalulni, ca In: scrie Marlin Pascovschii". Niciodatl Sitnion nu s'a coborit la disCutarea izvoarelor divergente El old n'a vazut Oovestirea contemporanA moldoveneasca despre aceste imprejur5ri. 2

I

411,I(/.

is/

I

,

p. 330.

www.dacoromanica.ro

Monarhia bizantina

170*

aoeasta, pentru care ar trebui s se admitt et un boier de Divan a puha, fie si pentru invAtatura sa, st fie Intrebuintat ca dasc5.1.

In ce priveste Insä londul, stirile Klause de Simian sant tiinta i criticd: germane", yard", din textul stu strain, pentru Rnxandra Doanina, in legatura cu Despot, luale färä

sort. bunt". In traducere, hotarul moldovenese devine hranita romaneasct"1. Asa cum ni-a lost transhnist opern lui Ureche e una din xle niai insemnate din faptole trecutului nostru, vrednica devine astllel

st fie pust altluri de cele mai milndre cla"diri si de cele mai Inchlrjite hipte. Pentru Inthia oara un boier, dintre aceia cari, cum am vIzut prin scrisorile lor politice, erau in stare at judece pe Domni si sci arate directiile care li se ptrea,u a fi mai hune, a intins, plecan'd de la constattri 6i ntcazuri ale vremii sale, opera de critiel asupra intreguluii trecut al. tarii sale, care i se pArea o trebuie cunoscut celor de pe

si de dupa &mut In stare st apropie, cii ciocneasca si st imbine mtrturiae deosebit-, el s'a dovedit ca poate st le si impace intr'p singart expunere, sigurt si curgttoare. Crescut latineste, el a avut prin modelele clasice pe care 1âng

le cunostea din scoalit instinctut c trebuia pentru a preface o limbt, pe care in prefetAo munlene, fie si a unui Udriste 1\14sturel, om invttat, am vtzul-o asa de zgremturos de nesigurt, in trase topite dintr'o data, unit ca disciplina sa se prefact, asa cum vom veclea-o la Dimitrie Cantemir, inteo silt i originalitatea inteun capriciu. E tot attta marmura tare In aceste povesti ale Domnilor ca si in solida injghebare pe veci a bisericii celor Trei Ierarhi

1

V. observatiile amanunlite ale d-lui P R Panaitewu, in item.

Ac. Rom, 1925.

www.dacoromanica.ro

CAP1TOLUL VII.

Riscoala boierilor contra monarhiei

Imprejurarile la hotarele tarilor romanesti se schimbarg cu totul prin dou a. morti de slapfmitori, intamplate In toamna aceluiasi an 1648: a lui Rakóczy, de mult bolnav si inlocuit de fapt prin fiul sag omonim, ea regent (i- 10 Ocloambre), si a lui Vladislav Polonul. Inlocuilorii lor erau foarte deosebiti ca temperament si

soopuri de apesti oameni cu Insusiri marl, cari, cu toatä ambitia lor, stiusera. sa" se opreasca Inaintea piedecilor pe care intelegeau ca nu le pot' birui. In Hinarul liakóczy fierbeta cassetea de a juc,a tun rol ca acela pe care cAutasera tige 13Athorestii, Sigismund si Gabriel. Din potriva, tratele lui Vladislav, Casimir, crescut pentru Bisericä i ajuns cardinal. era ca facut pentru a presida la primejduirea, anarhisarea si poate desiacerea unui regal care in prima jumalate a secolului putuse lucra la cucerirea Moscovei .51 la impun .rea si In Suedia a suveranului sAu. Si posibilitItile de viitor se deschideau cal inai largi, dar in alt sens, prin ispraMrea lungii lupte contra HabsburOlor, stabilindu-se, in tratatele zise din Vestfalia, o ordine de lucruri permanentA pentru centrul i Apusul, atata vreme groaznic de tulburate, ale continentulni: echllibrul european". FatA de aceste asa de insemnab prefaceri, Domnii români, Inca Intelesi lntre dinii, cantarä sA ieie positii nona.

Matei o Men prim solia din 1649 a liii Udriste. Se cauta refacerea vechinlui pact, dar cu !uncle schimbAri, mi totdeauna Ineemnate, cum era cererea de a se Ingadni cdsktorii Intro cele dona clase stäpanitoare din Ardeal i Tara-Româneasca, dar cutare alta arata dorinta de a Inlatura o clausli

www.dacoromanica.ro

Monarhia bizantina

172

jig iitoan cum era cu tributid in forma de despagubire penIra ce lua Domnia dc la pgstorii ardcleni, earl, spunca tri-

mesa nu mai yin inteun numqr asa de mare. Nn mai era vremea când MaId, intrebuintand penlru awash si o serisoare a DoanutA Dina dire Ghearghe liakOczy I-iu, alga s afirme et politica munteang nu se sprijina numai 113 alianta en Ardealul, ci, lgudandu-se foarbe mull Pasa de la Sdistra, care era ca art stapantlor autsmom, se ocrca puterniculni Ardelean o intelegere bung intre cei doi vecini ai lrii cari sant ca net& Orinti 51 socolitort di inv.gtabori de toale hicrurile noastrc"1-. Egablatea intre cele !net tgri, care se impuse incelul pc ineeful de la sine, trebuia sa ye invetiereze dill cc in cc mai mull, si accasta Tarli nide consid.,ralie fala de Imparatia lurceasel, Incaputä pe mani netrebnioe

nedestoinice de a-si impune vointa,

i

direct dc la PoarL fie prin 'wool odirtioara puternic Pasa marginas, a earui autoritate se va reface mai tigrzinj numai, dupg c. miscarea boierilor illopotriva Monarhiei safie

mavolnic2, asa de aspru crilicaN de Ureche, va slabi pnterea de impotrivire a Domnilor ronalinesti. Fatg de cererile lui Malei, noua stare de spirit in Ardcal

Sc aratg prin statul lui Kemény, asa de mull amestecat in roslurile noastre, care ajunge a fi indreptgtorul actiunilar binarului print. El crede ca, daca c sa se incheie cora, trebuic sg. se tie sama de demnitatee 5i de rangul" Ardealului maghiar2. Sa Na. *Inge insg, In ziaa de 18 Februar .1650, la o legMura care nu schimba nimic din situatia de pang atunci3. In e3 priveste pc Vasile, el insliintase p.. Kemény, indalit dup1 allarea mortii bälrãiiulai Ardelean, cä revine asupra lucrurilor co luseserg in diseutie en acesla4. Ceia ce-1 inteDupit Hasdeu, in Columna lal Traian, 1874, pp. 1870-1, forga, Studii

i

doc., IV, p. ccxxvi, nota ,scrisoarea din 3 lannar 1633

q Elinei . 2 Dupa izvoare ungure,Li Sarbu, o. c , pp. 266-7. 3 Ilion. Hung. Hist., Dip., XXIII, pp. 27-8. In fruntea solidi mita-

ene eran Marele Vornic Dragomir, Barbu Marele Stolnic

lelnicul Ienachi; Mon. corn& Trans., XI, pp

Iorga, Studii si doc., IV, pp. 28-9, no. xxxvin Törok Nag .tI!uin-Okn

I

I

p

111

www.dacoromanica.ro

ii

Pos-

68-9: romtine§te, in

tia%coata

boierilor contra monariliel

118

resa mai mull in acest moment erau legaturile, greu de potrivil Intre ele, cu Po lona noutui rege, cu Cazacii i cu Tatarii.

Accstia din urma pradasera strasnic Po Ionia si ilacusera ui

o visita, pc; la hotare, Moldovei. Mandrul Domn, care avea

la indemana oa4stea pe care am vazut-o, Mt voi sä rabde, cum o fIceau veciaii sal din regatul polon, aoeasla iiisllili De si Mixon Costin, icare era pc vremea aoeia, la inceputul carierei sale, caan5ras Ia Domniel, crede ca acest hol5ril raspuns a rost o impruclinka, grea de urmari, Talarii, din Bugeac si din Crimeda, fura atacati 5i pedepsiti. Pruteanic., pkgubili, in apaidle" lor, sa planserä unui Domn pe eare-1 stiau In stare s4.4 rasbune. Prelejindu-se Vasilie-Nroda la masa esel, indata an chemaL capitanii. drindu-li pommel NI ourecazn, lair acea hE, ci slujilorii 5i, den slugi boiereoll si den tail, eine va vrea 1 mearga n dobanda, sä loveasca pre

Astlel aceasta adunatura surprinde banda de jaluitori st o despoaie de agonisila ci silnicah la Bratulani, la Razina", ii parthle basarabene. Au intrat ai nostrii Indatil cu Altii fur 1ovfl In pthtile lApu,snel 3. sabiile Urni..:aza phIngeri la Hanul, la Poarla, de undo se dthlu voie de rasp1ati4re. Aceasta de si Vasile incercase a arala pa totul s'ar ii tacut fara stir2.a sa 5i ca, din potrivil, a hranit pe Tatari dat si bani Tatari" 2.

Intro Talari si Cazaci se stabilisera relatii de fratie pradalnica, IImil incheiase acum la Zborow, in 1649, o pace. 1 Grabowski, o. c., I, p. 60. Tatal lui traia Inca i avea un nol in negociatiile dintre Vasile i Poloni; ibid. Cf. Iorga, Studii i doe..

IV, p. ccxxx, nota 5. 2 In noel moment el se gandia la noi cladiri i intreba in Ardeal daqd nu se Old zidari itaIieni; Iorga Doc. Ard , I, pp. 1170-1, no. 3pictxxv. Avem astfel poate taini caracterului noii moindstiri Gotta, cu pilastri in stilul Renasterii. In 1651 el lucra la zidurile Sucevei; ibid., p. 1197, no. MMCCXLV.

3 Miron Costin, pp. 318-9. Inteo scrisoare din 15 Decembre 1648 Domnul blastgma pe Tatarii cari att prAdat la el; Hurmuzaki, IV', p. 570, no. DCLXVIII.

4 Iorga, Studii si doc., IV, p. 237, no. moan. S un fin al Hatmanului, fratele lui Vasile, era rob la Tatari; Iorga, Doc. Aid , 1 pip 1168-9, no inn-TAN:1u. V. si raportul olondes urmiitor,

www.dacoromanica.ro

Monarhia bizantina

i74

crick de nesigurA, cu Po Ionia, si Chievul devenise resedinta permanentä a accluda care Se iafàia acuma ca tin al treilea Domn ortodox In aceste pkrti. Purl And imbrdennintea si cacnila razboinick a Domnilor nostri, cercAnd a-si face in

jur un fel de Ourte, ci trimetea soli lai Bitkoczy, in care vodea pe aliatul s1u lirese contra -mei IntAmpldtoare reNanse polone1; solii treceaa prin Moldova de la Hatman la Crain", Vasil3 land mai Inuit sau Mai putin multd.mit de acoastd prielenie, cu privire la cane nu. fusesie intrebat nici de o parte, nici de alla t". Plana] cask"toriei intre domnila liuxandra, intoarsd din Constanlinopot in ciuda logodnei cu Grillo, al cdrui tat d. Ta ucis do Turci, si intre Sigismund, fratele printului ardelean rAmase In aier: Domnul Moldovei, Ina In cultnea puteril, nu putea s prevada ce grosolan ginere era sd-i deic soarla. Se credea lit Polonia cii fudultil Cazac, care, la betie, ameninta pe toad lumea, si-ar fi pus

gandul asupra tdrilor noastre pe care le-ar E pus supt teinutul siu buzdugan4. In vara anului 1650, and se credea c asociatii peste daosebirea de lege stau si cacii asupra Muscalilor5 se produse cumplita invasie a Moldovei. Dupd, u,n plan bine stabilit, o parte din nivAlitori se indreptI de la Soroca spre Suocava, pe cAnd alta venia pe la Orheia si Ldpusna. Miron Costin asamAnd jaful cc s'a Mout atunci en acela de pe vremea lui Ion-Vodd. Toate tArgurile dintre Prut i Siretiu surerird sdlbateca trecere a hoardei unite cu cetele cizdcesti, ha chiar uncle bande rdzlete pitrunserd si pdni la munle. Din arari, la tari, au aflat toatd tara pra acasd, cu dobitoace, en herghelii, de care era pre atuncea plinh tare". Boieri fund ucisi ea 1 Sarbu& a. c., p. 271. i doc., IV, pp C.CvX4X-Xxx. 2 lorga, Siudii 3 Ibid., pp ccxxxx-n.

4 V. §i, N 1644, Hurmuzaki, IV, p 531, no. ncxxn; I. Bogdan, Doc. Pol., III, p. 27, no. xxi.

In laggml polon se stia swe sfarsitul lui August 1649 ea Hanul s'a indreptat spre Bar pentru a pedepsi pe Nioldovean; Iorga, Ade $i

fragni., I, p. 201. no.

2. Dar noel care conduse arbilidea

Iti

numai locatenentul lui Calga. Pentru nAvglirea din 1650, ibid., p 202.

Batilnul Logalt Teodor Ianovici muri In aceste bejenii;

Miron Costin, p 329

www.dacoromanica.ro

Rdscoath boierilor contra monarhiei

175

Stefan Murgulet de la Cernauti, pamântean vestit Intre Curte-; ca solia lii Miron Ciogolea, rnerserd in robie. La Tu tora se awzar g. din non corturile tataresti. Pe când Doatnna era trimeasla. la Suceava, Vasile-Voda i Chighecenii aseunsi in padurea lor, de unde se putean apara. Cu o caste pe care un Polon o socoate la 5.000 de oameni, el I-A aseza o resedinta de bejenar in codrul Vaslutului, la Capolesti, unde se ridica, pentru rugkiunile dornnest", o biata biseric45 de lemn, tiind local stralucitului 15cas

faeu ca

al celor Trei Ierarhi. In acest timp, Iasul a,rdea. tin& 0 undo au ramas eke o dughenitä. Curtea domneasea, casele boieresti, tot orasul, inte0

mica de ceas cenusä s'au facia", aparAndu.-se, cu tot ce era ascuns in ele ca averi, numai mänastirile, a caror crutare o impus2se pravoslavnicia Hatmannthi cazticesc. Trei Ierarhii furä insa enprimi do imensele flacgri.

Trebui sa se ajunda la un tratal de rhscumparare. Un izvor polon arata cd Tatarilor Ii s'au, dat 130.000 do talerii; Hrnil so multami cu 10.000 numai, dar Vasile trebui sd primeasca petirea Ruxandrei d fial Cazacului, pe care Oa. atunci gasise mijloeul de a o ocoli 2 Tatarii capatasera si promisiunea unui dar annal si unei cabanite3. Chemarea la 1 S000teala lui Miron Cas lin e exacta. Un raport olandes din Gonstantinopol vorbeste de 120 000; Iorga, Studii ti doc., IV, p. 238,

no. maw. 2 I. Bogdan, Doc Aird., III. Tot acolo, pp. 27-8, se aratA asezarea deosebitelor cete ale teribilei invasii. S'ar pdrea cI totusi Ruxandra se mdritase la Constantinopal cu tAndrul Grillo. Un raport din 24 April 1643 al bailului vorbeste de il parentado"; Hurmuzaki, IV2, p. 524, no. ncxitt. La 1645 Vasile intitula pe bdtrdnul Antonachi Grillo: consuoCero"; ibid., Pp. 541, 545, 549, si pe tAndrul Ambrogio

11 numia: ginere"; ibid., p. 544. Anton Grillo, in 1649, se opusese la plecarea Ruxandrei; ibid., p. 571, no ncLxv. Ambrogio era in viatd; ibid., n-1 urmdtor. Dar la 1651 ambasadorul venetian la Viena aratä cä nunta nu s'a Meat si cd moartea bdtrdnului Grillo a fost provocatd. de ,.cuscru"; Hurmuzaki, IX, p. 4, no. vt. Pentru neingd duirea Plechrii Ruxandrei din Constantinopol, raportul olandes din 8 Iunie 1648, in lorga, Studii ç doc., IV, pp. 234-6, no mom Cf. Hurmuzaki, V, p. 4, no iv. 3 Miron Gostin, pp 318-21

www.dacoromanica.ro

Nionarhia birantina

176

Poarta a lui Vasile fusese, poabe, in legatura cu aceasirt navalire; el raspumese eel Int 1 lasa fatal. .,S'au pustiit orasele i salele si manastiri", scria egomenul

de la Humor 2 Cu acest prilej se invederi find pentru inMita °aril, dard nu /pad ac,,a necredinki a boierilor care /ler-

*a in ascuns, cel putin nesiguranta basei militate pte care se sprijinia Monarlda aceasta nu numai in Moldova, dar, cum se ma vedea peste ab'a frei ani, si la Munfeni. Darabanii cuteza9era a incerca sa prade casele domnesti plecate in pribegie. Vasile i pedepsi, araLdndu-se In fata lor, Incins cu sable" si inconjurat de puscasii nemti, cari iluseserha cuToti de la Poloni 9. Rebelii de o clipa tura desarmati, uflhii ajtmgand la Inchisoar. i chiar la ocul 4.

De atunci", Inseamna acela care ea tartar boier a vazul aceste lucruri, au purees tara tot spre rku, den an in an, Minä astazi", si s'a dus fericirea ei cca d'intaia"5. In acele zile cumplite, c4rora li-a urmat ciotna miseriel, niciun ajutor a'a venit de la Rdlcoczy, din nou legal contra oricui cu Domnul muntean 6, §i nici until de la acestdlalt Domn

romanesc, cu cam se fdcuserd asa de paternice jurdminte. Din potriva, Matei prinilse, la incepatul acestui an, soli cazacesti, cari-i oferina prietenia Hatmanului 7: el fu hemat) la Poarta i refusa8, arklAnd ca-1 impie'deco vrdsta si starea santiLatii: se arata dispus sa Mearga. la manastire, dacx mm i se dd ca urmas an Domn strain. si aceasla insemna o succesiu.ne

a Moldoveanulni 9. Astfel el revenia la hotarkrea, mai veche din 1642. a boierimii muntene insesi care se arcitase in stare

a face co Matei sd se retragq de buna voic, duel in local i. Hurmuzaki, IV2, p. 574, no. DCLXNV Iorga, Doc. Ard., II, p. 1188, .no. m:%rrexxv. Pazil in Ardeol; ibid., pp. 1180-90, no. imAccxxix. 3 Ar ti lost itt nurnar de 1.000; [Oro, Ade si fragm., 1, p,. 201, no. 3. 4

Ibid., p. 321.

5

Ibid,

6

TOrt. TOt, 180, pp 343-1. Cf. Sarin', o. c., pp. 282,3. SArbu, o. c., pp. 276-7. Tot ap i Vasile; ibid.. p 573. Ar fi foct insa un plan al

o 1,

oontra lui Matei. 0 rillrmlizald, Frmym., TIT,

1,p

153 I.

www.dacoromanica.ro

liii

lowrir",

e.-

.

IfI4:.5.T RI S STVI S XL' DOMINUS

CI,LSISSIMU$ PRINCE'S:. DomINusasmius D. G

TERRAKUM .\ k)1.1-1 WU, PRINCEPS. ETC .

Fig. 15.

Vasile Lupu, dupA o stampa contemporanA.

www.dacoromanica.ro

Rascoala boierilor contra monarhiei

177

tui nu se aepria o rudel dependeatte" aT 3loldoveonalui"1. Si lui Regep-Aga i se facuser li. de boierime aceleasi declaratii 2. Trecuse vremea cand, la 1645, scriind despre situalia la Ta taxi, cari pregatiau atunci surprinderea din 1650, asa cd toga

lumea In Moldova era ple fug si el, Domnul, sta gala ca o pasare", ci a se incalcce hoLarat a nu se lasa bate, Vasile putea numi pe Mat.i fratek sau"8. Moldova ramanea singura sa-si caute de nevoile ei, si Domnul nmntean, care abia se legue de Ardelean, era sa .vad a. el singur, dupä ce va fi prefAcut indiferenta fati. de Moldova inteo cumplita noua dusmanie, ce subred e sprijinul de dincolo de munle.

Iar, cat de spre Turd, HMil era, acum vasalul lor4. Par stransa Lgatura a lui Maid, care era allot& in toaki forma al Hanului, cu priniul ardelean nu avea sã dureze.

Tare pe oastea sa, pe care o declara ii5, triumfator,

cii

o sre mai mare decal a lui Mihai Viteazull Insu$i, el cerea MLA forma de tratat, fara Indatorirea unor daruri anuale, care ar fi sa atarne acum de bunavointa sa. Si ameninta c, altfel, se In-

telege cu Vasile i cu pretendentul Szekely5 . Avea in acest timp

cele mai bune legaturi cu Bulgarii, cari lucrau si mai deparbe

la opera lor de eliberare e. Cu. indignare raspinse Kerne'ny asttel de propuneri ale decrepitujui", care nici nu poate avea mult de trait, deeat asa, mai bine nunta moldaveneasca7! Pe cand Vasile cauta sarsi Intrebuinteze toate silintile pen-

tra a tamadui dupla pultinta rinile adanei ale. (aril saleg Maki, considerat de Cazaai ca un mai vechiu i sigur prieHm.il se vedea, d allfel, impacal. cu tustrei vecinii lmpace cu acest teribil crestini 9 , era rugat de Poloni

ten,

1 2 3

Hurmuzald, 1V2, p. 525. Ibid., p. 528, no. DCXV11. Iliid., p. 541

lorga, Acte si fragm., I, F. 202 S'ar fi dat ordine 51 la Pasii sugtio; ibid., p. 203, no. 2. 5 SArbu, o. c., pp 282-3 (5i dupa Mon. !fang. Kist. D'pl., XXIV, 1

vecini s5.-1

pp 418-9).

6 Ibid., p 287 si urm.

, Ibid., pp 283-4. 8 Prada lui Timu5 la Dragornirna; Ghibanescu, o. c., III, ri 9 Yon. Hung Ms! , 1)1111., XXIII, y 38 5i urm

126. 12

www.dacoromanica.ro

1/8

Monarhia bizantina

dusman1. Tot odata el capata o nouig invoialä cu Ritithezy, prin care acesta-i asigura ajutorul in casittl când Turcii ar

caula sä calee conoenriile pe care Domnul p (ara sa le au cu Poarta Otomand". Era cea d'intdiu recunoastere a faptului cd Tara-Romaneascii era un Stat de sine sidtdtor, auttad

numai anumitr Infelegeri cu Imperiul Sultanilor. In schimb se promite Ardealubn concursul militar, si contra Turcilor i

Tatarilor, anume pomeni(i. Dar Matei admite clausele contra

earora luptase: a tributului i darului de cai 3. 0 mare solie merse in Ardeal pentru a face juramântu14. In sfArsit, ciAnd Talarii cerura Domnului mtmtean sä consimta si el. la plata unui tribut pe care-1 fixau. la 80.000 de taleri, balra.nul ostas facu pe acesti barbari s. treaca printre rândurile unei puternice ostiri, socotlia, fireste cu exagerare, la 50.000 de ca-I lareti, trimetand raspunsul ca o astfel de suma nu se poate da &cat unui suzeran si, daccl, vrca Hanul, n'are decal s'o incerce fa.ta de o 1,4rd, cjare vadit era asa de 'bine pazitä 5. In Marl 16'52, un trimes al lui cerca Inca. odata In zadar oercurile austriece 6. Astfel asigurat i avand la indernâna mijloace aa de marl, Matei nu pulea gandi ram, nimhnui: toata grija-i era numai si

fie la adapostul oricarii surprinderi i sa fie Mat a-si urma opera de cullura inceputa. Fall de vecinul sau din Moldova, care va deveni el prietenul Cazacilor, odat alia1i trecatori ai Munteanului, el nu inielegea sä luple altflel decat prin isprävi in acest domeniu. Din parte-i, Vasile trecu aoesli ani,

incercari tocmai de spre parlea Polonilor, en cari era de mult legal, si a Cazabilor, de a 1651 si 1652, prin man l.

caror prielenie 1 Incuscaire li era si lemma si scSrba.

Aced ani represinla momentul holarbor pentru cariera fulgeraloare a batranului Cazac Bogdan. In 1651 se credea ca. el 1 Ibid., XXIV, p. 424; cf. Sarbu, o. c., p. 297, nota 5. 2 Mon. Comit. Trans., XI, pp. 133-4 (25 April 1651). 3 Ibid., pp 61-2; Tort. Tar. 1889, p. 457. Sarbu. o. c., p. 301. 5 Harmuzald, Fraym., III, p. 172 si ueu. i in 1650 Matti. a fi raspuns Tatarilor cl-i asteaptà; Iorga, Stadii si doc., IV, 4

p.

239, no. moult. 6 Hurmuzaki, IX, pp. 10-11.

www.dacoromanica.ro

Ilascoola hoierilor contra monarhiei

179

ar putea sä Ireac i dincolo de vrajba veche, de ,rlzbotul servil" al unui Spar Lams betiv i grosolan, cu Polonii, pentru ca sa atace Imperiu1, ea bolsevismul" unor puteri milita,re bine organisate si gata de orice sacrificiu 1. El se pla.n.goa lui

Vast le el Ianus Radziwill, ginereIe acestuia, vrea sl i se mesteee intr'un rAzboiu care st5.1ea sq. se redesehidl: In a§teptarea nuntii fiulai su Timus cu Ruxandra, el se privia acurna ea Wird euscrul m5indruIu i bogatuliqi Moldovean, care nu stia cum A. lungeasca lucrurile ca sq. scape de cinslea unei asemenea incuscriri nedorite De altfel Hm1 insusi cerea aceast.ä zabaya, a clsaloriei, ea

until care se gandia, nu la nuntl, ci la räzboiu, avand sil frangl grumazul la cativa" 3. Din partea lui, Vasile astepta cu nerabdare ea noua campanie etIzfIceastd, anuntall cu at5la tneredere, sä se mântuie cu nu rlsunItor i definitiv desastru, care s1-1 scape si de Caz,aci si de aliatii lor, Tatarii, cei dip Bugeac fiind socotiti de Räkóczy cq. ar putea sä atace Moldova, eela ce Matei, despretuind puterea lor singurl, consisidera peste mijloacele lor 4. In varg, o mare luptI se d6du la 13eresteczko intro osti pe care exagerarea contemporanA le socotia asa de puternice cum nu s'au mai vAzut supt soare"5. Presenta Românilor, fireste numai Moldoveni, in laglrul polon, e de netAgitcluit, de i s'a mars p5nA la socoteala unui contingent, imposibil, d.e 4-5.000 de oameni 6. Biruinta fu a regelui loan Casimir, 1 Iorga, Acte $i fragm., I, p. 201, no. 1. 2 Ibid., pp. 204-5. Nunta se amo.nase de la Craciun 1650 la Pastile anului 1651; Iorga, Doc. Ard., II, p. 1192, no. 711MCCXXxvIl. Cf. si FIurmuzaki, V, scrisoarea din 16 Ianuar 1651 a hii Rakóczy; VIII, pp. 538-9. V. si lorga, Studii Ii doc., IV, p. ccxxxv. Ruxandra ar fi fost sA se marite eu un Zamoyski, un Wisznowiecki; ibid., p. ccxxxiv. Mitropolitul Varlaam mersese la Cehrin i pusese la cale nunta; Mihailowski, o. c., pp. 592-3. 3 Iorga, Acte $i fragm., I, p. 205, no. 1. 310. Vasile ar 11 oferit i ajntoare Polonilor; 4 Sarbu, o. c., lorga, Acte si fragm., I, p. 205, no. 2 20.000 de ostisi' De faprt, Miron Costin luà parte la aceste lupte; p. 321. Se mai credea ea Bugecenii n'au venit sä ajute pe ceilaip Tatari, de frica Moldovenilor; Iorga, Acte si fragm., I, p. 205, no. 3. un 5 Ibid., p. 206, no. 3. Se vorbia de 500.000 la Poloni ct milion de cai De cealalla parte, 300.000 la Turd i Tatari" 6 Ibid. Erau insä i Romani dirt Polonia; ibid , p. 207 no. 1. 'ratan 131.

.

www.dacoromanica.ro

Monarhia bi7aniin4

iE0

Vasile fu asa de bucu.ros, lincdt puse caftan pe umerii pgregIabului sau de Hotin, care-i aduse vestea cea Duna'. Pacea de la Bialocerkow pgrea sä fi stimpgrat pe multg vreme roiurile zbu,rdalnice ale lui Hmil. Si, cum) intrigilie Grccului Pav lachi, care umbla dupg Domnia Moldovei $i era socotit ea acela care a fIcar sg. fie invitati Domnii la Poartg

am vlzut ce rgspuns au daL si unul $i altul,

furl curmate prin e/cectuitarea lui, cum Patriarhul, privit ca aso ciat al ac stuia, se clatraa in Scaunul sln 2 zilele bane pryreau el. se intorc iari pentru ant de incereatul Domn. Dar, pe cand o caste poiong, formata din conlingente indigene si straine, se desrleea tot. a$a de u$or cum se fal2pse, cetele Tatarilor i Cazacilor se adunau de la sine pentru

prada obisnuitä $i cu atat mai mult p2nira o rgsbunare ca ao..ia cu care Kum ele se simtiau daloare. Puberilie ce se putarg opune deci, in 1652, eglealorilor de pace, cari-$i ratrimeserg. o$tile, furl neindestulatoare, pentru a li raspinge furioasa izbire. In zgdar astepta Vasile ajtitor polon pentru el,

in monicraul and ginerele in perspectivá so gutia sl vie Marmot pentru a-si face pehrea, ii zgdar Nicolae $i Andrei Potocki scriau cg. nu poate 11 pargsit acestf vechiu $i bun pricten; peste eatieva sitptglnâni boatà pulerea militarä polon g. era zdrobitg,s. Die Ia 1619, diii zilele de la Tutora, nu suferisera Polonii o nenorocire ca aoeia care-i ajunse acurna Miron Coslin, marhir al acestei cumplite infrangeri, care a fost o distru,gere, aratI cä mai toatg. pedestrimea a elzut supt sabia acelor can se inteleseserg. a nu lua robi oativa nurnai din cillaFime putandu-se mâutui. HaLmanul Kalinowski

si fiul sgu Ii facusal datoria, luptând 'Ana la moarte un aceastg bItQie de la Batow 4, din Dobrogea tree atunci pe la Ciubarciu. peste Nistru; lorga, Doc. Ard., II, pp. 1195-6, no. IfitcCYCLII. Amenintari tillaresti; ibid., p. 1198, no. MMCCXLVI.

I Miron Costin, p. 321. 2 Iorga, Studii i doc., IV, pp. 239-41, no LXXV. 3 V. ibd , p. ccxxxvin i urm. 4 P 321 Pentru Riga la munte a Moldovenilor in vara lui 1652,; forga, Doc. Ard., ti, p. 1207, no. ituucciAvt. Rákóczy ingkluie primirea la Bistrita a boierilor prieteni; ibid., p. 120a, no. hirAcciamt. Se auzi apoi de retragerea d.e la Tatari a lui Hm.ii i de gatirea nuntii, ibid., p 129, no. 3,04cemorx.

www.dacoromanica.ro

BAscoailp. hoieritor contra mpnarhiei

181

Trebui deci, acurna, and Hmil avea un ragaz de triuMniitor,

sa. se mearga pana la nunta Ruxandrei cu acela care, dupa povcstitorul moldoean, cunoscator al oamenilor de atunci, era numai singur chipul de om, iara toatä firea de hiara". Scrisori ale lui Timus impuneau tinere.a fagaduielii t. Cu acest prilej pentru ultima oarä se desfasura marea pompa

a austei Domnii cu caracter Imparatesc. Inaintea solilor veniti d pretutiodeni, si de la vecinul nrunlean, acesta arata Inca odata cc poate bogatin si inalta sa cultur.ä socialä, de traditie bizantin.ä: Domnie de optsprezece am si Imparktiei, ca bisug si ca cinste, sama'natoare". Toma Cantacuzino mcirse st Intampine pe urtlal ginere viteaz, cu Tata stricala, de varsat, la Soroca, oferinda-i, 1111 ralul d razboiu cu care era deprins tandrul Cazac, ci a coci ca ase cai; dar banuiala cazaueasca fan a Toma siI fie chemat dincolo de Nistru, la Iampol, i retinut ca ostatec, asleptand pa frat,le lui Voda, Hatmanul, care fusese cora dinlru'ntaiu, pentru aceiasi chezasie Prin Mill alaiul oaspe.

tilor temuti inainta acum spre Iasi. Cu opt cai de ginere, frumos impodobiti, Vhsila iesi Inainkia celatii sale de Scam], comandand 8.000 de ostasi, aceia cari asa de imilt ii lipsisera in zilele celor mai mari primejdif, dar cari aeon] figurau cu tot atata maratie ca atunci ciind Ii vazuse biscupul" catolic I3andini. Era si cu aeast prilej, spune povestitorul polon care

descrie nunta. un vrednic monarh 5i potentat, a carui vilejie nu se poate infatisa in de ajuns". Pe dona randuri

acli soldati de lux se intrara ca sa lase sa treacX cei

3.000 de strasnici 1upttori ai hii Timus, abia intorsi de hi cea mai mare a lor ispravil, a carii praciit s,! ye 1.a pe ve5 mintele lor imamate cu aur si margaritare. Domnul Moldovei, imbratisandu-si noua ruda, ii tinu o cuvantare. la care nu se dada niciun raspuns de Timus, sarcina revenind secretarului polon Wychowski. In zgomoLul tunurilor i sinetelor descarcale, in sunetul lorga, Acte $i frugal, 1. c.; Situ/u i doc., IV, p. CC X XXIX . lorga. Acle $i fragnt, 1. C. 3 Dupu Miron Costin IfurA retinuti pentru aceasta fiif fratilor lui Voda, Gavrij Hatmanul si Gheorghe, ca si tinerii hoieri Nipolae Oahu§ si loan PrAjescu; pp. 321-2. 1

o

www.dacoromanica.ro

182

Monarhia bizantina

musicei turoesti si al tarafului de Tigani, Isi flcu ginerele intrarea la Curtea odinioarl ars/ de ai sli. Ceremoniile bii-

unite urmarl., cu danturi, ca ospätul oel mare, cn pehlivlniile orientale, pe când Cazacii, asezati In Yi,i, luau la goanl

pe Evreii din dugheni, female, care-si cantau al lor lade, lado" de acasl1, merghnd la clrvlsarie sl caute bluturile obisnuite. Dupt slujba nuntii, die bunà saml, In strklacita bisericl a Trei Ierarhilor, i zjlele de petrecere care urmarl, dupl Schimbarea darurillor, care fur/ scumpe si din partea lui Timus, sotul i sotia plecark spre pustiul ctizlcesc, la 6 Septembre 2.

Zestrea Ruxandrei fusese, ca si a Mariei, de

150.000 de galbeni In bani si 50.000 In giuvaiere3. Interneiat pe aceasll legrrturl, Vasile Incercd s. joace din nou vechiul situ rol de mediator intre hnvi.ngttori i invinsi,

can Ins/ cereau sä li se dea ca ostatec Iurie, fiul eel mai mic al lui Hmil 4 In timpul nuntiii chiar, el ar ti vorhit lui Timus de pace, si acesfa, scotand pe jum6tate sabia, ar fi strigat 05. räzboiul va tinea cAt va fI un, os de Polon sti de Cazac" 5. Dar el nu slia el acela care se m/Indria ct a clpAtat prin morocul s'au in luptä aproape jumatate din regatul Po1oni,44: Ucraina, Rusia Alba, Volinia, Podolia si toalti Tara Ruskastl,", scria Turcilor, Inchirandu-li toall pravoslavia", in numele unei, o§liri de 300.000 de oameni, gata orirind do rlizboiu, si era gala s/ jure Inaintea Pasilor vecini, oferia s cucereascl. restul de Silistra §*1 de Cetatea-Aibl Polonia siLituaniabdacl rzumdi i s'ar da ca prealabild rdsplatd, Domnia Moldovei, Vasile, care se pare cl, atunci,nu se Invoise

Inc/ la nunLI, flind de fapt un trädator al Impärltei 6, 1 Miron Costin, 1. c. 2 Ed. Bogdan, Doc. Pol., III, p. 34 si urm. (In limba polonA); Iorga, Acte $i frapin., I, p. 208 si urm. (traducere germana). 3 Ilurmuzald, V2, p, 2, no. H. 0 slcrisoare a lui Vasile eatre

residentul imperial la Poartl, 15 Sepbembre 1652; Hurmuzald, V, pp. 11-2, no. xiv. 4 I. Bogdan, Doc. Pol., I, p. 33, no. xxvi. Cf i1ic1., p, 43. 5 Hurmuzaki, IX, pp. 15-6, no. xxvi. Cf. si ibid , p. 17, no. xxvin. 0 pre,tinsA neintelegere Intre Timis si tata, care ar fi ralmas dusman al lui Vasile; ibid., pl. 18, no. xxxi. V. mai departe In text. 6 Ibid., Ix 41. Pentru zvomirile politice care urmeazA aceastA minta, Iorga, Studii i doc., IV, pp. ccxL-1

www.dacoromanica.ro

Lr.

Fig. 16.

Ioan, fiul lui Vasile Lupu, dupä o tesAturA.

www.dacoromanica.ro

RAscaara baierilor contra roonarbiei

182

Dar peirea i se pregatia In momentul cand se gatia sti joace din ncia rolul, care-i adusese atAta reputatie, de ImpAciaitor la hotarele sale'. De mult, boierimea de tara se siintia In Miura% de Grecii din jurul Domn.ultd. Un Nicola Catargiu ajunsese a fi sfetnicul cc",1 mai ascultat si.el jucase rolul de capetenie In negociarea casatoriei domnitei Maria cu Ianus Radziwill2. II inlalnim dese ori Intrebuintat In misiuni. Fratii Cantacuzini, Tema i Iordachi, aveau I,n man't Vistieria i erau necontenit In jurul Domnului Pe acesta-1 vedem cerând de la Poloni eliberarea cutarui Grec de la dânsul, gasit In tabara eazaceasca 3. Represintantil la Poartat.eraa, In 1657, Catargiu, in-

titulat fost Mare Vistier, Ionascu, fost Aga, dar langa ei se alla Iordachi Cantacutino, In calitab de fost Postelnic Mare, un Mare Paharnic Ramandi, un gramatic Iorga, i.ui Dima Rusul, un Scarlat, un medic Iani, un Conduratu, un Parvana; un Margariti, un Pantazi, gelepi", u.n lost Camaras la chervasarie, Neculae Pana, un Asanachi, fiul lui Constantin Asani Celebl, Inn Iorga, Asani si fill lui, un Apostol Mavrodi s un Nichita 4.

De aici nemultamfri, in care se arnesteca i constiinta ea boail aceasta pompa, tot acest prestigiu costa prea scump. Aceasta o spunea isis tanar boier Sturdza pe la Hotin, In 1640 Inca, unui Polon In krecere: el singur pläteste de obiceiu o suta de zloti rosfd pe tuna, si, când porunceste Domnul, si pe saptamâna. iar ranii, d. i satul e mic, dau pe luna opt side de zloti. 5. In 1651 se afla in Ardeal, cu o misiune de la Domnid sau, until dintre cei mai bogati boieri ai Moldovei, Gheor6liita, liul 1ui llumilrascu Slofan; el capatase, de ti eunostintile-i de carte nu erau din cele mai bogate, locul pe care-I tinuse at'atia ani cu vrednicie Teodor Ianovici. Era un om pasionat si ga,Laf de hotariri ra'pez4; casatoria lui cu Salta, fiica lui Boni 6, boierul influent 5i ambitios de la In1 CI. si I. 'rarbovioeauu, in Mem. Ac. Rom., seria a 2 a. XXIV 1901). I. Bogdan, Doc. Pol., III, la aceastà data.

2

3

Mid'.

lorga, Studii doc., iV, p. 313. 5 P. P. Panaitescu, Ceddlori poloni, p.

4

f;

V

lorga

SIu(Pf

i doe.,

Iv

46.

F crxvin, nota 2

www.dacoromanica.ro

Monarhia bzintinä

184

cep utul aoestui seool se llease printeo rApire, flicand sti se intoarcä rldvanul inifilait In cale la casele lui de tar1,1 Cu prilejul acestei misirani el arkta lui Mikes, imul dintne cei mai de samk sfetnici ai lui litikolczy ck, nu numai bole-

rimea, dar Walk lamoa nu mai poate rkbda povara unor dajdii necontenit crescutes. Cândva, la incepulul anuliii 1653, Gheorghitk Logoiktu1, len frumoasa iscAlitark, i, cu o isckliturk primitivd asprk, ca a unui om care rases:. ridi,...at den obiale", Stefan Marele

Serdar, se Indatoriau fail do printul ardelean, pre sufletul nostru 0-1 crestinosidu, cum asa sä ne ajute nod Dumnezau si SlAnta Mariia Pretista i sfentii Ingerii 5i totii sfentii lui Duninezku i slknta Beaserec Si SfänPul Post" 6., de i sk va Pao milk Mariei Sale Craiul Ardialului de aciastä sikraek tark

si va lua do pre asupra noastrd pre Vodk care este acurn, pre Vasille-Voda, ii pintru acesta lucru va porni Mkrie Sa ostile, sd nu. vom pate amkndoi, iar unul diatre noi voni mearge In ostile Mkriei Sale, iar cellalt dintre noi vom

id In

potriva lui Vodk, ea nice sk poatk a strange osti, nice el sk poatk scapa, i avutie lui Voda, uncle vom sti, Marii Sale au omuhii Milrici Sale vom face giro, i vorn n3voi cu loatk put re noastrk ca sä rneargi la manile Märiei Sale" 4. Nebknuind asemenea ganduri ale lui Gheorghith Stefan, Domnul dusmänit In ascuns It dkdea, cum am spus, locul de Logotat Mare pe care-1 tinuse Wina la moartea sa, dupk Incepatul. Jul 1618 Teodor sau Toderascu Ianovici 5. Print Ardeahilui, vesnic cu °chi]. asupra Coroanei polone, er,zu eh se poate indeplini Impotriva aoestui om care nu mai avea sprijin in arä si care pierduse favoarea Turcilor, care, in starsit, devenise, prin incuscrimea ea Cazacii, Un dusman al Poloniei. ceia ce facuse odinioark dincoaoe de munti un Neeulce, U &and de cuutrzte, ed. Kogalniceanu. 2 (Ilaloria lui in Moldova la 1648; Iorga, Doc. .4rd., I, pp. 1167-8,

1

110

MMCLXXI.

3 SftrJu, o. c., pp. 303-9, 4 Iorga, Stadii ti doc., IV, pp. 29-30, no, XXXIX. 5 0 serisoare a lid, pentru. ni5te pahare de argint cerute Bistrite., nilor, la 12 Ianuar 1648; Iorga, Doc. Ard., I, pp. 1166-7, no, Buticuux,

www.dacoromanica.ro

Räscoala boierilor contra monarhiei

185

Sigismund Báthory. Ii jignise neizbanda fralelui Sigismund1, care trebuia sa fie sotul Ruxandrei, i casatoria ei cu Timus era Inca un motiv de dusmanie.

inkilurare a Domnului rnoldouean, afa de zgadnit §i de isokd, ar fi urut s'o facci inski nu el de-a dreptul ci cu ajutorul lui Matei, trezind intre Mu-ntean fi uecinul Aceastii

lui dap-mania de odinioarp. Presintând pe Vasile ca fiMd gata

de un atac asupra prii-Romanesti, ceia ce era o imposibilitate, si se va adangi pe urma. ca e vorba de a gasi un rost domnrc la noi 1ui Tiinus, ceia ce era tot asa de neadmisibil, cu statornicul respect Alta de originea dinastica sau macar loca14 a stapanitorilor , el II invita sa faca un razboiu preventiv 2 Raspunsul batranului, eare-si marturisia totusi neincrederea in Domnul vecin, pe care-I privia ea o fire nestatarnia, si de aceia nu-i merge bine nimic , Cu ca o asemenea

intreprindere nii e cu putinta. Stiind ce intrigi se lose In In jurul moste.nirii sale, care trebuia sa fie apropiatti, dan-

du-ssi sama eä boi2rii nu se mai uita in primul rand la dansul, ci la ac-ia cari-i pot fi urindsi: ori nopotul de sorh, Diicul Dinicu, Constantin), ori fiul din flori, odatä ins3rnnat

la nas, dar apoi i2rtat

i pus in rosturii inalte os1.5,5cAi, alt Constantin. al lid Radu-Voda. Serban, el marturiseste ca. nu mai este la el acasil vochea bund Intelegere a tuturora. De

nimeni n'are a se teme, el insui,, sau acel urmas care va fi sa fie. Tara a pant sa r:siste pe vremea eand Domnia lu avea altiel de duontani decilt acuma. Si el adaugia cd, mai la -urma urmei, chelluielile cc ar ti sa se Intrbuiateze fara folos intru aceasta razboiul cu Moldova , gasim rini bine a le Indrepta catre alte scopuri mai vrednioe".

El ilmare la 4 Februar 1625 2 Mon. flung. lbst., Dig., XXIII, pp 99 103. 1

3 Mid.

www.dacoromanica.ro

CAP1TOLUL VIII.

Lucrul de tipar al lui Vodi-Matei Scopurile de culturxa ale lui Mabei le cunoastem. Opera de tipariri folositoare slujbei bisericesti i sufletului crestin urmase i dupä data la care ne-am oprit pentru a urintri lega-

turile politice cane duseaera la acest pima. La 1619 apare, nu Penticostariu sau In vre-o mänastire, ci la Targoviste chiar, ,,Triod Inflorit" slavon, pe care-I scoate cu banii s.i Deamna Elina, la sfarsitul zilelor ei, prefata, pompoasa, in care se arata ca, e o opera potrivita, destinatiei sale, fiind datorita, fireste, lui Udriste Nastdrel. Stapana Intregii tari ungro-vlahe, transalpine", o inchina lui Damaschin. de la mänästirea lui Sfantid Sava Sarbul de la Muntele Athos, un calugar sarb de acole, Joan din Gomionila, estenindu-se cu Indreptarea lucrului facut de Upograful slavon Procal. In anal urmator, un ierodiacon Mihail plate* pentru a se da in rornaneste Car lea ce sei cheamci pogribania preo(ilor mireani §i a diaconilor. E o luerare IIterar. ingrijita., In care s'a alaturat izvodul slavonesc lângä cel grecesc". prin oameni earturari bu.ni i Intelepti".Aceasta

carticica de ceva peste cinzeci de pagini e deci inchinata numai serviciului, lamuriciunea" clerului 2. Forma e limpede si arata o munca priceputa i cinstitä.

Tipografia din Targoviste nu era c,.a de hi manastire, mutata In cetatea de Seal' In, de vreme ce In acelasi an teasetwile egumenuhd de la Campulung, Melhisedec, dadeau o 1 Bianu t i Hodos, o. c., 1, pp. 171-5, no. 55. Triodul de la n-1 56 nu poate fi decdt tot acesta. 2

Ibid., pp. 175-7, no.

57.

3 0 scrisoare a lui din 1616, roinftneasca, Rorneing. pp 129 '10, n ).

7

()

in lorga, Bra,5owi1 Ai

1111, r.H1 dall, ibid., pp. 130-1, nu

www.dacoromanica.ro

8,

Luerul de upar al lui VodA-Matei

le

Psaltire slavona, inehitA, ca i alte publicatii In limba strAinit

ale aoestuia. sä tread. granitile1. Mitropolitul $tefan Insiii, ,,ci rnili lu Dumnez41.n, arhiepiscop, mitropolit al Targovistii, PlaiuJui i a toata Ungovlahlia, exarhul Sfantului Scaun Apostolesc Costandinopol", e acela care iea asupra-si in anul urmator, 1651, publicarea cArtii despre taine, Mistirio sail Sacrament, Mitt greco-latin. Ea nu. e un ra.spuns la ode $apte taine din Iasi, 1644. Aoeste abia cinzeci 5i trei de pagini nu pot O. tie concurenta operei, de sase ori mai Intinsa, a Invatatulni Eustratie Logotatul; Cu ant mai muit ca existentei arta, mull Superioare, a Moldovenilor urv I se consaera nici ma,car o alusie, si aid nu e vorba de lämuriri teologioe, ci numai de ru4adunile la (Tie sapte laine'. In sfârsit, pc vremea cand se uneltia rasturnarea lui VasileVoda, tipografia din Tdrgoviste isi linsusia o parte din cu-

prinsul eartii de invataturi" a lui Varlaarn prin intinsa Incrare a unei noi Pravile sau, cu titlul intreg: Indereptarea legii cu Durnbezeu, care are toat.1 judecala arhiereasca i tnparateascil de toale vinile preotesti i rnirenesti, Pravila Sfintilor Apostoli", euprinsa in oele $apte Taine de la Iasi , aoealea 7 sdb oare] 5i toate ceale nemeaztnice, langa aceastea si ale s das{eali a Muni: \ asjl Vel[ichi], Timothei. Nic. Nicolae (sic), Theologhie dumnemestilor bogoslovi, scrise mai näinte i tocmiLe cu pommel si invatatura blagocestivului Inparat chir Joan Comninul de cuvan[tiiloriul] diac[on] al mar[ill Besearci In Dumnezeu 5i pazitor de pravili, chir Alexic

Aristinu, iar acum dc intai prepusa toata de pre ellineaste pre limba rumaneasoa". La 1651 egumenul era insa DioniNite; ibid., pp. 29-30, no 1. I» Rev. arch., VII (1886), p 346 si urm., Inuentaire des piaces manuscrites grecques des XVII-e et XVIII-e siècle, conservées dans les Archives du couvent Saint-Louis et Pena de Constantinople, de André Leval, p. 353, se semnaleazg. scrisoarea de prietenie" a lui Matei Basarab eatre Iachint, arhiepiscop de Smirna (5 Februar 1654 . 1 Mann. i Hodos, o. c , L pp. 177-8, no. 58. Lueratorul, Preda Staneevici", e de sigur fratele lui Wora Slaneioviei", plomeni mai sus, ea lucriirul la Dealu §t apoi la Targoviste.

2 V. in Pre* (itt'd., p. 182). Nu emu au lost p ana acrnu sluenea§le tipicurile, carele ml le pot sti cinslitii §i euceritii preoti, pentru nesebuiala lor, . ce tot rumäneaste toate tot pre rand".

www.dacoromanica.ro

188

Monarhia bizanti,ná

Aee la care a cautal originalul, pe care i I-a pus la dispositic in sfarsit, dupa zädarnice cercetari si la Patriarhul ecucaci Mitropolitul declara ca nu mai menic, ca manuscript, poake avea Incredere In tiparilarile alai. de adesea ori par tate de eresie, Vistierul al dailea al lui Matei, Gheorghe Ka-

rydis din Tricala, e un calugar ardelean, care iscaleste, cu pretentie de invatatura clasica, Daniil m[onah] Pananianu", Panonia" lui Mud din vre-un sat de peste munti. Se arall ca ucenic smerit al celor doi dascali ehioti asezati In TaraRornaneasca, Ignatie Petritzi si Pantelimon Ligaridi. A doua Prefala, datoriLd Mitropolitului, care s'ar parea cä face un joc de cuvinte numind lupul' pe Satana Inselalorul", adauge,

intr'un potop de Prase tot asa de greoiu tesute ca si ale talmacitorului din greceste, 1muriri asupra izvoarelor ca si asupra scopului tipariturii (Arlie a3estii oblastii i micsoare rtri". Dar originea sateasca a Mitropolitului il face sä se coboare la realilate, definind astfel Indreptariul din manile mcgcsugarilor: icand lucreaza lemne sau pietri, thud nodoroase, sirambe si coltoroase i nenealede, puind acel dreptariu, le

locmesc si le netebest si asa le a1catuie3e una cu alta". Ipocrat apare deci curios Ip aceasta stangace inseilatura si istoria Papilor, urmatai de a vechii Rome profane, cu ypatil"

ei, e tot asa de putin la Iscul ei. Nu lipseste nici un fel de naiva istorie a legislatillor de-a lungul secolelor. De rapt, pe cand Daniil, care-si mai zice i Andrean", adeek Adrian, anunta ea va da., si cu binceuvantarea lui Paisie de

lerusalim, numai traducerea textului aoestui compilator biiantin Alexie Arislenos din insula Rodos, o mare parte din imensul volum de aproape opl sute de pagini cuprinde, fara vre-o Indreptatire sau explicatie, Incrarea moldoven.easca a lui Eustratie, pe care o Indreaptä numai ca forma, ici i colot. Tot In sirul traducerilor si din greceste se aseaz i acea Tarnosen:a, tot din 1652, care poarta, ca mandrie ea prime titluri pe cel grec: engheniasmos" si pe cel slavon. Tiparitorul pare a fi fost un Moldovean, Gad, cSudat cas cu told unic, lui .Stefan i se zice, moldopeneste. a [Data Tara 1 Prefata, ibid., pp 190-203. Pentru edjtii, Iorga, /st. /it. /oat., a 2 a, p. 280, nota 2.

ed.

www.dacoromanica.ro

I,

Luerui de bpar al liii VodA-Matei

189

Munteneasca", asa cum dorise, ca osebire de Moldova, si Ureche

(dar in pratata fireste el apare ca arhiepiscop si Mitropolit a pazitei de DUMI1C7/ell eetate Targovistil si a toata Ungrovlahia"). Si aic,i sant citatii de autori, pand la Pahimere, care araLa o ridicare insemnatä de nivel.

Insemnatatea mare a acest,i dirticele sta insd in aceia Cd pentru intdia nand se dd in rorndne0e lipicul, rugaciunile, un inceput de romanisare a slujbei care se va continua mai tarziu numai, i nn fa,ra marl greutati. InsemnaL in aceste lucrari e Inainte de Wale res'ultatui silintilor de a potrivi cu gralul vorbiL pe la jumatalea acestui veac al XVII-lea formele aputinand unei limbi de o alat de 'Malta desvoltare ca acea greceasca. Astfel Wale aceste Pravile, Intre care si intAia traducere munteana, sant un tesaur de cuvinte aduse sa frisemne notiunile cele mai Ulaile §)i mail fine ale cugetarii luridice. Nu e nicio Incercare

cat de slabä, care ar 11 cerut altfel de cunostinti si de shut al viefii reale, de a lega severe-le norme de judecatä ale, Romai romane si ale Ramei bizantine de realitalilo unei vieti patriarhale in care mil, la fund, erau. totasi aoe1easi principii. Dar, and c vorba de anume vinovaiji si pedepse, obiceiuri i regule, traducatorul, cel muntean, un Roman de nastere, veuit din Ardealu,I rural, Para Slat al natiei, snaIl mull &cal Moldoveanul la care putem banui o origine strrtina, greceasca, trebuie alt redurg5, la fetul de a vorbi al mediului sau, i, cum ()rice traducere esk: si o adapta,re, el ajunge prin ce adau* i e id la sensul originalului, a

da $i lämuriri despre obiceial pamântului al nostru, care ar trebui alese si interpretate cu cea mai mare aLentie. Aceasta in acelasi timp and limba insasi, silita s. urtuareasca asemenea Wei si sa Imbrace astfel de formule, casliga prin eateva

lucrari de traduoere oeia ce n'ar fj putut culege dintr'o lunga desvoltare a literaturii originate. Dar, pe cand Tara-Romaneaselt a lui Matei, continuan-

du-se publicarea cartilor slavone trebuitoare slujbei bisericesli sau ajutandu-se pioasele dorinli ale cularui cleric sp,re folo-

sul religios si moral al contemporanilor sai, cauta sa arate ca poate sustinea coneurenta In domeniul unor Intreprinderi

www.dacoromanica.ro

190

Moirtrhia bizanttna

literare mai grele, I.n Ardeal ceia ce am putea numii imperialismul celui de-al dollea Rdkóczy, care urmaria de fapt

o dominatie ca a lui Sigismund si a lui Gabriel Báthory asupra unui non sistem. de Dacie" pana. la Dunare, se manites1 a. si in noua activitate de tipar, mult superioard ca gan-

dire si chiar ca forma, a Bisericii din Ardeal supt condudup a. numele celui cerea isbetului nou Mitropolit Stefan, al Ungrovlahiei , care se chemase in mirenie Simiion $i nu era poafe decal lnsufi acel Simion Dascalul care a adiill-

fi mai ales nelezit pe alocarea cronica lui Urechel. si pc aceasla se sprijina. Incercarea de influentai Ca ci,

gif

viata bisericeasca a Romaardeleank clincoace de multi nilor din toate provinciile tinde, prin schimbarea de loc, de atarnare, a oamenilor spre o actiune cornuna, solidard. Am vazut pe Udriste Nasturel intelegandu-se cu mitropolitul Varlaam pentru Raspunsui la catehismul calvinesc, pe Panontanul" Daniil Andrean lucrand la Targoviste pentru ca apoi, dupa moartca lui Matei-Voda, el sa se intoarca In Ardealul sa.0 panonic" i saJ fie succesorul, de Inalta carturarie greceasca si de sigur $i latineasca, al lui Simion Stefan. Un calugar Silivesfru fu chemal ac,olo, In Ardeal, pentru a Incepe, dupa un text slavon, o editie locala a Noului Testament, szi acest ieromonah muri la 'an lucru care trebui reluat pe o basa mai larga2. Dupa. ce, la 1648, cu on lipograf brasovean care nu anata a E Roman, Martin Maior, se publicase la Alba-Iulia, cu Mere latine i en o prefata in ungureste, pentru Biserica I In acte interne, el iI zice numai Vladica Stefan ot. Be'grad si a toata tara Ardealului"; Iorga, Sludii 0i doc., IV, p. 28, no. xxxvII. In aceasta serisoare ca §.1 in Prefeti se pastreaza moldovenescul a In Inc de a final. Scrisoarea hti, din care am dat un facsimile la locul

aratat mai sus, e de o rar fineta.

2 Bianu si Rodin 1. IC., pi. 169. Vedom si calugari de la Voronet adunand milostenio in Maramurä i In Ardeal; Iorga, Doc. Ard., II, p. 1177, no. MMOCCVS, In Maramuras functiona pe atunci an episcop romanese, Sava, in legaturi cc Moldova; ibid., P. 1183, no. miccxvt. De el, si mt de Sava Brancovici, cum credeam alta data, e vor.ba in scrisoarea lui Rakóczy dare Bistriteni, care-1 arata fugit in Moldova; ibid., p. 1199, no. taluccxLvIII. Iar in manastirea de la Moiseiu era, pe langa preot, i un protopop; ibid., p. 1190, no. Nutccxxx.

www.dacoromanica.ro

Luerul de tipar al lui \roda-Matei

191

valaho-maghiarA" din Banal i oo1lle ei supt ocrotirea Banu lui roman de acolo, wi viitor print, Romauul Acatin Barcsai, un Catehism calvinesc, tradus din limbile maghiara si latink de predicatorul Stefan Fogarasi, pe care numele-1 vadeste a fi din Tara Oltului ardeleana, lucrare de lupta, nu atat cu vechea ortodoxie, domoala supt prigonire, di cu catolicismul,

ale carui rosarii" i breviarii" sant atacate In cuvintele de $i se astepta $i o Psaltire talmAcita de aoelasi, Vladica ardelean se putea mandri c editarea strAlucitului Nou Testament, ieit, cu aciest tab* de latinitate, in aoeia$i capitall a Ardeahduil. lAmurire,

E iari o lucrare care se recornanda pornind de la un text grecese inaintea oelui siavon si corespunde astfel tioii tendinti spre formele prima,re, ale carturarilor din amandoull tArile romanesti libere. Dar insemnatatea e,i Tnt sta numai in aceas1 ludat

a,utenticitate.

Prefata unui sef de Biserica, mestlituit si neoondus de nimeni, ci lucrand dupA insusi indemnul sufletului au, el Ii zioe, mandru: arhiepiscop si mitrupolit Scaunului Belgradului si a Vaduluti si a Maramurgsfului si a toala tam Ardealului", ineepe curagios cu afirmatia, sprijinita pe Scriptura, c n'afu facut Dumnezeu oamenii pentru Craiu, oe au ales Dumne7Au si an randuit Craii i domnii pentru oameni", ideie pe care o simtErd niu odall in judecAtile cronicii lui Ureche. In cuvinte frumoase e arata suprematia culturii, care e ava cumu-i de lreabA lumina in casa, in vtrerne de noapte". Rakoczy e laudat pentra grija de cArtu-

lari", pe cari-i trimete in Awls sA inveate cu de-adinsul cuvAntul lui Dumnezau din Scriptura jidoveasca si greciasca".

Si in Biserica RumAnilpr carii sAnt in tara Mariei Sale", el a doril deci sA fie acel Cuvant al lui Dumnezeu pare lipsia de prea multa vreme. S'au Ccautat astfet, Sri-Are popi"h preuti arhulari i oameni intelepti", in stare sa intrebuinteze $f texte grecesti si latine, nu nimai cele slavone, obisnuite. S'au adus, natural de la Targoviste, i rnesteri de lipar, tipografi". Se art c izvoadele" sant, l.ntàiu, oel grec, apoi traducerea Sfantului Ieronim, iar, in oe priveste pe eel sla1 Pentru oondjitille in iteriale ale publieArii, I. Minea, in Ceroetiiri istorice, V-vII, p. 350

www.dacoromanica.ro

Vonirbia bfrantiná

192

von sau sarbese" e acela de curand aparut la Moscova. Se insista asupra felului de presintare, cu suma la toate capetele si In suma santu slihuri". Se subliniaza pastrarea cuvintelor greoesti fard corcspunz,lór In româneste, Ca: sinagoga, publican, gangrenä si chiar pietri scumpe carele nu sa situ rumaneaste oe sant, nulne de oanlioni si de leamne si de

carole nu sä stiu rumaheaste oe Inca le-am laeut greciate, pentru c1 alte limbi Inca le-au täsat asia". Si acum vine acel loc adesea citat, vesmente sant, noi

51

allele mu11.!

in care se aratä preocuparea ca tox1u1. prin cuvintele intrebuintate, sà poata ti inteles oriunde, cu parerea de rau numai cä rasfirarea" Rornanitor prin mai mulle tari i-a faeut sä imprumute de la alle natii elemente straine de circulatie numai locall. Si se fixcazä principiul, ana de saw:11os, care n'a putut

pima decat de la o minte luiminall cu insancful a ceia ce trebuie Mout pentru. a se ajunge la doritul grain unitar: ,,Rumanii nu grAescu n toate Wale inteun chip, Inca neci intr'o taxa toti inleun chip. Pentr' aceia cu nevoe poate sa scrie cineva sä intaleaga toti, graiud Un lucru unii intr'un chip, altii Inlealt chip: au vesmant, an vase, au allele multe nu le numescu Inteun chip. Bine stiu th cuvintele trebuie sa fie cu banii, qà banii aceia sant bunt carii imbla- in toate (iirale; asia j cuyintele acealea s'ant bune carele le inteleg to(i. Noi drxept aceaia ne-am si.lil, de in cat am pinta, sa izvodim asia cum sa. Inteleaga Lori: Ia.râ, sa nu vor inteleage toti, nu-i Ana noastra, cei de Vim, celuia ce-au rasfirat Rumanii printealle tari, de s'au mestecat cuvintele cu alte limbi, de nu graescu totii bitr'un chip"1. Pentru Intaia oara se punea o atat de grea problemä, ai ea capala o solutie atat de inteleapta. Cata deosebire Inlay arest ton si aoela al bietului predicator pentru Lu.goj si Carans,bes, care vorbeste odata numai de neamul maghiar" in care confunda pe al saw! Si acela care sae deosebirile de iviocabulariu de la o tar4 la alta arat61 c5, a trEt §.i n nUjlocul altor Romani decal acestia din Ardeal, din care areth sa fie in adevar originar. Aceasta intareste parerea ca, de .

care ce era greu ca natia sa aiba in aoelasi .moment doi 1

Bianu §i Hod4, /. c, p. 170

www.dacoromanica.ro

Lucrul. de tipAr al lui \ oda Malei

193

cgrturari de o asemenea valoare, V16.dica ardelean a putut fi luat, poate si prin stanuinfile hi Vasile-Voda; pe o urerne -mind el era in bane legAturi cu iniclial Gli-orghe Rd/mazy, din acea Moldovl uncle Simian indeplinia rosturi de clascilie la scoala TrA Ierarhi1or. Numele lui Stefan fiiad probabil in leettura, cum am spus, cu al Mitropolitului rnunLean, Simion Stefan, care a Unlit, de altfel, dupd obiceiul calvin, ca pentru Gheorghe Ghenadie i The Iorest cel de-al cloaca nume refiind

deat cel alugäresc), sa-si pästreze numele din mirenie, or intätisa, supt mai mult &cat un raportlam unilate romaneasc g. pe care o recomandä in ce privesle limba literarg. si

bisericeascl, prin care s'ar lega cei asa de larg rgslirati". Acelasi spirit insufle(este, la acelasi nivel, Psaltirea, cn titlul si evreiesc si românesc: Ccintar a, bAlgrärIcana din 1651, care procIam n titlu chiar cá e scoasä de-a dreptul dipà originalul evreiesc. Cu aceiasi grijä de a nu, se nolinisti crlodoxia, asa Incat frumoasa cart> s poata umbla oriuntle, Simion Stegall 16mureste in aoeiasi limba, asa. de sigur4 de fluentg, pe oetitorii die pretutindeni asupra conditiilor hoii

sale lucrgri si a soopuhui oe urnaresle. $i, pentru a4 vl.di pe acesta, se sphne cumihte oelor deprinsi cu slavona: Framd.S

dar a tut Dumnezdu taste a ti in limbi, numai sd ullaze cu dansele, ca s4 fne1eag sj alri ce aimintria nime nu' ua put:a tact intrimare den cal:Antal skint". Se cere cuvaxdul yin al poporului si. pentru liturghie. dar, pentru ja evita suOrarea Rgsgritenilor, lipsa de folos a graiului strain se invedereazg. numai In ce priveste pe catolici: Papii de Ram si cei bärati leanisi i patgri ce s chiamd pgrfinti si cleaves avnici i ekluOrite, carii nemica nu stilt carte si Inca c5.n1A Taral Nostru si Ave Mariia 5i psalomi in limbg streina.' flra

de toath. stiinta"1, Autorii Prefetei, cunoscalrii de ebraica., pomenesc pc Vlach:ea Semeon Stefan Mitropolitul din Scaun LI I Belgadului", pAstrtindu-si dreptull lor de autóri.

E o lucrare invgtat,a, care tine sg. Insemne, ca in publicatiila unguresti si apusene, deosebirile intre forma greceasoI si &cella de la care porneste 1 Cum se vede, ortografia e moldoveneasca. V. preleVele, ibid., Iv 184 si urm. 011. i feels in if-m. 4e Roni.. scria a 3-a, XIII 1)namvi Mina si tiparul -s

.

13

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IX.

Caderea lui Vasile-Vodi Dar, Zndarai, tipar i griji de cullurà dispar in tragodia pe care vanitatea lui Rakóczy o gAti Moldovei, dar care trebuia sä ajtmg§, si pe r5sturriAlorii hii Vasile-Vodk aduccind aoeiasi

scIdere si a Tiirli-Romanesti si a Arclealului. Nu se poate admite c in iarna lui 1653 Mittei sa se ii

sinttit atat de amenintat de Vasile, incfit s5. se fi gandit la uin adäpost in munti, c boiri cu tot, impilorkid ajutorid lui liákóczy1; Domnul muntean avea, cum s'a dovedit IndatC cu ce sä se lupte contra oricui. E vorba, tn actul nedatat care s'a adus inainte2, de vre-o veche panieg, de atm Turd. 'Oven! contra Moldoveanului a vent" de la Rdkóczy. infrles de mull cu Logofiltul doritor de Domnie. Gheorghitl. Stefan, care avea de mult laina tuluror negociatilor celor mai intinse Intre Vasile si Rdkóczy 3, lusese [Times de cur.ând in Ardeal , i Serdainl Stefan la Munteni, ca sä se de.a asigarari de prietenie in ambele locuri4. Ei se in1 Törtik-mag. emlekek, V, p. 427 si urm. 2 Shrbu, o. c., pp. 322-3 si p. 322, mita 1. Bucata de pe pp. 425,7

ale publicatiei maghiare, si ea nedatatà, nu poate fi nici aceia de atunci; e verba, din partea unui trimes muntean, de un rAzboiu preventiv contra lui Lupin; Turcii ar pubea Pi cumparati, i, oricum, s'ar stabili cu Moldova o legaturii ca pe vremea liii Mihai Vilrazul. Cf. &him, o. e., p. 323 si nota 1. 3 V. scrisoa,nea lid din 1648 catre Craiu pentru cltvinte" care sintu spre hinele Marli Ta1e si a easill Marii Tale" si care s'ar putea spune numai lui loan Kemény, in Iorga, Studii si doc., IV,

pp. 25-6, no. xxxv.

4 Kraus, p.

198.

Cf. pentru dat, dubioasii; Srbu, o.

324, nota 2

www.dacoromanica.ro

c.., p.

195

Caderea lui \ asile-Voda

toarsera cu astf3q1 de 5tiri inselatoare, incat Vasile, care, ne-

gbciind de la Hotta, credea c. e aproape sa faca a se incheia paoea lane Poloni i Cazaci, Incepu, supt presiunea oelor can se plangeau de biruri prea marl, cu licentiarea mer-

cenarilor sal i. El avea pe Nemtii pomeniti mai sus, adusi din Polonia, i un numar de Ungini, cu un roan Szilagyi2.

0 parte din osti merse ca si cum ar fi lost vorba de o afacere cu Tatarii, supt comanda Serdarului, spre Nistra 3.

0 scrisoare din 2 April a lui RakOczy catre Bistriteni,

ordonand Inchiderea pasurilor4. arata ca Inca de atanci

totul era pregatit pentru invasie, care era sa se faca, pe la Trotus, supt condueerea lui Loan Kem6ny, trimesnl la nunta Ruxandrei, care Inca de atunci se Intelesese cii Ardelenii, Logoiltal trAdator ceruise vole sa mearga la satele sale de spre munte 5, sotia fiindu-i bolnava greu. Domnul ailla de ceia co i se pregateste printr'o scrisoare,

ca din partea until mercenar strain, a boierilor Ciogolesti (Petrascu era oumnat cu Gheorghita.), earl intrasera In cons-

piratle6. Ei fura arestati, 51 se trimesera slujitori dupa LogofAt, care se afla Insa acuma in mijlocui aliatilor sal straini:

Serdarul, chemat de la Nistru, se Incumeta sa vie i fa u cei doi Ciogole In clipa and Vasile executat Impreuu stätea s piece pentru a se inchide la Hotin Aciuma Kem6ny se unise cu Muntenii, cari, supt comanda lui patrunsesera pe la Focsani, si oastea menitä s spri-

jine iasooala se afla la Romane. Dar tara stälea

linistitk.,

In zadar intreba RzikóCzy, la 15 ale lunii, daca. poperul se alatura la Voevod sau la oastea noasträ, ori a fugit, s'a si

fazletit"

.

In zadar 9e cautara boierii de cari el se credea

1 Pavel de .Alep. 2 korga, Doc. Ard., II, pp. 1161-2, no. MMCLXI: p. 1167, no Nrucm. 3 V. Si forga, Studii ni doc.. IV, p. cc.xtiv. a Ibid., p. 1213, no. aniccuticvni. 5 Sarbu, o. c., p. 324. 6 Pentru Constantin, ea,nd se afla la 1nosie la Calafende51.1i Iorgtt, Doc. Ard., II, p. 1212, no. MMCCLXXVI.

7 Miron Costin, pp. 323-6. ibid., p. 326. 9 torp, Dr c. Ard., TI, pp 8

1212 3, no Ion

www.dacoromanica.ro

NInnurfi la

1913

hipuiti

sigur; un $eptelici si doi allii '. Tara era toata cu unA", spun:. Miron Coslin, dar nu. se misca Asezarea lui Gheorghe-Vodil Stefan 3. sosit in yiva de Florii 4.

flcu dupa vochile datine pe care le dascrie Pav,el de Alep,

se

insotitor al Patriarhutud sirian de Antiochia, dar el nu era mai putin un Domn nuinit de Rákóczy, impus de dfinsul en put,rea, instalat de genieralal maghiar care acas 5. la el chiar isi lua apucIturi d3 vioe-Tege. Miron Costin reproduce scena care a scApat clerictduli slrLiii. In preset*. lui Diicul, care

se pare cl a voit el aoest tron, gloata" adunael de pretatindeni ca si iea parte la inlaturarea unai regim strtiluoit, dar

apasltor, au mers la Chemini Ian, striglnd: SI ni fie Dlomu $telan Gheorghie Logolltul!". Li-au räspuns Chemini

Tanis: Pro voic sá 'Al fie precum poftili"5. Intocwai ea si

guild când, cu vno saizeci de ani in until, era asezal de soldatii unguri ai lui Aron-VodA, in numale lui Sigismund Báthory, alt Stefan-Vodk RIzvan. Numele lui Stefan-eel-Mare

era, (led, a doua oarl luat in -desert pentrn o Domnie hotaOA In vederea soopitrilor lor, de strlini, de aoel Ardeal unguresc at privilegiatilor care privise totdcalun a cu despret 0 Cu ur l. luerurite de la noi6. Episcopal de Husi, Ghedeon, Ia aoela care, in biserica vechiulai Stefan, la Sfilntul Nicola-: de l'angl Curie, fleu sfintirea omului hingI care On/ atunci Stlf-use in Divanul lui Vasile-Voda, Varlaam relusase consaerarea usurpatiei si el clulase -tm atrapost la munle, uncle se mai lima rnecuceritl Cetatea Neamlului, cu comorile Domnului fugal. 7. UrmIrirea lui Vasile, care trimesese solii desperArii sale la

Timms si la starostale de Camenita, Potocki, an vechiu in1

'

N-1 urmator. P. 326.

D. Cantemir, in Hronic, il face urmas al Bdthorestilor; fx 20 Mugazinul istoric, IV, p. 323. Dpisprezece hoieri mersera In

Poartg cu pant clntra

Iu.I

Vasile, II urmnzaki, Fraqmente,

6 P. 326.

6 In scrisoarea sa die la 28 August 1653 Rákoczy considera pe tefan ca un Domn ales"; Hurmuzaki, V, 0. 15, no. %ix. V. 0 pdperea 1111 Paul Palffy ln n-1 urmAtar. 7 Old. Gheorghe

www.dacoromanica.ro

CAderea lui \ asile- \ oda

197

datoril al sin 1, fu incercata imediat. La 24 April Rákoczy era sigur o t s'a i lnat, in ziva precedeuta, celatea2. Die fapt ocupatia se flan fara lupta; Inca odata oastea fostului Domn, In caxe erata boieri cu ,,gloatele" liw, lefegiii stril ini, apoi darabanii, cii mi. Cara, care arata a fi Grec, cei vre-o saizeci de- seimeni pe cart Vasile-i Impruniutase, ca si Matei, de. la Turci, unde acestia formau oastea cea nouN, peste ienJeril i spahiii revoltati, i o ramasita, de o suta die Nemti, ref usard sit se lupte. Fugarii, pradati de Haineni, carora li se da3e fin Hajdau ca piircalab, trecu,ra deci Nistrul, pe cand boierii i oastea, cu tunurile, mergeau sa, se inchine, la Iasi, InlocuiWk-ului. Vasile, Care pirimise, cu nepotul

saki, $tefanita, averea sa de la Neamt, n'avea cu dansul decilt pe fratele sau Gheorghe sO. pe eel doi Cantacuzini 3. Polonii nu-1

ajuitara, dar Ii dadura o deplinii ospitalitate Timms, al carui taitä fagaduise cuscrului orice ajulor, chiar sit cu venirea sa In persioana6, nu sosi pc aici, ci pe vechiul drum de la Soroca. Mergea drept spre Iasi 6 In west razboiu pregatit cu atiata mestesug, ipocnisia pro vocata i

di

frica Turicilocr, domina. liiicml. care nu-si puluse

tinta, plecase inapoi, Kemény isi retrimesese pe hi Oituz hmnrilc si trupele germane cele mai bune, asupra

Ming ?.

1

lorga, Doc. Ard., 4, pp. 1213-4, no. mucLuotx.

Miron Costin, p. 327. Solul la acesta fa lust* Miron Lustin. lia'spunsul din 2 Main, in lorga, Acte i frugal., 1, pp. 218-9. 1 se spunea sa se adreseze la Cazaci ' Comandanlid llngurilor sttirnia la Poloni pentru Gheorghe Stefan; ibid. 3 Miron Costin, p 328. Cf I. TanoNiceanu, in trek soc. cairn'. si lit. din Iasi,

1.

c.

V. scrisoarea din 28 April a lui RaltOczy eatre Palalinul Ungariei: Hurmuzaki, V, pi. 15, no. xix. Pentru fetal cum la Vieua lii I.

primita egderea nesiguruLui Vasile; ib'd., IX. p, 19-20, no xXX111. V. §i n-le urmatoare, 52 pentru luplele din Main, en flip lfingu Iasi a Muntenilor; pp

21-2,

no

XXX\ 1

Vasile e eq

ar.stal.' de

ginere; v. §i p 23, no. xvI iii. Dommu lonit nr fi trimr.s si Ta Impii ratul; ibid., no. xxxvin. 5 Iorga, Acte si fragno., 1, pp. 216-7 Gehrin, 18 April Urmeaza

serisoarea liu Timus care ten moldovean". V. Ch. I. Constantin, in Rev. 1st. pe 1938.

i

artieolul

i scrisoarea din 3 Main a lui Nasile eatre Potocki, iii 6 V. lorga, Acte 4 fragni, 1, p 220 Se poraeneste acolo si ite vechiul loe

de luptA, Cormil

liii Sq.,

www.dacoromanica.ro

Monarhta bizantma

198

citrara se aruncasiera salgalii de la Ocnal. Aceasta de §i noul Domn, Impreuna cu Vladicii, boierii, vitejii §i cui toate ran(Write de sama", li daduse adeveffinta, ceruta, ca. venirea lu Moldova a acestei osti sra facut, nU Intr'alt chip, ce pre

pofta noastra §i inptrotiva celui de Ora Suparatori, cu numele Voevod, iara cu faptura vrajma% ca sa. ne Inanhthiasca Pre noi, lacuitoriii tarli", impreuna cu Matei-Voda", purtfui-

du-se uu ca niStie vrajmasi, ce tocma ca oanicnii nostri de tarli, friumos si pre Incet" 2. Astfel la Popricani, pe Jijia, Cazacii, In num4r de 8.000, la cari se adaugisera Hante§tii basarabeni, adversari ai Orheienilor, prieteni al lui Gheorghe Stefan, si im nurnar de credinciosi al vechiului Domn, putinl sä castige biruinta asupra darabanilor, cari fura In mare parte macelariti. Calaretii ardeleni §i pa,rtisanii noii Domnii se luptasera bine, izbutind a raspinge intaiul atao al furioasei cavalerii caziicesti, -(,:.... ....,.. ', ,di,r,A), .

C'"i -..P'-'s

1

lit'

AY

,

:4-

1.1

14

oJi1iIOIiJ

0

4-0

n

--

,

a .

.;"..

1

5_4. an. ,,,.: --e,=. t.t.,,,l'A,N.,,,Ty.. .0ekis-iNe.z.::;,.7. = 7,...rinifi4Sevi'..:44... 7 I\":,..Z; Lloct43. -.; i 4' ,',..,:.,--,:..: Fig. 34.

Document al lui Constantin Brâncoveanu (1689).

www.dacoromanica.ro

Intre Germani i Turd

409

de un Spandoni n ta aruia i se va da apoi de sotie fiica Briincoveanului, räSfltata domnill. Maria, asa de milndrA de

averea Orintelui ei, pe care in gura mare 0 va invoca la mazilie.

Astfel se InIdturI indeplinirea ambitiei tânarului Dimitrie Cantemir, care, ginere al lui Serban-Voda. prin casilloria cu Idea acestuia, Casandra, era astfol si condueltorul oposiiei muntene, legald acuma die tdnArul beizadeb. Iordachi, pe care,

cum am vatut, Impqratul il recunostea ca Domn in locul lui Brâncoveanu, depus" pentru pkatele sale. Aceast6. alegere mo1doveneasc5., pe care o descrie Dimitrie cu presenta upor inalti prelati greci, Gherasim de Ale-

xandria tnsusi Maud slujba incorongrii" in biserica lui SteCLI aclamatille otirii i ale multimii, cu ceremoniile de proclamare si sfintire, nu rIspundca la nimic din traditiile acestcilalle tdri, ci era o imitatie,

fan-cel-Mare, Sf. Nicolae 2,

cum o ineercase odinioar4 Miron Barnovschi,

a noului triumf, in Tara-Romaneasca, al stilvechiului drept popular. 0 r5pede mazilie din partea Turcilor readuse la realitate pe Moldoveni èi ingSdui lui Dimitrie urmarea sVudiilor. Ucenic al unui ealuOr si iatrofilosof cretan, Icremia Cacavela, autor al unei corti despre luptele dintre Imperiali i Turci 3, Dimitrie, car primise inck la Iasi o cultuH greco-lating, fiind pus in contact cu acea cugelmle apuseana din care a scos apoi carlJa so 00 filosofie, Divanul sau fitilceaua in(eleptului cu lumea, apa-

cas unic pentru un tipar menit Inca numai crIilor de serviciu religios sau de dogma, de luptA teologich. rulh,

cum vom vedea, imprema cu desemmiriL alegorice ale Linorului autor, la Iasi, in 1697, rdmase un timp la Constantinopol, ocupal numai Cu eetirele sble. Astfel, pe CAM, in 1692. Brancoveanu se temea ea nu cumva unul din Rusetesti, Lascarachi, eu ajutorul lui TOkOly si al 1 V. si D. Cantemir, 1st. lmperiului Otoman,

i Demostene Russo,

In Rev. 1st. Rom., IV (v. vol. VII). 2 Nicolae Costin vorbeste d saratarea poalei" tânOrului Dornn, ca la Turci. BAtranul CanteMir a fost Inmormantat in aceiasi biserick in gropnita" ce-si gItise in zádar restauratorul bisericii, Autonie Ruset. 3Iorga, Studii ;i doc., XX, p 130, no. cm.vn.

www.dacoromanica.ro

410

Monarhia culturall a lui Constantin Brancoveanu

Francesior, s ajungä Donau in locul lull, moartea lui Constantin Cantemir Ii dadea lui Moldova pe mânk. In loc, Moldovenii avur.1 'la 18 April vine vestea) 2 pe acel 1nvAta1 c000n, abia de saisprezece, saptesprezece ani, al Downnei Anastasia, si, cand se AvArsi strglacita casNtorie cu domnita Maria de la Muntenii 3, in jin-ul color doi tineri, coboriti si din

neamurile cele mai alese ale ambelor tlri, se aduita o hitreagi rrumoasta Cur-be de oameni de aceiasi vrastä, i unii clintre ei impkrtAsiti de o inv6t§turd aieas ca aceia a fiilor lui Miran Costin la scoala, favarisat 5. di multi boieri, a Iesuitilor poloni din Iasi, dascIli de latineste 3, cari facuril din Nicolae Costin un continuator si adAngitor al operei de archeologie 5i de cronick a pkrintelui s.5.11; el a hiat In casätorie pe Deana, una din fetele Ducai-Vodl. Alt flu al lui Miron, Joan, merse la Liov sä adueä ràmii1e lui Duca niort acolo de apoplexie 4. Una din cronlcile Limpului prestinta pe noul chrimdtor ca pe un

,,filosof", care trala de dumnealui" i pe col din urtn6 Oran venit la judecat6, d.utAnd sI p- *e in practicI inv4täturile ce prirnise.

Totusi sensul acestei Domnii era inloarcerea la cinste a vechii boierimi 1,n local prostilor" liii Constantin Cantemir 5. Se deslmseste insA, cum se va arg.la i mai departe, sti un fel de politicd slocialä, favorabn vecinilor", pe cari boierii voiau sa-i retie dacä slatuserl doisprezeoe ani in acelasi loc. Dom-

nul inoitor, a cg,rui nob1e0. de spirit

si

al c6rui dor de

reforme prielnice titrii nu s'a pretuit in de ajuns, cerea

sg,

se aducd dovezi sigure, prin jurätori, &I din neam In neam 1

mo

El fu exilat si se intoarse la Constantinopol numai ca sa L; ibid., p. 141, no. ctocw. Audienta de plecare a lui Constantin

fusese in Marl, Dhnilrie pleaca Ia Poartit in cinci zile; Nicolae Costin,

Urmasul vine numai la 24 lunie st.

V.

2 La nunta, asa de frumos de.,crisa de Noculce, pe atunci Postemic marunt, veni i Stanca, mama Bra lc wearmlni, si Constantin Stolnicul. 3

V. socotelac lor in lorga,

1

Nicolae Costin.

01

doc.,

I II, p. 51 si urm.

Izgonirea cruda a acestora place si lui Necalce, care scrie vai de buierul ce se roagai mojiculuil". Nu lipsiau nici Greci intre boierii celui crescut grecesle i, aläturi de un VlastO, Postelnic era tin Panalotachi Morona.

www.dacoromanica.ro

Intre Germani si Turci

411

oamenii adusi Inaintea lui fost liberi si in general el se rostia astfel in ce priveste dreptul de libertate al orickrui om: Neat este sk-1 robesti p frate-tku, cci pitgAnii isi cum-

Ora robi pe bani si in al saptelea an II iartä, iarA altii mai curAnd ii dau slobozenie, iark tu. esti crestin i, neluAndu-1

pe bani i fiind crestin ca si tine.

si

tu vrei in veci sh-1

vecinesli" 1

Cu veniturile slabe ale unei taxi ocupate In parte de Poloni i pe care o prkdau ciambururile Mb-esti venite s

Mace

pe oarnenii lui Sobieski din Cetalea Neamtului si din alte locuri intarile, cu ceia oe-i dItleau impositele aduse de la, Munteni, ca darea generalä a vackritului si pogonkritului pc porumb, tânärul Duca putu sä dureze In Domnie vre-o trei ani de zile. Un fel de tu1e16. localk o avea, un limp, 'si ca Vistier, Lupu Costachi, care mersese s Intampfne la Constantinopol chiar pe copilandrul Dom In, Incurajandu-1 la petrecerile cu care-si intrebuintA acolo, timp de trei luni de zile, vrernea2. Dar, de fapt, eel ce conducea Moldova era Brdncoveanu, si astiel se reskthilia sistemul de la ineeputul veacului, in care supt do,u chipuri domnesti inrudite era in realitate o singurd voinld In Moldoua si in Tara-Romdneascii. Nu se putu prinde Insà ginerele lui Cantemir bairAnul, Bogdan, si Iordachi Rusel, vechi dusmani, cari-si aflarA un adkpost la Poloni, in Neamt, pe o vreme cand, dupa moarbea lai Sobieski, cum se va vedea, se pregktia o noul actiune, dar au pe calea armelor, pentru mult dorita ckpktarc la pace, nu numai a aoestei Moldove, dar si a celeilalte Dornnii romanasti. Duca, IntrebuintAnd pc Moldovenii din Neamt, ca pe 1-an Moise Serdarul. ca sa-1 scape,

in Iasi chiar, de Inn Turc nepläcut, isprkvi printeun adevIral rkzboiu contra ocupantilor poloni din cetäti i mknkstiri, supt urmasul In Eatmknie al lui Nicolae Costin, Antioh Jora, care-si fAlcu o oaste *de Ora la 5.000 de oameni 3. Deocamdatä Insk vechile vremi pkreau ea se intorc atuncea cand, la nunta care

unia cele douk cUnastiii, boierimea a douk tari nuntirk trei saptimani, cu mari pohvali i podoabe si cu feluri de feluri de 1 V. si volumul urnlätor. 2 Neculc. 3

Ibid.

www.dacoromanica.ro

412

Monarhia culturala a lui Constantin Brancoveanu

musice si cu pchlivanii de mirare". Pariarhul ecumenic mazil

Iacov, care va si mari la noi, cummand la Golia pe mirii domnesti. Aces Li trai ani, de la 1693 la 1697, au lost oei mai fericiti si cei mai spornici din Domnia rasa de 110g 5. a lui Brancoveanu.

Intaiu, in aoest tiinp. el, c 1 sau si f.riI sprijinul lui Constantin Stolnicul, izbutise a trece cu izbandA. printre toate greutatile, din ambele p6:rt,i, ale rdzbeialui auslro-turc, care, cu o

soartl foarte schimbktoare, mai ales dup5. suirea pe tron a harnicului Sultan Mustafa, se prelungi din an in. an panAl la marea lovitur g. de sabie la Zenta, in 1697, a hi Eugeniu de Savoia.

Gloriosul biruitor, in care si Brancoveanu vgzu mai ales pc

crestin1, nu pe Neamtul" doritor de cvartire i stord.ter de 1.1.ri straine, facea parte din acea strIlucita serie de gene-

rali lalini", Ilalieni in cea mai mare parte, cari, flu numai ca talent militar, dar 5i ca directie de spirit, se deosebesc atala de pretentiosii leoreticieni ai rboialui de care erau pline Consiliile de RUboiu. din Viena 2 Cu Italienii acestia de la inceput Domnul munlean ajunsese a lega intelegeri care se preflcurä in adev6rate prietenii, pc care le-au cunoscut 5i le m'irturisesc i contimporanii. De la inceput, Veterani, castigat §i de Constantin Cantacuzino, ramas asa de Italian" dup6 studiile sale, era contra metodei de brutalitate, 16comie i intrig l. a lui Heissler. In tot acest timp, socotelin Brasovului aralä relatii continue de indatoriloare prietenie cu Veterani: astfel in 1691 6.lugitrul muntean Antonie, adecI Dunod, trece in Ardeal 5i merge

si in Moldova aeclasi Pater Anthoni"; in lulie un Gyulai Ferencz vine de la Muntmi la Veterani. Aceta faca a se conduce onorabil boirii intori in sIfirsil de Ia Viena,. Scrisorile se urmeazA intre Curtea romancascä si Cvartirul irriperial iii Ardeal, ceia ce nu impiedeca, oplosirea beizadelei Iordachi Can1 C. Giurescu i Dobrescu, o. c., pi 58, no. 81; p. 62, no. 91.

2 Veterani recunostea insusi c. Mil a lua Bugeacal nu se loate avea Moldova ; Iorga, Studii $i doc., XI, p. 182.

www.dacoromanica.ro

r

.

"

ft

C

ildri,LWER

,

I

17.1' '

s

'

Y./

-..

0

.3

fildriA491514, CrI6 441'0Nit

:t

D r

,

CT:11, 4

1'1

%

Vz

Witt. MIACt

:

. '

1.

.

..7-,-_

osttti.

,

'

,...0,

,,n,

t

.

1, ,

f

,

--.-

**.

',Al

i

.1.'44_

I

:' 7149r. l'a erl -- '1=5

,

r.

..,,

".

'''''':trl

--f'

/7)

;...,.:,11-=

=,,

.,1:,yi

4 tsz,-0.

,..

:

'.;''

1-. tf;

-...t

Abk-416:-.11ffl:Fa0

Fig. 35.

,.

4

4,

.

.4

,4, 6.0

.

.

.

r il

-

,..r

-''',. ,,.

.

.

-_-.1

.:"..H.1,1-,d 1

!1-4,.,..

1.'. iet- `-tbnit..4-A.1. larafeMlINA.

-

.

-

.1

,....

'4.,

4,

,

1

.

,

N-

,,

:.

, 40 4,, ,.-1-.

,

,

t.' k

, ..

w r-1441

'

'" ',14::...

oll

,t !.

.

.

",

- -'

.

.

'

..

.r.e.

°

4

,

I ,

Constantin Brancoveanu si familia sa, fresca la manastirea riurezi.

www.dacoromanica.ro

414

4R;

intre Cermani sio Turd

413

tacuzino, care era la 1695 in Brasov1. In oe priveste asa-zisul

project al lui Veterani de a mita pe Brancoveni In Ardeal, de a pune la Buouresti pe printul Filip de Lichtenstein ca ginere al Domnului muntean si cumnal chiar cu. un Marsili san Prainer, lucrul trebuie pus in sama aventurierului Nicolae de Porta, pe care-1 va, Inlrebuinta, In tainele oele ma urfite ale unei capricioase diplornatii, Constantin Duca 2. 0 singura

data, in Ianuar 1693, Veterani pretera lui Brancoveanu pe Staicu Merisea,nu3. Vechile oetali trebuira sa fie slricate si, and In 1695, Veterani pen In lupta de la Lugoj, In mostenirea trecuta asupra oelor douä fete ale lui e vorba si de u.n diamant de la Domnul muntean4. Venind In 'fara-Romaneasca la 1691 5, Bolognesul conte Marsili, nepot al lui Veterani, lost secretar al bailului Civrano6,

om de mare invataturä, autor al unei superbe lucrari asupra Dunarii panonioo-misioe", gäseste oea mai buna primire, e asigurat de cele mai bune sentimente pentru Imperiali; i se incredinteaza cutare ofiter superior prins In lupta de la Zilrnesti; Marsili capata hicredintarea ca are a face cu un om absolut sincer, care ajuta ostile Imparate$ti, mijlooeste corespondenta i se ()flea a fi pentra Impäral bulevardul (Vorpondenta si se ofera a fi pentru Imparat bulevardul (Vorongt) Ardealului"7. Se negocia si ei Constantin Cantemir pengaseasca provisiile neoesare la Siretiu.8. 1

Soc. Bra., 1.

c.,

pi.

133

i urm. Pentru afaceri de-ale lui, care

semneaza greceste, v. Iorga, Bra.Fornd jt Romdnii. 2 C. Giurescu i Dobrescu, o. c., pl. 74.

Serisorile latine ale Ibid., p. 75, no. 112. V. si n-1 urmator. Brancoveanu (ibid, pp 77-8) sant redactate de Constantin Stolnicul. La 1695 Veturani-si lasä load lui Truchsess; ibid., ro 82, no. 124. La plecare, el comunicl noile ofeTte de supunere ale lui Brancoveanu; ibid, n-1 urmator. V. si ibid,. n-le 126-7. In acelasi an comanda in Ardeal prifftul Charles de Vaudemont; ibid., p. 84, no. 130. $1. en el relaWle sanl excelente; ibid., n-le urmatoare. 4 C. Giurescu si Dobrescu, o. c., p. 88, n-le 144-5. 6 Pentru trecerea prin Brasov In sus, v. Iorga, Soc. BraI , p. 134, 3

lui

no. 232. i Dohrese i, o. c . pp 68, 74. 6 C. Giurescu I Ibid., pp. 58-9, no. 82. 8 Ibid., p, 06, no. 99.

www.dacoromanica.ro

414

Monarhia culturala a Jul Constantin Brancoveanu

Relatiile cu Imperialii, la cari sie adresau ii Athonitil 1, pe vremea cand un print franees, Charles Thomas de Vaudemont 2, poruncia In castelele goale ale celor doi Apaffy, i fusose

vorba ea duoele de Lorena insui sh

fie asezat Dornn In erau. chiar asa d stranse, Inca, dupa ce, la 30 lanuar 1695, la vechile diplome ale lai Brancoveanu se

tgrile noastre 3

,

acIangase aoeia de principe al Imperiului 4, se discutau In acel an chiar, cele paira noi conditii, ci .rondu,l, de sigur, tot oel vechiu, supt care Tara-Romaneasa era sä se inchine definitiv

Imperiului peniru ea actrul s. poata fi adus la negociatilliO de pace oe Ste tot urruan in. A.pus T.

Dar Turcii reluau in 1692 Nisul si amenintau Belgradul. Si rata de aoesti stapAni Brâncoveanu, prin zahereaua ce Ca*tige o adtma, prin darurile ce stia sa Impartd, stiu situatie cu totul specialL Cronica oficialä a lui Greoeanu Inseamnä, cu prilejul aparitiei Viziruhii, apdi a bunului i dreptului Sultan Mustafa Instsi, care nu ingadul, ca, odinioarNi In Moldova, Mohammed al IV-lea, O. se leie nimic farg. bani si Intreha cu compalimire de co se infati5eaza In sesul muntean

tara asa de goala si de saracg, semnelc de cinste pe

i se

dadeatt Domnului: primirca pe scalin la Consiliile de razhoiu otomane, cuvintele die lauda, caftanele 5i acele feryciduieli dr 1 Byz. Zeitschr., XX, pp. 197-8.Se credea chiar la Constantinopol

ca se va recunoaste Imparatului prin tratatul de la 1699 lin drept de tribut la noi; Paul Lucas, Voyage au Levant, II, Paris 1714, p.

483: Bs (les Tures) estoient aussi outrez de ce qu'il

(le tTait6

assigne par la même trêve u.n tribut a l'Empereur vers la Moldavie et la Valaquie, autre point contrevenant a leur boy". 2 In Banat vine generalut Rabutin. 3 V. Cioränescu, in Rev. hist. du S.-E. eur., 1936, P. 334 si urm. 4 Iorga, in Rev. hist. du S.-E. eur., 1937, pp. 177-186. Cf. C. Giurescu si Dobrescu, o. c., p. 291, no. 452. Pentru negocierile cu Vaudemont,

ibid., p. 86 si urm. Brancoveanu se roaga a nu face sä treaca in ziare vestea provisiilor ce dä; ibid., p. 66, no. 100; cf. p. 68, no.103. 5 Legaturile lui Brancoveanu cu agentul sail la Venetia, Nicolae Caraiani, probabil un Roman din Balcani (v. si Iorga, Studii i doe., IN, p. 85, nota 1), se fac prin dragoinanul imperial, inrudit prin sotia a. cu Cantacuzinii, Antonio Mamucea della Torre C. Giurescu Dobrescu, o. c., p. 89, no. 146), arid., i s'a consacrat i o monografie. D. Haciu, in lucrarea sa despre Macedoneni, 11 crede un Maimuca, Roman cf. maiutu0).

www.dacoromanica.ro

In Le Germani i Turci

415

Domnie pe vk44 cape se si adeverird fn vremea malt astepiatei /*lei.

Pe eAnd, la inceput, TOkOly, ajutat de diplomalia lui Ludovic al XIV-lea, se visa Domu in Tara-Rorndnease4, un fel de fermg.", cum spunea cutare Frances, potrMtä pentru vecinA.-

tatea cu Ardealul, pe and, in acelasi timp and Tatarii veniau prin Moldova si Inta-au In acel Ardeal pe la Oituz, Viziriil Incerea o nou N. eampanie acolo (1695)1, Brancoveanu putu

s1-1 vadä disgratiat, aeoperit de injurii, tinut ca un tain de miserie, alinându-si Iii ospete bine stropite ca vin catasirdfa totath. a silintilor sale 2. Pretendentul un va mai apArea in Tara-Romaneasea, i anume la Giurgrm, deal ea prilejul ba14lici de la Zenta 3. Platind necontenit, storcând tara de provisii, având sä r5spiun14 odath. si 20.000 de oi, Brânooveami ura, riposte, in

fundul sufletului aceastl suzeranitate pe care n'avea eu ce s'o schimbe. Din parte-i, Constantin Stolnicul se plânge ea. vremile i oamenii acum s'au iutit foarte", de oare ce si stApanitoril si putearnicii oei mai mari cer mai muit i afarit den obieeaiu i socotealk vor sä ia, i asa urmeaz 5. i alalte hecuviosinte

i pagube mai Multe la norod"4. Si tot* in

1691 cureutul de umanitate care se Intalneste la Turci, cdtiva vreme, Meuse ca Vizirul sg. renunte la tributul ambelor noasIre tgiri 5.

Cg.derea lui Constantin Duca, invinuit i el a Mut sd, se ucid6 in secret Sigismund Sieulus, agenlul lui TOkOly6 fu dureroas4 pentru Brâncoveanu, aanganda-se aclânca durere pen1 Planul era si in 1693; C. Giurescu i Dobrescu,

o. c., p. 77,

no. 117.

2 La 1696 Inca soseste la Brasov, venind din Tara_Romfincasc I.

un Unit" de-ai lui Toktily; Soc. Braseu.,

1.

c.

3 C. Giurescu i Dobrescu, 0, c , p. 90, no. 117. Cf. Ior a, Studii si doc., XX, pp. 140-1, no. crAvt; p. 112 si urin., n-le cLx.x 5i urm. 4 Iorga, Brasouul si Romdnii. Gluma cu fiul Sultanului care a mers s vada pe Mohammed in Raiu, intr'o scrisoare a Briincoveanului, pare a fi de la Stolnic; C. Giurescu i Dobrescu, o. c., p. 78, no. 118. 5 Iorgu, Studii si doc., XX, p. 122, no. cxx. Socoteli cu Turcii, Iorga, Doc. yrec., I, Pp. 319-21, no. CCCLXXXV. 6 Povestea la Neculoe si In Iorga, Studii si doc., XX, pp. 132-5..

www.dacoromanica.ro

416

Monarhia culturalä a lui Constantin trâncovearbi

tru moartea. la Constantinopol, de ciuma, a Deamnel Maria,

fiica hit 1 Se va adaugi invercarea altui cuiva de a ajunge in stApfinirea aceleiasi Tari-Romfinesti. intr'un moment cand. cum se vede, drumul 'Area deschis, ImpoUriva orioNrui drepl dinastic salt national, oricui. Principalul negociator al pled cu Imperialii fusese un Grec din insule, regiutnea de uncle venise i Panaioti Nikuisios, Alexandru Mavrocordat, om de marl Insuiri, pe care le desvoltase studiile facurte la Padova lui Constantin Stolnicul, apoi la BOlogna, die uncle, cu o tesa latina, se intorsese iatro-

filosof". Autor al unor ins.mnar: contemporane, al unui tratat de retorick, tradus apoi si in romhneste, si al eatarva

el credea ca poate ravni pentou fiul Nico,lae la mai mult deeat acel post de Mare Dragoman al ImpAattic scrieri 2,

ratici care trebuia srt para cea mai inalla recompensä pentru cineva die legea si de natia lui. Dar Alexandru luase pe o nepoata a mi I1ia Alexandru-Voda, si fin! credea c i se euvine i lui Domnia de care se impartasisera inaintasii dupa mama, can s ridicaq pinta In omonimul bunieuhii, panti la A lexa ndru-cel-Bun 3.

Un .raport contemporan arat a. aceste veleitAti. Ele parar inlaturate cand, inainte de incheiarea pacii, Brâncoveanu dadu pe fiica sa Ilinca dupa Scarlat, fiul, admirabil crescut si aple-

cat la invätätura, dupä moda timpului, si Oita la pierderea sannatii, al Dragomanului, Scarlat4. Era Inca o biruintä asupra intrigilor necontenit tesute Si necontenit inlaturate contra acestui tron. a5a, de râvnitor, Tânarul Grec, cu o picatura de salve românesc, fu flout dinteodatà Marc Postelnic5. Dupa 1 Iorga, Studii i doc., XX, p. 143, no. CLXXV. 2 V. Papadopulos Kerameus, Hurmuzaki, XIII, tabla, i volumul nostru urmätor. 8 Radu, fiul lui Bias, era ginera al Brlincoveanului; Greceanu, p. 112. 4 V. Gneceanu, p. 85. Intra cartile lui, predicile lui Mascaron,

pe care pune o frumoasá iscilliturá latina. 5 Dar el moare in 1700 Inca; ibid., pp. 93-4. Avea abia douraeci doi de ani. Urnieaz 1lriLc lui Dumitraru Corbeanul cu Grigore

Baleanu, Rada Popescu; ibid., pp. 98-100 si urm. Se raspunse printr'o solie

in masa a boierilor.

www.dacoromanica.ro

tu[re Germani

i

411

Turci

moartea lui Scar lat., dragomunul se uni cu Iordachi Russet si Antioh Cantcrnir contra fostului cuscru.l. Dar lovitura cea mai mester pregatitä contra puternicului Domn 2, a fast ac3ia din 1703, de la vechiul dusman, Vizirul oel rau, Rami. Pe neasteptate Brâncoveanu primi invitarea de a vent la Poarta. Se pare el era o mazilie acoperita; Turdul intovarasitor se i presinta la Bucuresti. 0 boall adevarata sau simulatg, o umflatura", pc cane o lult si Doarnna, si de aceia medical grec Pylarinos, Intovargsi In calgtorie pe stgplinal situ3, II fgcu pe Constantin-Voda s. etstige doua

silptamiini. In west timp banii lui caulau sa invinga. Inca odata o mare demonstratie a hoierilor se ptroduse in jur rul lui. Alexandru Mavrocordat 5i fin] Nicolae,

pe primal Greceanu, inteuna din lormele cronicii sale, ii califick de spurcat si viljmas" , -miti ca fosttul tovargs de solie la Impariah, Vizirul Raml, I cu muftlul4, crezusera cg Domnul amenintat va trece ILl Ardeal unde vom vedea ce legaturi izbutise sa aitha. El apare insa. acum, sigur de sine, so,i, din nou, hiruie. Primejdia fusese asa de mare si asa de important

Iriumful, Inck oel intorsi cu pompa mare acasa fadu sa se zugraveasea scenele calatoriei la Adrianopol pe zidurile frumoasei sale case de tara de la Mogosoaia 5. Dar tara plati aceasta gratiere si Intarire cu indoirea tributului. Si cronica oficiala na lipseste a insemna cif Domnul din tratinile tiranului".

s5a

Tailors nevatamat

Dar noul Domn moldovean, fiul mai mare al balranului Cantemir, Antioh sau, cum. i se zicea in tart: Antohie, nu arata 1 Ibid., p. 104. Cronica oficiala cautä a scoate din ritspundere pe Inteleptul dragoman". Neculce vorbeste si de o incercare a lui Dimitrie Cantemir. 3 Doug. versitmi lii Greceanu, p. 119 si urm. Dac,1 Brâncoveanu a luat cu sine pe al doilea flu, Stefan, era pentru Ca, la nevoie, acesta. sl poatg fi numit Domn. Constan.tin Stolnicul rgmase in tara pentru =

oiled imprejurare.

Mustea, in Kogiliniceanu, Let., III, p. 28. 5 Scenele se vedeau Ina la, 1854-5; $t. Grecianu, in editia Cron:c:i lui Badu. Pentru c'115,torie si C. Giarescu 0I Dobrescu, o. c., p. 137 ur.n. Cf. Grecianu, p. 131, nota 2. 4

27

www.dacoromanica.ro

418

Monarhia culturalA a lui Constantin BrAncovemiti

sentimentele rele pe care Ineanjurimea lui le strecurasera in sufletul parintelui. Antioh, care va ispravi luand pe fata unui mare boier de lark din neamul lui Gheorghe Stefan, Dumilrascu Ceaurul din Valea Seas-41 spre Carpati, fusese logodit. cu. domnita Maria, sora lui Constantin Duca, si el ate fi fast bucuros sa poatä lu.a pe a oclrasla, a bogatului Damn kecin1, ceia ce twit I se refusal, de bunia. sama mai ales pentru a nu strica rosturile domnesti viitoare ale fostului ginrc. Cfind, in Septembre 1700, tfinarul Duca se intoarse in Scaun, Brancoveanu, care, dupa Neculce, ar fi vrul s1 faca Domn pc un negustor din Galati, Tcodorachi, mersc atilt de &parte in socotelile sale inteleple de bung, Intelegere, incfit ierta treculul si sfiltui, prin moldoveanul episcop de Buzau. Mitrallan, pe acest fost ocrolit al sfin., care lrimesese p Nicolae Costin sa-1 Indrep-

tateasca, sa se impace ca Iordachi Reset, care primi locul de Mare Vornic1. Pentru a i se asigura lui Duca ajularul pribegilor, o adevarala comisiune se aduna, la Focsani, land de o parte mitropolitul Moldovei, de alta episcopul de Buzau 2. Numai la caderea, in ciudate imprejurafri, a lui Constantin Duca, acum fapi mare legatura cu. fostul sau socru, mama-sa pare a fi fost Inca In viata; ea-si pierduse averea In aventurile tfinarului ei sot nou, Grecul Liberachi, beiu dc Maina", care isPavi rau.3 , nu se mai simti vointa influentului Domn muntean, care Intelegea sit pastreze totIdeauna Moldova in legatura cu dfinsql. Duca, luat din Scaun cu 500 de spahii, spera sit ramAie in Scaun dupa o simpla visita la Poarta, asa cum o Meuse Brancoveanu: era din nou imitarea de Moldoveni a ceda Ce reasise Muntenilor. Alaiul in care el

tfirl panit la o vreme si pe dusmanli sitI, inainte de a se Imbarca pentru. Constantinopol, n.1 era intovarasit insa i cu acele Impartiri de bani cu care era asa de darnic Bran1co1 Neculce (cu multe amintiri tftrzik. 2 V. Iorga, Doc. Ard., II, p 14, no. AIMDCAIv. Aceasla poate sA fie solia pentru chemarea pribegilor de la Munteni pe care refufusand-o mitropolitul Sava, ar fi fosl Inlocuit cu Misail de Roman, care prime§te sarcina. V. ins6 Gpeceanu, pp. 108-10; cf. C. Giurescu si

Dobrescu, o. c., p.

121.

3 Pentru prinderea de Turci a lui Lybiracis, considerable dans le pays" (Maina), Guilletière, Athenes, 1675, P.

www.dacoromanica.ro

43.

Intre Crennani 1 Turd

419

veanu, pe care-1 vedemi acurna sprijibind ideia de obitrsie moldoveneasca, si nu cu Cantemir sau un Duca"1. Gäsindu-se la Poarta in. mi.jlocul tulburarilor care adusera cadel-ea Sultanului Mustafa si inlocuirea cu fratele sau Ahmed, el ajunse intaiu, in exil, prin Rami, la Cava la, pe malul Arhipelagului, uncle nu mai calca,se vre-un Dpnm roman 2. SpIeraniele Iu Antioh Cantemir cri. el va fi alesul boicrilor, carora li se daduse voie a se pronu4a, Tura si ele inSelate. Nu insä LArri sa-si fi spus cUvãnhil Brancoveanu, la, care era adapostit de

mull, cu alti pribegi, Wire cari Vasile Canlacuzino, capalg locul mult timp vacant, cu aimacamta Itui Ilie Buhuss acel Mihai Racovila, Insurat modest cu fata until Balcanic, Dediu Spatarul, Ana , care era fiu,1 unei Canlacu.zine si purla numele Muth din unchii Brancoveannalui. Cnonica oficiala a Tarli-Romilnesti recunoasle interventia, si cu. o sutnä de bani a acestuia5. $1 cu acest prilej, casatoria lui Nicolae, had. lui Iordachi Ruset, principal sprijin al noii Domnii, cu. Ancuta, fiica Domnului muntean4, pecetluiia din nou legatura cu Moldova5. Mai tarziu, prin Stefan, Iiul Stolnicului, un astfel de L

A. A. Sturdza, Constantin Brdncoucanu, III, Paris 1915, p.

08.

SA pdrAseascr, scrie 'roma Cantacuzino, ple Duculet, cat si pe Cantemiresti"; p. 105, no. 87. Mihai Racovita era nepotul. Stolnicului si al Spdtarului. In 1786, Antioh e considerat ca un Time"; p. 135, no. 122. 2 Nu mai ajunse la Domnie. V. plAngrrea lui pentru moartea sotiei a doua, Eufrosina; Iorga, Doc. grec., I, pp. 318-9, no. cccLxxxin. Alte tanguiri; ibid., pp. 325-6, no. C.C.CLXXXVIII. SC ruga de Patriarhul sd-1 irnpace cu BrAncoveanu; ibid., p. 337. Scrisoare catre Hrisant Notara (1707); ibid., pp. 378-9, no. ccccxvn. Alte scrisori; ibid., 378-9, no. ccccxvit; p. 419, no. ccccxxiv e vorba de

Doainna Eufrosina), ceia ce trimete la o data alterioarg pe cea de la pp. 318-9, despne moartea ei. 3 Greceanu, p, 137. 4 Ibid., p. 138. Se incerca i o scAdere a haraciuhii indoit, dar rebelii caH se arAtau dispusi la aceasta, cdzurA; ibid. Regimul legal fu InsA apoi castigat pentru. o concesie mult mai micl; ibid., p. 139 si urm. 5 Cu toate cetele formate in jurul Domnilor, legAtunile de familie se incheiau de la unii la altii: Neculce inseamnit pe Manolachi Ruset gi pe Racovi,tA ca fiind cumnatii lui Antioh. Mihai a tinut pe dontnita Safta Cantemir.

www.dacoromanica.ro

420

Monarhia culturalä a ini Constantin BrAncoveanii

pact s'a incheiat intre Antioh Cantemir, care-si gatia a doua Domnie, si Brancoveanu, cuprinzandu-se in aceasta. intelegere si Dimitrie Cantemir, care i primi pensie de la Domnul mun-

bean1. Se ajunse si la logodna intre iimn fiu al lui Brancoveanu si o fata a lui Antioh 2. Indata dupg aceasta, casgtoria lui Stefan, fiul Domnulni muntean, cu fiica liii loan Rats, Billasa, stranse si mai mull aceste kgaturi. Schimbarea Domnilor moldoveni urm g. cu o rapeziciune tot

mai mare, Antioh Cantemir Inloculnd pe Racovlla, a oarui Domnie si-a gsi1 i tin landator 3, fard a se putea cunoaslc toate resorturile aoestor necontenite surprinderi. Cunoastem itele acestor intrigi prin marturiile tarzii si interesabe ate cronicilor Moldovei, scrise dupa 1711, 1 nu se va crede c. Turcii ax 11 Merit la 1703 lui Brancoveanu acea Domnie peste ambele tari pe care el ar fi refusat-o numai dupg. sfaturile amenintatoare ale unahiului Stolnicul 4. E interesanta insa, la a doua &Mem; a lui Duca, manifestarea boierilor si mazililor hiainlea trimesului ture ca nu-1 ma,i vor pe ace.st Domn5. De fapt 1n41 doupi lamilii mai conduceau ((wile romilnesti,

chiar supt monarhia, de o infigisare atilt de stricilucitid, a lui Breincoveanu: Cantaclazinii in Tara-Romeineasc4 iar in Moldova, cu scurte intreruperi, dar de la o vreme cit voia lui Briincoveanu insusi, Rusetestii. Aceasta chiar daca, precum observia Neculce pentru Iordachi Roset in a doua Dom-

nie a lui Mihai Racovitä, el nu erau in slujbe. Se incerca un fel de Vizirat, cgruia i se impotriviau acei boieri de Ora pe earl acelasi cronicar Ii presintai In comparatie en vreInca sat, de pe la 1710, mai lapel* mai putinciosii,: se iubia' unul cu altul i se 1nvoia' la sfat". Asg-numita Domnie a Fanario(ilor s'a sprijinit pe slabirea celorlalte elemente politice i pe pra)usirea prin Turci a celor douii nea1 Neculce. 2 Ibid.

3 Muste; v. p. 30 si urm. Se laudä i Br5ncoveanu, foarte pm bun

veistit de bogat". Dar el va fi aratat apoi ca autor principal de

si

intrigi; p. 37.

4 Neculce. Tot asa de putin cA, in strâmtoarea sa, Briincoveanu ar fi sapat Domnia lui Duca. 5

Ibid.

www.dacoromanica.ro

Intre Germani i Turd

421

muri. Incercarea Cantemirestilor de a se sprijini pe neamurile mid, Antioh a avul. ca Viqier In a doua Domnie pe un Lupu zis Colivartd"i, nu reusi. Iar, In oe priveste pe Greei, numai pentru Neculce, el Insusi Cantacuzin prin femei, Rusletestii sant Greci". iar un Morona ajunse, pentru experienta sa, a fi pretta de Antioh-Vocla ea si de Canaria Duca, de care fusese adus In tarn. Numai de la Mihai Racoviin intors in Domnie i s'a tras moartea.

Cu toate silintile desperate ale Polonilor de a eapata Moldova macar, luerurile se indreptau tot mai mult spre pace.

Irnperialii stiau bine ca la Inchciarea ei vor trebui O. se multameasca doar cu Ardealul. Cu. totul altfel urmasul lui Sobieski, care nu-si putuse impimr Piul ca mostenitor; pornposul, rnandrul nou rege August de Saxonia neascultat de nobili si avand s lupte indata ca concurenta lui Stanislav Leszczynski, incerea o solie la Brancoveanu. Prinleun Moro, printeun Albanes Arbanas", care capata de la Domn o mosie

cu toata zestrea ei, el calla legatura si in aceastä tara, la 1695, Si faptul od Stolnieul 11 priveste pe Arbanas" ca pe un ..frate", ar inthri parerea cii c vechiul lui dascal de la Padova. Se atribuia Cantaeuzinilor o alta politica deck a Domnului si a Stoloieului. Bine primiti in palatul (le la Potlogi, emisarii ministrului saxon Wackerbart, pe care Rabutin nu-1 lasa sa treaca, vorbira en Domnul, cu Cantacuzinii, Constantin si Mihai, capatand asigurarea ca nu se va incheia nimic cu trimesul imperial, un pater Elias, si ca Tarul e prea departe si un domn prea aspru. Asteptandu-se un sol al Domnului, se recomanda regelui sA eie Tighinea si Celatea-Alba, ceia ce ar

aduoe rascoala, nu a Moldovenilor, in cad nu e de pus toi aid apar capetele de acusatie contra lui Antioh ci a acestor Munteni, cari ar lua indata Br 'lila, Giurgiul Si restul raielei; pe urmn ar interveni si Brancoveanu cu 50.000 meiu,

Ibid. Ii urrneazA Ilie Cantacuzino; ibi I. Ac-sta ar fi rdvnil §i Domnia; ibid. Pentru planul de c4s6torie Intre fiict lui Ilie Cantacuzino i o fata a Brâncaveanului, ibid. 1-

www.dacoromanica.ro

422

Monarhia culturald a lui Constantin BrAncoveanu

de oameni si ar incerca Si In Bulgaria. Ambelor tari ar trebui sa li

se asigure ins4 aceiasi capitulatie. Oricum, se cer

douk lucruri: presenta unei ostiri serioase si garantarea obiceiu-

rilor Orli 1 Dar s. nu vie in tar4. Poloni, ci trupe germane si legiitura sá nu fie fiacn1 (4 c

1

Po Ionia, ci ca August ca atare.

Torga, Doc. Breincovean3,

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II.

Ardealul rominesc i Brâncoveanu. Cultura brAncoveneasca. Legilturile Domnului muntean cu Ardealül au fost hotarite de trei motive: nevoia de a-§i garanta Mine relatil cu guyernatorii imperiali instalati dupi pacea de la Gar loud( fn proiiincia care fusese recunoscutl lmpeiratului, dorinta de a-,2i

auea acolo an culcm sigur $i phicut, de bun gospodar qi m Nlier. cum fusese totdeauna. si grifa ortodoxiei romdneqti

pe care o Nam invãsia iesuitd sup! awful stdpdnirii impdrdtegi.

Cel d'intEu guvernator fu generahil frances Rabutin1. La Brasov comandä o bucatä de vrerne generalul Gliickelsberg, cu care Branco'veanu e in corespondent5.2. Stàpanirea aceasta nouN se ar5.1A respectunasä fatA de Dom-

nul vecin, de la care putea sl. asteptc nurnai ajuloare, iiifori provisii, Braneoveanu dorind, din parte-i, si poaLä math p6stra legAtura cu poscsiunilc-i sItesti de la S'arnbata-de-sus si de la Poiana MArului 3, precum si cu casa din Brasov, uncle se vindeau i vinuri din vestitele vii domnesti de la Dealul 1 C. Giurescu i Dobresca, n. c , pp 105-7, no. 174. Cnrespondenta lui Constantin Stolnicul cu Golovchin e Minä de despret j un't contra lui Rabutin, netrebnicul i Liranul", ale etrui acte de cruzime se Insira; A. A. Sturdz.a, Constantin Brdncoveanu, Ill, p 90. Gheorghe Brancovici, la In 1703, Constantin trimete po Sava senatul- din Alba-Iulia al lui RákOczy; pp. 90-1, 97, no. 331; cf ibid., p. 93. El arat6 pe Satanasie" invins i crede c BrAncoveanu ar putea face un bAtran Vlitdicg la BaIgrad. Scrisoarea lui Mikes, p. 95. 2 C. Giurescu i Dobrescu, o. c., pp. 119-20, no. 201. 3 V, Iorga, Bra.souul t Romani4 p. 254, PO. 6

www.dacoromanica.ro

424

Monarhia culturala a liii Constantin Brancol eanu

Mare1. La Beam din Tara Oltului o parte din sat se chiama 5i pand. azi Vaida-Recea. Mihai Cantacuzino 14i avea si el mesie acolo. Oameni din Ardeal fdeeau legturi. fiind intrebuintati in mis,iuni, in Ardealul lor de nastere sau i pänd la Moscova; asa un David CorLea, ofiler in oaslea Brancoveanului, acel ceau$ David", care a fdcut la Bucuresti biserica Icoanei, apoi Pater lands, pc care 1-am mai int.filnit2, Dindar, secretarud statornic al Domniei. Domuul munlean Incercal chiar stt-si facd o gardd de ..Nemli" din Ardeal, adresandu-se la clementele indigene pc care si le alipisend Imperialii, ca, rflatti", Straina" sau Slratina" i Jurco 3. Ceia ce aruncd insd o umbrd asupra acestor excelente legaturi fu rascoala rElkoczyand, care izbucni. in jurul Craiului Ferent", fiul soUci lui Tökbly, intaiti in pIrtile unguresti,

ca sa se intindd apoi asupra Ard1u1ui, devenit mai mulld vremc cetatuia nemullämitilor cu domi'n.atia austriacd. Inlregul calvinism maghiar sprijinia pc acela care a rArnas, Lanai-

viteaz cum era, in memoria alor sdi un erou national. Romfinii, cati fusesend pusi, la 1691 incd, sd jure Impl,rasi

tului si fiului siu Iif, rage al Ungariei, cu birdi, cu popi, fdrA. a uita pe cutul de la Ocr0", din satul Shution 4, se declarard. mai ales in pd,rtile vecirie cu Bistrita, pentru aceastd rascoald, care ingd.dnia actiuni de vitejic. Un VlddicI de lege calvind. Iov, sc si ivi in acesle parti5, in lupla, cum vom vedea, cu urmasul lui Varlaarn, un Teofil 6, de sigur si el purtat, la inceput, pe la Bucnresti, care, supus noii cfirmuiri austriece, era sd-i inchine, cu mai multd sau mai pu[ind stiintd si constiintd, Biserica sa Nu se poate Muni la Domnul muntean o aplecare deosebita

care o causd nationald etre na era a lui. Neintii" din Ar1 Pentru curnpararea cAsei, in 1709, v. Iorga, Doc. .ird , II, pp. 1478-9, no. ximoccxcvn. V. si ibid.. pp. 1178-9. 1482 si urm., 1491, i Itomdnii, pp. 258-9, no. 10. 110. 3moccmomr; Brasovul 2 V. Al. Lapedatu, in Prinos Itui I). .1. Sturdza. 3 C. Giurescu i Dobracu, o. c , p. 114, n-le 186, 193 si urm.

I Iorga, Doc. Ard., II, an. 1691. 5 V. Iorga, 1st. Bis., II. 6 V. Iorgi, Doc. Ard , 11, p. 3nuoecx

1453, no, Mmoccv ; p. 1455, no, iscalitural ; pp, 1161-2, no, 311n.K;cviNN LI,

www.dacoromanica.ro

"

I.

4.. a

,

..

._ ....

..

.

^-

,a

',-.-.1-

ok

/i.

-..;

AfIllE10FAIE10-1010111$19411WATA0EgolimkgoorMusei E , , . .., a,:.

,11,,,y.,..i .,.i

l'"a",11r ."--7Yte t l.,,,,y,c:''C...1y, .1:. 9)rw-,:1:t:

4

T. elf/pp:Jr,. .00.A...... , , .

L,

'',.7,,70-41. ti,or" aria 117,n i 471.7 . ,;.

6,,,,,.

.,-.

,

.1;111, In rg. atv,.,,,4 I a... lion.. 1 0,1*,../

4

t....

lis ;it:., (.11, _ _

..4i,0"erix, vy-vt,"cr %.,vn, n An g IJ a

v.-^",

...

0'1, "`.....J

'Tr' fr

1

it.., .

a 4 .111.4111.11

--NP

,

- vvutotwi tr,:....t. rrvvIrl.

, (4'

I:

r j.:f /gr.

.....;_:..jr

,I

... '-ri ...,/

i_.--A

41 .,...1.7.1p,..1,,lk,.,,T,Llafn NJ Ov 5- ',nal non ..74,..,,,;Isal i

.It'Fli",";14.7:.44" f r.j",'.'"!.4,..."'" a .. rain?... .... II "or n ...--,i,n In. 17,11 P,

.

Cir NV",.101,1n, ,.. ...0, Zajac:4 lc ,i...r.1,- yr v, S., a 7. 7 Zn.f,Sri,'90.11, ,a,:x7-1` fl,-;711"`"IP"::"'" .,;A,,,..,-7 f..4.8.-.0.i. W.\ ,.....::a.,r,..t.i.:........::. ,,,,,,

...!;',., 1 f.,7zrief.1 ',ex -,---ir 1,.......,,,,,,, 1

..

-,..1 -4,- t'.: -e kz:

.I.0

W1Tn=" ".Y.."'"."' i),Y!' !!"" Y7,7". "1.1 P...."21?.. 11:1`;'$1;!., 11,111.1 Loaf",

, --,: f...);;;:x415,,,- .,;L4.71il 1 0 .,1.-r"-s.i .(0`S' j-311. . . 4 .1.41 ItilCa , ,,-a v n rt .4- ,,,Kr, inVIIC,', A n n aniatre ... b.

f.

,,,.,, ,: :.,;,,......d.i-ii"

-t,terc"""Tc"77-^ ,qA,,,., fn. 7V"..T":*.`""I %-c. r . .

,

,,

,.. 9, i

-,..1,7.,.,'"2.....--7

c;11..

-.inn ,,,4

...Ea.

.I.

W".1Z:',"Li; OW . 1;.,! i ;.,

..P.1,-,--1.....,.....-Er.,,..,,,,...:,..

x,

.....4....,,,,

n',..:7 IL:Ipir..g. J. .1...,:)..,-n, tilijr, ,..,.. ir .....rn, r, .1, nntv , 71,14,47,27:47;;:c.:%": ,11 ) m:4 .trig÷. pc,. 041;1.07 1./.10 .04.Ii 7 r j,,,,,., genfir.S :it, iv, 4,....1,,,. ,,..ti ir,,, J I, , OH A 1,1(l.,,rifilelta,,pjc, -e-r, .. t 414 7r 7.,..., ..., ti..?n, ....g.... gu.... i :KA . .1-1...... n fi:lv . a ...1 . .01,11.,.146.1 ......., I 4,,,,,,,y, int ,....,,i,a or. im. r o I r.....4:. 11,, f .9; fts),,,,,cr--is avg, ,,J.t.,,,,.....0,,,--1 . " 0 ' Y-97". ' N)-)154,n, I ,,,f III ,n, 041 I '-'171."^ ,Tr' ,7-7,1x---, 1 ' .-,--0'," 0"1"7 9v,,_,,, .,.c.,....4, ,,..1fi ...,,aa.,r;,4 rj,") -' n ,..h.*-1'". ,,,,: v., il.,w,,,,..,".1, 0. .ri Zr ,,,,,, fpr A AIMI RIO fIn; rip J flahari 3 na, a , tv , an 'nail' I .1,.. I - , GI .-." 41:AA W.001Ird,gi, . I nrirwkaal , 4., ale IV: _: t ej ii3,..vinver,ter, Pr op4Xerii ,,---,-- . ,,.....7 ay n a egn,-. rt en.10.. Ira, ;74 o.r..00 f AV ''.7""1 ..,....77.,),,,,,,,,z,1,-,,r401 VI el." ""2 I., iric94_,, ,cr.,_:, ,,.:,,,,

4:

2

, 1,

.

r 1.

,i,-). e

.

"r

"" ''' ' ' 0"" """'",;; 4 nr "ion. , .fli oci ,1,2"41, IV t

--

-,-,y1.,:li ,--1-,-' I t, c,a, 11..4. ej211.1), nrAP. ,,t .

v.41

.

e"' ""'-,:>),;4,,,, 2,...c ,..? -,,The ,46,1,747.;,Z4..". IP t.,.=I1j,0 . 1,"` 47'1 0 .3 4,7,-,-,, 4....;..4- ":7.-gor414, ,. -zi ,,,,,,,cav 100 n n I °may+ f I AV, ., a .09ka:ito Ire ;± C.22.L....c\v4,44,,, i,'.7 ' ,..f...11

,-,

n n.41,.. a LT a I 1,,, ,, feta,. la

.s

.: ........'r 4

°N.,

rV

______,_.

.

17 .i

;:, , , ,'

%........... G

07 Q 1 C

f

LIA

T4O.t1T1 -):2/Lait,

Of

1P)

1[1111

. ;

1:4;

ii Fig. 36.

Document al lui Constantin BrAncoveanu (1692).

www.dacoromanica.ro

Ardealul romfinesc i Briincoveanu. Cultura brincoveneasa

425

deal nu erau. facuti sa-1 supere sau sa-1 pagubeasca in. inleresele

tui. Dack deci, el se expane la plAngeri din partea

ofiterilor habsburgici, aceasta se datoreste ilL cea mai mare parte largii lui ospitalitati, milci 1ui tic oameni, compätimirii lui pentru nenorociti. De aici ocrotirea unui Petroczy, unui

Pekri, pe cari fagliduia doar inlature de la pasuri, si in adevar el opri orice lulburare de pace prin vre-o navalire a lor 1.

La 23 August 1692, Imparatul cauta sa atraA pe preotii romani. puindu-i, ca privilegii, in acelasi r5nd cu cei calolici, daca se unesc cu acestia. Paul alunci aceasta sp4a nu exista. Sc ins2arcina Cu castigarea lor Iesuitul Baranyi din Alba-Iulia 2, care cunastea pe simplul VladicaTeofil3. De aici se lrec.0 la propunerea de unire cm Biserica latina. Calvinismul ceizuse. Gomandantul frances al Ardealului era un catolie fervent. Vechea ocrotire a superintendentului ungur fusese oficial desaintata., si astfel indelungala usurpare incelase. Iesuitii nu inccrcau contopirea In catolicism si Mei n'o

aveau in vedere pentru viitor. Se cerea numai inlaturarea color patru puncte de osebire dogmatica privinsl purcederca Sf. Dub., Purgatoriul, felul Cuminecaturii si. ceia ce se doria

mai mult, refusal de a rezunoaste pc Papa ca sef al Bisericii crestine intregi.

Un sinod liber se aduna, ea de obiceiu, de când Vladicii nostri primiscra sistemul sinodai. In Fcbruar 1692, in capitala provinciei si se lua la Mart aceastä hotarire,plimi,din punctul de vedere national, de urmäri, fericite i nefericite, care dainuiesc si Thank' astazit. V. Iorga, Francisc Rcikóczy, I. c 2 Nilles, Symbolae, 1, pi. 162, no. 2 3 El ajunse au Spktne, in 1696, kpiscopul Valihulor harbari; 1

Silvio Dragomir, Istoria desrobirii religioase a Romdnifor din Ardeal in secolul al XVIII-lea, I, Sibiiu 1920. p. 7. 4 Nilles, 1. c., pp. 162-3, 164-5. Actul de intarire din partea lui Apaffy, in Hintz, Geschichte des Bisthums der griechisch nichtunirten Glaubmsrnossen in Skbenburgen, pp. 83-9; Nilles, I. c., pp 153-60. Data e 18 Decembre 1692. Cf. I. Crisian, Beitrag zur Gesehichh, der kirchlichen Union der Romanen in Siebenbargen tinter Leopold I., Sib9-1 1840.

www.dacoromanica.ro

426

Monarhia cullurala a lul Comtanlin Brfineaveanu

Sentimental de usurare de supt jugal calvin ft cel hattiritor 1. Vladica amintise toate sUferintile i toate umilirile de paha atunci: Urania superintendentului, oprirea icoanelor, interzi-

oerea posturilor, cercetarile prin casele täranilor, supunerea decisiilor luate de sinoade aprobarii superintendentului 2 Nu trebuie scapat din vedere nici aceia ca Teofil fusese numit (Mp g. vechea datink adevarat ca episcop valah", dar pentru bisericile Valahilor, Gredlor 5i Rutenilor", pe cand Iesuitii i regimul imperial aveara a face cu ansul numai ca episcop al .Rornanilor. In declar4tia sa de unire3 Vladica se nu bisericilor", intituleaza fireste sef al Bisericii", romanesti in Ardeal i pArtile unguresti", dar nu-si zioe miIropolit", si el vorbeste in numele clerului", In al sinodnlui" sau soborului mare", a arui adunare putea fi continuata Inca. In discutiile Sinodului nu se proceda cu graba, ci foarte atent,

asiguranda-se ritul, vechiul calendar, racar pand la o prefacere generala 1n Statelc austriace, separarea complectä de demi latin, pastrapea canoanelor de judecala $i recunousterea formalit a unitilor, nu ca tolerati", ci, si ei, ca fii ai patriei". Se specifica primirea, cu caracter de egalitate, in 9coli si In oricare functii 3.

hi slfarsit lucianile se presintau asa cd nu era vorba de o schimbare die lege, ci de o ..Intoarocre" la calea cea bIMA 4.

t In Tiärtile apusene robia era cgtre Sarbi. Pasa de la Orade implunea cu ieniceri episcopi sarhi RomAn;lor, cari, la 1660, se plâng; Aurel Tripon, Monogialia-Almanah a Crisanei, Orade 1936,

P. 19-20.

Acolo lucra ins6 pentru ortodoxie bogata Companie Greceasa (v. Iorga, Studii st doc., XII, passim; Docamente vecesti st romdnesti

despre Companie, ilAid. Pentru cartile grupului din Bettis, V. si Hunfalvy, o. c., p. 175, nota 1. 2 V. diploma pentru Teofil, in care se cuPrind i pieile" datorite de Vlildicg principelui, i observatiile adunate de Nilles, o. c., p. 141 sl urm. Se citeazA si o mentiune fAcutà de patriarhul Dositei inteun

sinod de la Ierusalitn, in 1672, a iviganirii de calvini a fratilar artadoesi din Ardeal; ibid., pp 130-1 Se cereau in diploma lui neofil, pe 1ing6 refacerea tipigrafiei scan in 13algrad, in comitatele MaramurAsului, Inidoarei

la latineste. 3 Ibid., pp. 167-9.

4 Episcopul" cere

i

Izeotilor; ibid., p. 170

i

Chioarului, trecAnd de la romaneste

nunurea de &instil, si nu de mireni, a Este si a indatorire specialä c4tre Baranyi;

ibid.

www.dacoromanica.ro

Ardealul romãnesc si BrAncoveanu. Cu Mira braneoveneasca

427

Protopopii caH iscalesc sant cei din Ocna Sibiiului, din Bistra, Maga Maramungs, din Orastie, din Sighisoara ? , din Sinca Mare, din Potsoga", din Giurnal, din Sacos, din din Silvas, din Uifalau cum se vede din multe parti ale

Ardealului, dar nici din Brasov, nici din Bisirita. nici din cea mai mare parte a Secuimii, nici de pe Tarnave, nici din comitatele adause la Ardeal. Se lu g. massura de a confirma acest act printr'o noua declaralle, din Iuniel. Ea se sprijinia Insa, humai pe actiunea personala a lui Baranyi, care luptase contra ealvinului Takaly, si

pc autoritatea lui Teofil, pe care scrisul

11

arata un cleric

deos'ebit de cult. Dar Iesuitul, care alerga la Viena, gasi acolo puternica oposide a consilierilor calvini, iar biltranul mitropolil se stinse peste p'utin, supt banuiala de otrava Adolescent uji

care fu ales, Atanasie, nu poate fi judecat nici dup a. laude, nici dui-A osandiri interesante. Avem. dad nu actele cu pHvire la alegerea lui, acelea cave se refera la dramul The care trebui

sa.-1

faca hi BucuresE, undc, Intr'unul din Me mai

rele momente aLe relatiilor ltd Brancoveanu cu Imperialii, e acela cand Domnul muntean e ..demis" de la Viena noul ales a trebuit s mearga pentru examen duhovnicesc si intarire.

Atanasie e ales acolo din nou, contra until Mitrofan si nnui Dionisie, de un sinod compus din trei Mitropoliti greci: al Adrianopolei, al Sofiei si al Sevaslei, i primeste, cum se 'tie ca iscalise Teofd, urn intreg program dogmatic de la mitropolituil Teodosie 2 Na e numai imponerea tradifiei intrelt, ci

ci

subliniarea cd nu se va trece mdcar la formele romdnefti de lirnhei, pe care, dupla. Dosoftei al Moldovei, le represinta acuma,

precum se va vedea, Mitrofan de Buzau,. Se recomanda chiar sinoadelc calvine ca mijloc de 'twig contra unci propagande nenumite, care e, fireste, oea catolica

Fara. a Mari pc acela care nu oferia nicio garantie, Imparatul &Mu, la 21 April, un nou privilegiu pentru preotii romani, in care calvinii strecurara c i accia caH ar trece la alta. religie recepte vor avea aceleasi drepturi ca acei Ibid., p. 171 §i urm. g Condica Sfãnti, editiile Lesviodax i Ghenadie al Rilmnicului 1

www.dacoromanica.ro

428

Monarhia culturalà a lui Constantin Bmincoveanu

din tagma In care Intraul. Dar Atanasie, urmând sfaturile lui

Baranyi, lul pentru a muilImi Imparatului, numai parbea privitoare la catolici 2. Din partea lui, Guvernul Ardeatulnil plini de Unguiri calviiii, iguora actul imperial 3. AdunAnd, la 24 Octombre st. v., un nou sinod, deci se paslra aceasta forma ealvinul noal sef bisericesc confirma

prirnirca celor patra pun,ote si ecru de la Saveran o di-

ploma" ca aoeia care se (lase episcopului unit din Muncaciu in 1692 Inca. Dalai aoeasta, se vorbia si in numele popilor" .si nu se mai pomenia decfil Ardelalul; Atanasie figura ea Vladica", arhaic terrnin ambiguu, pe care catolicii 11 traduceau cu cpiscopui". Se revenia insa, pentru a conditiona unirea, la respectua tuturor datinilor, a drepturijor protopopilor, a menlinerii Vlarlicai, a,l carni urma va trebui s. ne, ales 4. Necesitatea acestui al doilea act, care e un model de caligraft.; era ci atAt mai mare, cu. cAt treblaiau si alle iscalituri do prolopppi decdt ce13, patinie, de supt Teafil. Avem acwna pe cei do II leg, de Iniedoara, do Giumal, de Sas.sebes, de Blaj, de Cala, de Nimigea, de Ufalau, dintre cei de la 1698 acesti doi din urma , de Bistrita, de llaporla", de Orastic, de Bistra, de Calaita, de IApas, de Daia, de Arrneniu, de Chioara, de Kora", de .,SA.D-I", d3 Cheza", de Collin, de Mohu, de Racovita, de Salisle, de Fagaras, de Ilia, de Vint, (Ie Gurgbiu, de Tichindeal, de Bcrghis In Banat), de Leapin(kade, de Sieut, d Sinmbhaiu, de Silvas, de Ohaba, de Cugir 5. Doua mii cloud mite saptezeci preoti ar fi primit, imecliat, Unirca 6. 1 Iorga, Doc. Ard., 11, co. 1167, no. mmueel.vu. 2 Nilles, I. c., p. 200.

3 Mag. 1st., III, p. 278 si urin. E vremea când Brancoveanu face, Ia Thrgovis.te, a Patriarhului Dionisie Seroglanul (Iorga, Doc. grec., I, p. 304, no. ccciAnc; ID. 311, no. mum), biserica de la Galata Constantinopolei; ibid., ppi. 312-3, no.

a doua zi dup4 moartea, cccioottn.

4 Nilles, o. c., II, pp. 203-5. Patriarhul de supt biruiuta Iual-

tirni Sale" Imparatului) nu poate i, cum credeam In 1st. Bis. Rom.,

eel de Carlovat, stirb, ci Primatul Ungariei, Kollonics; ibid., p. 206 si urm. cu facsimile). Dar rewar bisearicile rumânesti-, in plural. V. comunicarca cAtre Statele Ardealului; i1uL, pp. 203-6. 5 Ibid.. pp. 206-11, 6 Ibid., p. 212.

www.dacoromanica.ro

Ardea lul romAnesc i BrAncoveanu. Cuitura brAncoveneasca

429

Urm N. neapärala inthrire a privilegiilor c1ertilui. Actat imperial de la 16 Februiar 1699 inVunping In sA. noi restrictii din partea Governalui aIrdelean, robit calvinisandui: se ("ere, si se c6p411, märgenirea numärului preotilor, cercetarea lor de clericii Bisericii cu care s'au unit, urmarea unei scoli strgine, nargenirea paan'antului scutit, trimeterea la mänästire a pop}ilpr frä parohie 2. Se mentinea punctul de vedelre ca pentru a-ft fneilN situatia preotul roman' trehuic sá Ordseasca legea 22,

De aici a iesit, o bucatl. de vreme, In administra(ia austriaa a Ardealului, strict fiscald, foarte formalistA si lipsith. de unitate ca si de autoritale, o epocä de confusie. Rabutin si due an nobil din Secuime, ca Ladislau Apor, erau din toat N. inirna

pentru propaganda catolick la care se strkluia Baranyi, pe cand Atanasie, ascuinzAndursi dup N. vreme jocul si intrebuin-

lfind pc Dindar, apata de la shismaticul" Brâncoveanu darul mosici 1er4ani1or, in Arges3. Tipografia lui dAdea, CU Ufl mester ardelean, format la Bucuroti si care va merge 5i in Olanda si in Georgia, Mihai

Istvanovici, pe lng. o Bucoavn4., care ar trebui cercelatil supt raportul religios, i o cart h. de predia, pe care o intituleazA, dup,1 datina greceasa., an Chiriacodromion, cu .tsigu-

rarea, din partea tipografului, 01, supt ocrotirca paLronosului" ador6rat, care e Domnul muntean, nu s'a schimbat nimic in rAnduiala dogmelor ce Ono i porunceaste pravaslavnica Beseamea a Rasgritului"4. Dar nobilimea calvtna a Ardealului ducea pretutindeni pe mosiile ei lupla contra intinderii catolicismului, mergand si para la diirilmarea hisericulilor unite. Sprijiniti de dânsa, popa Ion Tara., popa IanW, pentru Gavril Nagyszégy5, de qi-1 inchisese VlAdica, se preMcea in 1 Nilles, 1. c., p. 224 si urm.; Mag. 1st., III, p. 285 0 urm.

2 Pe 1anga" cole doug oulegeri ciliate, Iorga, Dor, Ard., II, pp. 1467-9, no. MMDCCLVIII.

3 Cipariu, Archivu, p. 453 0 urm.; Mag. 1st., III, pp. 305-6; lorga, In Mem. Ac. Rom, XXI., fp. 288 si urm., nota 31. 4 Bianu i Hodo§, Bibl. Rom., I, pp. 369-70, no. 113. Epitscopul Oxendie Virzirescu, al Armenilor trecuti in Ardeal v. Iorga, Doc. Ard., H, tabla), ggsia ortodoxie in Bucoavnd; Nines, 1. c., p. 263. 5 V. Silvia Dragomir, Istaria desrobirli religioase; cf. Rev. lst., VII, pp. 190-1,

www.dacoromanica.ro

430

Monarhia tulturala a k1t Constantin Ilrilficoveann

coltul de spre Moklova al trii, uncle Rakóczy Ii avuse oei mai multi sprijinitori armati printre, Romani, in VlAdica Ion. Aceasta pe cand, in Maramunas, un Iosif Stoica, nemes local, sfintit in Moldova, era de mull episcop pravoslavnic", amintind si vechiul exarhat patriarhal ecumenic de pe vremea intemeicrii MoldOvei 1 de si tinda sobor deosebil, considperftndu-se ea administrator" autonom al Scaunului din AlbaIttlia, cu protopopii aiLâriiând direct de dans.u12'. Va inoorca apoi sd. se impute i pentru MaramurAsul romtlnesc episcopng pentru Rutenii conlocuitori, vicariul apostolic al poporului de rit gnecesc in toaa Ungaria,", viddica de Sivas, care

venia dintre calolicii din Chios3. In schimb, pe la Oracle, pa,n6 in Bilior, in tara Oasului, uncle era o m6nAstioarA, la. Bicsad, si la Seghedin pästorià cAlug6rul grec athonit, supus Romei, Isaia4. Iar, cum o arall insusi Atanasie, Intro nemesii din partile Inidoarci,

caH-si aveau In oras una din cele

mai frumoase biserici din Ardeal, se ivise ideia cL sc poate exploala situatia, lupta aoeasta intre eelc dou.5. religii recepte", pentru ea, supt seutul calvinismuluii,, sg: continue do rapt ortodoxia milenar6, hibila lege româneasc4"5. Nu i se poate LkgAgui mi Anghel, feciorasfului de popg. de

la Bobillna 6, nemes de Ciugud lângt Bggrad, care invklase ceva carte latineasca la calvini 5i pe care Baranyi 11 sustinuse si din causa legaiturilor locale cu tat6.1 lui, o deosebitl dibgcle. CR Limp, ca toata disparitia celor doi Apaffy, Imperu,pli. Si eu eaNinii, rialii erau numai oeu.panti, el sq feri al cgror regim s'ar fi putut intoarce, i eu negustorii bogati ai Companiei Grecilor de la Brasov si Satan, cari-si aveau pretutindeni snoursalele, sprijinite pe privilegii imparAtti7, si cu vechiul patronus" Branooveanu. Aoeasta fkrä a uita 1 Iorga, Studii si doc., XII, p 234, no. m; p 298, not V. 2 V. §i Nilles, 1. c., ty. 268, nota 3. 3 lorga, Studii i dco., XII, pp. xLvnt-Ix; pp. 9-10, no. 9 (Catehism catolic din Tirnavia, 1696 . 4 Ibid., pp. 220-2, n-le XLIX-L; cf. 5i lorga, Ist. Bis., II, p.18 5i um. 5

Nilles, I. c.

1. c., p. 8 7 Nou privilegiu la 12 Septembre 1700; Iorga, Doc. Ard., II,

6 Silviu Dragomir,

p.

i urm. V. 5i Iouga, Documeate grecefti i cdteua rcnidnesti TArioiloare la Compinia greceascd.

1486

www.dacoromanica.ro

.krdcalul romlinesc

t fiAncovcanil. Cu aura brancovendasca

431

acea nohilime rornaneaslca de mull si fanatic calvir*, care, ca un Gavrilas Nagysezy, se va pune in fruntea opositiei contra catolieismului iesui(t1.

Algid a fost Grind, prin tralgtul cu Tarcii, Austriecii s'aa asezat ca Domni deltinibui n provincie. Dar, si atunci, in Inc s caute a aparea numai ca un miluit al lor, Alan* capita, urinând si sfeturi de mirerii, ca al unui Stefan Rat si poate chiar unele suggestii de la Bucnresti, macar de la secretarul Dindar un Bulgar pe ascuns calolic 2, dar un servitor al Brancoveanului, sa-si sprijine schimbarea dog i nici pes, o hotarire anterioara luatä pe vremea politioeste provisorie, ci pc o mare mangles-

matica, nu pe o mostenire

barie na(ioauld in zilele shiptiniril de drept public a lmpd ratului 3.

Pn Septembre diploma, de mult cerula, era celitä in dieta ardeieana, a card allitudinia a fost aceia ple care am aratal-o. Ea nu putea sg. satisfaca pc ALanasie, 5i cl urma pe alaturi actiunea sa. %nodal din Septiembre lua atitudine contra ac-

tului de injuripasa restrangere isalit de sefii nobilimii Ardealului, un Bethlen, un Banffy, un Naláczy, un Kereszteszy 4.

Se declara c niciun inspector nu. poate fi admis decal din partea Imparatului si a Primatului Unga.riei 5. Cleral catolic declara insusi solemn, ca nu se poate incurca, din necunoasterea limbii, intr'o asernenea ceroetare 6 Adunarea decisiva avu. loc la Balgrad, in Septembrc 1700.

Cu. ajutorul militiei de sigur, se adunara nu numai prolopopii, dar si juratii lor, cu delegati ai protopopiei si chiar cu trimisi ai satelor. Era represintat Brasovul, prim protopopul Vasile, apoi satele fagarasene, Sibiiul, Marainuraisuli, tol cc 1- V., ibid., pp. 262, 331 s'L urm 2 Mlles', I. c., p 267. V. §i Al. Lapedatu, Pater lanos, In Prinos D. A. Sturdza.

3 Pana atunci corespondentä cu Imparatul, intitulându-se episcop i pArtile adause", in

al Bisericji Unite de Ht grecesic in Ardeal Nilles, I. c., p. 229 §i urm.

4 Ibid., P. 240 si urm.

5 Ibid., pp. 211-2. 6 Ibid., pip. 243-4.

www.dacoromanica.ro

42

Monarhia culturalA a

till

Constantin Brancoveaml

mai 1ips3se papa. atunci. S'au socotil chimci si patru de protopopi i o mie cinci sate saizq i i trei alU clerici.

Nu. nurnai GI e Irttari supUnerea fata de Roma, dar se dadu un non statut Bislericii românesti, si aniline dc un caracter cultural mai inalti, cerrindu-se cunostinti preotilor. Masuri tic moralitate si ordine se impan. Autoritatca protopopilor se confirma i li se ingaduie adunari locale. Fara a se mai vorbi

de limba slavona, sau de cea grecoasak pe care Patriarhul DosoLtei i-o reoomagdase pe alaturea 1rd Atanasie, se cere ca Eblanghelia fi predica steri se facri rotrulne§tel. Dar Atanasie, ales si sfintit la shismatici, nu era inc l. recunoscut de Viena. Spre legalisarea situaLiei sale i se Indreptar a. toate silintile. Starui sa fie lasat Isa mearga la Impara lul

dorinlä cane, pe basa stravechilor amintiri romane, o Inlalnim de la un. capat la allul al istoriei Romani ler. El intalni greufliati tsi din purtea aoelor cari In noua Biserica 1-ar fi luat bucutros local.. Avem lista invinuirilor ee i s'au adus 2. Era de sigur un om tanar-, care admilea petreceri cu mussiicA si variatori,

diva. normele pe care nemesii

le

impusesera intregli vieti publice a provinciei. Nu se uitau nici legaturile cu Brancoveanu. La 5 Februar 1701, du$ un nol Isinod, Vladica, pe cane-1 petrecuse clerul In sunetul clopotelor, era la Viena, cu vicarial Meletie, cu. secnetariul Rat si cu 'an Iesuit german 3. Et cerea Intarirea sa, cum Se facea pe vremea principilor ardeleni, i oprirea persecuttiilor uneguresti contra cleraluti sau (la

conferinta Imparatul era represintat prin doi Unguri), ()feria datoria clerudui sap prin provisii in thnpul nazbolukti In schimb pentra facerea tie coli. S'ar fi dorit in noul ceva care sá atragla mai mull la catolicism dera la cel2lalte religii reoepte" 4. Dar In doSul lui se juease o cruda comedic. Din chiar me1 Mag. 1st., III, p. 312 si arm.; Nilles, 1. c., p. 246 si urm. 2 Ibid., p. 259 si urrn. PAstrase i un secretar calvin, Stefan Rat. Dumnealui Rat Istfan Chisfalud, odorbirAul BeIgraduhui c pomenit IângA ptlotoplopul Gheorghie notaresul Dlianul" in prefata Chiriacodromionalui lui Atanasie, in 1699; Bianu si Hodo.s, L c., p. 375. 3 Ibid., p. 272. 4 Nilles, /. c., la aceastA datl.

www.dacoromanica.ro

Ardealul romlnesc i Ereincoveanu. Cultura brancoveneasa

stM

dial iesuit ventisera acusatiile contra lni si de acolo plea i dei a de a sa,bstitui episcopal ui arin`ui tor, socotit ea ignorant, incapabil i vinovat, un strAin ca Leologal" nu numai al tuturor sfatarilor, dar si al tuturor alegerilor, numirilor, socotelilor

i

actinnilor in genere. Nu va mai pleca nicio

initialiv4 de la episcop, si sinoadele-si pierdurg. drepturilet. Ce mai putea si, Insemne deci Intoaroerea pompoasl., cu tidal de consilier, lantul de aur ca chipul sacra al Imparatului, inslalarea de ctre ApOr Iii acest Scaun din Alba-Ialia din care vor fi izgoniti urmasii dui2? De altfel, Inä din acelasi an Viena ceda calvinilor, i an ordin imperial d5dea vloie orieirai Roman sit treacd la cc religie vrea, san sg. rImaie in a sa 3, f5r6 nicio silä. Actul s'a publical si In romitneste Se ajunse acolo, Inca Atanasie, munit, data aceasla, ralvimate, episcop al tuturor bisericilor romilnesti de ril grecesc din Ardeal, si nuimat din Ardeal, trebui sa cear 5. pur si simplu, In 1703, Inarirea vechialui privilegiu pentru preoti al lid Apaffyl. Efeetul produl Ia BacaNsti5 de acca,sta demonslratie fu excomunicarea.

Ea se face In mai matte forme,

c violentil. De si se adause i o serisoare de rlspans cu. aprige mustrari a mitropolitalui Teodosie 6, Patriarhii greei sant in frunte, Calinic i

Ibid.

La intors Atanasie 1i zicea: ..arhicpiscop a pentru cornitateIe cxterioare"; ibid., pp. 387-8. Vorbia de Mitropolia sa' . Scria la :2

Oradea-4are ca sef bisericesc. In prefata Chiriacodromirlui din 1399 i se zicea arhiepiscop i mitronolil Scaunului Belgradnlin, al Vadului, ti Maramurasului, al Silvasilui al FAgiirasului si partile Tarai Unguresti, vidiculni, Chivarului, Sulagiului si al Crasnei". Fella ram s'au raporLat convorbirile de la. Viena, in greceste; Iorga, Doc. grec., pp. 334-6, no ccozan. 3 Iorga. Doc. Ard.. I, p 1489. no. muncccxxi. 4 Ibid., n-1 urniAtor; Nilles, 1. c., p. 311 si urm.; Iorga, Doc. Ard., I, p. 1491, no. MMDCMNII. Sasii se phingeau de escesele popilor romilni-; ibid.. p 1496. 6 Nines, I. c., r.J. 348 si urm. 6 Ibid., pp. 334-6. Atanasie mai c-ra,e din Tara-Romilneasea Triodul i Penticostariul. Cum Ungrovlahia" din scrisoarea de mustrare a lui Teodosie fu redat5 prin Transilvania", Koillongs Ii tri'48

www.dacoromanica.ro

434

Alonarhia culturala a lui Constantin 13rfureovennu

si Dosoftei, si astfel ceia ce trebdia set fie o protestare contra ceilcetrii unui mare di-opt istoric si contra ruperii anitatii su-

tletesti din Bisiericlei se cobori la o sinflurd afacere tie tpologie

si ierarhie Din parte-i, Brancoveanu se folosi de trecerea influentului ambasador engles la Conslantinopol, Paget, ea sa adreseze o scrisoare de plangere care Imparatul, care raspunse vrIil ct Domnul sa-si car& de ale sale 2. Urmara si mustrari calm Rat ale lui DqSoftei 3.

Intreaga situatie incurcala venia din traditionala incapacitate austriaca de a guiverna allfel decal prin armata si fiSc. Cativa ani dupa intcheiarea pacii, toata lumea era incredintata ca, inainte de lerminul de doukazeci si cinci de .ani al acestui

tratat, care nu era decal un armistilin, lmperialii

vor pierde Ardealul. Rabulin Insusi recunoWe, in 1701 inca, aceastä stare die spirit In legälura cu razboiul frames 4. El observa, In legatura cu agitatiile lui Naghiseghi si lui Andrei Banul, zis Grecul, ruda lui Dindar5, care purta o pecele in

numele poporuhri roman', ci toate turburarile incep de la acesli Valahi" De altM, nemultamitil trerura Indatä la rascoala fatisia, dupil ee patrunsesera in lard si uncle elernenle balcanice inarmate. In juru.1 lui Francisc Ritkóczy se aduna Ungurimea mese o scrisoare de amenintari pentru ea' ar vrea s'a" usurpe Ardealul; ibid., p. 333 si urIn. Teodosie refusa sa-i trimeatä lui Atanasie noul Octoih al episcopului Damaschin. 1 V. Aug. Palrnieri, Dosileo Patriarca greco di G-rusalemme (16411707), Florenta 1909. V. si 0. Staniloae, Viala $i aclivilatea PairiarIndui Dosoflei al Ierusalirmth i i hvitnrile en Tárile 1?orndne,Fti. Cern6uti 1929. CI. i Zenov;e Neils-mu si Pop, in Calhira ere-Hai din Blaj, 1913, si in ziarul Unirea de acolo, Ianuar-Februar 1911. 2 Nines, /. c., pp. 351-5. Si o scrisoare a lui Calinic. E. de allfel, vreinea clind Calinic al Constantinopilei critica pe Brincoveanu pentru ideia de a p-e'tface in vulgara Comenlariul Evanghellijor de Teofilact; Iorga, Doc. owe., I, pp. 329-0, no. eccxcl. Cf. si ibid., L.

pp. 338-9.

3 Cf. ibid., pp. 271 si urai 1. c., pp 337-9 5 Ibid., p. 340.

,

310-1.

4 Nilles,

6 Ibid.

www.dacoromanica.ro

Ardealul romAnesc i Brancoveanu. Cu [tura brâncoveneasea

435

intreagA. Oastea se inchidea in cetati. Dintre centrele sAsesti, doar Sibiiul si eetatnia de la Brasov pareoul sA se poaLA apara. Oriee lucru serios la camp ajungea cu. neputintA., trebuind sA

se caute hrana prin importul de la 'BriincoVeanu. Din non, talharii erau stapani pe tarA, si unlit din acesti haiduci riikóczyjeni, Pintea, a ajuns sa fie cantat Ii baladele vitejiei. Inteun memoriu din 1704 situatia apare desperalä si pentru Sasi, eari vorbiau falls de noul iegim ice ar putea sa urmezel. Secuimea toad era In räscoata, eerlindu-si dreptut la libertale, si ea asediaza Brasovul. Anul 1705 aduse o indreptare numai pentru ca Imperialii avura la indemilnä u.n bun general frances ea d'Herbeville si un Italian, Cusani, care pane

stäpanire pe Cluj, dar nu poabe nici curAti regiunea Brasovului, nici alunga pestle hotar pe Rakóczy. care se oplosia la Gherla, avand in juru-i mai Loata poputatia romaneasca de aeolo. cu. Ion TiPC6, i Pantea Vileazul in frunte. La 1707 in, callea o diaba la Osorheia cli liii Rakoczy siluatia legala", si el se poaLe instala la Alba-lalia 2, und.! Atanasie trebui sA eedeze local lui Iov. 0 nobilime romaneasel stritea in jurul campionutui liberLAW maghiare, Naghiseglii: Ion TalabA, trimes la ConsLantinopol, pe hinga curierul la Moscova, Teodor Corbea, fralele ceausului David.

Brancoveanu stiu S. pastreze o atitudine de prudenta. Newand sa se eornpromiLA CU noiiCuruti", ea unul care cunoscase prea bine pe cei Vechi, dar el na hicra, dusmAneste contra

lor. Imperialilor, caH nu mai eral represintati printr'un pm 1 Iorga, Doc. Ard., 11. cc. Pentru re1aiiie liii Kollonits cu Atanasie si sinodul acestuia; Nilles, I. c., p. 357 si urm. Se spera i cilstigarea boierilor din Tara-Romlineasca. Li coala din Sibiiu I5i trimele

Pylarinos fiul. care se declara catolic. V. si un fragment de serisoare al unui inadt dregator, indemnat a fac'' acIai lucru; ibid.,

p. 363. Din parte-i, Constantin Stolnicut Ii trimete fiul, Raducanu, cu lIrisant Notara, la Paris; Iorga, Doc. (rec., I, pp. 327-8, no. ce.c.xc. I se atribuie i ltd Brlincoveanu gândul dej a-0 creste un fin la Iesuitid sihiieni; Nilles,

I.

c.

Pentru planul scold

lui Atangsie

la Alba-

lulia; ibid., 'pp. 36,8-9. 2 Amanunte i bibLiografte, la Iorgn, Francisc lidkóczy al II-lea si Romdnii, in Mem. Ac. Rom , XXXIII 1910 . 3 Ibid., pp. 4-5.

www.dacoromanica.ro

436

Monarhia culturalA a lui Constantin Bra,ncoveanu

de calitatea lui Rabuhinl, el li datoria revansa pentru Unire si ruperea legaturilor dintre Romtinii de peste munti i ara sa, si avea mijloaoele sa li-o arate. Noul Craiu" considena scrisoare car pe Dornn ca pe fratele" su i vorbia In Ire Constantin Stolnicul de ode don" Domnii" (refina) wane 2. El se arka, cu despret pentru prostia lui Atanasie, ea unul care sustinea" pe Ion Thick prieten al Biserficit Rasaritului", no a se pronunta clar asupra intentidor sale,

si adauge cri in curand, sprijinit pe Tarul Petru, el va avea si ajutkorii lui, Pekri, Mihail Mikes, care-si iea prin schimb mosii la noi, i fratii Canlacuzini, Constantin si Totusi serviciile aduSe de vecin Imperialilor erau. asa de marl, Inat In 1707 i se acorda lui Briinooveanu dreplul de refugiu ori,unde In Monarhie, dar mai ales In Ardea15. A fost chiar 11.11 moment rand. si cu necontenilul sprijin bu-

se rarea c. nimic nu va ramilnea din actul de Unire, careia un Iesuil roman, considerând pc Atanasie ca

curestean 6,

I Acesta, care era amenintat de Pekri si de Tatari, se iAlAngea 1703-4 de atitmlinea Domnului vecin; C. Giurescu si Dobrescu, o. c., p. 141, no. 236. BrAncoveanu ar fi liberat 400 de weld rebeli"

in

ca si-i lase a treee in Ardeal; ibid., pp. 141-2. no, 237. Totusi era vorba de 100.000 de fiorini cari i-ar veni generalului din Venetia prin Pano Pepano i BrAncoveanu; ib.d., p.142, no. 230. V. si n-le urm. In 1706 pleacA in Ungaria SuperioarA Itabutin en cavaleria; ibid., pp. 149-50, no. 252. El reapare apoi pentru a recornanda remonta la noi; ibid., p.

166, no. 269. Un locotenent-colonel de Renaud in Ardeal; ibid., p. aiurea. De la 1708 comanda in Ardeal generalul Krichpaum; ibid., p. 176, no. 283. El utnbla dupii rn linprumut la 152, no. 256, si

Brfincoveanu; ibid., p. 179, no. 287. Scrisoare a lui BrAncoveanu catre

Quarient, trimes de Implratul losif la Poart.A; ibid., pp. 147-8, no.. 298; Hurmuzala, VI, pp. 36-7, no. 58. 2 C. Giurescu i Dobrescu, pp. 373-4, no. 2. 3 Ibid. Pentru pierdenea de ImPeriali a 'Purnului Row si a leglturd cu Brâncoveanu; ibid., p. 143, no. 212. Pentru un Giulay cu sate in Tara-Romaneasca, ibid., p. 173. 4 Hurmuzaki, IX, pp. 434-5, no. oxcvII; pp. 438-9; Iorga, Doc. Cant., pp. 274-83; Francisc RkkOczy, pp. 12-3. 5 Ibid., p. 152, no. 254; pl 153, no. 257. Afaeeri banesli ea el; ibid.,

p. 155 si urnr., 162 si uru., 168 si urhi.

6 Constantin Stolnicul se inleresa si de starea orlodox,iei la &Irbil; Iorga, Doc. Grec.. III, Pp. 58-9, no. xxxvi.

www.dacoromanica.ro

Ardealtil românese i Bi incoveanu. Cultura brâncoveneasea

437

arhilepiscop, Ii dadca, la 1703, un Calchism cu litere latine 1. Imparatul Leopold murise, apoi si Kollgnits; Barányi acum al doilea teolog, dupa. u.n German, facea silinti deslperate penlru pastrarea operei sale. La sinodul din 1708, la care asista si seflul Iesuiililor, abia daea venira treizeci si trei de protopopi 2 Un episcop de Heracleia, Dionisie, se aseza la Brasov 3. Acesla c, de altfel, anul In care Ir3presintantu1 lui ibikOczy, contele Károlyi, sprijinat din MoldoVa de Antich Cantemir si avand legaturi cu Nicolac Costin, isi asigura o astfel de situa-

si Brilneoveanu, cu Cantacuzinii, incepe a se elkLuna in atitudinea sal.

tic incilt

In relativa lirLite dintre 1700 si 1708, and problema Rasaritului european se va mine prin eroica avenlura in Polonia, contra Rusiei Ini Petru-cel-Mare, a liii Carol al XH-lea, se indeplinesc in Tara-Roinaneasca, imitat a. in mutt mai mica masura die saracita Moldova, care abia se adunase dupä pacea

din 1699 si plecarea garnisoanelor polone si a colonistilor tatari d pe la Orheiu, mari opere de cultura. E vorba, inainte de Wale, da o activitate tipografica, foarte ingrijita supt raporlul artisliz, care, cum se va vedea, e menitk sä Inzestreze si biscrici straine, in loata lumea greaca, mai putin In cea sla4 iar, prinleo alloire si pana In Caueas, pc cea georgiana,.

Inca din 1694 incepuse la Munbeni, in acest domeniu al liparului, lupta Intre aceste tendinti: a lui Mitrofan de Buzau, la care se raliaza si Antim, care Ara ajunge cpiscop de Raninic; de a da carti romanesti, de oetire nuanai, cum e Psaltirea din =est an, 1691, a lui Antim, si cum doria Mitrofan el insusi, dupa tradltia lui Dosoftei al Moldovei, pentru slujba fasci4i, continuarea, Lot mai scOuta, a slavonismului intransigent, si, do

alLa parbe, neo-elenisimul bizantin, ei prcoaupari luptätoare 1 Bianu i Hodos, I. c., pi. 447, no. 138. 2 Nilles, 1. c., pip. 372-3

3 Silviu Dragomir, o. c., Anexe, pp. 15-6. 4 Hurmuzaki, IX, p. 437, no.. DCV; p. 440, no. Devil; P. 440-1, no,

ncymi Iorga, Francisc Rákoczii, pp.

14-5,

www.dacoromanica.ro

438

Monarbia culluralà a lid Constantin Brâncoveanu

contra catol'cismului, asa cum era rcpresintat de Dosoftei al Icrusalimului, intent, de la inc.Tut, de luptele religioase intre calugari la krusalimul sau. Grija cea mare e acacia wntru masivele tiparituri grecesti, menite mai ales allor corcuxi &cat color romanecisti. La Iasi), in 1694 cl4ar, Dosoftei da raspunsul sau la parerile, pc care le indeed eretice, ale Marelui Logotat al 13isericii emstantinopolitane, Joan Carlofil

1,

Carticica pare sa nu fi avut tau,

dar ea e un omagiu pc care tânrul spudeu" Constantin-Voda Duca 11 aduce atot puternicului Patriarh, a carui autoritale intrecea asa de mull i a Constantinopolitannor conLemporani 2, Inteun moment and nu se pusese in& in discutie orientarea Biscrjcjj ardelene supt ocupatia austriaca, se publica tot acolo, supt acelasi scut, dar, din praden(0, lard o pomenire a Domnului ocrotitor, raspingerea, de vechiul Joan Eugenikos', a unirli de la Florenta3. Aeclasi Moldovean Dimitrie Padure termina, in sfilrsit, importanta lucrare, incepula Inca la 1692, prin care sapte teologi osandesc Roma bisericeasca, Ulm; xorczUccvic4. Se pastreazil Iata de Domnie aceiasi atitudine, de sigur ceruta, de reserva. La publicatia lui Do,oftei contra lui Cariofil raspunde din Bucuresti, prin Upogratia Snagovului, carticica prin care, dupa cererea lui Constantin Cantacuzino nsui, Carlon], foarte ames-

local In rosturile romilnesti, Ii ex0itä parerile sale (1697)5. E anal ciind, din PadoVa, Nicolae Papadopol, care-si zicea Comnen, inchina o lucrare dogmatica aceluiasi invMat boier 6 Pana aici sistntem deci in domeMul cartii grecesti7, tipdgrana 1 V traducerea de C. Erbiceanu a Nemeridelor

lui.

2 Bianu i Hodos, I. c., pp. 337-8, no. 97. 3 Ibid., n-1 urm'ator. v. si C. Alanasiadi, in r-evista 4 Pentru orientarea acestuia purclt XIV. 5 Bianu i Hodos, o. c., pp. 349-50, no. 107. Se pare Ca' in Biblio-

teca Gaster, acum trecutä la Academia BomAnd, este o traducere româneasa 6 Iorga, Doc. grec., I, pp 311-2, no. cccuocii. la E. Ta7 V. §i raporturile Patriarbului Dosoftei cu Georgia, kaichvili, in Journal Asialique, CXX 1927 , pP. 357-68. Prin el se leaga., cum se va vedea mai deFarie. Brancoveanu de aceasta," tarii asa de departatU,

www.dacoromanica.ro

611.: /2,1 .2101

------...,

0

I/

P

.

tt

74C /LW

".

Pi

UP II III

.,............

\ .-,. ,

v4

1 Irill r -41o.

,

,1)1: aJJJ 2,d9nlvdinummunil 1111E" ill!

1111111111111111 111111111111""

11!

;Tomo Fig. 37.

11111All

1,1:7"11L"Flillill1111111111111111,1111.ilitijillilliiill

Constantin Brâncoveanu i cei patru fii ai sai.

www.dacoromanica.ro

Ardealul românese §i Brancoveanu. Cul tura brâncoveneascä

439

din Snagov pulfurd lucra 5i pentru straini, ca acel Galaction Vida li din Tinos, Yost. in Lavra cea Mare de la Athos, care-5i publica un Antologhiu grecese, pentru Greci1.

Dar iata cä schimbarea de Don0 din Moldova aduce cu diansa o nou6 orientate culturald, care 1TU e insa a lui Antioh insusi, Anis 5i el, cal si Duc a, de si in masura mutt mai mica, de cultura elenica, ci a fratelui mai mic, Dimitrie, marele adversar al Brâncoveanului si care, traind intre Greci

de mare invalaturd, Turci carturari 5i acei Francesi chiar eari erau prietenii lui Duca, in care vedeau un descendent al Imparatilor Bizantului, primiau bucuros la ei pe aces'. Oriental occidentalisat fara a-si piende legaturile cu mediul sau natural, asa cum se arata si in frumosul portret, azi la Museul din Rouen, in care, cu. un turban albastru 5i alb cu sur-

guciu, cu un pieptar de brocard de aur 5i cu hangerul la

cingatoare, el are buclele, mustaeioara, cravata curtenilor lui Ludovic al XIV-lea. Acela cane prrn casatoria cu Casandra Cantacuzino parea a-5i fi capatat drepturi i asupra tronului num Lean , atuinci când fraLele Casandrei, beizadeà Iordachi, iraind supt sculul Imperialilor, dobandia drepturi asupra Moldovei prin casatoria cu Luxandra, fiica unuia din beizadelele lui Antonie-Voda Rbset, se tinea deocamdata stri-Ins de Turci, intovarasindu-i si in campania nenorocita de la Zenta, care-i

zgudui pentru totdeauna increderea in viitorul 0 tom an..

Imiiiilli

In frumosu-i palat constantinopolitan, Dlmitrie Cantemir, intregindu-si zilnic larga invatatura 91 intrebuinifind forma romanului pentru a-si caricaturà dusmanii supt forma intruOrli in a,nirnale, ca n vechiul roman gnecesc, crezu cä e vremea ca neamul sau, pe care deocamdatä 11 vedta numai moldovenesc", SA se imparlaseasca 5i de roadele, ce-i fusesera pana atunci ascunse, ale glindirii apusene. Pe când Lalmacia in latineste ideile filosofului von Helmont, el se hotari a da in lipar pe romAneste, la Iasi, douä scrieri, o traducere si o preluerare, dintre care numai aceasta din urm la. i-a fost pang acum recunoscuta. 1

J3iano. qi Fjodo, /. c., pp. 347-8, no. 106.

www.dacoromanica.ro

440

Monarhia culturala a itti Constantin Brancoveanu

Prima c traducerea unei carti a dasOlului lui Dimitrie, Icremia Cacavela 1, Talmäcirca sau Tailcuirea Liturghiei, aparuta la 1697 2. Prelata o jscajctc Lupu Bowhm, cumnatul Cantemirestilor, dar nu. se polite vedea eine ar li lost in stare in Moldova de atunci s pretac a. in româneste o lucrare de un asemenea cuprins, de sigur niciunul din Vladicii mol(Rivera de o slaba pregiitir3. calugareasca. Cealadri, Dioanul sau gd1ceaua in(eleptului cu Lamed 3, opera

greco-romana ca Evanghelia de la Snagov, inspiratia va ii lost de la Cacavela. care e cunoscuL i printeo lucrarc despre razboiul din Ungariat e o lucrare, de morala strict religioMA, opuind omului pasiunilor, care e Lumea, omul gandirii filosofice, Inteleptul. Dialogul e viola, une ori cu o

late fold popularj; care aratil cal de inult ramasese la tinerii Cantmiiresti spiritul vechiu razesesc al familiei. Nu odata

languirilc asupra soartei omenesti au un caracter pc atat de Malt, pe cat de dulios: ,,,Ce s'au ladut Imparalii Persilor cei mari, minanati si vesliLi? Unde Chyros si Crisos? Unde este Xerxes sri Artaxerxes? Aceslia, cari in loc de Dunmezeu se socotia si mai puternici decal toll oamenii lumii, se Linea, pawl intr'atata cal i cu, lucrul mann si cu. valurile furtunii, ci vrea' sa lapanaesca, oamenilor sii poruncind ca stà hata marea si sa 0 pule in ohezi, caci i-au strical podul eel [ee] peste mare facuse, la hogazul de la Chersonisos, care loc se chiama acuma Bogaz-Hisari, i ;lite locuri de virtute ce au aratat. Unde este Alexandru Marcie Machedoneanul, care rm pentru

marirea Statalui, ci pentru marl i minunate razboaie si a mune Ian biruinLi Marcie se numeste? Si sa nu te mai miri, 1 V. pentru acesta §i Const. I. Karadja, Un memoriu al lui leremia Casauela in biblioteca lui Constantin Brlincoueanu, in Rey'. 1st., XII, pp. 16-18; cf. Bogrea, ibid., pp. 7-8; V. Grecu, in Codrul Conninului, I, pri. 577-8. 2 Bianu §i Hodb§, I. c., p. 341-6, n ). 101. 3 Ibid., p. 355 si urm. 4 Originalul lui Cacavela e Raggualio historico della guerra tra l'armi cesaree e ottomanc dal drincipir delta rebellione degl' Ungari lino l'anno corrente, Venepa 1683. Prefata formei grecP§ti, catre $erban Cantacuzino, dupd cererea lui Constantin Brancoveanu, la Marshall, In Bees, Jahrbacher, III, pp. 135-6. 1 se ureaza acestui ef 1 unei eparhii mici" sa ajunga a guverna toat6 creOnVtled,

www.dacoromanica.ro

Ardealul romanesc i Brancoveanu. Cultura brancoveneasca

441

pentru. altii vechi si minunati ai Grecilor Imparati intrebati, ci

pentra acesli mai de curand: Unde este Constantin Marcie, ziditorul Tarigradultui? Unde este Iustinian, cel ce are acea minunata si de Loata luniea laudala, la toate unghiurile a ratunzelii pamantului vestita zidita biscrica, care se chiama Svanla Sofia? Uncle este Teodosie eel Mare si Teodosie cel Mie? Uncle este Vasilie Machcdon si cu fiul &au Leon Sof los si alli Imparati paternici, mari si ves1iIi, ai Greeilor? Unde sant Impthaiii Romei, oelatii cei de toate biruitoare? Unde este Homilos, zidiloru.1 ei, i aliii, pana. la Chesar August, earaia toate partite i s'au inchinat? Si toe sa-ti mai zic? Uncle sant mosii, stramosii nostril Uncle sant fratii, prictenii nostri, cu cari, ieri, alalLaMri, aveam, impreunare i inteun loe pelrecere, cari .acum din mijlocal nostru perira si acum se Dar, dupa pare cä n'au nici odinioara lost?". Ori, aiurca: moarlea Mr, spune-mi dentr'atilta avulie 5i vistiare ce au stii ea numai avut, ce au radical si au dus cu sine? S

cu o fealiga de panza inväliri, ca cam an

fi

in camaa

cea de matasa invascuti, 5i inlr'un sacriiu asezati, ca in haina cea de purpura mohorit't imbracali si in gropnitri aruncati, ea in Saraiarile Si palaturile cele mari si desfa Late asezall, s'au dusu-se, iard alta nemica, nici in sill, nici in spate n'au radical ca sine". Si s'ar putea cila matte des criptii tot asa de frumoase. In duioase cuvinte se inching, dc acela care a cerut

si liti

Cacavela o scnisoare de recomandalic 1, lui Antioh, ca unui frale

duke" si iubit, de cane scriitonal e indepartal material, dar sufletul neopril i prin Male pttrunzlatoriu iaste", ea unci stele nedespartile die a sa acest de iloricele cules si legat

ranuncheas". awhile calde, in alintate diminutive,

Ii

vin

supt condeiu and scrie catre ai sai, in taxa indcpqrtalii, din west Udriia" al until exil de diplomatic zalog; darisorul"

e putintelus" si mititelus", si c vorba de luminita luma namlei". Si cuvinte aranesti se intamptual, ea a scirtIndavi Limba slavona da, pentru notiuni neobisnuite, allele, de 1 El vorbeste insl de a voro wet infrums4are, pre cat a moldoveneseului neam a caprinde peat". 2 Cate u.n woverb romlinese: peltele in balla fiind ii vinzi".

www.dacoromanica.ro

442

Monarhia culturalg a lui Constantin Briincoveanu

un Sunet urit: bogoslover, ,,duhnieesc", ,,ghizdavie", vivornic", glavizine". DomnesCul scriitor n'arc curajul de a face ea acel logdat brdocoMenesc care cauta In limba laLina, fie si numai in cea oblisimita in viata publica a Ardeatului, termini pentra ideile noi 1. Dar din Iatind si greceasic a. imprumina el acea topica imposibild pe care Lotusi o va pastra, a introducerii unui memblru de frasa intro verbul auxiliar si infinilivul legal de danslul" 2.

Neobisnuita carte 3, prin care se incepe pentru scrisul ro-

mdnesc un drum nou, care insa n'a prea fosl. calcaL pc urma! Interesul c scazut prin" lipsa elementului contemporan 4, care e insusi fondul Istoriei ierdglifioe 5, imposibila de pu-

blicat, intr'o vreme cdnd nici cronicile nu puleau sa circule dead in manuscript. Parlea a doua e apol numai o alegere de cilatii din Scripturd, pentru a Mari recomandaOle de moralilate

.

PAii a. la aceasta data, tiparal brânelovenefse nu se poaLe orienta. El dal si in grecesta si in romdneste brosuri in leg:a-

tura cu hramul lui Constantin-Von', Nici In domeniul bisericesc nu. se vede o lalmurire. Din Ardeal,

cu loala Unirea, Atanasie cerea, cum am vazul, cartile romancsli pentra slujba. Dar Antim Liparie doar, in 1697, o 3

Din ronOlnoste se formdazi. iii loc de cdtimea noaslrd: bâtintg"

2 Ca izvoar,-3, citat us Anirei VissoveLius (Wisznowiecki); p. 10.. ed. Academiei, pp. 88, 151. Do 5 Macuri contra papist4lor; sigur i Dhnitrie Cantemir se gdndeste la Unirea Ardelenilor. 4 In titlu, Dimitrie Canlemir ppre a voi sä spaie ed. in aceasta

povestire mascatd sant saplesprezece (1700") ani din isloria tdrilor ronvinesti i cg el a ispravit lucrarea la treizeci si unul (3100") de ani ai vrdstei sale. V. si I. Minea, Dimitrie Cantemir. 5 Dar si ceva dintr'un scriitor persan; p. 147. Augustin e pomenit cu ace!st calificativ, calolic, de sfiint, po cand Rgsgritenii numesc numai fericitul". i Hodos, /. c.. pp. 341-2, no. 102. 6 Bianu

7 Cercrea Patriarhului de Alexandria de a se face tipografic greceascg in tarp. lui Briincoveans, Iurga, DaC. grec., III, pp. 52-3, no. xxxi. Pentru acest Lipar, i scrisuarea preolului Gheorghe Maiota, care sta la Biserica Sfânta Ecaterina, din Mart 1707; ibid., pp. 56-7,

no. xxxv. Pentru. Constantin Stolnicul acesta era un netrebnic vas", capabil doar de copildrii"Vd., p. 63. Numirea lui ca predicator al Curtii, ibid., pp. 67-8, no. xLvit. Algluri cu el era predicalorul Ioan

www.dacoromanica.ro

Ardealul românesc §i Brancoveanu. Cultura brâncoveneascA

443

Evanghelie numai nomaneasel pentru cetirea singun11. In ade-

var o gramalieä slavona din acela5i an2, spline raspicat ea aceasttd ling* strAind e a Bisericii noastre. Ca sa se schimbe aceastä dis1xsi.ie, explicabila la o generatie de oameni Iii ()Mad, represintidnd, cu oriand str011ucirie, doar traditia, a ler-

buril initlitiva colii moldovenesti a lui Dosofbei MitropolitA strAmutatä lii Tara-Romaneascd prin Milrofan, caret, din tipogra, tovanils al liii Padur, Alanasie si Thonisie, rdmasi In (Lira Ion, devenise, din episcop de Husi, episcop al Buzlului si-§i pastra caraclerul, nevoind sa se amesteee cu Antim, cane, cu Wale atilt de frumoasele sale predici romanesli 3, represinta

san macar lirnia Mica o allI din -lie.

Primal act de Wire al lui Mitrofan a si fast Triodul"

romeinesc ci slavonase din 16974, dar aceasla editie pare a n nesigura, farä sl se scape din vedere faplul ea, in serisoanea-i de infruntare a Ardeleanului, Teodosie vorbe5te de Octoih, Triod §i Penticostariu ea de earli care, daea n'ar fi

intervenit trldarea, i s'ar fi putul trimelet, dar e adevlrat el primul Octoilt va jlj din 1700 si un Penlicostariu flu va .apArea decal in 1701; am putea banui ea incl de atunci era intentia acestor ediUi romanesti. Iatä insA cit la 1698 incep a se Lipari de Mitrofan, la Buzau, Mineiele romancsii, adecid Vietile de sfinti ci intreaga slujba, pus,d. astfel /a dispositia intreg.dui c4er care ar uoi sei se inteles de credinicio§i. Marc si fericitä inoire, de up Jicnc caracler eu total revolutionar6". Avramie , la SI. .n-ghe; venise din Venetia; ibid., pp 60-2, no. xxxvni. La 1707 AlitropJliiul Silistrei e la Bucumli; Aurel

Abramios

Negoescu §i P. Dimilriu, Darostor p 172. 1 Bianu §i llodo§, I c., p. ;143. 2 Ibid., p. 351.

3 Diduldile l,ü Antim Ioircanu, ed. C. Erbiceanu 4 Bianu §i Hodoq, 1. c., p. 319, no. 105. 5 Nilles, o. c., I, pp. 346-7. 6 0 Evanghelie slavo-romilna se scrie la 1077, putin inaintea celei greco-romiin.2. publicate de Antim. E opera unui dascal de gramalici

de pe la Coicni, care be atla atunci in Tara Oltului; Cat. mss. Ac. §i urm Pentru Didahille liii Antim, m-sele Ac. Rom. 268, 300, 319-20, 326; Cat., III, pp. 521-5. 0 Slujbq a

Rom., II, p. 211

lui Antim a ramas in manuscript; ms. 406 al Ac. Rom

www.dacoromanica.ro

444

Monarhia culturalà a lui Constantin BrAncoveanu

Ea nu plead, Ina de la Brftncoveaiiu au de la cercul lui. Domnul se tine strict de traditia slatvon,a care era de sigur urrnatil In toate biseric(ile cladite, refaCute sau ocrotite de el,

despre care va fi vorba pe urmd Iar Cantacutinii, Cu loaUi acea iubire a lui Constantin Stolnidal penlru trecutul Intregului neam, cu privire la care el dadea lamurire lui Marsili Inca din 1694, indreptfuldu-se spre marea sa opera istorical, emu In legatura cu eultura e1enica. Totusi prefata, iscalitä de Teodosie, dar eitatia din Sinesiu si pornenirea ltd Ptolomeu ar dovedi un redactor mai invatat

,

atribuie Dornnului gandua fericit de a face slujba in sfarsit Inteleasit. Acel redactor e si traducator, nu din slavoneste; ci din greceste: Radu Greceann, care nu. u.ila sa pomeneasea niarea opera iesiLd din ostenelile sale. El afirind col litcrul aces to greu 1-a frIcut singur `, luptand cu Ingustama limbii rumanresti". Mitrofan se presinta modest, numai in calitate de tipograf.

Pe and Antioh Cantemir ajunge de la 1698 supt influenta lui Dosoftei de Ierusalim, care da la Iasi, dupa staruinta lui Cacavela Insa, Tomul Iubirii" (Tó/Log 'Aiircrig) 2 contra Latinilor, vechii dusmani ai Ierosalimitanilor, greoaie opera. de 454 de pagini3, Brancoveanu, in concurenta vesnica dintre cele doua taxi, asemenea cu aceia de supt Vasile Lupu si Matei Basaraba, raspunde, rolul national" imitanclu-se acurn In Tara-Romaneasea printeo alta lucrare de polemica Impotrkva acelorasi Lakin": Cc:dm de lumina, tradusa din Maxim Peloponesianul", adeck: de Cerigo. Prefata, Cu pretentii istionice, ca i caracterul Insusi al lraducerii, vadeste pe autor, care nu poate fi decat tot Radu Greceann, care, pentru motive ce tin de politica Brancoveanului, n'a volt sarsi insenme, In niciu.n chip, numele 4. Inudfriturile cmline§ti din 1700, tratat de morala, nu au acelasi scop si nu vin de la acelasi traducator, ci de la mi ealuer athonit, Filotei, contemporan, tiparirea singura Lind 1 Iorga, Operele liii Constantin Stolnicul. 2 v. §i Palmieri, in revista 13essarione, IV, pp. 104-28; V, pp. 63-106. Bianu i Hodos, I. c., p. 369, no. 112. 4 ibid., pp. 370-2, no. 111. C t dusmani se arata Leon Allalius unitul si chiar Cariofil.

www.dacoromanica.ro

^,'

4

4

tio

Fig. 38.

Document al lui Constantin Brincoveanu (1692).

www.dacoromanica.ro

Ardealul rominesc i Brâncovcanu. Cultura brâncoveneasa

445

a lui Gheorghe Badovici, pornenit ca ucenic al lui Antim1. In aceiasi directie e Floarea Dararilor, veche culegere do acelasi Filotei, traducere pe care o publica tiul doctorului Gheorghe de Creta 2.

De alifel Domnul Tarii-Romanesti card a rApi mini din Moldova acest rost de Mspanditor al ar(ilor grecesti d,e teologie, si astliel la Snagov apare in 1699, Mcfrturisirea eredintii, supt Ingrijirea doctoral-li Joan Comnen, care va ajunge Mitropolit al Dristrei, si a Invatatului dascal al scolii de grecesle din Bucuresti, Sevastos Kymenitul din Trapezunl. impunatoare figura de Invatator, care-si va sfarsi zilele in Bucuresti, dapa ce va creste o intreaga generatie de buni cunoscatori ai limbii grecesti3. Apoi tot la Buzau 1698) apare Cartea do rugaciuni, cu ULM grecesc in prirnul rand Eulzologhion adecil Molituenic"

1699), pentru folosul preotilor, nu ca o curiositate pentru mireni4: publicatia fu asa de bine primitä, inch!. trebui la 1701, o mita editie5; apoi la 1700 se da minunata publicatie a Octoihuhri, dupla o traducer ce se pare a fi fost mai veche6,

in aoelasi timp eu Triodur. In prefata acestei carti cant& rete", glorificandu-se o asa mare isprava pentru Biserica si pentru limbil, Milropolittil lauda si politica prin care lara s'a putut tinea libera si favi de Imperiali 5i fall de Tatari: nu numai de rapiril- celora '.2 amagesc numelc cre41ina1atii, ce si de prada cea grea i stricachmea acelor aseamenea cu fiarele Tatari". Terminandu-se accasta opera a cartilor de 1 Ibid., p. 390 §i urm. 2 3

Ibid., pi). 393-5, no. 119. Ibid., p. 378

§i

min. Pentru el, Mai pc larg, Toro, IsloHa

inveirdindnIalui. Se aduce ca ingrijitor al liparulni un P maioli, de Snagov. Kymenitul e bucaros ca Apusul nu mai are monopplul tiparului grecesc. Ac st Anatolil se ridied arum, Cu orlodoaia liii nrbetnuM, In fafa Crelamdbi Cacavela, care palm va- fie Windt. Pentru Comnen, Litzica, Cit. rms. grec, pi. 184, no. 341; pp. 180-5, 346. Pentru posibila colahorar- a predicalbrului Curili loan Avramic, §i ibid., p. 304 (acolo i despre medicul Pylarino,s; p. 320). 4 Bianu §i Hodo, 1. c., p. 377, no. 116. 5 Ibid., pp. 411-2, no 123. 6 Ibid., p. 395 qi urin., no. 120. 7 ibid., p. 402 si urm., no. 121.

no.

www.dacoromanica.ro

446

Monarhia culturalä a lui Constantin Brancoveartu

dintare, Teodosie putc,a scric cu rnultAmire: Nu ne vom mai

inprumuta darn de acum innainte de uncle ca aceastea, ca mai nainte, de la, altii, ce si noi ca alc noastre le vom avea6 si altora, cui vor triebui de ac,,asitea. ca osa.rdie vorn inpdrti".

linmknea doar Penticostariul, cane se da, tol la Buznu, in 1701 1 Harniea tipografie publien In acelasi an o noun Psallire 2, in prefata careia se spun. en. nu e menitn numai s,molilcr, ci i intrebulin'tnrii in biserici. Dupg. o Inuatoturd de .,apte taine Buzdu., 1702)3, indreplain, se pare, mai mutt contra calvinilor, i Molituele ueeernilei4, se dit o nou4 Verpiuge a Liturgbiei (acelasi an 3, o rieeditare a Noulai Testament (1703)6, a Psaltirii7, a Aposfolului (1704) 8.

Aceastn din urmit tipnriturn e datorita harnidulu,i traducätor Damaschin, ajuns episcop la Buzne aproape In acelasi limp dind Antim devine episcop de linnrnic si inaugureaet acolo o tipografie, din cape iege, odatA cu iui Antologhiu romitnestc"), la 1705 cealalin carte de lupta cu catolicii a lui Dosoftei, care n'o paLuse tipAri 'Ann atunci, ,,Cartea Bucuriei, Tcip.og Xcepeig ". Va urma InsA In aceastalaltn tipografie episcopalA, pe Win.g eine o intAmplätoare slujbd 12, un Molituenie 13, un nou Optoilz (la 1700) 14, In car lush nurnai Idmu-

ririle se elan romdnefte. Astfel s'a inzestrat Tara-Romfineascl 5i Intreaga românime

cu eärlile de slujbA, pe o vreme când Moldova hd Mihai 1 Ibid., p. 412 si urm., no. 124. 2 Ibid., p 414 si artn.y no. 125 3 lbw., pp. 433-5, no. 131. 4 Ibid., pl. 539, no, 1321. 5 Ibid., pp. 435-.6, no. Cantacuzino.

132. E un dar al Pdharnicului Serban

6 Hid., p 418 si arm., no. 7

139.

Ibid.. pip. 510-1, no. 1391.

8 Ibid., p. 454 st arra., no. 144. 9

V.

Al.

Lit., 1906. 10 Blanu

Lapedatu, Damaschin cp'scopul si dawdled, din i

Com).

Hodosi, I. c., pl. 462, no. 147.

" Ibid., p 463 si urm., no. 149. Pentru editia lui Dosoftei lorga, Doc. grec., pp. 409-10, no. ccccxxxvu. 12 Ibid., p. 467, no. 150. 13 Ibid., pip. 511-2, no. 1501. 14 Ibid., p. 167 si urm., no. 151. Chcltuiestc Mihal Canlacuzino.

www.dacoromanica.ro

si

Ardealul rominesc §i Brâncoveanu. Cultura brâncoveneascg

447

Racovitä parasise tiparul, Mitropolitul Anionic multamindu se a face ea o tiparitur a. munteana sa aparA si supt numele sau.

Alaturi de aceasta mare isprava, in care prilnul rol contisa apartie Buzaului de influenta mo1dovenea0ea, aceia ce am putea mind: &cella greceasea a tiparului mi Anlim da. doar uncle publicatii ocasionale, ca discursurile tinule de Stefan i Radu BraneoVe,anl, la Sf. Constantin, la Si. Stefan, la Sf. Nicolae, la Srantamarie, hramul mamei lor1, fratele Constantin preface o mirAt parte din Plutarh in limba vulgara 2 --, câle o aseemenea prodiuctie reLoricg a lui Gheorghe Maiota, invkatorul lor a, care face a se tipgri la Minnie nu a.

una din cavAntgireile sale in roinqueste 4.

Avem a face astiol cu 1 icfari in leggiturg cu .§coala gre-

ceasca de la Sfantid Sava, a carii oranduire pentru acest limp, o avem 5. Ea unia cercelarea tragicilor greci, a lui Tucidide, a Jul Esop, a lui Plutarh, a lui Focilide si a lui Pindaa., a lui Demostene, cu interpretarea operelor Sfânlului Iotan Gura-de-Aur, ell a Bizantinilor Agapel, Sinesie si Teofilact Simokatta, intrebuintand gramatica lui Laskaris si pe Cbrysoloras. Ca rnalerii: togica, retoriga, fisia, astronomia, psihologia, metafisica a Maiota (din Venetia) era, in fata unui Sevastos, numai proceptorul particular al copiilor Domnului 7. Sevasbos insusi public a. explicatia serbatorilor. Heortologinl sgu,

i

o lucrare de teologie8. Joan Comnenul dà o carte

de pelerinagiu. la Muntele Athos, un Proschinetariu 6. 1 lbid., r)p. 419 si urin, n-le 127-8; pp. 410-1, no. 135; p. 469, no. 153; pp. 452-3, no. 142; p. 457 §i urm., no. 145. pp. 468-9. 2 Ibid., pep. 460-1, no. 146. 3

Ibid.. pp. 450-1, no. 508; pp. 408-9, no. 152.

4

Ibid., pp. 478-0, neo 155.

5 V. Iorga, Doc. °rec., I, p. 394 si urm., no. 427. 6 Ibid., p. 392 si urm no. cxxvi. 7 Kymenitul, despre care si mai sus, e nascat la Kymna in 1030; incgta.se la Cariofil qi Alexandru Mavrocordat, profesase acasil la 1680-3. Moare la 1702. V. si Kyriakides. 13co-pacptcv. TON/ x Tpan4oarco6 xat v7,c %apt %kip vbeac 6N.I.CtoCiTCOAI AOICCOV, Mena, 1897, ry. 62 si 0001.;

Echos d'Orient, VIII, p. 262 i urm. 8 Bianu i Hocto, 1. c., pp. 416, no. 126, pp. 150-1. 9 Ibid., pp. 422-3, p. 129. Cf. Urechig, lxi. $coalelor, ancxe, pp 811

1.

www.dacoromanica.ro

Monarhia cuIturalä a lui Constantin firAncoveanu

448

Comenzi grocesti se fac rar acuma 1. Dintne clericii greci earl ineunjoard pe Brâncoveanu, considerat ca *ef al ortodoxiei intregV: un Clement de Adrianopol, un loan Comnen, a arra coborire imperiag era mai putin sigurd decal aceia a liii Dionisie Muselimul, fost Patriarh de Constantinopol un Atanasie de Drhstor, apoi Dionisie de Tarnava Maxim de Ierapole, Neofit de Sivas, Mitrotan de Nisa, Maearie de Auxentiu de Sofia face a se tipdri Slujba inVarna s, irii bisericii 4, iar nepottul, format si in Apus, uncle editase o carte de aritmetta, al Patriarhului Dosoftei, acel Hrisant care va domina, cateva decenii, viata culturalI de caracter stain a 16ri1or noat.re, amesteca Idu-se, cum se va veclea, .0 in roslurile bor politiee, face sä se tipdreascd un opuscul retoric despre preotie 5.

Dar, alaturi, Brdneoveanu, p4rivi, si privindu-se pe sine, ea nrmas al Imparatilor ecumenid, patroni al ortodoxiei, pune la indernfina, crestinilior de pretutindeni, nu numai Greeilor tiparnita sa. Stalvitor li se a numai mu Ceaslou 7. Gneeilor, insd tratate de leologie pentru intelectuali 8 Mai ales, prins de compatimire pentru Sirieni, al edror sef religios, Patriarhul de Antiohia, Atanasie, venise la et9, inchimandui-i i o Islorie a Bisericii sa1e19, Domnul roman Ii dä, pe rand, un Liturghieriu greco-anab, un Ocasiou, o PsnItire (1706-9)'10. PAnil in Georgia el trimete pe Mihai Istvanovici ca sd tipkmasa in limba acelor erestini de lege dreaptia cartile ,bisericesti de nevoie, Evanulteliariul i Lilurghieriuln. 1

V, qi ibid., pp. 440-1, no. 134.

2 v. si 'ExxAmatccauxii 'AXtesta din 24 Iunie 1881. E in Tara-Roma-

neasa la 1686. 3 Greceanu, p, 175. o. lii. 0 Psaliire greael 3 Bianu i Hodos, 1. c., pp. 451-2, 5 Ibid., pp. 448-9, no. 136. Pentru mersul lui la Paris ,cu Slolnicului Radu. Iorga, Doc. grec., I, pp. 327-8, no. ccrAc. V. Bianu si Hodos, 1. c., pp. 409-11, no. 122 o Psaltire). 7 Ibid., p. 454, no. 143. 8 V. §i A. A. Sturdza, o. c., pl. 234, no. 251.

Liu!

9 V. Iorga, in ',fem. Ac. Rom., seria a 2-a, XX, Manuscriple din biblioteci .straine. IS Bianu i Hodos, 1. c., pp, 423-4, n-le 130, 142 si urm.; no. 157;

p. 469 si urm.; p. 539 siurm., no. 137. 1, Ibid., p. 183, no. 161; p. 513 si urm., no. 1571. Pentru

toia lul

Miliall Istvanovici din Georgia prin Rusia in

cälà-

Olanda,

Iorga. Doc. a.m., III, pp. 106-7, no. 1.xvi. Cf. ibid., pp. 112-3, no,

www.dacoromanica.ro

r

!,

r

t

":11

f

101 =

. r

dr,

.

Fig. 39.

MAngstirea Brancoveni.

www.dacoromanica.ro

Ardealul romAnesc si 13rAncoveahu. Cttituea brAnedveneasa

449

Si musica se invrednici de ocrotirea Brâncoveanului. Supt el, la 1713, cAlugarul Filotei, fiul AgAi Jipei, ucenic al p5.rintelui Teodosie din Sfant-i. Mitropolie", creiaza un nou text Tin a noasträ de tar5, si d obsle limbd", cu. cea mai mult1 dulciata i cuviintA a viersurilor", In a sa Psaltielde, vlahomusichie", d3 care e mandea, canland-o cthre toatUt boierimei i tol uorodul tarii", si Domnului, care e un AlexandruPtolemeu, cd precum, In vremile acelora, au crescut meStcsugurile si au Inflorit invätthoril i s'au. rn5rit Intelepciunea si s'au umplut c.asele de c5irti, asa si acum, in luminatele dc Dumnezeu zilele M5riei Tale, s'au. Impodobit a6ast...1. päzita, de

Dumnezeu stApanire cu c,4i 5i cu dascali 5i cu mestesugul InvätIturii". Domnul a dorit sit se introducci un t-xt romilnese: Dumnezeiasca soceteata a Mithiei Tale cum ceale ce s5. cant/ In besearicil nu. numai siL se Cade, ci s se t ji Intoleagit de ascultatorii pravoshvnieli crestini", cAutand de mull talmAcirile celor nele.sne bite lease cuvinte si cant.N.ri ale Bisearicii c5tra, artharea Si Piai buna Inteleagere"1.

Atanasie de Antiolda laudA itntre allele frurnoasele c15.diri care se datoresc mNrinimosului Domn. Ele sant multe i ve-

derea lor ere* recunoslin;a fam de cumhitele om care a stiut pastra aproape un sfart de veac o Domnie care inainte de dansul, si, pe vremea lui, In Moldova vecin.5, se schimba, chiar, dupä o datina acum deplin stabilitl, la fiecare trei ani, el care a stiut intrebuinia pentri. Ina lte scopuri de cultunä veniturile unei Old ce trebuia sa, satisfac5. 15cornia Turcilor. De fapt i prin ostenelile lui tara A-a des5,varsit lanbrNicamintea de frumuset,N. artistic5 2.

Dar Brancoveaniu, n'a inovat In ce priveste aceste läcasuri. Forma durabilä a 015,diri1or biserieesti, Injghebata. Inca de la sfarsitul secolului precedent, cäpAtase ultimele schimbthi de Lxx. Anlim 1nsusi despre tipografie; ibid., pp. 115-7, n-le 5.550-m. N-1 urrnAtor e de la tipograful Mitrofan, viitorul Mitropolit, ca si n-le Lxxvz-vu.

1 Versurile Catavasieriului sa inteleg foarte de putintei, cat nuznai viersul sânt ascultand, iar nu si Intelesul celor ce se cant6". Ms. 61 all Ac. Rom. (cu portretul Domnului). Rugaciunea lui Filoftei, fol. V. si Cat., II, pp. 308-9. 255 Vo. 2 Greceanu, p, 175. 29

www.dacoromanica.ro

450

Monarhia culturalà a lui Constantin Briincovealiti

fond supt Matei-Voda, 5i noile ornamente, de gotic moldevenese, in arhitecturk de bogate sculpturi dup a. moda italianii, de picturd imbielsugatä, clara, usoara, Ir adanchne i putin caracterisata, supt influenta venetiank venia de la oei doi Cantacuzini, Constantin si Mihai, cari fusesera in Italia, si de la rudele influentate de dansii. Lucru cantacuzinesc din oel mai luxos e la Warnnicul unde pictura insa nu niai e adevarata fresca, si din oel

mai gingas in proportii mici la acea biserica a nianastirii din codrii de holar al Prahovei care, purtand numele do Sinai (de unde: manastirea Sinaii, Sinaia), comemora drumul la Muntele Arabiei, Impreun Cii domnita Elina2. Foarte adcse sari, tn grija sa d biserica, Brancoveanu s'a gasit inainlea unor situatii acum isprävibe. Bucurestii Ii mul-

tamesc prea putin, afard, de, in parte, Sf. Joan al Grecilor, desfiintata 2, si de refacerea acelei bisarici a Sfautuluti Gheor-

ghe Nou, dupa cc, ea baiter, el fusese ispravnic pentru facerea chi1iilor si a marefui han 4, apoi de Biserica dintr'o zi, rafaculd

de Doamna Marica, raspuns la Biserica Doamnei, a Mariei lui Serban , alnuri de biserica fadutä de un lane, pe care o reface Pant, fiul lui Neagoe Voeved, frate al Marion:. Biserica

i

Spitalul Coltei,

dupä un prim ctitor, au

fost

prefacute intr'una din marib padoabe ale cetatii de Scaun, prin Mihai Spatarul. Värului Stefan Cantacuzino i se datereste refacerea ctitoriei lui Mircea Ciobanul la Curtea Veche si Inaltarea unel biserici a Apostolilor; In margenie. Mihai

Spalarul e ctitorul. de la Fundenii Doamnei, cu delicatele ornarnente exterioare de stuc, In stil persan, pe care le-au introdus, i In casele lor de la Filipesti, tot Cantacuzinii. La Targoviste dear dutare bisericuta Sf. Dumitru5, dacri e din aceastä vreme 6.

1 Iorga, Doc. grec., III, p. 153, n-le Cla-cl. 2 V. ibid., pp. 352-3, no. access. 3

Greceanu, pi. 117.

4 V. Iorga, Doc. grec., III, pp. 143-4, n-le cxLvi-vm; pp, 322-4, no. Se mai adauge, in domeniul cccxcii; pp. 387, 388 si urm., 425. utilitatii publice, cutare helesteu §i apa de la Focsani; Greceanu, pp. 76-7. 5 Greceanu, p, 88. 6

Ibid.

www.dacoromanica.ro

Ardealul romAnesc §i i3rAncoveanu. Cu llura brAncoveneascä

451

In general, ea arhitecturä rellgioaslä, el preface,. adauge sa,

une ori, In ce priveste unitatea cthdidi, el si diformeazi. Astfel la Gozia, uncle s'a adaus pridvorul, cu toLul In alt stil, la cl5direa lui Mircea, ori la Mitropolia din Targoviste, pelstie liniile de la inceputul secolului al XVI-lea, pe cand la Biserica Episoopalii din Arges artistii iui Serban Cantacuzino, intre altii sculptorul Cornescu, care flcuse pentru Mohammed al IV-lea o icoana. a Camenilei, lucrasera cu o aleas6 discretie. Din feriCire nu s'a lucrat in aoest fel si la De.alu, ràmasä In puternica-i plato sa. de marmur6. Dar schimblri, fie si mai usoare, s'au introdus la venerabila cl6dire a Inceputurilor istorice, Biserica Domneascl din Arges De fapt, Brdncoucanu e §i in acest domeniu monarhul. Cum Ludovic al XIV-Iea, model pentet toat g. lumloa europeana, a priasht Parisul ca s. e aseze, urmAnd fun cxemplui opaniol, in Versailles, creatiunea sa, tot asa Brâneoveanu, care preferg. si Dingovisbea Bucurestilor, se gilndeste la fundatia sa DiSC-

riceasid., mania a fi o necropolä pentru lin heam ale qIrui rdm.a.site glint ImprAstiate si pierdurte prin fartalitabea sgrtii,

si la calsbelele pe tare si la ridica in locurile ce-i par mail piloresti din lark'. De la inceput, a lucral. la Hurezi 2, uncle tali ai lui au tinui su adauge la aceastl cetate a Inchinqrii lui Dumnezeu i, pe

alaturi, a glorifiarii de sine. Marea bawl a etitorilor din biserica mare, In fata caselor domnesti minunate, cu sarile st pridvoarele lor, uneste pe B5s!grabesti 5i pe Canta cuzini intru glorificarea strulucitei Domnii. Casele brâncovenesti s'au ridicat In margenea Bucurestilor,

la Mogosoaia, de unde pornia podul, ,,pavagiul" cu loadbe de stejar, si uncle Fang palatul cu loggii gratioase i bogate picturi istorice, bisericuta presinta familia, Ina tânMrI, a ctitoruhd. Apoi la Potlogi, zidire tot asa de vastA, la Doioesti, si, de sigur, In proportii mai modesbe, pe alte mosii ale Domnului. AIlttiri, Cantacuzinii, Constantin Stolnicul, la Mumati, unde caa e un palazzino venetian, Mihai la MAmineni, 1 LucrAri la Malnu, la BrAncoveni, v. Greceanu. pp. 86-7, 92-3, 2 Cf. Iorga, Doc. grec., I, pp. 345-8, no. cccc.

www.dacoromanica.ro

452

Monarhia culturala a tui Constantin Brincoveafid

langd Darmanesti si la Costeci 1, Draghici, tot la Märgineni 2/ Toma, fiul lui, aiarea, si iarasi, In mai la toate mosiiile lor 3,

nu se lasa mutt mai pre jos deeat domneasca lor rucl,a. Dar Brancoueanu,Zn ac:ia;i indeplinire a sarcinii de manarh, de monarh. ortodox, cum; este, face a se cladi si aiuirea, mai aproape: la Fiagaras, armonioasa &Wire de cea mai buna plctura 4, la Ismail, apoi mai departe, la Galata Constantinopolei5, fara sä se apropie Insa pe departe de munificenta unuri Stefan,oel-Mare si myth Neagoe. Resumand Intreaga opera de zidilor a Domnului sau, Rada Greceanu, care nu un nici darul tipogranc, nici *colile, poate

Serie fara mu10 exagerare: case dumnezeiesti multe den ternelie ai ridicat Ora de eel! cu mite ai Intarit, allele cu ziduri ai Inoit si ai Intemeiat, cat pot zioe ea, mai nicio manastire domneaseä n'au rthnas n0.1104-11,1 de mita Mthiei Tale,

si nu numai aioea In tarl, ci si pentfalte Mri, strain; prin limbi pagane, bislerici crestinesti ai Mcut pravoslavnicilor ea-es-

tini ce pcnteacele parti läcuesc 6". Moldova, *kith., eu Domnii rapede schimbatori, incearca a-1 urma, putin i stangaciu. Astfel avem de la Constantin Duca biserica de la Galati, inchinata manastirii Mavromolu din Constantinopol, refacelrea biserirdi Dancu din Iasi, azi Oramata., lucrarea de la Sf. Atmasie, tot de aeolo, pllus baile si casela de la Mitropolie 7. De la Mihai Ralcovild Inaltarea celei de la Curte 8 si Milropolia veche, de mult plrasita si in ruine. Apoi de la Antioh Cantemir Ispravirea manastirii Miera, .1 Greceanu, p. 154. 2 Matei la Filipestii-de-Padure; ibid., p. 153, nota 3, Andriana

Vornicului $erban la Buzau, peste vechea ctitorie de la biserica Banului; Iorga, Inscrip(ii, 1, pp. 3

162-3.

Astfel, dupa mentiuni in Greccanu, la Furce§ii, Maracineni,

Berceni, Tälärani, Corne§ti, Obile§ti, Dude§ti, Scaieni, $chei (Buzau) Sarata.

4 Greceanu, pp. 86-7; Iorga, Studii 4 doc., XIII, p. 94 §i urm. 6 Greceanu, pp. 86-7, cf. ibid., p. 153, nota 2; Iorga, Doc. grec., I, pp. 376-7, no. ccccxv; pp. 379-80, no. ccccxvin. 6 Prefata, p. 4. V. Insemnarile lui C. Giurescu, In C. Giurescu §i Dobrescu, o. c. §i mai ales notele amanuntite, pentru oHce fel de lucrari §i daruiri, din Iorga, 1st. lui Brdncoveanu, p. 162 §i urra. (cu

Unstrap.

7 Greceanu, pp. 142, 153, 155, 156-7. 8 Muqte, in Letopisi(i, p. 31.

www.dacoromanica.ro

7-FP"'41757,s1;"IrFF°7 . .

,

7Fsr'

't

43

-c

S

t

Fig. 40.

I

Parte din manastirea Hurezi.

www.dacoromanica.ro

da33%

Ardealul romtinesc j 13râncoveanu. Cu Mira brancoveneasca

433

bi partile Vrancii, ii Inlarirea bisericii de la Harlau a Jul Stefan-cel-Mare.

Ce lipses-te in opera lui Brancoveanu si a color din jurul

lui e originalitatea, neatarnarea literara, care nu e, de alminterea, un element moral al monarhiiIor In sensul ludovician, cum se manifest a. pretutindeni prin a doua jumatate a veacului al XVII-lea, ci din potriva. Nu poate fi vorba, in circumstantele din Wile române$ti,

de poesie sau de teatru. htoria insi e supusa unei constrangeri care, pda ce Constantin Stolnicul Isi copal/ libertatea de timp, degenereaza, chiar supt nivelul productiei analoage din Moldova.

Am vazut cum, pentrn a scoatd In lumina Domnia de tail, basarabeascP, a lui Matei-Voda, cineva cususe, din bucati cu totul deosiebite ca scop i ca ton, prima Isforie a Domnici

muntene. Ea fu continuata In spirit de lupta pe vremea marilor dusmanii sangeroase intre partide prin logofatul cantacuzinesc Stoica din Liudesti, und. a Inaltat si o bisericutA. De fapt aceastä continuare pentru vne-un $rert de veac nu e, Intr'un stil cu totul simplu, farä niciun orizont $i niciun element de inaltare, decal aplicarea la viata Postelnicului Constantin Cantacuztw, ucis la Snagov, a procedeelor obisnuite pentru Vietile de Sfintil. La o astfel de povestire Inveninata. 'tnebula sa se ritspunda

din partea cealalta. Adversarii erau, cum am vazut, Stroe Leurdeanu-Golesicu, Hrizea din Pope$ti i un Intreg grup de boieri die tara cari nu. uitasera originea conslantinopolitana a Cantacuzinilor, deveniti represintantii nationalismulai" munlean. In numele bar iscrie un boier de o pregatire culturala $i de o informatie politica nesfarsit superioare acelora ale sme-

ritului om de casa care a fost Liudescu. Capabil de a se adresa la scrieri latine $i la Bizantinul Phrantzes, de a judeca asupra lucrurilor din Apus, de a avea o atitudine fatä de tot ce era In jurul vietii, asa de grele, a patrici sale, dusman al Turcilor, putin prieten al grecitätii, supuse, dar in1 Iorga, Cronicile Muntene, in Mem. Ac. Rom., XXI; C. Giurescu, Despre cronicile muntene; Iorga, 1st. lit. rom., I. Cf. frumoasa Ittcrare a d-lui Ghika-Budesti, Elm lufia arhilecturii in Nuntenia ;i fn Oltenia, In Mg, COM. Mom 1st,

www.dacoromanica.ro

454

Monarhia culturalg a ltd Constantin Briincoveanu

fluente, 1ngrijit ca nu cumva din partea ungureascd sa fie

pretentii fata de tara sa, acest om cu idei de istorie universala" are si simtul compunerit unei scrieri, si de aceia el nu va introduce ea parti de sine statgloare Viata de Gavriil Protul a lui Nifon i Cronica Buzestilor pentru epoca lui Mihai Viteazul, preferind sit se adreseze la un Stavrinos ori la cronica lui Matei al Mire lor, care dd. In versuri povestea, timp de alte doura decenii, a Prii-Romanesti. Pasionat contra lui Serba,n Cantacuzino pentru prigonirea boierilor din cealaltd tabard, el mu atinge, nu ajunse sii atingd epoca de imparare a Brancoveanului. Cum un manuscript poarta, pe dosul foil de legaturd, nurncle de Constintin Cdpitanul, cum un boier cu acest nume, un Fi1ipcscu, existä atunci, cum c intrebuintat In misiuni prin. Ardeal, cum el a InNtat o frumoasa biserica In judetul Buzilidui, cum mama lui, Marica, e po-

menita, fnli sd fi jucat vre-un rol politic, la sal-shut expunerii, am pgstrat aceasta atributiel. Incercarea de a vedea in acest protivnic al lui Ludescu pe hal lui Hrizea din Popesti, eel asa de crud urmärit de Serban-Vodg 2, Mt pare izbulita. Forma literard nu e aceiasi, si pasionatul Radii Popescu, pe eare-1 vom mai miami ca

povestitor politic al rosturilor tarn, ar fi dat alt coloril si and aktura expunerii unei opere atilt de dramaLicei. LeggLunde intamplacare Intre asemenea fragmente de istorie nu pot sa aibg 1nsemndtatea ce ii s'a acordal 2 In schimb, de si s'a lagad.iit si aceasta, num& accstui tiindr boier cu suflet lu'ptgtor i se poale pune in samg scrierea cea mai personalla Ii mai vie din aceasta epoca: :tem lacrare

cu totul independenta, pc care a 'alcdtuit-o eu privire ia inceputurile Domniei lui Briincoveanu un om amestecat el insusi in leggturile cu Heissler. cum a si fost Radu. E la dansul, mai putin, fireste, experienta si orizontul, ceva din acele rnemorii ale sale in care Miron Costin a vrut sd continue opera, de romana obiectivitate, a lui Ureehe 3. 1 V. editia cilat I. a ac-stor Istorii. Prefata, i Jorge, in Mem. lie. Rom., 1936. 2

V.

C.

Ghtrescu, studiul ciliit

5 In Pfagaz'nul Istoric.

Y,

f,

C, Cittrescu,

www.dacoromanica.ro

I.

0.

Ardealul romAnesc i Brancoveanu. Cullum brAncoveneascA

455

Cu mult mai bogate, de si ark de inferioare expunerii insufletite si de un nobil control de sine a lui Mixon Costin, sant acele insemnari pe Dornnii ale istoriei Moldovei pe care, latindu-le de la un Thodosic Dubau, boier mare de origine razeseasca, de la un boierinas ca Vasile Damian, un Nicolae

caci nu se poate vedea un altul care a fi avut sit s'o fi Indreptat catre capitole de politica externa ca acela despre Carol al XII-lea i PetraCostin,

ideia acestei compilatii

,

le-a Mout s intre in compilatia prin care urma opera parintelui Oa. Ete vor servi, de altfol, alatairi ido materialul pe care-I dadea o memorie admirabil de vie pana la adlinci batranete, lui loan Neru lee hi redaclarea iinei opere cel-Mare

a carii pretuire cade in vrernea. de al XVIH-lea veac foarte inaintat, in care el a injghebal una din cek mai importanle opere literare relative la treciful Moldovei. Lui BrAncoveanu, sprijinit pc incetarea luptelor politice, nu-i trebuia o asemenca povestire El nici nu s'a gandit sd (llcatuiascci Un Cory) de cronicd brdncovenesc, cuprinzdnd toatd

istoria tdrii. Voia o lucrare inchinatd lui i menitd a-i pomeni faptele singure, faplele cele mult laudole si de Loath suflarea

trii acestia cinstite si iubite.., va scrie, intio prefata care pomeneste Scriptura, pe Grigore Teologul, pe Pluton si pe Diogene, pc Democrit si Arislotele, invatatul alealuitor, care nu

e altul &cat Radu Greceanu Istoric de comanda", fara judecat't personala, dar si far caldura. Opera a unui om invatat, deprins cu oetirea scrierilor antichitätii, dar fara nicio personalible si mai ales fard voia de a si-o manifesla. Ochiul stapanalui observa tot ce se spune i, cum deosebitele persoane n'aveau totdeauna aceiasi atitudine fata de clausal, de aici refacerea unui text care din

fericire ni e pastrat in mai mult decal o forma 0 saracie sucleleasca, naturala si imp:EA domind totul. Opritit Intam-

plator la capitolul 110, nu stim in ce fel sa se fi oglindil in spiritul unui om atal de desvoltat tragedia finall a sLritlucitulni Damn t. Pentru laude greoestL ale ith Brâncoveanu, hitzlea (;al. ()reveal, p.

483, no, 7,

www.dacoromanica.ro

rm..;

456

Monarhia culturala a lid Constantin Briincoveanu

Dar In aceastil boierime intriganL i artiteare era alt suflet cleat acela al acestui.supus carturar, ascultator in serisul sau de orice Intoaroere a poruncii domnesti. Peste aceleasi vremi, ca o continuare a cranicii de (Tositie contra lui SerbanVoda, fiul prigonitului Hrizea, Vistierul din Popesti, Radu, presintä o expunere de un pitoresc care, in coloarea, dar sf in vulgaritatea hut, IntrecC i pe aoala al oelor mai vioaie din cronicile moldovenesti. Ce 1111 e acolo In mici tablouri fa-

miliare si patimase! Alegerea si instalarea lui Brâncoveann, in ciuda sperantelor vadthvei Cantacuzinului mort, solia la Viena, Infatisatä in aoele discutii i dialoguri in care se pHoepe asa de bine acest .criitor de talent, caricatura lui Railat-

ccanu. care umbla. cu tot neamul san, dupa niste pareri nebune, adea diva aratandb-se ce hot ar fi fost tatal lui, Badea, aceia a lui HeissIcr, asociatul pretendentului turburat de MM. lie si mânios ca un urs impuscat". i in mijloc cad citatii latinesti greutatile cu Imperialii si cu TOkOly, afacerile moldovenesti, cu uneltirile si de acolo, patania lui Preda Prooroceanu si lui Staicu Merisanu, doritori de Domnie, a lui Durnitrascu Corbeanu, alt dusman al lui Cons-

tantin-Vodä; apoi lucrurile oltene, cu Cornea Brailoiu si calugarul Stirbai, tratati cu multä rafutatd, ultimul fiind cam lung la tufghii din fellul Slirbestilor", hiptele din Ungaria, cu simpatia pentru NeMtii erestini, stirin de yin din Po Ionia despre incoronarea regelui August, vcstile de. la Stolita" Musdu. Intregi scene de acolo:, In aceiasi mita naiv mahalagiasa; in sfArsit drumul lui Voda la Adrianopol,

calilor,

cu o noud Ora a pomestitorului bontra ki Cornea Brailoiu. Se va ajunge la imprejurarile de la 1711; cu tradarea lui Tom. Cantaenzino, nebun" si sfatuit de unchi, si la iristele lucruri cane urmairg21.

flevenind la imprejurarile politice, conduse si de Constantin 1 Mag. ist., V, p. 93 si urm. Ca autorul e Radu,

lucrul s'a

tagaduit de C. Giurescu, 1. c., o arata, pe langd dovada, decisiva, a stiht:ui, mentiunea, cu arnam:ntimi, a tauror misiunilor lai, drumul la Ccrneti, acela la Heissler, partieparea la piderati liii Stirbei pp. 139, 143-1, 144-5 , cilatiile laline i insemnarea c4 Radii tia la1ine0e: p 107

www.dacoromanica.ro

4-

"

:

..2r43%rikit.

...

Fig. 41.

Foi§orul egumenului Dionisie la man6stirea Hurezi.

www.dacoromanica.ro

Ardealul romanesc i Brancoveanu. Cultura brancoveneasca

457

Stolnicul, deocamdaia Brancoveanu ajuta eorespondenta liii Petru-del-Mare du agentul lui la Constantinopol i capata In schimb, la 1701, asigurarea ea la Ivremb de nevoie s'ar putea adaposti In Ucraina ruseasea, favoare pe care o cereau si cei doi unchi silatuitori, Constantin Stolaidal si Mihai Spatarul; Comisul Gheorgite Castriotul stabilise aceste legaturi 1 Printr'un

Petru Damian lov se serie Tarului, lui Golovin si Hatmanului Mazepa2. Se plata bucurie pentru biruintile asupra lui Carol al XII-lea 3.

Urma, in 1702, cu un cdpitan repetata. la 1703, Luchian, solia ceausului David Corbea, care va deveni un fel de resident al Domnului muntean la Mosoova4, avea cu el si cativa ofiteri5. Era vorba, data aceasta, dupla 1ndemnul Palriarhului Dosoftei, de o causA generala a ortodoxiei, Greci,

Sarbi, Bulgari, A.rbanasi, Romani si Romani din Ardeal si alti vecini d'imprejurul Tarii-Romanesti", pomeninclu-se ac-

tiunea catolicä la care sant supusi Ardelenii, de si ei, mai ales

Brasovenii, cer un episcop rasaritean; se prevedea un razboiu in care ar fi de castigat Nogaii si Zaporojenii; pacea cu Suedesii va permite eruriata pravoslaViei; Sc va schita si tiu plan amAnuintit de lupta: Sarbii,, qi cei din Imperiu, prt goniti religios, Dalmatinii s'au si oferit Domnului, si Turculet se gandeste la ajutarea cruciatei. Planul cel mare venia deci de la Ierosolimitan. Bogata corespondenta ce ni s'a pastrat pana la anul marii crise, 1711, cuprinde apoi tsliri de la Turd, atacuri contra clinilor vieleni, 1 A. A. Sturdza, o. c, p. 18 si urm. 2 Ibid., p. 20 gi urm. Si o scrigoare a Stolnicului; ibid., pp. 23-4, no.

6.

Ib'd., pp. 24-5, no. 7. Pentru un Davidenco, ibid., p. 76. Legaturi cu Nicolae Costin, p. 81. Cu Nicolae Milescu. pp. 99, 261. Acolo i descrierea calatoriei lui Brâncoveanu la Adrianopol; ibid., 3

P. 40-1, 77-80, 83, 97 gi urm. (Rabutin nu e de ajutor, fiind fricos de Turd): apare si Sava din Ragusa. care va juca un rol la 1711: pp. 41-5. no. 29. I Ibid., p. 27 i urm. 5 Aeeiasi culegere,

www.dacoromanica.ro

458

Monarhia culturala a mi Constantin Brancovcanu

Cantemirestii, si canaliei de Ducu let hotull, contra lui Iuda" Mavrocordat 2, dar nirnic in sensul marii actiuni-cresline, care

era de sigur in inima tuturor 3. E ins6 cea mai perfect6 Mai amänuntill informatie,

$i

cu scrisori de eapuchehaie, ca

Toma Cantacuzino , care a lost vre-odat6 transmis6 Musealilor.

Dill acest timp, Toma c6p6tase desguslul pentru Turci. La 1703 el scrie: :,Sultanul de acurn e lacom ca Ufi Tigan. invi-

prost, mare dusman al crestinilor, si tot ce e tmprejurul hii nu plateste nirnic, ineepiind cu Vizirul si cu toll ceilalti. cari nu ascultil nirnic. nu still eine e c6petenia, eine e supusul si nu gandesc cleat sä fure si 56 j6fuiascl. Mania lui Dumnezcu e asupra lor i toti se invoiesc a spune c6 lrnpdrdtia aceasta turceascd o va lua Dracut in cureind... Nidiljduim in Dumnezeu nil aceas1.ä putere pAganä va peri peste putin, numai Durnnezeu s Indrepte asupra ei un nimicitor si biruitor si acesta nu poale fi dead ,,domnul nostru" Petru, când va ispritvi cu .,crcticii". Mihai Racovit6, noul Domn moldovean, era initial in aceaslI politicl, i i se recomanda s6-si trimeal6 5i el soli]. La Muscali5. Schimbarea lui Toma In 1707 aduse pc Constantin-Vod6 s6 explice aceasta, fäcilnd tau& cumintelui bittrâii Stolnicul 6 si ac,csta aräla legaturilc cu Sârbii inteun moment. &hid situatia parea des1erata.7: orice creslin. adevirat trebuie si poate servi preadios. fricos,

1

P. 74.

2 Pp. 75, 79, 101, 103. Se amesteca i un Spilioti (pe care-1 gashil inlrebuintat si de Nicolae Mavrocordat; Iorga, Doc. grec., I, p. 4-10, no. ccecticv. Pintru Sava din Ragusa, si A. A. Sturdza, o. c., p. 101, no. 85. 3 V. §i ibid., p 101, no. 85. E vorba si de usurparea biscricii din Fagiiras. $tiri do la Gastriot, ibid., p. 35 si arm.; de la $1.olnic, p_ 16

i

urm.

4 P. 106. 5 P. 108, no. 88 $i o scrisoare a lui Sorban Cantacuzino, p. 121, no

107.

6 Pp. 172-3, no. 184; pp. 190-1. no. 220. 7 Pp. 173-4, no. 186. Corbea moarc in accl an, Bind ingropat la Chiev; p. 175, no. 167. Insu4i Tarul ii petrece trupul pana la Pccersca; pp. 189-90, no. 218.

www.dacoromanica.ro

-

I

:44

P

.Pric

Fig. 42.

Biserica Blatant loan eel Mare, ctitorie a lui Constantin Brfincoveanu, azi arknata..

www.dacoromanica.ro

Ardealul romanesc i Brancoveanu. Cul tura brancoveneasca

459

credincios pe prea-crestinul i prea-marele monarh al Moscovei"1. Brimcoveanu taxeaza de nerusinal." pe Carol al XII-lea la Bender?.

1 P. 201. El vestejeste tradarea lui Mazeppa: p. 236. no. 253. Tot asa Domnul; p. 218, no. 269. Stolnicul scrie i despre legaturile lui Ludovic al MV-lea cu d-na (Le Maintenon; P. 150. Scrisoarea de glorificare a luPtei de la Pultava a lui Brancoveanu; p. 267, no. 286. Fiul lui Joan, David Corbea, fu dat la scoala de Petru; p. 202. In loc, un capitan loan Lepadatu; p. 280, ir). 301; p. 292 no. 315. 2 P. 269. no. 287. Pentru Stolnic; Mazepipa e Iscariotul"; p. 272, no. 2,.

Brancoveanu sprie ca Ilatmanul a crapiat"; p. 276, no. 294.

www.dacoromanica.ro

CARTEA a VIIa.

CRISA RASARITULUI EUROPEAN SI DOMNII ROMANI

www.dacoromanica.ro

CA PITO LUL I.

Rhzboiul pentru tronul polon

i

erile romine§ti.

In momentul cand, Incunjurat de patru fii sj sapte fete, sänqtos la o vrast.N. Inaintat a. si avand langd el solia, menila

sä traiasca hicA multi ani, care-i fusese bunä

loivarasia a

vietii. Constantin-Voda al Tärii-Romanesti se pulea crede stapan

fericirilor elite sant Ingaduile omuluil, el se gasi, la zece ani dupa impkarea politid. din Apus in fata marii probleme pe care o deschidea aparitia In fata lui Petru al Rusiei, sapan pe Azov si indreptat spre creslindtatea pravoslavnica de la Dung.re si din Balcani, a ineleoricului erou suedes Carol al al

XII-lea.

Mari le lupte din Po Ionia, cu zgomotoasele biruinti ale extra-

ordinarului viteaz nu pulean &cat sa umple de ingrijorare pe

oamenii de o vrastia Inallitala In sama earora era aceasta, Tarä-Romaneascd. Nu de aceasta-i ardca unui Brancoveanu, unui Constantin Slolnicul, u.nui Mihai Cantacuzino, Petru Muscalul Ii interesa ca un depqrtat sapanitor, de mare putere,

caruia si in aceste parti i se piutea dedica o lucrare, cum a facut-o Sevastos cu alLa parte dintr'un opuscul al situ inchinat Domnului insusi 2. Curiositatea lui Constantin-Von. II

fku sä ceara prefacerea in greoeasca vulgarà care-i era ca a doua limba, a Prognosticului" fkut despre viitorul Tarului de Germ4nul Acxtelmeier 3. Adeväratele relalii politice 1 El se impacase deplin i cu varul Iordachi Cantaeuzino din Ardeal si-1 cununase Vrin trimeterea celuilalt var, Toma Cantaeuzino; Iorga, Doc. Grec., I, pi. 413. 2 Bianu i Hodo§, 1. c., pi. 451, no. 148. 8 Iorga, in Mem. Ac. Rom., XIX, Manuscripie din biblioteci strdine.

www.dacoromanica.ro

464

Crisa Rasg.ritutui european §i Domnii rontidi

cu aceasta Rusie muscaleasca, oprite de moartea lui Serbaii

Cantacuzino, nu full reluate decal mai tärziu, cand de la oricare din vecini se carea o hotarire. Pan g. atunci soarta lui Antioh Cantemir, seas din Scaun cu spahiii supt banuiala ca

s'a inteles cu Muscalii, la caH ar voi sa se si retragk ceia oe nu e probabil, avandu-si frabele zalog la Constantinopol putea servi de bwataura.1. Asa doriau, dar asa i judocau batranii", bucurosi de biel-

sug 2, dar am vazut cä o noua generatie se ridicase, de la invierea eroismului printr'un Sobieski, care avea nevoie de ispravi, supt mice steag ar fi, numai cruoea s scanteie in varful sulitii. loan al II-lea insusi a avut un intreg grup de ostasi romani, urmasi ai ispeivilor tanarului Constantin Canlemir, i avein Infatisarea lor supt noua uniforma. Ocupatia

unei parti din Moldova de atm. Poloni a adunat din toate partile astfel de viteji doritori de inaintare prin dovada insusirilor razboinioe mostenite. Astfel, in randul înLiu, acel Constantin Turculet, mare mester in surprinderea convoiurilor turcesti, Turculet eel mare, iscalind Turcul", pe care-I gasim in Ardeal si care, devenit capitan de oaste moldoveneasca,

avea supt el si panä la 2.000 de oameni 3. Apoi un Vasile Isacescu4, un David sau Davidel, despre care, om cu citeala pravilei mare", Neculce crede c ar fi visa si de Domnie5, un Postolachi Chigheciu, care ajunse apoi in serviciul muscalesc 6, ba chiar acel Calmae, Ifumitrascu Calmlaisull, care ajunse apoi numai vornic de Campulung, dar din neamul ca.ruia va fi Domn in Moldova peste doug generatii Ioan Teo-

1 Neculce arata a el trirnesese la regele August de Saxonia, sustinut de Petru, pe un Joan parcalabul, pe un Cargalovici §i pe un Mihulet.

2 La sfar§itul veacului al XVII-lea se poate spune a de la Tebris

§i Hamadan se anuc oi pentru a le vinde in Constantinopol, in in Romania"; Gemelli Careri, Voyage, Adrianopol, in Valahia II, p. 8 si urm. 3 Pe langä mentiunile in Nicolae Costin §i Neculce, Iorga, Doc., §*1

Ard., II, pp. 1417-8, no. MMDCXIX; pp. 1420-1, no. rioincxxlv; p. 1444, no. midncLxxxll; p. 1450, no. MMDCXCII. 4 Ibid., pl. 1435, no. mamcm.

5 Ibid., p. 1419 si urm. 6 Ibid., p. 1457, no. minccxm; Hasdeu, Arch. 1st., I, p. 83,

www.dacoromanica.ro

.

.

PAIIMMIN../.00 or-

,

n'ez,o,rei t9W

0(1)tiTA 11th Ithies9r2cmd

01111110iiie t

N

VIM

WEER 6.%QZ

$airAl f r10 Ai4141.iai

y

411H

47m.T1.1,

/

IXUi Liw.41Alstvroito

4,74116

4

fh;

kroarrliveoi fioAstifuva t I CZ .0"!.

ICS.Z6frAtilfrit, E : E046-0 b

,....

itOrftf.1 d?6/7.Toottl

,,tf

ilf11149iiir4

u

joAtat

1-1,

-Xi Arrim. tftli .

epook

ir

.

AA4IN t(Iiile0464,4'rkoi".

..giiso'fin. '-'''' f's.'

:

1M Aft;

4

-'

A

41

fta.tiii aft,oAki.r. 0 171,, MAH ii4 M.14rri. 4?

_

S.

X

!dj1CiftVIV t42lfri

I

.ttegC-iz

uf:r.;

Mtlf

I

ftinfL .

MI t Utisrte, ccrZ'I

.

1V

7

.

4 4flA MAN c.f1c40.4\ diZO'Oti t Arcf4p:

fedilaffir"!!

itiArl

'02 , °69:

Fig. 43.

Paging de Evanghelie tiparitli la Snagov (1697).

www.dacoromanica.ro

Bàzboiul pentru tronal polon

Arile române5ti

i

468

dor-Voda Calima,h. Locul tacut aventurii din Po Ionia, lup-

telor de la Narva pa,na la Pultava de Nicolae Costin In compila(ia sa, de asa-zisul Musical, e Inca o dovad de pu-

ternicul rasunet pc care-I avea la Romani acest mare si lung razboin.

Moldoveni au luplat in tabara Svedului" si la Pultava, dupti izvorul apusean intrebuintal de Nicolae Costin. 0 cronicl moldoveneasca serie: Fost-an la acel razbaiu de la Pultava) si multi din Moldoveni unii" erau la Moccova si inaine de 1700 2

streliti din Moldova

,,la Svezi, altii la Moscali,

carii, dupa risipa razboithlui, au venit aice in Lark la MihaiVoda, de-i spunea' pre amanunl de razboiul lor precum au lost. 3". Ei vor fi vorbit, cu privire La tatiol al XII-lea, de oastea lui cea vestiLi i neinfrantä si in toate j.Irile laudata de vilejia 11,ar" 4. Si un Muntean, Sandu Coltea, prins, dus la Siberia,

scapat de aeolo, pentru ca de la Stockholm srA, cearä a i se regula drepturile la pensie ca sa. se intoarca 'uncle sant biserici de-ale sale, e una din cele mai caracteristic aventuroase figuri ale vremiii 5. Intre gonasii" Suedesilor in risipa sant lintsemnati, dupa Cazaci, Moadovenii 6 Un Gripras si fratele, zis Ivanenco, apar la 1711 7.

In Tara-Romaneasca insäsi oei tineri, and nu primisera educatia de carturari a fiilor BIrtancoveanului, pe cari o corespondeniä do curand descoperitä Ii mai arata. In cele mai frumoase legaturi de ascultare pinà i a fratelui mai 1 Acesta are o Were despre sistemul de luptA suedes 5i rusesc: Foartel cu s000tealA Maia lor i cu frumoasA orãnduial avAnd tot uln ine5te5ug 5i unti i altil la rAzboiul lor.'; p. 38 din LetopisiOlor.

ed.

2 Iorga, Stud i si doc., XVI, facsimile. 3 Mustea, in Letop:si(i ph. 39. Pentru Turcule;, v. 5i Axinte Uricariul, p. 135. 4 Mid 5 V. Iorga, in Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXXIV: 11,n Oiler roman in oastea lui Carol XII. 6 Nicoaae Costin. Cf. o seaml de Moldoveni ce slujiaa cu leafal Cralului". 7

Nicolae Costin. Cu el, slegarul Eni Munteanul". El se pare a

fi acel Ivan cAplitanta, care descrie lui Nicolae Costin luarea

Brunei. Cf. Neou4ce, p. 345

30

www.dacoromanica.ro

466

Crisa RAsaritulUi european

i Dothuil romAdi

mare, pe langa adânca iubire pentru parinti 1, erau pentru i primejdioase. De asa ceva doriau ofiterii otirii ce-si alatuise, in aoesti ani de pace, Brancoveanu si, In fruntea br, varul Toma Cantacuzino. groirea lucrurilow noi

In acest moment, de altfel, Moldova Incapea In mana unni vechiu adversar, Nicolae Mayrocordat 2 Intr'o scrisoare din 20 Novembre 1709, el aratql ca a cerut

aoeastä stapanire asupra unei fari pe care o stia tulburata: »Pentru neoranduiala lucrurilor de acolo i alte nu putine pricini vrednice de socoteala", aceasta de si nu-si ascu.nde greutAtile oe va trebui sä Intampine 3. Nu fusese nicio st6.ruinta a Exaporitudui, care era pe moarte. Venia, mi ca un strain, cum de fapt era, ci ca mostlenitorul prin femei al lui Alexandru-ce1-B0m, asa cumi v'a face sa i se Insemne genealogla, and ajtutse, mai tarziu, Domn in Tara-Ro-

maneasca, In fruntea corpului de cronici muntene. Dar yenia i cu canceptii orieotale 4, C11 totul deosebite de datina noastra. II vom vedea, de la Inoeput, nand Ca Pairiarhul ecumenic O. atace energic pe mitropolitul Gbedeon pentru c. s'a asezat fara o intreibare care, dupä dansUl, ar fi fost cuvenitä, i, puind pe boleri la Inchisoare, amenintandu-i cu moartea, va cere Mitropolitului hotarUlea, cum se fäcea la Constantinopol cu Muniu15.Tot asa bizara ideie de a face sa se tale limba lui Iordachi Ruset si bataia boierilor la scant. Neculce i-a Intieles rostal când scrie: vrea sa stapaneasa Moldova ca Poarta Turceasca, cu mare marire" 6 Primit In Moldova, spre care se gtise in vreme de iarna, de toti dustnanii lui Mihai Racovia, In numele caruia Gri[la, preown vom yedea In alt capitol, asa-zisul Mustea7, I

I

1 Iorga, in Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, XIII: Scr:sori de famille ale vechilor Brdacotrani. 2 V. §.1 C. Giunescu i Dobrescu, o. c., p. 180, no. 288. La 26

Decembre moare Exaporitu1; ibid., p. 182, no. 293. 8 Iorga, Doc. grec., I, pp. 417-8, no. ccccxmn. 13r1Inooveanu degiaxa a a fost un träidator al crestinllor"; A. N. Sturdza, o. c., pl. 287, no. 309.

4 La Intrarea in Iasi, alaiu imparaesc"; Nicolae Coslin. 5

Ibid., p. 418 si urm., no. CCCXLIV.

6 $i nu stia rdndiult Wit". Restul §tirilor la Nicolae Costin, p. 420 si urm. 7 Ed. Letoprsi(1, PI. 40-1.

www.dacoromanica.ro

'

r".TErg:

:777 .

0;44 Ait.A,11

A it #

T

rarTu'let1A.11

All1r11.-"f MASAIN

1

(% lir1:411 iTri0

.

:2144 'CA* 4.11If A1114111,1"4 /

2

441,trAitt"tiAtAtItAittetAitt#,ItAglitAAtitIAPAtNi 0.

13

.40,

0

4 it.TA g;ANrrl riitr 41t4tTf 4/4 AVi. ziftWA,74017ilttigi vit .. *1 UM Entswan Tvr cl.,nt'Af,i1 4

fl.

i.

l

t.Artill VHAT AIM 2i scAd 1

4 LI

, up

I

/.15';.6rsAi'ie'r° ol.A.i.°1?A".;1,,

soill , np141 UM i.o6iii ApItiet .

... vArA 444 A c

/14

VI

flan( AinporiostAnirrs'

tit il./ TfAIANI .1.117.F.01% CA rorom .4.4c1rFclin

oi ii:vrmuu , fitiqfiliter,Tin ,1,;03:,9iA' . am iocom.17.4,11filt,C1 tIII. C6 t7Ti. *Vlif ZiCICFA 1.101.C.M Amm AA4f tiFIN 1:11( CASIANIVIRVAI. Noi viihmry9-00Al At crr patntf . wifik. WM riA'RfAT 11617T0Ain ,wydri . ofq1( . -ti tvinA?, WITVIS f 'M4'1:flit : C0'.1"1.. ppo5 4 144 C,roArtiil Atilt TFAY,In . wt.; :TO.IVE W4cfKi. DIf% ,tin4 .. . 1 ',' 4:Nil MAA f.,..WrfOR'i VFHINT641 ICJAIIMI , UM A pirrfigwi AAEA, f .

2:7

-. lip A..,EIWTI, Aral 4 0 WH Ai2.31, Alj./., 7$1411/t1 fiff 4.111,1. 3hOMA3 CAI ,v 1 f., trpriAq I tid1:10/n Aar, ji,mni 316 . hl ANON :yii!ii : !VI riA ,tStiAf Af Airi TFALin . c,, rosiirri "&.% Anfl.i/rMl0 a If 1SttAfAE 411.2.0,vaiftj'Att14,

+WI 44 fif cut 048% . ..

Inn5..Q.CaPIV

,

L I.,

... 6

L

I"

1

C_S 4J I

cAitaioz 7tp"rf)2,

if ytae) (1 )7.0. .4

.

3iS;?../-

r,

4

,

P 'i"PO'';'17