Nicolae Iorga - Studiĭ Și Documente Cu Privire La Istoria Romînilor. Volumul 6 - Cărți Domnești, Zapise Și Răvașe. Partea A 2-A [PDF]

Zitiervorschau

STUDII

I

OCUMENTE

,

CU PRIVIRE LA

ISTORIA ROMINILOR ,

VI.

Chji DOMNEUI, WISE

1

RÄVA5E

Tipirite in intregime sail ea regeste tj intovir4ite de note explicative

- PFIRTEN II DE

N. IORGA PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUOURESTT

f 31113rrurr,A_ .mEINIS-r]mr/au-L-uf D E zwsmauCTIE:

BUCURESTI Stabilimentul grade I. V. SOCECÚ, Strada Berzel, 59

1904

STUDIi

1 DOCUMENTE

C11 PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR VI

AMINTIRII IUBITE A LU1 §TEFAN ORA§ANU.

PREFATA Acest al doilea volum de documente interne cuprinde : T. Documentele mo,siilor M. S. Regelza. Cele mai insemnate dintre ele sint acelea, foarte multe si unele destul de vechi, care aratä in ce chip s'a format din deosebite fäsiT räzäsesti marea mosie a Slobozieit Zorlenilor de ling5. Birlad. Cartoanele si volumele cuprinzind actele mosiilor regale mi-ati

fost comunicate acask cu o incredere pe care, In bunä parte din causa tristului trecut al istoriografid romine de ieri, nu o arata totdeauna particularii ce poseda documente si tin, cu tot respectul lor pentru stiinO, s1. le poseadd si dupd comunicarea lor.

2. Documentele D-lut P. P. ('arp. Ele corespund foarte bine hirtiilor Sloboziei-Zorleni. Din urmarea lor se vede aceIasi proces de formare a mosiei intinse din räzäsiile märunte, färime ale celei mai vechi proprietäti mari din Moldova. in aceste cloud Tinuturi-ale Terii-de-jos, Tutova si Vasluiul, care ati dat PrincipatuluI la sfirsitul veacului al XVII-lea o nou'd boie-

rime, agerk indräzneatä si neastimpärat5. - Costächestil, Racovitestif, Miclestil, Pdládestii, Jorestii, Buhdiestii, BogdänestiI,

Cuzestil -, imprejurdrile sint cu totul aceleasi, in veacurile al

XVII-lea si al XVIII-lea, de unde vin mai toate actele ce publicám sail resumam in aceastä d'intaiti parte a cartii. 3. Documente d-lut Erma Pangrati. i colegul Pangrati se coboard din Cuzesti, si hirtiile sale slut hirtiile...und

ramuri din familia Cuza, precum cele de supt 2) privesc mai mult familia Carp, iar acele ale Slobozieb-Zorleni vin de

via

PREFAT A.

la neamurile Sear lat, Bujoreanul, Costachi si Päladi. Legäturile intre documentele cdrpesti ale Tibänestilor si cele cuzesti ale Goliestilor, Glodenilor, Cráciunestilor si cum se mai chemag petecele de pämint, de atitea ori smulse, cumpärate si rdscumpárate, mostenite si pierdute, in sfirsit dezbätute innaintea tuturor judecätilor din Ord, care se numärati in jurul

acelor mosíi, - sint din cele mai strinse. 4. in Biblioteca Academie Romlne se pástreazd un enorm volum, mai putin ferfenitos decit cum i s'ar ierta, dupd cite schimbäri de soartä a avut sä indure de cind 1-ati caligrafiat diacii de Cdmard si de Vistierie ai lui Constantin-Vodä Mavrocordat, pänä ce si-a gäsit definitiva odihnä in marele addpost al urmelor trecutului nostru. il formeazd mai multe caiete, cusute la un loc, dintre care uncle cuprind tot felul de acte de administratie, altele, rubrici numai ale acestora ; cutare dd - ceia ce nu se mai poate gäsi aiurea - rapoartele slujbasilor care Domn, cu care, dupd obiceiul de atunci, stäteati inteo patriarhalä legdturá nemijlocitä. ; cutare altul cuprinde, pe citeva luni de zile, räspunsurile, de sfaturi, indemn si mustrare, ale Domniei, care se ceartä in tonul cel mai Orintese. Nu numai atit : s'ati legat in aceastá condicd, din care se strävede nemärgenita curiositate de om invätat a lui Constantin-

Vodd Mavrocordat, foarte multe foi pe care s'aid insemnat ,ciirg de ale Domnului de ddundzi, Grigore Ghica - un mare numär din poruncile acestuia, care, el, de si un Tarigrädean bine

crescut, trlia cu ziva si n'avea patimd pentru nici-un fel de condici - , de ale stäpinitorilor mali vecki, asa de vechi, incit gäsesti, nu numai neasämänat de pretioase pagini din izvoare de socoteli ale secolului al XVII-lea, ci si sureturt, traduceri, din strävechf hrisoave ca ale lui Alexandru-cel-Bun, aduse la cunostinta Domnului prin cine stie ce judecatä si rdpede prinse la condicä. in cit ni s'a transmis in slove din vechile zile ale neamului nostril, nu existä o. culegere mai intinsä si din care sä: poatä räsäri mai multä viatä si luminä deck din aceastä infoiatá si venerabilä artulie. Academia Romin 5. a luat de curind hotärirea de a tipäri treptat formidabilul material ce a strins. Spun de la inceput

PREPATI

IX

cd publicatil integrale ar incurca tot asa de mult pe nit ar ajuta. Sint putine acte a caror fraseologie intreagä sd merite a fi redatä, din causa neobisnuiteI lor insemnatatl, Celelake cer regeste, adnotatiI si table, prin care ceia ce e folositor in cuprinsul lor sa poata circula. Condica lut Constantin Mavrocordat, cu cele vre-o mie cincl sute de pagini in quarto ce are, s'ar preface la tipar in vre-o patru volume bunisoare. in locul lor - nu zic in asteptarea lor, fiind-cd, in interesul economic! de timp a istoricilor viitorului, doresc din

toata inima ca tiparirea condiciI intregi sä nu se facd nici odata - dad aid, cu o orinduire tipografica care permite sa se cuprindd foarte mutt material pe putin spatiu nu mai putin

de 1703 acte pe pp. 209 -451 din acest volum. N'am jertfit nimic din ce avea interes supt aceste treI raporturf : politic, cultural si linguistic. in orinduire, am ur_ mat condica insasI, dar am scos de-o parte, pentru a le pune la sfirsit, in ordine cronologica, documentele venite de la alti DomnI decit alcátuitorul condiciI. Aicl am pästrat datele, pentru el ele-sI aveaü folosul ; le-am inläturat fall pärere de rail si de sigur färá paguba pentru cetitorii inteligenti, atuncI cind ele n'ar fi servit decit ca sä marturiseasca fatä de

urmasI cá s'a rupt mina until' Tigan sad s'a ingaduit unuI Armean sä cumpere mate de oaie pentru coarde de vioard, in 1741 si nu in 1742, in Ianuar si nu in Februar, la 21 si nu la 22. 5. Sträduinta, vrednicl de o rasplata, pe care n'o va avea nicI-odata., a until' singur om, fara timp de cercetart fara mijloace, fled indemnuri si ajutoare, a intemeiat in capitala celui ma! minunat Tinut de mosnenI din Romania, in Tirgul de pe jiti al Gorjuliff, un bogat museti, care se imbogateste zi de zi. D. Al. Stefulescu, care a si tiparit multe documente, in cele cloud cartr ale sale asupra Tismene! si TirguJiuluI si in deosebite reviste, a creat unica archiva docu mentail a unui judet romänesc. in calátoria prin tall ce am fäcut in vacanta cea mare a anuluI 1903, am trecut neaparat si pe la Tirgu-Jiü, si n'am gasit aid, cum ma puteam astepta, resistenta prepuielnica a

X

PlIEFATI

omulut care adund pentru a ascunde sag cel mult a tipdri insug, ci o deplinä dispositie de a indatori $i a impartag. Astfel, in citeva zile am putut copia $i resuma 320 de acte, mergind de la 1501 pänd la 1833. Multi vor pretui mai cu samä cele d'intaig pagini, care dag regeste de documente vechi (in care insa ochit met obosit n'ag prins in citeva casurI o data care sd ma lämureascä la studiarea notelor mele, pe care, neputind controla insumi, le-am läsat cum erag, discutindu-le apol in observatip ; pentru mine insä partea

cea mat pretioasä o formeazd actele nouä, pline de originalitatea coloratä a vietit locale din acest unghig ferit de infiltratil sträine : nume, amdnunte zilnice, datine. 6. Aveam de gind sa tipdresc tot in revista iEconomia Nationald» g unele registre de socotell fanariote dintr'o vreme mat tirzie, care ajungindu-ml mai tärzig la cunostintd, nu $1-aii gäsit

locul in Documentele Callzmachi. Aicl le pot da insa, cu o mat mare ingrijire stiintificd, g de aceia am fäcut din ele capitolul IV al acestut volum. Citeva persoane particulare, adeca mat mult d. George Popovici $i d-ra Tatos, mi-ag comunicat unele documente, care formeazä partea I din impärtirea

Acte diverse. Copiile d-lut Popovict fac parte din archiva famillet Goian, $i lumineazd un colt din vechea viatd bucovineanä. *

Pe lingä notele din josul documentelor &Ai la sfir$itul cal-0i

un mat mare numär de lamuriff, precum $i scurte disertati $1. documente accesorii scoase din Biblioteca Academiel Romine.

La capät se va putea addugi, peste vre-o luna-cloud, tabla de nume $i lucrurI a volumelor V si VI, la care lucrez acuma

$i care iea proportif marl, asa cd n'a putut fi infati$ata in acelast timp cu aceastä. carte. Volumul VII e tipärit $i el in parte $i va cuprinde tot materiale interne. Abia mai tarzig voig putea sd &A dictionariul de institutii ce am fägdcluit $i care, clacd e sa fie, trebuie sä se infatiseazd pe cit se poate de complect $i de trainic. Cetitorit trebuie sail aminteascä totdeauna cä all a face cu

XI

PREFATÁ

o colectie de materiale pentru istoria culturalá. Ce se mai aflä, e numai pe aláturi, si aceia pentru mine are numai o valoare secundará. Cei ce vor intelege, vor pretui. Iar eel:lalti vor face bundoarä ce a acut cutare genealogist la aparitia volumului al V-lea. Iar colectia, independent de aprecierile neintelegátoare si pätimase, 41 va urma drumul innainte,

räspunzind, pe cit stä in mijloacele mele, und nevoi adevärate a studiilor istorice in starea de dezvoltare la care ele an ajuns astazi. N. IORGA.

L

DOCUMENTELE MO§IILOR M. S. REGELUI

68775. Vol. VI.

1

I. Bro§tenil. 1. Hir WI, 26 Octombre 7139 (1630). Moise-Vodd dä Vorone.OluI branistea mändstirii, arätind hotarele. Oprit < a cosä, Did' a väria fiiará, nicf a prindi peste, nicI a pasti dobitoaci fiece dobitoc vara, undi vor gdsä calugárit in braniste svintif mänästiff, Cdmpulungera sag Vämenf, sag fiecini vor fi, c sändu sag umbländ dupä fiiarä, sag pe vali dupä peste, ca sá aibä a li lua lor tot ce vor gäsd la dansif ; asijdire di sa

vor gásá ol sau fiece dobitoaci varändu sau tomnându in hotarul svinti mändstiff ce esti maI sus scrisra], ca sá aibd a le lua lor cäti 12 berbecI, cum esti obiceiu ). - Copie, le. galisatd, din 4 April 1805. . 2. Iasi', 30 Iulie 7209 (1700. Constantin Duca dá Voro nquluI branistea mándstirif, de la vechif Domni, aratindu-I hotarele. Opritá branistea pentru ea cosä, a väna fiiard, a prindi peti, a pasti dobitoaci ; fiece dobitoc vara, undi vor gäsä cdlugäril. in braniste svintei mändstirf, Cämpulungeni, sau

Vämenf, sau cini va fi, sá aibä a lua tot ce va gásá la dänsif ; asijdire H. va gäsä of sag fiece dobitoaci värändu sau tom-

nändu in hotarul svinti mandstirf ..., ca sa aiba a le lua lor cdti 12 berbecf, cum esti obicina . - Copie, legalisatá, din 4 April 1805. 3. 16 Maig 7247 (i739) « erban Cantacuzinu Stol[nicul' cAtre Domn, pentru märturia hotarnica ce a dat egumenuluf de VoroneV, in proces cu Moldavita. Adauge cä una din mändstirf e facutá de e tefan-Vod[ä] cel Bun, nepot lui Alexandru-Vod[ä;»,

iar ceialaltd de cAlexandru-Vod[ä] cel Mari». Pomeneste actul

de la Moise-Vpda din 26 Octombre 7139 [n° I], dupd altul de la Stefan, precum si actul Moldav4eI de la AlexandruVoclä. Cälugäril moldav4enf nu pot descoperi actul de la

4

DOCUMENTELE MO§IILOR M. S. REGELLI

< Petre-Vodd», pe care se razimä. - Copie, legalisatä, din 4 April 1805. 4. 30 Septembre 7255 (1746). Ioan Nicolae Mavrocordat, pentru vechia Ord dintre «Toda$co Stefänel Dornianul cu Chirila Late$, fiorul lui Crdciun Late$ Cämpulungianul, pentru

o delnitá ce sä. chiamd Poiana Co$nei, unde sä tálne$te cu Tepa, la hotarul tadi din Dorna; dzicdnd Chirila Late$ cd aa delnitd i impreund $i cu altu loc C-a.11 mai curait tan:sdil, $i el, i-ail impresurat-o Toda$co Stefänel cu strämbaate; araänd $1 o carte a Doranii Sale lui Grigorie-Vod[d], din let 7238 [1729-30], scrise pricina, dupd jaloba lui, la Vornecif de Cdmpul-lungu, ca s5.4 ia sama pentru ac delnitd.». Se aratá si un act de la «pré-iubit fratele nostru Constantin-Vod[d], din velet 7242 [1734], Fevruarie 4» : se dd. cercetarea «la rdpoosatul Saban Cantacuzino biv Vel Medelnicer», ca sä jure in bisericd pe marturii (dot la numär) ai lui Late$. Dacd nu jurd, el va pierde, «si sá intoarcd Toda$co Stefänel luI Chirila Late$ o iapd cu mdnzu, ce i-an luat Ungurei pentru pricina ace( poeni Co$na». Cei doi aratá cd nu jurd., ne$tiind. Stefänel aduce 9 oameni bdträni din Dorna» : Candre, Negre, Cozan Nacul, Ghizdèle, Mazga, etc., pentru a märturisi in favoarea lui, «$i

n'ati avut Late$ triabl, fiind el ampulungian, dard nu Dornian». Pentru ce ati luat Ungurii, se tdd o iapá cu sträjnec $i o vacd cu vitel». La noua pill de acum a lui Late$, judecá Andrei Rosa Logofät. Se rdspinge pira. Pecete mare cu chinovar ; avind data de 1743'. Semneazd «AT Rt Vel Lo-

i «Tanasie Logft. de taind». - Original. 5. 13 Februar 7257 (1749). «Saeni din Dorna» dau maturie «la mäna Gherghitenilor» pentru muntele Pdltinis $1 dealul Omului $i cel «dintre Negre» Ltd.' de mänästirea Slatina «$i vale niagrd Säcuiasca». «Pentru sd-$ $tie cd aceste gft»

locuri sänt domnegf, $i in trecut[d vrem[e] le stäpän Ungurei, $1 sä fäcé multe pricin[i] si morti de om dintr'u Ungur anume

Paru 6otat, care puses e] mäna pe aceste locuri $i, $ezindu un st[r]dmo$ in& ac parte de loc, a Ghiorghitenilor, s'aa sculat $i ati ucis pe acel Ungur. Si, dup[d] ce 1-au ucis, in$tiintindu-s[d] pe lcuitori Tnií Ungure$tf, pe la eel mai marl,

MATERIALE DE ISTORLE CULTURALA

au triimes artl $i la Domnul Moldov & pentru ac moarte de om. Si, tremetindu Mdrie Sa Domnul MoldoviI, care s'ati fostu

tämplat Domnu la ac vrem[e], ispravnici de a Mdrii Sali de aü prinsu pe strdmo$ul acestor GhiorghitenI, si ducAndu-1 pe la Domnie, s'ati dovedit cd locuril[e] acele sdntu a Moldovi, si dornne$tI, iar pentru moarte ac de om ati dat Ghiorghe Ghiorghitanul, strdmosul acestor Ghiorghiteni, triI sute de berbeci, $i at-1 rdmas mo$ie sá o std.pdneascd Ghiorghitan impreun[d] cu neamul lui. Dar nol satul Dorna ne-am lepädat de ac moarte de om, $i nice la locuril e] acele nu

ne abatem a-I scoati.» Iscdlesc tref oamem earl

tinem

minte de o sum[d] de anI» : «Costantin Stefänel», «Vasil[e] Candre», «Lupul Mälde$», eNechita Nesutu$», «NecolaI Ursachi». Face márturie si Vasile Ba$otd. Medelnicer, cd $tie de «cdridu am fostu Vornic . Tot a$a si un Dumitrasco Medelnicer, «cdndi.1 am fostu Vornic». Pecetea ampulungulur, deosebitä de cea veche : «Aasta pecete Cd[m]pulu[n guluI ...; It

7249».

6. Cimpulung, 12 Mart 7263 (1755). Dinu Cantacuzino, pentru treI neamuyl din Dorna: GheorghiteniI, Tdritenii $1 Chilsoenil. Porneneste hotárnicia VorniculuI Costachi si cheltuiala, «afard de ioo leI -aii pus hatalm un Sämion Negre la Visterie gospod». «Loc dizbdtut de la UngurI.» Îi impart Dornenif, adunindu-se «in casd la preotul Mihail din Dorna». Aid se face th:npdrtala bdtrdnilor». Aratá cc se cuvine celor trei farniliI: «On in glodetu ci este in cotiste Dagoestií eel marl», ope supt poala Bibiraucii, margine pdduril, pän in Plaiu VoivodesdIz , « Fäntdna VdmanuluID . Semneazd : Costandin Cant. Paharnic».

7. ii Ianuar 7264 (1756). MateI Ghica dá VoronetuluI «mosie svintiI mänäst[irij ce esti impregurz, dupä hotarnica din 7248 (1740) $i a Mitropolitului Iacob $i a luI Radul Racovitá Vel Logofdt din 2 August 7259 (1751). Dinul Cantacuzino, ispravnic CdmpuluI-Lungu», sá iea de la alugdriI de la Moldavita cdrtile luf MateI $1 a lui Constantin Racovitd, de alt cuprins. - Copie, legalisatd, din 4 April 1805. 8. i I Mart 7265 (1757). Constantin kacov4d, oarnenilor

6

DOCUMENTELE MOSILLOR M S. REGELU1

din Cinpul-Lungu moldovinescu ot Suavd, sd fie volnici a sá apdra de cdtrd oameni din Putila, anumi Chiseleten11,

care s'ad obiènuit de la o vreme incoace de trec cu oile in hotarul Cdmpulungenilor moldovinescu, de $ pd$uniadzd oile pe munt'ff lor, $1 trag mare supdrare, cá le bat obanfi si li-an luat $1 oT caeva». Mai departe ordin : «oamenilor din Pu-

din satul Chisälienii >. - Pecete micä octogonald, cu chinovar, purtind armele ambelor terI $1 data de 1753. tila,

Original. 9. -111 Octombre 7272 (1763). Manolachi Costachi Vel Lo-

gofät, Andronachi Vel Vornic, Enachl Costandachi Vel Spi-

tar, Arg. Vel Ban, Andronic Vel Paharnic aratä cä s'a judecat innaintea lor donif. M Negre Cdmpulungian de la Cdmpulungu cu Neculair sän Tdnas[e] i Alecsandru, frate-saa, Tärae$tii, tot Cdmpulungeni», ce avead fii$tecare cate o hlizd de mo$ii in paluri, $1 pe hlizäle lor ad curäturI rácute din codru, de la mo$iI $1 pärirrii lor, $i sdnt a fii$ticdruia hlizI osdbiti, $i fiisticarei sä hräne$ti pe hliza lui». Acum Tärd.te$tiI g$'2.11 fIcut osdbite curdturI in capul hlizif lui Ionitd.

Negre> , cuprinzindu-I glocul cel de hrand». Et aratä insd cä ad tdet palure verde si ad destupat de $'ati fdcut curdturd». Decisie : ccä este cu dreptate fii$tecare sd.-$ facd cu-

räturd in capul hliza sale, iar nu sd-$ facd in capul hliza altora . Deci, sd le facd. Negre altd curaurd in capul hliza lor, de potriva curauril lor, $i, pär li-a gai Negre curdtura, sa fii de o potrivä cu a lor, ei tot sd.-$ stdpäneascd curaura». Original. io. (Condicd de toate scrisurile mo$iilor Dorna, Sarul $i Pältini$u de la Tin[u]tu Sucevif, C-au dat daniia pr-innältat Domnul nostru, Mdria Sa Con[s]t[an]d[inj Alexandru Ipsilant Voevoda, prè-iubit fiiulul innatimil Sale Alexandru Voevoda, prin luminat hrisovul innatimii Sale, $i apoi s'ati hotdra de boeri hotarnió ; a cdrora mdrturie hotarnicd cercetändu-s[d] de card Preosvintie Sa pdrint[e]le Mitropolit i de card lubitoril de D[u]mnezed episcopf ai ScaunuluI, de card toatä boerime, s'au fdcut carte de incredintare, care s'au trecut aice asamine ; i8oi, Ghenar 28 d.

MATERIALE DE ISTORID CULTURADI

7

Hrisovul pr-innältat Domnului nostru, Márie Sa Constantin Alexandru Ipsilant Voevoda, de danie pr-lubit fiiulta innältimil Sale, luminatului beizad Alexandru Ipsilant, pe trii mosii

-aü fostu domnesti la Tinutul Sucevii, aldture una längä alta, anumi Dorna, Sarul si Pältinisul, la margine terif Moldovif, ce O. hotärdsc cu Tra[n]silvaniia si cu Bucovina Nemtascd ; 1 800, Avgust 6 d. [Si Domnii de innainte au däruit, nu numai la] bisärici si inänästiri, ce mai ales care fiii si rudeniile Domniilor Sale : adicd, atät mosil din hotardli domnestI si TiganI din Tiganii domnesti, cät si alte mill' din insus veniturile Domnii, volnici fihid, ca niste Domni $ i stäpänitorl, cum mai pre larg dovedesc aceles hrisoave ce sä väd pe toatä zioa, cari toate sa päzdsc ca un lucru läudat, si sä urmeazi intocma. . . Aflatam O. la Tinutul SuceviI este o movie domniascd din cell vechi si drepte hotard domnesti, nedatä nimärui pärd acum, cari este aldturi cu hotaru tärii unguresti si al Bucovinil ; pe care mosie sä aflä si oamini läcuitori, adecd trii sate, anume

Dorna, Sarul si Pältinis. De aastä mosie, cu tot hotaru cät este domnescu $1 nedat nimärui de alti luminati Domni,

cu toti muntii ce sá afiä pe dänsa, cu locuri de fänate, de tarini, cu locuri de muthiff pentru päsunatul oilor, cu vaduri de mori si de chlo dd sucmani si de hirisdia, cu tot.venitul din tot locul ; [o dä. lui Alexandru, fiu-säü :] de pe care sä è vechilu Lumindrii Sale tot venitul, din tot locul, dupa obiceiu

pamäntului si dupä ponturile ce skit in Visterie cu pecete gspod. Martorl: fiii Alexandru, Dimitrie, Gheorghie, Necolai; si boieriI : Costandin Bals Vel Logoat de Tara-de-jos, Iancul

Razul Vel Logofät de Tara-de-sus, Teodorasco Bals Vel Vornic de Tara-de-jos, Manolachi Conache biv Vel Vornic de Tara-de-jos, oepistat Vornicil de aprozi», Vasili Costache

Vel Vornic de Tara-de-jos, Costandin Paladi Vel Vornic de Tara-de-sus, Dimitri Ralet Vel Vornic de Tara-de-sus, c Sandul

Sturza Hat. i pärcälab Sucevschif», Iordache Rosät Vel Vistier, Costache Carag Vel Postelnic, Grigoras Caliiarhi Vel Camaras, Iancul Negre Vel Agä, Costache Manu Vel Spatar, Iordache Milo Vel Ban, Teodorache Vdcärescu Vel

DOCU1ENTELE MCVILOR M. S. REGELUI

Comis, Petrache Ritoridi Vel Caminar, Toadir Jora Vel Paharnic, Dimitrie Jora Vel Särdar, Constantin Cantacuzino Vel Stolnic. Serie Sdrban Botescu biv Vel Sulger. 6 August 1800. Copie iscdlitä de Domn. «MateI Costän, condicar.» Se spune

cd. pecetea «adevdrat este spänzuratä in cutie de argint >. I I. 23 August 1800. Constantin Ipsilanti, care Ion Negre biv Vel Sulger, Gheorghie Tdutul Vomic de Poartd, pentru a hotanici «o mo$ie ce s'ag aflat driaptd domniascd, nedata nirnärui», satele Dorna, Sam], Pdltini$. 12. 9 Septembre i800. «TotI Falcuitorif din Dorna» care Domn. ii chemase ispravnicul, pentru a li ceti «mila» ddruiriI lor care «beizedé Alexandru Voevod», «spre odihna $i ocrotire noastrd». Multdmesc pentru «nemärginita build.tate» : «acum am dobändit bund ocdrmuire». Semneazd $i < Ion Cozan Vornicu ot Dorna», «Toader Ungurian», «Chirila Cdrsteiti», eNechita Sdminesculz. «$i noI tot satul Dorna i Sam i Pältini$, ne$tiind carte, am pus degitile . Marturi : boierl, popI, cdlugdri. Parte din locuitori vin $i la Divan, de aratd cd a$a e.

13. 15 Novembre 1 800. Hotanicia celor treI sate ale lifi beizaded Alexandru. Se hotdresc «cu muntif Voronetului, a ClirosuluI, anume Horda $i Cruce», «cu muntii mändstiri Slatina, anume Grentiiapl», «cu muntele Chetrosul, ce sa stdpdne$ti de dum : Sulgeriul Toma Bal$». Se infai$eazd ca vechili: «dumnealuI dragomanu Toma Moldovanul». Arata hotarele despre cei d'intdiü muntl, locuitorii : «din Niagra Secuilor pe Negrisoara in sus, pin Piatra Pinululf, $i tot Negri$oara in sus Ord in gura Topli$oariI, $1 Toplipara la dial pad in oladr$ie el, $i din obdr$ie eI in dial, pin capul opciniI Ratii, in opcina TunzaiI, $i opcina Tunzdrii in sus, pin piatra Tunzail $i pin vdrful TunzaiI, $i pi di-asupra fäntäniI Ialoviioari1... $i de acolò intoarce opcina MihdiletuluI la dial, pand in värvul Sarulul. . . $i de acolò opcina Bddif pa in värvul Bosuiuc[u]luI. . . $i de acolò plaiu la vale, pin Bäda $i pe la fäntana Bddif... $i de acol opcina $andrului, pin värvul SteviI $i in prilog, unde sd intdlne$te cu muntele Petrosul» (acestea intre Holda

$i Dorna). Bal$ aratd «cä acest munte este dupd. niamul

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ

9

Cantacuzinestilor si cä maica dumisale 1-au avut zdstre».

Oamenii Dome insird. hotarele : < din prislop si dreptu pin Ciungi, si in cracul Sundtoriulul, si de acolo in dialu Calugdrului, si de acol in buza Bagolicului, si drept in apa Bistri%iT, drept gura Colbulub. AI lui Bals, «care ad tinut in cumpdrdtura de la dum. acel munte cu anul> , aratd alte semne: pe la «gura PdräuluI Rdii», «bdtca Palmesuluf». Chinn archimandritul Slatinef e chemat apoI pentru GrenVias : aratd un act

de la 9 Iulie 1795, intärit de ispravnicul Sucevel, Spatarul Durnitrachi Ghica. Hotare : «Glodul Omului, si in vdrvul dialuluf dintre Negre, si pogoard la vale, prin bdtca cu Darmocza, in buza dialului Bratulul». Pomenite «iadulurile ce sänt

intre Negre». Se aduce si o märturie a Dornenilor, din 13 Februar 7257 (1749), ecu pecete CdmpulunguluI intdritd dupa obiceid vremil de atunce, dar este adeveritd si cu iscdliturile a doI boeri: rdposat Medelnicer Vasdli Basotd, Medelnicer Dum[i trasco, care acestl 1lb e r 1 au fost in vremile trecute Vor-

ni la Cdmp[u]lungu >. Altd märturie «de la rdposatul boeriu Banu Dinu Cantacuzino, fiind inteac vreme Paharnic si Vornic de Cdmpulungu, din velet 7263 (1755), Mai 12» : in acest act se pomeneste o veche hotarnicd, cce ar fi acut .. . un Costachi biv Vel Stolnic, ci era in vreme de atunci Vornic de Cdmpulungu intdid scris : Botoseni ». 0 hotärnicie n'o

recunosc Dornenii: ar fi fäcut marturia «din sild si din inchisoare», plingindu-se apof luI Alexandru-Vodd Calimah. 0 anuleazd acum, ipentru eä eI sänt niste ldcuitorif ce sdd pe

mosie domneascä si nu avé putere niè sd d mosie, ni sd id mosie». eNisti oamenI ce numal din pdscutul bucatelor zic cd Sid.» Despre partea Bucovinef, «Cordonuluf», s'ar fi incdlcat cinci case. Se impresura si despre Ungaria. Noud hotare, intre care: «pärdul Serisorul», «lunca VándtoriuluI», varvul Lucaè[u][uI >, «tdetura ce este mal la vali di Pietrile Rosii> , «un piCor din mijloc, din trif pioare ce sd pogoard din dialul Bonbii», «pärdu tdeturii >, , «tin picior ce vine din mun. tele CAlimanu», «pdrdu Calimanului, ce sd numesti s'a Bucinis u]luI», «Arsurile Omuluf .

10

DOCUMENTELE MOSIILOR M. S. REGELU1

14. 6 Ianuar i8oi. Márturie de la toti prelati $i boierif Moldove pentru donatia Dornef: Iacob Mitropolit, Veniamin de Roman, Gherasim de Hu$I, Necolai Roset Vel Logofdt, Costandin Bal$ Vel Logofát, Iordache Cant. Logofdt, Depaste Logofdt, Iancul Razu Vel Logofdt, MihaI Sturza Logofát, Constantin Greceanu Logofdt, Iordache Bal$ Vistier, Costache Ghica Hatman, Teodor Bal$ Vel Vornic, Manolache Conache Vornic, Vasa' le Costache Vel Vornic, Constantin Paladi Vel Vornic, Dimitrache Ralet Vel Vornic, Grigora$ Sturza Vistier, Sandul Sturza Hatman, NecolaI Bal$ Vornic, Constantin Bal$ Vornic, Gavril Conache Vel Vornic, Vasdle Roset Vornic, Raducan Roset Postelnic, Joan Cant. Spatar, Lupul Bal$ Spatar, Mihalache Luca Spatar, Costache Mavrocordat Spatar, Stefan Sturza Spatar, Dimitrie Saul Spatar, Costache Crup[enschi] Ban, Grigore Ba$otd Ban, Ilie Cant. Ban, Iordache Crup{enschi] Ban, Arzhire Cuza Ban, Ianachi Milo Paharnic, Alexandru Beld[imln] Paharnic, MateI Negel Paharnic. 15. 13 Octombre I8D). Divanul Cnejief Moldovei. Costandin Bals blv Vel Logoat iea cele trei mo$if de la Hatmanul Sandul

Sturza. Sardarul Gheorghi Tufeccibas[a nu dd alte acte decit condica: restul, pdnd in clouä lunf. intdritd stdpdnirea luI Bal$ ,i fard ele. 16. 9 lulie 1832. Al. Bal$ cdtre Logofetia Dreptätif. Pentru

ni$te Turd', ce al-á voia lui s'ad suit la muntl, exploateazd cheresteaua, nu vreau sd. dea «zdciuialdi pentru adetiul mo$iiI»,

-ait bdtut un vdtav, cs'au asezat acolò in sate, luind casd si avänd tiitorI, $i in sild gonind si dispdrtind pe bärbatY de timei». Se plinge protopopul. il leagd $i-1 dd Vornicul pe unul din el', spre a-1 trimete la isprdvnicie ; se roagd ceilaltI Turd a-I da drumul. Era ordin de la Iasi a-I scoate de acolo. 17. Paris, 22 Octombre 1851. Catinca Conachi Vogoridi imputernice$te pe sotul el' NecolaI Conachi Vogoride a vinde: Mdrzd$tiI (Tinutul Ia$0, Lunganit (Tinutul Ia$1), Sucevenif (Tinutul Tutova), Putänil (Tinutul Tecuciu), Ci$melele $i Särbe$til Vechf (Tinutul Galati' [sic]), eavere rdmasd de la rdposatul

pdrintele meti Logoatul Costachi Conachi ..., dreaptd $i ne-

MATERIALE DE ISTORIE GULTURALA

11

tägAduitä a m clironomie, iar nu zästre». in «Foae Säteascd a principatuluI MoldavieI» (Ia, 22 April 185 ; an. XIII, n° 16) se cuprinde plenipotenta pentru mosia Negrisoara, Bältita (Tinutul Covurluiti), Särbestil. Vechi, crä'ma cu locul el, aflätoare aice in capitalia Iasi', la ulita tärguluI de sus», un loc din Muntenimea de mijloc, aice din capitalie, - ca o avere de icsoprica, rdmasä de la rdposatul pärinte a Lurninarii Sale, Logofät si Cavaler Costachi Conachi».

II. Slobozia-Zorleril. 1. Stefan-Vodä aratä cd a venit Giurea Pänticea si fratisäu Petriman si sora lor Sofiia, fe6oril lui Ion JulicI», i vind ocina «din uricul parintelui sati, lui Ion Julici, ce au avut el de la unchif nostril, di la Ilies-Vod[ä] si di la stefan-Voevoda , un sat in gura Horäetil, pe Bärladu, anumea Movila, unde aü fostu jude Bora, slugilor noastre glupänuluI Pätru Fruntes $i giupdnuluI Ion Fruntes Stolnecul, nepotul lul Pátru Fruntes, Bilavil] si SimiI 5i frätini-sää, lui Negrilä, pe 200 zloti tätäresti impart in patru cumpärätura. Marturi: u Domnulni: Alexandru si Bogdan; boieril: Zbera, Niagul, Duma, Gangur, ,

Dragos Vornicul, Herman, Etco Hudicl, Dajbog, Stefan ph-cdlabul de Hotin. «Acestu uric 1-am sells eu, Costandin Pärvul ot Vistierie.» 2. 2 Iunie 7030 (1522). Stefan-Vodd, pentru Ivancu RA-

pede», ce avea uric de la «mosul Domnulul, Stefan-Vodä, pentru jumdtate din satul «Movild, unde cade drumul Horjii in Bujor, partea de cAträ Närnova ; ce s'au fost cumpäratii el de la Drägan Armasul». Marturf: fratele Domnului, Patru, boierii, ce nu sint mnirai. Totrusan Logofät. - Traducere din 1804..

3. 24 Mart 7031 (1523). Petru-Vodä. intdrire, in forma neobisnuitä, care Maria si ginerele ei, Costantin, a mosiei ce ati de la «pdrintele» luI, Stefan-Vodä «o gumdtate de sat pea Bujor, amändoi pärtile a Bujorului, ci este in gura vai ce merge din Cálmätuiii, anumi sälistea oilor». Marturi: fiul

12

DOCUMENTELE MOSIILOR M. S. REGELUI

Bogdan, boleriI: Vlad pircälab de Hotin, «Miciln pircalab de Neamt, Cret de Cetatea-Albä (sic), Mihul Portariu de Suceava, Drägsan Vel Spätar, eCiuvoc» Vistier, «Avom Postelnic >, «Popäscu Paharnic», cComluc Vel Stolnic i Dracxin».

- «7270 [1761-2. Tälmäcitura lul Ivloghiia dascalu de la scoala,

4. 16 Februar 7098 (1590). Jordan soltuzul si 12 pirgarf din Birlad, pentru Andreiti Hurul din Bujoreani, ce avuse ca cincea parte din fundaturd din hotarul Bujoreanilor». Se plätesc zloi tätärestI de cumpärätor. Traducere de Gheorghe Evloghi, 19 Novembre 1782. - in origina], data e pusä asa: AT" 031m a-, appuirm». Ruptä pecetea neagra a orasului, cu soarele si trel pesti. 5. 16 Mart 7099 (1591). Stefan soltuzul si 12 pirgari din Birlad aratä pentru vinzarea facutd de filf Huruluf cu zlotI tätärestI. - Traducere de Gheorghie Euloghi, 19 Novembre 1782. - Si originalul slavon. Pecete pe hirtie, a orasuldf. 6. 28 Mart 7102 (1594). Aron-Vodä, pentru «Toader Chiriiac Mare-Vames (muTiun:), dindu-I silistea Zorileanii pe apa Birladului. Dä sese cal buni in pret de 12.000 aspri, «pentru treaba teril (S noTAKS 3EMCK010), candu au venit putere lin-

päräteasca pänä la tirgul lasilor, cänd s'a rädicat acel lotru ce-i zicea: Petra, as"pra tärii noastre a Moldovel . Credinta boierilor: Motoc Vornic de Tara-de-jos, Toma Vornic de Tara-de-sus, Ion si Oprea pircAlabi de Hotin, Vasile si Ilie pircälabI de Neamt, Toma $1 Pdtru pircalabI de Roman, Rázvan Portar de Suceava, Brohni Spätar, Calughera Vistier, Enachie Postelnic, Eremia Ceasnic, Drägan Stolnic, Costantin Comis ; Gligora Cräciunovic Logofät. Pergament slavon.

Pecete ruptd. - Si traducere din 1814. 7. 13 - 7103 ('594-5). Aron-Voda aratä cä eMagdalina fata luI Ionascu, nepoata Marii, fata Mihului Medelniceruln si-a vindut mosia datá de «bätränul Stefan-Vod[ä]» luI Mihul: «a cincea parte din Bojoreani si din Pipárcadi si BätrenestI, ce sant pe Bärlad», lui «Efrim Visternicul», cu 3.000 de zloti

tatärestI. Si alti nepotr aI MarieI îi vind partea. Bojen, ade la dum nea]lni Gheorghie Vel Dvornic de Tara-de-jos, ram.

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ

13

la dum[nea]lui Tänasie Vel Comis». Scrie Logoatul Gligorcea Cráciun. -Traduce cEuloghie dascal». 8. Brdlad, 30 Novembre [adaus 1 7104 (1595). Soltuzul $i cei doisprezece pirgari, c$i multi oamenI, bätfini $i tinerI, din Brälad >, pentru vinzarea fäcutä de Värvara, nepoata luI Huru, la Bujoreani, PipärcanT, BdcsdnestI, care Crästea biv Vel Vornic, pentru ezlotf tätäreSID. Slavon. Pecete neagrd, ruptä.

9. 24 Mart 7104 (1596). «Patra$co Huru Aprod $i Nastasiia $i Mägdálina $i Marica si Agaftona, fetele lui Condrea Huru, nepoatele luT Pätra$co Huru», dati partea lor din PipärcanI, Bojoreani $i Bdcsdne$tI, $1 parte din satul Mästäcan! lui Cr[d]stea biv Vel Vornic, pentru a zlotI tätäre$tID. Martuff : cBurghea][e] $oltuz $i 12 prägar!», pan Cräganul, Jurje, Leca cupet, Gavril Mirca, lane ginerele luI Grozav, negustori, ci alti" oamenI bun!, bätrinT $i tined, tirgovet1 din tîrgul BirladuluI». E de fatä $i Efrim biv Vistiernic. Pecetea luT poartä : gEfrim». Slavon. - Traducere de Gheorghie Euloghi, 19 Novembre 1782. Io. Suceava, 14 Maiu 7104 (1596). Ieremia-Vodá, pentru

Pätrasco Huru aprod $i ce! de la 24 Mart, cu acela$I scop. eCrstia Cdmänar, biv Vel Vornic.» Semnátura DomnuluT. Pecete ro$ie pe hîrtie (ruptä.). (Pepelea» (uricar). Slavon. - Si traducere din 1783. I I. 5 April 7105 (1597). «Mihalce .- $i Vrabie dregatoriul $i Rodna Cäpita .. . Mare-Vätaj, $i $oltuz si pargaff din tärgul Bárladu >, pentru cMalcoóu Spatarz, care a vindut partea-T din Bujoreni $i Bacsänest! luI Cristea Vornic, cu zloti tätäreKi. Traducere indoitä din 1782, a luI Euloghi. 12. «Adec5. eu Nicorä di In Coliban[f] $i nepotu-mieti Toder Colibanul ln$ine pre noi märturisim cu acest zapis al nostru, de nimene asupritl, nió impresurati, ci de bunä voia nosträ am vändut al nosträ ociná $i mo$ie di in sat din Grijlivi, de pre apa Bärladulul, la Fárämä, pärtile nostre : doI baltränT, $i

am vändut lui Simion Portariul din Gre derep.ta 35 de talerril batutI, ban[I] gata. De ca sä aibd el a tinea aceastea dol pärti a nostre cumu-I $i maI sus scris, doI bardnf, cät sä va aleage, cu vatra de sat $i cu vad de mor[d] Int.' apa

14

DOCUMENTELE MOIILOR M. S. REGELUI

Brdladului, $i din cumpu si de tutindinea, cdt se va aleagea, cu tot venitul ce iaste. Si o-m vändut in dzilele Eremiei-Vod ä],

ati fost in tocmala nosträ Precop deregdtoriul din Brdlad $i Petrea din Banca si Coste de acolo $1 Toma din Gree $i Boet de acolo $1 Ionaco Bdtcovie, a$ijderea i Simion de acolea i Drägan din Zmiian[f] $1 Efrim de acolea d Albul de acolo, - acetea tot ad fost la aast[ä] tocmal[d], cdndd am vändut noi a nostrd direaptd ocind $1 mo$ie lui Simion Portariul din G[r]ee, derept 35 de taler[i] bdtut; $i i-am fdcut acest zapis si intdriturd pánd-$ va faC[e] zapis domnescd. De aeast[a] märturisim, $i ca sä n'aibd nimea a-1 intorce innaintea acestui zapis al nostru. [De altd mind tirzie :] Vel. 7105, Iunie 20. Patru pecetI. $i

-

13. Cdtre i66.4 «Costantin Bujoran, feeorul Anghelinei, nepot

de sor[d] arsteI ce a fost Vornic-Marev , aratd «cá am rdmas dintr'o goptind de mascurI de la Tinutul Tecuului cu doao sute de lei, $i m'ad dat pe mdna lefeciilor, intr'o sdptdmänä sd dad aceI bani. Dee eü n'am avut de unde luoa, ce mi

s'a scos in vdndzare toatd partea mia de ocind din sat din Bujoreani., intreabd ..pe tot fratii miei $i nepotii miei $i toatd ruda mea, sd-m dea acei bani, sd-m scot capul din nevoe, $i nice unii n'ad vrut ; ce am vandut dumisale lui Patra$co Log[o]fdtul al treile, dirept aceI barn' ..., de m'am pldtit de acea slujbd.» Marturf : «Bejan Gheuca Pitariul cel Mare $1 Neculal Buhu$ Medelniciariul cel Mare $i Buoc ce aü fostu Sulgiarid $i Andoca Pitar $i Bogdan Postelnic $1 $i (sic) Paladie ce ad fostu Jicniciar $i Carstiian Jitniciiar Panhilii ce aú fost Stolnic $i Dumitrasco pärcdlab $i Costantin Budacul $i Rugind. $i Dumitra$co $i Foc$a $i Ursu Vornicii de Poartä $i Apostol Uricariul, $i alti boiari multi $i vokini ...Märiei Sale lui Vodd ... Si ed Corlat Uric[ariul]...» Cinci iscäliturí. Rupt. Pe V° : «Dat-am noI Bullo]reanii dumisale lui din bani ce scrie in cestu zapis 25 ug. de aur pentru 50 taferI bit. $1 25 lei bdtutl. $i am pus zdlog la dum-

nealuT 51 taled bdtuti p[o]l, sd4 facem dumisal e] lei bdtutl; in doad sdptämdni sä-i aducem dumisal[e] lei bdtutl, $i sä ne,luom taleri, i vom 01 mäntuitl de dumnealui.» Semneazd trei Bujoren:.

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA

15

14. Suceava, 15 Iu lie 7105 (1597). Ieremia-Vodd, pentru Crästea Dvornic, ce a infdti$at actul din Mr lad, naärturisind

cumpärdtura de la Värvara $1 Anghelina, nepoatele «Huroael». intärire. eVel Logoat > Stroici (semnätura in monogramd). Pepelea. Slavon. 15. 15 Julie 7105 (1597). Ieremia-Vodä, pentru Cdrste Vor-

nic, ce a adus zapisul din Birlad pentru cumpäräturd.- E n° 14, tradus de Simion Chesco uricar, i-iti Iunie 7265 (1757). 16. Co ...lest!, 25 Ianuar 7108 (1598). «Simion Mare-Vätah

de Tinutul Ia$ilor $i Barb ocea biv staroste de Chighecl (KurkticKou) $1 Bärnovschii Dvornic de Hu$I (Kkgnmiu) $1 Batin biv Medelnicer i Gheorghii biv Arma$ $i Dämiian biv

staroste) aratd cii neamul Bozunca a vindut satul Negoegi in Tinutul Birladultil luI Cr d]stea Vel Vornic, pe taleff. Slavon. Traducere de Euloghi, 19 Novembre 1782. 17. BujoreanI, 27 Mart 7110 (1602).

Gheanghea Dvornic* aratd cd Platon fiul lui Costin din Negoeg i 1-a dat ocina ce o avea de la tatd, e la Mdgar, in hotarul Bojoreanilor> ,

pentru 45 de taled, lui Cr[ä]stea Mare-Vornic de Tara-de-sus. Martuti: Simion biv Spätar, Onciul Sotropa biv Spätar, Märidrea Vatah, Silioan proegumen. Patru peceti cu furn. Actul e scris cu cerneald albästrie. Slavon.

18. 9 Iunie 7110 (1602). Ieremia-Vodä. intdrege luI Andreiu Chiriiac Vame$ul dania de la Aron-Voda. < Cdnd au venit toatd puterea cinstitultd impdrat, cind s'au ridicat acel lotru Cäzacul asupra tdrif noastre a MoldoveT, cind $1 insug el atunce aü perit.» Marturl: filI DomnuluI: Constantin $1 Alexandru, Ureache Vornic de Tara-de-jos, Cr[d]stea Vornic de Tara-de-sus, Ghlorghie pircdlab de Hotin, Vasilie $i Hrisoverghie pircdlabl de Neamt, Veaverit[d $1 (7)ocrdlie pircalab de Roman, Ord$ Hatman, Trifan Postelnic, Bocioc Spatar, ardiman ()agile, Simion Vistier, Gligorie Stolnic, Apostolachie Comis. Domnul scrie, de-asupra iscalituriI: AO MIKoTa gro H Kirkrmai Eo H HrkA0111 gro-. Pecete cu $nur ro$u, ruptd.- traducere din 1814. 19.. Brdlad, 20 Iunie 7116 (1607). Precup, ureadnic al tirguild Birlad, $1 $oltuzul $1 12 pirgari de acolo, $i ceilalti tot1

16

DOCUMENTELE MOSJILOR M. S. REGELUÌ

tirgovetii - HHHApH, - oameni bun!, batrinT si tineri», pentru

oameniI din Bujorearg si Bälaia din BordstI, ce se coboarä tot! din , 61-MAKII", ce &Ai partea lor din satul Movila Borästrf

P,A,E EH" HCOVAEA[E] copa' pentru 300 Irr LIEORAMH", luI

Toader Chiriiac biv Vel Mitnic Baum Hpow en SA KMHK010 Kf3110 H 6*AA 60 MT ,AATI

HA% V TATA1417

Hit

Rk3HAAA/1 THK

runrks kVT pklVk OTEw,kopa Kupmuu". MarturI: eNofit i Iani

ginerile luT Dorin, Rädea si Cräciun si Cernea biv voiut», si Ion Carapotom si Necula Bärbos i Zani si Gheorghie Diiac si Toma Rosca cemap" si ùornocuj. Scrie Pdtrasco diiac. Pecetea cu fum: -i- whir" TWA spivu,A,. Foarte elegantä pecete, neinteleasä ca inscriptie, a lul Bftrbos. Alte cloud peceti cu fum. 20.7117 (1609). S us : ( in zilele luiProcopu Negre, namestnic de Birlad: Kit KkTO CEAAIOTHC*HHOE CT0W,A111 HA ,I,EATOE TEE:64BI',

Iunie 5, «in zilele luI Cr[ä]stea Dänil[ä]prägarI». Cä înnaintea mea si innaintea intreguluf Sfat [KEC CklYkT] al orasuluI , aü venit aTurcul fiul NeagdI, si Gligor, i sora luT

Stanca, fiiI luf Ionasco, nepoth de fiti ai luI Orbäscul, si Orbäscul fiiul Zbiiariii, nepotul de fiü al luf Orbäscul, i Grosul, fiul JAW, nepotul de fill al luI Orbäscul», si dati a patra parte din «Negrest[I] luI Vasilie, ginerile luI Cr[ä]stea Vel Vornic» si a cneaghind » luI, Anghelina, drept 3.000 de talerf.

ET dau a marturieo si aispisoc». Banif fusese dav apentru a scoate din robie pe M a]riica, fata Stancal, nepoata de fiti a lui Orbäscul». aBirlad, 5 Iunie.» Pecetea orasuluI l pecetea cu Sf. Gheorghe a lui Precup Negre : Hok.. iu. - Slavon. Vorbele subliniate slut asa in original. - Traducere de Euloghi, la 19 Novembre 1782. 21. IasI, 20 Iunie 7118 (i6io). Constantin Moghilä aratá ea.* Toader Coliban din PäscanI isI dä ocina, partea luI Roman, fiul luI Väscan, nepotul de fit1 al luI Macsin, din satul Grij[u]livI, Tinutul Tutova, lui Vasilie, biv präcdlab, drept 2.000 de talerl. Vitolt Logofdt. Dumitru Tileviò scrie. Pecete de ceard rosie ruptd. Slavon. Tradus de Simion Chesco uricarul la i-iii Iunie 7265 (i757). EU Gavril ce-ati fost 22. Ia$19 19 April 7129 (16zI).

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÁ

17

$i Dodan, feorul sea», aratd c aü vindut ZorileaniI, «derept $eapte sute $i cindzdcI de talere, banif cdte noao bani un potronic, gupdnulu Scrä let $i gu[pd]neaseI dum,i]sale Mdrii si gupanulul Tuader, frätine-sea, $i dentr'ace ban't ne-aa dat trel sute de talere, ins 5.] potronicul ate noao banI ; $i aü rdmas cu patru sute $i cindzAcI de talere, ca sä ni-I dea la Crdun. insä acestu sat [aii] vändut pentru cdcI am fost noI ... de dänsul, $i el aü fugit bucatele lui pa ... tot deplin. Iar, cändu ar veni Dum[i]tra$cu, sä n'aibä treabd cu cesti boiarI...; ce, de va pärd stränbu, el sd-$I intreabe...Si pe märturie Apostol ce-aü fost präcdlab la Hotin $i gupänul Pand negut[a]torul si Franta feorul Er[igupdnul Miha Cupet». Semneazd '.47.76070).0.; aponi.X2Dvornic,

!log

ayb Zótoç ÄopO-irri.;

(Pp6:wrCn..

inch' o semndturd greceascd. «intr'aceastä tocmalä m'am tämplat $i Toader Diiac de Sdnislävest[i] de Neamtu. Si rdrnd.$agul viilor nor am luat tot deplin, cum scrie in cestu zapis, deplin, $i s'au istovit; sd. se $tie. Az Vasilie Dinca, diiac at Bäne$t i], vlost Suav[a]. Si 'n deantr'acesti banI am luat $easedzdcl de talere, Iuli 20 : eü Dodan am scris. in zapisul cel gr ecescu ? n'am scris, cd n'am fost acicea.» 23. Sän Petrul, pis Pojoreni, vlt. 7130 [1612], Dech. 19.» «Iona$co Drace Dvornic glotnii» aratd cä aü venit innaintea luf «Dguta, fätneia luf Ursu, feciorul luI Ifrim Visternic, $i cu feciorif Drägutdi $i ai luI Ursu, nepotiI lui Ifrim Visternic, anume Toder $i Gligorie, $i co fata Drägutif $i a lift Ursu, nepotele luI Ifrim, ce aft' fostu mali sus scris anume Märiia si Irina», $i-$1 \rind mosia: z parti den vad den Bärlad, loi Vasilie ce au fosto staroste, si femelf sale, Anghelina, si feoriI ai säl; derept 70 de taleff bätutI. Si aú vändut dintribe sic) termorile a BärladuluI, si s'aa tämplat denteac tocmeal[ä] ce s'aa tocmit : Petrul ce au fostü staroste $i Ghine ce aa fostu brdcalab $i Petre den Banca $i Pascu chehaia de cdlärasI si MacaveI feciorol Petruloi ce au fost staroste, $i multi oment bord. Si a$ijdere au venit Märicuta, sura U[rsu]lul, fata lul Ifrim Visterniculoli, pentru a vinde $i din partea el% «Preatea-

ceia unchi eT sä n'aibfäl nic o trabfäl.» 69775.

ls

DOCUMENTELE M05,IILOR M. S. REGELI I

24. Iasi, Mart 7130 (1622). «Stefan Tomsa Voevod», lui « Scärlet si sotia luf (Killiutia), Maria», pentru satul ce au cu uric de la cAlexandru Voevod», Zorileanif, in Tinutul Birladului, «din sus de tirgul BirladuluI», de la Gavril Mirca

Vornic si fiul lui, Dodan, ce o xrinduse cu 500 de talerf, «ban! bunI» si «banI potronici». Satul it avuse intäia Dumitrasco fiul lui Andrei Chiriac. Se amestecase si un Turc, anutne Palauzoglu. «Cite 9 ban! potronicul», la platd. Boierf : Ionasco Vel Vornic de Tara-de-jos, Nicorit ä Vel Vornic de

Tara-de-sus, Nplea, [Alexa si] Lutat pircalabi la Hotin, (sic) pircdlab de Neamt, Panait pircalab de Roman, Miran «Barnoschi» Hatman si pircdlab de Suceava, -, - Ceasnic, Dumitrasco Stolnic, Mihäilachi Vistier, Ion Comis ; Ionasco Ghianghea Vel Logoffit. Semneazd az Ghianghea Vel Logofet iscaal». Pecete atirnatá cu snururf rosii-albastre si legenda : lw G-Te$cul Tomiva KOEKOA, etc. Pergament. Slavon.

25. IasT, 24 August 7134 (1626). «Ea Gavril Mirca Dvornic si feorul mieti Precopie, aratá cri at! vändut «satul nostru ZorileaniT dumisale luf ScArlet si gupáneasef d[u]m[i]slajle , pentru 750 de talerl. < Si dupá acestea ban! mi-aa mai dat gupiineasa Scdrletoae cindzäcf de talerf bani prosti, potronicul cäte noau bani, si s'aa implut optu sute de taterf prosti . Marturi : «dumnealuf Furtuna Comisul cel Mare si Dima, si altf boiarT multi; si ea Goga diiac am scris, sä-s stiez. SemneazA «Gavril al Meica» si Goga si Dima, cu pecete : Dima... an. 26. C. 1630. invoiald, cu Cristea se pare, pentru dresurile

ce s'ar mai putea gäsi asupra mosiei. De s'ar maT afia vre urml, «acela dires al nostru sd nu hie ni de o credintd, ci sd hie mencinos, si-s him de gloabd Porte! cindze de bof... Si ea Dumitru Uricar am scris...» 27. 21 Septembre 7141 (1632). Alexandru-Vodä, pentru cumparatura lui Scherlet de la Bujoreanf si cumnatuluf sdu Tudorachi, cari aa cerut pentru o sutd de ugh! o siliste de sat domneascd pe apa BirladuluI, din ocolul tirguluI. Li-o dä,

«avind mare greutate de card. Poarta cinstituluI impärat si de catra Vizir si de cdtra stäpinitoriul Han (ii wr Kit Kf3110,

MATERIALE DE 1STORIE CULTURAL&

19

ti WT Kix PCIIACKII Kan"), i vd.fändu cä tara noasträ au rdinas la lipsä i scdpAciuney, iar banii îl intrebuinteazd «in trebuinta i agutoriul %drib>. Iscdlitura greceascd a Domnului (numele in romdneste, dar literele grecesti). «Crstea Damiian, (uricar). Pecete micd ruptd. - Si traducere din 1814. 28. 28 Iunie 7140 (1632).

55. 14 Octombre 7179 (1671). Nasile sin Iazob, nepotul lui Andrees din sat din Gurenesti, ce-s pe Horialta (?), in Tinutul Tutovei», vind partea lor din Borest, «ce-s la movil[d », --- _ «cu cdmpu de tarintal, i din feneat», eRupänesdi Todosiicdi ii Joroe si coconilor dumtsal[e], dereptu 15 taler[i]». Marturi: «Vas[i]lie Soitul di Vestelesti si Corne starrostele din Costesti

si Arsenie de-acol[o] si Bilasco de-acolligoras de acol[o], si Dändil[d] de-acolo, si alti oameni bluff si bdtráni». Iscd.lituri

si semne cu degetuf. 56. Iasi, io Novembre 7180 (1671). «Anita, fata lui Costantin Bujoranul, si cu fiiul rnieti Neculaiii», \rind «Rumdtate de bdträno la Borästi, de la Toader ùohodariul, iar acestuia

28

DOCUMENTELE MOSIILOR M. S. REGELUI

de la Bujoreni «din Tinutul Bärladului» (Bord$tif slut insd «in Tinutul Tutovei»), pentru 50 cde lei bdtutf». innaintea adumisale luf Vasilie Gheucdf Logofetuluf al treilea, $i Stefan Cerchezul Comisul $i Ursul $1 Durasco Vornicif de gloatd $i Straltulat uricariul $i Päválasco uricariul, $i multi boiarf de Curte. Si en pentru credinta ini-arn pus inelul, $i fiiul mieU au iscdlit.» Scrie «Enachi sin Stratulo. Iscdliturf : «Stefan Comisul , aVasilie Logofdt», si celelalte. 57. 20 Iunie 7183 (1675). «Ea Metitelul, snd. Mdricaf, fetel lui Ion Fulger, nepoata Luca strdniapoata loi Pdtru Frunte$», vinde «parte mdne-m» la BordstI, a si din baltd de pe$ti», «fratilor» sal': dstratie $i Lupasco», pentru zece lei bdtutf; «pentru cdcf eI linf sintu mie yeti primari». Marturi: dona$co vdr primare MititeluluI $i Ion viunc (vunc) de var[d primari Mititeluluf, $i Agapie sor[a] linel Metiteluluf, $i Vasilie Bdrul ot Zorileni, $i Gafton snd Simai tij, $i Toader snd Bilai, tij ot tam». Iscalituff. 58. 30 Iunie 7183 (1675). «Gheorghitä Vornicul, iin (sic) Gheorghitd Biblea V--ornicul de Poartd», aratd a au venit -.....-.---.-----Pdladie $i Istratie din Bord$tii de .gos, de s'ati jdluit pre Gavril $1 pre un frate al luT, carif sintd feorif Tdranului din

tdroli din Bdrlad», pentru o parte din Borästi, vindutd. de ace.;tia pimilor. «De, ca-nd au vdridut fiorir TdranuluI aa ino$ie, s'afi fdcut cá sint si el din mo$ul lu IstratieThsi a luf Pdladie; de Istratie $i Pdladie ad intrebat de oameni bd.trdnl, si ad aflat oamen[i] bdtrdrif intr'acesta chip, cum acef feorf a Tdranuluf sint din ne$te hiiastri a strdmo$uluf luf Istratie, $i zapis, de la acel strdino$, n'aii avut, O. ailad triabd

la aa mosie. Dee Istratie $i Pdladie $1-aii luat dzi cu fiorii Tdranului denaintea Vornicilor de Bdrlad. De Istratie $i Pd.ladie au vinit la dzi, $1 ad a$teptat peste dzi phind a patra dzi, iar fiorif Täranului n'a.iLyinit la dzi, ce ag rdmas de dzi $i din toatd leagea tdrdf. Pintru acesta lucru sä hie volnici Istratie $i Pdladie a tinea Aa mosie carea o aii vändut fiorif Tdranului, iar cumpardtorif sd.-$ ciae bard! de la feorif Tdranuluf.» Pecete cu n il_ ti II

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA

2')

59. Ia$I, 28 Februar 7184 (1676). Antonie Rusät cdtre

«Carpu Vornicul de Bärladu», pentru pira ce au avut la el «Alboe si cu nepoti sdr, cii Gavril fe6orul Täranului din tärgu din Bärladu, pentru o mo5ie din Bordsti din gos ), declarind cä «fiorif Täranului sintu dintru niste fiestri ; iarä Qorif Taranului a$ aü datu saaml cum sintu $i eI dintr'un mo$ $i dintru o sämintie, si aü i ef cu Alboe impreunä inteacial bdträn», arätind «märturie de la oameni buni, cu degitel[e] puse». if trimete Domnul la el: «sá mergi acolo $i sä strängl oamin[I] bun[I] megiia$, sä socote (sze), foaarte cu direptate, fär suflet vätämat. Pre märturie ce ne-ag arätat aice áiorii TäranuluI, iatä cä am socotit Domniia Mea $i cu tot Svatul nostru de am ales dintru ceale märturi, carii sint scri$ intr' acea märturie care o aú ardtat Gavril fiZorul Täranulul: de vor hi märturii diriapte, sd margd treI oamin[l] sA-$ dea credinta, anum[e] Necula Cäpitanul din Zmeeni $i Arsdnie din Costea$U si Bälänescul din Ceucani, ace$tI trei omini or hii din partea Alboaei, iarä treI omin[I] if

va pune Gavril onuI Täranului, sd fie $ease oamin[I, ; deacd or giura aceI omin[l] dintr'aceae mdrturi, cum

$i,

sint 6orif Täranulur, tot didatr'un mo$ $i de un sänge cu Alboe, $i nu sint din fiestri, el vor tiné impreunä cu Alboe si cu nepoti el; iarA, de nu or vrea sä giure inteacela chip, sä nu sä meastece in bdtränul cu Alboae. Pentru cace nepoti Alboel nu incdpu la giurämänt, cd aü fost räsdrit de atäta vreamia la Orheiti si n'au fost läcuindu acolo.» «Ilie Sturdzea Vel Vornic, netämpländu-s[d] Vel Logofät.» Ion (uricar). Pecete cu chinovar. 60. Iasi', 6 Mart 7184 (1676). Antonie Rusät, la Carpu Vornicul», ecä mi-aa ardtat boiariul nostru Apostol Catargiul ne$te dirias[e] de danie de la Moisäi Movila-Vodi pre sat pre PopianI, ce au fost din hotarul tárguluI Bärladului, dank socruluI säü, i acela sat acmu-1 tine Pärvol». SA ardte ea, ce acte are. «Ilie Sturdza Vel Vornic, netämpländu-s[e] Vel Logofdt.» - Pecete cu chinovar. .6i. F. d. tGakia, fata lui Ion lui Fulger, nepoata Lucäl lui Iurie», dä mo$ia el de la Borä$til-de (ros, «$i partea su-

80

DOCUMENTELE M05.1ILOR M. S. RECTEMA

rori-mea Dobrei si a frät.i[ne]-mieti lui Ghiorghie», cu nepotir el si un «nepot de hiicä frátine-mieti», lui Istratie si Päladie. «Nepotilor mid $1 pleamei noastre.» «Balta mosu-mieu Lucii lul Iurie, carea iaste osábitá dintealti bdtränT, pentru cdcf o a fäcut mo$[u]-mieti Luca Iurie in putearea lui, iar pentru cad aü scos mosu-mieti Hordiata de o aü indreptat in balti, carea sá cheaami balta lui I irie, l-ati pärät neste oläcari la Pätru-Vodi, si l-ad inchis, si au dat trer ca.! si un armäsar $i patrudzáci de galbeni ro5iI, iar altí rdzeasi n'ati dat la acea cheltulal[d], $1 n'ail treabd in baltd». Marturi: mai multi eoamenI buni si räzea$1» : intre cari «Andonie Jupin», «Andrei snä

Coreschi ot Orhei», «Naca snä. Panaghiei». 62. s-ia August 7184 (1676). «Gahiia Alboae, fata lui Fulger,

nepoata Lucäi luf Iurie din gura Horietului». îi dä partea de mosie din Bordstil-de-jos «dumisali Vornicului Piladie dreptu sufletul pärintilor me> . Marturi: «Toma staroste din Bárlad $1 VasEillie Duca si dumnealui Pandazi Vornicul si Gavril Siva i Vasilie Siva si preutul Gavril, cel domnescu, i Vasilie soltuzul cu 12 pärgaff, si multi oamini bunt ce s'ati mai prilejit». Pecetea tirgului Birlad si iscalituri. 63. 1 2 Mart 7185 (1677). dockascu Rorul pope! Nechitef, nepotul pope! Gorcei, din sat din Costesti», vinde mosia sa t a surorilor meale >, de la Bordsti, «gupäneasäi Todosiicat Joroae», pe «lei ban! de-argintu». Între marturi, «Arsenie Curteanul... si Mihoe" si Scdrlet ...si Gagul staroste si Andonie de Stresinesti si Corlat uricar ot Frunteseani-Hordiata, si Gligorasie (sic) vätäman ot Costesti». Scrie «Costantin sin
vind mosia lor din Bor4tide-gos si de sus < giupänesai Todosiicd1 Joroe», cu 1 2 «1er batutr, ban[I gata». Marturi: «popa Sava de Tomiasti si diiaconul si Costantin Armasul si Paväl Bojorianul». 74. C. 1680. «Ion si cu surorile meale liana $i Vasilca,

35

MATERIALS DE ISTORIE CULTURALI

fiorii a lul Milili li $'a Chervasiial», vind «Todosiicif Joroaiai» $i

fidor ei partea lor din Bore$ti, «din batranul Mier la», ce se va alege partea pärintilor lor. Marturi : «Gavril Vornicul ot

Bärlad $i C.2.12anirrdill $i Costantin Arma$ul $i Corlat Uricadul $i preutul Sava ot TomeaSI $i diiaconul Lazor ot tamti» .

75. C. 1680. «Istrati $i Naca, fiCorii Panaghiii, i Ion, fior Tudosiei, nepot Panaghiii, $i cu toati sämänta nostrd», aratä «precum nol am avut pre Päladie omul nostru, iar mosie cu noi n'ati avut, iar, noi avand o mo$ie impresurat[d], in gura Horäetii, am volnicit Doi, cu tot( fratii no$tri, $i cu nepotil no$tri, de $'ati cumpärat $1. el o parte de ocini, pre cdt avem

si noi parte maicii nostrea». Alte pärti de cumpäräturä le impart cu el. «Sementie noastri.» 76. C. 168o, 26 Novembre -. eArsenie de Costegi» aratá cä aVas[i]lie sin Hilip» a venit cu porunc5. domneascá «$1 zapis

de la boiarii cel mail», pentru a stringe megia$1 sd-I aleagá partea la Borä$ti, c de spre alti frati». Martur $i cArsenie sin Cehänes[i]», .%1Dänäil[d] >, eVatavul Game». Cumpärd Dumitra$co Vornicul.

77. Ianuar 7189 (1681). «Vasilii fiorul lui Filip», cu fili säi, «Apostolachii $i Tánasii $i Irina $i Antoniia $i Ion $i

Sandul si Annita», aratä: cá a vindut «boerinulul Antiohie sin Jora» ocina sa, cumpäratä de Filip «de la Iona, fata Saxlätoei, nepota lui Hilip, stränepota lui Negrilä ..., in gura Hordiatil, la Movilä», pentru 26 de «lei bani gata». La «invoiturd» asistä «multi oameni buni $i miagiiasi, anum[e] dumnialui Corlat Uricariul $1 dumnialui Toader Bojoranul si dumnialui Paväl Grecul de Coste$ti $i ScArlat ot tam $i Gligorie ginerile lul Miho de Costesti $i Stefan nepotul lui Arsenii ot Coste$ti, $i alt1 oameni buni». 78. 3 Mart 7189 (1681). «Stefan fiorul Anghelinei, fiatei liiI Bobeiti, din sat din Coste$ti, de pre Horäiata», dä «partea .

mä. le-mia Anghelinei» din Bor5.$tY, «$i dinteapáz, cdumisale giupdnului Antiohiei Jorg». Marturi: «Toader Bujoranul $1 Scirlet $i Bostaca $i Gligora$ $i Ghiorghi Bologa, $i multi

oamini buni». Scrie: «Corlat Uricariul din Corläte$th.

36

DOCUMENTELE =SIMON M. S. REGELUt

79. Iasi, 25 Iunie 7196 (1688). Costandin Voevod, atre «dumnelul Miron Costin Logoatu», pentru pira intre «dumneef Tudosiica Joroae si fiiul eI, dumneluI Antiohie ce-i1 fost Cdmäras-Mare, si rudele dumilorsali: Paväll Bujoranul ce-ii fost Sulger-Mare si Lupul Costachi vtori Sidger si Chiriiac Bu-

joranul si frate-sdii Toader Bujoranul ce-ii fost Armas, stränepotif Cdrstif Ghionevii ce-ti fost Vornicu-Mare, cu boiarenul

nostru dumneluI Stefan Scdrlat Vel Armas si cu fratele dumisale Dabija vtori Logorát, fiorii lui Scirlet de Zorileanr, pentru niste aliste ce sint in hotarul Bujorianilor». «Sarldtestif» aratä acte din 7152 (1643-4) si alte date : unul pentru cumpäräturd «de la fata luf Prebi Logofdtul ; iar strenepotif

arstif Vornicul» aduc acte «de la mosul lor, de la arstia Ghione Vornicul». «Ad avut si moil acolo, fAcute de räpäusatul Gavril Costachi Vornicul, carele le-ad tinut atäta vremea si, de ail avut el mosie acolo, cdce nu 1-ad poprit» ? Cred

a actele celorlaltI gnu shit direpte, si sintu acute pe ascounsu » .

Cercetarea se dä lui Miron, ales ca un «boiaren mare

si de cinste, credinos». Sä facd apoI «o märturie incredintatä». «Tudos Dubdii Vel Logofät iscal.» Pecete rosie cu chinovar.

80. 7197 (1698-9). «Crdiun, februl ScotihaniI», dä «CämdrasuluI Antiohie» un zapis, cedindu-I: partea, «8 pdmánturi si gumdtate», la BordstY. Marturl: «preotul Miron si David Cárjd

si Bostaca si Comita si Ion diiacul si Coste si Vasilache Cotofan». Scrie «lane dascalul». Mai dd., in P. S., §i «partea mäne-mè Nastasii», csi de in iazul lui Cdräbät». 81. eU BdcanI», 12 Iunie 7198 (1690). «Veliicu Costin Vel Vornic» iea sama «intre dumn[ea]lor ScdrlätestiI si intre dumn[ea]lor Buj[o]renestiI».

82. F. d. «Velico Costän Vel Vornic» aratä cd Andonii

agan csi cu sämintiia luI» cad cersut gudet de la noi cuIlie Cluciariul, pentru sat, pentru Bordstb. «Decif nol 1-am in trebatu : stiut-ail el sad 01141 lui andu ail cumpärat Enachi

Clui.; deciI, dacd i-am dzis ca sd-s dia credinta cum n'ati stiut el, apoI ad spus dirept si ad märturiat inteacesta chip. Dzis-aii: edirept oi spuni, dumneta Vornice, a tatd-med, and

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI

37

ad cumpdratu Enache aa mo$ie, ad fostu in Ia$T de fatd, $1 ad venitu aicia $i ni-ad spus noao, si ad märsu la Hordetiani $1 ad dzis : MAI, vol Hordetianilor, pentru Marti (?), sd $titi c'ad vändut Bordstii 1111 Enachi Cluciariul ; deci, de aveti prilej, päsat de intoarcetb. Ei nici-unii n'ad mai intors, precum ad mdrturisätu». Face $1 el mdrturie. Iscd.litura : «Az Velico Costän Vel Vornic». 83. Tome$ti, 8 Februar 7202 (1694). «Ilie Clu.» se toome$te eu «dumn[ea]lui Antiohie Vel Pdharnic» pentru o «sehimbdturä» : iea «satul Comdne$tif, ci-ati fostu cumpdrat dumn[ea]lui acest loc de la dumniaei gopinas[a] lui Alecsandru Boho$ 6-ail fostu Hatman, ce-s pe apa Tutovii> , pentru Bord$ti, ace vor fi cumpäräturile nenii», $i «o sotd de lei». if zice si «Antiohie Vel Ùapic». Martuff la aceastd. «asedzar[e]» mai multi boierl, ce nu se mai iscdlesc. 84. i-iii Maid 7203 (1695). «Mariia, fata lui Vasile starostele si a Anghelini, nepotd Cdrstii Vel Vor.», dä zapis «nepotultif Pavd1 Bujoranu Vel Sulger», vinzindu-1 partea el din Bujo-

rani: «un bardn de mop, cba$tind de pe maicd-mè, Anghelina» ; Paväl $i sotia lui, Elena, dad 230 de lei; «cu cari bani fiind $i el datoari, $i apucdndu-md omul domnescu ca sd md clued la E$i», face vinzarea, dupd ce intreabd rudele

celelalte, care nu voiesc a o scoate de la «aastd nevoi». 85. 29 Iulie 7206 (1698). «Ed Gavrila$ biv vtori Pdharnic,

snd Gligore Pdharnicul», old a patra parte de Zorileani ce o avea de la «mo$A-mea Anghelu$ea Iseroae, datd usebi de altY frat», luI «Ilie Enachi Vel Stolnic», in schimb pentru o parte din Chiriece$tf. dried, gum[d]tate de vecini sd fie a dumisale Stolnicului, $i cdt or fi fat[d], si cdt or fi fugit.» Marturi : eNeculai Donici Vel Log[o]fdtu $i dumnialui Apos-

tol Mitria Vel Vornic $i dumnialu Lupul Bogdan Hatman si dumnialui Dumitra$co Caraged Vel Postelnic $i dumnialui Mihälachi Racovit[d] Vel Spdtar $i dumnialui Iordachi Ruset Vel Vist.». Iscälituri. 86. Ia$T, 13 April 7207 (1699). «Ilie Enachi Vel Stolnic», pentru «giumdtate de sat de Zorileani, partea Isdroae», care, aceasta, o Mouse danie enepotului el' de filed, luI Gavrila$co

28

DOCUMENTELE MOSIILOR M. S. TIEGEVIA

ci-ad fostu Pdharnic al doile: Gavrilasco Päharnicul ad scos acia parte la vändzare, si o ad negotat cu dumnialor Stefan Scarlet 6-ad fostu Armas-Mare si cu fratele dumisali Dabijia

Cluceariul, drept patru sute de lei, cu vecini ce s'aii vinitu in partea Isdroev. Pretul il impart in cloud; unul «n'aii avut intr'a un datä (sic), sd dea partia dumisali». Face deci schimb cu Me pentru o parte din Chiriecesti, ice-1 pe valea Vasluiuliff». Cella lt, ainsämänd banii», cere in loc si aceastä parte: asd iati banii si [sd] dad d-luf mosiia»; ceia ce Ilie face, «socotind si el cd.-I cu cali ca-s hie la durnnialui». Martur: aNeculai Doni6 Vel Logofdt, Vasilie Costachi Vel Vornic dolnii zemni i Mitrea Apostol Vel Vornic visnei zemli i Lupul Bogdan Hatman i pärcdlab Suciavschii i Mihäilachi Rdcovit[ä] Vel Spätar i Paväl Ciocärlan Vel Pdharnic, Iordachi Ruset Vel Vistiiarnic i Stefan Cerchezul Vel Comis Ion

Balse Vel Medelnicearid, Ion Päladie Vel Sulgear i Sandut Crupensche Vel Jitniciar i Costa Adam vtori Logofät i Paväl Ursulet Vel Armas i Paväl Rugin[ä] Vel Sätrar i Stefan Cdpoti vtori Postialnic i Vasili Pleasca 3 Logoat i Stefan Pilat i Gheorghiias i Vasili Jojni i Neculae Buta Vornicil de Poarta Mdrii Sale lui Vod[ä]). Iscälituri. 87. Pe la 1700. «Ionitä Bujoran» da sinet pentru 40 «de lei noi», «pentru O. nu sä uite», a dumisal[e] badif AgIft.. 88. Iasi, 15 Maid 7208 (I700). «Gavril biv vtori Pdharnic, fi6orul räpoasatuluI Gligorie ci-aii fost Pdharnic-Mare, nepot de fiicd Anghelusei Isdroae», pentru partea-i din Zorleani, ce a vindut lui Stefan Scdrlet Armasul si lui Dabija fratele 14 Marele-Clucer, «fiindu-m dumnialor si unchi, si fiind si räzias».

Marturi: Neculai Donici Vel Logofdt, Vasili Costachi Vel Vornic de Tara-de-jos, Mitrea Apostol Vel Vornic de Tarade-sus, Lupul Bogdan Hatman, Mihdlache Rdcovit[ä] Vel Spätar, Paväl 6ocdrlan Vel Pdharnic, Iordachi Ruset Vel Vistier, Ilie Enachi Vel Stolnic, Stefan Cerchezul Vel Comis. Scrie Vasilii Neagul uricar. Mai semneazd «Ion PI Vel Sulgear», aSandul Crupenschi Vel Jit.», a... staros Put[ni], Danul v. Sulgear, Silion biv Vel Clu6., Ion Sturdzea».

89. Iasi, 15 Iunie 7213 (1705). Constantin-Vodd, lui «Ion

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI

39

Paladie biv Vel Vistearnic», intdrindu-I partea din Zorileani, luatd cu 50 de lei, «6 an luat Enachi Scarlet banI domnesti de la maziliI de Harlan, din vertul -, $1 at fugit; $i dumnialui Vistearnicul an platit banii la Visterie, si an pus Scarlet

zdlog zapisdl[e] pe aa parte de ocina, -an cumparat tan', sag de la Gavrila$ Paharnicul, partea il Isdroae. Si iatä ca. punem $i dzi, de astadzi, Iunie in I5 dzil[e], pan la Santa-MarnaMare, de n'a da baniI Enachi Scarlet Postälnicul, sd-$ rds-

cumpere ocina, saa alp cine or hi sätnintiile lui, pan la dzi», va fi mo5ia a luf Pdladie. in treI rindurf adause, de aká scrisoare, se repeta. hotarirea. Pecete mica, octogonald, cu chinovar.

90. Iasi, 15 Maiti 7214 (1706). iTudosca cu fiorii mei, anume Vasil[e] si Paladle», dad partea lor din Salcuta, la gura Horaiatil, «dumisal[e] HatmanuluI Antiohi». «Pentru cd-

ce ne a facut $i dumneluf un bin[e], de n'aa ridicat dia la o nevoei mare : nu pläteste ace mo$ie acel bin[e] ce ni-aa facut dumneluf »

91. Antioh-Voda, cdtre Stefan Scarlet, pentru jalba «ce a primit cprecum at1 fugit ne$ti oamenI din satul d .. . estI intr' o slob[o]dzii a dumitale, in Ghermane$tI, $1 pe [el] 1-aa

apucat zlota$iI de banil stiaguluf in satul ...» Sä-I dea indärat la plata, $i sä nu mai iea, dupd cum spune si «cartea» ce are, «oamenif bolere$ti» ca strdie, «far cisla». Ia$1, [pand la 1707 . 92. 8 Septembre 7216 (1708). «Gavril, fioru lui Vasilachi Porci», da «un baträn > din B ijoräni luI Constantin fiul lin Paval

Bujoranu biv Vel Sulger : e hied si ma erte de un cal -at1 dat intr'un put al meu, $i m'au dat gudecata ca se-1 platescu, si pretul calului t.-i fostü cindzi de le». Marturi : «preot $i calügäri: eü popa Cgliaru ot mandstire Niamtuluf ..., ea Ille cdlugär ot mandstire Mägariului, $l ea Antiohie prisecariul». 93 14 Ianuar 7220 (1712). Nicolae Mavrocordat, pentru judecata lui Ion Made Vel Spatar, care arata «cum. la vriam[e] lui Miha-Vod[d], in Domniia d'intai, fiindu clumnialui Vistiarnic-Mar[e], aü mersu Enachi fiorul lui Stefan Scarlet `biv Vel Arma$ si s'ati rugat dumisali sa-I dia vr'o slujbä,

40

DOCUMENTELE MOVILOR M. S. REGELUI

sd-s prindze ceva, fiindu omul dumisali ; deci dumnialu i ati

dat fertul - pe mazil[i] la Tinutul HärlduluIt. Fuga lui «in T[a]ra Lesasca». Aduce Päladie ca martur «pe Toader Logoatul de Visterie». Supt Antioh-Vodd, revine fugarul, «si cu maica-sa Stefänias[a] Armdsoae», si cu frgil, si pune zdlog

partea lor din Zorleni. De Septe ani, si tot, n'a plätit, ace at1 stätut bani dumisali Spätariului inchis de atuncia pänd. acmu». Pecete octogonald cu bourul si coroanä. Iscdlitura Domnului: do Nicolae Voevoda». 94. din JigorenI cu loan Carp, pentru päsune, nuiele si lemne. «Si cari om av pänä la patru viti, sä däm Cate patru zili di lucru, iar cari avem di la patru viti innainte, sä ddm cAti opt zili di lucru off la ci a poronci dumnealul boieriul, iar cari n'am put sá lucräm zili, sä plätim cdti treIzäcf parale pe zi, - tot dupd cum si anif trecutl s'aü urmat.» 204. 15 Februar 1812. Näsculestii, sese la numär, \rind lui Ion Carp Särdar partea lor din Glodeni («o dän pe din doai, cu celelalte neamuri a noastre ce sä afld salzAtorf acol6»), (io Februar). 897. Mortasdpilor de TunirlsaiTii-s-i- deTinutub TecueuluI si a Tutovel, sá fie volnie a lua mortasdpie deplin, pe obiceld : de la boeff mari or mie, cari or cumpdra va, saO boI, sail cal, sau of, de pre la tot sd b portapie (sic); asijderi $1 de la neguttori turcI, si armenI, $i jidovI, i altiI,

336

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ

earn ar cumpära vite, orf in tdrgu, oft la tart, la Tinut, - de la tot sd iii mortasäpie driaptä (9 Februar). - 898. Cätre starostele de Putna, «pentru jaloba oaminilor de Cucuetf, ca sd le scot[d] vornicelul lor $i sä pue pe altul, pe care or socoti, $1, cele ce or avé luate räü, mncä sá le pliniascd de la dänsul.» - 899. Pentru lipsä din cisla tirgovetilor de Husi la $fert. - 900. Cdtre zlota$I. Li cere banif. «Cd, fiind sändtate, la 5 dzil[e] a lui Mart vom sd pornim pe dumnealuI Vel Cotnis la Tarigrad, $1 cu dumnealuI iaste sá trimitem o som[d] de bani, sá sä clia la datorni, carii s'aü luat cu datorif, de s'aü plinit bani pocloan[e]lor.» Tar in cele patruzecI de zile fixate, sd dea tot «la Visterie ... Ca:6 la aCa vrem[e] fair de ni o smintial[d] vom sä pornim pe dumnealui Vel Comis.» Altfel, va trimete zapcii (12 Februar). - 901. La cdpitanul de VasluI, pentru a se

lua restul de go$tind de acolo.- 902. Cätre Stoica biv vdtav de copif : s'a trimes Vel Sulger la Cimpulungul rusesc, care nu dä birul. A amenintat cu slujitorf. «Si iat[ä] slujitorif s'au pornit de aicI, sänt acolo aproape, par va veni räspunsu de la Stoica : de vor sä s[ä] pleace la poronca aasta, $1, de or vrea,

sá viie doi-trif oamin[1] cu dänsul aid', sail, de n'ar vr[6], sá fac[ä] $tire, $i, el insu$I, sä se gräbeascd a veni.» - 903. Dumnalui ispravnicul Putnji, pentru 1.80o lei -ati dat Paleo-

loga pe zahar, sä é acif batif innapof, de pe unde s'ar

fi

dat, sdf trimitä la Visteriia ; cdcf asupra zaharel[i] s'ail ordn-

duit dutnnalui Vel Spätar, sá cumpere toatd zaharaoa.» 904. Cdtre Vel Cäpitan de Codru, «pentru un om 6-ail pus pästoff la temnit[d], i altul päzitorf la mezil, $i pentru beslif,

cärora serif sä li sä rädici pecetile. Pentru aasta,

i s'ati

scris : pdzitori la mezil sal pui Fälcienif, cdte un om de rändü ;

a5i$dere $i la temnitä de acolo, de la Fälciiü, iard el sä pdzascd; iar, pentru beslif, s'or trimete de aid', - lard de acolo sä nu facd. Pentru 6 feorI, slue a CdpitanuluI, ce li-aa dat peces, - fiind Munten[t], li s'ati rädicat. Pentru 244 leT, ce scrii Cdpitanul c'ati dat liafa Arndutilor, $i sä roaga ca sd i sä

orändulascä baniI, i s'ati scris cd banil nu i s'or orändui ; lard el, de are a maf rdspunde pentru acestI barif, sd vie aid, sä-I ià de la nine i-ar fi dat. Pentru 150 de lei, liafa de 3 luni :

337

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALÄ

Avgust, Säptemvrie, Octomvrie, iard$ i s'ati scris cä liafä nu 1 s'a da, de vreme ea' area mansup.» - 905. Aducere de diac cu izvoaclele $fertului intäiii. - 906. Pentru «tdranii > de la Novaci (Tinutul cari nu voiati sá cisluiascä cu er pe

un locuitor. - 907. La un sat din Suceava, pentru a implini banii de bir, dati pentru el' de egumenul de Cetätuie. eSi sä aduc[ä] $1 pe vornicel aice, cu dor-tref liude de acolo, cd spus[e] egumenul cä vor s lipsascd din sat.» - 903. attre Rd-

ducanul, biv Vel Päharnic, pentru O. se plingea de lipsa de peceti pentru holtef. dpentru holtei, cari scriia dumneata cd-I mal gäsästi acmu, pentru unir ca aceia, sä fact dumneata o chivernisalá: de vor fi aceia care gds4t1 acmu, mai cu putintä, Il va da pecet de cäsart, iar, de vor fi vr'uni mai cu putintd, din cei cu pärintr, - dupä cum si dum-

n[ea]ta ne serif cá pe une locuri au trecut cdte

dol, trif

de nu e-i socotit in holt[el], - fiind mar cu putinO, if vet socoti dumneata pe unif ca aceia in cdsari, $i-T da peceti de aceste de holter la holteil cari-i gäsä$t acmu, $'or fi mai särae : precum va socoti dumneata c'a fi mar drept; $i mar de folos,

a$ s

fac[5.] > (t6 Februar). -0- 909. Pentru un Tigan bätut de (un orn, Bärfild , $1 i-ar fi stricat o mand >. Sä-1 des-

Bärfirá. - 910. Pentru un boU luat de la o slug ä. boiereascä de un zlota$ (?). «Care bou s'ag fost luat pentru ramasita a 2 plugurf a lui Moisdi Cucoranul zlotasull ot Rumäne$ti, din banif stiag[u lut, $i bani aU fost pAgubeascd

dat, si boul n'aii vrut sä-1 de, tiindu-1 färd cale.» - 911. Pentru un birnic mort se cere märturia preutului, si a vornicel[u]lur, $[i] a vätäman[u]lu >, pentru a fi $ters din cislä. 912. «Slujitorilor sMmeni din Curte, sa fie volni a-$ stränge räni[d]$4a ce s'au oränduit in lef[i le lor de 5 luni >, putind lua $1 zäloage si a le vinde. - 913. Musträff pentru zlotacit cu $fertul al doilea Li se poruncise a gäti rdpede, «ca sä aib 0 i oamenii räsuflare pänä. la Mai». Comisul trebuia sä piece la Constantinopol ca bartir la 5 Mart, , precum si pentru ni$te owned dintre eY, «bolnavI, strdcat», pu$1, totusI, la cislä. 2 1247. Vamesilor de Fälcii, c sd-$ iit vam[a] pe

14 but de vin e-ad adus Codrenif din Tara Turciasc 'a], s[i] de pe la $eicil[e] ce vin pe Prut de incared pän e] ..., $i de pe la neguttorif armeni den Tara Turciase[5] sd.-$ iii vam[d], pe tot negotul e ar aduce, pe obiceid. A5ijdere s[i] pe vitele il-ar cumpdra de la Cdu$[e]d, incä sd aibd a-$ lua vam[á] » 1248 Cdtre zlotasil «cu elert[ul] al patrali», pentru niste fugad, - 1249. atre vame$if de BotaSenT, Roman, Suceava :

«sä aibd a lua vama pe vitele -ar cumpdra la iarmaroc la Botd$enI, la Roman, la Suav[a] neguttorif turd hotinceni sad armenl, $ i] li-ar trece Prutul in raeoa HotinuluI, $[i] nu li-ar trece pin schelele de la Cerndut, pe la Movildd, pe la Soroca: de pre la unif ca aceia, de pre la tot', sd aibd a lua vam[d] vamd$if de BotdsenI, pe vitele -ar cumpdra; iar vame5iI de Cerndut sd-$ pdzascd $chelile lor: CerndupI, Movildul, iar la iarmaroc la Botd$enI sá n'aibd triabd a v,Imui vite -ar cumpdra neguttorif hotinceni $[i} li-ar trece in ra.» - 1250. Stricarea und cumpdrdrI de vamd, fácutá cu inseldciune : intre cumpdrätorf e $i «Gligoras Pdharnicul, Vame$ de Bot[o]$en».- 1251. A se lua cunita de la niste Sirbi negustori la Tecuci. - 1252. Sä se facd, cu banI, scindurI de nue la Tinutul Putna. -1253. indemn cdtre ispravnicul de Suceava, ede vreme cd s[i] fert[ul] au e$it»: sd ajute pe zlotas, Comisul Isofache.- 1254. Voie pentru «vorniceii s[i] vdt[d]manif de la sate, de la BbiltätestY s[i] de la Podo-

leni, de la Tinutul Niamtulub, pentru a urmdri oamenif fugarI. - 1255. < LuI Neculal, giude de Tigani lul MihaI-

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA

877

sä caute pe fugarii sdf si saf aducd «la Oignesti» (io Iulie). 1256. Pentru cloud sate, «dzicAnd cd 1-au asezat zlotas['] deosgbit ; acum if supg.rd sä fie mistecat». - 1257. Vod[d]

,

-

Pentru un orn dintr'un sat de la Orheid, care se impriqtiase : el venise intr'un sat boieresc $1 era oprit acolo. Se ho-

tdreste a pläti in ultimul sat un an de zile, rdmiind cu sederea, insd tot in cel vechiti. - 1258. Cdtre Särdar. Trimesese toatd

cheresteaua la Bender. ePentru bani, cä mai cer la Bender,

noi, ce de bani or fi mal trebuind sä d acolo, nu stim» : sg facá socoteald cu Turcii la Bender : «de or mai trebui

ceva bani, dä dumneata, sä s[d] mäntuiasc[d] lucrul». Si pentru salahorif de acolo : li poate pläti, dacd trebuie, o a treia lung. «Pentru oamenii ce cere polcovnicul de Dubdsari, sä nu dai dumneata nici un om, c'am scris noi la Mdrie Sa Hanul, pentru pricina aasta» (12 Julie). -1259. Mentiunea unel dobinziT plätite de un dregdtor : Io lei de pungd pe tref luni.

-

1260. Pentru bir plgtit de un cioban, chizes, pentru alt doban, fugar. 1261. Cdtre starostele de Putna, pentru plingerea unor säteni cpe vornicelul ci aü in satul lor, precurn le face mult[e] strdrnbätäti s[i] nu le este pe pacesti lor (sic , si cer sä li s[d] pue vornicel pe wi Burcg Cdpitanul, carele ii este $edere in sat cu cldnsib Poate s'o facg, numind pe Burcd, «ori pe altul, pe car[e] a socoti dumnealifiv."L 1262 Sgrdarului. Proces al unui sat cu Tätarif, «pentru pricina acelui

Tätar ce s'ati omordt la satul acela in anii trecuti. De vreme cä. vrut sg st märzacul s[i] cu Tditarif la giudecat[d], iaste bine sg ei dumneata un ilam de la cadiul, s[i acela iaste de folosul oamenilor.» Sá dea cei loot) de lei ceruti de tefterdar pentru leafa «mesterilor ce lucriadzg in hambaHurl» la Bender : dar sá cerceteze mergind alci. - 1263. Cdtre Armasul Dinul. «Pentru acei bani ce-t cer[e] Antiohii Carag, ace bani sint bani pecet[i]lor slugilor durn[isalej», bani luati de Dinul si plätiti de Caraged. i pentru tálhari trimesi de Armas la Curte. - 1264. «18 egrti s'ati scris la zlotasii cu fertu ce s'ati scos la Iuli. Avändu mare trebuintg pentru o sam[d] de bani, ca sg triimitem la Tarigradu, si pentru hacul salahorilor s[i] a carglor ce slujesc la cetate Vozie . rändurf trimitindu

378

CONDICA LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT

la Visterie ate cdti bani vet put& stränge, - pdr la 25 dzil[e] a lunii acestie a !W. Iuli, negresit sd facet tot istovul.» Se trimete si zapciti (14 Julie). - 1265. Si ccdrti de zapcii ce s'ati triimis pe la zlotasii ce sint cu Z., fertul ce s'ati scos la Iuli[e]).

Sä /*add la Vistierie ce-ar putea trimete. - 1266. Pentru oamenii fugiti de la Birsani (36 de liude), sä se iea zapisul cuvenit «de la Bärsani s[i] de la vornicel[ul] lor, s[i] de la preu-

tul satululi (Casin). - 1267. Pentru niste Ungureni de la Märgineni (Tinutul Bacäu), cari ati fugit «in Tara Unguriascd» aer, si 4n Tara Munteniascd». - 1268. Care ispral_m.ic_til l.el _ sä cerceteze pentru un om care ar fi murit, dupd märturia datd de «soltuzul den Tärgusor» (Nicolina).- 1269. «0 carte legat[d] tij la ziotas[i] cu fert[ul] I'll Avgust de Tinutul Fälciilui», pentru un cas de bir. 1270. «La Solomon Botez Vornic de Cámpullungu, pentru neguttorii carii trec cu tarur[i] in Tara Unguriasc[d] : sä: aibd a lua 1 potronic Vornicul de Cdmpullungu, '.

I potronic sd id vamd, si dupd curn ail mal fost obiceiti [si] mai innainte, iar mai mult sä nu s[ä] ià, de vreme cd s[i] vama iaste cumpärätur[d]». - 127 1 . Pentru plingere de sätenI cá plätesc 3 nume näpaste». - 1272. Cdtre Särdar. cPentru oameni moldoveni ce sintu fugiti din pämäntul Moldovii pin sate tätärästi, iatä acum s'aü scos s[i] iarldcu de la Mdrila S[a] Hanul pentru toff acie, ori de pe unde or fi, sd. O. ih., s[i] sd sd ductal iards la urmd, la locurile bor.» S'a numit pentru aceasta Medelnicerul Constantin Donic (19 Julie), 1273. Si ordin cdtre Donici. - 1274. «Pentru 300 card de s[i]

spini, sd mai oränduiascd la Cdrligaurä, pentru sä sd isprävascä grádina gospod de supt Curte, s[i] oamenil domneasti s[i] boiaresti sd nu-i oränduiasc[d], iar carii s[i] den-

tr'aceia den voe lor ar vr sä id bani, sd-i dea s[i] lora.»

ace-

Se vor da 2 lei de car, din sfertul «ce stränge la

Cdrligdturd» (19 Julie). - 1275. Scutire partiald pentru «Panait, omul dum[isale] Divan-Efiandi, la siliste, la Crängen[I]».-

1276. «LW Serban s[i] 1111 Dum[i]trascu, Tigan[i] unguresti, sä aibl a s[d] apära de spre giudzi domnesti saü boerestl.» 1277. «0 carte la starostele de Cernäutl, pentru gostina unor Armeni de tara lesascd a starostelui Canovschii s[i) a lui

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA

379

Voevoda HalitchiI, care $ed la cuturI s[i] la Snetin, O. le de poroncá sd-$I plaiascd gostina ace de astd toamnd ; iar de aice innainte li sá va tine in sam[d] toate dupd cum le scrie carte, iar go$tina aceia de astä toamnä sd $'o pldtiasc[d], cd

astd toamnd la go$tind n'av carte gospod la indna lor, de a$edzare ; c'apoi, de n'or da banif, li se vor lua cif, de s'or vinde pentru banit go$tiniI_4 ; Iulie 20.» - 1278. «14 cat date dum[isale] Vel Ispravnic p la mo$iile domnesti, sá ailod a lua de a dzece din pa. (sic), din fánat, din grddin[1], din prised, din tot locul, sä. dijma pe ob[i]ceiä ; Julie 20. insd : carte la tärgul Suavil i la tärgul Bae, 1 carte la tärgul Niamtul i Piiatra, 1 carte tdrgul Bacäul i Trotwul, 1 carte 1

Romanul, 1 carte Hatäul, DorohoI, Bot[o]senI, Cotnariul ; r carte Vasluiul, Scdnteia ; 1 carte Bdrladul, 1 carte la Fälciiii i la Hu$, 1 carte la Ldpu$na, 1 carte Orheiul, Chi$[i]nää, Onitcatil ; 1 carte Tärgul-Frumos, 1 carte Agiudul, 1 carte Cernäutul ; Iulie 20 ; 1 carte satul gospod Vas[i]leutiI ; Iulie 20» (fters tot). - 1279. Unlit zlota$ : «pärd la 25 dzile ace$tii lunI a luI Iulie sä facet $[i] istovul» (21 Julie). - 1280. Care Dinul Arma$ $i Isufache (de la Suceava). «Rdspunsul unir cdrtT a lor : 600 let nicI era sä-I mai trimitet dum[neavoastrd] ;

de pre la alte Tinuturi vin oungi de banI, $[1] de la un Tinut mare ca acela sä trimit dumneata numaI 600 lei ? Ce lucru iaste acesta ? Ati pe sämne a$teptat sä vd maI trimitem $[ij alp' zapcii, $[i] mai cu grele ubote? Ce, de vreme cd' dzdcet cd acmu, dupd iarmarocul lul Sfeti Ilie, vet trimite o som[d] bund de banI, - dar nu vom sd trimitet, ce tot istovul banilor sä. facet ; cd apoI ne vom scärbi asupra dumilor voastre ; Iuli 21.» - 1281. «Lilt Toader Niaga, vatav de Tigani dumisale Vel Vistier, de la Foc$en[l] », pentru a cduta Tiganii Ceaure$tilor. - 1282. La Vel Cdpitan de Soroca, «pentru un Maftei, Rus den Tara Le$asc[d], pentru un cal ce i-aii luat astd iarnä un Burcd $oltuzul de la Mov[i]laii, cAnd ail trecut solul moschicesc, $i 1-ail präpädit». - 1283. SärdaruluI, pentru ebanif din efertul al patrule». SA' gräbeascd restul. Cerere de bani a «tefterdariuluI de Tighine» (22 Julie). - 1284. «17 cArtI legate s'aii scris pe la Tinuturti], la boerii zlota$ cu öfertul a pa-

'280

CONDICA LUÍ CONSTANTIN MAVROCORDAT

trale. Iat[dl acmu, viind cdi[d]ras de la Tarigrad, scriu hoerii capichihdl cd sttipdniI vor sá ne faca mucarer, s[i] avem mare trebuintd de o sum[d] de bani, ca s[d] triimitem la Tarigrad, de vreme cal boeril capichihdI sä afld acolo in mare stransoare pentru bani. S[i], mdcar cä s[i] oamen[i] domnesti mai in trecute dzile vi s'ati triimis s[i] vi s'ati s[i] scris, par la 25 dzil[e] a lunii acestie sd facet tot istovul fertului acestue, s[i] iaste acmu 22 dzile, astdz, a lunif acestie sint, s[i] vedem cä de la dumneata ban[i] putin[i] aú vinit ; ci acmu iards de iznoavd cu aastd carte ... Yd. mai poroncim» a mintui iute, amenintind cu alt zapciti si cu < mar[e] tulburare» (22 Julie).

- 1285. Sd se implineascd niste bani «-ati luat el an vamd de pe. niste card cu peI de vacd, s[i],peile aU fostu vdmuite la Focsani, s[i] li-ati vdmuit s[i] el». - 1286. Cdtre Sardar. «Alt nu-t lungiin, fdr cdt istovul cerem de la dumneata » Pentru peschesul cerut de Tefrerdar : sä dea intdiu sinetul, «si, apoi, ce vorn socoti, vorn fa e]» (15 Iulie). - 1287. «Lui Havar Comis, sä ia. dijma de pe la oarmenit ce sed pe locul tdrgului domnesc de la tdrgu de la Trotus : din fän, din fdnat, din prisdcI cu stupi, din legum[e], din toate, pe obiceiti.» - 1288. Niste sätem se piing cd cei maI bogatl s'atí dus in alt sat si nu li pot tinea cisla : vor sta pd.nd la sfirsitul anului tot intr' o cisld. - 1289. «Un sluj[i]tor, ce s'au trimes la Bende r] sd aducd patlagele.» - 1290. «Deseatnicilor de la

Tinuturi, sd aibd a lua deseatina de stupi s[i] gorstina de mascurpl», dind toti, «s[i] mazilii, s[i] alesif, s[i alte rufeturi, s i] bresle ce sint de slujba Curtii, s i] täraniI tot», dupd testa»zent. «Testamenturile mändstir[i]lor Ierusalimului si a Sydntagurif sd s[d] tie in satn[d », precum. si «cairtil[e] gospod, ce stä vor afla din Domnie aasta ... Stupii vor pldti und[e] sä vor afla, iar mascuril undfe] va fi sidere stäpa'n Oa» Jumdtatea banilor se va da la 15 August, iar restul la sfirsitul aceleiasi luni. Celor ce nu vor da, li se vor bate stupii, yin' zindu-se mierea. «Asijdere, pentru mäncare deseatni[i]lor, hot[d]rdm Domnie Me, acei ce vor avé stup[i], a pláti, sail mascur[i], mimal pdine, oi, brandza, lapte s[i] bucate de sdc, ce s[d] va tämpla la ldcuitor[i], s[i] ia[r]bd pentru cai ; iar cu alte

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALA

381

sd nu fie sup-drat ; ce, de vor trebui de alte bucate, sd-$ curape.-e

ru ban[i] ; Julie 27 ) - 1291. inseldtorii la desetind vor pláti

indoit k27 Iulie). - 1292. «La Radu Vel Spatar, pentru dol jidov[V, Avram s[i] Boroh, a-au vinit din raiaoa aatin[u]liu s i] sd cer ca s 6.] margd la tärgu la Bacalf-:s5. d dumnealuT poroncd tdrgovet[i]lor las[e] sd-s fac[d] cas[a] la tärgu, pe locul domnescu, uncle le va place, s[i] in cisla cu tdrgovetii sä nu fie amestecat. > - 1293. Acestor dof Jidovrf de apdrare, cal de olacu sau cdrut[e]le lor podvoz sä nu faca ;

de spre tot sä aibá a s[d apdra R- 1294. «Pogonariloru de tiutiun de pre la Tinuturi, sd fie volni6 a lua pogondrirui de tiutiun de pre la totI, dup[a] obiceiu, precum s'au luat IntealtI anI, $i, cum mal in grab a], sa strängä banif sa-I adua la Cdmara gospod ; Julie 29. > - 1295. «0 catte legatd s'ati scris la zlotasii cu baniI Hertului al patrule de Tinutul SuceviI,. ca sd. dEel 1.280 lei liafa pre iubit frateluf nostru Alecsandru beizad ], de 3 luni : Mal, Iuni, Tull, ${11 cu carte aèasta li s'a tän in sam[d] la Visterie. - 1296. Cdtre ispravnicul de Putna, «ca sa d poroncd Mocanilor, $ i

pentru un car, ca sä facd, pentru dusul banilor la Tarigrad, ca, iatd, de Duminec[d], Avgust I, vor sd. 5ä porniascd o son] a de bani la Tat Et grad, $[i] MercurI, Avgust 4, vor fi bani la Gdlat,

j trebui sd sä afle and or sosi bani la Gdlat, sd fie

Est] carn1 acolo. S[i] sa-I d [$i] chelt[u]iala luf, 150 lei nol, [i1 s'or tan dutn[isale] in sam 6], la Vistierie ; Iulie 28 » - 1297. c.Lui Vaf 1, Pisar ot C4Lndutl, sá cerce vama Cerndutuluf i Movildul, s[i] sd-s iä vama de pre la totO, pe obiceiù, parand [si] el vama aceator schele impreund cu altif ; Julie 29.0 -

1298. Pentru birul Ioand «Budzoae - 1299. Lui Costantin Donici, pentru oamenif acie ce sint pentre Tatar : iat[d] au trimis dar scris Mdrie Sa un mehtup la Ela-Agas[i], cdrue i un ciasornic de aur, ca sal dia un mu al dum[isale], sá marga inpreuná cu dum[nealul] Doni Medelniceriul, sá scoatd pe acef oamenf ce sä vor afla pentre Tdtari ; Avgust 2. v - 1300. Pentru

birul unuf orn «stricat de o mand, de cataroi». - 1301. Corn1 Wolf ) V. vol. I-II, tabla.

382

CONDICA LTA CONSTANTIN MAVROCORDAT

pdrare de fin $i orz pentru call de timir. - 1302. Sä se implineascd datoria ce an ni$te Turcl «de la Bärlady, cu dobincla ;din dzdé,[e] doispre[e] pe an,). - 1303. «2 cdrt date vames[i]lor de Mir lad, sä caute venitul vdmif la Tutova $[i] la Nicore$tI, $[i] pentru tultul BärladuluI, sá ià pe toate butile, $i de la cei ce vor incArca, $[1] de la ceI ce vor vinde (?) 1304. Lista zlota$ilor ecu éfertul d'intái, é-ati esit la Avgust, It 7250 [1742J». Se inseamnd rdsurile lor in sume foarte deosebite,

adecd :Suceava 650, Neamt 633, Bacän 430, Putna 1. too, Te-

cucin 530, Covurluiti 310, Tutova 320, Vaslul 260, Flciiü 380, Läpu$na-Orhef 905, Cernaut1 250, Hirlän-DorohoI 260, BotosanI 140, Cirligdtura 125, Ia$I Tinut, 360, Ia$I tirg ; - «let 7250, Avgust ». - 1305. K18 cdrti s'an scris de zlotärie 6fer"ttflui d'intli, ce s'an scos Ja Avgust 1, intr'acesta chip precum aratä maI gos : La totI läcuitorll de Tinutul facem $tire tu-

turor, de vreme cd, indatd ce cu mila luf D[u]mnedzän am luat Domnia a asta a MoldoveiT, am pus Domniia Mea in gändu ca sä punem la ränduiald veniturile tärdi $i sä sä rddice acele räsipitoare d'ajdi si marI cheltuiale ce at avut, carele de purure aducia mare stJngere tuturor. De, am ordnduit Domniia Mea a$ddzare a 4 ferturi, si, macar cd Domnie am luat-o la dzi intá a trecutuluI Septemvrie, dar fertul cel d'intli ati esit la Noenwrie, $1 s'an urnit zdbavd. 2 lunI, de vream[e] cá éfertul d'intal era cu cale sä ias[ä] la Septemvri, precum si noI haraciul de átunce it pldeim ; $i, valdzind cal, de o parte, soma C,amenilor an esit putind, nu precum nedejduiam, de altá parte, cá datorie sä inmultd$ti, din lund in lun sä adaoge la capete, $1, bani, ca sä ddm la datorie, putintd nu iaste, de vreme cä an fost in.,ceput, una peste alta, atäte havalele, cu trecere solului moschiceanu si a solului stdpänilor nostri, cari s'ani intors de la Moscali, si pentru geaphanea 5i hambariurile ce s'an fäcut la Bender, $i pentru zahareaoa ce s'an trimis la Anadol ; car[e], aceste, macar cá ni-an adus la mare supdrar[e], poprindu-ne ca sä nu puteam da bani la datorie, dar, iard$1, nu numa eä n'am vrut Domnila Mea sd vä facem supdrare ce, socotind u$u-rinta voastrd, s'an fäcut maI mar[e] scd ere, $i s'ati pogorät

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI

383

de la al doile fert ate 5 parale de holteT, avänd nedejde precum vor lipsi greutätile pe urmd, si sä putem $i noI si voi sä ne rdsufldm. $i, fiind nol tot asupra grijiT u$urintif voastre, fard$1 aü vinit alt[ä] haval, pentru salahorl si caräle ce s'aü triimis la Ozù ; avm atuncea $i a$Adzare menzilurilor

la 50 de pungI de bani, $i, supärdndu-ne mult, nefiind bara la mänd, cu rd. inimä s[i] cu mare sild ni-an facut de amscos fertul al triile mai innainte de vrem[e] luT, cu 15 dzile ; si, acolo unde ne afiam ca sä plätim hacul salahorilor, ail so sit $[i] alt[ä] haval, ca sd ddm 6o pungi de ban! Enicerilor de la Bender, s[i] 20 de pungi de banI Casapbasil, s[i] 25 [de pungI de] ban! pentru Anadol ; s'aü schimbat si Vezirful $i alti multi' ai Portii, cu cariI Sau cheltuit atIva bard pentru obicfnui-

tele pocloanele lor, si, iard$ fdand datorie la Tarigrad, s'au dat acele obinuite darurile lor ; si, vddand iard$ cä s'ati luat s[i] al patrule efert, si datorie, mergand, tot sä inmul-

td$te, si sä plätim nu putem, pentru havalelile aceste saO trimis $ [i] harzumazar de cara parte tuturor pämäntenilor, de s'ail fäcut atäte jalob[e]. Dar, cu toate aceste, cdte unauna viindu-ne tar[e] porona. impärätiascä, $i neputändu-sä face intealt chip, am plätit ; s[i], mäcar, cä avem plätit, impreund cu alte ch*eltulale care s'au fost tämplat la havalele, mai mult de treI anI haraciul, in vreme a 6 lunI a Domnii noastre, la sama mirii iar nu cuprind nió giumätat[e], si a$ta maI mult decdt 200 de pungi de bani pägubim. S[1], vddzänd atäta supdrär[i], s[i] a in toate luni plätim la Tarigrad atäta pungT de banI dobända banilor, $i, ca sá sä chivernisasa nevoile, nu iaste putintd, incä de and ail esit fertul al triile pär acmu, ni-am sfätuit impreund cu boeriI nostri trebuinta lucruluI ;

$i unii aü dzis ca sä adaogem un fert, ,H a le

facem 5, iard altiI aü dzis ca sá le sträcäm de tot, $[1] sä scoatem acdrit, cunitä, [i] celelalte vechl obinuite dajdf ; pentru care otärändu-ne, $[i] nici de cum ca sä audzdm n'am vrut, $tiind cä toatd stängere pämänturilor acestora aü stätut ddjdile acele. DecT am curmat Domniia Mea, -precum .5[i] boefil

no$tri ceI mai multi aü dzis, ca a nu s[a] strice, - ce sä sá gdsascd un fel de scopos ca sä sä tie aceste fertur[i]. Carele,

364

CONDICA LUÍ CONSTANTLN MAVROCORDAT

cunoscdnd cdt sint de folosätoare la voi, si cat yá bucurat la acest asklzámánt al eferturilor acestora, am curmat ca sd imbldirn iards drumnl Cferturilor. Si, de vrem[e] ce sa incheaie

acum and acesta a Domnii Mele, [i] s'ad fost tdmplat sp] altd gresal[d], a acelor 2 luni, s [1] s'ad luat la acest an deplin 4 'eferturn dupd asddzdniänt, iat[d] acmu, la dzi intal a lui

Avgust, scoatetn fertul cel d'intdi. Care ferturi vor irnbla 4, cdte 3 luni : acest d'intal, Avgust, Septetnvrie, Octomvrie ; al doile, Noernvrie, Dechemvrie, Ghenarie; al triile, Fevruarle, Mart, April ; al patrule, Mal, Iunie, Julie. .$ i] oränduim la acest Tinut zlotas pe s[i] vä poroncim, indath ce va sosi carte Do mnii Mel[e], sä ne agiunget cu o somd de bani, ca sä cdutäm trebuintil[e] noastre ; s[i] sá luati acrnu bani gata, innainte, cate un leti pol de orn casnic, s[i] cdte 50 parale la holtei, -sd trimitet c i un as mai innainte aastd so mri de bani la Visterie, s[i]

ciaialanti mai pe urind if yeti stränge. Aasta scriem.» 1306. Sa se urmäreascd vitele pentru sfertul al patrulea (7 August). - 1307. Cdtre Vornicul de Botasani. Se piing tirgovetii