Volumul 25 1937 Partea I [PDF]

Zitiervorschau

.::

111, "

I

,

1,

/A

1,

/

),

1,

It

1;,q

u

SV..

www.digibuc.ro

o

ti

Codul General al Rominiei (Codurile, Legile *i Regulamentele in vigoare)

1856-1937

-

INTOCMIT DUPA TEXTELE OFICIALE

-

FUNDATOR: C. HAMANGIU FOST CONSILIER LA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE MEMBRU ONORAR AL ACADEME! ROMANE SI MINISTRU DE JUSTITIE CONTINUATORI:

G. ALEXIANU

$1

C. ST. STOICESCU

PROFESOR UNIVERSITAR

INGINER

VOLUMUL XXV

CODURI, LEM SI REGULAMENTE CUPRINZAND PRIMA PARTE DIN LEGISLATIUNEA ANULUI

1937 PARTEA I

MONITORUL OFICIAL Si ImpRIMERIILE sTATuLUI

IMPRIMERIA CENTR ALA BUCURESTI 1

938

www.digibuc.ro

COLECTIA C. HANIANGIII

CODUL GENERAL AL ROMÂNIEI LEGI $1 REGULAMENTE

1937 I VOL. XXV

INDEX CRONOLOGIC al tuturor codurilor, legilor, regulamentelor, conventiunilor, decretelor, deciziunilor, instructiunilor etc., cuprinse In acest volum 1). 1937 Nr. §i data Montt. Ofic.

CUPRINSUL

Pagina

1 din 1 lanuarie Acord de p1Ati cu Norvegia 7

Aranjament p. schimb de colete post. cu

11

)1

10

14

»

12

16

17

13

18

14

19

11

J. C. M. p. mod. listei A. de märfuri in coinpensatie Decret p. insigna ofiterilor in rezervá, fo§ti

15

20

7/

Decizie p. taxele instalatiilor de pe zo-

71

»

.20

Statele-Unite §i Regularnent de executie

.

Conventie p. reglementarea emigrärii populatiei Turcesti din Dobrogea . . .

Statut p. functionarea Caminelor culturate activi

nele §oselelor Instructii p. exarnenele de capacitate in invatämântul secundar (non.) Decizie p. desfiintarea Directiei Marinei Regale

16

21

»

20

26

»

Lege p. ratificarea D. R. privitoare la ma-

11

economic §i administrativ Reg. tragerilor Loteriei de Stat pe clase .

22

26 28

1)

surile luate cu caracter financiar,

Reg. p. bursa D. Paciurea"

3

6 15 19

26 27 28 33

33 33 37 39

0 A se vedea i Indexul Alfabetic la finele volumului. Notd. In general legile sunt publicate in ordinea cronologica, dupa data Monitorului Oficial in care a aparut. Din cauza extensiunii, materia anului 1937 apare in 2 volume : vol. XXV, Pen I §i vol. XXV, partea II.

www.digibuc.ro

INDEX CRONOLOGIC

IV

1937

CUPRINSUL

Nr. §1 data Monit. Ofic.

Pagina

24 din 30 Ianuarie J. C. M. p. mod. art. Statute le Bäncii Centrale Cooperative Lege p. autoriz. com. urb. Bazargic sa conce30 sioneze serv. edilitar 1 Februar. Decizie p. repartitia detinutilor in penitenci25 are 29

30 34

5

»

5 6

» 11

11

11

11

40

18 18 18 18 18 19 19

41

11

11

19

11

17

» 55

17

11

/1

20

43

22

31

46

25

//

25

/5

27

54

56

Lege p. mod. unor art. din L. de expropriere p. utilit. publicA Decizie p. päsunat in pädure

Reg. p. constatarea drepturilor miniere Decret p. mod. art. 67 R. corpului tehnic

11

»

2

//

5

»

6 6 6

.

Lege p. mod. art. 7 L. Casei de ocrotire si

ajutor. a personalului C. F. R C. M. p. participarea la expozitia din Paris Lege p. inchiclerea Ordinului »Ferdinand l" Lege p. mod. art. 2 si 3 L. Ordinelor Nationale

53 53 55

J.

Reg. de aplicare al L. Administrative Norme de functionare a intreprinderilor comunale Instals:0i de apä, canal, tramvaie

Reg. p. Institutul central de statisticä

Lege p. autoriz. Casei de credit a corp. didac-

tic de a face un imprumut

222

mic si Camerele profesion

223

bric. parasutelor

223

Lege p. mod. art. 205 L. Consil. super. econo-

Decret pentru cornpunerea Comisiunii comertului exterior Lege p. aplic. Acordului cu Iugoslavia p. livräri de produse petrolifere J. C. M. p. majorarea tarifelor C. F. R. p.

lucrfiri In interes militar

Lege p. autoriz. C. F. R. de a modifica unele contracte de locomotive si vagoane . . .

9 9

C. M. p. scutiri si privilegii p. locuitorii din Ada-Kaleh Reg. p. mod. art. 69 R. serviciului de incasa-

rea efectelor prin postä .

.

17

Lege p. mod. art. 9 si 33 L. pescuit in apele

17

225

226 228 228 229

J.

D

1)

54 55 123 131 199

Lege p. org. Eforiei Generale 1. 0. V. . . Lege p. incurajarea artelor plastice . . . Reg. p. aplic. L. recornpensärii medal. de

11

41

43 44 46 53

2 Martie Reg. p. org. administr. si exploat. M. Of icial si lmprim. Statului

50

53

40

J. C. M. p. Conventia cu Soc. Irving pentru fa-

42

48

40

razboiti

240 241

243 247 250

de munte Lege p. trecerea la Stat a Palat. Domnit. Cuza si Reg. Ferdinand din Iasi si consolidarea

251

.

252

datorillor Stat. care Cassa Depuneri

www.digibuc.ro

.

INDEX CRONOLOGIC

1937 Nr. §i data Monit. Ofic.

57 din 10 Martie 58

11 11

V

CUPR1NSUL

Pagina

Lege p. org. Minister. Cultelor §i Artelor. Lege p. examen exceptional de inaintare a

invätätorilor Lege p. ratif. Conventiei de colaborare intelectualä cu Po Ionia Lege p. ratif. Conventiel de reglement. si desvolt. navigatiei aeriene intre tärile InteleL

17

11

genii Balcanice

Lege p. revizuirea pensiilor meseria§ilor

11

59

12

11

12

,,

C. F. R. Lege p. adäugirea unor alin, la art. 84 L. Invätämântului Universitar

Lege p. ratif. Convent. internat. p. transport pe C. F. a) Transport de märfuri in trafic international

12

b) Transport de cAlätori si bagaje . . . . Lege p. scutire de taxe vamale si material turistic si balner in si din Cehoslovacia . . Lege p. ratif. anexelor Conventiei de stabilire, comert si navig. cu Ungaria

11

12

60

12

77

13

>,

13

77

13 13 13

13 61

62

15 15 16

63

16 16 17

Lege p. ratif. Aditional la Tralat de extra-

dare cu Stat. Unite Lege p. ratif. 3 Conventii internationale de

17

),

77

1)

ordin economic ale Societ. Natiunilor . Lege p. ratif. Convent. internat. p. analiza vinurilor Lege p. ratif. Tratat de comert cu Argentina. Lege p. ratif. Convent. cu Iugoslavia p. Casele de minori si interzisi Lege p. ratif. 3 Conventii internat. dela Bruxeles relativ la vase de navigatie . . . Decizie p. lichidarea unor institutii financiare din Basarabia

Lege p. prelungirea stärii de asediu

11

,, 17

.

Reg. p. functionarii Camerelor de muncri. Lege p. mod. art. 10 L. org. M. Aparttrii Nationale . . . Lege p. mod. art. 45 L. Corpului subofiterilor. J. C. M. p. incurajarea culturii plantei soia . Lege p. mod. unor dispoz. L. p. fondul Natio.

.

17

64

65

17 17

nal al Aviatiei

11

18

17

18

11

19

)1

Tab lou anex p. taxele timbrului de aviatie Lege p. complet. art. 87 L. sanitarä (p. tuberculozà)

Regulament p. modif. unor art. din R. Senatului J. C. M. p. mod. art. 5 si 20 Statut. Credit. Ipotecar al Româniel

www.digibuc.ro

253 262

262 264 270 271 271

272 309 331

332 333 334 351

357

360

362 378 381 383 387 388 388 389 390 392 394 399

INDEX CRONOLOGIC

VI

1937 Nr. §i data Monit. Ofic.

CUPRINSUL

Pagina

. ......... .

66 din 20 Martie Lege p. mod. art. 47 si 51 L. CDrpului subofi. terilor . . Lege p. complet. art. 11 L. org. M. Cultelor 20 » si Artelor Lege p. autoriz. Municip. Iasi de a construi 20 Piata Sf. Spiridon Lege p. mod. art. 189 L. monopol. si vânzarii 20 » alcool si bauturilor . . . .

400

400

17

20

,)

20 20

»

20 20

67

68

17

»

20

71

22

77

22

»

22

17

22 22

» t,

23

7/

23

71

Lege p. inzestrarea unor mAnästiri cu terenuri Codul de Justitie Militarä Lege p. organiz. Teatrelor Nat., operelor

Rom. §i a Spectacolelor Lege p. concentrarea pregätirii inginerilor in Scol. politehnice

23 23

23 69

24 24 24

»

77

» » 77 77

Lege p. mod. unor art. L. Curtii de Casatie §i Justitie

Lege p. mod. unor art. L. org. M. Lucr. Publice si al Comunicatiilor Lege p. mod. art. 10 si 19 L. Casei de economie, credit, ajutor a magistratilor . . Lege p. Imprumut comunei Tg. Ocna p. apd

Lege p. magistratil delegati la Curtea superioarä administrativA

Lege p. Coventia cu C. E. C. p. imprumut scutirea Academiei Române de plata .

taxelor postale Decizie p. aplic. L. preatirii profesion. si meseriilor la industria minierä Lege p. mod. Legii minelor

, org. muncii de folos obstesc .

.

531 531 531

532

Lege p. organiz. §1 incurajarea agriculturil Lege p. organizarea clerului militar .

»

402 404

530

Lege p. ratif. Protocol. cu Cehoslovacia relativ la imprumut p. armament Lege p. ratif. Protocol. cu Cehoslovacia relativ la finantarea comenz. de materiale . . . Regulament p. aplic. L. insemnelor Ordinelor Nationale

71

401

501

§i canal

23

400

.

mod. art. L. org. Cassei de depuneri

536 605 607 609 609

610 610 612 613 614 709

si consemnatii

714

contracte de asigurare

717

24

17

Lege p. convertirea In lei a prestatiilor din

24

»

Lege p. completarea unor dispoz. L. invA-

24

»

24

»

tdmint universitar Lege p. modif. unor art. L. org. Minister. Muncii, SAnâtätii si Ocrotirilor Sociale

.

Lege p. autoriz. construirii scoalei super. de räzboiu

www.digibuc.ro

719 729

732

INDE¡ CRONOLOGIC

1937 Nr. §i data Monit. Ofic.

VII

CUPRINSUL

Pagina

69 din 24 Martie Lege p. mod. unor art. L. p. obligatiile atelierelor de arte grafice Lege p. prelungirea activitatii D-lor prof. 24 » Iorga §i Dr. Marinescu 25 70 Lege relativ la Soc. de Dare la Semn . . . . »

71

73

74

»

25

»

Lege p. mod. art. 12 L. exploatArii cäräu§iei

25

>7

Lege p. indicarea greutgtii pe coletele mari

26

»

26

»

29

17

29

77

29

77

29

»

30

»

30

31

30

»

31

»

31

»

31

7)

31 31 31

76

735

transportate pe apà."

736

Lege p. stabilirea cotei p. actiunea sanitail la 3 qo

J. C. M. p. infiintarea industriei de cauciuc Banloc"

1

agrard in Ardeal (dreptul de preemtiune). Lege p. interpretarea art. 1 L. scutirii de impozite a institutiilor spitalice§ti . . . . Regulament p. reconstituirea registrelor actelor stärii civile Regulament p. §colile de conductori de lucriiri publice §1 electro-mecanice . . .

Lege p. incadrarea functionarilor eclesiastici din Transilvania, la L. generala de pensiuni Lege p. addugirea unor art. la Statutele

737 737

738 738 740

780

BAncii Nationale

782

viermi de mdtase

782

t)

7)

Lege p. pensiile salariatilor P. T. T. din timpul mobilizi'irii

.

.

783

.

Lege p. mod. unor art. L. organizarea jadecatoreasca Lege p. organizarea judecatoreascä (Intreaga) Lege p. acordarea de gradatii membrilor ordin. judeatoresc (intreagd)

Lege p. cedarea unor imobile

apararea patrimoniului public .

.

fl 7)

»

783 796

862 873 875

mod. art. 139 §1 140 L. contabilitiltii

Lege p. lichidarea datoriilor din exercitii inchise Lege p. mod. unor dispoz. L. percepere §i urmArire

1

736

Lege p. interpretarea art. 47 L. reforma

tuielilor Statului

1

735

publice

publice Aprilie Lege p. evaluarea venitului §i p. fixarea chel-

1

734 734

Lege p. acordare de prime cresditorilor de

30

75

p. concesionarea cardu§iei publice pe drumuri

25

732

Lege p. mod. unor dispoz. L. contributiunilor directe

www.digibuc.ro

880 881

886

892 894

VIII

INDEX CRONOLOGIC

1937 Nr. §i data Monit. Ofic.

76 din

1

1

CUPRINSUL

Pagina

Aprilie Lege p. unific. §1 simplif. másurilor finan-

ciare exceptionale

31

899

Lege p. taxe de consum p. bumbac, cafea §1 produse metalurgice

907

. ...... .

Lege p. impozit exceptional pe proprie. tätile noi clädite .

1

»

1

»

1

»

Lege p, interpretarea art. 10 L. impozit lux

si cifra afaceri Lege p. neurmdrirea despägubirilor de moarte sau invaliditate . . . .

913

11

Lege de exploatare si de politie C. F. R p. organiz. si functionarea muzeului

1

/1

Lege p. ratific. a 2 decrete p. mdsuri finan-

1

1/

1

»

I.

»

1 1

11

1

51

1

11

1

11

932

ciare §i economice

935

Lege p. mod. art. 27 L. ameliorarea terenurilor degradate

Lege p. scutirea de taxe a masinilor interesând apärarea nationalä . . . .

Lege p. extinderea L. pensiitor din rdzboiul de intregirea neamului

Lege p. statutele Institut. national de credit agricol

77

78

1

33

2

1/

2

//

2

11

3

ff

3

/2

3

1)

5

7/

5

11

5

/7

5

7/

5

»

936 937 938

939 945

Lege p. modificarea unor art. L. invatamant. secundar

Legea Invätämântului secundar (intreagd) Reg. p. sora de ocrotire si activitatea ei .

954 959

.

1007

p. plasarea invalizilor, orfani §i \radiivelor de rdzboiu

1012

ficare a asigurärilor sociale

1026

Lege p. completarea unor dispoz. L. uni.

.

.

Decret p. executarea deciziilor date de Tribunalete arbitrate mixte Lege p. autorizarea orasului Zimnicea de a percepe taxe Decizie p. gruparea catedrelor la liceele industriale Decizie p. gruparea catedrelor la liceele comerciale

79

914 914

militar

Lege p. infiintarea Institut. national de credit agricol

1

913

Lege p. mod. art. 4 L. construirii de locuinte ieftine in Bucuresti

Lege p. infiintarea unui Institut de credit al meseriasilor Lege p. statutele Institut. de credit al meseriasilor

Lege p. infiintarea Institut. de credit aurifer §i metalifer

Lege. p. statutele Institut. de credit aurifer si metalifer

www.digibuc.ro

1031 1031 1031

1032 1035 1036 1044 1055 1059

INDEX CRONOLOGIC

1937 Nr. §i data Monit. Ofic.

IX

CUPRINSUL

Pagina

79 din 5 Aprilie Reg. p. constructille de biserici si case paroortodoxe

hiale,

80

6

»

81

7

»

7

11

7

11

7

11

7

»

Decizie relativä la soc. antialcoolictt Temperanta" Lege p. completarea unor dispoz. L. sta-

tut personal C. F. R. ....

Lege p. magazinele generale §i warantarea mdrfurilor §i cerealelor . . . .

Lege p. Incurajarea culturii plantelor textile

Lege p. modif. art. 4 L. timbrului, p. taxele decoratilor Lege p. mod. art. L. Casei de asigurari a M Interne . . . . . . . Lege p. mod. art. 35 si 43 L. inviltàmântului secundar .

82

8

11

8

»

8 8

» »

.

.

.

Lege p. completarea L. zonelor libere in

posturi Lege p. mod. unor art. L. invàtämânt. primar p. invätdmânt. primar si normal pri-

mar (intreaga) .......

www.digibuc.ro

.

.

.

1070

1076 1078 1078 1084

1086 1087

. 1089 1089 1090 1096

LEGI UZUALE -1937= PARTEA I

DUPA TEXTELE OFICIALE PUBLICATE IN ORDINE CRONOLOGICA

www.digibuc.ro

LEGI UZUALE 1937 J. C. M. PENTRU ACORD DE PLAT! INTRE ROMANIA *I NORVEGIA DIN 1 IANUARIE 1937 1)

rr seopul de a usura regle-

mentarea pUitilor provenind din schimbul de mä-rfuri dintre cele

doud tdri, Guvernul Regal Roman si Guvernul Regal Norvegian, au cdzut de acord asupra urmätoarelor dispozitiuni:

1. 1. Sumele datorate pentru oripe cumpärare de märfuri romanesti, importate direct sau

indirect in Norvegia, la scadentä vor fi värsate integral in coroa-

ne norvegiene la creditul unui

cont global neproducdtor de dobanzi, deschis la Dance Norve-

giei pentru Banca Nationalä a Romaniei.

2. Pentru cheltuielile de transport, de comision i alte cheltujeu plätibile in afard de Roma-

nia, care sunt cuprinse in pre-

tul de cumpärare, Banca Norve1) Acest Aeord de pati s'a aprobat pm J. C. M., Nr. 2.871/936 si s'a publicat in Monitoral 0 ficial, p. I, Nr. 1 din 1 Ianuarie 1937. A

se vedea i Legea pentru ratifiearea Conventiei de Comert eu Norvegia.

din 20 Februarie 1931, la pag. 83, vol. XIX.

giei va da autorizatia sá se deducd aceste cheltuieli din sumele ce urmeazd a fi vdrsate in contul global, cu conditiunea. ca

aceste cheltuieli sä aibd un caracter obisnuit si sä fie justifi cate economic.

3. Decá suma datoratä este

calculatd in o altd monedä decal coroane norvegiene, aceasta va fi vdrsatä in coroane norve-

giene, pe baza cursului oficial cotat pentru devizele in cauzd,

la bursa din Oslo, in ziva precedentä aceleia in care se face värsämantul.

4. Banca Norvegiei va aviza

zilnic Banca National:6, a Roma-

niei de toate vdrsämintele ast-

fel operate. Avizul de värsämant, va mentiona pentru orice vdrsdmant, numele debitorului din Norvegia, numele beneficiarului

din Romania, natura märfurilor indicatiunile necesare pentru a identifica orice transport, precum si repartitia sumelor \Tarsate in contul special mentionat la art. 3, al prezentului Acord. 2. Banca Nationald a Romaniei va pune la dispozitia celor

www.digibuc.ro

4

1 Ianuarie 1937

interesati din Romania, contra-

valoarea in lei a vA'rs&naintelor efectuate la Banca Norvegiei, po-

trivit dispozitiunilor in vigoare in Romania si pentru cota-parte creditatá la contul special A., in limita vársAmintelor in Lei, efectuate de cAtre debitori la Ban-

ca Nationalä a României. 3. 1. Sumele in coroane nor-

vegiene, vArsate la creclitul contului global deschis la Banca

Norvegiei, vor fi repartizate in-

tre conturile speciale mentio-

nate mai jos, pentru Banca Na-

tionalA a Romaniei: a) 500/o la contul special A.; b) 50Ve la contul special B. 2. Sumele contului special A.,

vor fi utilizate pentru a regle-

menta, la scadentä, creantele comerciale noi, adicá orice creantä rezultand din importul märfurilor norvegiene in Romania, scadente dupA intrarea in vigoare a prezentului Acord. 3. Sumele contului special B. vor fi puse la dispozitia BAncii Nationale a României. Banca Norvegiei va asigura liberul transfer, in strAindtate, al acestor sume.

4. In cazul când debitorul roman nu se va conforma .sau va refuza sg, producl documentele cerute

de Banca Nationalá a

Românei, pentru a se constata

existenta unei creante prezentate

in forma cuvenitá de cdtre un creditor norvegian, Banca Nationald a României va lua, in urma cererii creditorului, f AcutA prin intermediul BAncii Norvegiei,

toate mAsurile necesare

pentru a se constata aceastä datorie si va proceda la examinarea registrelor debitorului. 4. 1. Debitorii in Romania sunt obligati sa cumpere, la scadenta datoriilor lor cAtre creditorii din

Norvegia, devizele necesare la

Banca Nationala a României,

potrivit dispozitiunilor in vigoare in Romania.

2. Banca Nationald a Romaniei va pune la dispozitia clebitorilor din Romania sumele in coroane norvegiene, figurand la creditul contului A., prevAzut la art. 3, 1, al prezentului Acord, potrivit dispozitiunilor in vi-

goare in Romania si va da fárá intarziere ordine de platá asupra dispozitiunilor dela Banca Norvegiei, in favoarea creditorilor norvegieni. 3. Ordinele de platA vor trebui sti indice pentru fiecare vanzare de devize efectuatd, valoarea, numele beneficiarului si toate

datele necesare pentru identificarea creantei.

4. In cazul and, din lipsA de

disponibil la contul A, dela Ban-

ca Norvegiei, Banca Nationald a Romaniei nu va putea vinde coroanele norvegiene necesare, cererile de devize prezentate, vor

fi notate de cAtre aceasta, care va aviza Banca Norvegiei din 15

in 15 zile si va da curs acestor cereri de indatä ce va exista disponibil la numitul cont A.

5. In cazul cand debitorul nu ar putea obtine la scadentA devizele necesare la Banca NstionalA a României, debitorul este obligat sá depunA contravaloarea in lei, calculatä potrivit dis-

pozitiunilor in vigoare In Romania, inteun cont deschis pe numele creditorului, la o bancá in Romania, cu obligatia pentru aceasta de a aviza imediat Banca Nationalá a Romaniei, care la rândul ei va aviza din 15 in 15 zile Banca Norvegiei. 6. VArsAmintele prevAzute la alineatul precedent nu sunt liberatoare, debitorul roman nefiind

liberat de obligatiuneat sa de

platA, decât in momentul in care

creditorul va fi primit contra-

www.digibuc.ro

5

1 lanuarie 1937

valoarea integral& a creantei sale in coroane norvegiene. 7. Conversiunea in coroane norvegiene a creantelor contrac-

tate inteo altä moneda, se va

face pe baza cursului de Inchidere, cotat pentru devizele In cauzä, la Bursa din Londra, in ziva precedentä zilei de várs&mânt la Banca National& a Ro-

mâniei. 5. Cesiunea de schimb prin

Banca National& a României, a importatorilor pentru plata marfurilor norvegiene, importate In

Romania, nu se va mai putea

face cu incepere dela 15 Ianuarie 1937, clecât prezentând o copie conform& a facturii, vizatä de Banca Narvegiei. Aceastä co-

pie conform& stampilatä, va fi anexatä de Banca National& a României ordinelor de plat& pe care le trimete Bilncii Norvegiei.

6. Nu se va pune nicio pie-

deed executárii contractelor de compensatie, care vor fi obtinut asentimentul autoritätilor competente ale celor doua tdri. 7. In termenii prezentului Acord, denumirea de mdrfuri norvegiene si märfuri românesti, cuprinde toate märfurile de origine norveviand sau romand, precum i toate märfurile care, fie in Norvegia, fie in Romania, au facut obiectul unei transformä.ri sau prelucräri, in mäsura in care ele sä, poatä fi asimilate, märfurilor norvegiene, respectiv românesti. Denumirea märfuri norvegiene

mele de import si de export acordate in favoarea unei alte täri, se va aplica deopotriv& märfurilor norvegiene.

9. Banca Norvegiei si Banca National& a României se vor pune de acord asupra mäsurilor de ordin tehnic, ce urmeazA a se

adopta pentru asigurarea aplicárii dispozitiunilor prezentului

Acord, precum si pentru buna functionare a clearing-ului. 10. In cazul când Guvernul

Roman sau Guvernul Norvegian ar infiinta o institutiune de clea-

ring, in afar& de Banca Natio-

nal& a României, respectiv Ban-

ca Norvegiei, vor avea facultatea sá transfere la noua institutiune, obligatiunile asumate In baza prezentului Acord.

11. Prezentul Acord va intra

In vigoare la 15 Decemvrie 1936, va rämâne valabil 6 luni. Dacä

nu este denuntat cu o lung Inainte de expirare, va continua s5,

aibd acelasi efect, prin tacit& refiecare conductiune. Totusi, Ina ltá Parte Contractantá va putea sg, facä sä inceteze efectele, la sfarsitul fiechrei luni, cu con-

ditia de a-1 denunta cu cel putin o luná inainte. Dacä la expirarea prezentului Acord exist& un sold la contul special A, mentionat la art. 3, acest sold va fi lichidat potrivit

dispozitiunilor Acordului. 'Jac& la expirarea prezentului Acord vor exista creante comerciale,

provenind din exporturi

märfuri românesti nu cu- norvegiene si acoperite cu vizele

prinde vapoarele. Inaltele Párti Contractante vor putea, totusi,

srt se punä de acord pentru a

autoriza, In anumite cazuri, reglementarea cumpäräTii de vapoare, prin clearing. 8. Orice modificare a regimu-

lui comertului exterior in vigoare in Romania, referindu-se la pri-

Bäncii Norvegiei, potrivit dispozitiunilor art. V, importatorii norvegieni vor continua a värsa

la contul A., deschis la Banca Norvegiei, valoarea cumpáráturilor de märfuri românesti, pang la definitiva lichidare a acestor creante.

www.digibuc.ro

11 lannarie 1937

J. C. M.

tri), dar ce nu depasesc 46 de-

referitor la Aranjamentul pentru schimb de colete postale cu Statele Unite

sa nu aiba perimetrul mai mare

DIN 11 IANUARIE 1937 1)

gete (115 centimetri) in lungime,

de 20 degete (50 centimetri); coletele mai mari de 46 degete (115

centimetri) pâna la 4 picioare

ranj ament intre Administratia

(120 centimetri) lungime, sa nu aiba perimetrul mai mare de 16

bul de colete postale, impreunä cu Regulamentul de executie al

päseasca, la perimetru si lun-

Art. I. Se aproba aläturatul A-

Postelor Statelor-Unite ale Americei i Administratia Postelor din Romania, privitor la schim-

centimetri); coletele care au pana la 3% picioare (105 centimetri) in lungime, sa nu declegete (40

Aranjamentului.

gime impreund, 6 picioare. 2. Felul de a vedea al biroului

lor este insarcinat cu aducerea la indeplinire a prezentului jur-

mensiunilor, trebue considerat ca hotaritor, afara numai de eroare evidenta.

Art. II. D-1 ministru secretar de Stat la Departamentul Lucärilor Publice si al Comunicathnal.

expeditor, in ceea ce priveste

calculul exact al greutatii si di-

Libertate de transit

Obiectul Aranjamentului 1. 1. Intre Statele-Unite ale Amercii (cuprinzându-se si Alaska, Puerto-Rico, Insulele Virgine,

ranteaza libertatea de transit pe teritoriul sau, in relatiunile cu

de o parte si Romania pe de alta parte, se pot schimba sub denu-

colet originar sau destinat celeilalte Achninistratiuni contrac-

Guamul, Samoa si Hawai), pe

mirea de colete postale, trime-

teri pang, la greutatea de 22 livre

(10 kilograme). In directia Statelor-Unite ale Americei Roma-

nia aceste colete nu trebue sa depaseasca urmatoarele dimensiuni: Lungime maxima de patru picioare (120 centimetri), cu conditia ca coletele avand mai mult de 42 degete (105 centimetri) dar care nu depasesc 44 degete (110 centimetri) in lungime, sa nu aiba perimetrul mai mare de 24 degete (60 centimetri); coletele depasind 44 degete (110 centime-

2. 1. Fiecare Administratie ga-

tàrile cu care ea intretine un

schimb de colete, pentru orice tante.

2. Administratiunile isi notifica nomenclatura tárilor pentru care accepta colete in transit.

3. Pentru a fi admise la tran-

sit, coletele trebue sa fie in conformitate cu prescriptiunile tarii intermediare.

Francare. Taxe 3. 1. Administratia tarii de origine, este autorizata a percepe asupra expeditorului fiecarui colet, potrivit cu prescriptiunile in vigoare in serviciul sau, taxele

1) Acest Aranjament s'a aprolAt prin J. C. M., Nr. 2.886/936 i s 'a publicat in Monitorul 0 ficial, p. I, Nr. 7 din 11 Ianuarie 1937. A se vedea i Conventia postalä universara.

de transport, taxele asupra valorii, precum si drepturile rela-

1935, la pag. 746, vol. XXIII.

platite dinainte, afar& numai de

ratificatä prin Legea din 15 Iulie

tive la avizele de primire si acele

privitoare la cercetari. 2. Taxele si drepturile preva-

zute la paragraful 1 trebuesc

www.digibuc.ro

11 lanuarie 1937

cazul de reexpediere sau de inapoiere a coletelor. 3. Nu se poate percepe niciun altfel de drept sau taxa decât acele prevazute de prezentul Aranjament sau de Regulamentul sau de Executie.

pretioase ,este interzisa in coletele neasigurate;

Conditionarea coletelor

interne. Materiile explozibile sau infla-

4. Fiecare colet trebue sa fie

ambalat potrivit cu durata transportului si astfel ca sa apere continutul dupä cum este prevazut tu Regulamentul de Executie. Interdictiuni

5. 1. Este interzis de a se in-

troduce in coletele postale: a) comunicari sau note avâncl caracter de scrisori. Este totusi permis de a introduce in trime-

tere factura deschisä redusä la

enuntarile ei constitutive, precum si o simpla copie a adresei de pe colet, cu mentiunea adresei expeditorului; b) un obiect purtâncl o adresa

alta decât aceea a destinataru-

lui trimeterii; c) animale vii, in afara de lipitori; d) obiecte a caror admitere este

interzisa de legile sau regulamentele vamale ori altele ale uneia sau alteia din tari; e) materii explozibile sau inflamabile si, in general obiecte al caror transport este periculos; de asemenea si obiectele care, prin natura sau .prin am-

2. Dacd acele colete cazând sub una din aceste interziceri au fost admise din greseala la expediere, Administratia care a facut con-

statarea le trateaza potrivit legislatiei i regulamentelor sale mabile, precum si documentele, portretele sau, sau alte obiecte, daunatoare bunelor moravuri ale publicului, pot fi distruse pe loc de catre Administratia care le-a gasit in expeditie.

Faptul ca un colet contine o scrisoare sau o comunicare, a-

vând caracterul unei scrisori, nu poate in niciun caz sa provoace inapoierea catre expeditor a coletului. Scrisoarea este totusi ta-

xata spre a se putea percepe a-

supra destinatarului taxa de drept, conform tarifului obisnuit. 3. Ambele administratiuni isi comunica, cu ajutorul Listei Obiectelor Interzise", publicata de Biroul International al Uniunii Postale Universale, nomenclatura tuturor obiectelor interzise. Totusi ele nu-si asuma prin aceasta nicio raspundere fata de organele vamale sau politienesti nri fata de expeditor. Asigurdri

6. Coletele pot fi depuse cu

g) in afara de aceasta, trans-

valoare declaratä pang la suma de 500 franci aur sau echivalentul acesteia in moneda tarii de origine. Totusi, Sefii Administratiilor Postale ale ambelor tari contractante pot, de comun acord, sa mareasca sau sa micsoreze aceasta suma maxima de

nu, a pietrelor pretioase, a bijuteriilor, sau a altor obiecte

Un colet nu poate ocaziona plata unei indemnizari superioare valoarei reale a continutu-

balajul lor pot constitui o cauza de primejdii pentru amploiatii postei, sau sa murdareasca ori sa strice celelalte colete; f) obiectele obscene sau imorale;

miterea monedelor, platinei, aurului sau argintului, fabricat ori

valoare.

www.digibuc.ro

8

11 lanuarle 1937

lui sau, insd el poate fi asigurat pentru o parte numai a acestei valori. Responsabilitäti-Despagubiri 7. 1. Administratiile postale

ale ambeIor tari contractante nu vor fi responsabile de pierderea, sustragerea sau deteriorarea u-

nui colet ordinar; dar una sau alta din Administratii poate pläti

o indemnitate pentru pierderea, sustragerea sau deteriorarea ce

ar fi avut loc in serviciul sau,

fdrá recurs contra celeilalte Administratii.

In afarä de cazurile mentio-

nate la paragraful urmdtor, Administratiile sunt responsabile de pierderea coletelor asigurate depuse inteuna din ambele tdri contractante pentru a fi predate in cealaltd, i pentru pierderea, sustragerea sau deterio-

Afard de cazul unui aranja-

ment special contrariu intre tdrile interesate, nicio despágubire

nu se va pláti de catre una sau

alta din tari pentru pierderea

unor colete cu valoare in transit., originare dinteo tara ce nu participa la acest Aranjament, destinate uneia din cele cloua tari contractante. Când un colet cu valoare declaratá provenind dintr'o tard destinat a fi remis in cealaltd tara, este reexpediat de acelo

unei a treia tari sau inapoiat

acesteia din urml la cererea expeditorului ori a destinatarului, cel In drept de a primi despdgubirea, In caz de pierdere, de spoliere sau de avariere survenitá ulterior reexpedierii sau inapoierii coletului de catre tara a-

dresei primitive, nu poate pre-

tinde, In caz eventual, deal des-

rarea continutului sau parta a

pagubirea ce consimte a varsa

rul sau alta persoand in drept

venite intre tdrile interesate di-

continutului acestora. Expedito-

are dreptul de a primi o despd-

gubire care sá corespundd cu suma reald a pierderii, sustra-

genii sau deteriordrii. Suma despdgubirii este calculatá in baza

valorii reale (pretul curent sau, in lipsd, valoarea de obiceiu apreciata), la locul si data la care coletul a fost acceptat spre transport, cu conditie ca despdgubirea sa nu poatd, in niciun caz fi superioard sumei pentru care s'a asigurat coletul, asupra cdreia s'a perceput taxd pe valoare, nici la maximum de 100

dolari (500 franci-aur). In cazul câncl despágubirea

este plátibild pentru pierderea unui colet sau pentru distrugerea ori sustragerea intregului lui continut, expeditorul are drept la restituirea taxelor postale, la cerere. Totusi, taxa pe valoare nu se inapoiaza In niciun caz.

sau, conform intelegerii inter-

rect la reexpediere sau inapoiere, pe care urmeazd, sd, o teased tara unde s'a produs fap-

tul. Fiecare din cele cloud, tari ce au semnat prezentul Aranjament care reexpediazd, din greseald un colet cu valoare decla-

ratd unei a treia tari, este responsabild fatd de expeditor in aceeasi mäsurä ca si tara de o-

rigine, deci, in limitele prezentului Aranjament. 2. Administratiile sunt degajate de orice rdspundere: a) In cazul unor colete pe care

destinatarii le-au luat in primire, fdrd reierve; b) In caz de pierdere sau de

avarie datorita fortei majore; cu toate ca fiecare din Administra-

tii poate, din propria sa initiativd i färd sá recurgd la cea-

laltd, Administratie, sá plateasca despdgubire pentru pierderea ori avarierea datorita fortei maj ore,

www.digibuc.ro

9

11 lanuarie 1937

chiar dacä Administratia tárii in serviciul cdrela pierderea sau avarierea a avut loc recunoaste crt paguba a fost cauzatá de fortrt majord;

c) Când nu sunt in mäsurd

sä-si dea seama de colete in urma distrugerii documentelor oficiale, datorità fortei majore;

d) Atunci and paguba s'a

produs din greseala sau neglijenta expeditorului, a destinata-

din pierderea, spolierea, avarierea, neremiterea, remiterea la o

adresd falsd sau intârzierea unui colet asigurat expediat in

conditiunile prezentului Aranjam ent.

4. Plata despdgubirii pentru colet asigurat se va face ce-

lui in drept cat de curând posibil, si cel mai târziu in decursul unui an socotit din ziva urmátoare a prezentärii recla-

rului sau a reprezentantului u- matiei. neia ori altuia, sau atunci când Totusi, Administratia postalä platitoare poate, in mod excepprovine din natura obiectului; e) Pentru colete cuprinzând obiocte interzise;

tional sd, amâne plata despdgu-

unui colet cu valoare declaratä cu intentia frauduloasd, declard continutul ca având o valoare superioard valorei sale reale, aceastá reguld nu poate impiedeca punerea in urmárire judiciard cerutd de legislatia tdrii

pirarea zisului termen, nu a putut stabili soarta obiectului des-

f) In cazul and expeditorul

de origine;

g) Pentru coletele confiscate de vamd in urma unei declaratiuni frauduloase a continutului

lor;

h) Atunci când o reclamatie

sau cererea unei despágubiri nu a fost prezentatá de catre recla-

mant ori de agentul sdu In decursul unui an, socotit dela ziva urmátoare a depunerii coletului asigurat;

i) Pentru coletele cuprinzând

obiecte fárá valoare reald sau obiecte pieritoare, sau obiecte care nu indeplineau conditiunile acestui Aranjament sau care nu

au fost depuse la postä in modul cum este prescris; dar tara

responsabilä de pierdere, spo-

liere sau avarierea lor va putea pláti despdgubire pentru astfel de colete, fárd a recurge la cealaltd Administratie. 3. Nu se pläteste despägubire

pentru pagubele indirecte sau

beneficiile nerealizate rezultand

birii pentru un timp mai lung decât cel stipulat dacä, la ex-

pre care este vorba nici in ce mäsurd tatea.

Ii

revine responsabili-

5. In afard de cazurile când

efectuarea plätii este in mod exceptional amânatd conform alineatului al doilea al paragrafului precedent, Administratia postald care se insdrcineazä cu plata compensatiei, este autorizatá sá pláteascd despágubirea in con-

tul Oficiului care, avizat in re-

guld de cererea de clespagubire,

a läsat sá treacd nota luni färä a da vreo solutiune afacerii. 6. Obligatia de a pláti despdgubirea

revine Administratiei

postelor de care depinde biroul de origine, cu conditia ca atunci când desprigubirea este plátitä destinatarului conform primului alineat al paragrafului 1, aceasta sä incumbe Administratiei postale de destinatie. Administratia pldtitoare Ii rezervä dreptul de a supune o cerere de rambursare Administratiei responsabile.

Prin faptul achitárii despägubirii si in limita sumei unei asemenea despdgubiri, Administratia responsabilä este substi-

www.digibuc.ro

10

11 lanuarie 1937

tuitg in drepturile persoanei care a primit acea despAgubire, pentru orice eventual recurs, fie contra destinatarului, fie con-

tra expeditorului sau contra u-

nor terte persoane. Totusi, dacg colete considerate ca pierdute sunt regäsite, In total sau in parte, persoana cgreia

s'a plAtit despggubirea va fi avizatä c'ä Isi poate relua trimiterea In primire contra restituirii sumei ce i-a fost plAtitä ca despAgubire.

7. Pang la o pron contrarie,

rgspunderea pentru coletul asigurat incumbg Administratiei, care, primind coletul färä a formula rezerve, fiindu-i puse la dispozitie toate mijloacele regle-

mentare de cercetäri, nu poate

stabili soarta coletului. 8. Atunci când pierderea, spo-

lierea sau avarierea unui colet cu valoare declaratg este constatatä la cleschiderea recipientului

de cgtre biroul de schimb pritnitor si a fost semnalatà In bung regulg biroului de schimb

expeditor, räspunderea incunibg Administratiei de care depinde acest din urmg birou, afarbl numai daca se dovedeste cg faptul

11. Aceste rambursgri cdtre tara creditoare trebuesc efectuate fArg speze pentru acest oficiu, fie prin mandat postal, fie prin tratä, Intr'o monedä având. curs In tara crediteare sau prin orice alt procedeu stabilit Intre

ambele pgrti pe cale de corespondent&

12. Rambursarea despggubirii trebueste efectuatä in baza mo-

nedei-aur.

13. In afarg de intelegere contrarie Intre tärile interesate, intelegerea care poate interveni pe cale de coresponclentg, nicio des-

pAgubire nu se va plgti pentru pierderea, spolierea sau avarieyea coletelor cu valoare declaratä in transit, adicg pentru colete cu valoare declaratg originare din una din cele doug thri care nu participg la prezentul Aranjament, sau pentru colete originare dintr'o targ ce nu partieing la acest Aranjament cu destinatia unei din cele doug

tgri contractante. 14. Expeditorul este responsabil de defectubsitätile ambaIgjului si de insuficienta Inchide-

rii, precum si de sigiliile

cole-

9. Dacd pierderea, spolierea sau

telor cu valoare declaratg. Pe de altA parte, ambele Administratiuni sunt degajate de orice rgspundere, In caz de pierdere, spo-

viciul cgrei täri s'a sAvArsit faptul, oficiile in cauzg suportg pa-

defectuositäti neobservate In momentul depunerii. Certificat de depunere

s'a sävärsit pe teritoriui Administratiei primitoare.

avarierea s'a produs in cunul transportului färg sg se poatg stabili pe teritoriul sgu In serguba In parti egale. 10. Tara responsabilg de pierdere, spoliere sau avariere si In contul cgreia s'a efectuat plata, este obligatä sg ramburseze suma ce constitue despggubirea tä-

rii care a fäcut plata. Aceastg rambursare trebue sg aiM loc färg intArziere i cel mai tAr-

ziu In decursul a 9 luni dela notifi carea

liere sau avariere, cauzatä de

Recipise

8. La cerere, expeditorul unui

colet ordinar poate obtine un certificat in momentul depunerii coletului. Fiecare targ are dreptul de a percepe o taxg. rezonabilä pentru un asemenea certificat.

Expeditorul unui colet cu valoare declaratg va primi, fArd

www.digibuc.ro

11 lanuarie 1937

11

plat& in momentul depunerii, o recipisä pentru aceasta. Aviz de primire ci foaie de

xigibile in acest scop sunt Incasate asupra destinatarului in momentul remiterii coletului,

un aviz de primire contra achitärii dreptului prevAzut in tara de origine i in conditiunile sta-

respondentä pentru schimbul de colete cu buletin de francare. Anuldri de drepturi vamale 12. Dacä formalitätile cerute

cercetdri 9. 1. Expeditorul unui colet cu valoare declaratä poate obtine

bilite de ,regulament.

2. Un drept, pe care Administratia de origine Il stabilete dupd cum Ii convine, poate fi perceput pentru orice reclamatie prezentatä dupá expedierea,

fie a unui colet ordinar, fie a

unui colet cu valoare declaratä,

afará numai dacä expeditorul n'a achitat deja dreptul special pentru un aviz de primire.

Tara de origine are de ase-

meni facultatea de a percepe un drept, atunci când este vorTia de

a indrepta o neregula ce nu se poate atribui po§tei. Retragere ci modificare de adresd

10. Cât timp un colet na fost

remis destinatarului, expeditorul poate sä-1 retragä sau sä dis-

pue modificarea adresei. Admi-

nistratia postalä a tárii de ori-

i sä, retiná pentru acest serviciu, dreptul stabilit de regulamentele sale. Cererile de retragere ori de modificare de adresä ale coletelor destinate Statelor-Unite, vor fi adresate Administratiei Centrale din Washington; cele ca're se raportá coletelor destinate Roma-

gine sä incaseze

niei se vor adresa Administratiei Centrale din BucurWi. Drepturi de daune

11. 1. Coletele sunt supuse tuturor prescriptiunilor i dispozitiunilor vamale in vigoare in tam de destinatie. Drepturile e-

conform regulamentului vämilor. 2. Administratiile pot sä se inteleagd, in special pe cale de co-

de cátre autoritatea vamald au fost indeplinite, drepturile de

vamä propriu zise se anuleazA In. Romania i in Statele-Unite ale Americei, pentru coletele Inapoiate la origine sau reexpe-

diate intr'o a treia tarä. Drepturi de vdmuire, de factaj $i de magazinaj

13. 1. Administratia tárii de

destinatie poate incasa dela destinatar, pentru indeplinirea formalitätilor de värnuire §i remitere la domiciliu, un drept ce nu poate depä§i 100 centime-aur de colet, precum i un drept suplimentar, Oná la suma de 50 centime-aur de colet, pentru fiecare noug prezentare, atunci când prima prezentare a rämas fárá rezultat. 2. Fiecare Administratie este

autorizatá de a incasa un drept

de magazinaj potrivit pentru coletele adresate Poste-Restante",

sau pentru acele neretrase in termenul pe care 1-a stabilit. Acest drept nu poate totuO. de-

pil§i 5 franci-aur de colet.

Colete indrumate gre$it 14. Coletele ordinare expediate

greOt sunt reexpediate la adevárata lor destinatie, pe calea cea mai directd de care poate

dispune Administratia reexpeditoare. Ele nu pot fi incärcate

cu drepturi vamale sau altele de cätre aceastä Administratie.

www.digibuc.ro

11 Ianuarie 1937

12

cu valoare declaratd, trimise intr'o directie gresitA, nu pch fi reexpediate decât tot astColetele

fel la destinatia lor. In caz de imposibilitate, ele sunt inapo-

iate la origine. Atunci când reexpedierea atrage dupa sine inapoierea coletului, la biroul de origine, Administratia expeditoare ramburseazä zisului birou bonificarile primite si semnaleazA eroarea printr'un buletin de verificare. Când reexpedierea atrage dupa sine indrumarea unui colet In-

teo a treia tara, si daca sums,

creditata Administratiei reexpeditoare este insuficientä pentru acoperirea cheltuielilor de reex-

pediere, pe care trebue sA le pláteascd, Administratia reexpeditoare trece asupra Adminis-

inapoiat la origine sau este reexpediat unei alte tari. 2. Daca un colet trebue sä fie reexpediat uneia din cele doua tári semnatare ale prezentului Aranjament, el este supus noilor taxe de transport, si daca este cazul, la taxa asupra valorii, afarg, numai daca aceste

taxe nu au fost mai dinainte

platite. Noile drepturi sunt percepute dela destinatar de catre Administratia care face remiterea.

.

Coletele cu valoare declaratá trebuesc reexpediate ca atare.

3. La cererea expeditorului sau a destinatarului, coletele pot de asemeni fi reexpediate ori

inapoiate inteo alta tara. Cole-

tele cu valoare declaratA nu pot

Reexpediere

fi totusi reexpediate ori inapolate deck ca atare. Expeditorii pot investi coletele cu mentiunea a nu se reexpeclia intr'o a treia tarA". In acest caz, coletele nu trebuesc reexpediate in nicio alta tara. In caz de pierdere, spoliere sau avariere a unui colet cu valoare declaratA reexpediat Inteo a treia tarA ori inapoiat de catre aceasta, despagubirea este determinata in

15. 1. Un colet poate fi reexpediat in urma schimbárii de a-

tiunilor art. 7, § 1, alineatul 5, al prezentului Aranjament.

tratiei cAreia ii reexpediazA, coletul, bonificArile ce i se dato-

resc; dupa aceea redobândeste

suma la care se ridicä insuficienta, reclamând-o biroului de schimb dela care a fost primit

coletul gresit indrumat. Motivul acestei reclamatiuni se notifica

biroului de schimb suszis prin buletin de verificare.

dresa a destinatarului in tara de destinatie, la cererea, fie a

expeditorului, fie a destinataru-

lui.

mod exclusiv, conform dispoziNeremitere

16. 1. Coletele cazute la re-

Reexpedierea unui colet in interiorul uneia din tarile contractante d'e, loc la incasarea taxelor suplimentare, prevdzute de Ad-

but, inapoiate expeclitorului sunt supuse la noi cheltuieli de transport, precum si in caz eventual,

cedeazA la fel, când este cazul, in ceea ce priveste remiterea acestui colet unei alte persoane la locul de destinatie primitiv.

hind colete din aceeasi categorie ca la ducere. Taxele sunt exigibile dela expeditor si Incasate de Administratia care-i res-

ministratia acelei tart Se pro-

Aceste taxe nu vor fi anulate, nici in cazul când coletul este

la taxe asupra valorii, si sunt inapoiate,

considerându-se

titue coletele.

ca

2. In momentul depunerii, ex-

www.digibuc.ro

11 lanuarie 1937

peditorul poate sä, cearä, pentru cazul de neremitere: a) coletul sä-i fie imediat Ina-

poiat;

b) sä, fie considerat ca aban-

donat;

c) sä, fie remis unei alte per-

soane in tara de clestinatie. Dad, expeditorul face uz de aceastä facultate, el trebue sä, investeascä coletul si buletinul de

expeditie cu una din urmä,toarele mentiuni:

In caz de neremitere, coletul sà fie imediat inapoiat". In caz de neremitere, coletul sä fie considerat ca abandonat". In caz de neremitere, coletul sä, fie eliberat lui...".

Nicio altà mentiune decât acele preväzute mai sus, nu se admite.

3. Afarä de vreo dispozitie contrarie, coletele dzute la rebut se inapoiazä la origine färd aviz prealabil, 30 zile dupä so-

sirea lor la biroul de destinaColetele pe care destinatarul le refuzá trebuesc inapoiate tie.

imediat. In orice caz motivul ne-

remiterii trebue sá figureze pe colet, precum i pe buletinul de expeditie.

4. Coletele supuse deteriorärii

sau stricärii, se pot vinde imediat, chiar pe drum, la ducere

sau la intoarcere, färä aviz prea-

färä nicio formalitate judiciará, in profitul celui in labil

drept.

Dad, dinteo cauza oarecare,

vânzarea este imposibilä, obiec-

tele deteriorate sau stricate se distrug. Vânzarea sau distrugerea dà loc la inapoierea unui proces-verbal, ce se trimite Aclministratiei de origine. 5. Coletele dzute la rebut, .pe care expeditorul le-a abandonat,

se pot, la expirarea termenului

13

Totusi dad este vorba de un colet cu valoare declaratá, se stabileste un proces-verbal care trebue trimes Administratiei tärii

de origine. Administratia tärii de origine trebue, de asemeni, avizatá când un colet cu valoare declaratá cAzut la rebut, nu este inapoiat la origine.

6. Prevederile art. 17, § 3, se vor aplica unui colet inapoiat in urma neremiterii. Bonificarea taxelor 17. 1. Pentru fiecare colet schimbat intre tärile contrac-

tante biroul expeditor bonifid ce revin acestuia din urmá, si indicate in Regulamentul de ebiroului destinatar cotele-parte xecutie.

2. Sumele de bonificat pentru un colet in transit, adicä destinat, fie unei pasesiuni, fie unei

a treia tári, sunt indicate ase-

meni in Regulamentul de executie.

3. In cazul reexpedierii sau inapoierii la origine a unui colet, dacä noi taxe de francare si dad este vorba de colete asigurate, noi drepturi de asigurare sunt incasate de catre Oficiul reexpeditor, coletul este tratat ca si cum ar fi originar din a-

cea tará. Astfel of iciul reexpedi-

tor incard, asupra celuilalt oficiu cota-parte ce i se cuvine, adupä caz:

a) taxele prescrise de § 1 de

mai sus;

b) taxele de reexpediere sau

de inapoiere;

c) drepturile de vämuire, primire si magazinaj, prevazute la

art. 13; taxele nepostale care nu pot fi anulate. In caz de reexpediere sau Ina-

poiere uneia a treia taxi, cheltuvinde In profitul Ad- ielile totale, adica, acele taxe ministratiei tärii de destinatie. mentionate sub a si b de mai de 30

www.digibuc.ro

11 lanuarie 1937

14

sus, care sunt aplicabile, vor urma coletul, dar in cazul când a

treia tard interesata refuzd sä ia pe seama sa cheltuielile fiinda acestea nu pot fi incasate dela destinatar ori dela expeditor, dupa caz, sau din and cauzd oarecare, ele vor fi din nou trecute in sarcina tärii de ori-

toare la cererile de retragere ori inapoiere a coletelor si stabilirea si inapoierea avizelor de pri-

mire si reglementarea cererilor de despdgubiri pentru coletele a-

sigurate, vor fi tratate conform dispozitiunilor Conventiei Postale Universale si a Regulamen-

gine.

tului sdu de executie, atâta timp cat acestea sunt aplicabile si nu

sau reexpediat in transit dintr'o Administratie intealta, Administratia intermediarä va putea

cazul, legislatiunea internä a Statelor-Unite ale Americei ori

In cazul unui colet inapoiat

cere si suma care if este datoratd

pentru orice alt serviciu teritorial sau maritim efectuat, precum si orice suina datoratd alsau altor Administratiuni oarecare, interesate. tei

Colete-avion 18. Sefii Administratiilor postale ai ambelor tari contractante

au dreptul de a stabili, de comun acoyd, suprataxa aeriand si celelalte conditiuni in cazul and coletele sunt transportate pe cale aeriand.

Suspendarea serviciului 19. Atunci când imprejurdri

extraordinare justified aceastd mdsurd, una sau alta din AcIministratii poate suspenda total ori

partial servciul coletelor ordinare sau a coletelor cu valoare declaratd, ori poate sa-1 res-

trângd la câteva birouri, cu conditia ca sd, avizeze imediat cealaltä Administratie, la nevoie, prin telegraf. Dispozitiuni neprevtizute de prezentul Aranjament 20. 1. Afar% numai dacd sunt reglementate de prezentul aran-

jament toate chestiunile referi-

sunt contrarii celor ce preced. Daca nu este nicderi previlzut aceea a Ramâniei, orj deciziunile luate de Care una sau alta din tdri, sunt aplicabfle in, tam respectivd.

2. Detaliile relative la aplicarea prezentului Aranjament se vor stabili de catre cele cloud Administratiuni inteun Regulament de executie ale carui dis-

pozitiuni vor putea fi modificate ori completate de comun acord pe cale de corespondent& Un acelasi acord prin corespondentä,

va putea interveni in vederea

schimbului de colete ramburs. 3. Ambele Administratii isi notified reciproc legile lor, orclonante si tarife privitoare la schimbul de colete postale, precum si toate modificärile de taxe

care ar fi introduse ulterior.

Durata Aranjamentului 21. 1. Prezentul Aranjament va intra in vigoare dupd, ce va

fi fost ratificat de catre partile contractante.

Totusi, este ingdduit ambelor AsIminstratiuni de a-1 aplica in mod provizoriu dela

2. Va rämâne in Pinta atâta

timp cât nu va fi denuntat cu 6

luni inainte de cdtre una ori

alta din ambele Adrninistratiuni.

www.digibuc.ro

14 lanuarie 1937

preväzute de prezentul regula-

CONVENTIE pentru reglementarea emigrärii papuletiei Turce§ti din Dobrogea

DIN 14 IANUARIE 1937 1)

Guvernul Republicei Turcesti si Guvernul Maiestätii Sale Regelui României, constatând tendinta spre emigrare, manifestatä de peste o jumätate de secol de cdtre anumite elemente ale populatiunii turcesti mahomedane din Dobrogea, si constatând cd care de altzisa populatiune

fel nu a lipsit de a aprecia re-

gimul liberal si generos de care nu a incetat sa se bucure in Romania este Indemnatä sä párdseascá teritoriul Regatului numai din dorinta legitimä de a se

allitura la trunchiul säu etnic

natural, Au decis sä incheie o conventie pentru a reglementa, in spi-

ritul cel mai amical, modalitàtile emigrArii In curs si au nu-

mit In acest scop pe plenipoten-

tiarii lor respectivi, care, dupá ce si-au comunicat plenipotentele lor, gäsite in bunä si cuvenitä formä, au convenit asupra dispozitiunilor urmätoare: 1. Minoritatea turcá mahomedanä, care locueste In judetele: Durostor, Caliacra, Constanta

si Tulcea, va fi admisä sä be-

neficieze de prezenta conventie. 2. Supusii romani mahome-

dani, de origine turcá, care locuesc In judetele specificate mai

sus si cloritori de a emigra In Turcia, vor fi admisi sit pärä-

seascd Romania, in conditiunile 1)

Aceastä Conventie face parte

din Decretul Nr. 2.5601936, pag. 676,

vol. XXIV, p. II, uncle s'a

publieat in limba francezà.; acum se dä textul si in româneste, in Manila-

ment, Intr'un termen de cinci ani.

Aceastä, emigrare se va face in

etape succesive, in ordinea ur-

mätoare: 1. Cu Incepere dela 15 Aprilie 1936, un contingent de 15.000 e-

migranti, compus din persoane care au lichidat deja averea lot; 2. In anul al doilea, o zoná de 8 kilometri dealungul fruntariei româno-bulgare; 3.

In anul al treilea, orasul

Bazargic si pläsile Ezibei si Curt-bunar;

4. In anul al patrulea, pläsile Acadânlar si Turtucaia; 5. In anul al cincilea, orasul si

plasa Silistra si restul teritoriului Dobrogei. Guvernul Republicei Turcesti, la Inceputul fiecärei perioade de emigrare, va face cunoscut Guvernului Roman, prin Legatia

Turciei din Bucuresti, numärul

emigrantilor ce este dispus sä primeascg pe teritoriul säu In zisa perioadä de timp.

Se stipuleazg a, dacd numd-

rul persoanelor din zonele ce urmeazil a se evacua in cursul uneia din perioadele susmentionate ar depäsi numärul fixat de Guvernul Turc, surplusul va fi raportat la perioada urmiltoare, iar in cazul când acel numär ar

fi mai mic cleat numärul fixat de Guvernul Turc, se va completa printr'un nurnär de per-

soane a cAror emigrare este

preväzutä pentru perioada urmátoare.

3. Pe baza prezentei conventiuni, prin singurul fapt de a fi prezentat cererea de emigrare

Comisiunii speciale prevAzute la

articolul 16, proprietatea bunu-

rilor imobile rurale ce aparti-

viitorilor emigranti, va trece de drept in posesia Statuwww.digibuc.ro

rul Oficial, p. I, Nr. 10 din 14 Ianuarie 1937.

15

neau

14 lanuarie 1937

16

lui Roman, bunurile imobile urbane rgraânând la libera dispozitie a proprietarilor bor. Guyernul Roman nu va lua posesiune de zisele bunuri imobile rurale, deck in momentul cand grupul

de emigranti aflat in lista respectiva va fi pgrgsit domiciliul sdu cu destinatie pentru portul de imbarcara. 4. Bunurile imobile rurale ce

apartineau emigrantilor, fiind astfel achizitionate de Guvernul Roman, se convine cg Guvernul Roman va plati Guvernului Turc suma de 6.000 (sase mii) lei pentru fiecare hectar, inclusiv pentru constructiile aflate acolo, cu exceptia acelora ce apartin comunitatii sau Evkafului. 0 conventie speciald

care sg regle-

menteze lichidarea bunurilor mo-

bile ce apartin comunitätii mahomedane si Evkafului, se va incheia ulterior intre ambele guverne.

5. Guvernul Roman va efectua In sapte rate anuale valorii bunurilor imobile rurale ce apartineau emigrantilor, faand acest lucru cu stipulatiile

urmgtoare:

Modalitatea celor sapte pläti anuale ce urmeazg a se face de

catre Guvernul Roman, se fixea.zg astfel ca suma globalg, referitoare la fiecare zond, sg fie lichidatg in patru rate egale, pri-

ma ratg consistand In sfertul zisei sume globale fixatá ca valoare a terenurilor zonei intaia si urmand a se plgti cu o lung inainte

de

plecarea primului

contingent de emigranti ce vor pgräsi Romania In 1937, si asa mai departe pentru fiecare ratg a fiecarei zone, pang la lichidarea completa a platilor la expirarea a sapte ani. Guvernul Roman acceptg sa plgteascg dobanzi, cu procentul

de 5 la sutd, la sumele care con-

stituie ratele platibile la scadentele prevgzute in prezentul articol.

Totalul dobanzilor rezultate

din sumele datorate de Statul Roman Statului Turc, se va a-

clauga la sumo, care reprezinta valoarea bunurilor imobile trecute in posesia Statului Roman.

6. Guvernul Roman va face

ratelor prevazute aci mai sus, prin depunerea sumelor co-

respunzatoare la Banca Natio-

nalg a Romaniei, in cont cu-

rent, la creditul Guvernului Republicii Turcesti. Banca Nationalg a Romaniei va notilica fiecare depunere Legatiunii Turciei din Bucuresti, de indata ce acea depunere va fi fost efectuatg In zisul cont curent. Fondurile depuse la Banca Na-

tionalg a Romaniei vor fi utilizate de cgtre Guvernul Repu-

blicii Turcesti pentru cumpgrararea de mgrfuri românesti de

exportat in Turcia, in proportine prevgzute la art. 13. Ace le

rnarfuri vor fi scutite de orice impozite, taxe sau alte Indatoriri de export. Rämane stabilit cg nu se vor aplica acelor exporturi pres-

criptiunile preväzute prin acordurile comerciale incheiate sau ce se vor incheia, ci numai dispozitiile prezentei conventii.

7. Guvernul Roman va pre-

leva din ratele prevgzute la art. 5 sumele necesare achitgrii tuturor datoriilor eventuale ale emigrantilor fatit de Banca Nationalg, de cooperative Sam de creditorii ipotecari. Se vor retine de asemenea orice alte su-. me pentru care creditorii chiro-

grafari ai emigrantilor ar cere Guvernului Roman punerea de sechestru asupra imobilelor ru-

rale devenite proprietatea sa, pe baza dispozitiilor prezentei con-

www.digibuc.ro

14 lanuarie 1937

8, Guvernul Roman va preleva, in parti egale din cele pa

tru rate corespunzatoare fiecarei regiuni, contra-valoarea sumelor reduse cu 100/o ce i se cu-

vin ca impozite, drepturi sau

taxe de orice fel, precurn si toate redeventele ramase In suferinta,

datorate atat de zisa populatiune, cat si de bunurile, veniturile

si avutiile ei. Ace le sume se vor

dovedi prin situatii de cont extrase dupä rolurile de contributii directe sau indirecte, in care se vor aráta conturile debitoare reale la data fnscrierii interesatilor in. listele de emigrare. Zisele situatii vor fi verificate

in timp util de cátre Comisia

specialä prevazuta la art.

16,

care va elibera celor indrituiti, fdrä spese sau taxe, un certificat in dublu exemplar, dovedi-

tor al starii exacte a sumelor

eventual datorite de fiecare emigrant. Guvernul Roman vla da comunicare Guvernului Republicii Turcesti, la plecarea fiecárui grup de emigranti, despre cuantumul exact al sumelor in chestiune. 9. Guvernul Roman va seal:lea

din sumele ce ar avea de reti-

nut, conform stipulatiunilor articolelor 7 si 8, toate sumele ce eventual s'ar datora emigrantilor de el, de cooperative si de casieriile publice.

10. Persoanele care doresc sá obtind permisiunea de a einigra vor trebui sä, formeze, in cererea ce vor adresa In acest scop, Comsiunii

speciale,

prevazute

la art. 16 din prezenta conventie, oferta chtre GuvernuI Roman, a bunurilor lor imobiliare rurale, inclusiv cládirile ce la apartin ca proprietate, si sii anexeze la cererea lor un act autentic doveditor, ca dansii rec. liamangiu, vol. XXV.

2.

nuntá la supusenia romAnä, precum

i dovada cum ca au

cerut si obtinut cetatenia turca, 11. Emigrantii vor fi cu totul

liberi sa ia cu ei bunurile mo-

bile de orice fel ce le apartin ca proprietate, precum efecte perso-

nale uzate, vite sau animale de ferme (acestea neputand insä depäsi un numar de 5 vite mari sau 15 de animale mici de fiecare cap de familie), unelte, masini, etc., ce. pot servi exploata-

rii agricole sau industriale sau chiar exercitárii serii.

vreunei me-

Emigrantii vor mai fi autori-

zati sd ia cu dânlíi bijuteriile lor strict personale, in special colierele, adica salbele cu monede

de aur sau de argint, intrebuintate de turcoaicele din Dobro-

gea, fiecare emigranta neputanci

lua cu ea decat o singura salM.

In afard de aceasta, fiecare

emigrant va fi autorizat sä ia cu el in libertate la iesirea din

Romania o suma de 1.000 lei in numerar si contra-valoarea a 2.000 lei In devize straine.

12. Emigrantii vor fi cu totul liberi sä intrebuinteze orice mij-

loc pentru transportarea. friarcarea si descarcarea mobilierului lor, far& sä fie catusi de putin indatorati pentru anumite uzante si regulamente ale sindi-

sau grupurilor de hacitori din porturi, afara de cacatelor

mali, transporturi sau alti mun-

zul bine inteles eand acei emigranti ar cere ei insasi de buna voie asistenta lor.

13. Se va permite emigrantilor sii cumpere pe piata interna cu leii ce le vor rämâne disponibili In urma lichidiirli bunurilor lor mobile sau imobile urbane, oarecari marfuri destinate sa fie exportate In Turcia, si anume:

Lemne in proportie de 25 la www.digibuc.ro

14 lanuarie 1937

18

suta, animale In proportie de

25 la strtg, produse de petrol In proportie de 10 la sutA, iar pentru restul pan& la sutà, articole libere la export ce figureaz6 In lista A (decizia ministerial& Nr.

60.955 din 5 Octomvrie 1935, publicard, 1n Monitorul Oficial Nr. 232 din 9 Octomvrie 1935), ad'augându-se la acea (cárg-

mizi, Ogle, geamuri

i

cuie fn

proportie de 40 la sut6.1). Toate acele märfuri vor fi scu-

tite de impozite, taxe i alte Indatoriri la export. Proportiile arätate mai sus de asemenea aplicabile cumpärárilor ce urmeazd a se face din Romania de Care Guvernul Republicii Turcesti, precum se specific& la articolul 6. 14. Dance. National& a Roma, niei va deschide Guvernului Republicel Turcesti un cont curent special, In care fiecare emigrant

va avea facultatea de a depune totalitatea sau o parte a sumelor aflate In posesia sa, In vede-

rà a celor lndrituiti, conform legislatiei turcesti. 16. 0 comisie specia16, cornpusä dintr'un judecator fgcand functiune de presedinte, câte un reprezentant al Ministerelor de Interne, al Finantelor si al Agriculturii, precum si dintr'unuI sau doi mandatari ai populatiei

turcesti a regiunii de evacuat,

se va Infiinta. Acea comisiune va fi InsärcinatA sil IntocmeascA o list& de-

taliatá a emigrantilor, cu indicatiile precise ale suprafetei terenurilor lor, precum si ale bu-

nurilor comunit&tii i Evkafului fn fiecare zonA. Listele fled,-

rei zone determinate vor servi

ca bazá, spre a se fixa &ma

stipulatiunile prevAzute In prezenta conventie suraele si p15.-

tile anuale ce cad In sarcina Guvernului Roman.

Zisa comisiune va fi de ase-

menea competent& pentru a con-

stata cuanrumul sumelor dato-

prin cumpärare de márfuri, asa

rite eventual emigrantilor de c&tre Guvernul Roman, precum si de cooperative, de societAtile de

nei va da Instiintare Legatiei

blice. 17. 'Se vor elibera emigranti-

rea asigurárii transferului lor

cum se prevede la art. 13 de mai sus. Banca National& a Roma-

asigurare sau de casieriile pu-

Turciei din Bucuresti, despre fiecare värsAmânt ce j se va face astfel, cu indicatiile detailate ale deponentului. 15. Fondurlle, valorile mobi-

lor de atre autoritátile române, la plecarea fiecgrui grup, certi-

liare si orice alte obiecte pretioase, ce apartin minorilor sub tutelá si depuse In Case le puNice din Romania sau sunt Incredintate spre pästrare tribunalelor tutelare, vor fi värsate sau remise Guvernului Republicei Turcesti, care va asigura de

acum Mainte administrarea si pástrarea pan& la vârsta majo1) A se vedea Decizia, la pag. 854,

vol. XXIII.

ficate colective gratuite f&cute pe

baza listelor ce se vor prezenta pentru comisiunea specialä.Ple-

carea ì Imbarcarea emigrantilor se va face pe baz& de pasapoarte

turcesti, individuale sau cointive, care le vor fi eliberate In peralabil de reprezentantii Guvernului Republicei Turcesti din Romania. 18, Tinerii turci mahomedani

din Dobrogea, aflati fnrolati la evacuarea regiunii din care fac parte, vor fi liberati din serviciul militar, clacá vor dovecli el familia lor a Indeplinit toate for-

www.digibuc.ro

16 lanuarie 1937

malitatite prescrise pentru emigrare si daca var declara c voiesc sA emigreze chfar Nu vor fi inrolati, sub aceleasi conditiuni, tinerii turcj mahck-

medani locuitori ai unei regiuni a cdror populatie este destinata sA emigreze In anul In curs. 19. Persoanele emigrate in Turcia Inainte de Incheierea prezentei conventiuni si care vor fi lAsat, In Romania bunurile lor, se vor bucura de beneficiile prezentei conventiuni. 20. Prezenta conventie va in-

tra in vigoare la data ratificarii sale de ambele Guverne. Spre credinta, plenipotentiarii

respectivi au semnat prezenta conventie si au aplicat ad sigi-

Iiile bor.

Ricuta In Bucuresti, In dublu original, In limba franceza, la patru Septeravrie una mie noud sute treizeci si sase. Adaus. Prin Nota din 4 Septemvrie 1936, Guvernul Roman Ii rezervit dreptul sa modifice

in cursul executArii Conventiei care reglementeaza emigrarea populatiei turcesti din Dobro-

gea, semnata la Bucuresti, cu

data de azi, dispozitiunile finale ale art. 11, privitor la sumele In

numerar pe care fiecare emi-

grant va avea facultatea sa ia cu el In mod liber la iesirea sa din Romania.

Apoi, prin a doua NotA, din 4 Septemvrie 1936, Guvernul Roman considerd ca In cazul când transportul emigrantilor

din Romania in Turcia nu ar fi asigurat In mod gratuit de cAtre Guvernul Turc, zisii emigranti vor fi obligati sa-si pláteascà transportul lor cu sumele Mate la dispozitia lor, conform stipulatiunilor art. II, partea final& a Conventiei de fata. Este de asemenea bine Inteles, cA transportul mArfurilor cum-

19

Orate In schimbul sumelor depuse la Banca Nationala a României, conform stipulatiunilor art. 6, paragraful 2, a Conventiei de fatd, este In Intregime fri sarcina importatorului. In consecinta, In cazul cand transportul acestor mArfuri nu ar putea fi efectuat In mod gratuit pe vapoarele, turcesti, devizele necesare la plata ziselor transporturi vor fi procurate de care Banca NationalA a Repu-

blicei Turcesti.

STATUT pentru functionarea Caminelor culturale säteati, oriaeneati, judetene i regionale DIN 16 IANUARIE 1937 1)

1. Seopul CAminului Cultural este sa ajute la: 1) Intarirea sA1) Aprobat de M. S. Regele, publicat in Monitorul Oficial Nr. 108

dela 14 Mai 1935, pag. 441, vol. XXIII, apoi modificat i publicat in Monitorul Oficial Nr. 12 din 16

Ianuarie 1937. A se vedea i Legea pentru Fundatiile culturale regale din 14 Aprilie 1933, la pag. 342, vol. XXI, precum i Regulamentql de aplicare din 15 Mai 1934, la pag.

304, vol. XXII. Fundatiile Regale au hat flint& prin Legea i Statutul din 5 Iulie 1921, eu modif. din 23 Oetomvrie 1922, pag. 695, vol. XIIIXIV. An urmat schimbAri prin Legea din 21

Aprilie 1927, pag. 599, vol. XV

XVI, apoi prin Legea din 13 August 1929, pag. 1.085, vol. XVII, ell modif. din 7 Iulie 1930, pag. 633, vol.

XVIII, iar prin Legea din 14 Apri-

lie 1933, pag. 342, vol. XXI, se uni-

Eck si se reorganizeaa.

Apoi prin Statut din 14 Mai 1935,

pag. 441, vol. XXIII, se pune bazele Cäminelor culturale, care au functionat pan& mum, si in fine, prin

noul Statut din 16 Ianuarie 1937, se completeadt. i li se dau o mai mare desvoltare.

www.digibuc.ro

16 lanuarle 1937

20

nätätii trupesti; 2) Indrumarea muncii, catre o mai bunä productie si 3) Inältarea mintii si sufletului pe toate tärâmurile vietii obstesti (sau in despärtamântul parohial oräsenesc).

2. Cäminul Cultural isi im-

plineste menirea prin urmätoarele mijloace:

a) Organizeazä mica farmacie

a Cäminului si ajutorul medical; o baie; indrumäri practice pentru apärarea sänätätii; sporturi si intreceri potrivite cu localitatea; jocuri nationale; exercitii din programul educatiei premilitare si al O. E. T. R., in conlucrare cu aceste asezäminte; b) Organizeazd lectii cu pil-

tipáriturilor de tot felul; organizeazá sezätori si petreceri artistice, jurnalul vorbit, lectii pentru nestiutorii de carte, scoli tdrdnesti, conferinte si lectii din toate ramurile tiintei, potrivite cu nevoile culturale ale locului; organizeazá expozitii si meuzeul satului, excursii, monogorafia si cronica satului ').

3. Programul Cáminului se infaptueste cu obstea intreagä,

cu conducátorii si membrii CAminului, cu conlucrarea asezä-

mintelor de Stat si particulare,

locale ori regionale, cu sprijinul fiilor satului", strämutati in

altä parte si cu ajutorul personalului de legáturá clintre Fun-

colä si de mestesuguri -casnice bärbätesti; lectii cu infdptuiri de muncd gospodäreascä femeeas-

datie si filiale. 4. Se pot organiza Cämine Cul-, turale la unitäti militare cu conlucrarea Ministerului Apárá-

geri, diguri etc.); ajutä la ridi-

membri ai Cdminelor Culturale.

duiri practice de muncd agri-

Ca"; munch' impreunä de interes obstesc gospoddresc (ateliere de lucru, plantäri, reparatii sau constructii de clädiri puMice, poduri, santuri, fântâni, scur-

carea cooperatiei locale;

Organizeazá sezAtori religi-

oase, predici la bisericd, cântäri religioase, fapte de milostenie

crestiná; ajutá la organizarea praznicelor religioase, nationale cetätenesti; organizeazd cân täri vocale si instrumentale; cinematograf, radio, teatru sätesc; sfaturi de impáciuire pentru inláturarea proceselor si dá indrumári gratuite pentru descurcarea daravelelor de judecatá intre oameni;

rii Nationale, pentru deprinderea scrisului si a cetitului, pentru invátarea limbii române de cdtre soldatii minoritari, cum pentru indrumarea viitorilor

5. Orice Cämin Cultural, la data infiintárii si afilierii la Fundatie, prmeste o incuviintare de functionare provizorie pe timp

de un an. Dupit un an de actvitate, potrivit unui program minimal de muncä vie si crea-

toare si In urma inspectiei delegatului Fundatiei sau al Regionalei respective, se va da Cáminului Cultural afilierea definitivä.

Ciiminele care nu au o activi-

adminis-

tate realá consemnatä la Fundatie, in ultimii doi ani, vor fi

trivit ardtdrii art. 2 din legea

Programul local minimal de lucru, cu privire la Sänätate,

(Monitorul Oficial Nr. 89/14 Aprilie 932); indrumeazä cetitul si or-

ganizarea bibliotecelor ì muzeelor publice, din 14 Apriie 1932, la pag.

d)

Organizeazd

si

treazd biblioteca comunalä sau de despártámânt oräsenesc, popentru organizarea bibliotecilor ganizeazä rdspândirea cärtilor, a

desfiintate.

1) A se vedea Legea pentru or-

306, vol. XX,

www.digibuc.ro

16 lanuarie 1937

Munch, Suflet, Minte, va fi intoc-

mit obligator in intâia sedinta a Sfatului Caminului dupa, in-

fiintarea acestuia, apoi va fi inaintat spre aprobare Fundatiei, prin Cdminul judetean si R egionald. 6. Caminul Cultural

afiliat Fundatiei capatä, fara nicio altd cerere, personalitatea juridica, cu drepturile si indatoririle care se leaga de ea: clreptul sa stapâ-

neascd si sa administreze averea proprie (patrimoniul), drep-

tul sa, primeasca donatii (danii) si legate, indatorirea sd se con-

duca de un Consiliu zis Sfatul

sd-si intocmeascä un buget, si insf ârsit sa tri-

Cdminului",

meatd in fiece an asezámântului ocrotitor 0.11 de seama de

faptele implinite si de starea gospoddriei Caminului. 7. Orice Cdmin Cultural poartá

un nume ales dintre figurile Istoriei si ale culturii nationale, sau dintre ale defunctilor local-

nici mari binefacatori ai satului, ori sävarsitori de isprávi vrednice de pomenire, sau cuvinte care sa talcuiasca rostul Caminului. Aceste numiri se propun de ca-

tre Sfatul Caminului si se a-

probd de Fundatie. 8. Caminele Culturale se pot federaliza (Intovarasi) pe judete

si pe regiuni, acolo unde Fundatia gäseste conditiuni prielnice. 9. In fiecare an se organizeaza

consfdtuiri intre Camine, in cen-

tre judetene sau regionale, sau la

Bucuresti,

când Fundatia

crede de cuviinta.

10. Cdminele Culturale sunt cercetate si indrumate de cdtre inspectorii culturali si de specialitate (centrali, regionali ori

judeteni), de delegatii Fundatiei si de presedintii, vicepresedintii

21

si directorii Caminului judetean si ai Regionalei. Cdminele judetene, ca si cele regionale, nu pot

delegafara incuviintarea Fundatieialte persoane sä cerceteze Cäminele, in afará de per-

soanele specificate mai sus. 11. Fundatia nu afiliazd floud Cdmine in aceeasi localitate sau in acelasi despartdmant parohial ordsenesc; de asemeni nu a-

proba infiintarea unui Cdmin Cultural sätesc acolo unde func-

tioneaza o filiala a unuia din

asezdmintele pentru cultura poporului: Astra, Societatea pentru Cultura din Bucovina, Liga Culturalá, Casa Scoalelor (directia Educatiei Poporului) si Casele Nationale.

12. Dacd in aceeasi localitate functioneazd un Cdmin Cultural

si o filiala a vreunuia din ase-

zdmintele pomenite, Caminul se

inclrumeazä spre unire prin in-

telegere. Consfdtuirea conducd-

torilor celor doul filiale locale hotaraste asezamântul ocrotitor de care se alipeste. 13. Caminul Cultural primeste intre membrii lui pe orice locui-

tor roman al satului (al paro-

hiei ordsenesti),

barbat sau fe-

care declara in scris cá doreste sá faca parte din Cdmin si sa pldteasca cotizatia anuala hotarita de consfdtuire. Scolarii, incepând cu cel din cL IV primard, pot fi inscrisi ca membri-ucenici, fárá drept de meie

vot si cu o cat de mica cotizatie. Ei pot fi folositi la bibliotecd, la raspandirea cartilor si a revistelor, la sezatori si la concursurile sportive.

14. In comunele rurale pot fi membri de drept ai Cdminului toti functionarii publici locali.

Comandantul strdjeresc premili-

tar si postmilitar sunt membri de drept in Sfat.

www.digibuc.ro

22

16 Ianuarie 1937

15. Membrii sunt datori sá ia parte la lucrarile CAnainului, sá

sá slujeascá nevoile culturale

mântului, potrivit Statutului, programului de lucru si potrivit hotdririlor luate de conclucerea

doilea grad).

ajute la bunul mers al asezáCAminului. 16. Membrii folosesc gratuit

cartile, revistele si jurnalele Cd-

minului; au dreptul la reduceri sau gratuitäti la sezdtori si ser-

bäri cu intrare, la excursii, la mice fel de informatie ce s'ar

cere prin Cámin, pentru ei si copiii lor.

Membrul cafe n'a luat parte activa la lucrdrile Cdminului se sterge din lista meinbrilor lui, printr'o hotárire a 17.

Sfatului, sub rezerva aprobárii

consfAtuirii anuale sau a Cärni-

ale obstei. Membrii Sfatului nu pot fi rude apropiate (pang, la al

Douä treimi din Sfat sunt a-

lesi, iar o treime sunt numiti de Fundatie, luându-se in considerare si propunerile fäcute de consfätuirea generala a Cáminului. Din acestia cel putin 1/3 sunt tarani. Sfatul va fi aprobat de Fundatie, in temeiul avizului Cäminului judetean si a Regionalei (In caz când acestea functioneazä). 19. Fundatia numeste: direc-

torul, al treilea censor si specie-

listii. 20. Directorul poate fi numit

färä termen si poate primi o

Regionalei.

leafg, in marginile bugetului. Directorul poate fi si presedinte al Cäminului.

fi inläturati, chiar in timpul a-

ducerea la incleplinire a progra-

nului Cultural judetean ori a

In imprejurdri neobisnuite pot

Directorul se ingrijeste de a-

nului, toti acei care pun cu voie piecleci si lucreazä din rea credintá impotriva Cäminului, care au in sarcing nereguli bánesti si

mului de lucru. El nu poate fi inlocuit decât in cazuri de aba-

pronuntä, de Sfatul Cdminului

datie.

si avizul Cáminului judetean sau a Regionalei. Membrii condamnati la pe-

rea solidará, moralä si mate-

exclusi din Cámin. Conducerea cdminului 18. Cánainul Cultural se conduce de un Sfat Cultural, cona-

numiti, aleg dintre ei un presedinte, doi vicepresedinti, un secretar, un bibliotecar, un easier, care impreung, cu directorul alcatuiesc biroul Sfatului, pentru

teri, de nepricepere si de lipsä de

interes pentru rolul ce i s'a inde administratie, care pun la credinta t. Desärcinarea se face cale atâtäri politice de partid in- de catre Fundatie in urina unei läuntrul Cäminului, sau atâtä, consfátuiri la fata locului. contra ordinei si sigurantei Sta21. Sarcina Sfatului este sg, 'tului, oricare se fac vinovati de administreze Cäminul, sá clued purtári nevrednice ca orn si ce- la indeplinire programul lui, altatean. Inláturarea unui mem- catuit pe temeiul acestui Statut bra din obstea CAnainului se si a Instructiilor date de Funse intdreste de Fundatie, luând

depse infamante sunt de drept

pus din 7-21 membrii, totdeauna In numär nesot, alesi pe timp de trei ani, dintre oamenii socotiti vrednici sá inteleagá si

Sfatul Cultural are ráspunde-

riald a intregei administratii

averii Cäminului. 22. Membrii Sfatului, alesi si

rezolvarea corespondentei si a tuturor chestiunilor urgente, sub

rezerva aprobärii Sfatului. Biroul se intruneste in sedinte de

www.digibuc.ro

16 lantiarie 1937

23

câte ori este nevoie. Proceseleverbale a acestor seclinte se supun aprobärii Sfatului. Membrii cu sarcini anumite vor fi propusi de consfdtuirea

ordonantele de plan., irnpreund cu casierul. Presedintele aduce

numiti de Fundatie sau Regio-

25. Secretarul tine corespondenta, pästreazd arhiva si inventarul Cdminului, scrie proceseleverbale ale sedintelor si ale consfätuirilor; ajutd directorului la

generald ori de Sfat spre a fi

nald (conducator muzical, organizator de teatru, de sezdtori cursuri, conducdtor al librariei

Cäminului, organizator al mu-

zeului, conducdtorul sporturilor, excursiilor, ajutoarelor medicale, indrumätor agricol etc.). Acestia vor fj socotiti consilieri ai

Sfatului si pot participa la sedinte. Membrii Sfaturilor judetene si

regionale vor alege din sdnul tor o delegatie permanenta de

3-5 membri, care va lua mdsuri si hotdriri, sub rezerva ratifiedrii Sfaturilor respective. 23. Presedintele si membrii de onoare se proclama de catre

ConsfAtuirea generala anuald a Cdminului, dintre oamenii de

culturd, sau cu merite deosebite

fata de Cämin si sat. Alegerea

tor se intdreste de Fundatie,

dupa avizul motivat al Cäminului judetean i Regionalei. Un Cdmin nu poate avea decât un singur presedinte de onoare. 24. Presedintele activ Infätiseazd Cdminul inaintea instantelor judecätoresti si in fata tuturor forurilor civile si militare. In lipsa lui, acest drept revine asupra directorului, vicepresedin-

telui sau a altui membru delegat anume de Sfat. Presedintele convoacd Sfatul consfätuirea anuald, prezi-

la indeplinire hotäririle Sfatu-

lui si supravegheazd ca toti

membrii sa-si indeplineascd sarcinile.

Intocmirea rapoartelor de activitate cerute de Fundatie. Sigiliul Cäminului sätesc se pästreazd de director, iar cdnd presedintele e i director, de secretar.

Secretarul tine In lipsa directoruIui urmAtoarele registre: re-

gistrul de intrare si iesire, con-

dica de expeditie, registrul-in-

ventar de averea Cdminului, registrul membrilor, al proceselorverbale de sedinte, registrul-cronicd al activitätii culturale, condica de inspectii, registrul ordo-

nantelor de platd, precum si toate formularele statistice. Registrele si formularele statistice sunt uniforme, dupa modelele stabilite de Fundatie. Directorul poate pästra pentru sine unele din indatoririle secretariatului. 26. Casierul incaseazd cotizatiunile, colectele, donatiile, produsul reprezentatiilor, venitul in-

treprinderilor si orice suma de

bani cuvenitä cdminului. El face plätile ordonate de presedinte. Casierul tine urmdtoarele regis-

tre: registrul de casä, registrulchitantier i dosarele cu actele justificative.

deazd toate adundrile Cdminu27. Ceilalti membri ai Sfatului. In lipsa lui, sarcina cade in lui Ii impart activitatea potriseama vicepresedintelui delegat vit intelegerii luate, Ifi edintele de Sfat sau a directorului. Sfatului, prin procese-verbale. Presedintele semneazd coresAcei dintre membrii Sfatului pondenta Impreund cu directo- care lucreazd zilnic, pot primi un rul sau cu secretarul, cancl di- salariu hotärit i. aprobat de conrectorul este si presedinte: iar sfátuirea generald anualä, nu-

www.digibuc.ro

16 lanuarie 1937

mai in cazurile and veniturile Câminului ingadue aceasta. Tot ascmenea se pot angaja si specialisti, plätiti in aceleasi conditii.

In toate cazurile, aceste salarii

vor trebui sd fie aprobate de

Fundatie, dupg avizul Cáminului judetean sau al Regionalei. 28. Orice vacantä in Sfat se completeazä, prin cooptare pand la viitoarea ConsfAtuire generalg

anuald, cu aprobarea Fundatiei

ori a Câminului judetean si a Regionalei. 29. $edintele Sfatului se vor

tine oMigator cel putin odath pe

lunk cu majoritatea membrilor Sfatului, iar hotáririle se iau cu

majoritatea de jumdtate, plus unul, din numärul membrilor

care au luat parte la sedintà. In caz când numárul voturilor este acelasi de amândoug pgrtile, votul presedintelui sau al inlocuitorului sau se socoteste Consfdtuirea generald anuald 30. Intr'o duminica din ultima lunii a anului financier al Fundatiei, membrii Cdminului Cul-

tural se intrunesc obligator la

generalg anuald, convocatâ de presedintele SfatuConsfAtuirea

lui, prin afisäri la sediul Cámi-

nului, la scoalk la primárie, cum prin convocäri scrise personale, arâtând ziva i locul cu cel putin 10 zile inainte de ziva consMtuirii. Dreptul de vot Il au numai membrii activi majori

bati si femei.Consfätuirea generalä. anualk la prima convo-

care, nu poate avea loc decât cu jumátate, plus unul din membrii Caminului; la a doua convocare se va tine, dupà o säptámânä, cu orice numär de membri. 31. ConsfAtuirea anuala gene-

completeze prin alegere mem-

brii Sfatului, sá ia cunostintá de

raportul de activitate al Caminuli; sui. aprobe gestiunea anului incheiat; sä. facà propuneri in legâturá cu nevoile locale; sä. hotárascá cotizatia anuall a membrilor; sá ia cunostintii de

donatiile Mcute si de orice fel de

propuneri pentru bunul mers al aseziimântului.

Consfatuirea generalä anualä. ia cunostintd, discutà si voteazä. bugetul intocmit de Stet. Paná la alegerea si aprobarea noului Sfat, Sfatul vechiu lucreazá, si admnistreazá Cáminul.

In caz când Sfatul Cäminului sátesc este descompletat sau in imposibilitate de a conduce Ca,minul judetean, va numi un Sfat provizoriu, cu aprobarea Regionalei (când acestea sunt organizate). 32. Contestatiile contra alege-

rilor membrilor din Sfat trebuesc

iscälite de cel putin o cincime din numárul membrilor Cáminului, care au luat parte la adunarea generald anualk Ele so Inmâneazg, presedintelui chiar in ziva alegerii. Presedintele este dator sá le inainteze Fundatiei,

prin Cáminul judetean si Regionalrt, odatá cu procesul-verbal al consfátuirii. Fundatia clä hotárlrea definitivk cu avizul acestora.

Dacá contestatia este admisá

de Fundatie, se hotáräste o noua. alegere, in a doua dumineck durd primirea rezultatului. In a-

cest caz convocarea se face cu cel putin o säptámânà inainte de ziva 33.

Consfatuiri generale a-

nuale se pot tine si in sedinte neobisnuite (extraordinare) in cursul anului etc., sunt convocate de Sfat, sau de o cincime din numárul membrilor cu drept rall are dreptul sa aleagd sau de vot, sau in baza deciziunii www.digibuc.ro

16 Ianuarle 1937

FundatieL

Motivul convocdrii,

cu avizul Cämnului judetean trebue sd fie si al Regionalei, aprobat de Fundatie. Averea celminului si adminis trarea ei 34. Veniturile Cdminuluj se strâng din cotizatiile membrilor, din subventii, danii (donatii legate); din produsul serbdrilor si al colectelor filcute la zile

mari; din câstigurile produse de terenul agricol, dm intreprinderi proprii si din orice alte venituri intâmplätoare si legale. Din aceste venituri, Sfatul Cultural pldteste potrivit bugetului toate cheltuielile pentru intretinerea localului, personalului pentru rdspandirea culturii in popor.

Plata personalului nu poate

trece peste o cincime din buget. 35. Cdminele Culturale, care stilpânesc prin improprietärire, prin donatii, legate, inchirieri, ori prin folosintä gratuitd, terenuri de culturd i imobile sau isi agonisesc mijloace de intretinere prin orice fel de intreprindere, se bucurd de intregul venit al lor. Cdminele Culturale cu aprobarea Fundatiei, dupd avizul Cdminului Cultural judetean regional pot organiza si conduce intreprinderi, tinând seama de legile in vigoare. Intreprinderile sunt controlate

si indrumate de Fundatie, prin

organele ei. 36. Bugetul de venituri si cheltuieli, intocmite de Sfat i votat de ConsfAtuirea generald anuald,

se verified si se aprobd de Fundatie, ori de Regionald, cu avi-

zul Cdminului judetean. El se inainteazd indatd dupd Consfdtuirea generald anualä impreund

cu toate actele Consfältuirii.

25

37. Pentru toate sumele cheltuite si pentru care obligator se elibereazd ordonante de platd, trebuese luate in mod obligator acte doveditoare, potrivit regulilor contabilicesti. Actele justificative si conturile de gestiune, dupd ce se verified de comisia de censori, se propun aprobärii Consfiltuirii anuale generale. In caz de respingere, Sfatul se a-

dreseazd

Fundatiei, care dreptul sä hotdrased.

are

38. Copii dupd registrul inventar al averii mobile si imobile,

intocmite in trei exemplare, se trimet Fundatiei, prin Cdminul judetean si regional. La fiecare sfärsit de an se trimete numai tabloul de adause i scdcleri la inventarul de anul trecut. 30.

Gestiunea financiard a

Cdminului se verified de cdre

Comisia de censori si de organele

delegate de Fundatie sau de Re-

gionald.

Censorii

40. Orice camin cultural are trei censori, din care doi alesi

de consfdtuirea general:a anuald,

iar al treilea numit de Fundatie, luându-se in considerare

propunerile aceleiasi consfAtuCensorii nu pot fi rude apropiate, nici intre ei si nici cu rnembrii Sfatului (pand la al doilea grad). Dispozitii generale 41. Cdminele isi intoemesc a-

nual un program minimal de muned, potrivit indreptdrilor cuprinse in acest statut tip. Programul de lucru se aprobä de

Fundatie, dupd avizele cdminului judetean si regional. 42. Fundatia cdminului judeWan si regionala au dreptul sá controleze oricâncl munca ce se indeplineste, cum si administra-

www.digibuc.ro

18 Ianparle 1937

26

tia cdminului cultural. In caz

de grele abateri si in urma unei cercetdri din partea Fundatiei,

prin organele sale centrale

si

regionale. Sfatul cdminului poate fi suspendat, directorul poate

fi inlocuit si ca urmare se con-

voacd o consfAtuire prezidatä de

un delegat al Fundatiei, sau regionalei, pentru alcätuirea unui nou Sfat. 43. Anul financiar al cdminului incepe odatd cu anul financiar al Fundatiei. 44. Cdminul cultural are un sediu al säu (propriu, inchiriat ori däruit vremelnic), si firma asezatd deasupra intrdrii localului. 45. Cäminul cultural are un

sigiliu rotund, scris de jurimprejur: Fundatia Culturald Regald Principe le Carol".

46. Cäminul trimete anual

F'undatiei, prin cdminul judetean si regionald, odatd cu actele adunärii generale, situatia raportul de activitate, dupä formularul dat de Fundatie. 47. In caz de disolvare, Fundatia organizeazd pästrarea administrarea averii Cdminului de acord cu organele ei in subordine, in intelegere cu conaite-

tul scolar sau parohial, sau cu

primdria comunei. Procesul-verbal de predare, cu dreptul de fo-

losintä vremelnicd, sau numai de pdstrarea averii se f ace intre delegatul Fundatiei ori al regionalei, reprezen-

lentil Sfatului Cdminului, ai comitetului scolar, parohial si primarul comunei, dupd hotárirea Fundatiei. Uzufructul acestei folosinte va

constitui un fond pentru viitorul cdmin, in care scop el va fi depus si pästrat la Fundatie. 48. In cazul când se reincepe

activitatea, Cdminul intrd in stä-

pânirea averit

.

,

49. Regulamentul pentru intovärdsirea (federalizarea) Cdmi-

nelor Culturale pe judete si regiuni, care intregeste statutul,

va completa organizarea si functionarea cdminelor federalizate. 50. Toate prevederile din sta-

tutul vechiu, care nu se potrivesc cu arätärile acestor articole, sunt si rdniân anulate.

J. C. M. pentru modificarea listei A de mirfuri In compensatie

DIN 18 IANUARIE 1937 1)

Consiliul de Ministri, in sedinta sa dela 15 Ianuarie 1937,

Luând in deliberare referatul d-lui ministru al industriei coraertului, sub Nr. 72.901 din 11 lanuarie 1937;

Având in vedere hotärirea delegatiei economice a guvernului,

din sedinta dela 21 Decemvrie 1936,

Decide: 1.

Se aduc urmdtoarele modi-

ficari si addugiri listei A" din

decizia rninisteriald Nr. 60.955 din 8 Octomvrie 1935, de marfuri ce pot fi 'exportate in cornperfsatie, färd autorizatie prealabild i anume: Se introduc urmätoarele noi articole:

Cdrnuri proaspete de mdcelärie, cota devize B. N. R. 10%.

Sunci trecute prin seramurd sau afumate, cota devize B. N. R. 10%.

Paste de vânat, de pdsäri, de

fica(i, cota devize B. N. R. 10%.

Conserve de carne de pdsäri 1)

J. C. M., Nr. 42/937, s 'a pu-

blicat In Monitona Oficial, p. I,

Nr. 13 din 18 Ianuarie 1937; el nao difieä Decizia N. 60.955/935, pag. 854, vol. XXIII, cu tendi4a de ueura sehinaburile de naärfuri,

www.digibuc.ro

19 lanuarie 1937

$i vânat, cârngtdrii de tot felul si $unci, toate in ambalaje er-

metice, cota devize B. N. R. 10%.

Untura, cota devize B. N. R.

10%.

Melci, cota devize B. N. R. 10%.

Máturi de paie, cota devize B.

N. R. 20%.

Vite de vie pentru altoit (portaltoi), scutit. Vite de vie cu räclácini, scutit. Se introduc urmátoarele mo-

La art. alabastru" se adaug5, lucrári din alabastru", cota

devize B. N. R. 10%.

La art. marmorg" se adaugd

$i lucrári de marmorr, cota devize B. N. R. 15%. Se recluc cotele:

La Bacon" cota dela 20%, la

cota devize B. N. R. 10%.

La Carnuri sárate $i afuroate" dela 20%, la cota devize B.

N. R. 10%.

2. Se aduc urmátoarele modificAri listei B", din deciziunea

ministeriald Nr. 60.955 din 8 Octomvrie 1935, la márfurile ce pot

fi importate in compensatie cu

márfurile din lista A" ce pot

fi exportate in cornpensatie, fàrá autorizatie prealabild, i anume: Se introduc urmátoarele noui

27

DECRET pentru insigne ofiterilor In rezervii fosti activi DIN 19 IANUARIE 1937 1)

1. Se aprobá de Noi infiintarea unei insigne, ce va purta clenumirea: Insigna Ofiterilor

in rezerv5, si retragere, prove-

niti din activitate". 2. Insigna va fi argint masiv,

reprezentâncl un vultur in relief, placatat cu aur fin polizat, având Sterna TArii din email in culorile piept.

heraldice,

asezat

pe

Coroana Regalá, in email alb cu initialele C. C., aplicatg, pe coltul din stânga al insignei. Monograma R. O. R., tot in email alb, aplicata sub Sterna

Rarnurile de stejar $i laurii care inconjoarg, insigna vor fl reliefate in culoarea argintului oxidat, fiind legatä in partea de jos a insignei, cu o panglicá in culorile nationale.

Insigna va fi polizatä pe verso, având si un dispozitiv special de agrafá, inclusiv nurn5,rul de ordine pentru control. 3. Dirnensiunile insignei vor fi de 5/4 cm, $i va fi confectionatá dupá modelul arätat mai

articole:

jos: 4. Aceasa insigna va fi acor-

veche.

Otel de oalá sau electric, in drugi, in table, in placi de orice dimensiune, special intrebuintat la fabricarea uneltelor.

vä $i retragere, proveniti din ac-

Plumbul, 3. Autoria, pe d-1 ministru al

mata sau in pozitiunea de retragere pentru infirmiati incu-

De$euri de aranag si aranfd

Se sterge urmätorul articol:

industriei $i comertului cu adu-

cerea la indeplinire a dispozitiunilor prezentuluf jurnal.

datä tuturor ofiterilor de rezer-

tivitate si automat tuturor ofiterilor activi ce trec in pozitiunea de rezervg prin demisie, de vArstä sau articolul 50 b, din legea inaintgrilor in arrabile.

1) Acest Decret sub Nr. 3.209/936,

s'a publicat in Moatorul 0 ficial, p. I, Nr. 14 din 19 lanuarie 1937.

www.digibuc.ro

28

19 Ianuarie 1937

Nu au dreptul la aceastä in-

va cuprinde pe lângg, gradul si

cadrele active, fárg, a mai face parte dintr'un element al arma-

vetului si numärul de ordine al

signg, ofiterii

demisionati din

pozitiunea actualg., numärul breinsignei.

9. Pierd dreptul la portul in-

signei ofiterii de rezervd, reformati, cu sau Lira pierderea gradului.

10. Ministerul Apärilrii Na-

tionale, Directiunea personalu-

lui, va intocmi instructiuni detaliate, in legáturá cu punerea in aplicare a prezentului decret. 11. Ministrul Nostru secretar de Stat la Departamentul Apdrärii Nationale este insgrcinat cu executarea decretului de fatá. DECIZIE pentru taxele instalatiilor de pe oosele

DIN 20 IANUARIE 1937 1)

nici ofiterii reformati, cu sau färá pierderea gradului, precum i cei trecuti din oficiu direct in pozitiunea de retragere, conform articolului 51 din legea tei,

asupra inaintárilor in armatg. 5. Insigna va fi purtatá in partea stângg, a pieptului in dreptul inimei. 6. Insigna format mic (minia-

turd), pentru butoniera, va avea dimensiunile de 21/17 mm, va fi executatá din argint, dupä acelasi model ca si formatul mare, arátat la art. 2. 7. Ministerul Apârárii Nationale, Directiunea personalului,

va elibera brevetul respectiv, fiecgruia dintre ofiterii din re-

zervá si retragere, proveniti din activitate, care indeplinesc conditiunile stabilite in prezentul

decret, dându-li-se numár dintr'un registru special, infiintat

Prin decizia ministerialá Nr.

2.395 din 16 Ianuarie 1937, pentru instalatiunile aflate astazi,

precum si pentru cele ce se vor instala pe zonele, platformele sau acostamentele si in traversarea soselelor nationale, judetene si comunale, taxele la care urmeazá a fi impusi concesionarii unor asemenea instalatiuni, cu incepere dela 1 Ianuarie 1937,

vor fi cele notate mai jos, si a-

nume:

-Cap. A). Conducte subterane

a) Conducte pentru apd, va-

pori, gaze, titeiu, derivate si celelalte lichide hidrocarburoase, conducte electrice (cabluri) ca1) Aceastä Decizie sub Nr. 2.395/ 937, s'a publicat in Monitoral 0 fi-

cial, p. I, Nr. 15 din 20 Ianuarie

in acest scop. 8. Odatá cu brevetul insignei,

ea abrogä Deeizia din. 22 Martie 1935, pag. 162, vol. XXIII. A se vedea in leg5.tura si Legea pentru drumuri din 22 Aprilie 1932,

de identitate, cu fotografie, care

Noemvrie 1932.

ofiterii vor primi si un carnet

1937;

la pag. 388, vol. XX, eu mod. 19

www.digibuc.ro

20 lanuarie 1937

nale ce servesc la eliminarea apelor murdare etc., pentru scopuri industriale etc.: 1. Pentru o traversare de sosea, lei 1.500 anual. 2. Pentru fiecare m. I. de instalatiune pe zona, lei 1 anual. 3. Pentru fiecare m. 1. de instalatiune pe platformä sau acostamente, lei 5 anual; b) Conclucte pentru apa, gaze etc.,

ce se instaleazO de part-

culari, servind la alimentarea si luminatul gospoddriilor, Mrd. a le aduce vreun profit bdnesc:

29

ambelor zone laterale, lei 10 atut al.

Pentru o traversare sau

13.

instalatie dealungul zonei, pentru fiecare stâlp, lei 12 anual.

14. Pentru instalatii pe plat-

formii sau acostamente, pentru fiecare stalp, lei 75 anual; c) Linit electrice aeriene de

joasä tensiune, pand. la 300 wolti:

15. Pentru o traversare de sosea, a cäror stalpi cad in af ara ambelor zone laterale, lei 15 anual.

16. Pentru o traversare sau

4. Pentru o traversare de sosea lei 750, odata pentru tot-

instalatie dealungul zonei, pentru fiecare stâlp (pilon), lei 25

5. Pentru 1 km instalatie pe

17. Pentru instalatii pe platformä sau acostamente, pentru

deauna.

zond, lei 1.000, odatd, pentru totdeauna.

6. Pentru 1 km instalatie pe platformä sau acostamente, lei

3.000, odatä pentru totdeauna; c) Conducte ce serva la iriga-

rea fermelor, grädinilor de culturd, i zarzavat, cultivate de sd,-

teni, pentru proprietAti cu suprafete maxime de 1 ha: 7. Pentru o traversare de sosea, lei 250 anual.

8. Pentru 1 km instalatie

zond, lei 750 anual.

Pe

anu al.

fiecare stalp (pilon), lei 75 anual. f) Linii electrice aeriene de

inaltä tensiune (dela 300 wolti in sus), cu traseu redus: 18. Pentru o traversare de sosea, a cdror stalpi (piloni), cad in afara ambelor zone laterale, lei 30 anual. 19.

Pentru o traversare sau

instalatie dealungul zonei, pentru fiecare stalp (pilon), lei 50 anual.

20. Pentru instalatii pe plat-

9. Pentru 1 km instalatie pe acostamente sau platformd, lei

formil sau acostamente, pentru fiecare stâlp (pilon), lei 200 a-

10. Satenii care nu sunt cetd,teni români, vor pläti taxele prevAzute la categoria a, punctele 1 si 2. 11. Pentru suprafetele mai tnari de 1 ha, taxele se vor pläti de asemenea ca la categorla a, punctele 1 si 2.

g) Linii electrice aeriene de Inaltä tensiune, pentru trans-

3.000 anual.

Cap. B). Conducte aeriene electrice

d Linii telefonice particulare: 12. Pentru o traversare de so-

ma, a cdror stâlpi cad in afara

nual;

port la distante mari: 21. Pentru o traversare de sosea, a cäror stâlpi (piloni), cad in afara ambelor zone laterale, lei 50 anual.

22. Pentru o traversare sau

instalatie dealungul zonei, pentra fiecare stâlp (pilon), lei 100

anu al.

23. Pentru instalatii pe platforma sau acostamente, pentru fiecare staid) (pilon), lei 400 anual.

www.digibuc.ro

20 Ianuarie 1937

30

Cap. C). Cat ferate normale si Inguste, linii de tramvaie, linii decauville, funiculare, pasagii superioare si inferioare, poduri de protectie Categoria I-a

pentru fiecare mp, lei 200 anual.

35. Pentru grädinite cu flori,

mp, lei 1 anual.

h) CM ferate normale (ecarta-

ment 1,435 m):

24. Pentru o traversare de sosea, lei 3.500 anual. 25. Pentru 1 km instalatie pe

zona, lei 3.500 anual.

26. Pentru 1 km instalatie pe acostamente sau platformä, lei

8.000 anual.

27. Pasagii de cni ferate nor-

male, lei 3.500 anual. Categoria II-a

i) CM ferate inguste (ecartament 0,76 m), linii Decauville,

pasagii respective si funiculare: 28. Pentru o traversare de sosea, lei 2.500 anual. 29. Pentru 1 km instalatie pe zonä, lei 2.000 anual. 30. Pentru 1 km instalatie pe acostamente sau platforme, lei 6.500 anual.

31. Pentru o traversare de sosea pe sub podurile Directiunii Generale a Drumurilor, jucletelor si comunelor, se va percepe jumätate din taxele prevAzute la punctele 24 si 28. Cap. D). Ocupdri de zone

j) Pentru ocuparea provizorie

a zonelor, soselelor cu chioscuri,

barace, magazii, depozite, platforme, mese de consumatie, juguri de potcovit, polate sau so-

proane, fixate pe zona sau pe zidul addirilor, servind la scopuri comerciale: 32. In sate, pentru fiecare mp, lei 25 anual.

33. In orase si statiuni balneare sau climaterice, pentru fiecare mp, lei 100 anual.

34. Ocuparea zonei soselelor, indiferent de localitate, cu statiuni de incArcare a bustenilor,

36. Locuri de culturä si curti Imprejmuite cu gaird, folosind

sätenilor, pentru mp, lei nual.

1

a-

37. Pentru depozite de materiale si bärdci ocupate de antreprenorii care executä lucrári pentru administratia respectivä a drumurilor, de fiecare mp, lei 1 anual.

38. Pentru tnalcAri de zone tn comunele rurale, numai cu garcluri, pentru fiecare mp ocupat, lei 0,10 anual. Cap. E). Depozite de benzind, petrol, ulei etc. si pompe k) Depozite si pompe fixe sau

mobile, pentru distributia produselor petrolifere, la sate: 39. Contributia la intretinerea soselei, pentru fiecare pompä instalatä, lei 2.500 anual.

40. Taxa de locatiune a terenului, pentru fiecare mp de instalatie, lei 150 anual;

i) Idem pe depozite si pompe

fixe sau mobile,

instalate In

orase si statiuni balneare sau climaterice:

41. Contributiunea la intreti-

nerea soselei pentru fiecare porn-

pä instalatä, lei 4.000 anual. 42. Taxä de locatiune a terenului, pentru fiecare mp de instalatie, lei 180 anual. 43. In cazul câncl rezervorul si pompa de distributiune se aflä ambele instalate pe zone soselei (intrând ambele in calculul suprafetei), nu se pläteste nimic pentru conductele ce leagä rezervorul de pompä, atât la sate, cat si la orase, statiuni balneare sau climaterice.

www.digibuc.ro

20 lanuarle 1937

44. In cazul cand rezervorul se and, in afara zonei eoselei, pentru conductele ce leagd rezervo-

rul de pompa, se va pläti pe

lângd contributiunile dela alineatele 39 ei 41 si. taxa preväzutá la capitolul A, alineatul 1.

Taxa de locatiune nu se va

socoti in acest caz. Aceste dispozitiuni sunt valabile atât pentru instalatiunile dela sate, cat ei pentru cele dela oraee, statiuni balneare sau climaterice. 45. Pentru instalatiunile fdi-1 cute pe teritoriul comunelor su-

burbane, se vor pldti aceleaei

contributiuni ei taxe, ca ei pentru cele din comunele urbane.

Cap. F). Firme. Reclame m) Pentru firme-reclame, in-

stalate pe zonele eoselelor:

46. Cu o suprafatá pang. la

0,50 mp, lei 300 anual.

47. Cu o suprafatá dela 0,50

1,00 rap, lei 450 anual.

48. Cu o suprafatá dela 1,00

2,00 mp, lei 600 anual.

49. Cu o suprafatd dela 2,00

4,00 mp, lei 750 anual.

50. Cu o suprafatá dela 4,00

7,00 mp, lei 900 anual.

51. Pentru firme cu suprafete

mai mari de 7 mp, pentru fiecare mp, lei 120 anual.

Cap. G). Inchirieri de materiale

n) Pentru materialul Decau-

ville, inchiriat antreprenorilor ce

31

55. Pentru un macaz, lei 100

lunar;

o) Pentru materialul inchiriat persoanelor particulare, societdtilor etc., se vor plat lunar:

56. Pentru o locomotivd, lei

12.000 lunar.

57. Pentru un metru liniar de

cale, lei 30 lunar. 58. Pentru un vagonet, lei 750 lunar.

59. Pentru un macaz, lei 150

lunar.

Cap. H). Reduceri de taxe 60. Pentru Cane ferate inguste sau normale, precum ei funicu-

lare, care se bucurä de avantajele art. 5, alin. b, din Legea pentru construirea ei exploatarea cdilor ferate, din initiativd, particularä, din anul 1926 1), se reduc taxele cu 75%, pentru instalatiunile de pe zonele .eoselelor; iar pentru instalatiunile dea-

lungul sau traversand platformele eoselelor, se reduc cu 50%,

fatá de cele prevázute in acea-

std deciziune, la Cap. C; sumele astfel calculate reprezintá numai contributiuni la intretinerea

ebselelor, iar nu taxe de locatiune a terenului. 61. Pentru ocuparea zonelor soselelor, cu instalatiunile prevazute la Cap. D, de cdtre invalizi, vdduve ei orfani de rdzboiu, când au fost sau sunt urmaeii gradelor inferioare in armatd, taxele se reduc cu 75%. 62. Pentru ocuparea provizorie a zonelor eoselelor cu po-

au contracte de lucrári ei furnituri pentru eoselele nationale sau pentru eoselele ce se intre- late, barace, magazii, mese pentin din bugetul drumurilor, se tru consumatie etc., toate in vor pláti lunar: comercial (a se vedea Cap. 52 Pentru o locomotivd, lei eD,cop alineatul J), se vor pláti ta6.000 lunar. xele pe un an intreg, dad, folo53. Pentru un metru liniar de sinta trece de 6 luni; iar pentru cale, lei 20 lunar. 54. Pentru un vagonet, lei 400 lunar.

1) A se ved.ea Legea din 28 Martie 1926, la pag. 225, vol. XVXVI.

www.digibuc.ro

20 lanuarie 1931

32

intervalele mai mici de 6 luni, taxele se vor reduce cu 30%. 63. Pentru ocuparea provizorie a zonelor soselelor. cu sta, tiuni de incarcare a bustenilor (a se vedea Cap. D, punctul 34), de atre cooperativele forestiere, taxele se reduc cu 50%.

64. Când lungimea cdilor ferate, liniilor Decauville si tramvaielor (Cap. C), este mai mare de 5 km, se reduc taxele cu 20%,

incepând dela al 6-lea km in sus, pânä la 15 km inclusiv; iar dela al 16-lea km in sus, taxele

se reduc cu 40%. Cap. I). Scutiri de taxe p) Nu se vor pläti taxele mai sus mentionate, pentru: 65. Instalatiunile de pe sosele, din interiorul comunelor urbane, resedinte de judet. 66. Instalatiunile subterane sau

aeriene, care inträ in prevederile art. 19, punctul b, alineatul 3, din legea pentru drumuri, din 1932 1).

67. Instalarea stâlpilor telegrafici si telefonici ai Directiunii Speciale P. T. T. si S. A. R. de

Telefoane. 68.

Conductele de petrol ale

Statului. 69. Instalatiunile telefonice ale judetelor si comunelor.

70. Instalatiunile de conducte pentru alimentarea cu apä a comunelor urbane si rurale. 71. Instalatiunile de canalizare a comunelor urbane si rurale. 72. Instalatiunile deschise (conductele) din interiorul comune-

lor rurale si urbane, acute de comune. când ele servesc la stropirea sträzilor $i sunt proprietatea comunelor. 73. Instalatiunile care servesc

1) A se vedea Legea pentru drumuri, din 22 Aprilie 1932, la pag. 388, vol. XX.

la luminatul comunelor rurale, când sunt exploatate direct de primärii. 74. Instalatiunile electrice. când

pornesc dela uzina unei instalatiuni de Stat, in scopul lumi, natului comunelor rurale si urbane.

75. Instalatiunile care servesc alimentarea cu apä si eliminarea murdäriilor ale spitalelor si institutiunilor la luminatul,

de asistentä scpcialà. 76. Fântânile si cismelele de interes obstesc. 77. Monumentele si crucile co-

rnemorative, precum si troitele. 78. Polate (perdelele) fixate pe zidul locuintelor i servind numai ca adäpost contra intemperiilor.

79. Podetele pe santurile $ose-

lelor, servind ca acces la locuinte sau proprietäti. 80. Baracele sau gheretele de

pe zona soselelor, folosite de co-

munele urbane sau rurale, pentru adäpostirea paznicilor.

81. Bransamentele individuale si conductele de presiune medie si joasä, care servesc in mod exclusiv la aprovizionarea gospodäriilor cu gaz metan in regiunile din Ardeal, unde se exploa-

teazA aceastä substantä mineralä.

Cap. J). Dispozitiuni generale 82. La toate locatiile si taxele pentru conduct& si cài ferate, de orice fel, kilometri inceputi, se socotesc intregi, cu exceptia ce-

lor dela punctele 2 si 3 de mai sus. 83.

Firme-reclame

transver-

sale pe sosele, nu se admit. 84. Folosinta podurilor de sosea nu se admite pentru instalatiuni de cale feratä (inguste sau normale), linii de tramvaie sau Decauville.

www.digibuc.ro

21 Ianuarie 1937

In mod cu totul exceptional,

Ministerul Luergrilor Publice si al Comunicatiilor va da autori-

zatiuni de instalarea unor astfel de linii, a egror taxe se vor hotdri de catre minister, pentru fiecare caz in parts. 85.

Cesionarea concesiunilor

acordate, Mrg aprobarea expresg a Ministerului Luergrilor PuNice si al Comunicatiilor este interzisg; in caz contrar, concesionarea este reziliatg de drept.

tiilor Navale, Nr. 5.149 din 13 lanuarie 1937. Decidem:

1. Desfiintarea Directiei Serviciilor Marinei Regale, iar atributiile acesteia vor trece res-

pectiv asupra: Direetiei Constructiilor Navale din M. A. M. Diviziei de Dungre si Arsena-

lului Marinei Regale, care vor prelua arhiva si corespondenta relativg ce va fi de resortul fiecgreia.

Biroul Inventarelor, ce depinde

INSTRUCTIUM pentru examenele de capacitate in tämântul secundar

mnvà-

DIN 20 IANUARIE 1937 1)

Aceste Instructiuni, insotite de programe analitice detaliate s'au publicat in Monitorul Oficial, p.

de Directia Serviciilor Marinei Regale, va fi trecut la Arsena-

lul Marinei Regale. 2. Directia Constructiilor Navale este insdrcinatä cu executarea prezentei deciziuni ministeHale.

I Nr. 15 din 20 Ianuarie 1937,

LEGE

unde se pot consult& DECIZIE

pentru ratificarea Decretelor Regale privitoare la mäsurile luate cu caracter financiar, economic si administrativ

pentru destiintarea Directiei Marinei

DIN 26 IANUARIE 1937 1)

Regale

DIN 21 IANUARIE 1937 1)

Noi, ministru secretar de Stat

fa Departamentul Aerului si Marinei, Avand in vedere c prie legea de organizare a Ministerului Aerului i Marinei, Directia Serviciilor Marinei Regale, nu mai

figureazg in compunerea Marinei Regale si nici in a Ministerului Aerului si Marinei, precum si referatul Direetiei Construe1)

Decizia Nr. 66/937, s'a publi-

cat in Monitoral Oficial, p. I, Nr.

16 din 21 Ianuarie 1937. A se vedea Deeretul-lege p. organizarea Ministerului Aerului. i Marinei, din 14 Noemvrie 1936, la pag. 711, vol.

XXIV, p. II.

C. Hamangiu, vol. XXV.

Art. unic. Se ratificg toate dispozitiunile cuprinse in urmgtoarele decrete regale:

1. Decret regal Nr. 1.503 din 1) Aceastä Lege s'a votat de Adu-

narea Deputatilor, in sedinta dela 19 Decemvrie 1936 qi de Senat,

sedinta dela 23 Ianuarie 1937; s'a promulgat prin Deeretul regal Nr. 219 din 19137 i s 'a publieat in Manitoral Oficial, p. I, Nr. 20 din 26

Ianuarie 1937. Ea ratifieä DecreteleLegi, data% in baza Legii pentru asigurarea si ment.inerea echilibrului bugetar (depline puteri financiare economice) din 7 Aprilie 1936, pag. 531, vol. XXIV, p. I, precum

si a eelor date In baza art. 7 din

Legea pentru ierarhizarea funetiunilor i organizarea serviciilor in ad-

3.

www.digibuc.ro

26 Ianuarie 1937

34

privitor la defrisarea unei su-

pentru infiintarea de fabrici pentru produse nefabricate in tarä.

Torontal.

13 August 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 190 din 1936,

24 Iunie 1936, publicat in Moni-

torul Oficial Nr. 161 din 1936,

prafete din pädurea Soca, DiSmeniul Banloc, judetul Timis-

2. Decret regal Nr. 1.667 din

15 Julie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 164 din 1936,

privitor la autorizarea Ministerului Lucrärilor Pub lice si al Comunicatiilor de a comanda santierelor de constructiuni na-

vale Burmeister & Vain" din Copenhaga, un vapor de pasageri.

3. Decret regal Nr. 1.672 din

15 Julie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 165 din 1936,

privitor la modificarea art. 59 anexele 2, 3 si 4 din legea pentru statutul personalului C. F. R. din 22 Aprilie 1933 si introducerea anexei 5 din aceeasi

lege.

4. Decret regal Nr. 1.861 din

5. Decret regal Nr. 1.910 din

privitor la atinderea legii pentru interzicerea importului zaharinii in tot cuprinsul tárii. 6. Decret regal Nr. 1.907 din 12 August 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 191 din 1936,

privitor la controlul circulatiunii metalelor pretioase.

7. Decret regal Nr. 1.906 din

12 August 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 196 din 1936,

privitor la destinarea sumei de lei 350.000.000 din incasärile de 12% ad-valorem.

8. Decret regal Nr. 1.914 din

14 August 1936, publicat In Monitorul Oficial Nr. 199 din 1936,

privitor la reglementarea emisiunilor de monedá metalicä. 9. Decret regal Nr. 1.759 din

31 Julie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 177 din 1936, privitor la unele dispozitiuni

22 I-L.10e 1936, publicat in Moni-

ministratiile publice, din 13 Noemvrie 1934, pag. 747, vol. XXII. Din aceste Decretele-Legi a ilmas neratificat, acel relativ la interpre-

tul personalului C. F. R.

tarea art. 262 din Legea minelor, din 12 Noemvrie 1936, pag. 627, vol. XXIV, p. U, retras de Guvern. Deosebit, au fost ()raise, din eroare, Decretul-Lege p.

valorificarea bi-

nei, din 29 Mai 1936, pag. 3, vol. XXIV, p. II; precum i Deeretul-

pentru seutirea de taxe a Primei Pabrici Metalurgiee Romkne, Lege

din 14 Noemvrie 1936, pag. 793, acelasi vol.; asupra arora s'a dat ratifieare printr'o lege ulterioar5., din 1 Aprilie 1937. Deeretele-legi ratifieate, sä gäsese publicate in eolectia noastrii, vol. ,

torul Oficial Nr. 204 din 1936,

privitor la modificarea unora din articolele legii pentru statu-

10. Decret regal Nr. 1.758 din 22 Julie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 217 din 1936,

privitor la clasarea ca drurnuri

nationale, drumurile judetene Constanta-Mangalia-limita jude-

tului Constanta

i gara Bäi le

Herculane-Bdile Herculane. 11. Decret regal Nr. 2.020 din 1

Septemvrie 1936, publicat In

Monitorul Oficial Nr. 217 din 1936, privitor la clasarea ca

drum national al drumului ju-

detean Tâncäbesti-Brätulesti-Pe-

ris, cu ramura Brätulesti-Screviste.

12. Decret regal Nr. 2.034 din 2 Septemvrie 1936, publicat in XXIIL XXIV, p. I §i XXIV, p. Monitorul Oficial Nr. 219 din II, la ordinea dor eronologicA'. 1936, privitor la autorizarea Miwww.digibuc.ro

26 Ianuarie 1937

nisterului Apdrärii

Nationale

de a cumpära dela fondul reli-

gionar din Bucovina, Cazärmile

Horia" din Cernduti si Cri-

san" din Sadagura. 13. Decret regal Nr. 2.191 din

7 Octomvrie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 235 din 1936, privitor la navigatiunea aeriand.

14. Decret regal Nr. 2.291 din 20 Octomvrie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 250 din 1936, privitor la autorizarea Ca-

sei Pädurilor ca sd contracteze si sd semneze un imprumut pe cambii de 55 milioane lei la

Banca Nationald, prin Banca

Centralä Cooperativd. 15. Decret regal Nr. 2.330 din

24 Octomvrie 1936, publicat In

Monitorul Oficial Nr. 252 din

1936, privitor la Statutul personalului administratiei comerciale a porturilor si cdilor de comunicatie pe and (P. C. A.). 16. Decret regal Nr. 2.236 din 12 Octomvrie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 252 din 1936, privitor la autorizarea Ca-

sei Generale de Pensiuni de a contracta un imprumut total de 250 milioane lei.

17. Decret regal Nr. 2.122 din 19 Septemvrie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 253 din 1936, privitor la ratificarea con-

tractelor de bund invoialä incheiate intre Ministerul Luca,rilor Pub lice si al Comunicatiilor de o parte, si d-nii ingineri

N. Greceanu, Gh. Räclulescu, So-

cietatea Bitumen" in asociatie cu inginer Emil Devecseri, pen-

tru lucrdri de modernizare de

drumuri. 18. Decret regal Nr. 2.304 din 21 Octomvrie 1936, publicat in

Monitorul Oficial Nr. 254 din

1936, privitor la autorizarea Mi-

35

cheia o conventie cu Casa Autonomä a Monopolurilor Statului. 19. Decret regal Nr. 2.504 din 6 Noemvrie 1936, puhlicat in Monitorul Oficial Nr. 260 din 1936, privitor la reevaluarea sto-

cului metalic al Báncii Natio-

nale a României. 20. Decret regal Nr. 2.506 din 9 Noemvrie 1936, publicat in Monitorul oficial Nr. 262 din

1936, privitor la declararea de utilitate publicd a liniei de interes local si din initiativá particulard de pe traseul Turnul-Se-

verin, Lunca Paclesului, Baia de Aramd, Târgu-Jiu, cu ramificatii industriale la Closani, Tismana si facultativ Orsova-Turnúl-Severin. 10

21. Decret regal Nr. 2.540 din Noemvrie 1936, publicat in

Monitorul Oficial Nr. 263 din

1936, privitor la inlocuirea taxelor benevole cu timbrul judiciar. 22. Decret regal Nr. 2.541 din 10 Noemvrie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 263 din 1936, privitor la aclministrarea

zaharinei si a substantelor indulcitoare.

23. Decret regal Nr. 2.542 din

10 Noemvrie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 263 din

1936, privitor la modificarea unor dispozttiuni din legea pentru organizarea judeatoreascd. Din alineatele art. 140 al legii pentru organizarea judecätoreascd, adäugate prin art. III al de-

cretului Nr. 2.542 din 1936, se su-

prima alineatele 2, 3 si 4. Se adaugd la finele art. III al

decretului 2.542 din 1936, urmátorul alineat:

Pe data promulgdrii prezentei legi de ratificare se desfiinteazd gradatiile membrilor Inaltei Curti de Casatie". 24. Decret regal Nr. 2.535 din 10 Noemvrie 1936, publicat In

nisterului de Finante de a inwww.digibuc.ro

36

26 lanuarle 1937

Monitorul Oficial Nr. 264 din 1936, privitor la modificarea unor dispozitiuni din legea pentru incurajarea industriei na-

Uzinele Metalurgice Copsa-MicA Cugir.

25. Decret regal Nr. 2.559 din Noemvrie 1936, publicat in

14 Noemvrie 1936, privitor la scu-

tionale. 11

Monitorul Oficial Nr. 264 din 1936, privitor la lichiclarea dato-

riilor contractate catre Creditul

Funciar Rural si Stat ca sa." execute lucräri de amelioratiuni funciare pentru asociatiile (foste sindicate) Oltenita-Surlari si Sur-

lari-Dorobantul, din judetul IIfov si Bratesul-de-Sus din judetul Covurlui. 26. Decret regal Nr. 2.560 din 11 Noemvrie 1936, publicat in

Monitorul Oficial Nr. 264 din

1936, privitor la aprobarea conventiunii dintre Romania si Turcia, reglementând emigratiunea

populatiunii turce din Dobro-

gea.

27. Decret regal Nr. 2.561 din 11 Noemvrie 1936, publicat In Monitorul Oficial Nr. 264 din

1936, privitor la infiintarea ca-

selor de imprumut pe amanet

din Romania. 28. Decret regal Nr. 2.564 din 11 Noemvre 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 264 din 1936, privitor la autorizarea Ministerului Apdraxii Nationale de

a se aproviziona cu postav din (era.

29. Decret regal Nr. 2.671 din

13 Noemvrie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 266 din 1936, privitor la stabilirea impo-

zitului pe cifra de afaceri asupra furniturilor de armament, munitiuni si pulberi fabricate In tar& 30. Decret regal Nr. 2.624 din

13 Noemvrie 1936, publicat In Monitorul Oficial Nr. 266 din 1936, privitor la scutiri de taxe, impozite etc., la importul de materlale, masini ce se va face de

31. Decret regal Nr. 2.664 din 13 Noemvrie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 266 din

tiri de taxe si impozite la importul de masini etc., aduse de

firma S. E. T. 32. Decret regal Nr. 2.691 din 14 Noemvrie 1936, publicat In Monitorul Oficial Nr. 268 din 1936, privitor la trecerea atributiei Oficiului National de Educatie Fizica, cu incepere dela 1 Decemvrie 1936, asupra Institu-

tului Superior de Educatie Fizicd.

33. Decret regal Nr. 2.418 din Noemvrie 1935, publicat in Monitorul Oficial Nr. 262 din 1935, privitor la organizarea Ministerului Justitiei. 14

34. Decret regal Nr. 4 din 1

Ianuarie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 5 din 1936, pri-

vitor la organizarea Ministerului Internelor. 35. Decret regal Nr. 1.071 din 7 Mai 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 119 din 1936, privitor la organizarea Ministerului Lucrärilor Publice si al Comunicatiilor.

36. Decret regal Nr. 1.845 din 31 Julie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 194 din 1936, privitor la organizarea Ministerului Muncii, Sainätatii si Ocrotirilor Sociale. 37. Decret regal Nr. 2.233 din 10 Octomvrie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 240 din 1936, privitor la modificarea unor dispozitiuni din Decretul regal Nr. 4 din 1936, privitor la organizarea Ministerului de Interne.

38. Decret regal Nr. 1.986 din 29 August 1936, publicat In Monitorul Oficial Nr. 255 din 1936,

privitor la organizarea Ministewww.digibuc.ro

26 lanuarle 1937

rului Agriculturii

i

lor.

Domenii-

39. Decret regal Nr. 2.539 din 10 Noemvrie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 264 din 1936, privitor la organizarea Ministerului Educatiunii Nationale. 40. Decret regal Nr. 2.588 din 12 Noemvrie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 265 din

37

Ele vor avea loc, fie la sediul Regiei Loteriei de Stat, fie in alt local din Bucuresti, desemnat de consiliul de administratie al regiei, aduse la cunostinta publicA prin publicatiuni in Monitorul Oficial si In ziare, cu cel

putin o sdptämânä inainte de data fixatd.

1936, privitor la modificarea u-

Tragerile vor avea loc la termenele preväzute in planul fie-

organizare a Ministerului Muncii, Sdnatatii i Ocrotirilor

blica in Monitorul Oficial.

nor articole din decretul regal de

Sociale.

41. Decret regal Nr. 2.620 din 13 Noemvrie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 266 din 1936, privitor la infiintarea, organizarea si functionarea Ministerului Aerului i Marinei. 42. Decret regal Nr. 2.621 din 13 Noemvrie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 266 din

1936, privitor la infiintarea unui comitet denumit: Comitetul de Coordonare al Apärärii 43. Decret regal Nr. 1.740 din 28 Iunie 1935, publicat in Monitorul Oficial Nr. 146 din 1935,

privitor la valorificarea gram-

lui.

44. Decret regal Nr. 1.741 din 28 Iunie 1935, publicat In Monitorul Oficial Nr. 146 din 1935,

privitor la preturile minimale

ale lanei. 45. Decret regal Nr. 1.553 din 1 Iu lie 1936, publicat in Monitorul Oficial Nr. 151 din 1936, privitor la valorificarea grâului. REOULAMENTUL

tragerilor Loteriei de Stet pe clase

DIN 26 IANUARIE 1937 1)

1. Tragerile Loteriei de Stat

pe clase vor fi publice.

1) Acest Regulament s'a publicat

In Monitorul Oficial, p. I, Nr. 20

cärei loterii, plan ce se va pu-

2. Tragerile vor fi efectuate de o comisiune specialä, compu-

sä din câte 2 reprezentanti al Inaltei Curti de Conturi, ai parchetului Tribunalului Ilfov si ai Ministerului Sdnátätii,

desem-

nati de autoritätile respective.

Acesti reprezentanti vor lucra in

douä echipe, care vor fi prezidate de reprezentantul Inaltei Curti de Conturi.

Acesti delegati vor primi un jeton de prezentä si o indemni-

zatie de deplasare, care vor fi fixate de consiliul de administratie al regiei loteriei. La operatiunile de tragere, di-

rectia regiej loteriei nu va lua

parte in mod efectiv. Comisiunea oficialà de tragere, compusä ast-

fel cum se aratá mai sus, va fi insä asistatá de un functionar al regiei, imputernicit a semna procesele-verbale de tragere, in

numele regiei, precum si de personalul necesar pent/it intocmi-

rea scriptelor si bunul mers al tragerii. 3. Orice operatiune de tragere

pentru a fi valabild va trebui sá fie consemnatá inteun procesverbal, semnat de toti membrii comisiunii si de imputernicitul regiei. 4, Comisiunea .va efectua umdin 26 Tanuarie 1937. El abrogit Regulamentul anterior, din 27 Iunie 1936, pag. 51, vol. XXIV, p. II.

www.digibuc.ro

26 Ianuarle 1937

38

plerea urnei castiguri", fie in

ziva tragerii, fie in ajun. 5. Presedintele comisiunii va putea invita 2 persoane din publicul asistent sá indeplineascg functiunea de scrutatori. Acestia se vor putea schimba in decursul tragerii. Acesti scrutatori vor asista comisiunea in operatiunile tra-

genii, fgrg,

a avea

sg,

indepli-

neascg vreun alt rol. 6. Operatiunea tragerii se va face in modul urnagtor:

Numerele se vor forma cu ajutorul masinii speciale de format numere, astf el asezatg, Incat numgrul format sg fie vizibil publicului asistent. Nunmgrul odatg, format, este strigat de cgtre

un functionar al regiei, care-1 trece inteun borderou ce va face parte integrantg, din procesul-

verbal al tragerii. Un alt functionar, asistent in comisia de trageri, constata dupg tabloul de evidentg al numerelor trase, dad, numgrul a mai iesit odatg si numai dupg ce II declarg bun (neiesit), acesta este

trecut de atre alti functionari

in procesele-verbale de tragere. Dupg strigarea numgrului, se

extrage Castigul din urna câstiguri", luandu-se in primire de delegatul oficial asesor, care anuntg câstigul. Numgrul strigat este trecut de un functionar asistent al regiei, pe insusi buletinul scos, care apoi se ia de cgtre presedintele comisiunii. Pre-

sedintele anunta atât numgrul cat si castigul inscris pe buletin, Insirându-1 pe o sfoarg anume preggtitä.

Tragerea va urma astfel pang la epuizarea nuragrului total de câstiguri introduse in urnd, conform planului de tragere. La cele 840.000 sferturi emise tie loteria de Stat pe clase cores-

punde la anexg o emisiune de lozuri dela Nr. 100.000 pang la Nr. 379.999 In 3 serii. Deoarece masina formeaza

toate numerele intre 100.000 si 399.999, spre a nu se depgsi numgrul total emis de 840.000 lozuri anexg, corespunzgtor celor 70.000 lozuri matcg emise in trei serii, numerile formate dela 380.000 pang la 399.999, se decla-

rg nule.

In ce priveste atribuirea câs-

tigurilor minimale, ea se va face in modul urmätor:

A. La loteria pe clase: 1. La clasele I, II si III se va forma la masing, trei numere de zeci si unitgti, dupg care toate numerele celor trei serii, terminate prin aceste cifre au dreptul la câstigul minimal. 2. La clasa IV-a: a) Pentru penultimele castiguri se va forma la masing 30 de numere compuse din 3 cifre: sute, zeci si unitati, dupg care toate numerele celor trei serii, terminate prin aceste cifre, au dreptul la castigul penultim; b) Pentru ultimele câstiguri, numite minimale, se va forma la

masing doug numere a câte o unitate, dupg care toate numerele celor trei serii terminate la unitgti cu una din cifrele astf el formate. au dreptul la câstigul minimal.

B. La loteria anexg: La clasele I, II si III se va forma la masing zece terminatii de numere compuse din trei

cifre (sute, zeci si unitäti), iar la clasa IV-a se vor forma opt terminatii de numere compuse

din cloud cifre (zeci si unitati). Castigul minimal se atribue

tuturor numerelor celor trei se-

rii cuprinse intre Nr. 100.000

pang la 379.999, ce au aceastg terminatie.

www.digibuc.ro

28 tanuade 1937

39

7. Procesul-verbal continând numerele si castigurile, se vor intocmi in dublu exemplar. Am-

mintirea marelui sculptor de-

membrii comisiunii si de delegatul Regiei, dupg verificare.

prietatea Ministerului Cultelor $i Artelor, aflat In curtea Muzeului

dupg verificare de catre Inalta Curte de Conturi a gestiunii loteriei respective, putând apoi fi

2.000 lei, din fondurile culturale ale ministerului. 2. Candidatii la bursg trebue sá fie absolventi români, cu dis-

bele exemplare vor fi semnate de

Aceste procese-verbale constituesc documMte oficiale ale tragenii. Ele se vor pgstra in dosare speciale la Regia Loteriei pang distruse.

Buletinele de câ$tiguri se vor

pdstra de regie pang la implinirea prescriptiunilor dreptului de a reclama câ$tigurile, dupg care se vor arde.

Formularele proceselor-verbale

vor fi aduse la cunostinta publicului prin inserarea In Monitorul Oficial. 8. Rezultatul tragerii, publicat de Regia loteriei, constitue lista oficialg a numerelor castggtoare.

Regia loteriei nu garanteazg

exactitatea numerelor castigg-

toare, decal in listele sale oficiale.

Lista oficiald

a

numerelor

ca$tigatoare va fi publicatg ca supliment In Monitorul Oficial.

a) Folosinta atelierului, pro-

&man si intrebuintat de sculptorul Paciurea paná la moarte; b) Un ajutor bänesc lunar de

tinctie ai sectiei de sculpturg dela Academia de Arte Frumoase

din Buucresti, sau alte scoli similare si sg, nu fi implinit vat.-

sta de 36 ani.

Acordarea bursei se face de

minister, In luna Octomvrie, In arma recomandärii unei comisii, alcgtuitg dintr'un profesor de sculpturg dela Academia de Arte Frumoase din Bucuresti, un artist sculptor si un reprezentant al ministerului; intaiul membru e delegat de Academia de Arte Frumoase, iar ceilalti doi sunt desemnati de minister. Recoman-

darea se face tinand seamg atat de activitatea academicg a candidatului, cat si de lucrgrile prezentate.

Publicarea bursei se face cu

o lung inainte de ziva concursu-

lui. 3. Detingtorul bursei e dator

REGULAMENTUL

pentru bursa D. Paciurea"

DIN 28 IANUARIE 1937 1)

1. Se infiinteazg o bursg pentru un absolvent distins al sectiei de sculpturg dela Academiile

de Arte Frumoase. Ea se chia-

mg bursa D. Paciurea", in a-

1) Acest Regulament s'a aprobat prin Decizia Nr. 15.993/937 si s'a publicat in Monitoral 0 ficial, p. I, Nr. 22 din 28 Ianuarie 1937. El a-

brogä Regulamentul anterior, din 24

Noemvrie 1936.

cedat, se d'a pe 2 ani $1. e alcgtuita din:

sg. facg In fiecare an, In atelier, o expozitie publicg a lucrgrilor executate de el in timpul anului. Dacg aceastg expozitie nu se face si motivele nu sunt ggsite valabile de minister, sau dacd, in general, detingtorul bursei Ii neglijeazg activitatea artisticg si nu Implineste scopul pentru care bursa a fost creatg, ea poate sg-i fie retrasg In urma cercetgrii si raportului unei comisii, alcgWag in felul comisiei de admitere. 4. Atelierul nu poate fi folosit

www.digibuc.ro

30 lanuarle 1937

40

ca locuintä, ci numai ca atelier de lucru. El trebue sg, fie Ostrat in bunä stare, iar in caz de

28 Martie 1929, cu modificärile ei ulterioare. Aceste statute formeazd baza

jentä sau rea vointd, costul reparatiilor se opreste din ajutorul bänesc lunar.

cii Centrale Cooperative. 2. Banca Centralg, Cooperativa

stricäciuni constatate, din negli-

5.

Regulamentele anterioare

sunt i rämân abrogate. Art. II. D-1 secretar general al

cultelor si artelor etse insä'xcinat cu aducerea la indeplinire a dispozitiilor din prezenta decizie.

contractualä a existentei Bän-

este persoand juridia si are sediul in Bucuresti. 17. alin 2. Un delegat al Wmcii Nationale, din conducerea acestei bänci. Art. II. AutorizA pe d-1 ministru al cooperatiei de a prezenta spre semnare Maiestätii Sale Regelui proiectul de decret pentru sanctionarea modificarilor acluse.

J. C. M. pentru modificarea art. 1, 2, si 17, alin. 2, din statutele Bäncii Centrale

LEGE

Cooperative

pentru autorizarea comunei Bazargic sä concesioneze canalizarea si alimentarea cu apä potabili a orasului

DIN 30 IANUARIE 1937 1)

Art. I. Aprobg, modificArile

aduse art. 1, 2 si 17, alin. 2, din statutele Bäncii Centrale Cooperative, de cAtre adunarea generalä extraordinarg, din 31 Martie 1936, a numitei bänci, cu urmätoarea redactare: 1. Pentru sprijinirea financiarg, a societätilor cooperative de orice grad, functioneazg, ca so-

cietate cooperativä de economie

mixtd, Banca Centralä Cooperativä, ce a luat fiinta prin libera adeziune a unitätilor cooperative asociate de toate gradele si a Statului la prezentele statute, intocmite in temeiul legii de organizare a cooperatiei din 1)

J. O. M., sub Nr. 2.889/936,

s 'a publicat in Monitorul 0 f icial,

p. I, Nr. 24 din 30 Ianuarie 1937; el modificä art. 1, 2 si 17 din Sta-

tutele Rancii Centrale Cooperative, dela 25 Februarie 1936, pag. 312,

vol. XXIV, p. I. A se vedea in leg&tura. i Legea pentru organizarea eooperatiei, din 6 Aprilie 1935, la pag. 254, vol. XXIII.

DIN 30 IANUARIE 1937 1)

1. In conformitate cu clispozi-

tiunile art. 200 din legea administrativd, publicatil, in Monitorul Oficial Nr. 73, partea I, din 27 Martie 1936, Primäria cornunei urbane Bazargic este auto-

rizatä sä contracteze, sub forma concesiunii, alimentarea cu apä, a orasului i canalizarea, impreung, sau separat.

2. Lucrärile de alimentare cu apg, se vor executa pe baza planurilor aprobate de Consiliul tehnic superior, prin jurnalul 1) Aeeastä Lege s'a votat de Adunarea Deputatilor i Senat, in. ledintele dela 19 Decemvrie 1936; s'a promulgat prin Decretul regal Nr. 302/937 si s'a publizat in Moat orut

Ofioial, p. I, Nr. 24 din 30 Ianuarie 1937. A se vedea si art. 200 din Legea administrativä, dela 27 Martie 3936, pag. 342, vol. XXIV, p. I, precum i Regulamentul de aplicare, din 18 Februarie 1937, aflat in acest volum, pag. 55.

www.digibuc.ro

1 Februarie 1937

.1. Penitenciare

Nr. 199 din 10 Octomvrie 1933,

in masura i conditiunile ce se vor stabili prin caietul de sarcMi special.

3. Determinarea modului de

organizare i administrare a concesiunii, cum si acordarea concesiunii, se va face In conformitate cu dispozitiunile art. 196 din legea administrativä. DECIZIE tenciare

DIN 1 FEBRUARIE 1937 0

Noi, ministru secretar de Stat la Departamentul Justitiei,

Având in vedere dispozitiunile art. 51 si 62 din legea pen-

tru organizarea penitenciarelor, cu moclificarile Mcute, prin decretul-lege Nr. 2.418, promulgat la 14 Noemvrie 1935 si publicat in Monitorul Oficial Nr. 262 din 14 Noemvrie 1935, precum si ale art. 28, 32, 33, 35, 36, 37, 38, 40, 71, 140, 143, 144, 145 si 148 din co-

dul penal Carol al II-lea,

Pedepsele de drept comun:

a) In penitenciarele: Aiud

Ocnele-Mari, pentru condamnatii

la munch b) In penitenciarul Margineni (Prahova), pentru condamna(ii la temnitA grea pang la 10 ani inclusiv si Inteo sectiune complet separata, la penitenciarul Aiud pentru condamnatii la temsiv;

c) In penitenciarele de inchi-

soare corectionala: Alba-Iulia, lti, Bar lad, Bazargic, Bacau,

Bistrita, Botosani, Braila, Bu-

zau, Cahul, Caracal, Câmpulung (Bucovina), Câmpulung (Muscel), CAlarasi, Constanta, Dorohoi, Dumbraveni, Fägaras, Falticeni, Giurgiu, Hotin, Iasi, Miercurea - Ciuc, Odorhei, Oravita, Piatra-Neamt, Pitesti, Ploiesti, Radauti, Roman, Sf. Gheorghe, Sighisoara, Silistra, Slatina, Storojinet, Thrgoviste, Tg.-Jiu, Turda, T.-Severin, Tecuci i Vaslui, pentru condamnatii la Inchisoa-

re corectionala pana la 6 luni

Decklem:

1, Pedepsele i rnAsurile de siguranta privative de libertate se

vor executa, (Mpil natura lor, in penitenciare pentru majori, institute de corectie pentru mi-

nori i colonii penitenciare, dupa cum urmeaza: AceastA, decizie sub Nr. 4.270

din 1937, s'a publieat in Monitorul p. I, Nr. 25 din 1 Februarie 1937. A se vedea in legaturA si Legea pentru organizarea penitenciarelor, din 30 Tulle 1929, la pag. 742, vol. XVII, eu mod. 3 Apriie 0. 14 Noemvrie 1935, la pag. 251 si 971, vol. XXIII; preeum i Codul penal Carol II, din 18 Martie 1936, la

pag. 3, vol. XXIV, p. I.

Pentru majori.

nita grea dela 10-20 ani inclu-

pentru repartitia detinutilor In peni-

1)

41

Enclusiv.

In penitenciarele de Inchisoare corectionala: Arad, Cetatea-Al-

bA, Cluj,

Dej,

Deva,

Focsani,

Husi, Ismail, Lugoj, Orhei, R.Sgsat, R.-VAlcea, Sibiu, Sighet, Soroca, Tg.-Mures, Tighina, Timisoara, Tulcea, T. - Magurele, VAcaresti si ZalAu, pentru con-

damnatii la Inchisoare corectionala paria la 2 ani inclusiv. In penitenciarele de Inchisoare

corectionalA: Brasov, Caransebes, Cernauti, Chisinäu, Craiova,

Galati, Oradea, Satu-Mare, Suceava, pentru condamnatii la inchisoare corectionala pang la 12 ani inclusiv.

In aceste penitenciare de In-

chisoare corectionala, se va exe-

www.digibuc.ro

1 Februarie 1937

42

cuta in sectiuni complet separate si inchisoarea politieneascd, precum si detentiunea preventivä. Femeile vor executa toate ca-

tegoriile de pedepse in sectiuni complet separate, la penitenciarul Mislea (Prahova) si la penitenciarul de inçhisoare corectionalä Dumbräveni. Pedepsele politice:

a) Detentiunea grea; b) Detentiunea riguroask si c) Detentiunea simplä. Se vor executa in sectiuni complet separate la institutul special Doftana (Prahova). Femeile condamnate la pe'depse politice, le vor executa in sectiuni complet separate, la penitenciarul de inchisoare corectionalä Dumbräveni. Condamnatele majore, minore si minorii, vor executa inchisoarea politieneasck detentiunea preventivá si condamnatiunea pänä la 3 luni inclusiv, in secti-

uni complet separate, la penitenciarele de inchisoare corectionalá prevazute mai sus.

2. Institute de corec(ie $i educa(ie corectivd

Pentru minori: a) In Institutul de corectie Cluj, pentru executarea inchisorii corectionale sau detentiuni simple, pänä la 15 ani;

In Institutul de educatie corectivá Gherla, ca mäsurä de sigurantä, pang la implinirea b)

värstei de 21 ani. Pentru minore: a) Intr'o sectiune complet se-

paratä a Institutului de educa-

tie corectivá Cluj, pentru executarea inchisorii corectionale sau

detentiunii simple pânä la 15 ani; b) In Institutul de aducatie corectivá Cluj, ca másurá de sigurantk pand la irnplinirea värstei de 21 ani.

3. Colonii penitenciare

a) In sectiuni complet sepa-

rate de colonie agricolk pe läng4 penitenciarele: Aiud (Vint si Teius), Arad, Lugoj, Oradea, Satu-Mare si Cluj;

b) In sectiuni complet separate de colonie industrialä, pe

lângá penitenciarele: Aiud, Brasov, Cernäuti, Craiova, Galati, Märgineni, Oradea, Sibiu si V6,-

aresti. Femeile in sectiuni complet separate, de colonie agricolá si industrial:a pe lângá penitenciarul Mislea.

2. Másurile de sigurantd privative de libertate, se vor executa dupá natura lor in: ospicii, aziluri, institute speciale pentru infractorii din obiceiu si institute de educatie corectivá ,dupá cum urmeazá: a) Sectii de ospiciu, pentru in-

fractorii alienati, majori si minori, bárbati si femei, in stare cronick la penitenciarul Sighet si in sectii de ospiciu, pentru alienatii majori si minori, bärbati si femei in stare acutá, precum si pentru cei in detentiune preventivá, in pavilionul de pe Iânga spitalul de boll mintale din Bucuresti; b) In sectiuni complet separate

de azil, pentru infractorii majori si minori, cu anormalitäti psihice sau fizice pe lângá peni-

tenciarul Alba-Iulia si in penitenciarul Mislea pentru femei (majore si minore);

c) In Institutul special Dolceiu, majori, iar pentru femei tana, pentru infractorii din obi-

inteo sectiune complet separatk pe lângd penitenciarul Mis lea; d) Internarea infractorilor mi-

nori se va face in Institutul de educatie corectivá Gherla si a minorilor in Institutul de educatie corectivá din Cluj.

www.digibuc.ro

5 Februarie 1937

3. Condamnatii la recluziune, vor fi supusi regimului prevazut de dispozitiunile codului penal Regele Carol al II-lea, pentru condamnatii la temnitd grea, urmând sd-si execute pedepsele in aceste penitenciare. 4. Internatii si condamnatii de orice categorie penald, majori

minori, bolnavi de tuberculozd, in

stare de contagiune, vor executa pedepsele respective, in sectiuni complet separate, In penitencia-

rul casä de sdndtate Tg.-Ocna. 5. D-1 director al penitencia-

relor este insärcinat cu aducerea

la indeplinire a prezentei deciziuni.

LEGE pentru modificarea i abrogarea unor articole din legea de expropiere

pentru cauzi de utilitate publici DIN 5 FEBRUARIE 1937 1)

Art. I. Art. 22 din legea de expropriere pentru cauzd de utilitate publicd, se modified precum urmeazd: 22. Hotärirea de expropriere

se va comunica prin portärei proprietarului expropriat si se va publica in Monitorul Oficial. Art. II. Art. 24 din legea de expropriere pentru cauzd, de utilitate publied se abrogd. Aceastä Lege s'a votat de Adu-

narea Deputatilor, in ledinta dela 30 Ianuarie 1937 si de Senat, in sedinta dela 3 Februarie 1937; s'a promulgat prin Decretul regal Nr.

390 din 1937 si publieat in Monito-

rul Oficial, p. I, Nr. 29 din 5 Fe-

bruarie 1937. A se vedea Legea generalä, de expropriere pentru cauzä, de utilitate publick din 20 Octomvrie 1864, cu mod., la pag. 589, vol.

XIIIXIV; apoi interpret. 6 Mar-

tie 1927 si 14 Aprilie 1933, ambele la pag. 285, vol. XXI.

43

Art. III. Art. 69-78, de sub

Titlul VII, Mdsuri

exceptio-

nale" din legea de expropriere pentru cauzd de utilitate publi-

cd, se modified precum urmeazd: 69. In urmätoarele cloud cazuri procedura de expropriere va

fi cea ardtatd, in articolele de mai jos, completate cu dispozitiile art. 23, 25, 57, 58, 59, 60, 61,

62, 65 si 66 din partea relativä la procedura ordinard de expropriere.

1. In cazuri urgente, declarate

astf el prin actul care constatä utilitatea publicä si numai pentru terenuri färd, cládiri. 2. Daeä va fi vorba de lueräri, privind apárarea Tärii, pentru

interese militare, pentru depozitele, fabricile si industriile chiar private, inflintate in vederea inarmárii Tárii, sau pentru Cal le Ferate, de interes strategic, chiar dacd, exproprierea priveste imobile cu eonstructii. 70. In aceste cazuri utilitatea publied se va declara numai pe baza planurilor intocmite de autoritate si a referatului tehnic justificând necesitatea lucrärii, iar actul prin care se declarä

utilitatea publied va hotdri si

imobilele ce urmeazä a se expropria determinându-le prin suprafata si vecinätätile lor si a/g-

rand proprietarul astfel cum rezultd din rolurile fiscului, precum si pretul ce se oferd de autoritate.

Pentru lucrárile de interes mi-

litar, ardtate la punctul 2 din art. 69, utilitatea publied a lu-

crdrii si imobilele de expropriat se decid prin Decret Regal, euprinzând mentiunile de mai sus

pe baza unui raport al Prese-

dintelui Consiliului de Ministri. 71. Actul sau Decretul Regal (pentru lucrdrile de interes militar), declarativ de utilitate publicä, se va publica In intregime

www.digibuc.ro

5 Februarle 1937

44

Oficial, in doug din cele mai rgspândite ziare

in Monitorul

din Tara si inteun ziar local, iar dupg. 5 zile libere dela publicare se

va inainta primului-prese-

dinte sau presedintelui Curtii

de Apel a situatiunii imobilului. 72. Presedintele Curtii primind cererea, va fixa un termen de judecatg in Camera de consi-

liu, care nu va fi mai scurt de cinci zile, nici mai lung de 10 zile, i va dispune citarea autoritätii expropriante si a proprietarului argtat in roluri. Procedura se va indeplini in termen de

trei zile, Presedintele fiind rilspunzgtor disciplinar de neemiterea citatiilor la timp. El va aplica amenda de la 300-1.000 lei agentilor care se vor dovedi vinovati pentru neindeplinirea pro-

cedurii in termenul argtat mai sus.

73. Celelalte

persoane

care

vor pretinde un drept asupra imobilului nu vor fi citate. insg se vor putea prezenta direct in instantä, spre a expune pretentiunile lor, färg ca aceasta sä

dona trfmeterea administratiei in posesia imobilului, cu conditia consemnärii prealabile a indemnizatiei i depunerii recipisei la Grefa Curtii.

Decizia Curtii nu poate fi atacatg decât cu recurs, iar recursul nu suspendg executarea. 77. Dacà administratia nu a

urmärit exproprierea timp de trei luni dela data actului declarator de utilitate publicg, sezi-

sand justitia, sau dacg nu a

consemnat sau plgtit indemnizatia timp de 2 luni, dela data hotgririi instantei de fond, intreaga procedurd se considerg ca nulg.

Nulitatea se constatg de aceeasi instantg care a judecat exproprierea, la cererea expropriatului, introdusg in termen de cel mult sase luni dela data expirgrii termenelor de mai sus. Imobilele expropriate pe baza punctului 2 din art. 69, vor putea fi trecute de administratie in patrimoniul oricgrei alte persoane publice sau private, In

74. Curtea va judeca pricina la termenul fixat sau dupg o a-

vederea realizárii scopului de interes general pentru care au fost expropriate, destinatia lor putând fi schimbatá pentru ori-

libere, termen inguntrul cgruia

acel punct.

poatg constitui o cauzg de amânarea procesului.

mânare de cel mult cinci zile

care din scopurile preväzute la

va proceda printr'un membru al sgu la o cercetare la fata locu-

DECIZIE

lui. clacg va crede de cuviintg.

75. Pricina se va judeca cu afaceri de orice naturg, cu un precgdere ina'ntea oricgrei alte

complet de trei membri, hotgrirea putându-se da cu majoritate de doug voturi. 76. Dacg pgrtile nu s'au luteles prin bung invoialg, Curtea cercetând actele dosarului si cele produse de pgrti, va hotgri exproprierea imobilului. Prin aceeasi .hotgrire. Curtea va fixa indemnizatia i va or-

relativ la pä§unatul In päduri

DIN 5 FEBRUARIE 1937

Noi, ministru secretar de Stat

la Departamentul Agriculturii si Domeniilor, Av And in vedere cg exproprie1.) Aeeastä deeizie sub Nr. 15.531 din 1937, s'a publicat in Monitorul Oficial, p. I, Nr. 29 din 5 Februarie 1937. A se vedea i Deeiziile dela pag. 792, vol XXIII i pag 147 855, vol. XXIV, p. II.

www.digibuc.ro

5 Februarie 1937

rile pentru creiarea de päsuni

comunale, precum si lucrárile de

transformarea In päsune impdduritá a pádurilor date in acest scop nu s'au terminat definitiv,

astfel Ca, terenurile respective nu

au putut fi puse in mod definitiv la dispozitia comunelor, in beneficiul cárora s'a facut exproprierea, complet eliberate de materialul lemnos disponibil; In considerare cä, unele comu-

ne nu au fost inzestrate cu terenuri de pásune din diverse considerente de interes general, astfel cá populatia acelor cornune nu are unde sä-si pásuneze vitele; In vederea cá rezultatul másu-

rilor luate in scopul intensifiedrii culturii plantelor furajere si ameliorärii terenurilor de pil-

sune nu va intârzia sä se producd;

Având in vedere interesul economiei generale, care necesitá

Incá sacrificii din partea pádurilor, pând la definitivarea lucrärilor de creiarea päsunilor comunale i indrumarea pe baze cat mai rationale a economiei rurale, pentru care autoritatea de Stat depune un deosebit efort;

Având in vedere dispozitiunile

art. 15 si 16 din legea codului silvic; ale legii terenurilor degradate si dispozitiunile noastre anterioare, privitor la aceasta chestiune; Decidem:

Art. I. Prin derogare dela prevederile art. 15 din codul silvic,

se aprobä din punct de vedere

tehnic, pe anul 1937, päsunatul

45

tru cultura vânatului, trebue sá rrunâng cel putin 1/4 din intinderea pädurii, cu desávarsire opritä dela päsunat pentru retragerea si odhina vânatului, cota ce se va determina pe teren de seful ocolului silvic, impreung cu arendasul dreptului de vânä-

toare si pretorul plasii respective;

b) In pädurile din zona de apärare si consolidare a terenurilor degradate, pásunatul rámane cu totul oprit potrivit art. 16 din legea terenurilor degradate;

c) De asemenPa, nu pot fi pá . sunate nict portiunile din pádu-

rile tratate in codru, cu Vaieri

sucesive, care in cursul viitorilor 10 ani urmeazä a fi parcurse cu tdieri de insilmântare sau cu una din tAierile de regenerare urrniitoare si nici acele mai mici

de 19 ani, care au fost crutate paná acum prin deciziunile an-

terioare; d) Comerciantii sau economii

de vite, precum i locuitorii comunelor improprietäriate cu te-

renuri de päsune a cáror trans-

formare in pásune prin ridicarea materialului lemnos disponibil

s'a terminat cu 2 ani in urmd, sunt exclusi dela aceastä, aprobare exceptionalä.

Art. II. Vitele nu vor putea

intra in pädurile astfel admise pentru päsunat, decât numai cu invoirea proprietarului pädurii, dupd delimitarea prealabilá pe prin organele silvice a leren portiunilor ce se pot päsuna si dupà ce aceste portiuni se vor fi ingradit cu santuri, garduri

de märácini sau de nuele in

vitelor sätenilor, in toate padu- spre restul pädurii oprite dela rile Varii, supuse regimului sil- päsunat. Proprietarul va putea vic, potrivit normelor fixate la pune materialul necesar la disart. 16 din codul silvic, insä, cu pozitie din operatiuni culturale, urmátoarele restrictiuni: nracticate cu deosebire in suba) In pádurile destinate pen- etaj asupra esentelor coplesiwww.digibuc.ro

46

6 Februarle 1937

toare, fard reducerea consistentei arboretului din care se extrag

iar manopera se va suporta gratuit de locuitorii interesati a fi invoiti cu vitele la

sub 0,8

Art. VI. Directiunea regimului

silvic va executa dispozitiunile prezentei deciziuni.

REGULAMENT

pdeune.

Art. III. Nu se vor introduce vitele la päeunat decât In mäsura capacitätii de productie, sub acest raport, a pädurii respective, färd sä se depäeeasa, ins ä. in niciun caz de o vitä mare

sau cinci vite

mici la hectar.

Mânzatii se socotesc câte doi drept o vita mare. Art. IV. Cu restrictiunile specificate mai sus, päsunatul In pädurile de câmpie ei coline se poate face pang la 1 Septemvrie

pe când in cele de baltä si de munte el rämâne liber in tot

timpul anului, cu mentiunea cà in pädurile de munte In care se cultivä vänatul nobil (roeu), aceasta folosinta trebue sá Inceteze complet dela 1 la 30 Septemvrie.

Invoirea la pdeunat se va face

lunar Inläntrul termenelor astfel stabilite.

Art. V. La pädurile persoanelor juridice de interes public, cu administratie silvicd. proprie, recunoscutà de Stat, delimitarea

pe teren a portiunlor admise astfel pentru pdeunat in pädurile lor, se va executa direct de inginerii silvici ai acelor administratii, care vor urnaäri orice depdeire, eliminând dela folosintd pe cei vinovati. In toate cazurile in care sunt admise invoieli la pdeunat in

pAcluri, potrivit prevederilor prezentei deciziuni, suprafetele care au fost incendiate, indiferent

pentru aplicarea art. 130 din legea minelor, privitor la constatarea, stabilirea si modul de pieta a drepturilor cuvenite exploratorilor si proprietarilor de terenuri fare drepturi miniere castigate, din redeye* Statului, la exploatarea glenmintelor miniere

DIN 6 FEBRUARIE 1937 1) CAPITOLUL I

1. Oricare ar fi regimul concesiunilor miniere acordate de

Stat, proprietarii suprafetelor cuprinse in perimetrul concesio-

nat au dreptul la o parte din

recleventa Statului, dacá zäcámântul care formeazá obiectul concesiunii era la libera ei exclusiva lor dispozitie, potrivit legilor In vigoare, inainte de promulgarea Constitutiei. Cuantumul din redeventa Statului este cel stabilit in partea a doua a legii, la fiecare clasá de zkämânt, i va fi impartit Intre proprietari, proportional cu suprafata fiecArei proprietäti cuprinsd in perimetru. 1)

/Least Regulament s'a sanc,Vio-

nat prin Decretul regal Nr. 384 din 1937 si s 'a publicat in Manitorul Oficial, p. I, Nr. 30 din 6 Februarie 1937. A se vedea in leghtur5,

Regulamentul din 12 Februarie 1931,

la pag.

57,

vol. XIX, precum

Legea minelor, din 28 Martia. 1929,

la pag. 282, vol. XVII, cu mod. 9 Ianuarie 1930, 20 Aprilie 1932, 20

Aprilie 1935 i 12 Noemvrie 1930. De asemenea Legea pentru modifi-

carea legii minelor, din 24 Martie 1937, Deeret-lege din 25 Mai 1937,

când, sunt ei rämän excluse de- si in fine, Decret-lege din 30 Iulie finitiv ei pentru lotdeauna dela 1937, toate, la ordinea cronologicA, aceastä folosintä. in acest volum. www.digibuc.ro

6 Februarie 1937

Constatarea,

fixarea sj plata

pretului acestor cote se vor face dupä regulele preväzute la art. 128-131 din legea minelor (art. 35 L. M.). 2. Cuantumul cotelor cuvenite

proprietarilor suprafetelor inglo-

bate in perimetrul concesionat din redeventele Statului, este acel fixat de lege pentru fiecare

clasä de zacämânt in parte, si anume:

Pentru cdrbuni si bitumine solide 15% din redeventa Statului (art. 176 si 178 L. M.). Pentru bitumine lichide si gaze

asociate cu ele in acelasi zäcdmânt, 20% sau 30% din redeyenta Statului, dupä specifiedrile fäcute prin art. 191 din legea minelor.

47

tului, Vor avea rubrici separate pentru cotele cuvenite proprietarilor suprafetelor inglobate in

perimetrul concesionat. 4. Intreprinderile debitoare vor consemna la Cassa de Depuneri

si Consemnatiuni, pe numele si la dispozitia Ministerului Industriei si Comertului, cotele cuvenite proprietarilor suprafetii sub titlul: Cote provenite din redeyenta Statului, cuvenite proprietarilor de suprafete din perimetrul ". Recipisele vor fi depuse la Directia minelor, care la rându-i

le va trimete, spre pästrare

contabilizare, Directiei Contabi-

litätii din Ministerul Industriei si Comertului. 5.

In cazul când Statul per-

Pentru hidrocarburi gazoase care formeaza zácäminte pro-

cepe redeventele sale in naturä,

genere, 15% din redeventa cuvenitá Statului, dupä distinctiu-

Sumele corespunzátoare cotei proprietarilor vor rezulta ulterior din pretul mediu obtinut de Stat din vânzärile efectuate. Din pretul realizat prin comercializarea recleventei Statului, cotele cuvenite proprietarilor suprafetelor vor fi consemnate la Cassa de Depuneri si Consemnatiuni de cdtre Directia redeventelor Statului sau organul legal

prii, 1,5% din productia gazului, (art. 202, alin. 4, L. M.). Pentru izvoarele minerale si ape mineralizate sau curative in

nile din art. 224 si 228 din legea minelor.

Proprietarii suprafetii nu au

niciun drept de participare la redeventä, sau la beneficiile cuvenite Statului din exploatärile

de izvoare si apä säratd, utilizate

ca ape de bdi in statiunile balneare, intru cât sarea nu era la libera si exclusiva lor dispozitie. CAPITOLUL H

Perceperea cofelor cuvenife propriefarilor

3. Cota globalä cuvenitä tutu-

ror proprietarilor ce revine din redeventa Statului, va fi calculatá de eomisiunile de impuneri miniere. Rolurile prevAzute de art. 127,

din legea minelor pentru dreptu-

cotele globale

din

redeventele

Statului cuvenite proprietarilor suprafetii, vor fi calculate de comisiunile de impuneri miniere numai cantitativ si calitativ.

ce se va crea In viitor pentru

perceperea redeventelor in naturä, recipisele fiind trimese Directiunii minelor, care, la rân-

du-i, le va inainta, spre pästrare si contabilizare, Directiei Contabilitätii din Ministerul Industriei si Comertului. 6. In cazul când concesiunea a fost acordatä sub forma unei asociatiuni intre Stat si capital particular, intreprinderea concesionarä va fi obligatá, prin cla-

rile de redevena cuvenite Sta- uze inserate in caietul de sarwww.digibuc.ro

48

6 Februarie 1937

CAPITOLUL III cini, sá achite anual, pe tot timpul concesiunii, cota parte re- Slabilirea dreplurilor proprielarilor zervatd proprietarilor färá drepConcesionarii perimetreturi castigate., a ciiror suprafete lor10. Statului sunt datori, conform sunt inglobate in perimetrul art. 45 din legea minelor sd staconcesionat. limitele perimetrului si In acest scop se va calcula re- bileascd, inglobate, indicând deventa legald ce s'ar cuvent proprietatile proprietarii respectivi i suStatului, claca concesiunea ar fi pe fiecdrei proprietáti. pe bud de recleventä catre Stat, prafetele Tabela acestor proprietari, cu urmând ca din aceasta sä se a- intinderea suprafetelor, va fi atribue proprietarilor procentul fisatä timp de 15 zile la primdstabilit de lege la clasa de zäcd- ria respectivd. Afisarea va fi mant respectivä. constatä prin proces-verbal de Aceastä constatare se va face cdtre primarul comunei. de cAtre comisiunile de impuneri 11. Toti proprietarii suprafeminiere. telor, luând cunostintá prn afi7. Pentru fiecare perimetru *area prevázutá la art. prececoncesionat se vor dresa proce- dent, cd proprietätile lor sunt se-verbale separate, care vor inglobate inteun perimetru de forma Cate o anexd a procesu- concesiune, sunt datori a Mainlui-verbal de constatare i stabi- ta, in termen de 45 zile dela data lire a recleventelor Statului. afisdrii. Ia autoritatea minierä Procesul-verbal va constata, regionald, cererea insotitä de global, cota proprietarilor, färd toate actele necesare, ardtand inclividualizarea lor, cu denumi- dreptul lor de proprietate. rea: cote provenite din redeven- Autoritatea minierd va trimete tele Statului cuvenite proprieta- urgent aceste cereri Directiunii rilor suprafetelor perimetru- minelor, insotite si de actele dolui...` . veditoare depuse de cei intere8. In caz când procesul-verbal sati pentru dovedirea dreptului Intocmit de comisiunea minierd de proprietate si suprafata parT entru constatarea si stabilirea celei fecärui proprietar. redevent( lor Statului, vor fi reOrice contestatiune privind, fie fermate pe calea apelului sau dreptul de proprietate a celor arecursu:ui, prevdzut de lege, Di- fisati, fie pentru omisiuni a urectiunea vneralä a minelor va nor proprietari din tabela afirectifica cotele cuvenite proprie- satti, fie pentru intinclerea protarilor I raport cu redeventa prietátii, vor fi notificate minisStitplui. rämasä definitiva. terului in acelasi termen si pe 9. Proprietarii inglobati in pe- aceeasi cale, impreund cu actele

rimetru vor putca procura Directiunii rninelor orice informatii contra exploatatorului apelant sau recurent, in vederea apárdrii dreptului de redeventa al Statului, ei nefiind parte in proces.

Directiunea minelor le va a-

nexa dosarului cauzei si inainta in timp util instantelor.

doveditoare.

Dreptul de proprietate interneiat pe acte va fi cercetat si constatat de cätre contenciosul Ministerului Industriei si Comertului. Dacd, existä incertitudini asupra dreptului de proprietate, se va deferi chestiunea, conform art. 130 din legea minelor si art. 13 si 18 din regillament, instan-

www.digibuc.ro

6 Februarie 1937

49

telor de juclecata, suspendându-

rul va depune in instantä, drept

instantei.

a unei sume egala . cu valoarea dreptului cuvenit proprietarului

se orice plata, recipisa de consemnarea sumei fiind inaintata

cautiune, recipisa de consemna,re

12. In primul an de aplicare a prezentului regulament, Di-

contestat.

Nedepunerea cautiunii la termenul mentionat mai sus, atrage

rectiunea minelor va revizui tabelele proprietarilor, indicând numele lor $i intinderea suprafetelor f acute cu ocazia punerii In posesie la concesiunile deja

respingerea, ca inadmisibili, a acelei contestatii.

CAPITOLUL IV Distribuirea §i modalitafea de Motet

acordate.

Aceste tabele vor fi afisate timp de 15 zile la primdria respectiva, proprietarii preväzuti in tabele, cat $i cei nemultumiti vor fi obligati ca, in termen de 45 zile dela afi$are, sa faca notificarea prevazuta in art. 11 din prezentul regulament. In acest caz, procedura prevazutd, la art. 17 nu mai este nece-

14. Suma cuveniti fiecarui proprietar se va calcula impirtindu-se cota globali stabiliti de comisiunea de impuneri ce se cuvine tuturor proprietarilor, proportional cu suprafata par-

celelor respective cuprinse in perimetrul concesionat.

Participa la aceasti distribuire numai suprafetele al ciror

sari, rdmânând ca deciziunea

subsol apartine Statului. Daca in cuprinsul perimetrului concesionat se vor gisi tere-

ministerialä si se publice in Mo-

nitorul Oficial inainte de efectuarea nlatilor. 13. Dupi expirarea termenului de contestatie si. in urma avizului

contenciosului

nuri ale caror suprafete apar-

tin Statului (proprietiti, drumuri publice, constructii ale Sta-

pentru

hilui cu terenurile lor inconju-

proprietarii necontestati sau a ciror drepturi nu pot fi inrâurite de alte contestatiuni, se va

ratoare etc.), aceste suprafete participa proportional la cota din redeventa cuvenita proprie-

clispune plata.

tarilor, partea aferentd Malidu-se venit la Stat. 15. Directiunea minelor va

In ce priveste drepturile proprietarilor contestati si in baza avizului contenciosului Ministe-

proceda la evaluarea cotei partii proportionale cuveniti fiecdrui proprietar si la calcularea sumelor de plati, având in ve-

rului Industriei si Comertului,

se va trimite recipisa de consemnare a sumei corespunzitoare drepturilor contestate la

dere urmdtoarele: 1. Procesul-verbal d'e punerea intreprinderii in posesia perimetrului concesionat (art. 45, alin. 9, din legea minelor). 2. Tabela proprietarilor cu intinderea suprafetelor.

judecitoria ocolului unde intreprinderea exploateazd, perimetrul concesionat.

Prin inaintarea acestei reci-

pise, impreuna cu contestatiile, judecatoria este investita cu ju-

decarea in fond a litigiilor ridicate prin aceste contestatiuni. Judecitorul va cita pirtile de urgenta.

La primul termen contestato-

C. Hamangiu, vol. XXV.

4.

I

3. Avizul Serviciului de contencios al ministerului, privitor la dreptul de proprietate asupra fiecarei parcele in parte. 4. Pro cesul-verbal al comisiu-

www.digibuc.ro

6 Februarie 1937

50

nii de impuneri miniere, rarnas definitiv, de constatarea

cotei

globale din redeventa Statului, cuvenitä proprietarilor suprafetei.

16. Pentru evaluarea cotei pro-

portionale, cuvenitä fiecärui proprietar, se va calcula din supra-

fata totalá a concesiunii (dupd defalcarea drepturilor castigate)

cat la sutá reprezintá intinde-

rea proprietätii sale. Din suma globalá stabilitá de comisiunea de impuneri, fiecare proprietar va primi proportional cu procentul calculat, conform normelor de mai sus. 17. Sumele de platä astfel calculate vor fi constatate prin decizie ministerialä, care va fi publicatá in Monitorul Oficial si

va fi afisatá la autoritatea minierá regionald si la primáriile comunelor pe teritoriile cärora este situat perimetrul concesionat.

Afisarea va fi constatatá prin

procese-verbale.

Orice contestatiuni impotriva celor stabilite prin decizia ministerialá mai susmentionatá vor trebui sd fie depuse la autoritatea minierá regionalä sau la Directia minelor in termen de 30

zile libere dela data publicárii. Dupá acest termen, se va putea dispune plata. In scopul clarificárii drepturilor de redeventa cuvenite proprietarilor suprafetei, Directiu-

nea minelor va putea dispune

cercetári locale, autoritätile administrative sau politienesti, trebuind a da concursul necesar.

Cheltuielile prilejuite de aceste

cercetári vor fi suportate de cei interesati.

pra persoanelor indreptátite sä. primeasca cotele de redevent5. aferente fiecärui teren inglobat in perimetrul concesionat, sau dacd existä neintelegeri intre cei interesati, aduse la cutostinta. Directiunii minelor, prin notifi-

carea facuta, prin Corpul portäreilor, plata va fi suspendatä,

iar partea interesatá se va a-

dresa judeatoriei circumscriptiei cdreia apartine intreprinderea (exploatarea), cáreia Ii incumbä indatorirea legalá a clarificárii litigiului (art. 130 din legea minelor).

Recipisa de consemnarea cotei de redeventä la Cassa de Depunen i Consemnatiuni, se va. inainta judeatoriei ocolului respectiv, Statul sau exploatatorul

fiind liberati din momentul trimiterii recipisei de consemnare. 19. Plata cotei pärti de redeventä cuvenitá fiecärui proprietar se va face, prin interventia Directiunii contabilitätii Ministerului Inclustriei i Comertului, sezisat5, de Directia minelor cá-

tre Cassa de Depuneri si Consemnatiuni, din sumele depuse

acolo, in acest scop, de cátre Intreprinderile debitoare corespun-

ator dispozitiunilor art. 4 si 5

de mai sus. 20. Cesiunile cotelor de redeventä, cuvenite proprietarilor su-

prafetei, trebuesc comunicate Ministerului Industriei si Comertului (Directia minelor) care, pe temeiul avizului contenciosului ministerului va dispune plata asupra cesionarului a ratelor

devenite exigibile numai dupá data inregisträrii acestei cornunicári.

18. Contestatiunile vor fi cer-

CAPITOLUL V Redevente din exploreiri sau conventii speciale

isi va da avizul. Dacä exista incertitudini asu-

21. Din productia obtinutá dupä urma lucrárilor de explo-

cetate de contenciosul Ministerului Industriei i Comertului, care

www.digibuc.ro

6 Februarie 1937

rare, comisiunile de impuneri miniere, cu ocazia stabilirii re-

deventii Statului, vor defalca

cuantumul legal cuvenit proprie-

tarilor, procedând la fel ca si pentru perimetrele de concesiune si specificând cota parte pe

fiecare sondd, put sau galerie. Asupra acestora vor avea dreptul numai proprietarii inglobati in concesiunile ce se vor institui in baza permisului de explorare.

Aceste drepturi vor putea fi lichidate dupd instituirea con-

cesiunii si punerea in posesie asupra perimetrului explorat. Pand la data publicárii decretului de concesiune, Directia minelor va tine evidenta cotelor de redeventd pe sondd, put sau galerie, in parte. 22. Proprietarii suprafetelor au dreptul la cotele legale din redeventele cuvenite Statului, pe temeiul conventiilor speciale incheiate cu exploatatorii, proportional cu suprafata inglobatd. CAPITOLUL VI

Redeventele exploraforilor

51

rar, pe toatá durata concesiunii asupra perimetrului explorat de el (art. 207 L. M.). Pentru fier, crom, mangan, 10 la sutd in numerar (art. 208 L. M.).

Pentru minereuri de aluminiu si in genere silicati aluminosi, magnezieni. i cu alte baze, pentru grafit si rocile grafitoase, fosfati in genere; mineralele cu toriu i pdmânturi rare, pentru pietre pretioase si semi-nobile, cuantumul redeventelor se va fi-

xa pentru fiecare caz in parte, prin caietele de sarcini ale concesiunilor, de &are Ministerul Industriei si Comertului, cu avizul Consiliului superior de mine (art. 211 L. M.).

Pentru iod, brom si alte ele-

mente accesorii din sdruri si

ape minerale, se va fixa de cdtre Ministerul Industriei si Comertului, prin caietele de sar-

cini, cu avizul Cassei Autonome a Monopolurilor (C. A. M.) si al Consiliului superior de mine, (art. 218 L. M.). Pentru izvoare minerale si ape

23. Exploratorul are drept la

mineralizate subterane sau curative in genere, 10% (art. 228

din productia extrasá de pe

L. M.). 25. Rolurile prevázute de art.

valoarea unei redevente anuale

toate perimetrele declarate proprietate minierd concesionabilä, pe baza lucrdrilor sale de explorare, afard de perimetrul concesionat lui (art. 37 L. M.). 24. Cuantumul redeventelor cuvenite exploratorului este a-

cel fixat de lege pentru fiecare clasd de zácämânt in parte, si anume:

Pentru cárbuni i bitumine solide 10% (art. 176 si 178 L. M.). Pentru bitumine lichide si gaze asociate cu ele in acelasi zdcamânt, 10% (art. 191 L. M.). Pentru miniereuri metalifere alte minereuri din clasa II-a, (art. 2 din L. M.), 10% in nume-

127 din legea minelor, vor avea rubrici separate pentru dreptu-

rile de redeventá cuvenite Statului si exploratorilor.

26. In cazul când Statul percepe redeventele sale in naturd, cotele redeventelor cuvenite exploratorilor vor fi stabilite de comisiunile de impuneri miniere numai cantitativ si calitativ.

Valoarea acestor cote de recleventd se va fixa ulterior, pe

baza pretului mediu ce se va obtine de Stat, prin vânzdrile

efectuate, iar achitarea lor se va face dupd normele preväzute de legea minelor si de prezentul regulament.

www.digibuc.ro

6 Februarie 1937

52

apelabile,

sau organul legal ce se va crea In viitor pentru perceperea recleventelor in naturl, la pretul realizat prin comercializare, recipisele fiind trimese Directiei Minelor, care, la andu-i, le va inainta, spre pästrare si conta-

fiind in functie de redeventele

bilizare, Directiei contabilitätii

cuvenite Statului. Aceste pro-

din Ministerul Industriei si Co-

cese-verbale vor forma ate o a-

mertului.

nexA a procesului-verbal de con-

bilirile si evaluárile fiicute de

27. Stabilirea recleventelor cuvenite exploratorilor, are carac-

ter pur administrativ, nu este

apelabild si se face prin procese-

verbale separate pentru fiecare perimetru concesionat, proceseverbale

ce nu sunt

statare si stabilire a redeventelor Statului.

28. Constatarea si evaluarea

redeventelor cuvenite exploratorilor se fac conform prevederilor

art. 37 si 130 din legea mine-

lor, odatá cu constatarea si sta-

bilirea redeventelor cuvenite Statului, de cätre comisia de impu-

neri miniere, preväzutá de art.

123 din legea minelor. 29. Directiunea minelor va modifica pe cale administrativá constatarea cotelor de reclevente cuvenite exploratorilor in raport

32. Indatä ce constatdrile, sta-

organele de impuneri miniere, vor rämäne definitive, si intreorinderile debitoare vor achita integral redeventele datorite Statului, Directiunea minelor va proceda la achitarea redeventetor cuvenite exploratorilor, pe baza procesului-verbal arätat

mai sus si dupä normele fixate prin prezentul regulament. 33. In cazul and concesiunea

a fost acordatä sub forma unei asociatiuni intre Stat si Intreprindere, concesionarul va fi obligat, prin clauze inserate in cu rezultatul definitiv al apelu- caietul de sarcini, sä achite aruler j recursurilor ce vor fi nual, pe tot timpul concesiunii, fost purtate pentru stabilirea ate o redeventä din productia definitivá a drepturilor de rede- brutá, pentru exploratori. ventá legale cuvenite Statului. 34. Cheltuielile de deplasare 30. Intreprinderile debitoare prilejuite pentru stabilirea drepvor consemna la Cassa de Depu- turilor de redeventá ale exploneri si Consemnatiuni, pe nu- ratorilor, vor fi suportate de cdmele si la dispozitia Ministeru- tre acestia, conform dispozitiului Industriei si Comertului, co- nilor art. 151 din legea minelor. tele cuvenite exploratorilor, sub Comisiunea preväzutá de art. titlul: Cote provenite din rede- 123 din legea minelor este obliventele Statului, cuvenite explo- gatá a constata, In aceeasi seratorilor din perimetrul dintä, drepturile de redeventä Recipisele vor fi depuse la Di- cuvenite Statului, exploratorilor rectia minelor, care, la rându-i, si proprietarilor suprafetelor inle va trimete, spre pästrare globate in perimetrul concesiocontabilizare, Directiei contabi- nat. Neexecutarea acestei dispolitätii din Ministerul Industriei zitiuni va fi sanctionati prin LG

si Comertului. 31. Dacii redeventele cuve-

nite Statului se percep in naturá, cotele cuvenite exploratori!or vor fi consemnate de catre Directia

redeventelor

Statului

neachitarea de cdtre Stat a eventualelor drepturi de jetoane sau indemnizatii pentru sedintele tinute in plus. 35. Cesiunile cotelor de redevente cuvenite exploratorilor tre-

www.digibuc.ro

53

11 Februarie 1937

buesc comun'cate Ministerului

de 2% din salariul intregului

Industriei i Comertului (Directia minelor), care, pe temeiul avizului contenciosului ministe-

personal al Regiei Autonome C. F. R. $i al Directiunii Generale pentru Ocrotirea i Ajutorarea

cesionarului ratelor, devenite exigibile, numai dupà data flaregistrarii acestei comunicdri.

fondul Casei de Credit si Economie C. F. R. Aceastä retinere A/in. IV. constitue economia proprie a personalului $i se restitue, Impreunà cu interesele aferente,

rului, va dispune plata asupra

REGULAMENT

pentru modificarea ultimului alineat al art. 67 din regulamentul de aplicare al legii pentru organizarea Corpului Tehnic

DIN 1 1 FEBRUARIE 1937

Art. unic.

Ultirnul alineat al

art. 67 din regulainentul de aplicare al legii pentru organi-

zarea Corpului Tehnic, se modificä precum urmeaza: Ingineri ordinari cl. II. 392.

Personalului C. F. R., va spori

riumai in cazul când nu mai

face parte din caclrele active ale

Regiei Autonome C. F. R. sau Directiunii Generale pentru 0crotirea $i Ajutorarea Personalului C. F. R., precum i in ca-

zul când, fiind pensionat, renuntrt la calitatea de membru. In caz de deces, economiile se restitue urmasilor legali. J.

LEG E

C. M.

pentru participarea la expozitia din Paris

pentru modificarea art. 7, alin. III si IV, din legea Casei Autonome pentru Ocrotirea si Ajutorarea Personalului C. F. R. DIN 1 1 FEBRUARIE 1937 1)

Art. unic. Alineatele 3 si 4 ale art. 7 din legea Casei Autonome pentru Ocrotirea si ajutorarea Personalului C. F. R., pro-

mulgatä, cu I. D. R. Nr. 1.472 din 30 Aprilie 1930, se modifica precum urmeazd: Art. 7, alin. III. O retinere I) Aceastà Lege s'a votat de Senat, in sedinta dela 17 Deceravrie

1936 si de Adunarea Deputatilor, in

sediqa dela 30 Ianuarie 1937; s 'a promulgat prin Decretul regal Nr.

447/937 si s'a publicat in Monitorul Oficial, p. I, Nr. 34 din 11 Februarie 1937. A se vedea Legea easei p. ocrotirea i ajutorarea personalului

DIN 12 FEBRUARIE 1937 1)

Consiliul de Ministri, in $eclinta sa dela 10 Februarie 1937, Luand in deliberare referatul

d-lui ministru al industriei

comertului de sub Nr. 81.608 din 10 Februarie 1937, privitor la

participarea României la Expo-

zitia Internationala dela Paris din 1937;

Având in vedere necesitatea de a se da o cat mai bung organizare a acestei participäri, pentru ca sà poatä räspunde rosturilor urmärite de aceastä manifestare $i intereselor de propagandd ale tärii noastre, Decide:

C. F. R., din 3 Mai 1930, la pag.

1. Incuviinteazä participarea României la Expozitia Internationalä din Paris 1937, insärcineazá Fundatiile Culturale Re-

precum i Regulamentul Casei de credit si economie C. F. R., din 5 Iunie 1933, la pag. 686, vol. XXI.

i) J. C. M., sub Nr. 213 din 1937, s'a publicat in Monitorul Oficial, p. I, NI% 35 din 12 Februarie 1937.

261, vol. XVIII, cu mod. din 1932,

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

54

gale cu organizarea acestel par-

pozitia Fundatiilor Culturale Re-

României.

másura nevoilor. 5. Tot inventarul ce va fi procurat cu sumele puse de Ministerul Finantelor la dispozitia Fundatiilor Culturale Regale, va rámâne proprietatea Statului.

ticipäri si numeste pe d-1 profesor Dimitrie Gusti, reprezentant al lor, fn calitatea de Comisar general al Pavilionului Aceastä numire se considerá

fäcutä dela data de 1 Aprilie

1936, când au fnceput lucrärile

gale, cu titlul de subventie, pe

orice másuri relativ la construci organizarea Pavilionului ti

6. D-1 ministru al industriei si comertului si d-1 ministru al finantelor, sunt Insárcinati cu aducerea la Indeplinire a dispo-

sau din afark care sä lucreze

LE G E

de organizare.

2. Comisarul general va lua

României la Paris, va alege numi personalul necesar, va aproba cheltuieli i va putea delega persoanele din biroul sdu,

zitiunilor cuprinse fn jurnalul de fatä.

sau ssä-1 reprezinte pe lângd Co-

pentru modificarea art. 2, lit. c ui art. 3

misariatul General al Expoziiei dela Paris.

3. Toate masinile, aparatele materialele ce vor fi procurate de Comisariat i aduse din

sträinátate pentru pregátirea participärii la Expozitie, precum si toate obiectele, materialele etc., ce vor fi trimese la Pa-

ris, spre a servi la constructia amenajarea pavilioanelor sau

pentru a fi expuse ori folosite in timpul expozitiei, vor fi scu-

tite de orice taxä de import si export.

4. Fundatiile Culturale Regale vor Intocmi un buget In

care se vor prevedea toate cheltuielile reclamate de participarea României la numita expozitie.

Bugetul va fi prezentat Mini-

din legea pentru reorganizarea Ordinelor Nationale Române

DIN 18 FEBRUARIE 1937 1)

1. Se modificá art. 2, lit. c, din

legea pentru reorganizarea Ordinelor Române, decretatá cu Nr. 1.545 din 28 Aprilie 1932, dupä cum urmeazá: Ordinul Steaua României" va cuprincle 6 (sase) clase In loc de 5 (cinci), instituindu-se un grad In plus, cu denumirea de clasa I-a, a cdrei ierarhie se stabileste Intro graclele de Mare Cruce si Mare Ofiter ale Ordinului. Numärul cetätenilor români cArora li se poate conferi 1) Aceastä Lege s'a votat de Senat si de Adunarea Deputatilor, In sedintele dela 4 si 6 Februarie 1937;

sterului Finantelor, care dupä

s'a promulgat prin Decretul regal Nr. 518 din 1937 si s'a publicat in Monitorul 0 ficial, p. I, Nr. 40 din

coperirea bugetului, astf el fn-

18 Februarie 1932. A se vedea Legea pentru reorganizarea Ordinelor nationale române din 29 Aprilie 1932, la pag. 483, vol. XX, eu mod. 14 Octomvrie 1935, pag. 892, vol. XXIII.

ce-1 va verifica fl va supune aprobárii d-lui presedinte al Consiliului de Ministri. Fondurile necesare pentru a-

tocmit si aprobat, vor fi puse

de Ministerul Finantelor la diswww.digibuc.ro

18 Februarie 1937

clasa I-a a Ordinului Steaua

României", se limiteazd: pentru civili 50, pentru militari 15. 2. Se modificä art. 3 din legea pentru reorganizarea Ordinelor Nationale Române, decretatá cu Nr. 1.515 din 28 Aprilie 1932, dupá cum urmeazá: Ordinul Serviciul Credincios" va cuprinde 5 (cinci)) clase in loc de 3 (trei), instituindu-se cl.

55

REGULAMENTUL de aplicare al legei administrative

DIN 18 FEBRUARIE 1937 1) CAPITOLUL I Dispozifiuni generate referifoare la modificeiri feritoriale, schimbäri de nume ale unitälilor administrative

§i electoral

I-a, aceea de Co Ian si clasa V-a,

Modificiri teritoriale i schimbiri

Of iter ale Ordinului se limiteazä

teritoriului unei comune rurale sau suburbane, crearea sau des-

aceea de Ofiter. Numärul cetätenilor români cárora li se poate conferi gradele de Co Ian si de duná cum urmeazä: Co Ian 12,

Ofiter 300.

Celelalte grade ale acestui or-

din pästreazá numärul stabilit

de nume 1. Delimitarea sau modificarea

fiintarea unei comune rurale,. precum si schimbarea resedintei unei comune, se fac prin deciziu-

nea ministrului de interne, pe

Ordinelor Nationale Române din

baza deliberatiunii consiliilor comunale si a consiliului judetean respectiv.

räzboiu toate

pective nu cad de acord, minis-

prin legea pentru reorganizarea

28 Aprilie 1932. 3. In timp de

Ordinele Nationale se pot conferi cu spade. 4. Un regulament va desvolta prevederile legii de fa tä.

1) Acest Regulament s'a sanetionat prin Decretul regal Nr. 229 din 1937 si s'a publicat in Montt-oral Oficial, p. I, Nr. 40 din 18 Februarie 1937. A se vedea i Legea admi-

nistrativä, din 27 Martie 1936, la

LEGE

pag: 342, vol. XXIV, p. I, cu mod.

pentru Ynchiderea Ordinului

17 Septemvrie 1937. Dupä intregirea teritoriului, s'a in-

Ferdinand I"

tocmit Legea pentru unificarea ad-

DIN 18 FEBRUARIE 1937 1)

ministrativä, din 14 Lillie 1925, pag.

1. Ordinul Ferdinand I", instituit prin legea decretatá cu Nr. 1.537 din 18 Mai 1929, se in-

chide definitiv pe data promulgärii prezentei legi. 1)

In cazul când consiliile res-

Aceastä Lege s'a promulgat

prin Deeret regal Nr. 517 din 1937, s'a publicat in Monitorul Oficial, p. I, Nr. 40 din 18 Februarie 1937.

A se vedea i Legea din 18 Mai

1929, la pag. 497, vol. XVII, eu mod.

din 28 Aprilie 1933, pag. 553, vol. XXI.

338, vol. XIXII, care au mod. (din 22 Decemvrie 1925, 1 Mai si 9 Mai 1928) s'a aplicat 4 ani, când a fost modificatä in intregime, prin Legea pentru organizarea administratiunii locale. din 3 August 1929, pag. 920, vol. XVII. aceastä Lege, cu numeroase mo-

dif. (din 31 Decemvrie 1929, 4 Ia-

nuarie 1930, 7 Iulie 1930, 29 Ianuarie 1931, 15 Line 1931, 21 Septem-

vrie 1932, 3 Mai 1933, 18 Martie 1934, 28 Aprilie 1934 si 13 Noemvrie 1934). s'a aplicat 7 ani, franä

la Legea administrativä, din 27 Martie 1936, pag. 312, vol. XXIV, p. I.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

56

trul de interne va referi Consiliului de Ministri, care va decide.

Delimitarea sau modificarea teritoriului comunelor urbane, municipiilor sau judetelor, trecerea unei comune dela o categorie la alta, precum si declararea unei comune ca suburbana sau municipiu, se fac prin lege. 2. Incheierile consiliilor comu-

nale privitoare la toate modificdrile prevgzute in art, precedent sunt afisate la usa prima-

riei timp de 20 de zile, dupg care se inainteazg prefecturii judetului, impreung cu procesul-verbal

din care se constatá afisarea si cu toate intampindrile ce s'ar fi primit in acest timp. Consiliul judetean se pronuntg asupra hotdririi consiliului, sau consiliilor comunale, pe baza raportului depus de o comisiune formatg din: un membru al delegatiunii consiliului judetean, desemnat prin tragere la sorti; sefii serviciilor: tehnic, sanitar si de contabilitate; pretorii respectivi; primarul comunei sau comunelor in cauzg sau delegatii lor. Aceastg, comisiune consemnea-

zg intr'un proces-verbal toate informatiunile necesare ce le-ar fi constatat personal, precum si

toate intampingrile primite din partea celor interesati.

3. Dacg in termenul de 20 zile, cat a stat afisatg deciziunea con-

siliului comunal, nu s'a nrimit nicio contestatiune sau intampinare, se incheie un proces-verbal In acest sens, care se inainteazd organelor tutelare, odatg cu deciziunea consiliului. Consiliul judetean sau Ministerul de Interne apreciazg dacg mai este locul sa se facg cercetarea prevgzutg la articolul precedent. Despre acest lucru organul tutelar face mentiune in hotgrirea sa. 4.

decide asupra infiintärii unei noi comune, sau transfornahrii unei

comune rnrale in comung urbang, mai inainte de a se cerceta, prin serviciul contabilitgtii judetene, posibilitgtile ei financiare. 5. Deciziunile privitoare la mo-

dificgri teritoriale, infiintgri sau transformgri de comune, nu se not executa deck la inceputul anului financiar. 6. Patrimoniul comunelor contopite devine pronrietatea cornunei intregite, intocmindu-se un inventar al acestei averi. 7. Consiliul comunei interesate decide asupra partii de averi si

datorii ce trece asupra satulni ce se deslipeste. Neintelegerile dintre comune sau judete. privitoare la det2rminarea perimetrelor, sau averea lor, ori a satelor ce se alipese,

se deslipesc sau se modifica, solutioneazg de chtre Curtea Administrativa comnetentg. potri-

vit legii organice 2). 8. Schimbarea numelui comu-

nelor sau judetelor se face prin decret regal, la cererea consiliu-

lui respectiv. Incheierea consiliului prin care

se cere schimbarea nurneluj trebue sà fie motivatg pe consideratiuni geografice sau istorice..

Nume de persoane se pot da

comunelor si satelor numai prin

lege. 9. Nume de persoane In vieatg

nu se pot da comunelor, satelor sau .strgzilor.

Numele de acest fel, vor fi imediat schimbate. Se excepteaza numele membri2) A se vedea Legea pentru organizarea Comitet. central 0 Comitet. local, administrativ, din 20 Aprilie 1933, pag. 411, vol. XXI, cu mod.

din 18 Martie 1924, pag. 63. vol. XXII 0 27 Martie 1936 (legea administrativá) pag. 342, vol. XXIV, p. I.

In niciun caz nu se poate www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

tor familiei regale, sefilor de

State, sau a marilor personalitäti sträine. 10. Denumirile, instructiunile,

indicatiunile si firmele se fac numai fn limba românä. Sunt interzise denumirile Inadministratiile fostelor dominatiuni sträine, airebuintate

de

tat la inscriptiunile indicatoare permanente, firme, reclame, cat $i la orice acte oficiale sau particulare cu caracter de publici-

tate. 11. ModificArile de teritorii $i

schirnbärile de nume se cornunic6 de Indatä Ministerelor de Finante si Justitie. Mate electorate i eligibilitate

12. Listele electorale ale unei comune se Intocmesc pe .urmiltoarele categorii: a) Lista electoralä pentru alegerile Adunärii Deputatilor; b) Lista electoralä pentru alegerea de Senat: c) Lista electoralä pentru alegerile administrative. 13. Duna efectuarea revizuirii prevä'zute de articolul 7 din legea administrativa, primarii nu mai au dreptul $i nici calitatea de a fntocmi listele electorale si. nici de a opera fn ele $tergeri sau acläugiri, singurul organ competent fiind judecgtorul respectiv.

Ei sunt obligati fmpreunä cu secretarii comunali (notarii), ca In fiecare an. fn tot cursul luMi

Decemvrie, sä comunice judecáto/iel respective, un tablou alf a-

betic cuprinzând pe toti membrii comunei, care Wand la 31 Decemvrie al fiecdrui an dobandesc calitatea de alegátor, In conformitate cu art. 5 din legea administrativá. Ei cer judecátorului respectiv, fn tot cursul anului stergerea cl.n liste a tuturor celor care au pier-

57

dut calitatea de alegätor, ata-

sand la cerere actele doveditoare. Suclechtorul va examina actele

si va opera Inscrierile sau stergerile färd citarea partilor. Hotärfrea de $tergere se dä cu

drept de opozitie fn termen de 15 zile dela comunicare. Persoanele interesate se pot a-

dresa direct judeatorului, cu o cerere Insotitä de acte doveditoare. cerând la orice datá a a-

nului, Inscrierea lor In listele electorale.

In fiecare an, dela 1 pang la

15 Ianuarie inclusiv, toate stergerile sau adäugirile aduse lictelor electorale, fn cursul anului expirat, se afiseazä la judecátorie si primárie. In termen de o luná dela afisare, orice alegátor poate face contestatie contra adii

Toate cererile i actele In materce electoralä sunt scutite de orice taxe de timbru. In perioada dela aparitia decretului (deciziunii) de convocare a colegiului electoral si pang la proclamarea rezultatului alegerii, nu se va putea opera nicio stergere sau adáugire In listele electorale. 14. Judecátorul de ocol res-

pectiv trece Inteun registru special, pentru fiecare comunä, numete tuturor alegätorilor din listele electorale, alcátuite conform art. 6 din legea administrativä si

dä fiecärui alegätor un carnet de alegátor.

Formatul registrului si carnetului sunt prevrizute fn anexele legii administrative; Intr'o coloanä a registrului si pe prima paginä a carnetului, se va trece si data nasterii alegAtorului. Mat confectionarea registrului, cat i tipärirea carnetelor de

alegätor, se fac de judeatorie,

pe seama $i In contul comunelor respective.

Carnetele se confectioneazá din carton si. se tipäresc cu un plus

www.digibuc.ro

58

18 Februarie 1937

de 200/o peste numgrul total al

aleggorilor, pentru a fi distribuite viitorilor aleggtori, sau celor ce intâmplgtor le-ar fi pierdut.

Aceste carnete se impart la resedinta judecgtoriei, unde aleggtorii sunt chemati pe comune sau sträzi, in zilele anume fixate de judecgtori. Dacd comunele suportg cheltuielile, judecgtorii pot face dis-

tribuirea carnetelor $i la re$edinta comunelor respective, fiind ajutati de notari sau alti functionari judeteni sau comunali.

Odatá cu eliberarea carnetului. aleggtorul va fi in$tiintat cg acest carnet este permanent si cg,

in caz de pierdere nu se elibereazg altul, cleat plgtind suma de 10 lei. Fiecare carnet are un numár de ordine, care corespunde cu numgrul de ordine din registru. Acest numgr de ordine nu corespunde totdeauna cu ordinea alfabeticg, ci cu ordinea de inscriere in liste (registru). Carnetul este permanent $i pentru toate alegerile, adicg din moment ce a fost dat alegátorului, acesta nu mai are nevoe de a se prezenta cu ocazia alegerilor spre a lua o noug vizg.

De asemenea nu se mai trec scg cg aleggtorul a votat, singura operatiune pe care magistratul prezident sau biroul alegenii o face, este notarea in listele electorale a aleggtorilor, pentru ca astfel sg Impiedice posibilitatea ca un aleggtor sg voteze de mai multe ori. Când un aleggtor a pierdut carnetul, poate obtine un alt carnet, dar In acest caz este sters din registrul dela numärul de ordine la care se gäse$te inscris *i se inscrie din nou la alt nu-

vize in carnet, care sd dovedea-

mgr de ordine, ce urmeazg dupg finele aleggtorilor inscrisi in registru, pentru a se evita posibi-

litatea de votare cu ambele carnete.

15. Indatä dung convocarea

unui colegiu, se vor extrage sub ingrijirea atijudecgtorului, pentru fiecare comund in parte, copii certificate de pe listele electorale, conform celor din registrele respective aflate la judecgtorie.

Aceste liste se predau in dublu

exemplar sub luare de dovadg, de cgtre judecatoria de ocol, cel putin cu 24 ore inainte de inceperea operatiunilor de votare, magistratilor care prezideazg birourile de votare, unul pentru a servi grefierului la verificarea alegatorilor, iar al doilea asistentilor.

Operatiile de votare se fac numai cu aceste liste certificate de judecgtorul de ocol respectiv, fgrg a se putea utiliza alte copii de liste, care nu sunt certificate. Aceste liste se anexeazg la dosarul alegerilor de cgtre magistratul care a prezidat operatiile de votare. Când sunt mai multe sectiuni de votare, aleggtorii se repartizeazg pe sectiuni In ordinea alf a-

beticg, pentru a se inlgtura posibilitatea ca un aleggtor sg voteze la mai multe sectiuni. Eligibili

16. Aleggtorii inscri$i in listele electorale pentru alegerile

administrative, ale judetului sau comunei respective, sunt eligibili la aceste colegii, dacg au im-

nlinit vârsta de 25 ani $i dad, stiu a scrie $1 ceti. Alegátorii inscri$i in listele e-

lectorale ale municipiilor si comunelor suburbane, precum $i ale oraselor de re*edintä, sunt eligibili in consiliile judetene respective.

Nu pot fi

a) Monahii; b) Militarii In activitate;

c) Persoanele care, fie direct, www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

fie prin tovaräsi sau interpusi, fie prin intreprinderile din care

fac parte, au contracte cu administratia respectivá. De asemenea acei ai cäror fii.

frati sau pärinti au asemenea interese.

Chiriaii imobilelor administratiunilor locale, sau arendasii invoitori in izlazurile comunale arendasii terenurilor de vânátoare ale comunei, nu pot fi con-

siderati ca intränd in dispozitiunile acestui alineat; d) Functionarii Statului, Jude-

telor si comunelor, in afarä de

profesorii (membrii corpului didactic de toate gradele), medicii definitivi si cantäretii bisericesti;

e) Debitantii de bäuturi spirtoase, in comunele rurale, interpusii lor, sau persoanele din familie intrebuintate in exercitiul comertului, al cáror drept de debit este detinut in arendä dela administratia respectivh. In consiliile statiunilor balneare si climatice, sunt eligibili si proprietarii de imobile din acele localitäti, chiar dacá nu sunt inscrisi in listele electorale respective.

CAPITOLUL II

Serviciile adminisfraliunilor locale

Organizarea serviciilor si birourilor judetene 17. Judetele au in mod obligatoriu urmátoarele servicii si

birouri: 1. Biroul mobilizrii $i organizetrii natiunii $i teritoriului (M. O. N. T.).

2. Contenciosul.

Serniciul administrativ cu birourile: personalului, administratiei de Stat, administratiei locale, statistic, cultural, de petitionare. registraturá i arhivá. 3.

4. Serviciul financiar $i de con-

59

tabilitate, cu urmátoarele birouri: contabilitate judeteang, contabilitate comunalá j biroul economic.

5. Serviciul tehnic si al dru-

murilor. 6. Serviciul sanitar $i de ocrotire sociald. 7. Serviciul veterinar si zooteh-

nic. 18. Daca resursele bugetare

permit, unele birouri pot fi transformate in servicii; de asemenea,

se pot crea i alte servicii sau birouri.

Serviciile si birourile se pot de regulament special, aprobat de ministrul de interne, justificându-se printr'un raport separat necesitatea serviciului si arätându-se disponibilitätile bucrea sau desvolta numai pe bazá

getare.

Regulamentul va preved.ea si personalul absolut necesar. 19. Organizarea serviciilor birourilor obligatorii, precum si efectivul personalului, pe grade si functiuni, nu vor depäsi limitele arätate in schemele pe categorii de judete, anexate prezentului regulament. In acest scop judetele sunt Impártite In urmátearele 4 categorii: Categoria I: Bihor, Ilfov, Prahova si Timis-Torontal. Categoria II: Arad, Brasov, Cernäuti, Cetatea-Albá, Cluj, Do lj, Hunedoara, Iai i Läpusna. Categoria III: Bacau, lti, Botosani, Buzáu, Cahul, Caliacra, Caras, Constanta, Covurlui, Dam-

bovita, Durostor, Hotin, Ialomi-

ta, Ismail, Mehedinti, Mures, NAsäud, Orhei, Romanati, Sälaj,

Satul-Mare, Severin, Sibiu, Somes, Soroca, Tarnava-Mare, Teleorman, Tighina, Turda, Valcea, Vlasca. Categoria IV: Arges, Baia, Câm-

pulung, Ciuc, Dorohoi, Fägáras, Fálciu, Gorj, Maramures, Mus-

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

60

cel, Neamt, Odorhei, Olt, Putna, Rädämti, R.-Sdrat, Roman, Storojinet, Suceava, Tarnava-Micd, Tecuci, Trei-Scaune, Tulcea, Tutova si Vaslui. Cu ocaziunea verificrtrii si aprobärii bugetului, Ministerul de Interne, constatând scäderea mijloacelor financiare ale judetului, poate decide trecerea unui judet inteo categorie inferioarrt. 20. Biroul M. O. N. T. are organizarea si atributiunile prevdzute de art. 51 si urmát din prezentul regulament; el functio-

neazd sub directa conducere a prefectului sau subprefectului. 21. Contenciosul are atributiunile prevrtzute la art. 58 din prezentul regulament; el functioneazd sub directa conducere a prefectului sau a subprefectului.

Serviciul administrativ 22. Biroul personalului are in

atributiunile sale lucrdrile pri-

vitoare la: Personal, intocmirea $i tinerea registrelor alfabetice, matricole pe categorii, pentru intreg personalul (judetean. comunal si de Sta:t), din serviciile centrale si exterioare, dependente de prefecturd. In aceste registre tinute la zi, se vor nota numirea, Inaintarea, mutatiunile, concediile si discipline. Formarea de caziere personale. completarea si pdstrarea lor In conditiunile prevAzute de legea $i regulamentul statutului functionarilor publici (certificate de studii, certificate de servicii anterioare, acte de jurdmänt, examen de capacitate etc.).

Lucrdrile referitoare la examenele de capacitate: lucrdrile comisiunii pentru propuneri de numiri si Inaintdri. ale cornisiei de disciplinä si cele relative la pensiondri..

Eliberarea

certificatelor

de

23. Biroul administra0ei de Stat are in atributiunile sale lucrdrile referitoare la: Corespondenta i reclamatiunile privitoare la administratia

generald, ordinea publicd si. chestiunile politienesti.

Lucrärile relative la alegerile

generale si alegerile profesion ale (Camere agricole, de industrie si comert si Camere de muncd). Lucrarile referitoare la aplica-

rea legilor pentru portul armelor si protectia vânatului, tinând registre de evidenta aces-

tore; aplicarea legilor referitoare la circulatie si automobile.

Intocmirea listelor de jurati. Lucrdrile referitoare la vagabonzi, copii gásiti, persoane dispdrute, alienati sau muscati de câini turbati, incendii si inundatii.

Lucrärile privitoare la elibe-

rarea pasapoartelor, conform instructiunilor Ministerului de Interne, legii si regulamentului paspoartelor, tinâncl i evidenta acestora; intocmeste tablouri trimestriale dung, formularul stabilit de minister, de numärul

paspoartelor eliberate pe categorii si II inainteazd Ministerului de Interne, impreunä cu nasapoartele expirate i preschimbate. Lucrärile privitre-Lre la execu-

tarea legilor i regulamentelor de administratie publicä, in ceea ce priveste administratia generaiil a judetului; aplicarea legii repausului duminecal. Lucrdrile privitoare la contra lul sträinilor, comertului ambulant si al Mtregului personal administrativ exterior, cu evidenta indeplinirii atributiunilor. Lucrdrile privitoare la eonferirea de decoratii si medalii. Strângerea rapoartelor orga-

nelor de Stat din judet si prezentarea lor prefectului. Lucrdrile relative la arendarea terenurilor de vângtoarP si

serviciu si de purtarp, precum si a carnetelor C. F. R. registru de evidenta acestora. www.digibuc.ro

18 Februarte 1957

Lucrdrile relative la rezolvarea chestiunilor administrative de ordin general, nerepartizate altor birouri. Acest birou executd si rile in legáturg cu turismul. 24. Biroul administratiei judetene si comunale, are In atributiunile sale corespondenta referitoare la: Administratia

localh,

jude-

teanä si comunala, precum si

reclamatiunile de acest ordin ale particularilor.

Lucrárile referitoare la situa-

tia teritorialá a judetului; alipiri si deslipiri de comune sau sate, Infiintäri de noi comune $i sate; schimbäri de resedinte si de nume; modificarea circumscriptiilor

$i

resedintelor

de

Lucra'rile referitoare la alegerea, constituirea i disolvarea consiliilor si inlocuirea comisiu-

nilor interimare, judetene si comunale; alegerea, suspendarea, revocarea si demisiunea primarilor; registru special de numele pronumele consilierilor alesi si de drept, pe comune, registru tinut la zi, cu toate schimbárile survenite. Lucrárile referitoare la balciurile si tdrgurile din comunele

rurale, si registru de evidenta lor.

Lucrärile referitoare la carciumi si registru special in care se vor trece recipisele de garantii ale cârciumilor comunale,

mentionându-se toate datele ne-

cesare. 25. Biroul statistic are atributiunile preväzute la art. 59 si

urm. din prezentul regulament. 26. Biroul cultural are In atributia sa lucrärile referitoare la scoli si la institutiunile culturale, intretinute din bugetul jucletului si la scolile de Stat sau particulare, cum si lucrärile referitoare la chestiunile de cult. 27. Biroul de petitionare-re-

61

gistraturd $i arhivd, are atributiunile prevgzute la art. 67 si urm. din prezentul regulament. Serviciul financiar $i de contabilitate

28. Biroul contabilitdtii judetene, are In atributiunile sale lucrdrile privitoare la intocmirea bugetului general al judetului

modificArile lui.

In acest scop, cere, la timp tuturor serviciilor judetene si administratiei financiare de Incasari si plati situatiuni si date, pentru a se putea intocmi expunerea de motive; intocmeste publicatiunile pentru a aduce la cunostinta generald proiectul de buget.

Ingrijeste de convocarea la

timp a comisiei de verificare, care face raportul asupra pro-

iectului de buget. Intocmeste lucrárile privitoare la executarea bugetului si ordonantarea plátilor de personal si material.

Intocmeste conturile de gestiune si le supune aprobärii autoritätilor tutelare. potrivit disnozitiunilor art. 203 din prezentul regulament sau le inainteazá Inaltei Curti de Conturi, impreunA cu toate actele relative. Tine evidenta tuturor valorilor de orice fel anartinâncl judetului, sau depozitate la judet.

Lucrárile de corespondentá privitoare la operatiunile de contabilitate judeteanä. Lucrárile si corespondenta privitoare la operatiunile de expropriere In interesul judetului. Lucrárile privitoare la autorizarea cheltuielilor i In general

toate actele din care ar deriva, direct sau indirect, angajamente

de pláti, in sarcina judetului, precum si toate lucrárile relative la vânzdri, arendári si inchirieri de bunuri judetene si la darea In intreprindere a lucrärilor si furniturilor jucletului.

www.digibuc.ro

62

18 Februarie 1937

Tine evidenta popririlor, cesiunilor, transactiilor judecgtoresti etc.

Tine evidenta rämdsitelor de incasat sau de plgtit. Urmgreste depunerea actelor justificative de catre titularii ordonantelor, care au primit sume

de bani cu anticipatie, fat% acte, le verified si apoi le ataseazg la ordonantele respective. Inregistreazg i centralizeazg in scripte miscdrile de materiale, incredintate mânuitorilor,

pentru a se putea tine evidenta generalg a materialelor din depozitele administratiunii judetului. Tine intre altele, urmdtoarele scripte: 1. Jurnalul general al tuturor ordonantelor de platd emise. 2. Registrul de partizi pentru inregistrarea creditelor, a ordonantelor emise si achitate, pe articole de buget. 3. Jurnalul general pentru inregistrarea in rezumat a, tuturor operatiunilor de incasgri si plgti. 4. Registrul de partizi pentru desvoltarea operatiunilor de venituri si cheltuieli pe articole. 5. Registrul pentru inregistrarea angajamentelor. Jurnalul ordonantelor de platd serveste la inregistrarea in ordine a tuturor ordonantelor ce se vor emite de prefecturd, in tot cursul exercitiului financier. Numgrul de ordine al acestui jurnal va fi numdrul de ordine al orclonantei emise.

in acest registru de partizi, dupg borderoul de platg trimes de administratia financier& de Incasari si pláti, de doud, ori pe lung. In jurnalul general al incasgrilor si pldtilor efectuate, se tre-

ce in fiecare lund, in rezumat, aclicg inteo singurg cifrg, veniturile incesate si plgtile efectuate, dupg contul verificat al administratiei financiare. Tot inteo singurd cifrg se tree apoi si in registrul de partizi incasärile Registrul pentru inregistrarea angajamentelor se tine de seful contabilitätii judetene care este consilier controlor. Ordonantele de platg se semneazd de prefect sau subprefect prin delegatie si se contrasemneazg de cgtre seful serviciului financiar si de contabilitate. Pe cererea de ordonantare seful biroului face totdeauna ref erat, arätând dacg existg credit disponibil, iar pe actele justificative pune viza cg le-a verificat si le-a ggsit in reguld. Corespondenta pe baza cgreia s'au emis ordonantele, se pgstreazg inteun dulap special, aranjatg in ordinea numericg a ordonantelor, iar la finele anului financier se coase in dosare pe articole bugetare. 29. Biroul contabilitdpii comunale, are in atributiunile sale lucrgrile privitoare la verificarea, aprobarea i modificarea bugetelor comunale. Lucrgrile referitoare la verificarea conturilor comunale. Aclung materialul necesar pen-

Registrul de partizi al ordonantelor va avea partizi deosebite pe articole de buget, pentru tru intocmirea bugetelor comucredite acordate prin buget. In aceste partizi se inregis- nale. dând instructiuni pentru treazd atât creditele acordate alatuirea lor. . Tine evidenta tuturor valoripe articole de buget, cat í creditele extraordinare, ordonantg- lor de orice fel apartinand corile efectuate asupra fiecgrui munelor i depuse de acestea credit in parte, precum si plátile pentru pästrare. Corespondenta referitoare la acute. Inregistrarea plgtilor asupra toate operatiunile financiare ale fiecgrei alocatii In parte se face comunelor. www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

Lucrdrile privitoare la operatiunile de exproprieri In interesul comunelor.

Lucrärile privitoare la primirea clarurilor *i legatelor fäcute comunelor. Ingrije$te de procurarea la

timp a registrelor necesare comunelor. Biroul verified/id bugetele co-

munelor rurale *i urbane nere*edintd, intocme$te referat asupra constatárilor $i. II supune aprobärii prefectului.

Pästreazd câte un exemplar din buget, formând dosare speciale pe comune, la care se a-

claugd In cursul anului deciziunile pentru deschideri de credite $i modificäri de bugete. La finele anului financiar bugetele tuturor comunelor din judet, cuprinzând toate modified-

rile, se cartoneazä In volume,

rânduite in ordinea alfabeticd. Controleazá dacd s'a fácut inchiderea caselor comunale la sfârsitul fiecdrui exercitiu financiar si dad, s'a trimes birou-

lui un exemplar' din procesulverbal.

Ia mdsuri ca toate soldurile

rezultate sä fie consemnate conform legii, iar recipisele de consemnare sd se inainteze prefecturii, spre pástrere. Ingrijeste ca In cursul anului financiar, primarul, Impreund cu casienil comunal, BA intocmeascä, la finele fiecdrei luni, o situatie de toate operatiunile de Incasäri $i pláti efectuate In

cursul lunii. Aceste situatiuni urmeazä a fi trimese $i prefecturii, prin preturile respective, impreund cu procesul-verbal al comisiunii de verificare. Verified dosarele cu licitatiuni

pentru vânzarea, Inchirierea arendarea bunurilor comunale, precum i cele pentru darea In intreprindere a lucrärilor $i furniturilor necesare comunelor,

63

fácând referat asupra celor constatate, pe care II supune aprobárii prefectului.

Ingrije$te ca in termen de 3

luni dela inchiderea exercitiului, comunele sä incheie conturile $i sä le trimeatá spre aprobare delegatiunii judetene, prin prefecturd, potrivit dispozitiunilor art. 203 din prezentul regulament.

Trece inteun registru special

incheierea delegatiunii judetene, jar conturile se restitue comune-

lor, Impreunä cu o copie de pe deciziunea delegatiei, având grija ca primäriile sd trimiatd procesul-verbal de afi$area acestor deciziuni $i dovezile de comuni-

carea lor celor In drept. TJrmáreste ca fo*tii gestionari

sá achite sumele datorate, ti-

nând evidentá despre aceasta. 30. Biroul economic are In atributiunile sale lucrärile privitoare la: bunuri, licitatii, inven-

tarii, intendentä, pd$uni $i plduri.

Lucrárile privitoare la administrarea tuturor intreprinderi-

lor judetului, cu caracter economic sau comercial. Intocmirea i tinerea la curent a inventarului mobiliar i imobiliar al judetului; centralizarea inventarelor comunale, Ingrijind de tinerea lor la zi. Lucrárile privitoare la licitatii, incheierea i executarea contractelor, privind patrimoniul jucletulut; pregätirea proiectelor de contract& cu antreprenorii,

furnisorii, proprietarii de imobile, etc., pe care le inainteazd, prefectului, insotite de un aviz al contenciosului.

Ia toate mäsurile pentru su-

pravegherea $1. exploatarea rationald a domeniilor $i loturilor agricole demonstrative judetene, pentru promovarea i intensificarea agriculturii i silvicultu-

rii pe teritoriul judetului.

www.digibuc.ro

18 Februarle 19E7

64

Serviciul tehnic $i al drumurilor 31. Serviciul tehnic judetean este organizat $i functioneazd conform dispozitiunilor decretu-

lui de organizare al Ministerului Lucrärilor Pub lice si al Comunicatiilor, legii drumurilor, legilor

i

regulamentelor spe-

ciale 1).

Dacä personalul retribuit de Stat nu este suficient $i daca resursele bugetare permit, judetul poate angaja personalul tehnic superior $i inferior necesar, pldtindu-1 din veniturile proprii ale judetului. Pe lângd serviciul tehnic jude-

este vorba de personalul plätit

de comunä 2).

Municipiile pot avea un serviciu tehnic propriu, dacA, dupd. apreciererea Ministerului de Interne, resursele lor bugetare per-

mit. In acest caz, serviciul tehnic

de arhitectura al municipiului, este dator sá execute $i lucrärile de arhitecturä pentru administratia judeteanh, când aceasta nu ar avea un arhitect. Serviciul sanitar $i de ocrotire sociald 32. Are in atributia sa toate

tean functioneazà biroul insärcinat cu lucrärile tehnice de arhitecturä si de edilitate ale ad-

lucrärile prevazute de legea spe-

material privitoare la acest birou sunt inscrise in bugetul co-

gulamentele speciale. II

ministratiei ora$ului de resedintä. Cheltuielile de personal si de munei.

Inginerul sef al judetului, numit de Ministerul Lucrdrilor

cialä.

Serviciul veterinar $i zootehnic 33. Are in atributiunea so lucrdrile preväzute in legile si reOrganizarea serviciilor i birourilor administratiilor comunelor urbane

al Comunicatiilor,

34. Serviciile $i birouriie administratiilor comunelor urbane

date de prefect sau de primar,

butiunile relative la: A. Secretariat a) Secretariat: corespondenta

Pub lice

$i

conduce Intreg derviciul $i este obligat sä execute dispozitiunile

privitoare la lucrärile ce se efec-

tueazà din fondurile judetului sau ale ora$ului de re$edintä, sub sanctiunea prevazutd de codul penal, pentru refuz de serviciu legalmente datorat. Personalul plätit de adminis-

tratiile judetene sau comunale este numit in conditiunile art. 142 din lege; actiunea disciplinarà se exercità de prefect, in conformitate cu dispozittile legii statutului functionarilor publici, luând $i avizul primarului, când A. se vedea Decret-lege pentrn organizarea Ministerului Luerarilor Pub lice si al Comunicatiilor, din 26 1)

Mai 1936, la bag. 785, vol. XXIV, p. I.

trebuesc sg, indeplineasa atri-

cu autoritäti, leatura intre servicii, lucrärile pentru consiliul comunal, convocäri, procese-verbale, deciziuni, ordine de zi etc.;

b) Biroul mobilizärii $i organizárii natiunii $i teritoriului (M. O. N. T.); r) Contencios. 2) A se vedea Legea pentru St4-

tutu! functionarior publici, din 19 Iunie 1923, la pag. 409, vol. XI=

XII, ell mod. din 26 Iunie 1930, pag.

360, vol. XVIII si 22 Martie 1933, pag. 92, vol. XXI; precum i Regulamentul de aplicare, din 23 Noern-

vrie 1923, la pag. 418, vol. XI-XII, cu mod. din 5 August 1930, pag. 833, vol. XVIII.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

B. Administratie personalul comunal, certificate si autorizatiuni, regulamente si ordonante, statisticd, Adicd:

starea civild, turism, politie comunald, biroul populatiei, petitionare-registraturd si arhivd. C. Finante $i contabilitate Adicd: bugetul comunei, constatarea, perceperea si urmárirea veniturilor, imprumuturi si cotizatii, angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor, control, casierie, inventar, licitatii, economat si intendentä. D. Activitate economicd Adicd: administrarea, bunuri-

ior mobiliare si imobiliare ale comunei, Intreprinclerilor comunale In regie directl, intreprinderilor concesionate, participatil. E. Activitate culturald

Adicd: invátámântul de toate

gradele, diversele culte, societäti,

65

I. Salubritate Adicd: curátitul si stropitul strdzilor, ecarisaj, ridicarea gunoaielor, hornáritul etc. 35. Sunt obligatorii pentru municipii urmätoarele servicii si birouri: serviciul administra-

tiv, serviciul financiar si de contabilitate, serviciul tehnic, serviciul sanitar si ocrotiri sociale, serviciul veterinar si zootehnic, serviciul sau biroul salubritdtii;

birourile: secretariat, M. O. N.

T., contencios, statistic, stare civild, economic si cultural. Pentru orasele de resedintd, sunt obligatorii urmátoarele ser-

vicii si birouri: serviciul administrativ, serviciul financiar si de contabilitate, serviciul sanitar si ocrotiri sociale, serviciul

veterinar si zootehnic; birourile: secretariat, M. O. N. T., contencios, statistic, stare civilä, economic si salubritate. Pentru orasele neresedintd, sunt obligatorii: biroul administrativ, biroul economic, financiar si de contabilitate, birourile M. O. N. T. si stare civild.

asociatiuni culturale, biblioteci, arte, muzee, controlul cinematografelor si spectacolelor. F. Activitate sanitard ci de ocro-

plini,

Adicd: spitale, dispensare, azile, igienä, epidemii, controlul sanitar, asistentti medical:a', la domiciliu, cdminuri si asistentd sociald, ajutoare, somaj etc.

birourile In servicii. Serviciile sau birourile se pot

tire

G. Activitate zootehnicd si vete-

rinard cresterea si sdnátatea animalelor, epizootii, oboare de vite, industria alimentard, control, indrumare, abator. H. Edilitate Adicd: edilitate, arhitecturä, cdi de comunicatie, apd,, canalizare, lumind, plantatii si gradini

publice.

C. Hamangiu, vol. XXV.

6.

36. Atrihutiunile ce nu sunt

Indeplinite prin serviciile sau bi-

rourile susardtate, se vor Indedung natura lor, prin functionarii serviciilor sau birourile existente. 37. Dacd resursele bugetare permit, se pot crea si alte servicii sau birouri, sau transforma

crea sau desvolta, numai pe bazd de regulament special, aprobat de autoritatea tutelard,, justificându-se printr'un raport separat necesitatea serviciului si ardtându-se disponibilitdtile bugetare.

Ilegulamentul va prevedea personalul absolut necesar. 38. Modul de organizare al serviciilor si birourilor fiecärui

municipiu sau ora$, precum si numärul maxim al functionari-

www.digibuc.ro

66

18 Februarie 1937

lor, este acela preväzut fn sche-

ma de organizare aprobatg de Ministerul de Interne, odatg cu bugetul pe anul 1936-1937. 39. Secretariatul are In atributiunile sale: primirea i pästrarea luergrilor ce urmeazg a

se supune delibergrii consiliului comunal i delegatiunii consiliului; Intocmirea ordinei de zi a $edintelor, convocarea consilierilor, redactarea proc.-verb. ale $edintelor, .precum $i a deciziunilor consiliului si delegatiei; In tocmirea dosarelor speciale cu aceste procese-verbale In ordine cronologicg, brosarea si sigila-

rea lor la sf drsitul anului; co-

municarea In copie a acestor delibergri, serviciilor respective spre executare; trimeterea deciziunilor organelor tutelare spre aprobare, fn cazurile prevgzute de lege *i prezentul regulament; Intocmirea sumarului *edintelor consiliilor $i delegatiilor; cornu-

nicarea acestui sumar, semnat de primar i secretar, autoritgtilor tutelare pentru fiecare $edintg In parte si afisarea lui In timp de 10 zile la usa casei comunale, constatându-se aceasta

butiunile prevgzute la art. 58 din prezentul regulament. 42. Serviciul administrativ

are In atributiunile sale lucrg-

rile privitoare la: a) Personal, adicg: intocmirea si tinerea registrului aflabetic-' matri col pentru functionarii bugetari $i a registrului alfabe-

tic, pentru lucrätori i agentii angajati temporar. In aceste registre tinute la zi noteazg: numirea, fnaintarea, rni*carea, concediile $i disciplina fntregului personal al administratiei comunale;

Formarea de caziere personale, completarea $i pgstrarea lor In conditiunile prevgzute de legea i regulamentul statutului functionarilor publici (certificate de studii, certificate de ser-

vicii anterioare, examen de capacitate, act de jurgmânt etc.); Lucrarile referitoare la examenul de capacitate $i ale co-

misiunii pentru propuneri de numiri si Inaintgri, ale comisiunii de discipling, precurn si lucrgrile relative la pensiongri;

prin proces-verbal; eliberarea de copii de pe deciziunile consiliu-

Eliberarea certificatelor de serviciu $i de purtare, precum a carnetelor C. F.. R.; b) Administra(ie, adich: elibe-

lor de conducere si orice alte in-

eliberate; fritocrairea regulamentelor *i ordonantelor comunale, precum i aplicarea lor; Intoc-

regulamentele, ordonantele, deciziunile, publicatiile de licitatii, numirile de functionari etc. 40. Biroul inobilizärii ci orga, nizärii na(iunii j teritoriului (M. O. N. T.), avâncl atributiu-

scrise de codul civil, de legea $i regulamentul special;

lui si ale delegatiei consiliului, afarg de acele declarate secrete. Secretariatul comunicg tuturor serviciilor ordinele organe-

strtictiuni cu caracter general, Ingrijeste de redactarea buletinului comunal, care trebue sg aparg periodic; In acest buletin se publicg sumarul sedintelor,

nile prevgzute la art, 51 *i prmgtorii din prezentul regulament. 41. Contenciosul având atri-

rarea certificatelor $i autorizatiunilor; controlul autorizatiilor

mirea ordonantelor pentru stabilirea preturilor maximale, la articole de prima necesitate, precum *i tarifele privitoare la hoteluri, bài, transporturi etc.; c) Starea civilä, adicg: tinerea $i pgstrarea registrelor si actelor de nastere, cgsgtorie si decese, strict In conditiunile pre-

Eliberarea extractelor de pe actele de stare civilg si tinerea corespondentei referitoare la lucrgrile respective; into cmirea

www.digibuc.ro

13 Februarie 1937

datelor necesare listelor electorale, a tabelelor de recensämänt,

pentru recrutarea i instructia premilitarilor, precum si datele statistice referitoare la miscarea populatiei. Oficiul de stare civild are registratura i arhivä proprie, raspunzand de buna pästrare a registrelor si actelor sale; d) Statisticd, cu organizarea si atributiunile prevdzute in art. 59 si urmatorii din prezentul regulament;

e) Politia comunaltt, care se exercitä in orase prin politia de

Stat.

Dupä posibilitäti, se va putea organiza si o politie aparte, compusä din functionari si agenti angajati de primarie;

f) Biroul de popula(ie, care functioneazI pe lngä chesturi sau politie, in conformitate cu

instructiunile speciale; acest birou este obligat a tine la curent

primäria cu miscarea populatiei, transmitând toate datele secretarului comunal, care le va indruma la biroul statistic; g) Peti(ionare-registraturd $i arhivd, având atributiunile preväzute de art. 67 si urmätorii din prezentul regulament.

43. Serviciul financiar $i de

contabilitate are in atributiunile sale lucrAri relative la: a) Strângerea datelor si materialului necesar- intocmirii bugetului comunal si bilantului, precum si bugetelor anexe, având indatorirea de a prezenta

luerärile in termenul preväzut de lege si a le trimete dupä

autoritätilor tutelare; b) Constatarea tuturor voniturilor (imp ozite, taxe, contributiuni, cotizatiuni, prestatiuni), in conformitate cu legea, precum si afisarea deciziunilor privitoare la venituri; intocmirea matricolelor, rolurilor generale si registrelor si tinerea lor la zi; intocmirea si tinerea debitului gene-

67

imp ozitelor si taxelor comunale, sezisarea contenciosului comu-

nal, in vederea apelurilor si recursurilor fiscale, inaintänd lu-

crArile respective; cercetarea re-

clamatiunilor referitoare la im-

puneri; propuneri pentru noi impozite sau taxe; verificarea. debitelor, impunerilor, impozitelor i taxelor comunale; calcu-

larea cotelor si redeventelor ca urmeaa, a fi värsate din bugetele intreprinderilor comunale;

c) Perceperea si urmärirea veniturilor, conform legii speciale; d) Contractarea de imprumu-

turi, infiintäri de taxe, cotiza-

tiuni si contributiuni speciale; e) Tinerea evidentei tragerilor la sorti a diferitelor obligatiuni comunale; intocmirea tablouri-

lor, creantelor ramase neachitate, neordonantate sau neplätite, tinând evidenta la zi a acestor lucräri. Bugetul comunei si intreprinderilor sale, modificarile lor, precum orice deschidere de credite; verificarea statelor de platä,

intocmite de servicii pentru tot personalul comunei, tinându-se evidenta registrelor pentru diverse retineri la Casa Pensiilor, Casele Speciale si diverse asociatii, popriri si sechestre si emiterea ordonantelor de plan', pentru retinen i pensii viagere.

Tinerea la zi a registrelor de angajamente si evidenta fondurilor, cum si cele de inregistrarea si conservarea garantiilor de orice f el;

g) Intocmirea conturilor de i inaintarea la timp, store aprobare, autoritätilor in gestiune drept;

h) Asigurarea averii mobile $i imobile a comunei; i) Controlul, adicä, verificarea operatiunilor de incasäri si pläti si de inregistrarea operatiunilor,

in. scriptele respective ale MI-

tabilitätii; verificarea inventa-

ral al comunei; recensämântul riului general; urmärirea justiwww.digibuc.ro

68

18 Februarle 1937

ficdrii avansurilor date pentru lucrärile executate in regie sau antreprizd, verificarea si executarea bugetelor anexe si bilanturilor; verificarea si controlul gestiunii perceptiilor si agentilor Implinitori si aplicarea la timp a tuturor gradelor de urmdrire; supravegherea activitätii agentilor incasatori la oboare, piete, etc., pentru regularitatea

Incasdrilor; i) Casieria face toate operatiunile ce incumbä unui serviciu de

cash; primeste si inregistreazä munale si dela toate serviciile

vdrsämintele dela perceptiile co-

comunei cu gestiune (abator, ilumina t, uzine, izlazuri etc.), pre-

cum si dela administratiile puNice si particulari. Do asemenea face, pe baza ordonantelor $i avizelor de platd, toate operatiunile de pläti, care

se Inregistreazd In jurnalul de casd si se concretizeazd apoi in contul de gestiune al casei comunale, pe care II inainteazd autoritä(ilor In drept.

Pe längg casierie functioneazä perceptiile comunale, care au In atributiunea lot. urmdrirea si Incasarea impozitelor, taxelor, cotizatiunilor si contributiunilor comunale, cum $i a altor venituri (chirii, piete, hale, intre-

prinderi comunale) $i le varsd casieriei comunale. Pentru indeplinirea acestor atributiuni, perceptia este obligatd a tine toate rolurile si registrele de evidentd necesare. 44. Serviciul sau biroul econo-

mic, are in atributiile sale lu-

crdrile relative la: a) Intocmirea, pästrarea si tinerea la zi a inventarului averii mobile si imobile a comunei; in-

registrarea, conservarea in depozit si distribuirea materialelor de consumatie, necesare serviciilor comunale; aprovizionarea si receptionarea materialelor; tinerea scriptelor de contabilitate,

referitoare la aceste operatiuni *f intocmirea conturilor anuale de gestiuni de materiale; centralizarea comenzilor si caietelor de sarcini elaborate de serviciile si intreprinderile comunale, in vederea tinerii licitatiilor publice,

pentru furnisarea materialelor necesare in cursul anului bugetar; ingrijeste de confectionarea, pästrarea, numerotarea si stampilarea imprimatelor de valoare; chitantiere pentru impozite si taxe comunale, bilete de taxdri in piete, târguri si oboare, etc., tinând registre de contabilitate pentru primirea si repartizarea materialelor. Ingrijirea, pdstrarea si administrarea averii mobile si imobile, precum $i a materialelor; b) Administrarea, exploatarea

si supravegherea bunurilor comunei, ca: domenii, pdcluri, pepiniere, parcuri, grAdini, izlazuri, piete, hale, câmpuri de sport, stranduri, cimitire si porn-

ne funebre etc., afard de intreprinderile comunale; pästrarea dosarelor privitoare la fiecare din aceste proprietilti, cu con-

cursul contenciosului, cuprinzând orice acte doveditoare (titlul de proprietate, sarcini, etc., precum si planurile, schitele, hotärniciile si mice alte acte descriptive $i estimative ale imobi-

lelor si terenurilor); tinerea de registre regulate pentru inchirieri, arendäri, schimburi, concesiuni, vânzäri; fixarea si comunicarea tuturor datelor necesare incheierii contractelor, cu comunicarea debitelor si cu inchirierea localurilor trebuincioase diferitelor servicii ce cad in sarcina comunei; ingrijeste de

intendenta si intretinerea localurilor, serviciilor comunale si

instalatiunilor acestora; c) Tinerea licitatiilor, fixarea termenelor si facerea publicatiunilor necesare pentru exploatarea bunurilor comunale; inche-

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

ierea contractelor respective cu

avizul contenciosului; contrac-

tele incheiate si aprobate -se trimit spre executare, impreund cu actele referitoare serviciului care

apartin, iar copii de pe con-

tracte, procese-verbale de licitatii $i aprobari, se trimit serviciului financiar, spre a le anexa

ca piese justificative la ordonantele de plata; d) Intreprinderile comunale (apa, iluminat, ghiata ridicarea gunoaelor, transporturi, afisajul public etc. Serviciul sau I3iroul economic face formalitatile, procedurile si

licitatiile referitoare la contractaxi si formalitatile de aprobare; pastreaza Intr'un dosar special toate lucrärile si contractul original, inaintând o copie casieriei, in vederea incasarilor veniturilor; va tine evidenta ratelor de Incasat i executarii obligatiunilor partilor contractante. La comunele unde nu exista un serviciu sau birou economic, aceste atributiuni sunt indeplinite in cadrul serviciului financiar $i de contabilitate. 45. Serviciul sau biroul cultural are in atributiunile sale lucrarile relativ la: comitetele $colare i toate chestiunile referitoare la scolile comunale si gradinile de copii, Ingrijind de buna administrare i intretinerea lor; educatia noporului si aiutorarea elevilor saraci din localitate: colaborarea, sprijinirea si ajutora-

rea tuturor institutiunilor culturale, chiar si a celor de Stat, intru cat cade In sarcina orasului, sau Bunt subventionate de comuna, teatre, atenee, muzee si biblioteci si controlarea lor din nunct ele vedere cultural: corespondenta nrivitoare la chestiunile teatrale, precum j altor spectacole In legAtura cu ordinele primite dela ministerul resnectiv: controlarea cinematografelor din punct de -vedere cultural, In conformitate cu legea res-

69

pectiva; incurajarea prin subventii a artelor frumoase, a revistelor culturale si a trupelor de propaganda nationala auto-

rizate de minister; intretinerea $i supravegherea terenurilor sportive, incurajarea educatiei fizice (cercetasie, sträjerie etc.) si sprijinirea bisericilor din localitate.

46. Serviciul sanitar si al ocrotirilor sociale are in atributiunile sale lucrarile privitoare la: administrarea si Intretinerea spitalelor, dispensarelor, aziluri-

lor si in genere a tuturor institutiunilor cu caracter sanitar, apartinand comunei; aplicarea legilor,

regulamentelor,

ordo-

nantelor si instructiunilor sanitare; situatiunea juridica prof esionala i disciplinará a personalului sanitar comunal; cornbaterea epidemiilor, igiena publica si controlul sanitar, potrivit legilor si regulamentelor sanitare.

Asistenta medicalä la domiciliu, prin vizite la domiciliu si procurare de medicamente; asistenta socialá, infiintari $i ad-

rainistrari de c6minuri, ajutorarea saracilor si combaterea

somajului; asistenta copiilor infirmi si saraci $i adapostirea copiilor gäsiti; crearea birourilor de orientare profesionalä; con-

centrarea datelor privitoare la persoanele care urmeaza, a fi asistate de comuna; colaborarea cu institutiunile $i societatile

particulare de ocrotiri sociale;

ajutorarea persoanelor sarace $i tinerea eviclentei asupra lor; admiterea In azile, orfelinate, ospicii si case de nevoiasi ale orasului, trimeterea suferinzilor la institutul antirabic si In spitale de boli mintale, cum si la deparazitari i bal populare; admi-

nistrarea fundatiilor; adunarea de fonduri i ajutoare In natura, prin apeluri publice; -Intretinerea serviciului de salvare sau

www.digibuc.ro

70

18 Februarie 1937

matiuni $i rapoarte pentru exproprieri sau insträindri; intoc47. Serviciul veterinar $i zoo- mirea de certificate in legäturá tehnir executä toate indatoririle cu serviciul si copii de planuri preväzute de legea de politie sa- In legAturá cu planul ora$ului; regulamen- fixarea alinierilor de teren cu nitarä, veterinar a. tul ei, privitoare la controlul a- ocaziunea amplasárii construelimentelor, controlul fabricilor tiilor noi; intocmirea planurilor de mezeluri si produselor ali- de parcelare ale cimitirelor oramentare de origine animalà, ser- selor, ridicarea planurilor si fiviciul ecarisajului, crematorii si xarea pe teren a câmpurilor de cimitire de animale; mäsuri sport, stranduri, parcuri, grápentru combaterea epizootiilor' dini publice, plantatii, páduri, si contra turbärii, cum si supra- izlazuri i mäsurätori, in beetvegherea si ingrijirea grajduri- turá cu taxärile; amenajári de lor de animale ale comunei. rauri $i lacuri In genere; orice Exercitä supravegherea asu- lucrári In legáturä cu sistemapra abatorului comunal si ane- tizarea si planul orasului. xele lui, care functioneazd conDarea avizelor si intocmirea form regulamentelor speciale, autorizatiunilor de constructii luând mäsurile necesare contra in conformitate cu regulamenatierilor clandestine. tul pentru constructiuni si aliExercitä supravegherea asu- nieri $i cu cel al aplirárii papra intretinerii animalelor pri- sive; calcularea taxelor respecmäriei; elibereazä bilete de vite; tive, verificarea si controlarea exercitä controlul i ingrijeste respectärii acestui regulament de oboarele, expozitiunile de aniocaziunea constructiilor; inmale si statiunile de montä; co- cu tocmirea formelor de dare in laboreazä cu societätile de pro- judecatá a contravenientilor; detectia animalelor. si pavoazári pentru 48. Serviciul tehnic are In a- coratiuni sárbatori nationale $i receptii tributiunile sale lucrärile ref eri- etc.; constatarea i intocmirea toare la: alcätuirea de proiecte cazierelor pentru .därâmarea si executarea constructiunilor mobilelor insalubre, impreunä lomunale, inclusiv adäposturi cu comisiunea respectivä; exepmtru apärarea pasivd, lucrá- cutarea acestor caziere, verificarile de intretinere a imobilelor rea sälilor de spectacole imprecomunei, controlul executárii la cu comisiunea teatralá; fata locului; intocmirea si veri- unä controlul serviciului de hornáficarea situatiunilor provizorii rit; intocmirea de planuri tip de si definitive, cum si receptiona- constructii pentru locuinte iefrea lucrärilor cu comisia restine periferice i stabilirea de pectivä. Intocmirea planului de situa- stiluri pentru diferite cartiere; tie, sistematizare $i de alinieri: intocmirea autorizatiunilor de studierea deschiderii de strázi lucrári in cimitire, indeplinirea noi, plate, scoli etc.; modificarea formalitätilor pentru imprejalinierilor si a planurilor de muirea locurilor virane. Construirea, intretinerea, moparceläri; nomenclatura sträzilor si numerotarea imobilelor: dernizarea si repararea drumuInsemnarea In planuri a parce- rilor, pavajelor si trotoarelor, dilärilor intervenite sau sträzilor gurilor, podurilor i pocletelor deschise i inerea la curent cu din oras, precum i amenajarea subventionarea societätilor respective.

noble constructii publice si particulare; másurátori, schite, esti-

terenurilor fugitive si regiunilor inundabile; exploatarea cariere-

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

lor de piatrg, nisip $i pietris, precum si fabricilor de dale si borduri. Lucrdrile relative la apg, canal si luming; exploatarea si Intretinerea captdrilor i uzinilor de pompat apg si distribuirea apei in orase; extinderea si in-

tretinerea retelei de conducte de apg; introducerea de apg la imobile, instalarea, repararea si verificarea apometrilor, calcularea

taxelor de apg; intocmirea de devize pentru noi captgri de

apg; facerea planului general de canalizare al orasului, pentru scurgerea apelor pluviale si celor menajere; conducerea si controlul executgrii acestor lucrgri

si a lucrdrilor de racordare a

imobilelor la canalul public; facerea situatiilor si receptiilor si calcularea taxelor pentru canal;

Intretinerea canalurilor si vespasienelor publice; exploatarea $i intretinerea uzinilor electrice pentru iluminatul public si particular al orasului, precum si procurarea de fortà motrice pentru orice fel de exploatgri; lucrgri de instalatiuni de racorduri electrice la clgdirile particulare, intretinerea, verificarea contoarelor; calcularea taxelor de platd; Intocmirea de noi proiecte si devize pentru extinderea iluminatului si supravegherea

iluminatului public si particular; controlul lucrgrilor la fata locului si facerea situatiunilor receptiilor respective; De serviciul tehnic depind si atelierele si garajele, care intre-tin si reparg vehiculele comune, de transport cu tractiune animalg si mecanicg, intrebuintate la serviciul de salubritate si celelalte servicii comunale, precum si a uneltelor necesare gospodgriei comunale. 49. Serviciul salt biroul salubritdtii are In atributiunile sale

71

lor menajere; curgtirea si ridicarea zgpezii de pe sträzi si piete; ridicarea zgpezii si ghetii de pe trotoare, depozitatg la rigolg de proprietari si locatari riverani obligati a curgta trotoarul; intretinerea rampelor si gropilor de gunoaie, exploatarea crematoriilor comunale de gunoaie si exploatarea serviciului baro-

m etric-comunal. 50. Sectia de pompieri func-

tioneazg In orasele In care pornpierii nu sunt militarizati. Are In atributiunile sale combaterea, localizarea si stingerea tuturor incendiilor din oras, pu-

tând interveni si In cazuri de

präbusiri etc. Supraveghiazg buna functioDare $i intretinere a semnalelor aparatelor de alarmg si a gurilor de incenclii. III

Dispozitiuni comune

Biroul mobilizdrii $i organizdrii natiunii i teritoriului (M. O. N. T.)

Sub directa autoritate a prefectului judetului, sau a primarului orasului, functioneazg 51.

biroul mobilizgrii si organizarii natiunii i teritoriului, conclus de un functionar delegat, cu aprobarea Ministerului de In terne.

Biroul M. O. N. T. are indatorirea speciald de a intocmi, exe-

cuta si coordona punerea In aplicare a lucrilrilor ce privesc apárarea nationalg, colaborând, in acest scop, cu organele militare; intocmeste si executg toate lucrgrile ce privesc organizarea

pentru timp de rgzboiu, a and-

rdrii populatiei si teritoriului respectiv, mobilizarea, instructia premilitarg, apgrarea pasivg, registratura i arhiva biroului. Biroul M. O. N. T. lucreazg In strânsg leggturg cu serviciul

ingturatul si stropitul sträzilor, ridicarea gunosielor de pe sträzi, -piete etc. $i ridicarea gunoaiewww.digibuc.ro

18 Februarle 1937

72

tehnic judetean sau municipal, care sunt obligate sä satisfaca cerintele apardrii pasive, prevä-

zuta de regulamentele speciale 1).

52. Comisiunea judetean'a de aparare pasiva se compune din: Prefectul judetului, ca presechute.

Subprefectul.

Comandantul cercului de re-

crutare. Comandantul zonei a eriene a teritoriului. Primarii municipiilor si ai co-

munelor urbane (face exceptie Municipiul Bucuresti). Pretorii

Seful serviciului tehnic al judetului, impreuna cu arhitectul acestui serviciu. Comandantul legiunii de jandarmi.

Inspectorul sanitar sau medicul primar al judetului. Seful serviciului sanitar militar. Seful serviciului veterinar al judetului. Seful politiei orasului de re$edinta.

Dirigintele oficiului P. T. T. al orasului resedinta. Revizorul scolar al judetului. Protoereul judetului. Comandantii de port (unde

existä).

Directorul serviciului agricol judetean.

Presedintele centrului industrial judetean. Presedintele filialei Crucii Rosii.

Comandantii legiunilor si cohortelor de cercetasi si cercetase. Comandantii si comandantele de strajeri.

Subinspectorul regional premilitar.

1) A se vedea Regulament pentru apärarea contra ataeurilor aeriene, din 23 Martie 1933, la pag. 92, vol. XXI, eu mod. din 30 August 1935,

pag. 776, vol. XXIII.

Secretarul comisiei este seful biroului M. O. N. T. al prefecturii. 53. Comisiunea comunala de aparare pasiva se compune la orasele resedintä din: Primar, ca presedinte. Primarii de sectoare (dacA existä).

Comandantul cercului de recrutare, sau delegatul sau. Comandantul zonei aeriene a orasului. Seful politiei.

Comandantul legiunii de jan-

darmi.

Seful serviciului tehnic al co-

munei.

Seful serviciului arhitecturiiComandantul pompierilor. Dirigintele oficiului P. T. T. Medicul sef al comunei. Medicul veterinar sef al co-

munei.

Seful statiei C. F. R. Delegatul invatamântului (superior, secundar, profesional primar).

Presedintele centrului indus-

trial. eprezentantul cultului ortodox.

Renerzentantul filialei Crucii

Rosii.

Inginerul silvic al ocolului din care face parte comuna.

Comandantul si comandanta cercetasilor si strajerilor. Seful premilitar. Secretarul comisiei este sefuI biroului M. O. N. T. al prima-

riei.

In comunele urbane neresedinte, comisiunea se compune din:

Primar, ca presedinte.

Seful politiei. Seful jandarmeriei locale.

Seful serv. tehnic al comunei. Seful serviciului arhitecturii al comunei. Comandantul nompierilor. Seful oficiului P. T. T. Medicul sef al comunei.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

Medicul veterinar sef al

munei.

co-

Seful statiei C. F. R. Delegatul invatamântului (gecundar, profesional $i primar). Inginerul silvic al ocolului respectiv.

Reprezentantul cultului orto-

dox.

Comandantul si comandanta cercetasilor si strajerilor. Seful premilitar. Secretarul comisiei este seful biroului M. O. N. T. al primariei.

In comunele rurale, comisiunea se compune din: Primar, Notar,

Delegatul sanitar, Delegatul invätamantului, Delegatul clerului, Seful postului de jandarmi. Aceste comisiuni pot fi convocate de presedintele lor, in intregime sau pe subcomisiuni, dupa

felul chestiunilor ce sunt la or-

dinea zilei. In Municipiul Bucuresti functioneaza o comisie in .fiecare sector. 54. Prefectul si primarul su-

pravegheaza ca toate autoritdtile si stabilimentele publice sau private, care depind de orice mi-

nister sau regie autonoma etc., sa execute planurile de aparare

nasiva comunicate de Oficiul

National A. P. de pe lânga Ministerul de Interne. Presedintii

centrelor

indus-

triale sau alte autoritäti simi-

lare, dela alte departamente, vor supraveghea executia acestui

plan In cele mai bune conditii, conformanclu-se intru totul dispozitiunilor date de Oficiul National de apdrare pasivd.

55. Prefectul pentru intreg judetul, primarul in cuprinsul comunei, controleaza' personal sau prin delegatii lor din comisia locala de A. P., lucrärile privitoare la A. P., la aplicarea

73

planului de A. P., la instructia personalului, atat la autoritätile si stabilimentele publice, cat 81 la stabilimente si intreprinderi particulare. Ordonantele prefectului sau

primarului, privitoare la apara-

rea pasivä, vor fi in prealabil aprobate de Ministerul de In-

terne (Oficiul National A. P.). 56. Primarul si orice membru

din comisia de A. P. sunt imputerniciti cu controlul executárii lucrárilor de A. P. prevazute in planul de autorizatie la constructiile in executie, avand dreptul de a constata aceasta prin procesul-verbal, pe baza earuia primarul va dispune de indata oprirea oriarei activitàti pe santierul constructiei, pana ce proprietarul va executa acele lucrAri, in conformitate cu autorizatia eliberatrL.

57. La eliberarea autorizatiunilor de constructii, in care vor fi prevázute lucräri speciale ce intereseaza Apgrarea Pasiva, se va percepe in plus o taxa de 10 la suta, din valoarea totalá a celorlalate taxe de autorizatiuni,

pentru cheltuielile ocazionate cu controlul si supravegherea ace-

lor lucrari, in timpul executiei lor. Produsul acestor taxe se va face venit in buget si este la dispozitia primariei, cu aprobarea Ministerului de Interne, Oficiul National A. P. Contenciosul 58. Are in atributiunile sale

studierea tuturor chestiunilor de

drept public si privat, care se

ivesc in administratia judetului si a comunelor urbane.

Ia másuri pentru intentarea

de actiuni, facere de opozitiuni, apeluri, recursuri, revizuiri $1 orice fel de contestatiuni sau interventiuni, precum si orice acte in justitie, pentru apdrarea drepturilor si intereselor administratiei locale respective, In-

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

74

grijind de buna lor apdrare, in fata instantelor judecdtore$ti $i administrative.

Supravegheazd, executarea sen-

tintelor definitive date in favoarea judetului sau administratiilor dependente de judet, precum $i incheierea transactiunilor in marginile prevdzute de lege. Are in sarcina sa supravegherea. urrnärirea $i apdxarea drepturilor si intereselor judetului $i comunelor urbane, In toate chestiunile de naturd litigioasä. Ingrije$te de aducerea dosarelor si incredintarea lor avocati-

lor spre studiere; ingrijeste de adunarea tuturor informatiunilor si strângerea actelor necesare avocatilor. Raporteazd imediat In scris

$efului autoritätii rezultatul proceselor importante, intocmind situatii lunare $i. anume, ale proceselor. Toate serviciile $i birourile

sunt obligate a procura la cerere, cu cea mai mare urgentä, toate datele necesare sustinerii proceselor.

Biroul statistic al judefelor si oraselor resedinte 59. La prefecturile de judete si primdriile ora$elor re$edinte functioneaza câte un birou sta-

rute de statutul functionarilor publici si legea administrativd, va trebui sd, fie si membru al Corpului tehnic al statisticienilor.

Referentul va fi ajutat de personalul auxiliar necesar, numit in conditiunile legii administrative $i ale statutului functionarilor publici. 61. Birourile statistice sunt obligate a intocmi si inainta Institutului central de statisticd rapoarte periodice de activitate, conform unui model elaborat de

Institutul central de statisticd, care va da $i instructiunile cuvenite pentru intocmirea acestor rap o arte.

62. Referentii strâng si coordoneazd lucrdrile statistice pentru toate institutiunile Statului, judetelor $i comunelor. ConducAtorii autoritätilor de De teritoriul fiecdrui judet, sau oras resedintd, indiferent de ministerul care depind, sunt obli-

gati a da tot sprijinul la culegerea $i Inaintarea datelor statistice cerute, la termenele fixate. Referentii statistici furniseazd

câte un referent statistic, care

autoritätilor sau particularilor orice date privitoare la juclet sau comund, pe baza normelor stabilite de Institutul central de statisticd $i cu aprobarea prefectului sau primarului. 63. Referentii sunt obligati a inspecta, cel putin odatä pe an, statistica autoritätilor si institutiilor care furniseazd date statistice. Ei sunt autorizati sä se convingd, de veracitatea datelor furnisate de particulari, examinand scriptele originale, ori de

1) A se vedea Decret-lege pentru organizarea Ministerului de Interne,

tului, sau a primarului, cat si

tistic, care culege, centralizeazd, controleazd si coordoneazd lucrärile statistice, in conformitate cu legile, regulamentele speciale In vigoare si instructiunile date

de Institutul central de statisticd de pe lângd Ministerul de

Interne 1), 60. Birourile sunt conduse de

pe land, celelalte conditiuni, cedin 7 Ianuarie 1936, la pag. 255,

vol. XXIV, p. I. cu mod. din 14 0etomvrie 1936, pag. 482, vol. XXIV,

p. II,

câte ori necesitatea verificárii o va cere $i motivând necesitatea controlului, atât in fata prefecInstitutului central de statisticd. Institutul Doate ordona direct aceastd verificare.

In executarea atributiunii de

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

verificare a scriptelor oficiale

sau particulare, referentii au asupra lor o legitimatie cu fotografie, eliberatä de Ministerul Internelor, Institutul central de statisticd. Date le väzute cu ocazia registrelor nu pot fi u tilizate cleat exclusiv In scop statistic, constituind un secret pro-

fesional, a crtrui divulgare se

pedepseste conform codului penal. 64. Din punct de vedere teh-

nic, referentii statistici sunt direct dependenti de Institutul central de statistic& care le supravegheazg Intreaga activitate. Numirea referentilor se face de administratiunea localá respectivä, pe baza propunerii Institutului, care este obligat a recomanda fn aceste posturi, numai persoane calificate.

Referentii

sunt functionari de specialitate si nu pot fi transferati sau detasati la alte servicii si nici In-

locuiti de personal administrativ.

Institutul lntocmeste un cazier central al tuturor functionarilor statistici. Sefii directi ai acestor functionari sunt obligati a comunica anual, In copie, Institutului mutatiunile ce s'au fäcut fn cazierul fiecdrui functionar statistic.

Institutul va putea cere pe-

depsirea functionarilor care se fac vinovati de nerespectarea dispozitiunilor Tnstitutului si in caz când cel vinovat va fi trimes

In fata instantelor disciplinare, delegatul Institutului va sustine acuzarea.

Institutul poate cere transferarea functionarilor care s'ar dovedi neapti pentru lucrärile statisti

65. Materialul statistic, adu-

nat In judete, este de doua categorii: 1) material brut, original,

sau In copie, care nu se prelucreazg In fata locului, ci se Inainteazá la centru, si 2) material

75

care se prelucreazä la fata locu-

lui.

Materialul de prima categorie

se Inainteazá biroului statistic respectiv (judetean sau comunal), unde se procedeazA conform instructiunilor primite dela Institutul central de statistic&

Materialul tabelat de serviciile tehnice din exterior (sänätate, agriculturä, Invätämânt, justitie, postä etc.) se centralizeazä la serviciile judetene sau comunale respective si se Inainteazá Institutului central de statisticä, spre prelucrare si publi care. In judetele de categoria I-a biroul este condus de un referent statistic, având gradul tehnic de referent cl. I si ajutat de cel mult 3 functionari.

In judetele de categoria II-a, biroul este condus de un referent statistic, având gradul tehnic de statistician cl. t i ajutat de cel mult.2 functionari. In judetele de categoria 3 si 4 si In orasele resedinte, biroul statistic este conduS de un referent statistic având gradul de statistician cl. II-S, ajutat de un functionar.

Statistica la comunele urbane neresedinte si rurale 66. In oraSele neresedintä, atributiunile de referent statistic sunt exercitate de secretarul comunal. In comunele rurale aceste atributiuni sunt Indeplinite de notar, Activitatea lor statisticá, este reglementatá prin instructiunile Institutului central de statisticá din Ministerul de Interne. Biroul de petitionare-registraturd $i arhivet Petitionare 67. Are In atributiunile sale

primirea petitiunilor si reclama-

tiunilor, darea de informatiuni

publiCului, urmárirea solutionä-

www.digibuc.ro

18 Februarle 1937

76

rii cererilor si comunicarea solutionárii date. Petitiunile se inregistreazá de registraturä, dându-se petitionarului o adeverintA ce poartä numärul de inregistrare. Functionarul insárcinat cu primirea petitiunilor si reclamatiunilor, este obligat sá culeagá

toate informatiunile dela serviciile respective, sá urmáreased, tot timpul de aproape rezolvarea lor, in termenul preväzut de lege, spre a fi pus in másurá sá comunice celor in drept rezultatul; in acest scop, el tine un re-

gistru special de evidentd. In

ca2ul când petitionarul a anexat la cerere marci postale, se face mentiune de aceasta pe cerere, iar serviciul respectiv, este obligat sá comunice in scris petitionarului, in termen de 3 zile, solutia datâ cererii sale. In cazul unei reclamatiuni verbale, el are datoria de a indruma publicul, aratând cum trebue sä facá cererea. In cazuri exceptionale i urgente, elibereazâ petitionarului un bilet special de acces la serviciul respectiv, sau organele superioare de conducere. Dacd rezolvarea cererii necesitä cercetrai, studii, avize etc., termenul pentru ráspuns se poate prelungi Wang la 30 zile.

Primeste corespondenta, desface plicurile, afará de cele confidentiale si personale si dá numere de intrare.

and o lucrare este in lea.-

turâ cu altele anterioare, se opereazá conexarea acestor fácându-se mentiune de aceasta

in registrul de intrare si iesire. In registrul indice-alfabetic, corespondenta intratä se trece la litera respectivä dupá obiectul lucrárii. In scopul de a se inlesni eautarea lucrárilor, numele particularilor si al autoritátilor, se tree

fiecare la initiala numelui, cornpletându-se coloanele registru-

lui cu datele indicate in capul fiecdrei coloane.

Registrul numeric pe autoritali, este un registru de partizi al autoritätilor cu care se face corespondenta obisnuitá. Pentru fiecare dintre aceste autoritáti se rezervä filele necesare.

La finele registrului se des-

chide o partidá intitulatá di-

verse", in care se trece corespon-

denta primitá dela autoritiltile care nu au file de partizi deschise.

Dupg, efectuarea acestor operatiuni. lucrárile se predau, cu con dica respectivd, senior de serviciu.

Registratura

Arhiva

68. Are urmätoarele atributiuni: primirea si inregistrarea tuturor corespondentelor oficiale si particulare; inregistrarea si

69. Tine registrul repertoriul al legilor, regulamentelor, deciziunilor si ordonantelor publicate in Monitorul Oficial. Tine o evidentá asupra circuordonantelor. sau altor dispozitiuni ministeriale, care sunt necesare pentru lucrári. Pästreazá si claseazá in bunä ordine dosarele, impártindu-le la nevoie in fascicole, care poartá numárul initial. La finele anului, dosarele cuprinzâncl mai mult de 10. numere, se parafeazá si se sigilea-

expedierea corespondentei.

Pástrarea si tinerea la zi a urmátoarelor registre:

Registrul de intrare si iesire, registrul indice-alfabetic, registrul numeric de autoritáti, condicA de expeditie. La judete si municipii existá câte un regis-

tru de repartitie si executarea lucrárilor, pentru fiecare serviciu.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

77

zä, constatânclu-se pe ultima filä cuprinsul lor.

f) Scoli de orice categorie, cu sälile de clasä;

Pentru inlesnirea gsirii lu-

de märfuri; h) Epidemii si epizootii. In afarä de acestea, secretarul intocmeste un dosar pentru evi-

Tine un inventar special pentru toate dosarele si actele aflate in arhivä. crärilor, se formeazd un registru

cu arätarea continutului dosa-

relor.

g) Targuri de vite si bâlciuri

denta sträinilor aflati pe terito-

Cancelaria pläii

riul pläsii, conform legii controlului sträinilor si separat o evidenta a muncitorilor sträini.

70. Fiecare plash' are un secretar care conduce lucrärile de

pretor la indeplinirea atributiu-

IV

cancelarie, sub directa supraveghere i controlul pretorului. Secretarul pläsii are In atributiunile sale executarea si expedierea lucrrtrilor de cancelarie, dupd indicatiunile date de pre-

tor; are in pästrarea sa arhiva ingrijeste de primirea, hire-

gistrarea si expedierea cores-

Secretarul de plasá ajutä pe

nilor sale. In caz de necesitate, apreciatá

de consiliul judetean, se va putea numi i un dactilograf-telefonist, retribuit de judet. Fiecare cancelarie de plasä are

un ora de serviciu, plätit de judet.

ondentei.

El tine urmätoarele registre: Registrul de intrare-iesire. Ftegistrul pentru lucrärile confidentiale si secrete. Condica de expeditie. Registrul indice-alfabetic, pen-

tru particulari si autoritäti.

Registrul pentru controlul strá-

inilor.

Registrul pentru trecerea proceselor-verbale de inspectiuni. Registrul pentru trecerea proceselor-verbale ale conferintelor de plasä. Registrul statistic cupritizând

capitole speciale si pe comune, privitoare la: a) Situatia functionarilor . co-

munali, arätând: numele, pronumele, functiunea, data numiaceeasi rii, studii, starea evidentä pentru primarii, ajutorii de primari si consilierii comunali sau membrii comisiilor interimare, pe comune; b) Drumuri; c) Izlazuri; d) Terenuri de vânätoare; e) Biserici;

V

Cancelaria comunei rurale

71. Notarul este seful cance-

lariei comunei.

Pe lângá atributiunile

ce

li

sunt date prin lege, ca organ de Stat, notarul are in comuna ruralá, atributiunile secretarului comunal din comunele urbane. EI poate fi ajutat in lucrárile

sale de functionari subalterni,

numiti de comunA, potrivit mijloacelor bugetare. Notarul repartizeazá lucrárile intre functionari si este räspunzdtor de buna lor executare. Notarul executä lucrärile date

in competinta sa conform in-

structiunilor date de minister. Casierul si incasatorii comu-

nali sunt asimilati cu casierii agentii Ministerului de Finante. Ei vor depune garantia legal&

la administratia financiará, in contul Cassei de Depuneri.

www.digibuc.ro

18 Febritarie 1937

78 CAPITOLUL 1H

Procedure administrative,"

Reguli privitoare la rezolvarea cererilor si la mersul lucrdrilor serviciilor

i birourilor

administratiunior locale

72. Orice petitiune prin care

se cere satisfacerea unui drept,

sau petitiuni, de orice naturd,

in legäturd cu administratia respectivd, se adreseazd sefului administratiei si se prezintá birou-

lui de petitionare, care este obligat sá cerceteze continutul petitiunii $i la nevoie sä dea indicatiuni semnatarului de modul cum sd se modifice cererea. In petitie se indicd, citet numele petitionarului, adresa lui si pe cât posibil nurndrul exact al lucrdrilor la care se refera. Petitionarul care vrea un räspuns la domiciliu, va anexa la cerere si timbre sau o carte postald, timbratä suficient, iar biroul de petitionare va face mentiune de aceasta pe cerere. 73. Cererile se prezintd birou-

lui de petitionare, intre orele 10-13 si dela 17-19, In zilele când serviciul este obligatoriu. efuI biroului de petitionare va ingriji de imediata inregistraxe a cererii si va elibera petitionarului o dovadd cu numdrul inregistrdrii. La registraturd cererile se tree In registre In ordinea lor numericd, cu indicatiunea numelui

si adresa petitionarului si obiectul cererii in rezumat, dar suficient de deslusit. Ace Iasi extras

se va face si pe marginea petitiunii. In acelasi timp biroul de petitionare va nota inteun registru alfabetic

evidenta

lucrárilor,

pentru a urmdri In timp util solutionarea lor. 74. Registratura, prin sef sau fnlocuitorul lui, face triarea lu-

trimete, eu coridica, serviciului respectiv, chiar in ziva inregistrdrii. Lucrárile sunt luate In primire de registratorul serviciului sau de functionarul delegat cu primirea lor si se inscriu in regis-

trele serviciului. 75. Registratorul sau functionarul delegat, are indatorirea de

a prezenta neintarziat sefului

serviciului, cererile primite. In cazul câncl o lucrare se re-

ferd la acte anterioare, ea se prezintd sefului serviciului, insotitá de acele acte sau se indicd, biroul sau serviciul unde ele se gdsesc.

76. Seful serviciului le repartizeazd birourilor sau functiona-

rilor respectivi, indicând si lucrarea de Merit sau modul In care trebue efectuatd. Adresele si petitiunile a cáror rezolvare necesitá o cercetare de registre, acte, dosare sau descinderi la fata locului, sau corn-

pletdri ce trebuesc date de alte servicii, se trirnet imediat prin registratorul serviciului si sub

dovada semniiturii, In aceeasi zi, functionarului sau serviciului competent. 77. Lucrärile a cdror solutio-

nare urmeazd a fi data' de seful administratiunii, sunt insotite

de referate speciale, rapoarte sau procese-verbale, ale sefului serviciului, sau functionarului *inlocuitor, care trebue sá cuprindd in mod obligator concluziuni

precise referitoare la modul de

sobutionare a cererii. 78. In scopul supravegherii, indrumärii i coordondrit servi-

ciilor, lucrdrile astfel pregdtite sunt prezentate, in ordinea intrdrii si urgentei lor, subprefectului sau secretarului. 79. Nicio trecere a lucrdrii

dela un serviciu la altul, sau predarea ei de cdtre registraturi sau arhive, nu se poate face de-

crärilor dupd natura Thr si le al cu conclici speciale si sub www.digibuc.ro

18 Februarle 1937

79

semndtura functionarului In drept a retine lucrarea. Este interzis persoanelor particulare s urnadreascd, prin birouri, solutionarea cererii lor sau

dela serviciile locale, se adreseaz& de cei interesati la serviciile respective, care cer incuviintarea sefului administratiu-

personal, dela un birou sau serviciu, la altul, sau dela un functionar la altul; functionarii care

avizul contenciosului. 84. Cererile de naturä

sd ia lucrarea pentru a o duce

s'ar abate dela aceste dispozitiuni se fac pasibili de pedepse disciplinare. 80. Consultarea si studierea dosarelor in birouri este ingdduitá numai sefilor ierarhici, consilierilor judeteni i comunali respectivi $i organelor de inspectie si control. In asemenea cazuri, actele si dosarele cerute

se prezintá de un functionar anume Insárcinat de serviciul

unde ele se afld si sub niciun

motiv nu pot fi scoase din birourile administratiei de cei in drept a le consulta.

Acest functionar este obligat a sta la dispozitie tot timpul cât dureazd consultarea. atât spre a da cuvenitele explicatiuni, cat si spre a lua in primire dosarul de care este rdspunzator. 81. Cererile rezolvate sunt tri-

mese birourilor de petitionare, spre a fi comunicate sau expediate petitionarului. Biroul de petitionare efectueazd la registratura operatiunilor de iesire, notând In registrul de evidentä numärul si data. 82. Toate notele, referatele orice lucrare necesard solutionárii unei cereri, se fac in ordinea cronologicd a inträrii, färd spatii intre ele, In asa fel ase-

zate si cusute, ca dosarele astfel intocmite sd, dud, imediat la cunoasterea intregii chestiuni si a mersulut lucrárilor. 83.

Cererile de ctpii de pe

acte sau referate, afard de cele prevázute de art. 161 din legea

nii.

In anumite imprejurdri se cere

ur-

gent& sau declarate urgente de

seful administratiunii se rezolv& in termen de cel mult 24 ore, iar

cele ordinare in termen de eel mult trei zile. Termenele nu se pot prelungi cleat dupd, ce serviciul a cerut si a obtinut dela seful administratiunii, in scris, prelungirea lui, pentru motive bine justifi cate.

85. Orice intârziere In mersul

normal al unei lucrdri, provenitá din neglijenta sau reaua credintd, a unui functionar, se pedepseste dung caz, conf Orm prevederilor statutului functionarilor publici. Tot astfel, orice abateri dela prevederile prezentului regulament sunt pasibile de aceleasi pedepse. 86. Dupä aceleasi norme se procedeazd si In privinta corespondentei cu administratia diferitelor autoritäti sau Ordinele de serviciu prin care se cere fntocmirea de studii, pro-

iecte de lucrdri, regulamente si altele similare, vor stabili timmil de intocmire si prezentare in report cu natura lucrárilor.

87. Pentru a se putea exer-

cita controlul asupra rezolvdrii sau executárii unei lucrári, pen-

tru care s'a fixat un termen anumit, registratorii trebuesc sil tind condici de evidentá pentru predarea lucrárilor. Aceste condici sunt astfel Intocmite. ca nentru fiecare zi de lucru sd aibd, cel putin o paving.

In frunted careia se scrin data zilei. luna si anul, iar registrarespectivi, cererile de certificate torul general, sau cel al serviciusi In general orice acte s'ar cere lui, are grijd ca la fiecare expewww.digibuc.ro administrativd, a cdror eliberare

cade In sarcina functionarilor

80

18 Februarie 1937

ditie cu termene fixate pentru

executie, sau pentru o noud prezentare a unei lucräri, sà inscrie

acest termen la pagina rezervatd.

Condica de evidente se prezintd zilnic de registrator, odatd cu lucrdrile intrate. 88. Pentru lucrdrile confidentiale si secrete, subprefectul sau

secretarul tine personal un registru special, in care va inregistra toate lucrdrile ce li se predau de seful administratiunii, formând din ele o mapd specialä, ce va fi pdstratd de dânsul. 89. Fiecare serviciu este obli-

gat a forma si tine in perfectd ordine, un dosar special cu toate instructiunile, circuldrile si ordinele ce primesc, notând pe fiecare din ele mdsurile ce au luat. De asemenea el tine o evidentd

speciald de toate legile si regulamentele, cu indicatia Monitorului Oficial, sau buletinul jude-

tean sau comunal, in care au

lost publicate. 90. Subprefectul sau secretarul este obligat a convoca si tine cel putin odatil ne lunä o confe

rintä cu conducátorii de serviciu discutänd mdsurile necesare pentru asigurarea bunului mers al serviciilor. 91. Fiecare serviciu tine

o

condicä de prezentd a personalului, in care functionarii semneaza, atât la venire, cât si la pl e care. Condicile se inchid 15 minute dura ora legald a incenerii servieiului si se inainteazg imediat suborefectului sau secretarplui Dentru control si viza. 92. Administratiunile locale

sunt obligate a avea afisat in sala de intrare. un tablou indicator cJe distributia in local a

servieiilor si birourilor. cu ardtarea numärului camerelor condtindtorilor bor. 93. In scomil uniformizärii de

Inctu si pentru inlesnirea partienlarilor si a rezolvdrii lucrd-

rilor administratiunilor locale, se stabilesc formulare de cereri

si referate, ce se vor pune prin birou de petitionare la dispozitia solicitatorilor, contra pretului de cost, stabilit de seful autoritdtii prin decizie care va sta afisatä la intrare. CAPITOLUL IV

Funclionarii administratiilor locale ;i afributiunile lor

Conditiunile de numire i pregitirea profesionali.

94. Pe lângd conditiunile cerute de legea pentru statutul functionarilor publici, de legea

administrativd, sau de orice alte legi speciale, nimeni nu poate fi

numit functionar public administrativ, dacii, nu are pregátirea tehnicä profesionald '). Functionarii administrativi

vor urma cursuri de perfectionare dung gradul si specialita-

tea lor. 95. Pregdtirea tehnicit prof e-

sionald si cursurile de perfec-

tionare se organizeazd de Minis-

terul de Interne, prin Institutul Regal de Stiinte Administrative al României si cu ajutorul Scoalei de stiinte de Stat. 96. In vederea pregätirii profesionale administrative se organizeazd un centru de pregdtire telinicd profesionald administrativd, in care se concentreazá colaborarea Scoalelor de stiinte de Stat si de documentare si stiinte administratIve. 97. In vederea aplicárii dispozitiunilor precedente, Ministe-

i) A se vedea Regulamentul pentru pregAtirea funetionarilor administrativi, din 18 Septemvrie 1936, la pag. 441, vol. XXIV, p. II; prem.= i Regulamentul Institut. de stijute administrative, din 10 Septemvrie 1931, la pag. 708, vol. XIX.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

rul de Interne infiinteazh, un consiliu de indrumare i directiune, compus din 7 membri, din care un delegat al Ministerului de Interne, In persoana u-

nui subsecretar de Stat, sau a

secretarului general, 4 delegati de consiliul Institutului de stiinte administrative si

.

2

dela

$coala de stiinte de Stat. 98. Acest consiliu d. avize Ministerului de Interne in tot ce priveste organizarea pregätirii tehnice profesionale si numirea profesorilor si a sefilor de lucrh'ri practice; el va stabili norme pentru functionarea preghtirii tehnice profesionale, programe analitice pentru studii si lucräri practice. 99. Preghtirea tehnich prolesionalh cuprinde dOuh grupe: 1. Grupa candidatilor la functiuni publice administrative. Aceasta are douh, sectiuni: sectiu-

nea licentiatilor universitai'i si

sectiunea absolventilor de lictm, scoale superioare comerciale si scoalele administrative. 2. Grupa de completare si perfectionare a functionarilor stabili existenti. Ea cuprinde patru sectiuni: sectiunea functionarilor care au cel mult absolventa

81

II Programul de studii

Sectiunea pentru pregdtirea profesionald a diplomatilor universitari 101. In aceasth sectiune pregätirea profesionald cuprinde: 1. Tehnica contabilithtii puNice (tinerea registrelor, intocmirea si executarea bugetului administratiunilor locale, verificarea cheltuielilor, finantelor locale si lucrAri practice). 2. Igiena satelor (locuinte salubre, curgtenia comunei, grhdina shteanului, 1ngrijirea copiilor, combaterea mortalithtii infantile, apa de bdut, combaterea boalelor infectioase, ingrijirea animalelor etc.), cu aplicatiuni practice.

3. Tehnica administrativh, ac-

tivitäti administrative, acte ju-

ridice, conditiuni de fond si forrah, confectionarea lor, nulitäti, examen jurisprudent'al al spetelor, inaintea instantelor de contencios administrativ si a Curtilor administrative, organizäri, competinta si functionarea Curtilor administrative, lucräri practice. 4.

Statistica, lucräri practice

duph, regiuni.

5. Activitatea administratjuni-

liceului si gradul pânä la sef de birou inclusiv ; sectiunea

lor centrale si locale, raportu-

absolventa liceului si gradul superior celui de sef de birou; sec-

butiuni, mijloace financiare, organizarea comunei urbane; organe, atributiuni, mijloace f nanciare, organizarea comunei rurale; organe, atributiuni, mijloace financiare, rolul ì atributiunile notarului si primarului In comuna ruralä, decurgând din legile speciale administrative ; politica administrativd, programe administrative, principii de organizare si documentare administrative, aplicatiuni prac-

functionarilor care au cel mult

tiunea functionarilor cu o diplomh, universitarh,

i

gradul

pang la sgf de birou inclusiv;

sectiunea Tunctionarilor cu o diplomd universitarh, având gra-

dul superior celui de sef cle birou.

100. Pe lângh, centrul de preghtire tehnich administrativä, functioneazä si o sectie specialä pentru personalul statistic. C HamangiA, vol. XXV.

6.

rile intre aceste autorithti, orga-

nizarea judetului, organe, atri-

tice.

www.digibuc.ro

18 Februarle 1937

82

6. Rolul functionarului admiministrativ si ideea de Stat national; obligatiunile si räspunderile functionarilor fatä de au-

toritate si fatg de public, fatg

de el insusi; dreptul disciplinar (lucrgri si aplicatiuni cu caracter practic). 7. Politia administrativá, judiciarg si comunalg, 8. Istoria poporului roman si a popoarelor vecine in veacurile XIX $i XX. 9. Invätarea practicg a limbii

unui popor vecin sau a unei

limbi minoritare (sarbg, ungard, germang, bulgard, msg., polong,

5. Politia administrativd, judi-

ciarg si comunalg, cu aplicatiuni.

6. Igiena satelor. 7. Rolul functionarului administrativ si ideea de Stat natio-

nal; drepturile si obligatiunile fun ctionarilor.

8. Contabilitatea publicg cu aplicatiuni in tinerea registrelor, la intocmirea si executarea bugetului Statului, judetului si comunei, la verificarea cheltuielilor.

9. Invgtarea practicg a limbii limbi minoritare (sarbg, ger-

unui popor vecin, sau a unef

cehä).

mang, bulgarg., rusg, polong,

boiu.

cu aplicatiuni

10. Instructia pregätirii populatiunii civile pentru caz de ráz11. Estetica comunalg si urbanism. 12. Steno-dactilografia (facultativ). 102. Durata cursurilor va fi

de un an.

Numgrul orelor de cursuri si lucrgri practice pentru fiecare materie variaza 15-30 ore. 103. Audientii acestei sectiuni titulari ai unei alte diplome decât licenta in drept si a Academiei de Malte studii comerciale si industriale urmeaza St cursurHe de drept constitutional, drept administrativ, nothmi de drept civil, drept i procedurg penalg si finante. Sectiunea pentru pregittirea prof esionald j absolventilor liceului, seminarii, coli comerciale superioare, $colilor normale $i scolilor administrative 104. In anul I audientii vor urma: 1. Drept constitutional.

2. Principii generale de drept

administrativ. 3. Notiuni de drept civil, acte

10.

Psihologia experimental& la administra-

tiune, conditiuni de fond si de

forma, confectionarea lor. 11. Stenodactilografie (facultativg).

In anul 1. Dreptul administrativ (contencios administrativ), materii administrative, acte administrative, conditiuni de fond si de formg, confectionarea lor. 2. Statistica, lucrgri practice. 3. Finante publice si legislatiune fiscalg. 4. Legea de urmárire a veniturilor publice, rolul i atributiunile functionarilor fiscali. 5. Organizarea si functionarea administratiei locale si centrale, raport intro aceste administratiuni.

6. Preggtirea populatiunii ci-

vile pentru caz de razboiu.

7. Principii de organizare $i

documentare adminigtrativg. 8. Urbanism si estetica comunalg. 9. Istoria poporului romAn si a popoarelor vecine in veacurile

XIX si XX si relatiunile lor cu

Romania. de stare civila, regulamente 10. Stenodactilografie (facultainstructiuni relative. tiv). 4. Notiuni de drept penal. www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

Durata cursurilor din aceastd sectiune este de doi ani. Numärul orelor de cursuri Si

lucrdri practice va varia intre 15-30 ore anual. Sectiunea pentru completarea

perfectionarea cunostintelor pro-

fesionale a functionarilor care nu au studii universitare 105. Functionarii stabili ai administratiei locale si centrale care nu au la bazd o diplomä

universitard sau a unei

scoli

urmeazd cursuri de completare si perfectionare. Cursurile se fac separat penechivalente,

tru functionarii inferiori (pând la gradul de sef de birou inclu-

siv), si pentru functionarii superiori. Cursurile acestei sectiuni sunt: 1. Organizarea Statului si notiuni de drept constitutional. 2. Drept administrativ. 3. Notiuni de drept civil. 4. Notiuni de drept penal. 5. Notiuni de procedurd. penald

6. Finante publice si legisla-

tiunea fiscald. 7. Politica administrativä, programe administrative. 8. Rolul functionarilor administrativi si ideea de Stat national, educatiunea functionarului, obligatiunile functionarului, drept discipliner. 9. Contabilitatea publicd. 10. Steno-dactilografie (facultativ). 106. Durata pregdtirii este de

83

Sectiunea pentru completarea $i perfectionarea cunostintelor pro-

fesionale a functionarilor care au studii universitare

107. Functionarii stabili ai

administratiunilor centrald si locald, care au o diploma univer-

sitarä sau a unei scoli echiva-

lente, urmeazd cursurile de perfectionare ale acestei sectiuni.

Cursurile se fac separat pentru functionarii inferiori si pentru functionarii superiori. Cursurile acestei sectiuni reazd, 60 zile, in cursul a 2 ani; ele se predau in 4 grupe de 15

zile fiecare sau in 2 grupe de cette 311 zile, dupd cum se va de-

cide de minister. Audientii vor urma:

1. Rolul si atributiunile pute-

rii executive.

2. Ordinea juridicd. Constitutiunea, legea si regulamentul. 3. Acte administrative, conditiuni de fond si formd, confectionarea lor, contencios administrativ si Curti administrative, studii de jurisprudentd. 4. Organizarea si functionarea administratiunilor centrald si locale, politica administrativd, programe administrative. 5. Rolul functionarului; obligatiunile functionarului fatd de

autoritate, fatá de public, fatd de el insusi; dreptul disciplinar. 6. Psihologia experimentald.

7. Urbanism. 8. Steno-dactilografie (faculta-

tiv).

La aceastä sectiune audientii fac lucrdri practice sau de doctrind, conferinte, discutiuni sti-

belul ce se va face de serviciile respPctive, sau 3 luni in conti-

intifice, sub conducerea profesorilor si sefilor de lucrdri. Lucrd-, rile de valoare sunt publicate in Buletinul special editat de Institutul regal de stiinte administrative si scolHe administrative. 108. Pentru perfectionarea

de minister.

xistenti se pot organiza, cu a-

2 ani, audientii fiind impartiti in 3 serii. Fiecare serie este obligatá a urma cursurile de 3 ori pe an, câte o lund dupd tanuare, dupá cum se va decide

profesionald a functionarilor e-

www.digibuc.ro

84

18 Februarle 1937

probarea ministerului, centre regionale de completare si perfectionare administrative. Sectiunea pentru completarea si perfectionarea cunostintelor profesionale a personalului statistic din administratiile publice avdnd o diploma; universitard 109. In afará de cursurile prevazute de art. 101 din prezentul regulament, se predau si urmatoarele studii si lucräri practice si de specialitate: Economie politicä (aceasta ma-

terie nu este urmatä de licentiatii in drept sau academie comer cial a) .

Istoria statisticii; metodologie statisticä; statistica aplicata (biologia si sociologia populatiei); statistica aplicatä (fenomenele economice); tehnica lucrarilor statistice, legislatia si organizatia statistica, precum si rationalizarea statistica. Lucretri practice: Organizare si administratie statistica, tehnica statisticii mecanizata, statistica aplicata (fenomene umane), statistica aplicata (fenomene economice), statistici curente, recensämânt, monografii, anchete, interpretarea datelor statistice (fenomene umane si fenomene economice), precum si organiza-

rea si rationalizarea serviciilor

statisticii. Durata specializärii este de un an si poate fi simultana, cu pregatirea profesionala administrativä pentru cliplomatii universitari. Dupa terminarea specializarii statisticii, absolventii obtin o di-

ploma de specialist statistician, pe baza careia se inscriu in corpul tehnic al statisticienilor. Lucrdri practice 110. Audientii fac lucrári prac-

tice, sub conducerea profesorilor si a sefilor de lucrari practice. 111. Aceste lucrari se fac pen-

tru pregatirea profesionala a diplomatilor universitari, la cen-

trul de pregatire, sau in administratiile publice. Douä zile pe fiecare saptämâna, in cursul lunilor: Decemvrie, Ianuarie, Februarie si câte 3 in cursul lunii Mai, audientii, impartiti in echipe de 7-8 audienti, fiecare sub conducerea unui profesor sau a unui sef de lucrari, se duc la administratiuni comunale, rurale si urbane, judetene si la cele de Stat; pentru a examina tehnica diverselor lucräri administrative. Constatarile Mcute de auclienti vor fi consemnate de dânsii si se vor discuta la cursul de activitate administrativii. 112. Audientii din sectiunea

de pregatire a absolventilor de liceu fac lucrari practice, cäte o zi pe saptamând, in cursul lunilor Noemvrie, Decemvrie si Mai, in diferite administratiuni de Stat, judet si comune.

Observatiunile Mcute de autoritati se consemneaza de dânsii, de profesori sau de sefii de lu-

crilri practice si se discutä in

orele de seminar. 113. Audientii din aceasta, sec-

tiune in timpul marilor vacante fac practicä inteun serviciu public, cleterminat de conducerea centrului de pregatire. 114. Intregul serviciu de lucrari practice la administratiunile publice este orgarlizat sub conducerea unui profesor, desemnat de Consiliul profesoral al Institutului. In acest serviciu sunt grupati toti sefii de lucrari.

III Inscrieri, f recventa, disciplinä, examene, diplome

115. Candidatii prezinta, la

inscriere actele doveditoare ca au calificatia ceruta de artico-

lele precedente, pentru a urma o anumita sectiune. Actele se pre-

zinta in original.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

Inscrierile se fac dela 15 Septemvrie pand la 10 Noemvrie al fiecdrui an, in baza actelor constatatoare de drepturile respective ale petitionarului. 116. Audientii urmeazd cursurile si iau parte la lucrdrile practice.

85.

Personalul didactic 122. Corpul profesoral al cen-

trului de perfectionare si pregdtirii profesionale, se compune din profesori si sefii de lucrdri practice.

Corpul profesoral este format dintre profesorii si conferentia-

117. Disciplina in interiorul centrului de pregatire se tine de director si Corpul profesional. Pedepsele grave ca excluderea dela examen, eliminarea din scoald, se dau de consiliul profesoral; ele se comunicd autoritg-

rii de specialitate ai Facultätilor de drept din tard, precum si din personalitätile recunoscute

mentionate in foaia calificativa. 118. Audientii tuturor sectiu-

miti prin decizie de ministrul de interne. Sefii de lucedri practice vor fi numiti dintre persoanele cu reputatie de cunoscdtori ai problemelor practice administrative. 123. Consiliul profesoral se compune numai din profesori. Dispozitiuni diverse 124. Acoperirea cheltuielilor Centrului de pregAtire profesio-

tii respective pentru acei care sunt functionari, pentru a fi nilor trebue sd treacd un examen la finele fieeärui an.

Nimeni nu este admis la examen, daca nu a audiat cursurile si nu a obtinut notatinnea sufi-

cientä. 119. Note le se datt cu cifre

dela 1 pând la 20. Rezultatele examenelor se trimit Ministerului de Interne, care intervine ca ele sä fie trecute in

foile calificative. 120. Absolventilor tuturor sec-

tiunilor li se decerne diplome in

care se aratä notarea obtinutä.

121. Comisiunii de examinare,

pentru absolvirea sectiunilor de pregAtire profesionald, i se atribue si calitatea de comisiune de examinare pentru intrarea in functiuni publice. prevAzutd de legea pentru statutul functionarilor publici; in consecintd, diploma de absolvire certified trecerea examenului pentru intrarea in functiuni, prevázut de art. 75 din regulamentul statutului functionarilor publici. Posesorii unui asemenea cer-

tificat de capacitate, sunt nu-

miti du/A tabloul de clasificare care este publicat anual in Monitorul Oficial.

prin competinta lor in domeniul stiintelor administrative, posedänd un titlu academic si reco-

mandati de consiliul de indrumare, prevdzut la art. 97 si nu-

nald, se face din subventii anuale acordate de ministrul de interne si administratiunile locale, precum si din taxe, apro-

bate de ministrul de interne, pe baza avizului consiliului de indrumare si directiune al pregdtirii tehnice profesionale. 125. Profesorii, directorul, subdirectorul, secretarul si functionarii sunt retribuiti dupd nor-

me stabilite de consiliul de indrumare si aprobate de minis-

ter. 126. Actualii diplornati ai scoalelor administrative, precum si acei care vor obtine diplomele pang la 1 Iulie 1938, beneficiaza

de jumätate din termenul preväzut pentru absolvirea sectiej absolventilor de liceu; de asemenea actualii functionari, diplomati ai scolilor administrative, inscrisi in, sectiunea III-a, benefi-

www.digibuc.ro

86

18 Februarie 1937

ciaza de o reducere de Cate o lung in cei 2 ani. 127. F'unctionarii administrativi, având gradul de directori, subdirectori, subprefecti, secretari generali de judete sau municipii, sunt scutiti de a urma cUrsuri de perfectionare.

Ei pot fi convocati periodic,

prin Ministerul de Interne, la conferintele profesionale ce se tin la centru de pregatire pe baza unui program ce se va intocmi, la care fiecare este obligat sii vie cu contributiuni si observatiuni personale. De asemeni, nu sunt obligati

a urma cursuri de perfectionare functionarii care au implinit vârsta de 50 ani. 128. Functionarii care au f iicut pregatirea profesionala, sau au urmat cursurile de perfectioflare, sunt convocati periodic

dupä aceleasi norme la conferinte profesionale. 129. Functionarif care au urmat cursurile de perfectionare sunt preferati la inaintare, fata de functionarii din aceeasi categorie. 130. Functionarilor, care absenteaza nemotivat dela cursuri li se aplica pedepsele disciplinare prevazute de statut i pierd drepturile la gradatii, cat timp nu se prezinta. 131. Functionarilor tehnici de specialitate, ale caror situatiuni sunt reglementate prin legi speciale ale corpurilor din care fac parte, li se aplica dispozitiunile

legilor respective, claca ocupa efectiv un post de specialitate.

In cazul când sunt numiti in posturi administrative propriu zise, ei nu se pot prevala de legea corpurilor lor, ci rimân su-

-oust tuturor dispozitiunilor legii statutului functionarilor publici. 132. Pentru a fi numiti, avo-

catii trebue sä fie avocati inscrisi in barou cu dreptul de practica; ei sunt incadrati prin

asimilare cu gradele corpului avocatilor publici. Persona lul de birou al contenciosului este re-

crutat, potrivit statutului functionarilor publici, dintre licentiatii si doctorii in drept1). 133. Personalul statistic se numeste Tiumai dintre candidatii care au absolvit pregatirea tehnica profesionali si specialitatea statistica, din centrul de

pregatire profesionalä. Numirea se face cu formele preVazute de legea statutului functionarilor

publici si legea administrativa si cu avizul Institutului Central de Statistica. Candidatii trebue sa faca parte in mod obligatoriu din corpul tehnic al statisticienilor. In functiunile de ajutoare statistice, se pot numi numai absolventii scoalei de pregatire profesionali, chiar Lira specialitatea statistica. 134. Functionarilor bine notati, care din lipsa de vacanta nu pot fi inaintati in grad, sau care nu indeplinesc conclitiunile de studii pentru inaintare, li se acordd gradatii, pe ban, avizului comisiunilor de numiri i inain-

tart

Aceste gradatii sunt pang la corda din 5 in 5 ani, fári ca totalul lor sii depäseasca salariul 25°/0 din salariul bugetar si se a-

a doug grade superioare functiunii ce ocup. 135. Pentru posturile de conducere sunt preferati dintre functionarii administratiei locale, de grad egal, acei care au cele mai bune note calificative. 136. Reclamatiunile, cererile

de concediu si orice alte cereri personale se inainteaza numai pe cale ierarhica. 137. In raport cu mijloacele financiare, orasele vor ingriji de

1) Pentru Statutul funqionarilor publici, a se vedea nota R, dela art. 31 de mai sus.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

asistenta medicalá pentru functionarii lor. De asemeni, vor putea acorda locuinte In natura si imprumuturi pentru constructii de case si orice alte inlesniri, pe baza unui regulament special. INT

Atributiunt Subprefectul

138. Subprefectul este ajuto-

colaboratorul si inlocuitorul

de drept al prefectului, in lipsa

acestuia. El supravegheazä, controleazä 5i conduce toate serviciile judetului si este seful cancelariei prefecturii. Controleazä primirea i repartizarea corespondentei tuturor serviciilor prefecturii, semneazá

in numele prefectului certificatele si contrasemneazä corespon-

denta prefecturii cu autoritätile si particularii in cazul când ea este semnatä de prefect. Elibereazli cOpii legalizate de pe actele devenite publice; Este de drept membru in toate comisiunile instituite pentru eri ce fel de organizári, cum si pentru intocmirea regulamentelor

judetene; DA notele calificative personalului i anume: prima notá pen,

tru sefii conducátori de servicii, a doua si unity's, notá pentru ceMalt personal; Indeplineste orice alte atributiuni prevázute in legi, regulamente i instructiuni.

El mai are ca atributiune sä

87

Secretarul general al judetului 139. Secretarul consiliului si al delegatiunii judetene este secretarul general al judetului. El ingrijeste de expedierea la timp a convocárilor pentru intrunirea consillului si al delegatiei.

Preggteste lucrArile ce trebuesc

supuse consiliului si delegatiei, trecându-le in ordinea de zi. Ia parte la sedintele consiliului

si delegatiunii si incheie proceseverbale, subscriind pe acelea ale consiliului, impreunä cu presedintele, iar pe ale delegatiunii,

impreunä cu presedintele si cu

membrii care au luat parte la

sedintä. Transcrie aceste procese-verbale in registrele respective numerotate, paraf ate si snuruite, certificându-le pentru e-

xactitate, impreund cu prefectul.

Afiseazá hottiririle consiliului

si ale delegatiunii si ia másuri pentru citarea partilor inaintea consiliului judetean sau a delegatiunii consiliului, precum si

pentru comunicarea deciziunilor celor interesati. Urmäreste executarea cleciziunilor consiliului judetean, intoc-

mind un raport scris, pe care ti supune consiliului la prima se-

siune ordinará. Secretarul general indeplineste functiunea de secretar al consi-

liului de prefecturd. In aceasta calitate, executd lucrdrile privitoare la comfocarea, ordinea de

ajute pe prefect la tinerea, executarea si conducerea lucrárilor de mobilizare, fiMd personal räspunzätor, ca ele sä fie executate

zi si desbateri; redacteazá si contrasemneazd procesele-verbale,

ráspunzand totodatä, de pástrarea secretului lor. A doua notá calificativä se a', subprefectului de minister sau de un inspector general administrativ, delegat de minister.

cese-verbale ale sedintelor. Dupg, aceleasi norme, indepli-

conform ordinelor

superioare,

precum si toate lucrárile consiliului; tine registrul de prezenta

membrilor si registrul de proneste lucrärile relative la conferintele regionale, ale consiliului de prefecturä, tinute la resedinta plásilor.

www.digibuc.ro

88

18 Februarie 1937

Secretarul comunal 140. Are urmátoarele atributiuni: exercitA, in numele primarului, supravegherea tuturor serviciilor primäriei, d'A directive, coordoneazä si armonizeazá ac-

tivitatea tuturor serviciilor co-

munale; primeste i repartizeazA serviciilor, corespondenta primäriei; contrasemneazá corespon-

denta primariei cu autoritätile

si particularii; elibereazA cOpii legalizate de pe deciziunile con-

siliului comunal si de pe orice

acte devenite publice; pregáteste lucrárile pentru consiliul comu-

nal si delegatia consihului comunal, dela municipii; ia parte la sedinte, ingrijindu-se de trimiterea la timn a convocArilor

si redactarea proceselor-verbale de sedintA, pe care le contrasemneazA; ingrijeste de afisarea si comunicarea lor, conform prevederilor legii. Este de drept membru in toate comisiunile instituite de primA-

rie pentru orice fel de organizäri, cum si pentru intocmirea regulamentelor comunale. DA anual notele calificative

personalului primäriei si anume: prima non, pentru sefii con-

ducdtori de serticiu, a doua si

ultima notä, pentru celálalt personal; indeplineste orice alte atributiuni ce i se conferd prin legi si regulamente.

In caz de lipsá este inlocuit

prin unul din cei mai vechi *efi de serviciu, desemnat de primar, prin decizie scrisd. A doua notA calificativd pentru secretarii municipiilor si comunelor urbane resedintä, se dä de minister, sau de un inspector general administrativ delegat, iar pentru secretarii comunelor urbane neresedinte, a doua natá o dà pretorul.

FuncOonarii conducettori de servicii 141. Functionarii conducätori de servicii au conducerea si räs-

punderea bunului mers a servi-

ciului respectiv, conformându-se prescriptiunilor legii administrative, legii asupra contabilitdtii publice, prezentului regula-

ment, cum si tuturor legilor *i regulamentelor in legAturà cu

serviciile ce conduc, pe care trebue sA le cunoascA, de aproape, punându-se la curent cu toate modificärile si completärile ce li se aduc. Ei primesc actele si corespondenta, repartizeazá serviciului si le distribue pentru efectuare, functionarilor in subordine fiind rAspunzdtori, impreunA cu acestia, de modul de rezolvare si executare a lucrárilor. Adund si pregiitesc toate ele-

mentele necesare pentru rezolvarea chestiunilor ce urmeazd a fi supuse organelor de conducere

*i urmáresc executarea rezolutiunilor sau deciziunilor date; iau initiativa lucrtirilor si masurilor pe care le gäsesc utile in interesul serviciului si le supun

cu refarat sefului administra-

tiunii, conform regulelor stabilite prin prezentul regulament.

Contrasemneazd corespondenta

serviciului ce conduc, numai in cazul când n'a contrasemnat subprefectul sau secretarul comunal, supravegheazd i dau prima notA calificativa anualA personalului aflat in subordine. Conduditorii de servicii sunt datori a inspecta regulat serviciul, instalatiunile, bunurile $i asezAmintele administratiei si sA raporteze dupd fiecare inspec-

tiune observatiunile lor, propunand mAsurile ce trebuesc luate. Ei pregatesc din timp materia-

lul pentru darea de seamA anuald, cum §i elementele pentru proiectul de buget (material si

personal), bazat pe programe de

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

lucrari; fac tablourile de materiale necesare functiongrii serviciilor si le inainteazá din timp serviciului contabilitatii; supravegheazg tinerea inventarelor semneazg dupg obtinerea aprobgrilor necesare, bonurile pen-

tru aprovizionarea cu material a serviciilor ce conduc.

Functionarii conducdtori de birouri 142. Functionarii insgrcinati

cu conducerea lucrgrilor sunt

ráspunzgtori de bunul si regulatul lor mers. Preggtesc si supun sefului serviciului referatele si corespondenta biroului, pe care o clateazá si semneazg la finele

textului pentru a se putea stabili ráspunderea; intocmese ta-

blouri statistice i in registrele cerute de natura lucrgrilor ce le sunt atribuite; propun orice mgsuri necesare pentru bunul mers al serviciului i privegheazd activitatea si conduita in serviciul

a functionarilor in subordine;

89

sau a le conexa in cazul cui s'ar gdsi Inca la ei;

Ei sunt datori a intocmi lunar liste de lucrgri predate la diferite birouri si nerestituite si a le preda sefilor de servicii,

care cerceteazg, cauza si iau mgsurile necesare. Arhivarii 144. Arhivarii primesc dela registratura generalg, actele pen-

tru care lucrgrile sunt termi-

nate, le claseazg pe ani si pe categorii de lucrgri, formeazg, fascicole si mape, opereazg in registrele de intrare primirea hâr-

tiilor si indicg numgrul mapei

si fascicolei formate; tree in-

tr'un opis general mapele i fascicolele, astfel ca lucrgrile sg poatg fi cgutate i gäsite cu inlesnire.

Irnpiegatii 145. Impiegatii indeplinesc dupg, nevoile serviciului unde

rrtspuncl impreund cu acestia de modul de rezolvare si executare a lucrrtrilor. Registratorii 143. Registratorii primesc, inregistreazd si repartizeazg in fiecare zi corespondenta oficialá petitiunile adresate administratiunii, expediindu-le servicii-

functioneazg, lucrgri curente re-

prezentate subprefectului sau secretarului; inregistreazg la iesire corespondenta si o trimet cu condica la destinatiune.

Dactilografii 146. Dactilografii au in atributiunea lor copierea si scrierea diferitelor lucrgri, in-

lor de resort, dupg ce au fat

Plicurile cu mentiunea personal" sau confidential", cum si ofertele pentru licitatii si scrisorile cu valori, se predau inchise, persoanelor cdrora le sunt adresate.

La prezentarea lucrárilor registratorii sunt obligati a face mentiune pe ele, unde se ggsesc lucrgrile anterioare respective,

partizate lor, de cgtre seful de birou; tinere de registre, lucrgri de registraturg, arhivd, secretariat sau contabilitate. Dupg vechime, experientg, si capacitate, ei pot fi insgrcinati de seful administratiunii a indeplini atributiunile de sef, sau subsef de birou, in caz de lipsg a titularului.

tocmirea statelor de lefuri peptru functionari, a foilor de platg, pentru lucrgtori, a diferitelqr caziere, dosare, tablouri etc. Ei sunt rdspunzatori de exactitatea copiilor i sunt obligati in deosebi a pgstra secretul' lu,

crgrilor i actelor ce le sunt 1 ipcredintate. .J;.!

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

90

Personalul contenciosuluti 147. In caz de nevoie si daca

resursele bugetare permit, contenciosul poate avea un secretariat, cu personalul administrativ necesar, care executd toate

lucrdrile de cancelarie ale contenciosului.

Functionari pentru incasdri

vremelnic; acestia se angajeazd.

prin contract colectiv sau individual, pe baza rapoartelor mo-

tivate ale sefilor de servicii si lucreazd dupd ordinele si instructiunile ce li se dau, direct de chtre sefii si conduchtorii lor respectivi.

CAPITOLUL V

ci

Afribuliuni de polifie

pletti

148. Pe ldngd personalul insdrcinat cu lucrdrile bbisnuite de birou, serviciul financiar si de contabilitate, are si personal cu atributiuni de incasare, urrndrire si de control al veniturilor administratiunii, precum: easier, ajutor de casier, perceptor, controlor, incasator, agenti de urmdrire etc., care trebue sii

se conformeze legilor mentelor cei privesc.

i

regula-

Functionari de specialitate 149. Administratiunile locale au pe l'angd," personalul admi-

nistrativ, insärcinat cu atributiuni curente de birou si personalul de specialitate, precum: ingineri, arhitecti, medici (umani sau veterinari), conductori, electricieni, horticultori, me-

canici, picheri etc.

Ei sunt datori a intocmi

inainta la timp programe de lucrari, Insotite de proiecte, planuri, diagrame, devize si caiete de sarcini etc. Ei se intrunesc in comisiune spre a aviza asupra chestiunilor de resort, ce sunt punse In discutiune, cum si a-si face obser-

vatiunile asupra mersului serviciilor lor, consemnandu-se hotdfirile inteun proces-verbal ce se aduce la cunostinta sefului administratiei. Personal de serviciu 150. Administratiile locale pot angaja lucrätori sau personal de serviciu, permanent, sau

Politia generali

151. Atributiunile de politie generald administrativä, judiciard si de informatii, sunt exer-

citate in judete si comune de cele trei organizatii care depind de Ministerul de Interne: Directia politiei generale, Jandarme-

ria rurald, si organele de Stat

ale administratiilor locale (prefect, pretor, notar). 152. Atributiunile de politie administrativrt cuprind: a) Mentinerea si restabilirea ordinei publice; b) Prevenirea infractiunilor la

legi, regulamente si ordonante; c) Apärarea, siguranta, libertatea si proprietatea locuitorilor;

d) Executarea mdsurilor de politie impuse de legi, regulamente i ordonante, sau ordonate de autoriaitile cdrora legea le conferä atributii de politie generald. 153. Atributiile de politie judiciard cuprind: a) Cercetarea i constatarea

infractiunilor penale si contraventiilor, urnadrirea Mptuitorilor si inaintarea lor autoritdtilor judiciare, conform dispozitiilor codului penal si de procedung penali, si incasarea amenzilor in conditiile stabilite de legi si regulamente; b) Executarea mandatelor de aducere si arestare si altor mdsuri ordonate de justitie.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

91

e

154. Atributiile de politie, de

sigurantá si de informatii, cuprind adunarea informatiunilor urivitoare la ordinea publicá i siguranta Statului si la miscäri sociale si a le transmite autori-

tatilor superioare. 155. Organele Directiei politiei generale isi exercitá competinta in municipii, in comunele urbane, In comunele balneo-cli-

matice si in punctele de frontierá, determinate prin decizii

ministeriale. Organele jandarmeriej isi exercitá competinta in comunele rurale 1).

Prefectul, pretorul si notarul, isi exercitá competinta politieneascä, pe tot teritoriul circum-

scriptiei lor, exceptând comunele urbane resedinte si municipii. 156. In principiu, formatiu-

nile teritoriale, ale Directiei generale a politiei, sunt organizate pe trei servicii, fiecare, cu agen-

tii lor, având atributii speciale de politie administrativâ, judiciard sau de informatii. Formatiunile care nu sunt organizate astfel, cum sunt unele comisariate, detasamente de politie, posturi de jandarmi, preturile, intrunese competintele celor trei servicii 2). 157. Jandarmeria i corpul gardienilor publici, sunt militarizate in sensul cá ierarhia, con-

ducerea, instructia administrativà, disciplina i pozitia ofitkrilor, subofiterilor si agentilor, sunt supuse normelor militare. Atributiunile de instrumentare, de constatare si de culegere de informatiuni se exercitá, fie din 1) Art. 1 legea jandarmeriei rural;

din 24 Martie 1929, pag. 274, vol. XVII, i Regulamentul de aplicare, din 16 Martie 1931, pag. 102, vol.

initiativa proprie, fie din ordin primit dela autoritäti, având atributiunile de politie generalá 3). II Mentinerea i restabilirea ordinei publice

158. Prefectul este seful poli-

tiei si al jandarmeriei din cuprinsul judetului. In aceastä calitate el ia masuri pentru prevenirea delictelor si ingrijeste de

mentinerea ordinei i sigurantei publice; dà ordinele cuvenite tu-

turor organelor politienesti

si

ale jandarmeriei, care sunt obligate O. le execute imediat. Prefectul poate lua mäsuri pentru risipirea intrunirilor cand

primejduesc ordinea sau sigu-

ranta Statului 4). 159. Pretorul este reprezen-

tantul puterii centrale i eful politiei din cuprinsul plasii. Sub controlul prefectului, el ia másuri pentru prevenirea infrac-

tiunilor si ingrijeste de mentinerea ordinei si sigurantei publice.

Executä atributiunile sale de

sef de politie, prin organele jandarrneriei si ale politiei din comunele rurale, din comunele ur-

bane neresedinte si din cornunele balneo-climatice din cuprinsul 160. Notarul este seful poli-

tiei administrative din comund si ca atare ingrijeste de prevenirea infractiunilor 6).

In cazul când ordinea publia si siguranta Statului ar fi amenintate, primarul impreuná cu notarul sunt obligati sá ia toate 3)

Art. 1,

2,

3, 32 legea jand.:

art. 106 legea politiei. 4)

Art. 85, alin. 15 i 16, legea

administrativä.

XIX. 2) Art. 56 din legea politiei gene-

5) Art. 103, alin. 1, 2, 4, legea administrativä, din 27 Martie 1936, pag. 342, vol. XXIV, p. I.

pag, 677, vol. XVII.

nistr ativa.

rale a Statului, din 21 Tillie 1929,

6)

Art. 110, alin. 7 beget admi-

www.digibuc.ro

18 Februarle 1937

92

masurile dictate de imprejurdri,

raportând imediat autoritätilor superioare (pretor, prefect). 161. Armata este datoare a interveni, in caz de trebuintä,

pentru reprimarea dezordinelor, mentinerea orclinei publice i sigurantei interne a Statului, atat

and este chemata de autoritatile civile care au dreptul de a cere o asemenea interventie, cat *i din propria sa initiativa7).

162. Petrecerile publice, aclu-

närile, manifestatiile, procesiu-

nile, dau loc numai la masuri de precautiune prin organele

jandarmeriei sale ale politiei generale.

Cand asemenea manifestatii sau adunari degenereaza in dezordine grave care primejduiesc ordinea publicä, siguranta persoanelor i bunurilor, precum in cazurile de opunere de fapt la executarea legilor, regulamentelor, ordonantelor i ordinelor le-

gale, atunci autoritätile in drept pot cere interventia fortei ar-

mate, spre a proceda la mäsurile necesare pentru restabilirea orclinei.

163. Autoritätile ce not cere

trupe sunt:

a) MiniWii; 6) Prefectii de judete;

c) Pretorii, chestorii de politie, prirnarii, fiecare in circumscriptia lui. In municipii, afard de municipiul BucurWi, precum i in

orwle de reedintä, numai prefectul judetului poate cere concursul fortei armate; d) Membrii ministerului public;

e) Ofiterii de jandarmerie ruralä *i de graniceri. Toate aceste autoritäti nu pot cere for(a armatä decal in exercitiul functiunii lor, i numai pentru reprimarea dezordinilor Ari. 539, regulamental serviciului in garnizoani. 7)

reale i actuale, iar nu pentru

mäsuri de precautiune sau a face un serviciu de ordine, atunci and politia locala este insuficienta; aceste masuri de precautiune se iau numai prin intelegere prealabilä intre autorii cele civile. Fietätile care autoritate ramane riguros in sfera sa de activitate. 164. In asemenea imprejurari autoritatea civila adreseaza o cerere scrisa autoritatii militare. Comandantii de piete,

efi de Corp, precum §i personalul de serviciu pe corpuri, sunt datori,

sa satisfaca de indata cererea scrisa. Autoritätile civile trebue sä dea toate informatiunile nece-

sare autoritatilor militare. In cazuri foarte urgente *i extrem de grave, and comandantii militari Ii pot da seama prin ei insa% de gravitatea faptului, ei vor da concursul militar chiar la cerere verbala, care trebue frig, imediat confirmata In

seris 1).

In asemenea cazuri, prefectul raporteaza imediat Ministerului de Interne *i Ministerului Apáràrii Nationale 2). Pretorul ranorteaza imediat prefectului informeaza Ministerul public 3). III Atributiuni de politie judiciara 165. Pretorul, notarul, comisarii de politie, ofiterii i subofi-

terii de jandarmi sunt ofiteri de politie judiciara 4)

1) Art. 541 Reg. serviciului in gar-

nizoanä. 2) Art. 541, Reg. serv. In garnizoanii; art. 85, alin. 15-16, le-

gea administrativi. 3) Art. 103, alin. 3, legea

4) Art. 43 ei 44 legea jandarmeriei; 49-50 legea politiei generale; art. 102, 110 legea administrativä.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

Ei au o competintä generalA pentru cercetarea $i constatarea

crimelor si a ori aror abateri

93

IV Politia comunara

la legi, regulamente si ordonante pentru a instrument& Agentii de politie pot constata si instru-

167. Dreptul de reglementare In materie de politie comunald apartine consiliului comunal,

contraventii flagrante de simplA

igiená, salubritate, etc., si primarului care este in drept sl

menta in lipsa unui ofiter de politic, numai in cazurile de politie.

Pretorul $i notarul i$i Indepline$te atributiile de ofiter de politie judiciarA prin organele politiei $i ale jandarmeriei. Numai In mod exceptional in cazurile

de flagrant-delict sau de forta major% $i in liusa unui organ calificat din politie sau jandarmerie, sau in baza unei delegatiuni data de procuror, instru-

menteazA singur. 166. Prefectul i pretorul au

dreptul sá ordone ofiterilor de politie judiciaa din politie §i jandarmerie sá dreseze actele

necesare pentru constatarea crimelor, delictelor $i contraventiilor $i sá inainteze pe Mptuitori autoritátilor judiciare. Organele politiene$ti sau ale jandarmeriei sunt datoare sA execute de indata aceste ordine 1). Nici prefectul, nici pretorul nu au cdclerea sA intervinA In ma-

terie de instructie, administratie sau disciplinA a organelor jandarmeriei. De felul cum politia si jandarmeria i$i exercitá atributiile, instrumenteaza sau executA ordinele primite, rdspund exclusiv organelor lor de conducere 2).

DacA prefectul sau pretorul ilegalilipsuri sau greseli, intocmesc un raport cdtre autoritàtile lor superioare, semnalând observA neregularitáti,

cele constatate. Art. 85, alin. 16, legea administrativä; art. 50 legea politici generale; art. 2 legea jandarmeriei. 2) Art. 39 legea jandarmeriei, 36 ro. 97 legea politiei.

care intocme$te regulamente privitoare la edilitate, sAnátate, dea orclonanta 3).

Primarul este $eful politiei co-

munale. El exercitä atributiile ce decurg din aceastA calitate, prin ofiterii $i agentii poliiei administrative 4). In cazul and organele politiene$ti nu indeplinesc ordinele scrise ale primarului, privitoare la. aplicarea regulamentelor si ordonantelor comunale, primarul poate cere autoritatilor superioare trimiterea In judecatA disciplinará a functionarilor vi-

novati pentru refuz de serviciu 5).

168. Daa resursele bugetare permit, atributiile de politie comunalä pot fi incredintate unor ofiteri i agenti speciali, plátiti de comunA.

Acestia sunt supusi disciplinei

indatoririlor organelor politiei de Stat $i trebue sa aibA asi

ceea$i pregátire profesionalä. Guarzii comunali poartA, o uniformA $i sunt supu$i controlului $efului postului de jandarmi. CAPITOLUL VI

Validilatea actelor administrafiunilor locale

169. Sunt nule de drept: 1. Actele juridice ale organe-

lor administratiilor locale sau de tutelá, fAcute fárá competintA.

2. Deciziunile consiliilor, luate

cu alcarea dispozitiunilor legii, Art. 35 legea 4) Art. 61, alin, o, legea admiuistrativä. 5) Art. 36 Tegea 3)

www.digibuc.ro

18 Februarle 1937

94

privitoare la constituirea functionarea bor.

si

3. Actele contrarii ordinei

sigurantei publice. A. Actele

juridice Mcute cu

cAlcarea legilor si regulamentelor in vigoare.

Nulitatea de drept se poate

invoca pe cale de actiune sau de exceptiune, fie de organele tutelare, fie de insrisi administratia, fie de mice persoanA interesatä,

in termen de 10 ani dela data actului.

Nulitatea de drept poate fi invocath din oficiu, de instantele sezisate de vreun litigiu in legAturA cu actul respectiv. 170. Sunt anulabile: 1. Actele juridice ale organe-

lor administratiilor locale sau

de tutelá, Mcute cu cálcarea sau omisiunea formelor prevrtzute de legi si regulamente, In afard de formele privitoare la coneti-

tuirea si functionarea consiliului, care atrag nulitatea de drept.

2. Actele juridice incheiate cu participarea consilierilor care aveau, fie personal, fie rudele

sau afinii lor panA la al treilea grad inclusiv, vreun interes di-

rect la incheierea actului sau erau avocatii sau insArcinatii de

afaceri ai acelor cu care s'a in-

cheiat actul. 3.

Deciziunile consiliilor la

care au participat una din persoanele ardtate la punctul 2. Când au asistat la sedinte un numár suficient de consilieri, astfel ca functionarea consiliului si majoritatea legalä s'au putut obtine fArA socotirea votului persoanelor ardtate la punctul 2, actul este valabil. Anulabilitatea se poate invoca,

fie de insási administratia, fie de organele de tuteld, fie de orice persoanA interesatá, in termen

de 20 zile libere dela afisare sau dela comunicarea deciziunii. 171. Actele j deciziunile or-

ganelor administratiilor locale, cu exceptia actelor secrete, trebuesc puse la dispozitia celor ce au interes a le cunoaste. AutoritAtile locale sunt datoare sA elibereze la cererea interesatilor copii de pe actele si deciziunile lor. 172. Atat deciziunile consi.

liilor, delegatiilor, prefectilor si primarilor, cât si regulamentele si ordonantele judetene si comunale, trebuesc afisate intr'o

asezate lângA usa principala, a sediului autoritätii, dresdndu-se despre aceasta procesverbal. Aceste acte rrtmân afisate timp de 20 zile, inAuntrul cAruia interesatii le pot ataca in fata instantelor competente. La judetele si la comunele urbane, aceste acte mai trebuesc oublicate in proximul nunaär din buletinul iudetean sau co-

munal. Buletinul trebue sá aparA in timp util, iar nu duph

trecerea termenelor de atac, sau de inchiderea licitatiilor. Begulamentele si ordonantele emise de autoritAtile comunale

rurale, sunt publicate si in bu-

letinul judetean, iar regulamentele si ordonantele emise de autoritátile judetene sunt publicate si in buletinele comunale. Functionarii insárcinati cu afisarea, publicarea actelor, redactarea si tipArirea buletinului, sunt personal rAspunzAtori de stricta indeplinire a dispozitiunilor din prezentul articol. 173. Conditiunile de valabilitate a deciziunilor consiliilor comunale si judetene sunt urmátoarele: 1. Consiliul sA, fie regulat con-

vocat, adicä fiecare consilier sA

fi primit la domiciliu o convocare scrisä, continând data, ora ordinea de zi a sedintei. 2. Convocarea sA fie frtcutä cel

nutin cu trei zile libere inainte de data fixatrt pentru

www.digibuc.ro

18 Februarfe 1937

comunal si 10 zile inainte pentru consiliul judetean. 3. Convocarea consiliului judetean sä, fie adusä, la cunostinta publica prin publicarea in Buletinul judetean si afisatä, in localul prefecturii, in locul destinat afisdrii deciziunilor administrative. Convocarea consiliului jude-

tean in sesiune extraordinard este valabila, indiferent de termen, dad, n'a obtinut dovada

scrisil, din partea membrilor. 4. Convocarea consiliului comunal, cu ordinea de zi, sä," fie

afisatä, la usa primäriei si comunicatä organelor de control. 5. Sedintele consiliului judetean se tin totdeauna in localul nrefecturii, iar sedintele consiliului comunal in localul primdriei. Sedintele sunt publice. La consiliului judetean nrezenta prefectului sau inlocultorului sdu este obligatorie. 6. Nu se pot discuta decât chestiunile cuprinse in ordinea sedintele

de zi.

Se excepteazá chestiunile ur-

gente. Urgenta trebue admisä, cu

2/3 din voturile membrilor prezenti. Nu pot fi declarate ur-

gente chestiunile privitoare la bugete, impozite, imprumuturi, acte, de dispozitiune, desemnarea in diferite insarcingri sau delegatiuni.

7. 0 sedintá poate fi declaratä, secretä la cererea primarului sau a inlocuitorului &Au, a organului de control sau a unei

treimi din numärul membrilor cutá bugetul, imprumuturi, impozite, acte de dispozitiune, nu pot fi declarate secrete. 8. Chestiunile de specialitate trebuesc supuse deliberárii consiliului impreunä cu referatul sefului serviciului respectiv, care trebue citit inainte de inceperea desbaterilor si trebue mentionat in procesul-verbal al sedintei. prezenti. Sedintele in care se dis-

95

9. Majoritatea absolutä a consilierilor (alesi si de drept), trebue sä, fie prezentä si hotáririle

se iau cu majoritatea absolutá a voturilor membrilor prezenti. In caz de paritate, propunerea este respinsá. Votul, in chestiuni de alegeri sau desemnári de persoane, este totdeauna secret. 174. Consiliile comunale judetene au competinta generalá de a decide in chestiunile de interes comunal $i .judetean. Consiliile sunt obligate sä, execute, In limitele competintelor lor, ordinele primite dela -autoritatea centralä, care privesc interesele generale.

Este interzis consiliilor de a lua hotáriri cu caracter politic, de a compromite prin actele lor siguranta Statului sau interesele nationale si de a tine desbaterile inteo altá limbá dechA limba româná. In comunele rurale, consilierii care nu cunosc limba Statului,

pot folosi in discutiuni limba lor, in acest caz insá primarul traduce sau dispune sä, se tra-

duch aceste cuvântári. 175. Consiliul nu poate deferi clelegatiunii comunale sau judetene,

votarea sau modificarea

bugetului, infiintäri de taxe, impozite, cotizatiuni, imprurnuturi, incheierea aetelor de dispozi-

tiune, transactiuni, aprobári de gestiuni (afará de conturile comunelor suburbane), de regulamente, concesiondri de servicii modificári de teritorii,

schimbarea numelui comunei sau judetului i conferirea cetà-' teniei de onoare. 176. Comisiunile interimare

nu pot contracta imprumuturi, nici incheia acte de dispozitiuni sau transactiuni.

177. Dispozitiunile legale privitoare la intocmirea, votarea

executarea bugetelor, la actele de dispozitiune,

la incheierea

contractelor de lucrári, furni-

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

96

turi, aprovizionári, arendári, inchirieri, concesiuni, exploatári,

sunt de strict& interpretare. CAPITOLUL VII

gatilor consiliilor privitoare la actele de gestiune zilnicA sunt executorii imediat. Deciziunile executorii prin ele

insäsi nu pot fi puse in executare inainte de expirarea terme-

Confrol ;i futelei

Exercitiu1 tutelei 178. Atrtoritätile de control

sunt:

Pretorul pentru comunele rurale din plasá. 2. Prefectul pentru comunele rurale si urbane neresedinte din cuprinsul judetului; personal sau prin delegatul srtu va exer1.

cita controlul asupra comunelor balneo-climatice din judet, afará de orasul de resedintä. 3. Ministrul de interne, perso-

nal sau prin inspectorii generali administrativi, pentru toate administratiile locale. Controlul se exercitá in mod permanent, prin instructii, spectii, anchete si másuri disciplinare. 179. Autoritätile de tutelä, sunt:

1. Prefectul pentru comunele rurale si urbane neresedinte din cuprinsul judetului, cu exceptia comunelor balneo-climatice. 2. Ministrul de interne pentru toate administratiile locale, asociatiile de comune sau judete si pentru cornunele balneo-clima-

tice.

3. Consiliul comunei urbane pentru comunele suburbane res-

pective.

Tutela se exercitá numai in

cazurile i in conditiunile stabilite de lege. 180. Deciziunile consiliilor

sunt executorii prin ele afar& de acelea pentru care legea cere aprobarea autoritätii tutelare. Actele de administratie nu sunt supuse aprobärii. Se excepteazá inchirierile si arendärile pe o duratá mai mare de 5 ani. Dispozitiile primarilor si dele-

nului de 5 zile dela data primirii actului de cätre organul de control respectiv, considerându-se

data primirii, douá zile dupá

expediere. 181. Deciziunile ce se trimet

autoritätilor tutelare spre aprobare si din care se nasc drepturi sau obligatiuni patrimoniale, vor fi insotite de toate actele in copii certificate si de informatiunile necesare. Când consiliile si delegatiile

respective, constatá prin hotàcu majoritate de 2/3, rIn cä interesele locale s'ar periclita

prin orice intârziere, hotäririle executorii pot fi puse In lucrare imediat. Hotárirea prin care se dispune imediata executare a deciziunilor, trebue sä fie mollvatä si comunicatä de indatá autoritätii de control. 182. Autoritätile de tutelä sunt obligate sl se pronunte in termen de 20 zile dela primirea deciziunii; dacá autoritatea tutelará nu se pronuntä, in acest termen, deciziunea se considerá ca aprobatä, si se pune in executare. 183. Autoritätile de tuteld,

dupd competinta lor, au dreptul sä suspende executarea oricárui act sau deliberári, care ar intra in cazurile de nulitate, sezisând totodatä si instanta competinte. II Tutela administrativi. Regulamente, rdonante

184. Consiliile judetene si co-

munale. Intocmesc regulamente pentru organizarea si functionarea serviciilor si intreprinderilor lor, precum si pentru promovarea intereselor colectivitätii.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

Regulamentele intocmite de

consiliile judetene si comunale si ordonantele date de prefecti si primari nu pot contine dispozitii contrare legilor si regulamentelor

sau

generale,

care

stânjenesc in mod inutil vieata sociald si economia. Regulamentele si ordonantele sunt scrise at mai clar, cât mai concis, inteo curatr limbá româneasa si pe intelesul tuturor. Pentru intocmirea regulamentelor de igiend, salubritate, edilitate, politie comunalä, economice sau agricole, sefii serviciilor de specialitate sunt consultati in mod obligator, luându-si astf el partea de rdspundere.

Daa observatiile lor n'au fost luate in seamd, sefii serviciilor

de specialitate intocmesc un mernoriu, care este inaintat autoritAtii tutelare, impreung cu regulamentul votat de consiliu. 185. Regulamentele astfel intocmite, impreund cu contesta-

tiile sau memoriile sunt inaintate autoritâtii tutelare respective. Dupa aprobare, regulamen-

tele judetene sunt publicate in Buletinul judetean si regulamentele comunale in buletinul comunal, iar in lips5.. in Buletinul judetean. Publicarea se constatbi printr'un proces-verbal, incheiat de secretarul consiliului si anexat la dosarul respectiv. 186. Primarul are dreptul s'a" dea ordonante privitoare la atributiunile ce-i sunt date de lege,

sau in executarea deciziunilor consiliului comunal.

Aceste ordonante sunt intocmite dupä o prealabild intele-

gere, cu notarul, in comunele ru-

rale, cu secretarul comunal in comunele urbane, cu sefii serviciilor de specialitate, and ordonantele sunt privitoare la chestiuni sanitare, agricole, veterinare, tehnice sau culturale. C. Hamangiu, vol. XXV.

7.

97

Ordonantele sunt semnate de primar i contrasemnate de secretar sau notar si de seful serviciului de specialitate respectiv.

187. Prefectul are dreptul sá dea ordonante in limitele dispozitiilor legilor si regulamentelor generale sau judetene.

Procedura de elaborare este

cea prevázutil la articolul prece-

dent. 188. Ordonantele primarilor

se comunicd prefectului, iar ordonantele prefectului se coraunicä Ministerului de Interne. Orclonantele devin executorii

din ziva când au fost aduse la

cunostinta publicä, prin afisare, publicare sau strigari (in comunele rurale), când contin dispozitii generale si din ziva primirut notificárii, când contin dispozitii individuale. Ordonantele judetene sunt afi-

sate la usa prefecturii si la usa tuturor comunelor din judet si

publicate in buletinul judetului. Ordonantele comunale sunt afisate la usa primáriei si publi-

cate in buletinul comunal sau in lipsä in buletinul judetean si aduse la cunostinta publicd prin afisare sau strigári si bateri de told (in comunele rurale). Afisarea si publicarea sau pu-

blicitatea prin strigari se connate de seful autoritätii si contrasemnate de notar, secretarul statá prin procese-verbale, sem-

comunal, sau secretarul general judetean, când ordonantele contin dispozitii generale. Constatarea comunicarii se face prin dovezile de primire, and ordonantele contin dispozitii individuale. 189. Prefectul pentru comu-

nele rurale si urbane neresedintd, ministrul de interne pentru toate unitátile administra-

tive, au dreptul oricând sá anuleze ordonantele ce le-ar socoti contrarii ordinei de Stat, legilor si regulamentelor generale.

www.digibuc.ro

98

18 Februarie 1937

190. Prefectul este in drept dea ordonante privitoare la

arborarea drapelului national, la särbätorile oficiale si la ocaziunile indicate de autoritätile administrative locale, pentru toate comunele din judet, inclusiv comuna de resedintä sau municipiul, putând stabili sanctiuni, conform art. 580 din codul penal. Modul de confectionare si dimensiunile drapelului se vor sta-

bili de cätre Ministerul de Interne. 191. D e ciziuniIe consiliului comunal, privitoare la deschide-

rea de sträzi, pasaje, infundáturi, parceldri de terenuri, sunt date potrivit planului de siste matizare *i regulamentelor de

edilitate i intemeiate pe avizul serviciului tehnic.

Aceste deciz'uni sunt supuse

aprobárii Ministerului de Interne.

192. Autoritatea tutelarä a

Irr Tutela economici i financiari

193. Sunt supuse aprobárii

autoritätilor tutelare, imprumu-

turile, bugetele comunelor, Jude-

telor si asociatiunilor administrative, licitatiile, actele de dispozitiune, determinarea modului de organizare i exploatare a intreprinderilor si bunurilor Judetene sau comunale, exercitarea drepturilor ce derivä din exploatarea monopolului de a produce energie, de a organiza afisajul public, täierea vitelor, transporturile in comun, intreprinderile de pompe funebre si cântäritul public.

194. Intreprinderile agricole industriale si comerciale, jude-

tene si comunale, se organizeazá si exploateazä, conform dispozi-

tiilor art. 280 si urm. din prezentul regulament.

195. Dreptul de a produce,

ttituror asociatiunilor de judete distribui, transmite, furniza sau sau de comune este ministrul de vinde energie electricá, caloricl interne. sau hidraulicá, de a organiza aAsociatiunea ¡titre comune se fisajul public, täierea vitelor, decide de consiliile comunelor transportul in comun, târgurile interesate. periodice de vite, cântdritul puPrefectul judetului luând avi- blic si intreprinderile de pompe zul delegatiuni judetene, dá o funebre, apartine exclusiv codeciziune de asociere, care se munelor. inainteazä spre aprobare MiniOricine poate produce *i utisterului de Interne. liza energie pentru trebuintele Asociatiunea unor comune cu proprii, in interesul proprietätii judetul este supusä votului con- sale, fárá insä sä traverseze cäi siliului judetean i aprobärii mi- publice sau proprietatea altora. nistrului de interne. 196. Imprumuturile contracAsociatiunea de judete se de- tate de comunele rurale se hocide de consiliile judetene cu a- täräsc de consiliu si sunt aproprobarea ministrului de interne, bate de prefect, cu avizul deleluându-se avizul prefectilor res- gatiunii consiliului jucletean. uectivi si al ministerelor intereImprumuturile comunelor ursate la lucrárile proiectate. bane, municipiilor si judetelor, Asociatiunile de comune bal- se hotärdsc de consiliul respecneo-climatice, intre ele, sau cu tiv si se apron', de ministrul de persoane si institutii particu- interne. Dacá valoarea lor delare, se decide de consiliile co- päseste a cincea parte din totamunelor i institutiunilor res- lul veniturilor ordinare, aceste pective si sunt supuse aprobárii imprumuturi se aproba prin ministrului de interne. lege. www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

Contractele de lucrári, conce-

siuni, sau cumpdrdri si investitiuni a cdror platá angajeazd mai mult de cloud exercitii financiare consecutive, sunt asimilate imprumuturilor si su-

puse acelorasi aprobdri. Nu se poate aproba un imprumut, sau o lucrare asimilatä im-

prumuturilor, dad, nu s'a pre-

vdzut in prealabil in buget, mijloace pentru plate anuitdtilor.

Proiectul de imprumut se va la cunostinta publica, prin publicare in buletinul judetean sau comunal, de asemenea se vor publica, dupd aprobare, conditiunile imprumutuaduce

lui. 197. Bugetul trebue votat cel

mai tdrziu o lurid Inaintea inceperii noului exercitiu financiar;

cand bugetul n'a fost votat in acest termen, el va fi intocmit din oficiu, de autoritatea tute-

lard competintd. Bugetul se inainteazd spre aprobare, in termen de 5 zile dela votare, prefectului pentru corounele rurale si urbane nerese-

dintä, Ministerului de Interne, pentru comunele balneo-climatice, oraselor resedinte, municipii, judete si asociatiunile de comune sau judete. Modificarea j rectificarea bugetului sunt supuse acelorasi formalitäti ca si votarea si aprobarea lui, Contestatiile privi-s

toare la Intocmirea si votarea bugetului se inainteazd In acel termen de 5 zile, autoritätilor tutelare respective. Aprobarea datd de autoritatea

tutelard este definitivä i deci nesusceptibild, de nicio cale de atac. 198. Toate contractárile rela-

tive la furnituri, aproviziondri, arendäri, inchirieri, exploatäri, concesiuni si de orice altd naturd, se fac prin licitatii publice si cu Indeplinirea formelor pre-

99

vázute de legea contabilitátii publice 1).

Rezultatele acestor licitatii, impreund cu actele relative, sunt supuse aprobdrii autoritátilor tutelard competinte. Autoritdtile tutelare compe-

tente exercitá exclusiv toate a-

tributiunile conferite Oficiului central de licitatii, prin legea contabilitdtii publice sau alte legi speciale, Oficiul central de licitatii nemai avand nicio cornpetintd in materie de finante lo cale.

Ministerul de Interne intoc-

meste norme generale privitoare la licitatii; el poate decide adoptarea normelor intocmite de ofi-

ciul central de licitatii, cu res-

pectarea formelor legale. Numai dui:A aprobare, autoritätile locale pot incheia contractele definitive si proceda la executarea lor. Dacd dupd cloud licitatii regu-

lat tinute, nu s'a obtinut niciun rezultat, sau ofertele depuse nu ar fi avantajoase, sau in cazurile de urgent& bine motivatd, sau In fine, In cazurile cdnd legea contabilitátii publice per-

mite contractarea prin bund Inadministratiile locale pot contracta,, prin bund invoiald, cu aprobarea autoritdtii tutelare competinte. 199. Actele de dispozitiune

sunt supuse aprobärii autoritltilor tutelare.

Sunt scutite de aprobare ceddrile de mici portiuni de terenuri nefolosibile pentru constructii, In vederea alinierii sträzilor, pietelor si drumurilor, sau care rezultd din executarea unei exproprieri. Judetele i comunele pot vinde

prin bund Invoialá, Insá cu a-

1) A Be vedea Legea contabilitátii

publice, din 31 Iu lie 1929, la pag. 783, vol. XVII, cu mod. din 24 Decemvrie 1932, pag. 871, vol. XX,

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

100

probarea autoritätilor tutelare, terenuri din statiunile balneoclimatice, pentru construire de spitale, sanatorii, colonii scolare, case de odihnd, hoteluri, hai, vile

particulare, in scopul desvoltärii ei infrumueetärii statiunilor, msa numai pe baza planurilor de. parcelare, aprobate de autoritatea tutelara competenta. 200. Bugetele stabilimentelor publice ei de utilitate publica sau ale institutiunilor care depind de judet sau comuna, sunt supuse aprobarii consiliului respectiv. Forma littitile prevdzute la alineatele 1 ei 3 ale art. 197 din regulament se aplica la bugetele acestor stabilimente. Consiliile pot modifica din oficiu bugetele pentru a le pune de acord cu legile ei regulamentele In vigoare.

IV Tutele speciale

sau este inlocuit de aprobarea autoritatii tutelare competinte. 203. Delegatiunea consiliului comunal verified conturile de gestiune ale comunelor suburbane. Conturile de gestiune ale comunelor rurale ei urbane nereeedintä sunt votate de consiliul respectiv ei trimese spre cercetare ei aprobare, irnpreunä cu apelurile ei contestatiile, delegatiunii permanente judetene. Deciziunile delegatiunii pot fi

atacate in fata Inaltei Curti de Conturi, potrivit legii organice a Curtii. Conturile de gestiune ale comunelor balneo-climatice, ale oraeelor reeedinte, ale municipiilor, ale judetelor ei ale asociatiunilor administrative, sunt votate de consiliile respective ei trimese spre cercetare ei apro-

bare Inaltei Curti de Conturi.

201. Planurile de situatie ei

sistematizare ale comunelor urbane, intocmite de serviciul tehnic comunal sau judetean, sunt trimese spre cercetare direct consiliului superior tehnic, care

iei cla avizul. Consiliul respectiv se pronunta apoi conform avizului primit.

Planurile comunelor rurale se

aproba de consiliul judetean, fära avizul consiliului superior tehnic. 202. Proiectele, devizele ei caietele de sarcini privitoare la lucrari cu caracter permanent si public, instalatiuni, cládiri i altele, a caror valoare intrece suma de 500.000 lei la comunele rurale, de lei 1.000.000 la oraeele

nereeedinte ei la comunele balneo-climatice ei de lei 3.000.000

la celelalte unitati administra-

tive, sunt supuse consiliului tehnic superior. Daca consiliul tehnic superior nu-ei da avizul in termen de 30 zile dela primirea actelor, avizul

V

Rispunderi.

Sanctiuni

204. Functionarii sunt ras-

punzátori de buna executare a lucrarilor incredintate ei de exactitatea informatiilor ce le dau la cerere. Functionarii administrativi ei de specialitate sunt raspunzatori de continutul ref eratelor ei

a avizelor ce au semnat. Acei ce intoctnesc ei elibereaza certificate ei copii de pe actele autoritatii, sunt raspunzatori solider de exactitatea copiilor.

Orice lucrare tehnicä f acuta

in contul comunei sau judetului, va fi executata sub supraveghe-

rea ei raspunderea inginerului sau arhitectului. Gestionarii ei mânuitorii de fonduri ale judetelor ei comunelor sunt raspunzdtori de gestiunea lor, conform art. 224-227 din legea contabilitatii publice. Gestionarii de fapt sunt supuei

aceloraei räspunderi. Orice cheltuiala angajata peste

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

alocatia bugetard este ilegalg $i. rdmâne In sarcina celor care au

angajat-o sau aprobat-o, care vor fi debitati $i urmdriti conform legii pentru perceperea urmärirea veniturilor publice 1). 205. Primarul, ajutorii de primar, consilierii comunali si judeteni pot fi suspendati sau revocati, clacd se fac vinovati de abateri grave dela indatoririle lor.

206. Suspendarea se pronunta

de organul tutelar sau de ministrul de interne, In vederea

unei anchete pornite din oficiu sau cerutä, fie de consiliul respectiv, fie de partea vätdmatg, pentru faptele care atrag revorarea.

Suspenclarea poate dura cel

mult o lund. Când instantele judecgtoresti,

civile sau militare, au deschis

actiune publicg pentru fapte infamante contra unui primar, ajutor de primar, consilier jude-

tean sau comunal, acesta va fi suspendat din oficiu de cdtre organul tutelar, iar suspendarea va dura pand la judecarea definitivd a procesului säu. Orice suspendare atrage pentru toatä durata ei pierderea dreptului la salariu, precum $i la orice altd indemnizatie, chiar daeä ar fi fost ggsit nevinovat In urma cercetärilor sau achitat de justitie. 207. Revocarea primarului, ajutorului de primar sau membrilor consiliilor judetene sau comunale, se pronuntg de organul tutelar sau de Ministerul de Interne, In urmdtoareIe cazuri: a) Când a refuzat sä depung jurdmântul de credintä; 1) A se vedea Legea pentru perm-

i urmärirea veniturilor publiee, din 5 Mai 1934, la pag. 217, perea

vol. XXII, cu mod. din 1 Aprilie 1935, pag. 231, vol. XXIII.

b) Când a

101

fost condamnat

pentru unul din faptele ardtate la art. 54 din legea administrativg;

c) Când dupg aplicarea amenzii prevdzutd, la art. 44, alM. 2, din legea administrativd, a continuat sg lipseascd clela sedintele consiliului: cl) Când, din cauza actului Re-

gal hotärit sau executat de el, s'a obtinut sentinta de daune

contra administratiei respective; e) Când a fost deschisä In con-

tra sa actiune publicd, pentru fapte care ating ordinea si. siguranta Statului.

208. Prefectul, primarul, ajutorii de primar, membrii consiliilor si delegallunilor lor, pre cum si functionarii administratiunii locale, sunt rdspunatori, fatd de administratiune sau particulari, de orice pagubä le-ar fi cauzat printr'un act Mcut Mrd competintg, cu rea credintä sau Para a cere referatele sau avizele necesare dela cei in drept.

Ordinul scris dat functionarului administrativ ii conferd acestuia dreptul la chemare in garantie a autorului ordinului, färä ca acesta sg-1 exonereze de rgspundere, decât dacd la timp

a raportat In scris, arätând vitiile actului. Judecata actiunii In daune este de competinta instantelor de drept comun.

In cazul când instanta, respingând actiunea, constaM cg a fost intentatg cu rea credintä, ea condamnd pe reclamant, pe lânga plata cheltuielilor procesului $i a despägubirilor civile, la o amendd de 500-5.000 lei, in folosul administratiei dela care a emanat orclinul. 209. Sanctiunile prevdzute in regulamentele comunale si judetene nu pot depg$i pedepsele

www.digibuc.ro

102

18 Februarle 1937

prevdzute in codul penal pentru contravent'mni.

In caz de insolvabilitate, amenda se va transforma in prestatiune de munca, iar in caz de

complete pleanti;

prin

consilieri

su-

c) Câncl s'a adus o modificare teritoriului comunei, prin desli-

tive.

pirea sau alipirea unui sat. Aceastä dispozitiune nu se a plied decât la comunele rurale; d) Când consiliul s'a fdcut vinovat de fapte grave savarsite cu cdlcarea legilor si care au pagubit interesele administratiei si când aceastä vita a fost stabilita printr'o hotärire judecd-

vada ea, pentru contraventiunile flagrante, agentul constatator poate chiar incase amenda,

stituit, iasind din atributiunile sale, a luat hotäriri cu caracter

refuz de executare,

in inchi-

scare, care nu poate fi mai mare de 15 zile. Amenzile $i cheltuielile se vor 1.ricasa potrivit legii de urmarire

a veniturilor Statului, In folosul administratiunii locale respecRegulamentele trebue s'd pre-

in cazul in care contravenientul, recunoscând faptul, convine sa pldteascd jumdtate din minimul amenzii, prevdzutd de lege pentru contraventiunea sävarsitä, eliberându-i-se chitantd dintr'un

carnet cu mated. In acest caz,

contravenientul nu mai este dat in judecatd. Când insd contravenientul nu fsi recunoaste vine, agentul con-

statä faptul prin porces-verbal si 11 inainteazd judecdtoriei competinte. 210. Daca un consilier ales

sau de drept lipseste nemotivat dupd cloud convocdri consecu-

tive, consiliul II aplica o amencla

in folosul comunei dela 500 5.000 lei. Deed consiliul nu aplica a-

toreascd; e) Când consiliul, ca corp conpolitic;

f) Când s'au tinut desbaterile

contrar preveclerilor art. 136 din legea administrativa;

g) Când prin actele sale con-

siliul compromite siguranta Statului sau interesele nationale. Actele izolate, sau individuale, ale membrilor consiliului, chiar

avand caracterul ardtat la alin. e i g, nu atrag disolvarea con

siliului; h) Când prin trecerea unei co-

mune dela o categorie la alta,

s'ar modifica numärul membrilor ce compun consiliul: i) Când niciunul clintre membrii alesi nu indeplineste conditiunile pentru functiunea de primer. 212. Disolvarea consiliilor so face pentru judete, municipii st comune urbane, prin decret re-

menda, ea se aplica de catre autoritatea tutelarä. 211. Consiliile pot fi disolvate in urmätoarele cazuri: a) Când dupd 3 convocari consecutive, consilierii respectivi nu s'au adunat in numärul cerut de lege, pentru valabilitatea deliberdrilor, desi fusese aplicatá mai Intel amenda conform art. 44 din lege si art. 210 din regu-

rale, prin deciziunea ministrului

la o jumdtate $i nu se mai poate

dosarul anchetei.

lament; b) Câncl numdruI consilierilor alesi s'a redus din cauze legale

gal, pe baza raportului motivat

al ministrului de interne; iar

pentru consiliile comunale rude interne, pe baza raportului

motivat al prefectului respectiv.

Atât raportul ministrului, cat sprijinit pe constatäri fácute la fate locului prin anchetd. Consiliul ca corp, sau consilierii invinuiti, pot inainta memorii justificative, care se vor atasa la si raportul prefectului, trebue

www.digibuc.ro

18 Februarle 1937

Consilierii Invinuiti trebue ne-

aparat sa fie chemati *i ascultati in aparare de anchetator. Declaratiile invinuitilor §i a martorilor vorii consemnate in procesul-verbal i semnate de cei care au facut declaratia i de

anchetator. Decretul sau deciziunea de disolvare precum *i deciziunea de

revocare a unui consilier, pot fi

atacate in fata instantelor de

contencios administrativ, in termen de 30 zile dela publicarea decretului sau deciziunii. CAPITOLUL VIII

Finantele locale

Cheltuieti fi venituri I

Cheltuieli

stare civill, de recensámant

103

i

electorale.

3. Abonamente la Monitorul

Oficial i buletinul judetului.

4. Administrarea bunurilor asigurarea cladirilor. Asigura-

rea nu se poate face cleat la

casa de asigurare a Ministerului de Interne, primele de asigurare consemnandu-se la Cassa de Denuneri i Consemnatiuni, la dispozitia suszisei case. 5. Exploatarea intreprinderi

lor, iluminatul public, apa potabilä, canalizarea etc.

6. Pen tru comunele rurale, cheltuielile pentru pazá. 7. 0 subventie pang, la 100/o din bugetul ordinar, pentru apárarea pasiva i antiaeri aria, ce

se va vársa fondului de inze-

Dispozitiuni generale 213. Finantele administratiu-

nilor locale, ale stabilimentelor publice locale *i ale stabilimen-

telor de utilitate publica, puse

sub controlul administratiunilor locale, se administreaza intru cat legea administrativa nu dedui:A clispozitiunile legii roga contabilitatii publice, ale legii pentru unificarea contributiunilor directe i dupd legea de percepere i urmarire a veniturilor publice, precum i regulamentelor lor. 214. Cheltuielile administratiunilor locale se impart in cheltuieli ordinare, extraordinare cu destinatie speciall, dupl specificarea aratata la art. 248 din prezentul regulament. A. Cheltuieli comunale

215. Cheltuielile ordinare se impart in cheltuieli obligatorii

i facultative. Sunt obligatorii pentru co-

mune:

I. Administratia comunalet 1. Salarii *i indemnizatii. 2. Cheltuieli de cancelarie. de

strare al armatei, pe seama Min isterului de Interne, serviciul

M. O. N. T. 8. 0 contributie Casei Centrale

de Pensiuni, de 15 la suta, calculata asupra totalului salarii-

lor bugetare. In afar% de aceastá contribu-

tie, comunele nu vor mai plati numitei case nicio altá subventie i sub nicio formá. II. Invatetindnt si Culte

1. Intretinerea localurilor *colilor primare, incalzit, iluminat, material. 2.

Carti, haine pentru copiii

saraci. 3. Incurajarea Invátämantului

i a cursurilor de adulti.

4. Ajutoare bisericilor. 5. Intretinerea cimitirelor comunale si subventii societatii monumentelor eroilor. III. Ocrotiri sociale Ajutorarea sáracilor, contributiuni pentru ajutorarea somerilor i intretinerea marilor mu-

tilati, care au domiciliul real in comuna.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

104

IV. Agriculturd fi, zootehnie 1. Salariile personalului veterinar inferior, care se vor vdrsa sub f orml de subventie Ministerului Agriculturii.

rarea pasivá si antiaeriand ce se varsd fondului de inzestrare al armatei, pe seama Ministerului de Interne, serviciul M. O.

4. Intretinerea animalelor de

III. Salariile personalului veterinar inferior care se varsd sub forma de subventie Ministerului Agriculturii.

2. Medicamente, combaterea parazitilor. 3. Ameliordri locale, plantatii.

reproductie.

V. Drumuri $i poduri 1. Salariile personalului, drumurilor comunale, vicinale si de

N. T.

II. Intretinerea drumurilor, podurilor $i constructiilor judetene

II

Venituri

câmp.

2. Cheltuieli de material pen-

tru intretinerea drumurilor si podurilor comunale.

3. Plantarea zonelor drumuri-

lor comunale.

B. Cheltuieli judetene

216. Sunt obligatorii pentru

judete urmätoarele cheltuieli: I. Administratia judeteand 1. Salariile si indemnizatiile. 2. Cheltuieli de material (chi-

ria localurilor, imprimate, pu-

Venituri comunale $i judetene. Clasificarea lor 217. Veniturile comunelor si judetelor se Impart in venituri ordinare, extraordinare si cu destinatiune speciald. A. Veniturile ordinare sunt: -a) Veniturile izvorite din impozite si taxe, adicd: 1. Cote le aditionale pe lângli, unele impozite directe ale Statului. 2. Cota-parte din sumele Inca-

sate dela unele .impozite indi-

blicatiuni, abonamente la Monitorul Oficial, electorale etc.). 3. 0 contributie Casei Generale de Pensiuni de 15°/o, calculatä asupra totalului salariilor bugetare.

recte ale Statului, percepute Induntrul comunei respective. 3. Cota-parte din impozitele incasate pe unele articole de con-

In afard de aceastä contributie, judetele nu vor mai pláti numitei case nicio and subventie

judetean).

4. Impozitele f¡i taxele prevdzute in tabloul anexat prezentei

rea bunurilor si asigurarea clddirilor. Asigurarea nu se poate face decât la casa de asigurare a Ministerului de Interne, primele de asigurare consemnându-se la Cassa de Depuneri si

state; b) Veniturile izvorite din avere

sub nicio formd. 4. Cheltuielile cu administra-

Consemnatiuni, la dispozitia suszisei case. 5. bor.

Exploatarea intreprinderi-

6. 0 subventie pând la 100/o din bugetul ordinar pentru apd-

sumatiune (fondul comunal si legi.

5. Taxele pentru servicii pre-

si din activitatea economicd, adid,: 1. Veniturile bunurilor imobiliare si mobiliare. 2. Veniturile din exploatarea intreprinderilor industriale, comerciale si agricole. 3. Veniturile din subventia data comunelor de crare eforiile pásunilor.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

Rdmäsitele de incasat din

exercitii Inchise. B. Veniturile extraordinare sunt: 1. Veniturile rezultate din vânzdri de bunuri. 2. Darurile si legatele fan', destinatie specialä. 3. Excedentele din exercitiile inchise.

105

Venituri izvorite din impozite

0 tau

218. Autoritätile comunale si

judetene fixeazd anual cotele a-

ditionale in limitele preväzute de legea pentru unificarea contribatiunilor directe printr'o deciziune separatá si anterioarä votärii bugetului 1). 219. Dacd cheltuielile ordi-

platoare si nepreväzute In celelalte categorii.

nare nu pot fi acoperite cu veniturile ordinare administratiile locale vor putea infiinta tern-

C. Venituri cu destinatii

tionale suplimentare pe lângá

4. Orice alte venituri Intâm-

spectate sunt: 1. Imprumturi. 2. Veniturile cuvenite comunelor, conform legii drumurilor. 3. Veniturile din arendarea cârciumilor. 4. Cotizatiunile.

F'ondurile cu destinatiune etemplu: fondul pentru despdgubirea cärnurilor confiscate preväzute de legea de politie sanitard-veterinard din 6 Ianuarie 5.

speciald date', de legi (ca de

1926 si 5 Aprilie. 1935).

6. Fundatiunile, fondurile legatele eu destinatie speciald, precum si fructificärile lor. 7. Contributia locuitorilor din comunele rurale i suburbane pentru plata guarzilor comunali care fac paza In comund.

Cota este de cel mult 10 la

sutd din totalitatea aditionalelor, neputând trece peste 1.000 lei de cap de familie. Aceastä

porar, dupd necesitate, cote adicotele preväzute In articolul precedent.

Aceste cote aditionale suplimentare, se pot infiinta numai printr'o deciziune anume, prin care consiliul constatá si moti-

veazd imposibilitatea de a acoperi cheltuielile ordinare din veniturile ordinare; deciziunea

va aräta durata pentru care se infiinteazd cotele, cuantumul lor; cotele vor fi incasate dupd

aceleasi norme ca i cotele aditionale '). 220. Se atribue comunelor de

toate categoriile, In care se fabricd rachiu din fructe J derivatele lor, 25 la sutd din produsul impozitului pe consumatiunea acestor rachiuri.

Sumele rezultate In baza aces-

tui articol se vor incasa direct pe seama comunelor respective odatä cu perceperea imopizitului.

Organele fiscale sunt obligate

contributie se incaseazd trimestrial de organele comunei, conforma/Ida-se cu normele legale de Incasare.

sá verse lunar comunelor cota

Constatarea, perceperea si cäile

Iulie 1935, la pag. 672, vol. XXIII. 2) A se vedea i Deeret-lege p. modif. art. 186 din Legea administrativ6, decret ulterior, din 17 Septemvrie,1937, la ordinea eronologick In vol. XXV. El fixeazä maximul acestor cote ad4ionale suplimentare.

de atac sunt cele preväzute la art. 217 si urmätorii din legea administrativd si art. 265 din

prezentul regulament. 8. Taxele prevazute de art. 189 din legea administrativä.

Incasatä. i) A se vedea Legea pentru unificarea eontributiilor directe, din 6

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

106

221. Comunelor de toate categoriile li se atribue din Incasarile realizate pe teritoriul lor, prin organele fiscale ale Statu-

procesul de fabricatiune, al unei industrii. Inlocuirea unor generatori de energie dintr'o instalatie in

lui: a) 33Vo din impozitele pe spectacole; b) 1,25°/o din incasatile asupra

integral, numai dacä s'ar realiza o sporire a energiei electrice; taxa integralä se va plat numai pentru acest surplus. Energia produsa de aceste uzine este supusä la taxele preväzute de art. 189 din lege, in folosul comunelor numai cât e

pariurilor ce se fac la alergäri c) 10% din incasärile asupra

de cai $i alte intocmiri de sport;

jocurilor de noroc, cu exceptiunea loteriei de Stat; d) 50% din impozitele pe auto-

mobile;

e) 200/o din taxele de succesiuni $i donatiuni. Toate aceste cote se vor värsa direct comunelor pe mäsura in-

casdrilor.

222. In scopul acoperirii cheltuielilor necesare organizdrii, intretinerii i extinderii ilumi-

natului public i a unei ratio-

nale organizari a productiei,

orasele sunt autorizate sá infiinteze $i sä perceapd, pe bazd de regulamente speciale, urradtoarele taxe asupra intreprinde-

rilor si oricäror uzine particulare: a) Cele situate pe teritoriul municipiilor, maximum 0,50 lei pentru kwo produs si utilizat pe acel teritoriu; b)

Cele situate pe teritoriul

oraselor, maximum 0,30 lei pentru kwo produs i utilizat pe acel teritoriu.

functiune atraga plata tarifului

utilizatä in acele comune. Ceea ce se transportä si se utilizeazd

in alte comune, urmeazä a fi taxat in acele comune i in fo-

losul lor. Taxele se inteleg aplicate pa kw-orele utilizate, scdzându-se consumul propriu pentru fabricarea energiei electrice,

in care scop intreprinderea va

a$eza contoarele respective. Consiliile comunale pot aplica

taxele prevdzute la art. 189 din lege, pe categorii de intreprinderi. pang la valorile lor maxime, tinând seamä la fixarea cotelor, de felul intreprinderii sau industriei ce utilizeazd energia si. de mdrimea populatiei orasului respectiv. Intreprinderile exploatate in

regie proprie de comunä, in regie mixtä sau prin concesiune, pentra producere si distribuirea energiei electrice in municipii si orase, sunt scutite de plata ace-

mum 0,40 lei pe cal-orä $i 0,25 lei pe cal-ord.

stor taxe, atât asupra energiei produse, distribuite, cât si acelea furnizate lor din afara teritoriului acestor comune. Dacä intreprinderile mai sus ardtate nu-si iau obligatiunea din lipsä de putere sa satisfacá

pnea' reduse la o pätrime: a) Când energia este produsä de intreprinderile existente i cu instalatiuni in functiune la pu-

numai o pätrime din taxele ardtate in acest articol. Solicitatorii de energie electricä vor introduce cerere in a-

Când transmisiunea energiei dela motoare nu se face pe cale electricä, ci mecanic, cotele de mai sus vor fi respective, maxi-

Cotele arätate mai sus se a-

nerea in aplicare a legii;

b) La masinile ce functioneazd cu aburi, care apoi in mare

cererile, solicitatorii vor pldti

cest scop, la administratia co-

munalä sau la concesionarul respectiv (când existä un concesioDar), arätând puterea maximd.

parte, este neapärat necesar in www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

energia ce va consuma, regimul de functionare al Intreprinderii respective, dacd eventual ac-

ceptd ore de restrictie, in care puterea furnizatd sä fie redusä. sau nulk etc. Refuzul de a comunica aceste

date, sau comunicarea de date

inexacte, echivaleazd cu inexistenta notificärii si deci, uzina sau intreprinderea respectiva se face pasibild de aplicarea integrald a taxelor preväzute la art. 189 din rege.

Administratia respectivd este obligatd a rdspunde in termen de 30 zile, dela primirea cererii, dacd poate satisface cererea. Daca administratia comunalä sau concesionarul respectiv (când existá un concesionar) nu rdspunede In termen de 30 zile, sau dad, intreprinderea nu furnizeazd, efectiv curentul neceear, In termen de 3 luni pentru o putere pang la 200 kw., sau de

6 luni pentru puteri mai mari, dela räspunsul afirmativ al comunei sau concesionarul j acceptarea particularului, se considerd cd intreprinderea nu are puterea necesard pentru a satisface cererea $i particularii vor pläti numai o pdtrime din taxe. De acest tarif redus l3eneficiazd si intreprinderile viitoare, cat timp intreprinderile comunale nu vor putea satisface cererile de energie Acest drept la tariful redus se mentine, chiar dad, in viitor intreprinderile comunale ar avea posibilitatea de a satisface cererea de energie electricd, atât timp cat intreprinderile particu-

lare vor functiona cu acelea$i instalatii In functiune, din momentul aplicdrii tarifului redus, conform dispozitiunilor alin. a. In cazul cand, intreprinderile comunale nu-$i iau obligatiunea, din lipsä de puteri, de a satis-

face cererile intreprinderilor exi-

107

stente, cu instalatiuni In functiune la aplicarea legii, intreprinderile particulare vor beneficia de un tarif special, redus la o pätrime dintr'o pätrime; du-

rata acestui tarif este cea eratatä in alineatul precedent. Energia produsä si utilizatd

de Stat, mori, exploatdri $i rafi-

neriile de titei, este scutitd de plata cotelor ardtate in prezentul articol; Taxele instituite de Munici-

piul Bucuresti prin Regulamentul financiar din 3 August 1936 aprobat de Ministerul de Interne, se apnea pe intreg teritoriul Municipiului Bucure$ti (Ina-

preunä cu sectoare si comune suburbane), astfel cum au fost

stabilite in acel regulament1); c) Comunele pentru gazul de orice fel si sub orice formä, vândut de orice persoand sau ¡titre-

prinedre, afard de acelea ale Statului, jucletelor $i comunelor,

(exploatate fie In regie proprie,

fie In regie mixta sau concesiune), vor putea percepe 0,5

bani de metru cub. Normele pentru perceperea cotelor de mai sus se stabilesc prin regulamente comunale. Taxele din prezentul articol se fac venit comunelor la un articol special al bugetului si sunt utilizate numai pentru scopurile indicate in primul alineat. Taxele prevdzute In alineatele g $i h, dela art. 1 al legii pentru

sporirea taxelor asupra produsQlor petrolifere din 21 Martie

1920, se percep numai in folosul comunelor. Ele nu se apnea% de-

cat asupra energiei electrice sit gazului, utilizate pentru ilumi-

nat si decä acestea nu au fost 1) A se vedea Regulamentul financial. al Munieipiului Bueuresti, din 2 August 1936, la pag. 210, vol. XXIV, p.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

108

impuse la cotele din prezentul articol 1). In cazul

când prin acelasi

contor electric se furnizeaz6 energia pentru iluminat, precum

si pentru utiliz.ri casnice, iar

decontarea se face printr'un tarif cu transe, se va socoti ca energie consumatä pentru luminat numai numärul de kwo din transa cea mai scumpä, sau ce se factureazá cu pret mai mare ca praul maxim al kwo pentru fort& motrice. 223. Cota-parte din produsul

impozitelor pe unele articole de consumatiune (fondul comunal judetean), se formeazá din: a) 300/o din venitul net al monopolului spirtului; b) 20°/o din impozitul asupra consumatiunii vinului; c) 30°/o din impozitul asupra consumatiunii oricAror rachiuri, afar& de cele provenite din fructe si derivatele lor; a) 20°/o din incasärile tuturor impozitelor de consumatie pe zaMr; e) 50°/o din cota praväzutä In art. 109, ann. 1, din legea timbrului. Produsul acestor cote se Incaseazä de Administratia de Incasäri si plái, pe seama cotei01.0, din impozitele incasate asupra unor articole de consumatiune, deschizându-se un cont

special in contabilitatea administratiilor de incasári, intitulat:

Cota-parte din impozitele in: casate in contul comunelor

judetelor".

Sumele inscrise in acest cont

special sunt vdrsate la Banca

National& a României

i

su-

cursalele sale, care vor deschide

1) A se vedea Legea pentru taxarea produselor petrolifere si a iluminatului electric, din 21 Martie

1920, la pag. 276, vol. IXX.

un cont special cu aceasi denumire. 224. Cota-parte din impozi-

tele pe uncle articole de consumatie (fondul comunal si judetean) se repartizeazä de cAtre Ministerul de Interne dupá cum urmeazä: a) 10°/o pentru implinirea lip-

surilor bugetare ale comunelor si judetelor care cu toate sporu-

rile de venituri acordate, n'ar

putea acoperi toate cheltuielile impuse de lege; b) Restul se repartizeaz& pe diferite categorii de unitäti locale, precum urmeazá:

1. 45°/o judetelor. 2. 25°/o comunelor rurale.

3. 20°/o oraselor si municipii-

lor.

4. 5°/o Municipiului Bucuresti. 5. 5°/o comunelor balneo-clima-

tice.

225. Repartizarea sumelor din cota-parte a impozitelor pe unele

articole de consumatie (fondul comunal si judetean) intre unitätile administrative locale, se face dupä urmátoarele criterii: 1. In raport cu puterea contributiva ce se constatá dupd impozitele elementare si aditionale inscrise In rolurile contributiunilor directe. 2. In raport cu cifra populatiei

constatatá dui:4 ultima statis-

tic& oficialä. 226. Comunele pot infiinta

prin regulament impozite i taxe

pentru acoperirea cheltuielilor, in limitele stabilite in tabloul anexat legii administrative care face parte integrant& din aceastä lege 1).

227. Comunele sunt autorizate sä mai infiinteze prin re-

gulamente taxe pentru: a) Folosinta bunurilor din domeniul public; 0 A se vedea Tabloul de impozite taxe comunale, din 27 Martie 1936,

la pag. 402, vol. XXIV, p. I.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

b I Diferite servicii organizate

pentru uzul particular al locuitorilor, servicii folosite direct ori indirect, precum: serviciul curb',

tirii gunoaelor, serviciul apelor

$i canalelor, serviciul vidanjelor, taierea vitelor, cântäritul màr-

furilor, curkitul cosurilor, controlul cânthririi, calitatii si a

preturilor alimentelor, fabricarii

painii, precum si pentru orice alte servicii infiintate sau prestate particularilor de catre coInund.

Comunele sunt In drept a de-

clara obligatorii pentru particulari, pe consideratiuni sanitare sau de igiend publick unele dintre serviciile lor organizate si preväzute in alineatul precedent; Indeplinirea unor anumite

servicii exceptionale sau urgente ca: inundatii, incendii, InzApeziri, etc. Când luarea unor másuri pen-

tru prevenirea inundatiilor, incendiilor, Inzäpezirilor, etc., nu

s'ar putea indeplini prin serviciile existente, prestatiunile de serviciu in naturá sunt obligatorii, pe temeiul unei Incheieri speciale a consiliului, luatä cu majoritate de 2/3 a membrilor prezenti.

Acei care din cauze bine con-

statate, nu ar putea presta in

naturd serviciile exceptionale, vor pláti imediat o contributre, stabilitä mai Mainte de consiliu. Venituri extraordinare

228. Produsul din vânzAri de

bunuri, darurile, legatele, färä destinatie specialk sunt inscrise la venituri extraordinare si folosite exclusiv pentru inzestrári si

Thabunätätiri.

Excedentele din exercitii inchise se inscriu de asemenea ca venituri extraordinare.

109

Venituri cu destinatie specialä

229. Veniturile cu destinatie specialá nu se pot Intrebuinta deck In strictd conformitate eu

aceastä destinatie. Subventiile acordate de Sta t, sau de oricine, cu scop determi-

nat, se folosesc numai in acest scop.

Cotizatiuni

Judetele i comunele pot per-

cepe cotizatiuni pentru crearea

sau intretinerea de servicii imbunätätiri, care nu pot fi suportate din veniturile ordinare $i care, desi pot servi interesul public, folosesc in deosebi unei

regiuni, 1361.0, cartier, sträzi, din

cuprinsul judetului sau coraunei. Aceste cotizatiuni se percep

numai dela locuitorii care trag in special foloase din serviciul sau imbundtkirea care se creiaza sau se intretine cu produsul acelor cotizatiuni.

230. Intr'o primä sedintä, con-

siliul se pronuntá In principiu asupra lucrárilor, imbunátkiri-

lor sau serviciilor, ce urmeazd a fi sustinute din cotizatiuni, asupra quantumului cotizatiunilor,

durata lor si normele de impunere.

Incheierea definitivä a consiliului, relativd la cotizatiuni, se ia dupá o prealabilá consultare a contribuabililor interesati. 231. Pentru consultarea inte-

resatilor se procedeazd dupa cum urmeazä: a) Administratia respectivá va intocmi lista contribuabililor interesati;

b) Prin publicatiuni afisate la usa autoritdtii, tipárite in buletinul respectiv, prin strigäri in comunele rurale sau orice alto moduri de incunostiintare, se vor aduce la cunostintá data, ora si locul unde contribuabilii arátati in listä sunt convocati si or-

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

110

dinea de zi a adunärii. Ordinea de zi trebue sä cuprinclá natura lucrárilor, serviciului sau Diannätätirii proiectate. Convocarea stä afisatá timp de 15 zile libere si se vor face in acest timp, in comunele rurale, 3 strigäri la interval de 5 zile; c) edint.a de consultare este prezidatá in comune de primar sau de un ajutor de primar, delegat in acest scop; secretarul adunárii este secretarul comunei in comunele urbane, notarul in comunele rurale;

d) Pentru validitatea hotáririi se cere prezenta majoritätii contribuabililor interesati. Se considerd ca prezenti con-

tribuabilii care au dat declaretii scrise &A se unesc cu hotärirea luatá de majoritatea persoanelor prezente si contribuabilii reprezentati prin mandatari, când mandatul de reprezentare a fost legalizat sau a fost scris in fata notarului sau a secreterului. Interesatii prezenti hotäräsc cu majoritatea voturilor; e) Presedintele supune votului adunärii quantumul cotizatiilor,

durata lor si modul de repartitie. Repartitia va fi pe cat este posibil proportionalá cu foloasele pe care le are fiecare contribuabil interesat, din lucrárile si imbunatatirile proiectate.

In caz de imposibilitate de ¿ gäsi o modalitate, care sä satis-

facä cerinta de mai sus, se va

repartitia proportionald, cu impozitele funciare cátre Stat; f) Se dreseazä un proces-verpropune

bal al sedintei in dublu exemplar, semnat de presedinte si secretar; un exemplar se depune la primärie i unul se Mainteazá autoritätii tutelare. 0 copie de pe procesul-verbal

se afiseaza la usa autoritätii timp de 15 zile. Administratia judeteanä, când

voieste a infiinta cotizatiuni,

consultá pe interesati prin primäriile respective si intocmeste un proces-verbal, care centralizeazá rezultatele obtinute. 232. Procesul-verbal, impre-

uná cu contestatiile primite, fie privitoare la lista contribuabililor, fie la desbaterile adundrii, sunt supuse deliberdrii consiliu-

lui.

Contribuabilii interesati si au-

toritatea tutelarä pot ataca la Curtea

administrativá compe-

tentä deciziunea consiliului in termen de 20 zile dela afisare pentru contribuabili, dela comunicare pentru autoritatea tutelard. 233. Odatä incuviintate de

majoritatea celor interesati, co-

tizatiurffle devin obligatorii pen-

tru toti, se inscriu in roluri, se percep si urmäresc conform legii de urmärirea veniturilor publice 1).

Contributiuni speciale

234. and prin deschiderea sträzilor, pasajelor, pietelor, par-

curilor sau oricAror altor lu-

crári de asemenea naturä, se

märeste valoarea proprietätilor riverane sau vecine, toti proprie-

tarii respectivi sunt obligati sä, contribue la cheltuielile fäcute de comunrt, cu lucrarea edilitarä. 235. Tabloul contributiunilor nu poate fi mai mare decât 3/4 din cheltuieli, asa cum rezultä din actele si lucrárile primäriei,

care au valoarea unor titluri

autentice. 236. Dui:4 terminarea lucrárilor i incheierea conturilor se

va supune chestiunea in desbaterea consiluilui comunal, pen-

1) A se vedea Legea pentru per-

ceperea i urmärirea veniturilor pu-

bike, din 5 Mai 1934, la pag. 217,

vol. XXII, cu mod. din 1 Aprilie 1935, pag. 231, vol. XXIII.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

tru a se decide dacd este cazul de a se fixa contributiuni proprietarilor riverani sau vecini. Primarul sau loctiitorul sgu convoacg apoi prin adrese mdividuale pe toti proprietarii respectivi, in sedintg, comund, la primarie si se discuta cu cei prezenti quantumul contributiunii fiecgrui proprietar i modalitätile de plata. Proprietarii convocati pot indica si alte proprietdti care, prin situatiunea In care se aflä, beneficiazg de lucrarile executate. Daca majoritatea proprietarilor interesati sunt de acord asupra existentei plus valutei, ea devine obligatorie pentru toti $i se

va fixa suma contributiunii totale, repartizdndu-se apoi asupra fiecgrui proprietar. In stabilirea cotei contributive,

se va avea in vedere suprafata

imobilelor si metrii liniari de f atada, valoarea locativä, valoarea comercialg., vadul comercial etc.,

si orice imprejuräri sau indicii, care ar putea servi la o justa repartitie a cotei. Se stabileste apoi fiecdrui pro-

prietar, modalitatea de platg a contributiunii, putându-se acorda termene de pläti cu luare de

garantii ipotecare. 237. In caz de neintelegere cu proprietarii, administratiunea comunalg are sä cearg presedintelui tribunalului local, convoca-

rea comisiunii de arbitri, conform legii de exproprieri pentru cauzg de utilitate publicg.

In fata presedintelui sunt citati in aceeasi sedintg toti proprietarii interesati i prinagria; se constitue apoi conform legii de expropriere, comisia de arbitri, cu un arbitru desemnat de proprietar i altul desemnat de primgrie, sub presedintia presedintelui de tribunal. Proprietarii interesati pot sa

indice, cel mai târziu pang la prirnul termen dupg constituire,

111

daca mai sunt $i alte proprie-

tali care beneficiazg de lucrgrile primgriei si pot cere ca titularii lor sä fie citati in fata comisiunii.

In acest caz, comisiunea dispune citarea acestor persoane i. decide apoi in urma concluziu-

nilor pärtilor si descinderii la

fata locului. 238. Comisiunea fixeazg apoi in urma concluziunii partilor Pe baza. dispozitiunilor legii de expropriere, quantumul plus valutei $i cota contributivä, a fiecarui proprietar, Orland seamä

de normele aratate in art. 236, alin. 5, din regulament.

Comisiunea tine In seamd posibilitätile de platä, ale fiecgrui proprietar, putând acorda termene de platä cu luarea de garantii ipotecare. 239. Aceeasi procedurg este urmatä i cu proprietarii care individual nu sunt de acord cu quantumul cotei contributive stabilite pe calea administrativä.

Imprumuturi

240. Planul de lucrari sau de inzesträrt, precum si lucrgrile

pregatitoare ale Imprumutului,

sunt intocmite de prefect sau

primar, ajutati de serviciile respective.

Dosarul imprumutului trebue sä, cuprindg urmgtoarele acte si informatii:

1. Necesitatea lucrgrilor sau

inzesträrilor proiectate. 2. Studiile tehnice referitoare la aceste lucräri si un deviz provizor. 3.

Quantumul imprumutului

si conditiile lui, durata, dobanda, anuitati. 4. Ilesursele afectate anuitatilor Imprumutului. 5. Bugetul definitiv al exerci-

tiului In curs si situatia incasgrilor i platilor pe ultiraele trel exercitii financiare.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

112

6. Un tablou al imprumuturilor anterioare sau de lucrári si concesiuni asimilate imprumuturilor si situatia restituirilor efectuate. 241. Contractele de lucrdri, concesiuni sau cumpgrari, a cdror plea angajeazd mai mult de

cloud exercitii financiare consecutive, sunt asimilate imprumuturilor.

242. Dosarul Imprumutului

este inaintat consiliului. Desba terile privitoare la imprumuturi sau operatiuni asimilate imprumuturilor nu pot fi declarate nici urgente, nici secrete. 243. Deciziunea consiliului

impreunä cu toate lucrárile acte referitoare la imprumuturi sau operatiunilor asimilate imprumuturilor, se inainteazd autoritätii tutelare, conform art. 196 din prezentul regulament. 244. Imprumuturile fiind venituri cu destinatie speciald nu se pot cheltui decât in conformitate cu scopul pentru care au fost contractate. Imprumuturile contractate cu indeplinirea formalitátilor de mai sus dau dreptul creditorului sd urmáreased veniturile afectate pláii anuitdtilor, potrivit art. 216 din legea administrativd, ele neputând fi considerate ulterior strict necesar.e pentru

plata personalului bugetar sau pentru intretinerea si functionarea serviciilor administratiei. III

Bugetul

crdri pentru exercitiul bugetar ce vine.

In acelasi timp, notarii pentru comunele rurale, secretarii pentru comunele urbane, subprefectii pentru judete, ajutati de serviciile de contabilitate respective, pregdtesc tot materialul necesar intocmirii proiectului de buget, având in vedere programul stabilit de seful administratiei.

Proiectul de buget intocmit de

seful administratiei, ajutat

de

delegatia respective' si de serviciul contabilitátii, pe baza lu-

crdrilor pregátitoare, se aduce la cunostinta publica prin afisere si publicare, cu cel putin 10 zile libere Inainte de ziva când se intruneste consiliul pentru a lua In desbatere proiectul de buget.

Publicatiunile cuprind si data

convocdrii consiliului. Din ziva publicarii, pend In ajunul sedintei, interesatii pot de-

pune reclamatii si intâmpindri la registratura administratiei. 247. Proiectul de buget este insotit de o expunere de motive semnatá de prefect sau de primer, de un raport al comisiunii financiare si de toate actele si tabelele justificative, precum: si-

tuatia Incesdrilor In ultimele 3

exercitii Inchise, situatia irnpru-

muturilor, situatia rdmäsitelor de filmset si de platä, statele de lefuri, situatia angajamentelor definitive etc.

248. Bugetul cuprinde doud

Alccituirea bugetului

245. Exercitiul bugetar pentru administratiile locale corespunde cu anul financiar, care incepe la 1 Amine si se termind la 31 Martie al anului urmätor. 246. Pang. la 10 Ianuarie, prefectii si primarii ajutati de delegatiile si de serviciile respective intocmesc programul de lu-

párti: A) partea veniturilor; B) partea cheltuielilor.

Fiecare parte cuprinde urmdtoarele trei subdiviziuni: 1. Venituri sau cheltuieli ordinare.

2. Venituri sau cheltuieli ex3. Venituri sau cheltuieli cu

traordinare.

destinatie speciall.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

Toate veniturile ri cheltuielile se inscriu In buget. Sunt considerate venituri sau cheltuieli ordinare, veniturile ri. cheltuielile normale r'i periodice destinate sä, asigure bunul mers al administratiei curente. Astfel sunt: veniturile isvorite din impozite ri taxe, veniturile isvorite din activitatea economica a administratiei locale, veniturile diverse, precum rámáritele exercitiilor inchise ri alte venituri Intamplatoare ri nepreväzute.

Sunt considerate venituri sau cheltuieli extraordinare veniturile ri cheltuielile care nu au un caracter de periodicitate ri sunt destinate investittunilor ri. lucrarilor care nu pot fi cuprinse

in programul curent. Astfel sunt: produsul vânzarii de bunuri, darurile ri legatele, fácute fära destinatie specialä, excedentele exercitiilor inchise.

Veniturile cu destinatie spe-

ciala sunt afectate unui scop bine determinat, odatä cu crearea acestor venituri. Aceste venituri

nu se pot intrebuinta decât In strictä conformitate cu afectiu-

nea bor. Sunt venituri cu destinatie speciala: imprumuturile, veniturile drumurilor, veniturile din arendarea cârciumilor, cotizatiile, fondurile cu destinatie speciala data de lege, fundatiile

ri legatele cu destinatie specialä, precum ri fructificärile lor, subventiile acordate de Stat sau institutii. 249. Echilibrarea bugetului se face astfel: a) Cheltuielile ordinare sunt acoperite exclusiv din veniturile ordinare; b) Cheltuielile extraordinare sunt acoperite din veniturile extraordinare ri din prisosul veniturilor ordinare, dupä ce au fost acoperite cheltuielile ordinare; c) Cheltuielile cu destinatie specialä sunt acoperite exclusiv din veniturile cu destinatie spec. liamangiu, vol.,XXV.

8.

113

cialá ri anume fiecare cheltuialä din fondul special afectat; d) Ramaritele de plata sunt acoperite din ramaritele de Inca-

sat ri din celelalte venituri di-

verse. Prisosul este Intrebuintat exclusiv In investiri ri. Imbunatatiri. 250. In buget se prevede din veniturile ordinare o sunatt destinatä pentru deschiderea de credite suplimentare ri extraordinare, cu care se acopere cheltuielile, pentru care sumele prevä-

zute In buget nu au fort suficiente ri cheltuielile neprevazute ee nu ar putea fi amänate.

Creditele suplimentare nu se Pot deschide cleat cel mai cu-

rand dupa, 4 luni dela data aplicarii bugetului. 251. Cheltuielile facultative se acoper din veniturile ordinare, dupä ce s'au satisfacut cheltuielile obligatorii. 252. Aclministratiile locale nu-

ri pot crea niciun alt venit, in afará de cele prevazute in legea administrativä ri prezentul regulament.

Toate veniturile ri teate cheltuielile se Inscriu inteun singur buget.

Bugetul se Imparte in capitole

ri articole, dupa natura veniturilor ri cheltuielilor, dupa un buget tip, intocmit de Ministerul de Interne.

Evaluarea veniturilor se face dia Incasárilor reale ale celor trei exercitii bugetare din urmä. 253. Ori de câte ori un impozit comunal sau judetean, sau o taxa, au la baza un recensämânt fiscal, autoritätile comunale ri judetene adopta recensämântul executat de agentii Ministerului de Finante, care sunt datori sä luâncl pentru fiecare articol, me-

elibereze còpii de pe matricolele definitive de impunere. 254. Salariile functionarilor, precum ri orice alte retributiuni, inclemnitati, cheltuieli de trans-

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

114

port si jetoane, vor fi stabilite conform dispozitiunilor legii administrative, legii de armonizarea salariilor, legii cumulului

orice altä lege sau dispozitiune aplicabila functionarilor Statului. 255.

Proiectul de buget, cu toate anexele lui, impreunä cu expunerea de motive, raportul comisiunii financiare si reclamatiunile sau intâmpinärile Mcute,

se supun deliberärii consiliului in cea dintâi adunare, dupä expirarea termenului de 10 zile de la publicare. Bugetul se voteazd pe articole si in total cu majoritatea membrilor Drezenti.

Bugetul trebue votat cel mai tarziu pAnd la 1 Martie. 256. In termen de 5 zile dela votare, bugetul impreunä cu a-

nexele este inaintat autoritätii tutelare, conform art. 197 din prezentul regulament.

Executarea bugetului

257. Niciun venit nu se poate

percepe decât potrivit legilor regulamentelor in vigoare nicio altä cheltuialä nu se poate

face decât prin credite regulat

deschise in baza unui articol bugetar. Orice cheltuialä angajatá peste alocatia bugetarä este ilegalä rdmâne In sarcina celor care au angajat-o sau aprobat-o. 258. Sumele afectate la cheltuielile unui articol, nu pot fi in-

trebuintate la cheltuielile altui articol, deal prin modificarea bugetului.

Nicio angajare de cheltuialä

nu se poate face Mrd, ca in prealabil s'a. se ceard avizul in scris

al sefilor de contabilitate, care sunt obligati sä se pronunte dacä existä sau nu, credite disponibile.

Notarii sunt contabili-sefi ai

veniturilor si cheltuielilor comu-

nelor rurale, iar incasärile aces-

tor venituri se fac de atre ca-

sierii si perceptorii comunali. $efii serviciului de contabili-

tate sunt obligati sä tinä registre pentru inregistrarea tuturor angajamentelor, pe fiecare articol bugetar in parte. 259. Angajarea cheltuielilor

se face de prefect sau primar, in baza drepturilor conferite de

lege sau de hotäririle consiliului.

Lichidarea cheltuielilor se face

de serviciul contabilitätii la judete i comune urbane si de notari la comunele rurale. Ordonantarea se face de prefect sau primar. 5eful administratiei poate delega ordonantarea cheltuielilor pe rdspunderea lui proprie. Ordonantele de platä sunt contrasemnate de seful contabilitätii sau de notar, in comunele rurale, care indeplinesc formele si tin registrele prevAzute in legea con-

tabilitätii publice si regulamentele in vigoare. Ordonantele se elibereaza dinteun registru cu matcd, numerotat si narafat. Achitarea ordonantelor se face de casieri, in baza unui aviz de plath, insotit de actele justificative.

Functiunile de mânuitori de

bani si de administrator sunt inc 011113atibile.

260. Modificarea si rectifica-

rea bugetului sunt supuse acelorasi norme ca si votarea lui. 261. Când creditele alocate prin buget nu ajung sä acopere cheltuielile pentru care au fost

afectate, sau când se ivesc cheltuieli neprevAzute, ce nu pot su-

feri amânare, se pot deschide credite suplimentare sau extraordinare, in limitele articolului special, preväzut in acest scop In buget. In niciun caz alocatiile pentru personal nu pot fi sporite prin deschideri de aseme-

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

nea credite, nici direct, nici indirect. Deschiclerea de creclite suplimentare sau extraordinare, din sumele prevázute In acest scop In buget, se face prin votul delegatiunii consiliului la judet si la

municipii si prin votul consiliului la celelalte comune. Dad fondul pentru deschiderea creditelor ar fi epuizat, consiliul, modificând bugetul, poate

alimenta fondul cu sumele rámase disponibile la alte articole.

Creditul suplimentar aprobat

se adaugg, la alocatia articolului respectiv din buget. In registrul de partizi pe articole, al ordonantelor de platà, creditul suplimen.

tar se adaugá la partida articolului bugetar suplimentar. Fiecare credit extraordinar se considerá ca un articol deosebit, asupra cáruia se emit ordonanOle de platä respective. In registrul de partizi se va deschide ate o partidg, deosebitá pentru fiecare credit extraordinar. 262. Nu se emit ordonante de platá decât pâtiä la 15 zile Inainte de sfarsitul anului financiar, iar achitarea kr se poate face pang. la ultima zi a exercitiului, In afard de excep-

tiunea prevázutä de legea contabilit Atli.

Ordonantele de platá neacnitate se anuleazá, iar plata kr O. a angajamentelor rámase neachitate se face din creditele prevazute in bugetul viitor, pentru achitarea acestor rämäsite. 263. Constatarea veniturilor administratiilor locale isvorite din impozite, fie directe, fie indirecte, se face de organele de constatare ale Ministerului de Finante cu exceptia pentru Municipiul Bucuresti, care poate face aceastä constatare prin organele sale, printr'un recensgmânt general sau partial. Constatarea veniturilor isvorite din taxe si contributiuni lo-

115

cale este fácutä de organele comun ale.

264. Comisiunile pentru constatarea veniturilor autonome comunale se formeazg, din: a) Un delegat al serviciului fi-

nanciar la orase, desemnat de primar; notarul in comunele ru-

rate; b) Un consilier comunal desem-

nat de consiliu; c) In orase: un delegat al contribuabililor, desemnat in modul aratat la art. 78, lit. c, din legea pentru unificarea contributiunilor directe 0.

Contra constatárilor comisiunii se va putea face apel In ter-

men de 15 zile dela comunicare, adresändu-se primarului, care il va supune comisiunii de apel. Comisiunea de apel este corn-

pusä dintr'un delegat al consiliului comunal respectiv, un delegat al contribuabililor tras la sorti, de cátre judecätorul ocolului, din lista alegatorilor comunali (barbat) si judecgtorul ocolului care este si presedintele comisiunii. Odatä cu tragerea la sor(i a delegatului contribuabi-

lilor, se trage la sorti si un supleant al acestuia.

Pentru comung, termenul de apel curge dela dresarea procesului-verbal de impunere. In comunele rurale secliul comisiunilor de apel, este la judecátoria ocolului respectiv, la ce-

lelalte comune In localurile fixate de primar.

Contra deciziunii comisiunii de apel se poate introduce recurs la

tribunal (sau Curtea de apel),

dacá impozitul este peste 100.000 lei, In termen de 15 zile, dela comunicarea deciziunii, in scris, pentru motivele de recurs prevä-

zute in legea pentru organizarea Inaltei Curti de Casatie.

1) A se vedea Legea pentrn unifiearea contributillor direete, din 6 Iu-

lie 1935, la pag. 672, vol. XXIII.

www.digibuc.ro

116

18 Februarie 1937

265. In baza constatärilor rämase definitive se intocmesc roluri. Cote le aditionale la comune si

veniturile judetelor se Incaseazä de organele Statului. Perceperea i urmärirea veniturilor administratiilor locale, se face conform dispozitiunilor legii pentru perceperea si urmärirea veniturilor publice, cu urmätoarele derogäri: in statiunile balneare si climatice termenele pentru urmärirea impozitelor

taxelor comunale datorate de nroprietar, se reduc la jumätate din timpul prevAzut de legea pentru urmarirea veniturilor Statului. Impozitele si taxele dela vizi-

tatorii acestor statiuni se Incaseazd In primele trei zile dela descinderea lor in localitate.

Veniturile comunelor provenite din impozitele comunale si taxe sunt percepute de organele comunale, si anume: In comunele rurale de easier,

in orase de agentii implinitori (perceptori comunali). In comunele rurale unde veniturile nu permit, functiunea de casier se poate exercita de un

functionar comunal. Casierii comunali si percepto-

rii comunali sunt asimilati cu agentii Ministerului de Finante, din punct de vedere al mânuirii

banilor publici si ca atare sunt supusi controlului organelor Ministerului de Finante.

Se acordä casierilor comunali remize ca si perceptorilor Statu-

lui, care se vor pläti numai pe radsura iricasärilor acute. Pentru orice incasare de bani, se elibereazä o recipisä täiatà din registrul cu mata i sem-

natiä de seful autoritatii, sau delegatul säu. 266. Partea cuvenità comunelor si judetelor din impozitele de Stat, se incaseazd in aceeasi proportie ca pentru Stat si se varsà

direct comunelor si judetelor de chtre agentii de incasare ai Sta-

tului, pentru comune si de cgtre administratorii de incasäri pläti pentru judete, sub sanctiupentru abuz de Inflea credere, prevazutà de codul penal.

Prefectii de judet si primarii oraselor sau delegatii lor, stint In drept a controla indeplinirea acestei obligatiuni, iar administratiile pentru incasäri i pläti sunt obligate a pune la dispozi-

tie dosarele necesare acestei verificäri. Descarcarea pentru plätile cute comunelor de agentii de Incasare se dà numai in baza chitantelor emise de cdtre casierul comunal, iar descarcarea pentru plätile acute judetelor se dà numai In baza chitantelor eliberate de casierul judetului. 267. Toate sumele datorate de administratiile locale si Inscrise In buget, trebuesc plätite la scadena, Virg, sà fie nevoie de vreo punere In intärziere. 268. Notarul pentru comunele

rurale, seful contabilitätii pentru celelalte administratii, trebuesc sh intocmeascá In primele 2 zile ale fiecdrei luni, situatia tuturor Incasärilor si plätilor efectuate In cursul lunii precedente. Administratia financiara respectivä este datoare sä inainteze

la timp prefecturii situatia lunarà a incasärilor si pliltilor. 269. Averea mobilä i imo-

Ma, precum si orice venituri ale comunelor si judetelor, vor putea fi urmärite numai de Cassa de Depuneri si Consemnatiuni, Casa Nationalá de Economie si Cecuri postale (C. E. C.) si Casa de Credit Judetean si Comunal, pentru creditele acordate aces-

tor administratiuni locale, potrivit legilor lor speciale.

Creantele celorlalti creditori, certe lichide si exigibile, recunos-

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

cute in mod legal sau constatate nrin titluri executorii, in contra judetelor si comunelor, se vor executa numai prin inscrierea lor in bugetul anului urmätor ace-

luia in care s'a fäcut cererea, in ordinea vechimii creantei si

datei cererii. Dacä ins& adminis-

tratia nu achitä, acestora cre-

anta In decursul a douä, exercitii bugetare consecutive, creditorii

au dreptul a o urmäri in venivrizute in legea pentru contenciosul administrativ; in acest caz ei nu pot urnaäri cota-parte din veniturile strict necesare pentru plata personalului bugetar cheltuielile indispensabile de Intretinere si functionare a servi-

turile ei, conform procedurii pre-

ciilor administratiilor locale. Nu sunt considerate cheltuieli strict necesare sumele afectate prin contract, conform art. 244, pentru plata imprumutului contractat; de asemeni, nu sunt con-

siderate strict necesare pentru plata personalului bugetar, Intretinerea i functionarea serviciilor administratiei, diferentele In plus dela un buget la altul. Creantele din exercitiile ante-

rioare exercitiului 1934/935, se li-

chideazA In termen de cel mult 5 ani dela data promulgärii legii administrative, administratiile fiind obligate a inscrie in fiecare buget, o cotA egalg, cu a cincea parte din totalul acestor creante.

Controlul bugetului

270. $ef ii administratiilor locale sunt datori a Incheia con.. turile de venituri i cheltuieli in

termen de 3 luni dela inchiderea exercitiului.

117

271.Conturile de venituri si

cheltuieli, cuprind urmätoarele rubrici:

Pentru venituri: 1. Numerele articolelor buge-

tare.

2. Natura veniturilor. 3. Evaluärile bugetare. 4. Drepturile constatate In favoarea autoritätilor. 5. Sumele incasate. 6. Sumele rdmase de Incasat, la Inchiderea exercitiului. Pentru cheltuieli: 1. Numerele articolelor bugetare. 2. Natura cheltuielilor. 3. Alocatiile preväzute In buget.

4. Credite suplimentare si extraordinare. 5. Creditele anulate. 6. Creditele definitive. 7. Drepturile constatate. 8. Alocatiile neintrebuintate. 9. SuMele plätite. 10. Sumele rämase de platä.

272. Pentru cheltuielile neachitate, trecute In coloana Sumele rämase de platA", se ataseaa, conturilor un tablou alcatuit pe articole, in care se va aräta numele furnizorului, actul Prin care s'a angajat cheltuiala, data când s'a executat lucrarea, când s'a prestat serviciul, când s'a predat furnitura si numdrul ordonantei de platä emisd pentru achitare. Cheltuielile rämase neachitate, pentru care nu se emisese ordonanth, de platd, nu se consider&

ca obligatorii pentru comund, decât dacd au fost angajate In limita alocatiei bugetare.

Suma ce trece aceastä limitA

consiliului respectiv. Verificarea conturilor se aduce

este pusd In socoteala celor care au angajat-o. Pentru imprumuturi nu se Incheie conturi separate, ele filnd cuprinse in conturile generale la articolele unde au fost Incasate.

leasi conditiuni ca i bugetele.

meazA conturi personale de ges-

Comisiunea financiarà cerce-

teazd conturile si inventarul,

dupä care le supune deliberärii

la cunostinta generalà In ace-

273. Notarii Si casierii for-

www.digibuc.ro

118

18 Februarle 1937

tiune, incheiate pe anii financiari, afarä de cazul in care un easier nu a functionat Intreg a-

nul financiar, când contul se Incheie numai pe perioada efectiv servitä. Contul, care indicd Incasärile si plätile detailate pe articole este Insotit de o situatie rezumativä, avand urmdtoarele rubrici: 1. Situatiunea la inceputul gestiunii. Z. Incasári. 3. Pláti.

4. Situatiunea la finele gestiu-

nii, cu indicarea amdnuntitd a

felului numerarului. 274. Stabilimentele publice si de utilitate publied, ce depind de administratiunile locale, claa, au bugete separate, intocmese con-

turi generale si conturi proprii de gestiune, dupd normele ail-

tate in articolele precedente si le supun administratiei de care depind, care verified dupä ace-

leasi norme, dupsd care se verified cele ale administratiei sub al chrui control sunt puse.

275. Deciziunile consiliului co-

munal privitoare la conturi se vor inainta, impreund cu contestatiunile si apelurile, spre verificare si aprobare delegatiunii

permanente judetene pentru comunele rurale $i orasele neresedinte si Inattei Curti de Conturi pentru orasele resedinte, municinii si judete. Deciziunile delegatiunilor permanente pot fi atacate la Inalta Curte de Conturi, conform procedurii legii organice a acestei Curti.

Bugetele asociatiilor administrative

276. Bugetul asociatiunilor administrative prevazute de lege este alcátuit de organele de con-

ducere ale asociatiei si supuse

aprobárii Ministerului de Interne.

Asociatiile de comune rurale sau judete au ca venituri contri-

butia comunelor sau judetelor,

iar ca cheltuieli, numai plata

costului lucrärilor de efectuat. 277. Cheltuielile de personal, de material si cancelarie, de lo-

cal sau orice altele, in afara de

acelea privitoare la costul lu-

crárilor nu sunt suportate de administratiile asociate. Membrii consiliului vor tresta serviciul obligator si gratuit, iar lucrärile se executá de cdtre personalul judetului sau comunelor, ca serviciu datorat.

Toti functionarii judeteni si comunali sunt obligati sä execute

ordinele date in interesul asociatiei. 278. Bugetul asociatiei de co-

mune cuprinde toate veniturile de care dispune dupd statut si prevede cheltuielile necesare, in marginea acestor venituri. Regulele de contabilitate comunalä sunt aplicabile si contabilitätii asociatiunii, dacá statutele nu dispun astfel. Veniturile asociatiunii cuprind: Contributiunile comunelor, municipiilor asociate, obligatorii pe tot timpul asociatiei, in li1.

mitele prevázute de statute sau

convenite ulterior prin Indeplinirea formelor legale. Pentru a face fatd, acestor con-

tributiuni, comunele pot afecta din veniturile lor ordinare sau extraorclinare, iar la trebuintd pot vota zecimi aditionale speciale.

2. Partea contributiva a persoanelor sau institutiilor particulare, In limita obligatiunilor luate si prevederile statutelor. 3. Veniturile averii mobile sau imobile a asociatiunii. 4. Sumele ce se incaseazd din veniturile serviciilor infiintate. 5. Subventiuni. 6. Daruri si legate. 7. Orice alte venituri. 279. Conturile asociatiilor administrative se inainteazd spre

www.digibuc.ro

18 Februarle 1937

verificare si aprobare, dimpreund cu contestatiile si apelurile Inaltei Curti de Conturi. CAPITOLUL IX Organizarea, adminisfrarea 0 exploafarea infreprinderilor judelene si comunale cu caracfer economic

280. Intreprinderile si servi-

ciile comunale si judetene cu

119

punzator de functionarea neintreruptà a serviciului si de orice greseli grave sau nereguli, abater! dela legi si regulamente, veghind in deaproape la stricta indeplinire a dispozitiunilor date de consiliul administratiei locale respective. 283. Organizarea interna a

serviciilor si exploatarea intretr'un regulament interior aprobat de consiliu si elaborat dupà normele tip ale Ministerului de

caracter economic se exploateazà: a) Sub formà de serviciu;

prinderii sunt reglementate prin-

pentru organizarea si administrarea pe baze comerciale a intreprinderilor si avutiilor pu-

Interne.

b) In conformitate cu legea

Intreprinderile oi serviciile comercializate

blice 1);

c) Prin lege specialà.

Intreprinderile exploatate sub f orma de serviciu

281. Intreprinderile economice judetene si comunale organizate, administrate si exploatate sub

forma unuia sau mai multor servicii distincte in cadrul administratiei locale respective, au gestiuni financiare separate de ale celorlalte servicii ale cornunei sau judetului. 282. Seful serviciului, insärcinat cu conducerea tehnia, si adrainistrativä a intreprinderilor, trebue s5, fie, pentru intreprinderile de apà, canal, gaz, electricitate, transporturi in comun, un inginer diplomat; pentru celelalte intreprinderi, seful serviciului trebue sà fie un specialist diplomat in ramura activitàtii intreprinderii respective.

In atributiunile sefului de serviciu intrà toate chestiunile care

privesc buna functionare, exuloatare si desvoltare a intreprinderii; el este personal r6,s1) A se vedea Legea pentru organizarea ei adminietrarea pe baze comerciale a intreprinderilor tli. avu-

tiilor publice, din 16 Martie 1929, la pag. 243, vol. XVII.

284. Intreprinderile si serviciile economice se pot organiza si exploata conform legii de organizare si administrare pe baze comerciale a intreprinderilor si

avutiilor publice. In acest caz, ,aprobarea se da de Ministerul de Interne dupà propunerea con-

siliului respectiv (comunal sau judetean), f6xà a mai fi necesar vreun aviz sau vreo altà aprobare. 285. Serviciile si Intreprinde-

rile organizate in baza acestei

legi, se vor conforma dispozitiunilor ei, cu derogarile prevdzute in legea regiilor publice din

1934 1), precum si cu urmAtoarele derogari: Intreprinderile judetene sau

comunale sunt scutite de contributiile prevdzute in art. 9 al legii din 1930; regiile publice comerciale ale judetelor si coraunelor sunt scutite sb." inainteze Ministeru.lui de Finante situatia de casà a fiecdrei luni. Atributiile consiliului superior al administrarii intreprinderilor

1) A se vedea Legea privitoare la Regiile autonome, din 4 Mai 1934, la pag. 210, vol. XXII, cu mod. din 15 Aprilie 1935, pag 342, vol. XXIII.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

120

si avutrilor publice, in ceea ce

priveste serviciile economice, comunale i judetene, se exercitä

in intregime de Ministerul de Interne. 286. Primarul pentru intre-

prinderile comunale si prefectul pentru intreprinderile judetene, sunt de drept preseclinti ai con-

siliului de administratie al regiilor publice comerCiale; face parte de drept din consiliu si inginerul-sef al serviciului tehnic.

Intreprinderi i servicii organizate prin lege specialä

287. Intreprinderile si servi-

erne economice, comunale si judetene, organizate prin lege spe-

cialä, functioneazä si se administreazä in conformitate cu legile lor de constituire, cu derogarile dela legea contabilitätii publice, previlzute in legea comercializärii din 1930 si legea privitoare la Beguile autonome din Mai 1934.

Dispozifiuni comune

Finantele intreprinderilor

288. Finantele intreprinderilor comunale i judetene, orga-

nizate si exploatate,

conform

normelor de mai sus, sunt administrate potrivit articolelor ce urmeazä, afarä, de cazul cand prin lege specialä s'ar dispune altf el.

289. Aceste intreprinderi au bugete separate, anexate la bugetul general al admInistratiei locale respective, in care figureazA numai profitul net, pierderea rezultatá din exploatare sau subventie din bugetul administratiunii locale. 290. Pentru rationalizarea si normalizarea organizarii acestor intreprinderi, bugetele sunt intocmite conform formularelor

anexate la prezentul regula-

ment.

291. Bugetele intreprinderilor se compun din: bugetul veniturilor, care cuprinde totalitatea veniturilor provenite din activitatea intreprinderii, venituri izvorite din exploatarea diverselor bunuri afectate intreprinderii, cat si drepturile ei de orice

naturä fatä de terti: La venituri figureazä de ase-

meni eventualele subventii acordate, imprumuturile contractate, adicä transa incasabilä in cursul

unui exercitiu bugetar, cat si cota-parte de prelevat din fon-

durile proprii (reinoire, amortisment, rezervä etc.), ce va fi ne-

cesard pentru acoperirea cheltuielilor extraordinare ale intreprinderii si care nu pot fi aco-

perite din veniturile ei normale. Veniturile brute provenite din activitatea intreprinedrilor, sunt

stabilite pe bazä de taxe si tarife, intocmite astf el ea sä acopere totalitatea cheltuielilor, cu un spor de cel putin 10Vo si a-

probate de consiliul comunal sau judetean. Pentru lucrärile de investitiuni costisitoare, ce depäsesc

posibilitätile de platä ale intrePrinderii, in cursul unui exercitiu bugetar sau In cazul and incasärile nu sunt indestuldtoare pentru acoperirea cheltuielilor, intreprinderile pot contracta Imprumuturi, cu aprobarea consiliului comunal sau judetean, conform art. 196-240 si uringWardle

ment.

din prezentul regula-

292. Intreprinderile economice vor trebui sä se menting si sä se intretinä din veniturile Ior

proprii. Intreprinderea nu poate presta nimänui servicii, livra materiale

sou executa lucräri, färä platd. Prestärile, livrärile si lucrärile executate pentru particulari si diversele administratiuni pu-

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

Mice sau private, nu pot fi facturate la preturi inferioare pre-

tului de cost al intreprinderii, inclusiv cheltuielile de regie si

un beneficiu de minimum 100/o.

In cazul când Intreprinderea este deficitard, consiliul comunal sau judetean fixeazd subventia necesarä. 293. Bugetul cheltuielilor se compune din urmdtoarele trei pärti: a) Bugetul ordinar al cheltuielilor de exploatare si intretinere

care cuprinde: 1. Cheltuielile de exploatare, intretinere i administratie. 2. Dobânzile capitalului impru-

mutat si amortismentele exigibile. 3.

Amortismentul clddirilor,

masinilor si instalatiilor, con-

form tabloului anexat acestui regulament. 4. Toate obligatiunile de pláti exigibile in exercitiul respectiv. Vor fi trecute drept sume da-

torate administratiei locale din

beneficiile realizate numai cota-

parte real datoratä din exerci-

till

conform bilantului aprobat al exercitiului precedent.

5. 0 alocare pentru deschidere

de credite extraordinare si su-

plimentare; b) Bugetul extraordinar al investitiunilor. Acest buget cuprinde toate investitiile necesare sporirii

intreprinderii si este alcatuit dupd, natura investitiunilor, astfel ca sd corespunda cu titulatura conturilor de investitii din contabilitatea intreprinderii;

c) Bugetul extraordinar al re-

121

pdsesc cadrul intretinerii obisnuite.

Lucrdrile de reinoiri, nu pot fi considerate drept investitiuni nici cheltuieli de intretinere. Valoarea Ion va fi scdzutti din fondurile respective de reinoiri, iar nici de cum addugatä la valoarea investitiunilor sau trecutá la cheltuielile de intretinere. 294. Fiecare serviciu sau intreprindere are obligatoriu, cel putin, urmátoarele foncluri: fondul de rezervd, fondul de amortizare si fondul de reinoire. Fondul de rezervd se creeazd

prin alocdri anuale din beneficiul net, al cdror quantum trebue sá fie de minimum 2°/o din veniturile brute. El este destinat pentru acoperirea pierderlor produse din cazuri de fortá majord si nu va depási 20% din valoarea investitiunilor. Fondul de amortizare se con-

stitue din alocári anuale, acute in baza cotelor de amortizare, arätate in tabloul anexat acestui regulament. In orice caz, aceste alocdri nu pot fi mai mici de 3°/o din valoarea investitiunilor. Fonclul de amortizare este des-

tinat pentru inlocuirea instalatiunilor deteriorate sau devenite neutilizabile, prin uzare sau din cauza progreselor tehnice. Fondul de reinoire se constitue prin alocdri anuale de minimum 2°/o din veniturile brute. El este destinat pentru reinoiri si reparatii mari, care depäsesc cadrul intretinerii obisnuite. Acest fond este alimentat pAnd la limita de 20°/o din valoarea totald, a investitiunilor. 295. Fondurile de rezervä, de amortizare si de reinoire, nu pot

care gen de exploatare in parte,

fi folosite decât in scopurile arátate. Ele se vor consemna la Banca Nationald sau sucursalele ei, in contul intreprinderii res-

pentru toate lucrärile de reinoin i reparatiuni mari, care de-

In contabilitatea intreprinderii sau serviciului se tin conturi

inoirilor.

Acest buget intocmit pe fie-

cuprinde

cheltuielile

necesare

pective.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

122

destinate pentru aceste fonduri. 296. Aceste fonduri nu pot fi ridicate decât in mdsura nevoilor constatate de consiliul jude-Wan sau comunal, sau de consiliul intreprinderii respective $i ntimai in vederea destinatiunii pentru care au fost create. 297. Administratia localä respectivä nu poate ridica din casa intreprinderilor, decât numai acea parte din beneficiul net ce se cuvine dupa incheierea bilantului. Abaterile sunt considerate ca deturnäri de fonduri $i se pedepsesc conform legii contabili-

tAtii publice 1).

298. Serviciile $i intreprinderile comunale $i jucletene cu ca racter economic sunt obligate a tine contabilitatea in particla dublä.

Conturile din contabilitate vor trebui sä, fie in perfecta concordanta cu articolele, alineatele subalineatele bugetului. Contu-

la altul, sau dela o cládire la

alta, de a livra, furnisa sau vinde energie electricd, in scopul deservirii tuturor utilizärilor de pe acest teritoriu. Instalatiunile de producerea $i distributia energiei electrice, tre-

bue sá satisfacti normele tehnice generale, fixate de Ministerul Industriei $i Comertului, in conformitate cu legea energiei 2). Dispozitiuni diverse

302. Instalatiunile particulare de proclucerea $i distributia energiei electrice pentru nevoile pro-

prii, prevAzute de art. 232, alin. II, al legii administrative, se pot

infiinta numai cu respectarea

dispozitiunilor preväzute de le-

gea energiei. 303. Instalatiunile de extragerea apei pentru trebuintele

rile vor corespunde normelor

proprii in interiorul proprietátilor uncle aceasta se produce se pot infiinta numai in baza unei

ment. 299. In cursul exercitiului se intocmesc bilanturi $i conturi de

de intreprinderile comunale de exploatarea apei $i canalului. Eliberarea autorizatiunilor este

supuse aprobärii consiliului res-

gii sanitare $i de ocrotire, legii si regulamentului asupra regi-

tip, anexate prezentului regula-

prealabile autorizatii, eliberatO

gestiune semestriale, care sunt

conditionatl de dispozitiunile le-

pectiv. 300. In termen de 3 luni dela

expirarea exercitiului bugetar se intocme$te bilantul $i contul a-

nual de gestiune, conform formularelor tip.

Dispozitiuni speciale

301. Comuna are dreptul exclusiv s'a producä pe teritoriul ei,

energia electricA necesard pen-

tru orice fel de utilizári pe cu-

prinsul acestui teritoriu. De asemenea comuna are dreptul exclusiv, pe teritoriul ei, sO, distribue, transmitO dela un loc 1) A se vedea Legea contabi1it4ii

publice, din 31 Iulie 1929, la pag. 783, vol. XVII, eu mod. din 24 Decemvrie 1932, pag. 871, vol. XX.

mului apelor. 304. Preotii $i invátátorli in functiune nu pot fi ale$i primari

sau ajutori de primar; membrii corpului didactic primar din orase nefiind cuprin$i in categoria de mai sus, pot fi ale$i primari sau ajutori de primar. 305. Numirea consilierilor de drept, reprezentanti ai Camerelor profesionale in consiliile judetene $i comunale, se face avându-se in vedere recomandatille organelor preväzute de legea pentru infiintarea Consiliului superior economic si reorga2) A se vedea Legea asupra energiei, din 7 Iulie 1930, la pag. 556, vol. XVIII.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

nizarea Camerelor profesionale

din 29 Aprilie 1936 1).

306. In cazul când prin apli-

carea servitutii de neconstructie (non aedificandi), intregul teren devine neconstruibil, fie cg intrtt, in intregime in aliniere, fie

a portiunea ramasa nu este

construibild, conform planurilor de sistematizare sau regulamentului de constructiuni in vigoare in acel moment, termenul de 15 ani, preväzut de art. 155 din legea administrativa, se reduce la

2 ani, socotit dela data cererii autorizatiunii de constructie, cu aplicarea tuturor celorlalte dispozitiuni.

307. Regulamentul pentru prenarilor administrativi din 18 Septemvrie 1936, rámâne in vigoare, cu modificarile aduse prin regulamentul de fat5,2).

gâtirea profesionald a functio-

NORME de functionare a intreprinderilor comunale de producerea si distribuirea energiei electrice, a gazului, a apei si a intreprinderilor de transporturi in comun

DIN 18 FEBRUARIE 1937

1. Normele ce urmeazá se aplicâ intreprinderilor de proclucerea si distribuirea energiei electrice, a gazului, a apei, precum si intreprinderilor de transporturi in comun, organizate si exploatate sub formä de serviciu comunal.

PARTEA I

sigure, in limita posibilitátilor, luminatul tuturor sträzilor orasului, socotit dupil tarife. 3. Luminatul se va face prin lámpi incandescente de putere suficientä si asezate la distanta

Potrivitá pentru a asigura un luminat normal. Becurile vor

trebui sä aib5. un flux luminos, cel putin egal cu al becurilor cu fir incandescent de tipul 40 watt, iar distanta maxima', intre lämpi nu va intrece 70 m. 4. Alimentarea lämpilor pentru luminatul public se va face cu circuite speciale in municipii si orasele resedintd de judge. 5. Tensiunea de alimentare va putea varia intre limitele 5°/o i + 5%, fat'd de tensiunea normala de regim. 6. Orarul de aprindere si stingere al luminatului strázilor va fi fixat odatá pentru totdeauna;

el va fi variabil cu sezonul. Dupä

ora 12 noaptea, uzina poate s5, reducg, luminatul public la jumätate. Numárul orelor de ardere al Mmpilor care rámân aprinse toatá noaptea va fi de cel

putin 3.500 anual. 7. Uzina este obligatá sg, men-

tiná luminatul sträzilor in bung stare, sa schimbe pârtile defecte

sau uzate, precum si becurile

stricate, sa curete lampile si sa faca aprinderea si stingerea lor la limp dupá orarul fixat. CAPITOLUL II

Furnisarea energief elecfrice abonatilor

Uzina este obligatá ca la trica oricui pe sträzile unde se 8.

Electricitate

cerere sá furniseze energie elec-

CAPITOLUL 1

Luminaful public (al sfreizilor publice)

2. TJzina*) este obligatá sá a-

1) A se vedea Legea pentru in-

fiintarea Consiliului superior eeonomie si reorganizarea Camerelor profesionale,

123

din 29 Aprilie 1936, la

pag. 601, vol. XXIV, p. I.

2) A se vedea Regulamentul pentru

pregätirea profesionalä a funetionarilor administrativi, din 18 Septemvrie 1936, la pag. 441, vol. XXIV,

p. II.

*) Intreprinderea sau serviciul comunal de produeere si distributiunea energiei electrice este denumit pre-

scurtat Uzina" in artieolele ce urmeazä.

www.digibuc.ro

124

18 Februarie 1937

gdseste o retea electricd la tensiunea de utilizare, cu conditiunea ca abonatul sd satisfacd prescriptiile prezentelor norme si sá pldteascd energia conform tarifelor stabilite. 9. Uzina este obligatd a furnisa energia elctricä inconti-

nuu, atât in timpul zilei, cât si In timpul noptii, afard, numai dad, situatia locald este astfel cd se poate intrerupe furnisarea energiei electrice In timpul zilei, bineinteles fárd a se aduce prejudicii abonatilor, sau dacd se convine astfel. 10. Chiar dacd furnisarea tre-

bue sä se facd continuu, uzina va putea totusi sa intrerupd temporar furnisarea energiei electrice, partial sau in toatd reteaua: a) In cazurile de necesitate motivatd de lucräri de Intretinere, reparatii, refaceri sau verificare;

b) In cazuri de executdri de

racoarde. Intreruperile pentru aceste scopuri se vor putea face numai

Intre orele 8-16 in perioada 1

Octomvrie-31 Martie si intre orele 7-17 In perioada 1 Aprilie30 Septemvrie;

c) In cazuri de fortd, majord,

accidente etc. i

11. Persoana care doreste sä

se furniseze energie electricd

va trebui sd facd o cerere uzinei, Inaintând planul instalatiei interioare si o specificare a receptorilor de energie ce instaleazä, semnatä de instalatorul care a executat lucrarea; totodatd va prezenta autorizatia scrisd a proprietarului imobilului. 12. Odatd cu depunerea cere-

rii de furnisare de energie pre-

vdzutd la art. 11, viitorul abonat

va depune la casieria uzinej o taxtt de verificare, stabilitä de

prinadrie, in scopul acoperirii

cheltuielilor de verificarea instalatiunilor interioare. 13. Pe baza acestei cereri, serviciul de verificare va proceda neintârziat la verificare, spre a constata, dactt instalatia corespunde normelor tehnice oficiale In vigoare stabilite de Ministerul de Industrie si Comert. 14. In cazul când instalatia

este gásitá bund se va putea racorda la reteaua de distributie,

dupá ce abonatul va semna o politd de abonament si va de-

pune anticipatia legalá fixatä de uzind si care nu va depdsi con-

sumul prezumat al abonatului

pe 45 zile. 15. In cazul

cd instalatia nu

Indeplineste normele tehnice In vigoare, abonatul va fi invitat sá si-o refacd, urmând a i se face apoi o noud verificare. 16. Uzina, sub niciun cuvânt

nu va putea furnisa

energie,

dac'd constatä cd, instalatia interioarä nu satisface normele tehnice oficiale. 17. Dupä semnarea politei de abonament si depunerea antici-

patiunii prevdzutd mai sus, uzina va face racordul instalatiei eu reteaua de distributie si va

furnisa energia. Aceste racoarde (bransamente), având de obiect aduce-

rea curentului dela reteaua de utilizare In interiorul proprietdtii pând la contor, vor fi executate si intretinute de uzind, contra unei taxe pldtite anticipat, odatá pentru totdeauna sau contra unei chirii lunare.

Este la facultatea uzinei alegerea uneia din aceste cloud alternative.

Bransamentele fac parte integrantá din reteaua de distributie comunald. 19. Uzina este obligatá a exe-

cuta bransamente pand la o putere de 10 kw, In municipiu si 4 kw In orase, Intr'un termen de maximum 2 sdptdmâni dela ce-

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

rere, contra platii stabilite prin tarife. Pentru puteri mai mari uzina va putea depasi acest termen. Daca racordarea provoaca lucrari suplimentare in retea, uzina este in drept a cere plata

cheltuielilor respective. Uzina va restitui insä suma incasatd, daca abonatul consuma o canti-

tate minima de energie intr'un anumit timp, fixat astfel de

ca sa se amortizeze costul lucrarilor. Restituirea se va face la expirarea acestui termen.

20. Pentru executarea bran-

samentelor pand la o putere de 10 kw, in municipii si de 4 kw in orase si 10 m lungime in in-

125

stalate si intretinute de catre uzina, iar abonatul va plat pentru ele o chirie lunara, care reprezinta cheltuielile de intretinere, de amortisment i serviciile la abonat: citirea contoarelor, intocmirea chitantelor, incasarea la domiciliu si satisfacerea reclamatiilor in legatura cu functionarea lor. Marimea chiriei va fi fixata de uzind diferit, dupa capacitatea contorului. Uzina are dreptul de a instala si. orice alte aparate de control ce va crede necesare.

25. Pentru instalarea contorului, abonatul este obligat sa puna la dispozitia uzinei un loc

teriorul proprietatii, indiferent

potrivit si adäpostit in cuprinsul apartamentului sau proprie-

dupa sectiunea

tii, praf, etc. In cazul and abo-

de largimea strazii, uzinele vor stabili taxe unice, diferind insa

Valli sale, usor accesibil si ferit de frig, umezeala, lovituri. vibra-

Peste 10 m lungime se va percepe diferenta de cost. 21. Bransamentele vor fi prevazute cu dispozitive de intrerupere accesibile numai delegati-

natul necesita instalatii speciale

conductorilor.

lor uzinei. Uzina poate oricând face derivatiuni dintr'un bransament

pentru deservirea altui abonat, bineinteles farä a se aduce vreo stânjenire furnisarii energiei primului abonat. 22. Lucrarile de instalatie dincolo de contor privesc pe abonat; ele nu vor putea fi examtate decât de catre uzinä sau de instalatori autorizati de comund.

23. Stabilirea cantitatii de energie electricd consumata de abonat se face cu ajutorul contoarelor de energie electrica, care sunt obligatorii pentru toti abonatii. Contorii vor fi in prealabil verificati si plumbuiti de serviciul de masuri si greutati vor avea o capacitate corespunzätoare instalatiei deservite. 24. Contoarele vor fi dupa un

model potrivit cu tarifele res-

pective, ele vor fi procurate, in-

pentru puteri mai mari de 30

kw, uzina este In drept sa ceara ca abonatul pung la dispozitie o incapere suficient de spatioasa, pentru a face instalatiile necesare, daca e cazul (post de transf ormare, aparate sp e ci ale).

26. Nu este ingäduit abona-

tilor a umbla la contoare sau la conexiunile lor si in general la legatura electrica pe tot parcursul ei dela reteaua din stradä

paria la contor. in cazul când sigiliile unui contor se gasesc

rupte i capacele deschise, uzina

are dreptul sa factureze abonatului o cantitate de kko egala eu

de 5 ori consumatia din epoca precedenta in care s'au luat indicatiile ruperii sigiliului; abonatul este obligat sä suporte si cheltuielile de schimbarea $i reverificarea contorultn. In cazul refuzului de achitare,

uzina este in drept sa suspende furnisarea energiei electrice nand la plata integrala. 27. Abonatul trebue sa anunte

uzina de orice stricaciuni sau www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

126

neregularitAti ar observa functionarea contoarelor.

In

Abonatul este obligat sA per-

mitg oricând agentilor uzinei,

care posedd cuvenite cArti de legitimatie, vizitarea si verificarea instalatiei, dar numai intre orele

9 dimineata si 9 seara.

28. StricAciunile cauzate (le a-

bonat contorului, fie direct, fie

indirect, vor fi reparate de uzind in contul abonatului. 29. Contoarele i aparatele de control vor fi citite de cAtre delegatii uzinei, cel putin odatA pe lunA. Acesti delegati sunt obligati sa inscrie citirile Intr'o fisA

sau buletin predat abonatului odatA cu citirea. 30. Nicio contestatie asupra Inregistrarii contorului nu da

dreptul abonatului de a intrerupe plata facturii.

31. Orice abonat are dreptul oricând sA cearA verifi-

35. Abonatul este rAspunz6,-

tor de orice cantitate de energie consumatA, ardtatI de contor, pAnä la denuntarea abona-

mentului, In conformitate cu preveclerile prezentului regulament. 36. Valoarea energiei consu-

mate se va socoti pe baza tarifului In vigoare si a citirii indexelor contorilor instalati la abonat. Abonatul este obligat a achita uzinei factura lunar& staMIRA in conformitate cu tariful

in vigoare la prima prezentare a facturii, de cAtre incasatorul uzinei. In caz de neplatA, din orice cauzA, se va remite abonatului un aviz, ca in termen de 5

zile sA achite factura la casa uzinei. Trecut acest termen, uzina este in drept de a intrerupe furnisarea energiei electrice; dacA plata nu s'a f Acut nici la

douA luni dela data avizului, uzina este In drept a desfiinta

carea contorului prin serviciul de mAsuri $i greutäti. In cazul când verificarea arata cl inre-

racordul, iar debitul abonatului va fi urmArit conform legii pen-

mari, clecAt limitele legale, cos-

blice.

gistrArile sunt cu

erori mai

tul verificArii va fi suportat de

tru urmärirea veniturilor pu*eful serviciului uzinei rA-

cAtre uzing, iar rectificarea con-

mane personal rAspunzAtor, In

verificArii va fi suportat de cAtre abonat. 32. Uzina este obligatá ca cel putin la fiecare 5 ani sA procedeze, pe contul sAu, la verificarea contorilor prin serviciul de mAsuri i greutäti.

mAsurIle prescrise In prezentele norme pentru incasarea sumelor datorate de abonati. 37. Uzina este obligatA a lua

torilor se va face dela data reclamatiei; in caz contrar costul

33. Energia electricA furnisatA

nu poate fi intrebuintatd decât de persoanele care au contractat abonamentul si numai pentru scopurile arAtate la semnarea politiei de abonament. Este interzis ca un abonat sA LcKleze sau stt revândA energia electricA.

34. Incetarea abonamentului va trebui sä fie anuntatA prealabil uzinei, inscris, de cdtre a-

bonat.

cazul când nu va fi luat toate

toate mdsurile pentru mentine-

rea constantA, a tensiunii de utilizare la contor; cu tolerantA de 5 la sutd, fa% de tensiunea normala de distributie. 38. Orice sporire sau modificare a instalatiilor interioare va trebui sA fie facutg, numai de un

instalator autorizat de comuna si numai In conformitate cu

prescriptiile of iciale in vigoare. Abonatul este dator sA, anunte uzinei toate modificArile efectuate instalatiilor interioare. 39. In afard de cazurile arA-

tate mai sus, uzina mai are

www.digibuc.ro

18 Februarle 1937

dreptul sa suspende furnisarea

energiei electrice: a) Când abonatul a facut

schimbári in instalatie Mr& s6 respecte prevederile prezentului regulament; b) Când consumatorul este al-

tul decât contractantul prin polita de abonament; c) Când delegatii uzinei ar fi fost impiedecati sä citeasa contorul sau sA verifice instalatia.

In toate aceste cazuri intreruperea nu se va putea face deat cu un preaviz scris, trimes cu minimum 5 zile inainte.

127

loarea cotizatiunii de 70 la slit& va fi impus& de uzinä din oficiu,

asupra celorlalte proprietäti de pe acea stradd in proportie cu lungimea fatadei fiearei prop/ ietäti; d) In cazul când proprietarii imobilelor respective nu vor achita la cererea uzinei cota parte din cotizatiunea ardtatá mai

sus, vor fi urmäriti prin per-

cepti a comunall niciun caz o asemenea proprietate, care nu si-a plätit cota respectivä, nu va putea fi legath la reteaua public& de distributie,

deat numai dacá va achita in

CAPITOLUL III

Lucreiri de exfinderea refelei cu confribufia cefeifenilor

40. Uzina va putea, la cererea locuitorilor, sä, execute lucräri pentru extinderea retelei de elec-

tricitate si pe cgile publice ce nu fac parte din programul de executie in anul respectiv. Lucrdrile vor fi executate nu

mai in cazuri and locuitorii ce se vor folosi de ele, vor contribui cu o cot& de 70 la sutä din valoare, conform devizelor intocmite de uzinA.

In cazul and cererea este for mulat& de un numär de loantori, ale aror proprietäti repre-

zintä o lungime total& de fatada de minimum 60 la slit& din dublul lungimii sträzii respective, uzina va executa extinderea retelei in urmätoarele conditiuni:

a) Cererea va trebui facutä

nurnai de proprietarii imobilelor de pe calea publica, pentru care se cere executarea lucrärilor; b) Extinderea va fi executat5, numai dun& ce solicitatorii vor

depune in numerar la casa uzinei, anticipat executdrii, o contributie de 60 la sutä, calculatä asupra a 70 la sut& din valoarea

total& a devizului intocmit de

uzinä; c) Restul de 40 la silt& din va-

intregime cota datorata; e) Extinderea retelei de distributie electric& va putea fi flcut& i pe o portiune a Wei puMice, dacä solicitatorij vor indeplini conditiunile specificate mai sus. Executarea lucrärilor de elec-

tricitate, cât si a iluminatului ailor prin electricitate, pe strä-

zile deschise in terenurile parcelate, sunt obligatorii pentru parcelatori.

Aceste lucräri vor fi executate de uzind, numai contra achitdrii anticipate si integrale a valorii devizului.

CAPITOLUL IV

Tarife

41. Tarifele pentru vânzarea de energie electric& abonatilor vor fi stabilite de atre astfel ca incasärile sä poat& a-

coperi cu excedent de 10 la sutä totalitatea cheltuielilör, asa cum. se prevede in art. 291 din regulamentul legii administrative.

42. Tarifele vor fi astfel in-

tocmite ca sá favorizeze desvoltarea utilizuírii energiei electrice de atre toti locuitorii. La intoc-

mirea lor se va avea in vedere cá bazele de diferentiere intre

diferitele categorii de consumetori, sunt: a) Scopul utilizárii energiei

electrice;

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

128

8) Numarul total de ore de

utilizare pe an; c) Epoca si orele consumului; cl) Puterea maxima necesara;

e) Cantitatea totall de kwo

consumata;

f) Tensiunea energiei consu-

mate.

Abonatilor, care se gasesc in aceleasi conditiuni li se vor a-

plica a celeasi tarife. 43. In cazul cand abonatii de energie electrica pentru forta motrice, vor consuma cu un factor de putere mai mic decat 0,7, uzina este in drept s instaleze,

pe contul abonatilor, un contor nentru masura energiei reactive, care va fi facturata conform tarifului special in vigoare. 44. Pentru functionarii bugetari comunali, precum i pentru pensionari, fosti functionari ai comunei, se vor putea stabili tarife recluse cu cel mult 50 la suta fata de tariful normal. Alte derogari nu se vor putea face sub niciun motiv. CAPITOLUL V

Execufarea insfalafiilor inferioare elecfrice

45. Instalatiunile electrice interioare nu pot fi executate sau modificate decal de uzina distribuitoare de energie electrica sau de instalatori autorizaff, In conformitate cu normele ce urmeazä.

Conditiuni pentru a deveni instalator autorizat

46. Cei care doresc a obtine autorizatia de instalator electrician trebue: a) S posede pregatirea tehnica. teoretica i practica, coresminzatoare. Dovada acestei preWA-Uri va trebui sa fie facuta cel

putin printr'o carte de mester, vizatä sau eliberata de Camera de munca din resedinta judetului unde se depune examenul; b) Sti fie cetateni romani;

c) Sa aibl firma inscrisa; (inginerii sunt scutiti de aceasta obligatie);

cl) Sä treaca examenul in fata comisiei prevazutä la articolul

urm 47. Verificarea actelor de mai

sus, si a pregatirii va fi fäcuta prin examen in fata unei comisiuni instituita, precum urmeazä:

1. Un delegat al Ministerului

Industriei i Comertului.

2. Un delegat al Camerei de munca locale sau al sindicatului instalatorilor electricieni autorizati, cand in orasul uncle se

dà examenul existä, un astfel de sindicat. 3. Un delegat inginer din partea comunei. 4. Un clelegat al Asociatiei generale a producatorilor si distribuitorilor de energie electric& din Romania. 5. Un delegat al intreprinderii

locale producatoare sau distribuire de energie electricI.

Presedinte al acestei comisiuni este delegatul comunei, lu-

crarile sunt valabile cu cel putin 3 membri prezenti. 48. Comisiunea va fi instituita fn fiecare comuna, resedinta de judet, iar certificatele acordate de ea, sunt valabile pentru toate comunele de pe teritoriul acelui juclet.

In baza acestor certificate comunele din cuprinsul judetului respectiv, vor acorda la cerere, autorizatia de instalator pentru lucräri electrice interioare pe teritoriul lor, inscriind pe solicitant In tabloul instalatorilor autorizati. 49. Instalatorii autorizati de Primaria municipiului Bucuresti, avand o vechime dela autorizare de minimum 10 ani, pot executa instalatiuni interioare electrice in orice comuna. Inginerii instalatori autorizati de Primaria municipiului Bucu-

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

resti, sunt scutiti de acest termen. Eventualele abateri dela prescriptiuni sau hormele administrative locale, vor fi aduse la cunostinta comisiunii care va functiona in Municipiul Bucuresti, in conformitate cu art. 47; ele vor fi sanctionate ca si cum -s'ar fi petrecut in Municipiul Bu curesti. 50. Membrii comisiunii sunt

desemnati de institutiile susindicate pentru o duratd de cel putin 1 an. Mandatul lor poate fi prelungit. 51. Comisia va intocmi un program de cunostintele minime

cerute, care va fi pus la cerere, la dispozitia candidatilor. Acest program va cunrinde: 1. 0 parte privitoare la cunostintele de electricitate i lucrdri de instalatie, montaj si utilizdri ale electricitAtii. 2. Cunoasterea prescriptiilor oficiale in vigoare. 3. Cunoasterea formalitdtilor

administrative cerute de intreprinderea localä de distributie electria pentru obtinerea legdturii si furnisarea energiei electrice la un imobil. 4. Eventual si o proba practied. 52. Pentru

inginerii diplo-

mati, cu specialitatea electricitate, examenul va fi redus la chestiuni de cunoasterea regulelor de ordin administrativ.

53. Candidatii vor depune se-

cretariatului comisiunii, cu cel putin 15 zdle inainte de examen, actele, conform art. 45. precum si o taxii de examen de lei 1.000. Aceasth taxd va acoperi cheltuielile comisiunii. 54. Un candidat respins de trei bri la examen nu mai poate admis la alte examene. 55. Autorizatia va fi comunicatd canclidatului in scris. 56. Autorizatiile sunt personale si netransmisibile. 57. Intreprinderile care doresc C. Hamangiu, voL XXV.

9.

129

executa instalatiuni electrice interioare, trebue sá obtind, in Prealabil autorizatia de instala-

tor autorizat, conform prezentelor norme, pe numele uneia sau mai multor persoane calificate din serviciul sau, care vor conduce si supraveghea lucrárile si

care sunt solidar rdspunzdtori cu intreprinderea pentru orice prejudicii ar cauza clientilor, co-

munei sau intreprinderilor de distribuirea energiei electrice.

58. Orice comund poate impune instalatorilor autorizati,

care exercitá profesiunea pe teritoriul ei, sá depunä la casieria comunald o garantie in numerar. Garantia, al cdrei quantum va

fi de maximum 5.000 lei, este de-

stinatrt acoperirii daunelor sau cheltuielilor ce instalatorul va pricinui din culpa, fie clientilor

sai, fie comunei, fie intreprinderii locale distribuitoare de energie electricd. 59. Oricare certificat de instalator autorizat se acordá cu titlul provizoriu. Dupa trecerea

unui an. comisiunea va decide definitivarea, afard numai daca lucrdrile executate in acest interval au fost nesatisfácátoare din punct de vedere al prescriptiunilor oficiale in vigoare. In acest caz, comisiunea va acorda Incá un termen de incer-

care pe durata de maximum 1 an.

Daca nici in acest interval instalatorul nu se comporta satisMcdtor, i se va retrage certificatul si in consecintd, si autorizatia.

Autorizatii limitate 60. Comisia dela art. 46 poate

decide o limitare in autorizarea de executäri de instalatiuni interioare, in raport cu pregdtirea tehnicd a instalatorului. 61. Aceastá limitare va avea

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

130

a asista si a da

de criteriu atât puterea insta-

cuirii

(fortâ motrice, 1umin, etc.).

Serviciul verifiaxilor poate executa un control si In timpul executárii lucrárilor. 69. Dupâ verificare se va incheia un proces-verbal In trei

fat& cât si felul instalatinnilor Sanctiuni

62. .Instalatorii care dau dovezi cd nu mai cunosc prescriptiile tehnice oficiale si cei care nu au executat lucrdri timp de

2 ani consecutivi, vor fi chemati la un nou examen, in fata comisiunii dela art. 47.

63. Instalatorii care nu res-

pectrt prescriptiunile oficiale In vigoaro sau normele intreprinderilor locale distribuitoare de energie electricä, sau dau dovezi

de neglijentil repetatd, sau de rea credintâ, vor putea fi sanctionati de comisiunea dela art. 47, cu amenzi si cu retragere temporarâ a autorizatiunii de instalator, autorizat pe durata de maximum un an, dupâ gravitatea culpei. 64. De asemenea se vor sanc-

tiona cu retragerea temporarrt a autorizatiunii, aceia dovediti cá au prezentat drept lucrárile lor, instalatiuni executate de instalatori neautorizati sau de instalatori sanctionati, cu ridicarea temporara a autorizatiunii. 65. A treia retragere a autorizatiunii atrage radierea definitivá din corpul instalatorilor a-

eventualele ldmuriri necesare.

exemplare, specificându-se

si-

tuatia instalatiei, din caie: I. Unul se va da instalatorului.

2. Altul se va remite intreprindorii locale distribuitoare de energie electricá.

3. Al treilea se va prtstra in

arhiva serviciului de verificrtre. 70. Responsabilitatea si obli-

gatiunile instalatorului fatá de abonat (client), pentru calitatea materialului utilizat si buna executio, nu sunt intru nimic mic-

sorate prin faptul 71. Intreprinderea distribuitoare de energie electricá nu va putea furniza energia electricâ deat dadi rezultatul verificAril este satisfácâtor i instalatia a fost receptionatä. 72. Totusi, In cazurile ce vor de Intreprinderea. distribuitoare de energie elecfi apreciate

trial i pe rdspunderea instala-

torului, furnisarea energiei electrice se va putea faCe provizoriu si fàrá verificare. 73. Distribuitorul poate refu-

interioare

za a furnisa energia electricá, oricând ar constata cui instalaeste astfel, incât tia poate produce preturbári sau

66. Verificarea instalatiunilor electrice interioare, executate de

goare pentru executarea insta-

celui sanctionat.

Verificarea instalatiunilor electrice

instalatori au;orizati, va fi Mcutä de catre comuná printr'un serviciu tehnic de specialitate. 67. Comuna poate insárcina cu aceastâ functiune intreprin-

clerea locald distribuitoare de energie electricä. 68. Verificarea se va face la

terminarea lucrárilor dunui ce se

va fi anuntat In proalabil instalatorului auto izat, data verifi-

prejudicii retelei sale. 74. Prescriptiile oficidle in vi .

latiunilor electrice interioare sunt considerate minimale si ca. atare comunele, decal gdsesc ne-

cesar, sau dacä situatia local& cere, pot impune prescriptiuni

mai riguroase sau mai complete. .De asemenea, normele din acest capitol pot fi completate de comune cu orice dispozitiuni

care nu sunt contrare lor. Instalatorii autorizati de co-

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

mune pânil la intrarea in vi-

goare a acestor norme, vor putea exercita mai departe profesiunca, conformându-se insä lor. PARTEA II

Gazul CAPITOLUL I

Lumina ful public (al sfräzilor publice) 75.

Uzina ") este obligatti con-

tra-platd, sä asigure in limita posibilitätilor luminatul tuturor sträzilor publice, dacii acestea

nu sunt luminate cu electricitate. 76. Lanternele vor trebui sii fie astfel, spre a se asigura cea mai bunä repartitie a luminei. Distanta intre ele nu va intrece 60 m. 77. Orarul de aprindere si stingere al luminatului sträzilor va fi fixat odatá pentru totdeauna; el va fi variabil cu sezonul. Dupg, ora 12 noaptea. uzina mate sii reducil luminatul public la jumätate. Numärul orelor de ardere al lanternelor

care rrtmân aprinse toatá noaptea, va fi de cel putin 3.500. 78. Presiunea gazului la utilizare va fi mentinutri constantä la valoarea normalä prescrisd.

Pentru controlul ei se va instala in diferite puncte ale retelei manometre inregistratoare. CAPITOLUL II Furnisarea gazului abonafilor

Uzina este obligatil ca la cerere sii furniseze gazul oricui pe sträzile unde se gäseste o re(ea de gaz, la presiunea de utilizare, cu conditiunea ea abonatul sii satisfacá prescriptiunile prezentelor norme *i sii pläteased consumatia duprt tarif. 79.

80.

131

Toate dispozitiunile cu-

prinse in art. 9,

11, 12, 13, 14, 15,

16, 17, 18, 22, 23, 24, 25, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39,

privincl furnisarea energiei electrice, se aplicá si pentru gaz. CAPITOLUL HI

Execufarea instalaffilor inferioare de gaz

81. Executarea instalatillor interioare de gaz, se va face pe baza unor norme similare cu acelea pentru instalatiile electrice, prevrtzute la cap. V. PARTEA Ill

Apa §i canal CAPITOLUL I

inzesfrarea sfräzilor cu re-ele de ape:

0 canal

1. Uzina este obligatri srt inzestreze, in limita posibilitatilor toate strázile publice, recunoscute de comund, cu retele de apd si canal. 2. Uzinele executri conductele

de aprt si canale pe edile publice,

numai in conformitate cu programul de lucru al anului in curs, stabilit pe baza planului general de alimentare cu aria si canal, aprobat de Consiliul tehn'c superior. Programul anual de lucru va fi stabilit in limita disponibilitätilor bugetare si numai pentru nevoi de ordin tehnic.

3. In cazul când uzina nu va dispune de fonduri indestuli-

toare pentru acoperirea cheltuielilor de investitie necesare la inzestrarea crtilor publice cu conducte de apg si canale, conform art. 199 din legea administra-

tivd, va percepe dela cetätenii, proprietari ai imobilelor, de pe acea cale, cotizatiuni in raport *) Intreprinderea sau servidul co- cu lungimea fatadei fiecäruia si munal de producere i distribuViune numärul etajelor. a gazului este denumit prescurtat Odatá incuviintate de majoriUzina" In articolele ce urmeazä. tatea celor interesati, cotizatiuwww.digibuc.ro

132

18 Februarie 1937

nile devin obligatorii pentru toti. Cei ce nu vor pldti anticipat executdrii contributiunile lor, vor

tive, având dreptul numai la fo-

conform legii pentru perceperea urmdrirea veniturilor publice.

stare. Desfiintarea lor totald sau parva fi facutä numai de uzind, materialul rezultat din

fi debitati In roluri si urnadriti

4. In virtutea dispozitiunilor art. 232 din legea administrativd, executarea lucrdrilor de conducte si canale pe edile publice, in parceldri, legarea proprietiitilor la retelele publice de apd si canal, facerea cdminelor, procurarea si montarea apometrilor, constitue un drept exclusiv uzinei pentru exploatarea

apei si canalului.

5. Uzina nu va pune In execu-*

tare lucrdrile de apd si canal,

decât numai In cazul când Inainte de inceoerea lucrdrilor, toti proprietarii de pe strdzile respective, ii vor fi pldtit indemnizatiile de folosintä pentru introducerea bransamentelor de apd si racoardelor de canale, stabilite prin tarifele In vigoare. In caz de refuz, uzina are facultatea a le executa din oficiu In contul proprietarilor, urmärind incasarea sumelor datorate pentru lucrdrile executate, conform legii pentru perceperea si urmarirea veniturilor publice, pe baza devizului intocmit de uzind, care este titlul executoriu. 6. Conductele si canalele de pe cdile publice, din parceldri, bransamentele de apd, cdminele,

apometrii, racoardele de canal, cum si orice alte lucrdri speciale

executate de uzind, sau pe care le va executa in viitor, conform dispozitiunilor art. 151, alim 4 din legea administrativd, sunt vor rdmâne nroprietatea exclusivä a uzinei, in sarcina cdreia cade si Intretinerea lor. 7. Bransamentele de apd, ininclusiv apometrii, fdcând parte integrantd din reteaua publicd de apd, sunt proprietatea uzinei. Proprietarii imobilelor respec-

losinta lor, nu le va putea insträina, sub nicio forma, fiind obligati a le pdstra in bund

clesfiintare apartinând uzinei. 8. Pentru executarea si controlul luerdrilor de mai sus, pe toate proprietiltile particulare,

uzina isi rezervd un drept de

servitute, in conformitate cu dispozitiunile art. 587 din codul civil.

9. Comunele nu vor da autorizatiuni de parcelare, decht numai In cazul cand pentru fiecare

lot din parcelare, parcelatorul

va fi introclus bransament de

and si racorci de canal, indivi-

dual pentru fiecare parceld, conform planului aprobat de uzind.

De asemenea autorizatiunile de constructii sau reparatiuni

radicale, cerute pentru proprietatile situate pe strazi, inzestrate cu and si canal, nu vor fi elibe-

rate, sub niciun motiv, dacd proprietarii respectivi nu vor fi piatit uzinei indemnizatiile de folosintä pentru executarea lucrarilor de bransament si racord. Cererile de autorizatii de con-

structii vor fi inaintate uzinei, care va certifica cd proprietarii s'au conformat dispozitiunilor de mai sus si cd planul instala-

tiei interioare este conform normelor stabilite de uzind. CAPITOLUL II Alimentarea cu ape,' ;i canal

10. In baza dreptului exclusiv

de a produce, distribui si furnisa apa uzina, prin reteaua ei nubile:4 de alimentare, furniseazd apa proprietdtilor situate In interiorul comunei si In comunele suburbane ce-i apartin, iar prin reteaua canalelor publice, evacueaza apele uzate si www.digibuc.ro

18 Februarle 1937

pluviale de pe aceste proprietati.

11. Uzina îi rezerva dreptul,

in caz de nevoie (lipsä de debit),

133

toate aceste puturi cu instalatiunile lor aferente.

incendiu, accidente la surse, a-

CAPITOLUL III

a reduce sau suPrima furnisarea apei si a include folosinta canalelor farrt a da vreo &spagubire color ce se folosesc de ele. De asemenea uzina nu este rdspunzatoare de refularile canalelor publice In caz de ploi torentiale $i de lipsa de presiune a apei in conducte. 12. In tot cuprinsul comunei si al comunelor suburbane ce-i apat tin, nu se vor pntea sapa puturi pe proprietätile publice $i particulare, deck cu prealabila

15. Abonamentele de apa $i canal sunt obligatori pentru

sau conducte, reparatMni la retea, etc.), peducte,

rezervoare

autorizatie a uzinei, care va statua asupra necesitatilor, con-

ditiunilor tehnice $i de salubri-

tate.

In caz de autorizare, uzina va avea dreptul de control a instalatiei. Proprietarii sunt obligati a monta la aceste puturi, conform indicatiunilor date de uzina, apometrii pentru stabilirea consumului. Totodata pentru necesitatj de igiena si incendiu, afara de puturile pentru trebuintele proprii, proprietarii sunt obligati sa aiba bransamente $i racoarde la conductele publice, pentru care vor plati taxele in vigoare. 13. Intreprinderile industriale sunt obligate a avea instalatiuni de decantare, epurarea $i neu-

tralizare a apelor ce se dau la canal. Industriile ce nu se vor conforma acestor dispozitiuni, periclitând astfel peretii canalelor publice, vor fi impu$i la taxa dubla de canal pe tot timpul acordat pentru conformare. In caz de neexecutare, uzina este in drept a suprima legatura la canal. 14. In caz de mobilizare, uzina va avea dreptul sit rechizitioneze

Abonati i abonamenfe

toate proprietAile de pe strazile inzestrate cu conducte de apa $i canale publice, chiar daca sunt locuri virane. Cereri de abonament 16. Proprietarii dupil sträzile

alimentate cu apa sau canalilatiuni de apa si canal la prolor, vor inainta uzinei, cereri de abonament pentru a-

zare, fiMd obligati a face instaceste lucrari. Cererile vor fi filcute pe impri-

mate speciale si vor fi semnate de proprietar i instalatorul autorizat, care executä lucrärile in-

terioare de apa $i canal. La ele

se vor anexa $i actele de proprietate. 17. pentru un bransament

sau racord, uzina nu recunoaste deck un singur abonat, proprietar sau coproprietar.

In cazul cand un abonat are

nevoie pentru o singura proprietate de mai multe bransamente sau racoarde, pentru Vecare din ele va trebui sä semneze polite de abonament separate. 18. Folosirea apei si canalu-

lui se obtine numai in urma semnärii unei polite de abonament $i a depunerii in numerar anticipatiunii asupra consumului, stabilita de uzina, prin tarifele in vigoare.

Abonamente. 19. Uzina i$i rezerva dreptul

de a satisface cercrile de abona-

ment in limita fart a fi fácutli raspunzatoare de orice Intarziere sau amanare. 20. Abonamentele sunt de trei feluri: a) Abonamente teMporare.

www.digibuc.ro

134

18 Februarie 1937

Sunt calificate ca atare abonamentele cerute pentru expozitii, depozite, bAlciuri, etc., si pentru constructii noi pAnd la data ter-

minärii lor. La aceste abonamente temporare, indemnizatiile de folosintd pentru bransament

sau racord, vor fi plätite inte-

gral si anticipat. Solicitatorul unui asemenea abcnament, va trebui sä indice durata maximâ a acestuia, de-

punând totodatit cu semnarea

politei de abonarnent, valoarea

aproximativä a consumatiei probabile, determinatd de uzinil; b) Abonamente definitive. Sunt considerate astfel abonamentele fäcute pentru o proprietate cu consumatie de apd si fo-

losintd de canal permanente: c) Abonamente speciale sunt Pentru apara,tele de limonadd, hidratii cu contor, etc. 21. Abonamentul nu este cesionabil sub nicio formd. Domiciliul legal al oricdrui abonat este in comund la imobilul pentru care s'a fdcut abonamentuL

22. Orice nou achizitor

al

unui imobil este dator ca inainte

de dobândirea lui sa se asigure dacd toate sumele datorate uzi-

nei au fost achitate de fostii pro-

prietari. In acest scop, cumpd-

ritorul va cere vAnzdtorului sä-i prezinte un certificat, eliberat de uzinA, prin care sd se constate cd debitele In restantd, pi ovenite din taxele si tarifele percepute de uzind pentru consumul de apd si pentru lucrdrile executate, au fost achitate.

In caz contrariu, toate datoriile catre uzini ce greveazd asupra proprietätii respective, neplAtite de proprietarii anteriori, revin de drept in sarcina noului

sumului, conform normelor stabilite prin tarifele in vigoare.

23. Când asupra unui imobil

sunt mai multi proprietari, Uzina pentru totalitatea debiteIon ce li se datoreazd, vor putea

urmdri in mod solidar pe ori-

care dintre proprietari, ch'ar In cazul când polita de abonament a fost semnatd de unul singur dintre ei. 24. Obligatiunile decurgâncl din polita de abonament, incen a curge dela data deschiderii ro-

binetului de concesie, sau dela Dunerea in functiune a racordului i dureazd nand la 31 De-

cemvrie al fiecirui an In curs. La aceastd datd, abonamentul

se prelungeste dela sine pe anul urmdtor, PAM nicio noud formaPlate. In caz de schimbare a conditiunilor de abonament, TJzina va putea cere preschimbarea politelor de abonament. 25. Toate taxele i tarifele stabilite de Uzind prin regulamente nublice, instructiuni si deciziile Consiliului de adrninistratie, in conditiunile previzute de legea administrativä, au privilegiul stab lit de art. 51 din legea pentru perceperea si urnirtrirea, veniturilor publice, ele hind taxe comunale.

26. Neplata la termenele stabilite de TJzind a sumelor datorate pentru consumul apei si canalului, pentru taxele obligatoru

i amenzi, cit i pentru lu-

crärile executate, drt dreptul Uzinei sii inchidd apa, iar sumele datorate se vor urmäri si ineasa, conform legii pentru perceperea si urmArirea veniturilor publice sau alte legiuiri In vigoare. CAPITOLUL VI

achizitor.

Noul cumpärtitor este de asemenea obligat a schimba abonamentul pe numele sin si depune totodatä anticipatia asupra con-

Tarife

27. Tarifele pentru furnisa-

rea apei i prestarea serviciului de canal, vor fi stabilite de Uzinä astfel ca incasdrile sii Poatiei

www.digibuc.ro

135

18 Februarie 1937

acoperi cu Uil excedent de minimum 10 la suta totalitatea chel-

tuielilor, a$a dupil curn se prevede la art. 291 din regulamen-

tul legii aclminrstrative. 28. Tarifele vor fi astfel Intocmite ca s favorizeze utilizarea serviciilor de apä. $i canal de ca-

tre toti locuitorii. La intocmirea lor se va avea in vedere eh' bazele de diferentiere intre diferitele categorii de consumatori de apa $i cei ce folosesc canalele, sunt: a) Scopul utilizarii apei $i canalului; b) Epoca $i orele consumului; c) Cantitatea folosita;

d) Natura apelor varsate la

canal.

29. Pentru functionarii buge-

tari, comunali si pentru pensionari, fosti functionari ai cornu-

nei, se vor putea stabili tarife reduse cu cel mult 50 la suta d'n tariful normal.

30. Pentru folosinta lucrarilor i instalatiunilor de bran$a-

ment $i racord, ce vor fi executate de Uzina, la proprietatile abonatilor, ace$tia vor plati pentru aceste lucrari: a) 0 inclemnizatie de folosinta integrala, platita anticipat executarii lucririlor, sau b) O taxa lunar% de serviciu, care reprezinta chiria $i intretinerea lucrarilor si instalatiunilor (inel, apometrul), executate de Uzina. 31. Abonatii prevazuti

la

punctul b) al articolului de mai sus, au facultatea a rascumpara dreptul de folosinta al lucrarilor $i instalatiunilor executate

de Uzinä plitind in momentul rascumpararii indemnizatia de folosintä integrala, dupa tarifele In vigoare, In momentul riscumpararil fara a se scadea din aceasta taxele lunare de serviciu platite. 32. Taxa lunara de serviciu, cat $i sumele datorate pentru

consumul de api $i canal $i cele clatorate pentru lucrarrle executate, greveazi proprietatea $i vor

trebui sa fie achitate la termenele stipulate de Uzini. CAPITOLUL V

Lucreiri 1. Lucräri i instalatii in afara

programúlui anual fixat de Uzini. 33. La cererea proprietarilor,

Uzina are facultatea sa execute lucrari pentru extinderea, adâncirea sau modificarea retelet de apa i canale pe cuile publice, ce nu fac parte din programul lor in curs de executie. Lucrarile vor fi executate nu-

mai in cazul când proprietarii respectivi, vor contribui cu o coti de 70 la sutä, din valoarea

lucrarilor, prevazute in devizele intocmite de Uzina, in conformitate cu art. 199 din legea administrativi $i vor semna totodata politele de abonarnent la apa canal, achitând anticipat indemnizatiile de folosinta pentru bransament $i racord.

34. In cazul canci numai o parte din proprietarii unet ciii oublice, care nu este inzestrata cu retele de apa $i canal, solilucriri pe acea cale, citi Uzina le va executa numai in conditiunile urmatoare: a) Cererea va trebui si fie facuti numai de proprietarii imobilelor de pe calea publici pentru care se cere executarea lucrarilor; b) Totalul metrilor de fatada a proprietatilor lor trebue sä reprezinte 60 la suta din dublul

lungimii strizii; Lucrarea va fi executatä pe

toati lungimea strazii, numai dupa ce solicitatorii vor depune In numerar la Casieria Uzinei, anticipat executorii, 60 la suti, calculat asupra cotizatiunii de 70 la suta din valoarea totala a devizului intocmit de Uzind;

www.digibuc.ro

136

18 Febroarie 1937

d) Restul de 40 la sutd din valoarea cötizatiunii de 70 la sutd,

va fi impusd din oficiu asupra

celorlalte proprie(äti de pe acea stradd, in proportie cu lungimea fataclei, fiecrtrei proprietulti;

e) In cazul când proprietarii irnobilelor respective nu vor achita imediat cota-parte din cotizatiunea artitatti mai %sus, ei vor fi debitati pe baza devizului intocmit de uzind si urmdriti

prin perceptie, conform legii pen-

ne crtile publice, färd alinierea stabilitrt de primrtrie si fitird trasarea de trotuare regulamentare, va fi refuzatd. 2. Lucrani noi de apa i canale in iiarceläri 37. Extinclerea instalatiilor de

apd si canale prin Uzind, pe strazile deschise, in terenurile parcelate, este obligatorie pentru parcelatori sau pentru pro-

tru perceperea si urmärirea ve-

prietari de parcele, in cazul câncl

bligati ca Inainte de inceperea

mai de Uzind contra achititrii integrale $i anticipate a valorii

niturilor publice. De asemenea toti proprietarii de pe sträzile respective sunt olucrtirilor sit semneze politele de abonament pentru infiintarea bransamentului la apiti $i racor-

dul la canal, pltitind anticipat

indemnizatille de folosintrt stabilite prin tarifele in vigoare.

In caz de refuz, Uzina va aN ea

dreptul a le executa din oficiu in contul proprietarilor, putând urmdri sumele datorate pentru lucrärile executate, atät pe proprietari, cat $i proprietatea. 35. In cazul când lucrrtrile sunt solicitate de un singur proprietar, sau de mai multi, dar ale citiror proprietititi nu totalizeazd limita metrilor liniari de fatadd ardtatd la art. 34, alin, b, acestea vor putea fi executate nurnai clacä solicitatorii vor participa la costul total al lucrtirilor cu cota fixalü, dupd caz, ti-

nându-se searna de lungimea retelei, etc.

a consumatiei asigurate,

Executarea unor asemeni lucrari pe cäile publice, va fi litcutä numai contra platit anticipatd din partea solicitatorilor, Uzina rezervâncluli dreptul de a acorda abonamente la aprt si ca-

nal $i altor proprietari de pe

acea cale, färit ca primii solicitatori sil aibd vreun drept la despdgubire. 36. Lucrdrile de apd $i canal

parcelatorul nu a efectuat-o. Aceste lucrtiri vor fi executate nu-

devizului intocrnit. 38. Inainte ca primitiria sä dea autorizarea pentru parcelare, parcelatorul va denune la Uzinä nlanul parceldrii, aprobat de Primdrie pentru ca Uzina siti In-

tocmeascd planurile si devizele de conducte si canal, ce trebuese instalate pe strazile noi deschise In parcelare. 39. Instalatiile interioare .de

pe proprietttitile parcelate, se vor

executa de proprietarii parcelelor sau parcelatori, prin instalatori autorizati. Legitturile intre conductele sau canalele publice si instalatiunile de pe aceste proprietati, vor fi

executate de Uzind in contuI nronrietarilor si numai contra platrt anticipatil.

3. Regimul constructiilor noi

40. Nicio autorizatie de constructie nu va fi eliberatd de pri-

mrtrie, deck duprt ce planurile constructiei, care vor trebui sil indice instalatiunile sanitare de aptt $i canal, vor fi fost verificate de Uzind, care îi va da avizul dacrt instalatiunile corespund cerintelor de ordin tehnic. 41. Prin instalatiuni speciale se vor arka datele ce trebue sit cuprindrt planurile $i cererea de autorizatie a instalatiei.

www.digibuc.ro

137

18 Februarie 1937

42. In municipiu sau locali-

cu o populatie mai mare de 50.000 locuitori, pentru clddirile mari cu peste 200 m. p. suprafatrt construitd si. minimum 3 etafe, constructii vechi sau noi, sunt obligatorii instalatii interioare special& de incencliu si bransamente cu deservire exclusivit pentru acest scop. Uzina va executa aceste luceiri de acord cu delegatul pompierilor, in contul proprietarilor. Pentru constructiile vechi, proprietarii sunt obligati a executa aceste instalatii pe cheltuiala lor in termen de doi ani dela publicarea regulamentului co-

munal pentru lucrarile de .aprt, si canal.

In cazul când in acest .timp nu se vor fi executat aceste instalatiuni, Uzina le va executa din oficiu in contul Droprietarilor, care pe baza devizelor intocmite, vor

fi urmitriti, conform legii pentru perceperea si urmdrirea veniturilor publice. Uzina putând Inchide apa la aceste imobile pând la achitarea tuturor sumelor datorate pentru lucrrtrile executate. 43. Clddirile cu o inältime mai

tor este cu neputintd, pang la

terminarea constructiel, sau aDometrul a$ezat s'a deteriorat fdrrt a se fi plrttit intre timp apa consumatd, se va socoti consumat un numrtr de metri cubi de and, egal cu o treime din numd-

rul de metri cubi de zidrtrie a constructiei, la care se va cal-

cula taxele regulamentare. 4. Lucrdri de amenajeri. 45. Lucrdri de amenajare sunt lucrdrile de mutare. retragere la aliniere sau orice altf el de reparataini si normadizdri ce trebuesc executate la instalatiunile existente de bransamente $i racoarde.

Lucrdrile de amenajare vor fi

efectuate de Uzind: 1. La cererea abonatului $i nu-

mai in urma achitärii integrale $i anticipate a devizului intocmit de organele tehnice ale Uzinei. 2. In cazul retragerii proprietätilor la o aliniere nou decretatd, luerárile de amenajare necesare se vor executa de Uzind astfel:

a) La imobilele supuse exproDrierii, lucrririle de bran$ament

mare de 20 m pârtá la corni$A, vor trebui prevrizute cu instala-

si racord necesitate de retragerea pe alinierea decretatd, vor fi

descdrcdri.

b) In cazul and proprietarul a cedat gratuit primáriei, por-tiunea din proprietatea sa necesard nouei alinieri, lucrrtrile de retragere (bran$ament sau racord), vor fi f Acute de uzinä

tiuni de hidrofoare, cu volum util de 300 ori mai mare ca consumul normal $i cu cel mult 6

Aceste instalatiuni vor trebui tinute Iii permanentd, in cea mai perfectd stare de functionare.

444. Pentru cládirile In constructie, dada proprietatea posedd bransament cu contor in

bund stare, se va pirtti consumatia pe m. c. de apä. distribuitd. In cazul unui bran$ament nou,

facute de Uzind, contra plittii integrale $i anticipate, conform devizului intocmit;

in contul primäriei respective. CAPITOLUL VI

Insfalalli exierioare

Uzina va aprecia dacä se poate 1. Bramamente si racoarde executa un cämin la loc fora, in care caz se va instala contor 46. Bran$amentul este conDentru inregistrarea consuma- ducta de legaturd a proprietätii tiei4e apd. cu conducta publicd de apd, Dacd insrt asezarea unui con- pánd la contor, inclusiv aceasta. www.digibuc.ro

138

18 Februarie 1937

Racordul este legâtura cu canalul public dela aceasta pang, la limita propriettitii. Ele se instaleazti la cerere sau

din oficiu, in conclitiunile stipuBransamente fhrtt racordare

late in normele de fatti.

nu se pot instala pe

strrtzile

uncle existti si canal public. 47. Pentru imobilele care au iesire in strada prin servituti de trecere, conform art. 587 codul civil, aceastsä servitute va servi

si pentru introclucerea bransa-

rnentelor si racoardelor necesare

furnistirii apei si folosintei

canal la imobilcle respective, apometrul asezânclu-se in ctimin la intrarea din stradti, pe servitute. 48. Bransamentele si racoardele unei propriettiti sunt destinate sti alimenteze exclusiv proprietatea respectivá. Este interzisti legarea vreunei propriettiti Virg instalatii exte-

2. Apometri (contorii)

51. Apometrul se va monta in

proprietatea particularit a abonatului, in ctiminul construit amime, iar In cazuri speciale in subsol sau parter, inaintea robinetului de oprire a instalatiei interioare a abonatului. 52. Contorul va fi marcat printr'un plumb special de câtre Serviciul de Mrtsuri i Greuttiti.

Toatrt apa ce trece prin con-

torul marcat este consideratâ ca apti consumatá si trebue plâtità. Abonatul este responsabil de

ruperea plumbului de marcare sau a acelor contorului. Durata de functionare normalà a contorului se stab;leste la cel putin 7 ani.

53. Pentru o exactil verificare

chiar clack' nu existrt vreo

reclamatic din partea abonatilor, contorul va putea fi inlocuit Pentru curatire si verificare de ctitre Uzinä. dung un interval rioare cu bransarnentèle si a- de timp de 2-3 ani. coardele unei proprietâti care De asemenea si abonatii pot are aprt si canal. cere oricând verificarea apome49. Când pe acelasi teren un trilor, plâtind taxele in vigoare proprietar posecld, mai multe pentru asemenea servicii prescorpuri de case, este obligat srt tate. instaleze bransamente si racoar54. Acei care vor executa ra-de la fiecare corp de clildire in mificatii inaintea contorilor (inspre conductele publice) vor fi parte. Pentru apâ caldti sau rece ce pedepsiti conform codului penal. se poate procura in imobile, este permisti instalarea unor apome-

tri pasanti, numai cu destinatia unui control statistic interior. In orice caz, proprietarul nu va putea procura consumul de anti si folosinta la canal in interiorul propriettitii sale cu un pret mai mare decât pretul mijlociu lunar, ce el insusi a plâtit

la uzinrt. 50. Desfiintarea unui bransa-

ment sau racorcl cerut de abonat, nu se va mai executa decât clacrt bransamentul si racordul precum si orice alte taxe si debite au fost complet achitate.

55. Citirea apometrului se va face de cAtre agentii oficiali ai Uzinei posedând legitimatii

care vor lAsa la domiciliu o notä

de citire, pe baza ctireia Uzina va taxa consumul apei.

56. Tot debitul de aprt indicat

de contor, trebue plittit. In caz de pierderi de apt'', in instalatia interioará vizibilá, sau cea din pilmânt a abonatului. Plata se

va face dupâ normele urrndtoare:

Abonatii vor beneficia o singurd data', inteun an $i numai pentru intervalul intro douti citiri succesive a apometrilor de

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

un scazdmânt care se calculeazd astfel: Se va face media consumului

lunar normal pe 6 luni anterioare lunei in care s'a proclus pierderea. Diferenta intro aceastd mijlocie si cantitatea de apa

artitata de contor in luna cu

pierderi, se imparte in proportie de: 500/o pe care o suporta abona-

tul si

500/o de suportat de uzinti. Acest sciizarnânt nu se aplicrt decat daca cantitatea de apa din

luna cu pierderi reprezinta, cel putin dublul cantitatii mijlocii pe ultimele sase luni. Sctizamantul nu se aplica din oficiu, ci trebue cerut de &are abonat in col mult 30 zile dela data primirii chitantei continand consumul sporit. Cererea se va face pe un formular tip, care se va completa frail niciun fel de stersaturti, aceasta atragand dupti, sine anularea cererii. 57. In caz de defectare a contorului, consumul de apa urmeaza a SP taxa dupd media de

139

za, teava de legaturti, robinet de concesie, contor, camin de contor, robinct cu inchidere) i racord (Oita, la camera de revizie, excl. aceasta).

59. Orice stricaciune ar surveni acestor instalatiuni, care se vor constata de organele uzinei cd sunt provenite din vina abonatilor sau a acelora care in numele abonatilor se folosesc realmente de ele, se vor repara de uzina in contul abonatilor. CAPITOLUL VII

lnsfalaiuni inferioare §i recepfia ¡or

60. Executarea bransamentului i racordului dtt dreptul la

folosirea lor numai dupti ce instalatia interioara de apa si canal a fost complet terminata si receptionata de organele tehnice ale uzinei. Cu ocaz a receptiei se

va intocmi un proces-verbal in prezenta instalatorului sau delegatului srtu, iar dada,' acesta nu se va prezenta la convocarea

scrisa a uzinei, numai in prezenta proprietarului. Dupa receptie, dacrt toate sumele dato-

debit pe luni, daca Intro timp rate uzinei au fost plätite si acnu a survenit vreo importanta tele sunt complete, se va desmodificare la imobil, prin ma- chide, la cerere, robinetul de rirea lui, sau inmultirea locata- concesie. Octet)," cu cererea de leceptie, rilor, sau amplificarea instalaproprietarul va Writ si taxa restiilor interioare. In caz când me lia pe G luni pectiva de verificare a instalanu e concludenta, el se va putea tiei inter:oare, conform tarifelor taxa si dupti consumatia lunei in vigoare. 61. Dacti instalatia interioara corespunzatoare din anul trecut. este defectuoasa si nu se va puAtunci insa când a survenit tea se vor aplica inso importanta modificare, nu se talareceptiona, torului autorizat penalitatile va taxa decât duprt stabilirea prevazute in acest regulament. unei medii pe lunile ulterioare 62. Receptia instalatiilor inte-

lunii In discutie,

Intretinerea instalatiilor exterioare 58. Uzina va suporta chel-

3.

tuielile de intretinere a intregei

instalatit exterioare de apa si

canal, adica bransamentul (pri-

rioare de apit si canal nu atrage nicio raspundere de niciun fel pentru uzina. 63. Abonatul este obligat a intretine in bund stare instalatiunile interioare si a le revizui cât mai des, fiind raspunzator pentru toate pierderile de apa" si pa-

www.digibuc.ro

18 Februarle 1937

140

gubele ce se vor mai constata ca rezultat al defectiunii instalatiilor interioare, independent de

clreptul uzinei de a suprima furnizarea apei. 64. Lucrárile de intretinere si reparatie la instalatiile interioare vor fi efectuate numai prin instlatori autorizati si costul su-

port at exclusiv numai de pro-

prietari.

65. In caz and abonatul va

voi sä extindä sau sii, modifice instalatille interioare de aprt si

canal, va cere pentru aceasta

autorizatia de rigoare uzinei. 66. De asemenea, la incunostiintarea din partea uzinei prin agentii säl, abonatii sunt datori a face, pe socoteala lor, rev:zuirea si reparatia instalatiilor interioare. Aceste reparatii si revizii se vor face numai printr'un instalator autorizat, in cel mult 3 zile dela data avizärii. CAPITOLUL VIII

Insfalafori autorizati

1. Cine este instalator autorizat

67. Prin instalator autDrizat

se intelege instalatorul recunoscut de uziná, pe baza unui examen depus in fata comisiunii ce va functiona odata pe an.

68. Comisiunea se va corn-

pune dintr'un presedinte clelegat al uzinei, un delegat al Ministerului Muncii dintre fuActionarii

säi din acea comuná, un reprezentant al Camerei de munch', eventual un al doilea delegat al uzinei. Delegatii uzinei trebue sti fie ingineri cu specialitate in aceastä, ramurá a tehnicei. 69. Solicitatorii vor trebui

facá dovada prin acte cä sunt meseriasi patroni inscrisi si cu

drept de practictt in breasla respectivä sau cii. sunt diplomati ai Scoalei comunale de electricieni i mecanici din Bucuresti, salt a unei scoli superioare de arte si meserii, ori a vreunei scoli tehnice din tarä sau sträi-

nätate admisd de uzing, si cu practia, de eel putin 5 ani, din care 3 sä fi activat In post de conductttor, vor mai face dovada

sunt cetrtteni români, crt au firma Inscrisä si locuinta per-

manentä In acea comunä. Data fixatil pentru examinare va fi anuntatrt cu 30 zile inainte

in ziare si afisatä in birourile uzinei.

Solicitatorii vor depune anticipat taxa de examen stabilitä

de uzind.

70. Instalatorii cu autorizatii

vechi, se vor bucura mai departe de drepturile ce le acordä, aces-

tea; exercitându-si bine inteles meseria lor In conformitate cu prezentul regulament si a altor dispozitiuni in vigoare. 71. Functionarii publici si

particulari nu pot fi instalatori autorizati.

72. Instalatorii autorizati care

si-au intrerupt activitatea mai mult de 3 ani, nu mai au dreptul de a-si exercita meseria lor, deck cu Indeplinirea formalitàtilor ardtate mai sus, ca orice nou instalator. Intreruperea de 3 ani se va putea constata din of iciu, dacä In acest interval instalatorii autorizati nu au semnat nicio cerere pentru autorizare si n'au executat nicio instalatie de apt), si canal. 73. Orice instalatie interioark modificare sau reparatie se executtt exclusiv de instalatorii au-

torizati, pe propria lor ráspundere si dung buna invoialä cu proprietarii imobilelor.

Prin instalatia interioarä se

intelege instalatia de pe proprietate pant', la limita acesteia pen-

tru canal si Wand la apometru pentru apà. 2. Dreptul de instalator autorizat pentru Societiti sau birouri tehnice 74. Institutiile tehnice pri-

vate, pot diptita drentul de a

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

executa instalatiuni interioare, insä numai atata timp cat vor dovedi cu acte originale ca intrebuinteaza in serviciul lor pentru asemenea executie, personal care inclepline$te conditiunile

art. 67 din acest regulament $i al legii pentru protectia muncii nationale in industrii. Uzina va putea retrage dreptul acestor institutiuni atunci cand ele nu vor indeplini conditiunile de mai sus.

Societatile sau birourile teh-

nice, care posecla azi acest drept

vor pastra si mai departe, daca in termen de 3 luni dela Il

publicarea prezentului regulament vor indeplini obligatiunile prescrise in acest articol. 3. Dreptul de instalator autorizat pentru ingineri

Inginerii diplomati ai scoalelor tehnice superioare din tara sau straintitate, recunoscute, echivalente celor dintdi, a75.

vând o practica de cel putin 2 ani in executarea instalatiunilor de apa si canal, pe care o vor dovedi cu acte originale emanand dela firme de speciailtate recunoscute sau autorizate vor putea fi admisi ca instalatori autorizati frail examen. Ei se vor bucura de toate drepturile $i vor fi supu$i tuturor obligatiunilor cuprinse in acest regulament.

4. Drepturile i obligatiunile instalatorilor autorizati 76. Uzina prin serviciul res-

pectiv, tine la dispozitia oricui, spre consultare, un tablou al tuturor instalatorilor autorizati.

In caz când un proprietar ar face lucrari noi sau reparatiuni la instalatiunile sale interioare

cu alti instalatori cleat cu cei autorizati,

el va fi

considerat

contravenient $i pedepsit ca atare.

141

77. Instalatorii autorizati sunt obligati a intrebuinta numai lucrätori calificati cu carte de meseria$ $i ucenici cu contract de ucenici.

Pentru receptionarea instalatiunilor interioare, uzina recunoa$te $i pe ace$tia ca delegati ai instalatorilor autorizati, dar numai in baza unei imputerniciri scrise si legalizate. 78. Orice cercre de abonament

va trebui semnata, atat de proprietar, cat $i de un instalator autorizat. Instalatorul garanteaza buna executare a lucrarilor, potrivit

prescriptiunilor tehnice ale acestui regulament.

Totodata instalatorul va dedin deviz pentru instalatiunile interioare, vor trebui sa nu se indeparteze de seria de preturi Dune $i devizul sau. Preturile

stabilite de sindicatul local profesional al instalatorilor autorizati si aprobate de uzintt. Uzina Ii rezerva dreptul de a respinge devizele cu preturi exagerate, fâcând cunoscut aceasta $i proprietarilor respectivi. 79. Instalatorii autorizati sunt obligati a da concursul lor pentru executarea dispozitiunilor prescrise de uzind si nu vor putea lucra contra intereselor ei. Instalatorii autorizati sunt obligati a se conforma intocmai conditiunilor cuprinse in autorizatia de construire a unui imo-

bil si In planul aprobat de primarie. Cei ce vor contraveni acestei dispozitiuni sau vor contribui sau inlesni comiterea acestei contraventii, se vor pedepsi. Contraventiile se vor constata de delegatii tehnici ai uzinei. 5.

Sanctiuni aplicabile instalatorilor autorizati 80. In caz de abateri dela dis-

pozitiuinile prezentului regula-

ment, sau in cazul când se va www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

142

dovedi cit proprietarul a fost in-

selat asupra cantitatii si calitatii materia1a1ar Datrahuintate,_ in caz de neglijenta repetata in executarea ingtalatiunilor si constatate prin proces-verbal de delegatii tehnici ai uzinei, in ca-

zuri când a luat aconturi dela proprietari si nu continua lu-

b) Amenzi;

c) Incbiderea apei ce se va

face de eti'idacateori uzina va socoti cit e nevoie, in afara. de celelalte sanctiuni sau concomiterit cu eIe. 84. Aceste sanctiuni nu ex-

clud dreptul uzinei de a cere

crarea sau a semnat cereri pentru lucrari neexecutate activ de semnatar, etc., instalatorul autorizat va fi pedepsit cu urnad-

despagubiri pentru stricaciunile cauzate. precum si taxe speciale pentru orice serviciu prestat sau lucrbri executate.

I. Prima oara o amendä egalä al 5 ori taxa primei recept_i fixatrt prin regulamente sau instructiuni. 2. A doua oara avertisment si

Abaterile se vor constata de delegatii tebnici ai uzinei prin

men limitat 'Anit la maximum

amenzile si taxele ocazionate,

toarele pedepse:

retragerea autorizatiei pe ter2 ani. 3. A treia oara, retragerea definitiva a autorizatiei. 81. Aceste pedepse se vor aplica de catre directorul general

al uzinei in urma raportului sefului de serviciu respectiv, pe baza constatarilor Mcute. In orice caz, instalatorul va avea dreptul de apel la consiliul de administratie al intreprindesau la organul tutelar a carui decizie va fi definitiva. CAPITOLUL IX

Sancfiuni

82. Abaterile dela dispozittu-

nile prezentului regulament sunt contraventiuni sau delicte, dupa, gravitatea lor, asa cum sunt sta-

bilite prin legile speciale si codul penal. 83. Legaturile clandestine la bransamente constituesc delictul de furt, pedepsit conform codului penal. La contraventiunile prevazute

in prezentul regulament, sanetiunile ce se aplica sunt: a) Desfiintarea lucrärilor facute contra prescriptiunilor re-

gulamentului;

care odata cu constatarea abaterilor vor putea sa pronunte si sa incadreze

procese-verbale,

contra chitanta. 85. Contravenientul nemultumit de procesul-verbal are dreptul de contestatie la judecatorul de ocol respectiv, in termen de 3 zile libere dela dresarea procesului-verbal, dacä a fost de fata, sau dela inmânarea sau lasarea lui la domiciliu, conform procedurii civile.

Dreptul de contestatie nu va putea fi executat de contravenient, dacit nu va justifica in prealabil cit a depus amenda la casieria uzinei. 86. In caz ca procesul-verbal este anulat de judecator, amenda se va restitui contestatorului. 87. Dacrt procesul-verbal este

aprobat de judecator si contravenientul este insolvabil, atunci va fi urmarit conform dispozi-

tiunilor codului penal. 88. Daca contravenientul este

insolvabil si fart domiciliu cunoscut, delegatii tehnici ai uzinei vor putea cere concursul organelor politienesti, procedânci duprt legea micului parchet.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937 CAPITOLUL X

Instalatiuni exterioare

Planurile ce privesc apa i canalul

Constructiuni noi 89. Actele ce insotesc autori-

zatia de constructie vor trebui cuprindii in douit exemplare,

un plan de situatie generalá a proiectului de canal si apä cu sectiuni verticale si planuri orizontale pe etaj. Aceste planuri vor fi pe hârtie de calc, sau heliografiate si vor trebui sa cuprindd toate cotele si dimensiunile necesare executärii.

De asemenea se va aräta in

cerere:

a) Suprafata totald a proprie-

tätii; b) Suprafata ce se va cládi; c) Suprafata nechiditd;

d) Numilrul Incdperilor mai mari de 2,5/3,5 si mai mici de 4 mp;

e) Numärul incäperilor mai

marl de 40 mp (patruzeci); f Cubajul intreg al zidrtriei de beton, bcton armat si cdrilmidä;

g) Dacii pe proprictate a mai

existat vreo clädire, dacrt s'a (16-

râmat si ce a mai rilmas; h) Dacri. imobilul a avut sau nu bransament sau racord si de ce diametru;

i) Memoriul arätat la art. 92. Date le false pot atrage pentru proprietari sanctiuni si retragerea autorizatiei instalatorului care va fi incercat a induce in eroare uzina, dând informatiuni nesincere.

143-

nitelor si subsolurilor cu destinatia lor, etajelor, etc., precum si a latrinelor, hasnalelor, gropilor de gunoi, gangurilor subterane etc., cu toate instalatiunile interioare, suficient cotate. Ele vor fi lucrate frirä alte detalii deal cele ce intereseazd uzina;

c) Profile le in lung ale con-

ductei sau conductelor ascensionale, scara 1:100 pentru lungimi si

d) Pentru clädirile importanto

se va mai alatura si un memo-

riu; e) Planurile se vor examina si

aproba, la nevoie corecta, sau reforma si inapoia prezentatorului spre rectificare; f) Un duplicat al planului purtând aprobarea, se poate relua de prezentator.

Date le ce trebuesc comunicate Uzi-

nei odati cu cererea de bransament 91. Odatit cu actele predate-

se va arrita: a) Locul rezervat pentru ase-

zarea contorului, dacil este in

interiorul imobilului; b) Amplasamentul crtminului, in cazurile când contorul nu se-

poate monta in interiorul imobilului, arätând distanta precisä fatil cu limita proprietätii; c) Numärul robinetelor ce vorfi alimentate de bransamentul respectiv, arrttând felul obiecte-

lor deservite; d) Calculul dimensionärii conductelor principale i ascensionale de alimentare;

e) Dacä pe proprietate ex'stä,

Prescriptiuni speciale

put de apä propriu, se vor comu-

90. Planurile se vor prezenta

in .dublu exemplar si vor cuprinde:

a) Un plan de situatie al imobilului cu toate constructiunile

si al instalatiei la scara 1:100; b) Planurile orizontale de de-

taliu, ardtând dispozitiunea piv-

nica datele cerute la capitolul respectiv din aceste norme.

Date le ce trebuesc comunicate

trzinei odata cu cererea de racoarde

92. Odatä cu actele predatese va aräta: a)

Cantitätile de apä ce

www.digibuc.ro

se.

18 Febt:uarie 1937

144

scurg in fiecare punct impor-

tant, luâncl ca bazä pentru apele pluviale 200 litri/ha. $i secundà;

b) Punctele unde se produc schimbärile de directie $i de pantd, punctele de ramificatie, nivelul sifoanelor, cota radierului pivnitelor etc. $i eventual, la cerere, justificarea lor; Scnsul scurgerii apei super-

5.

Puterea

pomp5..

motorului

dela

6. Felul motorului electric, cu explozie, cu aburi, cu transmisie, etc.

7. Debitul de apil al putului 8. Debitul putului in timp de

pe orä. 24 ore.

ficiale;

9. Daca debitul stabilit pentru 24 ore este constatat in tot anul.

f) Adâncimea pivnitelor $i fundatiilor;

din put. 11. Cate ore pe zi lucreazä intreprinedrea. 12. Cate zile pe an lucreazrt Intreprinderea.

d) Punctul cel mai inalt $i cel mai jos al propriettitii; e) Calculul dimensiontirii conductelor principale;

Depärtarea canalelor interioare de ziduri $i de limita pro-

prietdii

h) Inciustrille vor arata modul special de neutralizare a acizilor ce voiesc a evacua prin canal. Forarea de puturi pentru industrii

93. Intreprinderile industriale care au nevoie de o calitate cantitate de apd pe care uzina

apreciazä cä nu o poate furnisa, vor cere dela aceasta autorizatie

10. CAte ore pe zi se pompeaza

13.

Duritatea apei in grade

germane.

14. La ce se utilizeazil apa. 15. Capacitatea rezervoarelor

In care eventual apa s'ar putea

acumula. In afard de aceasta se prescrie In mod expres cd Intl eprinderile

care poseda puturi proprii cu

un debit mai mare de 15 litri pe secundil, sunt obligate, In cazul când pompele sunt actionate electric, sd posede in rezervä un motor termic, care sä poatti inlocui electro-motorul in caz de incetarea curentului. 94. In scopul aplicArii tarife-

pentru forare de puturi proprii la mari adâncimi, nu insil la straturi superficiale infectate. In orice caz bran$amentul de apti si racbrdul de canal la re- lor care preyed taxa pentru ateaua publia, este obligatoriu. pele uzate ce se scurg din puCererea de autorizatie va fi turi la reteaua de canale puinaintatii impreund cu planul blice, intreprinderea este obliputului in sectiune, precum $i gatä a comunica cantitatea de a instalatiunii de alimentare In apd ce varsä la canal zilnic, pe interior, arätänd situatia acestei tot .timpul anului. Pentru a nu da loc la apreinstalatiuni f eta de aceea de apä potabilä dela uzind, $i ea va fi cieri neconforme cu realitatea, semnatä de solicitator si de un la stabilirea cantitätii de apä ce instalator autorizat. se versa la canal, intreprinclerea Date le ce trebuesc comunicate va instala pe conducta de aliodatä cu cererea de forare a pu- mentare dela put un contor pen, tului vor cuprinde: tru inregistrarea clebitului de 1. Adâncimea total& a putului. 2. Adâncimea dela care se Contorul va fi mai intâiu vepompeazä, apa. rificat $i sigilat de Serviciul de 3. Diametrul putului. Mäsuri si Greutäti. Citirile se

4. Diametrul pompare.

conductei

de

vor face de personalul uzinei, la sfArsitu1 fiecdrei luni.

www.digibuc.ro

13 Februarie 1937

In cazurile când intreprinclerea utilizeazd apa trecuta prin contor si pentru alte necesitati, fdra a se scurge la canal, delegatul uzinei, de acord cu delegatul intreprinderii, va stabili cantitatea ce urmeaza a fi scazutd.

Reprezentare de planuri a obieci conductelor in culori, scheme si simboluri

telor

95. In planuri se vor indica partile de fier cu albastiu, cele

de fonta cu negru, tuburi de bazalt sau beton cu rosu, plumbul si zincul cu galben. Felul concluctelor, sensul ase-

zarii lor, robinetele si toate o-

biectele legate la reteaua de alimentare cu apa i scurgerea la canal, se vor reprezenta pe plan schematic si cu simboluri. CAPITOLUL XI

Norme de executie

Pärtile constitutive ale bransamnetelor i modul de executie

96. Toate bransamentele se

normalizeaza la 20, 30, 50 si 100 mm, in murlicipii si localitdti cu o populatie mai mare de 50.000

locuitori, iar in cele cu o popu-

latie mai mica, pot fi si de 15 rum 0. A. Bransamentele de 15+30 ram 0 se compun din urmatoarole piese ce se monteazd de uzina. 1. Priza cu sau fara colier de diametru corespunzator dupa modelul stabilit, standarclizat la

Ministerul de Ihdustrie si Comert. 2. Teavd de plumb cositorita in interior de dimensiunile si greu-

tätile corespunzatoare, standardizate de Ministerul Industriei Comertului.

3. Robinet de concesie, conform modelului stabilit, asezat C. Hamangiu, vol. XXV.

10.

145

In trotuar la 30-50 cm de bordurd.

I. Tub de apdrare din fonta pentru tija robinetului de concesie.

5. Capacul robinctului de concesie, din fontrt, duprt modelul standardizat de uzina. 6. Cruninul contorului care se va construi din chramicld cu mortar de ciment In proportie de 1:2.5 si tencuit cu acelasi mor-

tar in interior sau din pläci de beton.

Tipul caminului adoptat este

cel de 0.0/1. 0/1,5 pentru contoare de 15:30 mm.

Pentru contoare de diametru mai mare, se va face alt tip. In cazurile când contorul are posibilitatea de a. fi asezat in plynitd sau subsol, se va renunta la construirea unui camin.

7. Capac si rama de camin,

din fontrt, conform modelului stabilit, de cca 60 kg pentru locuri ferite de circulatia vehiculelor si cca 80 kg per tru locuri expuse

circulatiei

vehiculelor

grele. Orificiul capacului va fi de cca 50 cm diametru.

8. Contorul asezat pe o con-

sold si de preferinta acoperit cu o cutie protectoare. 9. Robinetul de oprire cu descarcare.

Prtrtile de sub punctele 8 si 9 vor fi asezate In cdmin, eventual

in pivnitä sau parter, numai atunci când acestea se gäsesc pe limita proprietatii, pe alinierea decretata. Toate lipiturile se vor face cu cositor preparat din o parte de cositor si douti parti plumb.

B. Bransamentele de 50 si 100

mm 0 vor avea in principiu a-

celeasi parti constitutive ca mai sus, cu difgrenta cuí priza se inlocueste cu un tub de ramificatie B sau C, teava de plumb prin teavd de montä, iar robinetele obisnuite cu robinete \Tana de

www.digibuc.ro

146

18 Februarie 1937

fontd, având pdrtile mobile din bronz laminat (fosfor-bronz).

mestrial, rdmâne mai mica res-

pectiv, decât: Pentru 1 contor de 15 mm, 300

Bransamentele se consideril publice Cie la prizd sau piesa de ramificatie din stradd pang la

mc cu un debit maxim de 3 mc/

inclusiv acesta.

mc cu un debit maxim de 7 me

punctul unde se afld apometrul

Uzina are un drept legal de servitute pe tot timpul duratei abonatului asupra portiunii de teren situatii in interiorul proprietatil pe aliniere unde eventual urmeazd a se executa cdminul pentru contor. Ace Iasi drept de servitute Il are si atunci când bransarnentul

se aseazd in interiorul proprietatii, in cazul când cdminul n'a putut fi asezat la lim'ta actuald a proprietätii. Normalizarea i dimensionarea bransamentelor i contoarelor

97. Bransamentele se vor di-

mensiona din oficiu de uzind, dupil urmiltorul criteriu, admitând ca unitate robinetul obisnuit de 13 mm (1/2").

La 1-8 robinete obisnuite de

15 mm.

La 9-15 robinete obisnuite de

20 mm.

La 16-30 robinete obisnuite de

30 mm.

La 31-60 robinete obisnuite de

50 mm.

Peste 60 robinete ob:snuite de

100 mm.

1 robinet dela un closet se considerd drept 3/2" robinet obisnuit.

1 robinet dela baie, se consi1 robinet dela masa-spdliltor sau orice alt robinet de Y2", un derd, drept 1 robinet obisnuit. robinet obisnuit.

1 robinet dela o instalatie de

baie completä, se va considera 3 robinete obisnuite. Debitul normal al contorilor 98. Contorii se considerd lu-

crând normal si nefortat atunci child indicarea consumului tri-

ord.

Pentru 1 contor de 20 mm, 400

ord.

Pentru 1 contor de 30 mm, 1.000 mc cu un debit maxim de10 me/ord.

Pentru 1 contor de 50 rnm,. 4.000 mc cu un debit maxim de 25 mc/ora.

Pentru 1 contor de 100 mc,, 25.000 mc cu un debit maxim de 75 me/ord.

Debitul acesta depdsit impune

revizuirea din oficiu de ciltre uzind.

Instalatiuni interioare

99. Pentru materialele si obiec-

tele din comert utilizate la instalatiunile de apd si canal in interiorul proprietiltilor abona-

tilor, se vor stabili modele si ti-

puri corespunzdtoare regul amentului ce se vor inlocui de Oficiul

National de Normalizare. Pänd atunci vor fi folosite normele tebnice D. I. N.

Pentru proprietarii ce nu vor

respecta normele de mai sus, u-

zina nu va admite legarea lor la reteaua

Dimensionarea conductelor interioare

100. Conductele interioare principale se vor dimension&

dupd acelasi criteriu ca si bransamentele, adicd, proportional cu

numarul robinetelor de serviciu ce vor deservi.

In afard de felul de calculare-

susariltate, se pot aplica si ur-

miltoarele norme de dimenSionarea diametrului. A. Conducte principale:

a) Pentru locuinte pang la 10

incdperi, 20 mm 0.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

b) Pentru locuinte dela 10 in-

cAperi in sus, 30 mm 0. B. Conducte ascensionale, alimentând closete, bui, robinete de serviciu:

a) deservind un etaj, 10-15

mm0, in raport cu presiunea de serviciu a localitätii; b) deservind 2-3 etaje, 13-20 mm 0, in raport cu presiunea de serviciu a localitatii; c) deservind 4 etaje, 20-25 min0 , in raport cu presiunea de serviciu a localitätii. C. Conductele de ramificatie mai scurte de 5 m si robinetele de luare de apri.:

La subsoluri, 10 mm 0, adieu

3/8".

La etaiul I si al 2-lea, 13 mm 0, adci5, 312". La etajul 3 $i 4, 15 mm 0 , adieu 5/8".

Dela etajul al 4-lea in sus, 20 rom 0. mai lungi de 5 m, vor avea pânä la etajul al 2-lea inclusiv 15 mm 0 , peste al 3-lea etaj 20 mm 0.

D. Conductele de ramificatie la rezervoarele de spälare ale closetelor si pisoarelor si la cazanele pentru bui, vor avea ca diametru:

a) In subsol, parter, etajul 1,

10 mm 0; h In etajul al 2-lea si al 3-lea, 13 mm 0; c) In etajul al 4-lea si mai sus, 15 mm 0; Conductele de prea plin", vor

trebui sà aibà diametrul asa de mare, ca sà poatà evacua apa provenitä din conducta respec-

147

plicà in clâdirile foarte mari, ca: hoteluri, cazrtrmi etc., pentru care dimensiunile se vor stabili

dela caz la caz. Conductele de presiune din plumb cositorite in interior pentru instalatiunile interioare, vor avea urmittoarele greutAti:

10/17 mm 0 1.70 kg/m. 13/20 15/22 20/29 25/34 30/40

2.15 2.30 3.90 4.80 6.30

101. Dispozitiunile instalatiei inferioare si traseul conductelor. Dispozitiunea generalrt in interior si traseul la diferite puncte

de distributie trebui fricutil in asa fel ca toate conductele sà fie cat se poate de scurte si in linii drepte. Dela robinetul de oprire din dosul contorului, conductele care merg in plan, vor

urma o rampà regulatä, fàrà puncte Mahe $i joase.

Acolo unde aceasta nu se poate evita, punctele inalte se vor prevedea cu ventuze (ventile automate de evacuare a aerului), iar

punctele joase, cu robinete de descárcare. Conductele ascensionale trebue

srt aibà fiecare dispozitiv de in-

chidere si deschidere. Conductele interioare din clädiri se vor duce pe cât posibil, dealungul ziduri-

lor, fäcându-le lesne accesibile si asigurându-le contra stricdciunilor si ingheturilor, infäsu-

rându-le inteun material /Au conducdtor de cdldurà si eventual inteo nisd sneciald.

In cazul niselor, se vor lua

tivâ atunci când robinetul acelei conducte e complet deschis. Se recomandâ ca diametrul conduc-

masuri ca conductele sä nu fie vâtrunate prin tasarea

diametrului conductei de alimentafe. Toate robinetele $i vanele vor

soarg.

tei de prea plin", sà fie dublul

trebui sà aibd acelasi diametru ca si conductele pe care se aflä asezate. Aceste norme nu se a-

Nisele se vor astana astfel, incât demontarea eventualá sa fie u-

La trecerea prin ziduri con-

ductele vor fi previlzute cu bete de protectie, eventual si prin tevi de protectie. Conductele prin pámânt se vor

www.digibuc.ro

18 Februarie 1037

148

duce pe cat posibil paralel cu zi-

durile, arritându-se in plan depârtarea de acestea.

Conducerea conductelor de alimentare cu and de orice fel prin gropi de gunoi, canale, co$uri, este interzisq.

La trecerea pr'n incriperi uatacai e prin vanori sau gaze, conductole vor fi infäsurate in mode sau uncle ar fi pericol de

material protector. La trecerea pe sub bolti, conductele vor fi sustinute prin car-

lige puternice de fier, dar nu in zona de rupere a boltilor. In niciun caz in treimea mijlocie. Curbele pentru schimbäri de directie vor fi foarte dulci $i

Conductele care tree pe sub inteun tub de beton. la caz dat chiar de fontrt sau otel, pe toatá lungimea ingropata si vor fi acoper'te cu un strat de pämânt radierul pivnitelor se vor monta

de cel putmn 30 cm, iar cele din curti cu eel putin 1,30 m si dupä

cu aburi. cazane de presiune, clo-

sete, care vor fi alimentate numai prin intermediul unor rezervoare speciale. Legritura pen-

tru pompe de orice fel nu se va putea face decât cu autorizarea specialä a uzinei, si in conformitate cu dispozit'unile ce se

vor fixa pentru fiecare caz in

parte. Se interzice legAtura conductelor interioare cu recipienti, ca: bazine de spälat, brti etc., sub

nivelul de aprt max'm al acestora. Robinetul de serviciu va fi cel putin cu 5 cm cleasupra acestui nivel maxim al apei din recipienti.

Legrttura, directrt la instalatii de apa caldri $i inc.tizit, prese

hidraulice, ascenscrire, fäntâni

arteziene sau alte instalatii, pot

fi ingaduite, Insá numai cu a-

probarea uzinei.

103. A$ezarea $i protejarea roWnetelor $i aparatelor.

Robinetele in general vor

fi

panta necesarä,

insurubate in rondelele fixate in zicl, la care se va fixa extremita-

mai temporar un robinet, ca: sprtlátori, fântâni etc., vor tre-

voare de sphlare, rezervoare de brti de aprt caldà etc., vor fi fixate pe perete in mod indepen-

cum va

cei e

spre punctul de descrircare. Conductele care deservesc nu-

bui previlzute cu robinete de oprire i descdrcare. Punctele cele mai inalte ale instalatiunilor interioare, vor fi prevazute cu ventuze pentru evacuarea aerului. Conductele ascensionale vor trebui fixate cu buctiti late, destul de apropiate ca sui asigure fixitatea conductelor. Nicio conductrt nu se va ase,za

la partea exterioard a zidurilor sau unde ar fi expusa inghetu-

lui.

Conductele de curti sau grrtdini si gurile de aprt, trebuesc a$ezate in locuri uncle apa poate grisi u$or scurgere la canal. 102, Interzicerea de legaturi

directe.

Se interzice legiitura directä a conductelor interioare la masini

tea tevilor. Anarate ca: rezer-

dent de tevi, min console de f. er si in mod u$or accesibile. Toate robinetele vor avea inchidere

treptatä, spre a evita loviturile

de berbec In conductä, neadmi-

tând sub niciun motiv acelea cu inchiderea sau deschiderea bruscrt. Toate punctele de luat aprt, vor fi prevrtzute cu dispozitiv de scurgere. 104. Rezervoare, generalitöti.

Rezervoarele de spälare, descárcare etc., situate in locuri ex-

uuse frigului, de exemplu la o

depärtare mai micá de 70 cm de o fereastrá, se vor aseza in cutii de lemn, iar spatiul dintre peretii acestei cutii si al rezervoarelor, se va umple cu material rau conducdtor de cáldurd.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

149

Ca la orice recipient, orificiile robinetelor si tevilor ce deser\rose rezervoarele. vor trebui s. fie cel putin cu 5 cm deasupra nivelului lor maxim, asa cd. la scaderea bruscrt a presiunii din conductit sau la descarcarea acestora sit nu se exercite o aspiratiune a apei din rezervor.

mit nurnai in cazuri speciale cu autorizatia uzinei si numai pentru capacitrtti apreciabile. Ele vor fi construite numai in beton armat i cu pereti tencuiti cu material absolut impermea-

bui sa fie absolut inclependente do cele de alimentare. Rezervoarele dupit apreciere, vor trebui previtzute cu ventilatie. Introducerea de apd de ploaie sau de orice alta provenientd in rezervoarele alimentare cu aprt din conducta publidt, este pentru motive de igiena riguros in-

inerciale. Toate institutiile publice si

Comluctele de scurgere vor tre-

terzisrt. 165, Rezervoare

de

spdlat.

Vor fi construite in asa fel ca sii se descarce numai prin tragerea lantului sau altui dispozitiv similar, cu un debit de 8 litri intr'un timp de 4 secunde. Robinetele cu plutitor vor avea un diametru minim de 10 mm.

Rezervoarele de spilare se vor

construi din fonta sau tabla de

fier galvanizatrt, de grosimea suficienta si cu muchiile rotunjite.

Peretii vor fi vopsiti cu minium de plumb si vopsea spre a fi protejate de ruginri. Rezervoarele de tabla galvan:zata vor avea peretii cu cel putin 1. mm grosime, vor fi bine galvanizate si vopsite ca si cele de fonta. 106. Rezervoare de inmagazinare.

Se vor construi in mod normal din tabla de fier j vor fi vopsite cu minium Se va putea impune hichiderea ermetica. Vor trebui sa fie pi evilzute cu dis-

pozitive obisnuite de spillare si evacuare, de asemenea cu capac lesne de manevrat spre a se deschide partial sau complet in scon

de a vizita si repara rezervorul.

Rezervoarele subterane se per-

bil. 107. Obligativitatea rezenum-

relor pentru instituiile publice sau private, industriale i coparticulare, industriale si comerciale, spitale, hoteluri etc., a cdror functiune este subordonatd. unei alimentrtri continue, vor trebui sii. posede rezervoare de o

capacitate egald cu eel putin jumdtatea consumului mecliu de aprt zilnic al acestui stabiliment, spre a se putea face fart'. trebu-

intelor, atund când distributia publicrt va fi inchisq. in cazuri

de reparatiuni, schimbdri fn conducta publica etc.

La instalatiile cu hidrofor, un rezervor tampon inaintea pomoei este obligatoriu pentru ca hidroforul stt nu tragd apa deadreptul din contor i sa-I doterioreze. 108. Recepfia noilor instalaii

Toate pdrtile unei instalatiuni noi, ca: conducte, robinete de in-

clidere sau de luare de ana etc., trebuesc sii. ramând neacoperite timp de 24 ore, dupd instiintarea in scris facutd uzinei, ei. luerarile au fost terminate ca sa poata fi examinate de organele de control.

Uzina nu va deschide robinetul de concesie deck dupa ce aceasta proba a dat rezultate saLiEfaciltoare.

In caz favorabil, se va permite insta2atiei libera functionare. In caz nefavorabil, orice nouil verificare, datoritd vinei instalatorului, va fi in sarcina acestuia, conform prescriptiunilor de mai Sus.

Receptia instalatiei interioare

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

150

se considerd fdeutd in baza unui Proces-verbal, incheiat de organele uzinei, in prezenta proprie-

mari vor fi de fontd, asfaltate la cald. in interior si exterior,

xemplar incredintându-se proprietarului. 109. Conducte de plumb. Pentru conductele de presiune se aplicä prescriptiunile impuse

se introduc in pdmânt. Curbele, reducerile si ramificatiile vor consta din piese speciale, care la conductele de fier galvanizate vor fi galvanizate si

tarului si instalatorului, un e-

sau tevi de fier galvanizate, asfaltate in exterior, in cazuri când

bransamentelor. Pentru conductele de scurgere se pot intrebuinta tevi de plumb,

legate prin mansoane ghiventate. 111. Robinete de oprire Ware de apa (serviciu).

cu urmätoarele dimensiuni minime: 20/25 mm 1,60 kg pe metru 25/30 30/35 40/45 50/55

.,

.

2,50 2,90 3,70 4,70

77

77

71

77

77

77

77

77

77

77

77

Legitturile conductelor intre ele sau cu piesele de racord ale

robinetelor se fac cu cositor, prin

sudare, netezitd de aliaj in proportie de o parte cositor la 2 pärti plumb. Legáturile intro tevile de plumb

si fier se fac prin intermecliul unui racord de alamd, la care pedeoparte se va suda teava de plumb, iar pe de altd parte se va insuruba teava de fier. Raza de curburä a conductelor de plumb, trebue srt fie cel putin egalä cu de 10 ori diametrul tevei si astfel fácutd, incât SA rämâná peste tot intreagd, fruit a prezenta locuri turtite (deformdri). 110. Conducte de fontä satt

fier galvanizat. Conductele de 40 mm sau mai Pentru It 77

1/4 mm 38 1/2 , 1

77

11/4 11/2

77

2

77

2/1/2 11

3

3/3/4

Toate robinetele de oprire si de luare de apd, se vor inchide prin invâxtirea tijei, in sensul mersului acelor unui ceasornic. Ventilul trebue sit se aseze liber si sil fie apucat numai de tije, fund ca sd, se invärteascd la suprafata de inchidere. Orificiul de trecere a ventilului trebue sd fie cel putin egal cu acel al conductei.

Materialul va fi:

de

confectionare

Pentru robinete: alarad durd Pentru tije si suruburi: bronz laminat. Pentru cutiile de câlti: alama

sau bronz.

cea mai bund. Inchiderea ermeticd, a ventilelor, trebue sd se facd prin garnituri imbinate cu uleiu sau alt material, cu calitáti asemändtoare. Robinetele vor

purta o geatd turnatit in carcasä, indicând clirectia scurgerii. Diametrul tijei ventilului va putea fi:

6

8 9

12.5 14 5 15.5 16.5 18.5 20. 10.5

112. Robinete cu plutitor. Acestea se vor intrebuinta in

Pând ce Ministerul de Industrie i Comert va adopta

alti standardizare, ins'a numai lucrftrilor noi de atunci inainte.

general si la rezervoare si se vor executa fäcând abstractie de dis-

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

'Pozitivul de inchidere exact ca $i

cele previlzute la articolul pre-

cedent.

Ventilul va fi insurubat in tubulura rezervorului printr'o piu-

litä fixata in racordul ventilu-

lui. Robinetele de presiune vor tre-

bui sa se inchida perfect la o

presiune de 8 atm. $i sa reziste la 12 atm.

Greutatea acestor robinete, im-

preuna cu plutitorul $i parghia va trebui sa fie de cel putin: Fentru 10 mm 0 0.20 kg 12 15 20 25

0.25 0.40 0.60 0.80

Sub rezerva standardizilrii nationale.

Plutitorul va trebui sa, fie in mod obligator de arama sau ta-

bid de zinc. 113. Holendere. Vor trebui sii aibä acela$i dia-

metru ca si portiunile de conductti, pe care le imprcuneazd $i vor fi construiti din alama sau bronz $i prevdzuti cu garnituri de piele.

Piesele de racord ale holende-

rilor vor trebui sii aiba o lungime minima de cinci cm.

114. Rolyinete, vane. Pe conductele de 50 mm si mai,

mail se vor a$eza obligator robinete vane care vor avea carcasa de fonta cu structura orno-

gena. Vor trebui sa se inchidd in sensul mersului acelor unui ceasornic.

Vor avea inele de etan$are, tije, cutia cu calti $i suruburi

din bronz laminat. 115. Cimiele.

Teava verticala, de preferinta cu profilul ondulat, se va aseza intotdeauna inteun aparitor de

lemn sau de fier, la adtipostul oricarei stricaciuni $i va fi prevazut cil robinet de desctircare automat, de tipul normalizat oficial, spre a se proteja de inghet.

151

Se recomanda intrebuintarea de ci$mele de golire automata contra 1nghetului sau imbricarea ci$melelor in timpul iernei (pentru acela$i scop), inteo cutie de lemn umplutä cu material rtiu conducator de calclurd. 116. .Hidranfii.

Capacele vor fi a$ezate astfel

ca sa nu fie expuse la stricaciuni.

La hidrantii de gradini, surubul de aplicarea furtunului, va fi protejat contra murdäriilor sau caderii corpurilor straine printr'un coif legat de un untisor. Hidrantii de incendiu se vor construi cu racordul normal intrebuintat de pompieri si cu mufa de deschidere normala. 117. Pierderi de apCi.

Tuburile de fonta de presiune

vor trebui sä, reziste la o pre-

siune de 20 atm., iar toate robinetele la 8 atm. Pentru instalatiile noi, uzina i$i rezerva dreptul de a Incerca

in statiunea lor tuburile $i robinetele la presiunea prescrisä. Instalatia interioara terminata, trebue sii reziste timp de

20 minute la o presiune dubla aceleia din conducta publica, färi ca presiunea monometrului sii scada cu mult mai mult de 0,5 atm./ora. In caz de defect, pune abonatul este dator instalatia la punct in termen de cel mult 15 zile dela constatare. Aceea$i indatorire 1i incumb4

abonatului, de ale ori pe baza diferitelor Incercari ce vor intreprinde, vor incunostiinta pe abonati cii instalatia lor interioara are pierderi de apa, in care caz trebue facuta urgent reparatia, spre a opri aceste pier-

deri. 118. Instalatiuni de incendiu.

Pentru cliclirile mari, precum $i pentru casele de raport, hoteluri, siui de spectacole (cinema-

tografe, teatre), spitale, cäminuri, *coil, cazirmi, stabilimente

www.digibuc.ro

152

18 Februarie 1937

industriale, garaje, depozite de materiale (material de construetii, lemne de foc etc.), hangare etc., este obligatoriu ca odatrt cu

inceperea constructiei sa se instaleze in stradd, pe trotuar, in fata proprietätii i in punctul indicat de crttre delegatul porn-

Pierilor, o guri de apâ pentru incendiu dupâ tipul U. C. B. (hidranti tip pompieri). Acesta se va instala pe, contul proprietarului si va servi exclu-

siv pentru eventuale incendii. Pe lângh gura de apä din stradrt, pentru constructiile mai sus-

arrttate din raza municipiilor,

sau oraselor cu peste 50.000 locuitori, este absolut obligator

bran*arnentul de incendiu care se va executa, duprt cum ur-

lor de curte va fi fixat pentru fiecare caz in parte de dare delegatul pompierilor din localitate si nu se vor putea trage decât dintr'un bransament de incendiu de 100 mm. Hidrantii din curte vor fi de.

tipul U. C. B. (hidrantii tin pompieri), si numai subterani.

Ei vor fi reperati pe ziduri, prin tiblite speciale, pentru a

putea fi u*or gäsiti. TrIblitele vor fi acelea utilizate de uzinti, pentru repararea gurilor de aprt pe sträzi. Distrugerea acestor täblite constitue o contraventie *i va fi pedepsiti ca atare. Hidrantii din interiorul ruler vor fi plasati pe culoare in

peste 300 mp i mai mult de 5 etaje, bransamentul de 100.

punctele stabilite pe planul de constructie, in ni*e speciale frtcute in perete, unde va fi asezat si furtunul de incendiu cu de 50 mm. Nisa va fi inchisrt cu u*ä, *i geam mat, pe care se va scrie cu ro*u inscriptia: Gurt de Incen-

mun acord cu delegatii pompierilor, vor gäsi ci presiunea nor-

Pentru instalatiile de incendiu se va face un bransament sepa-

meazA:

a) Imobilele cu o suprafatil de 200 mp *i 5 etaje inclusiv, bran*arnentul de 50 mm;

b) Imobilele cu o suprafath

Dadi delegatii uzinei, de co-

mali din retea nu este suficieentä in raport cu märirea cliidirii sau stabilimentului, vor obliga proprietarii acelor stabilimente, instaleze pe contul lor, rezervor sau grupe electropompe pentru presiunea necesari. 119. Instalatiuni interioare de incendiu.

Proprietarii cladirilor mari *i institutiunilor enumrtrate mai

sus, sunt obligati a face la aceste clildiri, pe contul lor, in-

stalatiuni interioare de incencliu pe conclucte speciale. Acestea cuprind hidrantii din interiorul clädirilor *i eventual hid.rantii din curte, ce se vor instala numai daci delegatul porn-pierilor va gisi necesar. Numä-

rul *i amplasamentul hidranti-

diu".

rat complet, independent de bran-

*amentul pentru alimentarea cu api a imobilului.

Pentru cazurile când diamebran*amentului este mai mare de 50 mm, coloana montatä din interiorul clädirii Su, fi de 70 mm *i ramficatiile pentru hidranti vor fi de 50 mm.

In scop de a nu se da alti trebuintare instalatiunii de incendiu, toate gurile de hidranti

vor fi plombate odatrt cu receptionarea instalatiunilor (dacrt uzina va gäsi necesar). Ruperea plombei constitue o contraventie *i se va sanctiona ca atare.

In caz când din orice motiv plomba a fost ritptä,- abonatul are indatorirea de a sesiza in termen de 24 ore uzina, pentru replombare.

www.digibuc.ro

18 Februarle 1937

Instalatiunile, dupa completarea lor, vor fi receptionate de cdtre delegatul uzinei. Toti proprietarii claclirilor previlzute /a Inceputul acestui articol, sunt obligati a se conforma

acestor dispozitiuni pentru fiecare caz In parte. Nerespectarea

lor Find socotita ca o contraventie si pedeosita ca atare cu amendil si cu inchiderea apei

pentru Intreg imobilul. 120. Dispozitiuni transitorii. Toate instalatiunile interioare care la punerea in aplicare a prezentului regulament nu vor co respunde prescriptiunilor aces-

tuia, vor trebui sa se puna la punct pang In termen de 2 ani dela aceastil data, in caz contrar. apa va fi inchisii pdnii la conformare.

Localurile care deservesc publicul sub orice forma, vor trebui sa inceapa chiar din primul an sa modifice instalatiunile lor ce nu sunt conforme cu prescrip-

tiunile prezentului regulament, astfel ca sa fie complet terminate In termen de 2 ani.

153

1 cm/metru pentru racordul de 40 cm 0 pâná la limita proprieunde infra in camera de vi-

zitare. Tuburile vor fi de ciment corn-

primat, imbinate cu mortar de ciment 1:1, sau de bazalt cu mansoane si capete, având crestäturi pentru a fi Imbinate cu

frânghie de cânepa si asfalt cu ajutorul unui cordon de argila. Camera este obligatorie pentru abonamentele noi, iar la cele vechi se va construi pana in 2 ani dela data punerii in aplicare a

regulamentului. Camera se va executa prin instalatori autorizati. Materialul

va fi de caramida presatti, bine

arsa, cu mortar de ciment 1:2 instalatia interioartt se va lega de ma exterioara prin intermediul unei piese speciale de revizie" sau cur:Aire", cu capac. sau din beton sclivist. In camera

123. La irnobilele asezate pa strizi canalizate si care au bransamente de apa, racordul de canal e obligator, atät pentru cladirile noi, cat i pentru cele vechi.

In principiu, racordul nu se

CAPITOLUL XII

Canalizarea

121. Lucrari exterioare.

Racordurile de canal se di-

va executa pârtä ce instalatia interioara, inclusiv ciiminul, nu au fost gasite bine executate si recentionate.

122. Pärti constitutive si lu-

Utilizarea instalatiei interioare nu va putea incepe mai de vrema cle o saptâmânti dupti terminarea racordului.

Flacordul de canal se va imbina la canalul public, fie prin piese spec'ale anume intercalate In acesta, fie printr'o lmbinare facuta pe un postament de dirt],

mina oricând starea canalizarii interioare, proprietarii si chiriasii hind obligati a permite accesul delegatilor respectivi prevazuti cu legitimatie. Intretinerea racordului public,

mensioneaza si se executa de Ele se normalizeaza la 20 30-40 cm diametru.

crari aferente.

midi sau beton. Dela punctul tuburile urea in rampii uniforma de minimum: 2 cm/metru pentru racordul de 20 cm 0. 11/2 cm/metru pentru racordul de 30 cm O.

Uzina are dreptul de a exa-

In caz de stricaciuni sau defect& de care nu sunt vinovati proprie-

tarii sau chiriasii, se face de uzing, spesele intrâncl in taxel& abonamentului.

Ei vor avea Irish' de suportat toate cheltuielile de reparatiunl www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

154

sub calea publicg $i refacerea pavajelor, cauzate prin o rea intrebuintare a canalului sau o abatere din partea lor dela prescriptiunile stabilite pentru constructia si intrebuintarea In timpul când urmeazrt a se

face vreo reparatie la canalul public, lucru ce se va anunta din timp, se interzice pe timp scurt utilizarea instalatiei interioare de canalizare, deservitg de canalul in reparatie. 124, Norme de execu(ie.

Sistemul de canalizare.

Prin prezentele norme s'a adoptat ca regula generald sistemul de canalizare zis tot la canal", adicbi direct farg hasna. Prin aceasta se intelege cg apele uzate, inclusiv materiile enumerate la art. 125, se vor scur-

ge direct la canalul public. In cazuri speciale, apreciate de uzing, se va aplica sistemul zis clivizor, frig], numai temporar pang când canalizat ea public'd va permite si in aceste locuri -generalizarea sistemului tot la canal". 125. Apa $i materiile ce se

pot introduce in canal. Prin canalele particulare se vor putea evacua apele pluviale Si uzate, ca: lgturile de bucatil-

rie, de spglgtorie, dela spalat du$umelele, lichidele dela graj-

duri, apa de condensatie de cel mult 30 gr. C., apele nevataingtoare dela diferite industrii, materiile fecale (in timp de epidemii desinfectate la patul bolnavului, spre a nu provoca conta-

mingri), in stare proaspgtg si destul de diluate, spre a putea

fi luate de curentul apei. Se interzice strict sub pedeapsa suprimarii abonamentului, introducerea in canal, pe orice cale, a urmgtoarelor materii $i .substante vatgingtoare canalelor si bunei functiongri:

a) Dela instalatiile menajere:

moloz, nisip,

cenuse, gunoaie,

cioburi, oase, carpe, resturi de zarzavaturi i, in general, orice materii consistente; b) Dela instalatiile industriale,

ape uzate care contin mai mult de 1/1.000 substante in suspensie, mai mult de 1/100 litri acizi,

stiruri, metale grele, substante alcaline, arsen, hidrogen sulfurat, sulfati, sulfiti, acid sulfu-

ric, clor, substante bituminoase, reziduri de petrol, produse dela destilarea petrolului, vapori, lichide cu temperaturg mai mare de 30 gr., materii grase $i materii explosibile. 126. Inlgturarea materiilor industriale vatiimatoare.

Inlgturarea materiilor indus-

triale vatamiltoare enumarate la articolul precedent se va face de cei interesati, prin: a) Instalatiuni de epuratie;

b) Bazine pentru diluare cu

apg; c) Bazine de rAcire;

d) Laborator, prin bazine cimentate de decandate in leggturd cu o inslalatie de desinfectare, depozitele Lind inläturate cu mâna de lucru; e) La spitale, prin statiuni de epuratie mecanice i biologice in legrtturrt cu statiunea de desinfectare. 127. Odatg

calificate

sub-

stantele vrttämiltoare, abonatul va fi obligat sä execute instalatiunile prevrtzute mai sus in termen de un an dela data punerii in cunostintd. Planurile lucrilrilor de mai sus se vor inainta spre aprobare uzinei, sub supravegherea careia se va executa si lucrarea. 128. Canalizarea din stradg prin gurile de scurgere $i capacele de camine, nu poate fi utilizatg de cetäteni. Abaterile dela articolele de mai

sus sunt contraventiuni la

www.digibuc.ro

le-

18 Februarie 1937

gea uzinelor si- se vor pedepsi conform textelor ei.

129. Hasnalele. Hasnalele sistemului divizor

vor avea fundul i peretele de beton, de cel putin 15 cm. grosime sau cdrämidd, presata si bine arsd, de cel putin 30 cm. grosime si va prezenta o deschidere rotunclä sau pâtratä, de 80 cm., latura sau diametrul acoDena cu un capac de font-a, ermetic inchis. Mortarul va fi de ciment, iar tencuielile de ciment scilivist. Hasnalele se vor executa pe cat Posibil in curti, grddini sau alte locuri descoperite. Vor avea o capacitate utilä de 1-2 m, dupd nurnärul closetelor vor fi prevdzute cu tuburi de ventilatie pand deasupra acoperisului.

Nu se va admite sub niciun cuvânt sifon general la limita proprietätii, ci o piesd speciald de revizie.

Capátul racordului dela hasna

va fi in formd de sifon, spre a opri materiile plutitoare SS. treacä in racord si va primi la crestet un tub de ventilatie de uncle aerul din canal va putea intra sub bolta hasnalei. Hasnalele care permit infiltratiuni, vor fi neintârziat reparate sau modificate de cdtre proprietari, iar dacd, uzma va gäsi de cuviintd, chiar suprimate definitiv i reconstituite conform regulamentului, vechea hasna fiind curiltitd, desinfectatd. si astupatä. Neexecutarea in termenul fixat de uzind constitue o contraventie si se va urnortri conform legii administrative si regulamentului. 130. Defectele instalatiunilor

interioare, constatate de uzind Ca, provin din vina proprietarilor, vor trebui reparate de acestia in cel mult 5 zile dela data avizärii.

155

131. Normalizarea comductelor de scurgere. Conductele de scurgere, dupd

pozitia lor, se vor numi verticale sau orizontale, iar dupd importantd, principale sau Secundare.

Ca diametre interioare se normalizeazâ urmätoarele: 30, 40,

52, 65, 105, 152, 157, 210, 250, 300 mm. Conductele de fontd, pentru scurgere vor corespunde deo-

camdatä normelor D. I. N. typ

L. D. (tip german usor), iar pentru lucrâri viitoare normelor nationale de standardizare. Dimensiunile si greutittile vor corespunde cu: Diametru 52 mm... 5,50 kg/ml. 65 105 132 157 210

7,25

.. 11,50 , .. 14,00 .. 17,00 .. 30,00 Atat tuburile cât si piesele f asonate vor corespuncle in totul normelor D. I. N. 11

)2 12

,

132. Dimensionarea conductelor verticale se va face dupd urmiltorul criteriu:

a) Dela o cuvetd, lavoar sau

pisoar 40 mm, minimum; b) Dela mai multe lavoare sau pisoare 52 mm, minimum; c) Dela mai multe bui sau lavoare de buciltdrie 65 mm, minimum;

d) Dela mai multe closete in cazuri obisnuite 105 mm 0, minimum;

e) Dela mai multe closete In

scoli, cazârmi, 132 mm, mini-

mum;

1) Pentru apa pluvialâ dupd,

suprafete mici, ca: balcoane, marchize etc., 40-50 mm 0q) Idem, pentru suprafetemari,

ca: acoperisuri 65 mm 0, 105, h) Dela mai multe bucätärii de cazdrmi, hoteluri: 132, 157 132, 157 mm fr3 dupä, nevoie;

mm;

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

156

i) Dela spalatorii situate in k) Pentru conductele principale: 157-300 mm 0. pod: 105 mm

Sectiunile tuturor conductelor secundare ce se scurg inteo con-

ductä verticala principala vor

trebui sii insumeze mai putin ca sectiunea acesteia. Conductele verticale penrru ape menajere

133. Acestea se vor aseza in

interiorul clidirii pe perete fixate nrin britäri. Curburi si Inclinari se vor admite numai exceptional, cu aprobarea uzinei. Racorclarile conductelor secundare cu coloanele verticale se fac

sub un ungiu de 45-68 kr. Tuburile vor fi asezate, fie vizibil, fie intr'o nise in zid, in asa fel

ca sd fie usor vizibile. Conductele de pisoare i closete se vor trage independent de conductele dela bucatärie, la-

voare, bai, Dana la racordarea lor cu conducta orizontala. In niciun caz nu se vor putea lega conductele verticale ale apelor menajere cu burlanele de anii de ploaie. 134. Traseul si dispunerea conductelor orizontale.

Acest traseu spre strada va fi cal- mai drept si scurt, iar pantele sa fie cele mai avantajoase pentru deservirea tuturor partilor proprietatii. Concluctele orizontale se vor aseza pe cat posibil in afara de cladiri si in ge neral paralele cu zidurile vecine si in asa fel ca sa se deserveasca cat mai avantajos toate aparatele de scurgere, ca: recipienti etc. Nu se poate permite asezarea directil pe teren de umplutura nand, ce acesta nu va fi consolidat spre a se preveni tasarea. Trecerea deasupra pardoselilor

nrin nivnita este permisa numai exceptional si cu tuburi de fonta si in conditiunile ce se vor pres-

crie in mod special, dupa caz,

de cdtre uzina. Curbele reductoare sunt inter-

zise, raza de curbura, a tuburilor la scbimbari de directie va fi de minimum 1 m pentru dia-

metre pand. la 125 mm, de 2 m, pentru diametre dela 125 300 0 la concluctele principale, iar cele secundare dela 0,50 1,00 m. Ramificarile se fac numai sub

gr, in sensul scurgerii,

68

45

spre a inlesni scurgerea i prin piese speciale de ramificatie. La conductele orizontale, racordarea coloanelor de apa pluviala in curte se va face inaintea color de apa menajera, pentru o mai bunä spillare a canalizarii. Conductele lungi vor primi la schimbirile de panti si de directie, piese de revizie cu orificii de curatire. 135. Pantele conductelor orizontale.

Panta va

fi uniformi dela.

punctul cel mai defavorabil (cel mai aproape de suprafata solu-

lui), pa.na la racordarea cu canalul public. Se va avea in vedere si posibi-

lititile racordirii ulterioare a altor constructii eventuale. Pentru ape relativ curate (ape pluviale, dela jocuri de api etc.), se admit pante mai mici ca pentru apele menajere. Intre 2 orificii de vizitare nu se poate schimba panta si direc-

tia. Pantele minime vor fi urmiltoarele: 1

:

50 la conductele de 100

mrn 0.

1 100 la conductele de 150 mm 0. 1 : 150 la conductele de 200 :

mm 0.

Cancl pantele acestea n'ar putea fi realizate din cauza adancimii pivnitei, se poate admite in mod special asezarea tuburilor orizontale dealungul peretilor, acestea sustinute solid din 2 in 2 m.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

In acelasi caz se admite si suspendarca tuburilor In brdtdri de bolti sau tavan. Coloanele

verticale la racordarea lor cu conductele orizontale, vor fi prevdzute jos cu un cot cu asezate pe Legdtura coloanelor verticale duprt- curba cu calcâi se face printr'o piesä de reductie. 136. Burlanele pcntru scurgerea apelor de ploaie. Toate acoperisurile, marchizele,

balcoanele,

bovinclourile,

cornisele mai mici ale cladirilor, care sunt pe aliniere, vor fi

prevrtzute In spre straclä cu

jgheaburi din care apa de ploaie se va scurge prin burlane verticale in exterior. La cladirile cu un front mai mare de 20 m de pe sträzile centrale si cele cu

circulatie mare, nu se admite scurgerea directrt a burlanelor

mari sau in recipienti, cu apro-

barea uzinei. 137. Toate closetele, pisoarele, cuvetele, bdile, lavoarele, precum si orice aparat de scurgerea apelor uzate, vor fi previlzute cu sifoane. Toate sifoanele vor fi con-

struite din tuburi simple in formrt de U sau S, formând inchiderea simpld prin and. Inchiderea hidraulied va fi pentru closete, cuvete, bdi i lavoare de 65 mm, iar pentru recipienti de 80 mm in Inaltime. Diametrul acestor sifoane va fi: Pentru cuvete mici, pisoare, 30 mm.

Pentru cuvete obisnuite, lavoare, 40 mm. Pentru, cuvete de bucdtdrie, 50 mm.

Pentru bdi si mai multe pi-

soare, 50 mm. Pentru closete, 105 mm.

Pentru mai multe closete,105

pe trotoare, ci se vor conduce in canalul public, indicându-se ii

132 mm.

supune uzinei. Conducerea se va

mm.

inghet, pe o distantli de 2 m dela

105 mm.

In planul instalatiei care se va

face in adâncime, sub acea de trotoar prin tub de fontri, previlzut cu piesd speciala de cdlcal si cu sifon. Burlanele legate la canal, care primesc jghiaburi in fata unci ferestre, vor fi

prevrtzute de asemenea la bazd, cu o niesd speciald cu sifon. Asupra legítuniu burlanelor si dispozitiei lor, uzina va aprecia dela caz la caz, fard a se nesocoti prevalerile de mai sus. Burlanele dela 1,5 m deasupra trotoarului de jos vor fi în fontrt.

Atunci când uzina va constata

cd burlanele ce se scurg liber prejudiciazd imobilele vecine, va putea obliga pe proprietar sa lege aceste burlane la canal, sub aplicarea de sanctiuni. Burlanele de De suprafete mici, ca: marchize, balcoane etc., pot

fi introduse liber in altele mai

157

Pentru recipienti in curte, 157

Pentru recipienti In pivnitd, Sifoanele la tuburile de bud),

tdrie, lavoare, bdi, cuvele, vor fi Drevrtzute cu sin', de alamd, cu

gduri rotunde, cu diametrul de maxim -6 mm, totalizând o suprafatd cel putin egald, cu sectia liberrt a sifonului. Pentru o curdtire usoard, toate sifoanele vor fi pre-vazute cu orificii inchise ermetic.

Orificiile la sifoanele cu diametrul nand la 60 mm vor avea ghivent de alarnd tdiat in exte-

rior si inchis intr'o capsuld de preferintrt cu cap poligonal, pen-

tru aplicarea cheii. Orificiile dela sifoane dela 65 mm In sus vor fi prevrtzute cu canace ce se vor inchide ermetic, prin strângerea cu suruburi. Sifoanele se vor aseza imediat lângri orificiul de scurgere al aparatului respectiv. iar racor-

darea lor, cu tubul vertical de

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

158

scurgere, va fi cat mai scurta si P e cât posibil direct fárd intermediul vreunei conducte auxiliare, acolo unde aceasta nu este D osibil si existá prin urmare pericol de a se desamorsa sifonul,

iar acest inconvenient nu se va Dutea inlatura prin mtirirea diametrului conductelor de scurgere, sifonul va trebui ventilat cu un tub de minimum 2/3 din diametrul sifonului. Tubul ventilator va fi tras pânä deasupra acoperisului sau racordat cu tubul vertical de scurgere, deasupra racordárii de scurgere celei mai superioare. Daca din cauza lungimii mari a racordului closetului cu tubul

vertical de scurgere, este pericol de desamorsarea sifonului prin aspiratie, se va preveclea pentru sifon o ventilatie secundark separaa de aceea a tubului vertical. 138. Masuri contra inghetului.

In exterior sifoanele rile cu cAlcai ale tuburilor verticale se vor aseza la cel putin 1 m adâncime. Toate conductele si aparatele de scurgere din interior, impreung cu sifonul lor, vor fi asezate astfel ca sá fie ferite cat mai bine de ger, luându-se toate nrecautiunile spre a nu ingheta apa In ele. Localurile se vor amenaja in i cotu-

Diametrul tubului de ventilatie va fi de cel putin 65 mm, având dela 50 cm sub streasing sau cornise si 1)6116 la extremi-

tate un diametru de 5 cm mai mare. Pentru coloanele de 105 mm si

mai mari, tubul de ventilatie va fi cel putin de diametrul coloanei pe care o deserveste si se va mentine neschimbat pAnti la extremitatea (cáciula) ventilatiei. Unirea a douä sau mai multe ventilatii intr'una singurri se admite cu aprobarea speciall a uzinei, numai in cazuri exceptionale bine justificate, dându-se

tubului comun o sectiune ceI eutin egalâ cu suma celorlalte tuburi. In acest caz, tubul comun nu mate servi un alt scop. Nu se admit orificii de ventilatie In apropiere de ferestre (mansarde), sau de gurile altor ventilatiuni

In legáturá cu inaperile decât in cazul unei pozitiuni a acestor puncte depärtate orizontal cu: 3 m cu cel putin 0,5 m mai sus.

2 m cu cel putin 1 m mai

sus.

1 m cu cel putin 1.30 m mai

sus.

Mai putin de 1 m, 1,50 m mai

sus. Orificiile ventilatiilor vor fi

consecintd, la nevoie, fiind

prevdzute cu crtciula protectoare

Dacá influenta gerului nu se poate Inlátura cu alte mijloace, se vor aplica, cu aprobarea serviciului competint al uzinei dispozitive speciale pentru descracarea apei pânä la o adâncime

complicate Dentru a produce aspiratie nu se admit.

ferith" de inghet. 139. Ventilarea conductelor.

Aceasta se face pr'n tuburi

verticale suficient prelungite deasupra acoperisului pentru ca

ventilatia sá se facd in mod favorabil.

de märime suficientit Aparate

Este interzis a conduce tuburile de ventilatie In cosurile caselor, afarä dacá e vorba de fabrici, in care caz este chiar im-

Pus, atât In interes particular, cat si de nevoi de ordin general 140. Orificiul de curiltire. Se vor prevedea asemenea ori-

ficii acolo unde uzina va aprecia ca absolut necesar si mai ales la schimbarile de panta sau

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

directie $i la piciorul coloanelor verti cale.

Ele vor fi de modul standardizat $i se vor inchide ermetic, iar la conductele subterane vor fi accesibile prin &Amin.

Ele vor trebui cercetate continuu in privinta etanseitätii si a necesitätii de a fi curätate. 141. Orice canalizare racordata cu canalul public va fi previlzutti cu o spälare suficientd.

Tri caz cd, un aparat de evacuare nu se mai intrebuinteazd, racor-

darea lui la canalul public tre-

bue intreruptd. Pivnitele i subsolurile de sub

nivelul strdzii, pot fi deservite de canalizare numai cu autorizarea speciald $i sub rezerva de a se putea revoca oricând autorizarea. Autorizarea se va da numai dad, proprietarul va motiva necesitatea unei asemenea canalizäri si se ya obliga la instalarea de vase de protectie si clapete automate de refulare cu plutitor.

Intrarea apei din canal in anumite inctiperi in caz de refulare priveste exclusiv pe proprietar.

Vanele vor fi de fontd $i cu tic; ele vor fi a$ezate astfel ca sä poatá fi accesibile in orice

ghivent metalic, inchizând erme-

timp, chiar in timpul ploilor torentiale, pentru a se manevra.

Pe lângrt vane, adicd ca accesorii se mai pot instala clape automate, bile sau alte aparate

de inchidere automata, care vor asigura o trecere MI% piedici in pozitie deschisd. Vanele $i celelalte aparate de inchidere vor putea inchide numai acele pärti ale canalizatiunii care deservind suprafete joa-

se trebuesc ferite de refularea apei din canal. Aceste aparate nu vor trebui

159,

sa impiedece scurgerea apelor din conductele situate mai sus. 142. Closete si pisoare. Toate pisoarele si closetele,

atilt cele particulare, cât $i cel& publice, vor fi cu spillare de apä cu tragere de lant sau orice dispozitiv similar. Numärul lor va fi conform cu regulamentul de constructie $i in orice caz cel putin 1 la fiecare 10 incdperi mat

mari ca 6 mp. Spdlarea cu rezervor automat cu desctircare periodicd, este interzisti färä aprobarea speciald a Uzinei.

Dispozitivul de spdlare va con-

sta dintr'un rezervor de descärcare prin pârghie, sau alt dispozitiv cu ventil, cu plutitor a$ezat cel putin la 2 m inältime deasupra scaunului closetului. Pun erea in functiune se va face printr'o simplä tragere scurtrt a lantului. Se admite in mod exceptional, dupd aprecierea Uzinei $i

spälarea directrt prin ventil cu

buton, cu conditia insd sti, se intercaleze pe conducta de alimentare un aparat special zis de in-

trerupere, pentru a eyacua aerul in caz de aspiratiune. Tubul de legrtturd dela rezervor la vas, va avea 30 (treizeci)

mm. Rezervorul va deseärca de .

fiecare data 8-12 litri de apd. cu un debit de 2 litri pe secundä. Dacd alimentarea continud a rezervorului cu apd din conduct)",

nu e singurd, el va fi precedat de un al doilea rezervor mat mare de capacitate suficientd

pentru 10 spältituri. Closetele in grupe care se pot admite la institutiuni, (af and, de-

spitale), vor trebui sä indepli-

neascd aceleasi conditiuni ca cele izolate, luându-se mäsurl speciale contra inghetului. Pisoarele in grupe vor fi insta-

late de reguld in compartimente

separate, urina curgând direct in apd, spre a fi diluatä $i antrenata. Edificiile mari i instiwww.digibuc.ro

160

18 Februarie 1937

tutiunile vor trebui s aibrt un numar suficient din acest aparate. La nevoie, cu aprobarea uzinei se vor prevedea rigole cu spalari automate, dintr'un rezervor care

va distribui apa regulat in cantitati suficiente.

Se vor lua masuri speciale

contra Inghetului. 143. Cuvete, lavoare, bdi.

Toate aceste aparate vor trebui prevqzute cu grater (placa) guíuriti si vor avea robinet sub presiune permanenta cu care se

va face spalarea lor si a sifonului. Ele vor trebui sa fie pre-

vazute cu dispozitive speciale de aerisire. De preferinta bàile vor fi evacuate prin conducte verticale de 65 rum, separate, spre a feii ce-

lelalte aparate de scurget e de periodhl desamorsärii prin as-

piratii. 14 4. Aparate pentru retInerea grasimilor. La cuvetele si scurgerile de pardoseala ale bucatarillor mari la hoteluri, restaurante, cazarmi, si In toate partile unde Uzina va crede ne-

cesar, se vor introduce aparate de retinerea grasimilor de mice natural.

Aceste aparate vor avea o suprafata de racire potrivitil i vor fi prevazute cu orificii usor accesibile pentru curatire i ventilare. Ele vor fi de fontä smaltuita, bine Inchise i pentru aprobarea lor se vor prezenta planurile de detaliu sau modele.

145. Prea plinuri".

Prea plinurile rezervoarelor si

benzinelor de apa pluviabìt, jocu-

rile de apa, etc., la care reinoirea permanentil a apei din sif on

Prea plinurile cuvetelor, la-

voarelor, bailor, trebuesc racordate cu conducta de scurgere In sus de sifon. 146. Rec.p.enti. Seurgerea o pc lor din

curti,

drummi, pivnite si alte suprafete, se face pr'ntr'un num.ir suficient de recipienti asezati la adancimi de cel putin 1,20 in si inconjurati de cel putin 1,20 m si de cel putin 1 m de distanta de pavai cimentat. Ei vor trebui departati cu eel putin 2 rn de orice cladire. Aparatele pot fi din beton comprimat de cel Putin 30 cm si vor fi pre\ azute

cu gratar relativ des, cu vas mobil pentru retinerea nisipiului si murclariilor si cu sifon. Recipientii din pivnite, subsoluri, colidoare, vor trebui sa fie usor accesibili, iar inchiderea hiciraulica a sifonului permanent astguratil. 147. Plasarea cuvetelor, closetelor, etc. Inzidit ea in fit izi nu este per-

Peretii si pardoseala din vecinatatea vasului vor fi din material noted i impermeabil, sure a f_ tinute in pet fecta curatenie. La closete, pardoseala va avea panta spre sifonul de pardoseald, da a exista. Vasul va fi solid si bine montat,

iar scaunul de lemn bine

lustruit si de preferinta cu ridicare automata. Se admite captusirea cu lemn pentru lavoarele instalate in forma. de mash i toaleta si nu-

mai acolo uncle aceasta corespuncle aranjunentului 148. Amenajarea cabinetelor. La orice incapere in care e instalat un closet sau un pisoar,

se va prevedea o fereastra de

nu este asigurata, nu pot fi racordate direct la canalizare, ci

marime

deasupra unei cuvete sau intro-

La cabinetele existente Se va prevedea pe cat posibil o ventilatie directa printr'un tub de

conductele respective vor fi trase In mod vizibil si terminate liber

duse inteun recipient cu sif on.

suficienta,

incaperea

trebuind sit fie bine ventilata si

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

150-200 mm 0 in general asemat in zid. Printr'un singur tub se pot ventila mai multe cabine din diferite etaje suprapuse. La localurile publice, intre ca-

linete si celelalte indperi, se va prevedea

anticamera direct ventilatä, in scop de a izola aerul din cabine, de acela al celorlalte incáperi. o

149. Drenaje.

Pentru racordarea drenajelor

la canalele de scurgere se va cere o aprobare specialti, care se va da sub anumite conditiuni,

garantându-se in special permanenta inchidere hidraulicd a sifonului si lipsa pericolului de refulare a apei din canal, in subsol.

150. Natura materialului.

Tuburile orizontale din interiorul suprafetei cládite asezate mai adânc de 80 cm, vor putea

fi de bazalt, beton comprimat sau fontd. Cele asezate la mai putin de 80 cm sau deasupra radierului, vor fi numai tuburi de fontä imbinate cu plumb. Tuburile orizontale din exte-

rior pot fi de bazalt sau de beton comprimat:

a) dad adâncimea ior

este

mai mare de 80 cm sub nivelul pivnitei celei mai apropiate;

b) dad sunt asezate la mai

putin de 80 cm sub acel nivel, insá la o depârtare de minimum 1 m dela zidul pivnitelor;

clad sunt asezate chiar

cleasupra

nivelului

pivnitelor,

având insä o departare minimá de 2 m dela zidurile bor. Când se va cere etanseitatea completá, se vor intrebuinta tuburi de fontá. Tuburile verticale pânâ la 40 mm 0 vor fi de plumb, cele de 50-52 mm 0 de plumb sau fon-

tá, iar de aci Mainte de fontá inabinate cu plumb. C. Hamangin, vol XXV.

11.

Burlanele de ploaie dela 1,5 m

dela pdmânt in sus vor fi din tablá de zinc, lipitá in mod in-

grijit cu cositor. In cazul când s'ar admite bur-

lane de scurgere in interiorul

unei cládini, ele vor fi numai din fontd imbinatá cu plumb. Sifoanele de 30-40 mm, vor fi din plumb sau alamá, din o

Sifoanele dela 50-65 ram

vor fi confectionate in acelasi

mod, fie din fontd, iar peste 65 min si la closetele in grupe, recipientii in pivnitä, aparatele

pentru retinerea grásimilor, etc.,

vor fi numai din fontâ, având

peretii in aceeasi grosime cu tuburile, dar in interior bine smältuite. Sifoanele .recipientilor

din curte, vor fi din fontd. Racorda-

Materiale si. executie

c)

161

rea se va face prin mansoane, iar cele de fontá eventual si prin piese speciale de alamá. Cuvetele pot fi din gresie, faiantá, porcelan sau fontá bine smâltuitä. Vase le closetelor si pisoarelor vor fi din gresie impermeabild, bine smâltuite, din porcelan sau f aintk sau din fontá bine smältuitá, iar smaltul in interior de culoare deschisd. 151. Calitatea materialului si

felul constructiei. Toate materialele, aparatele,

obiectele intrebuintate la instalatii, vor fi de cea mai bung calitate, de constructie solidä si. rationalá, fabricate cu ingrijire.

Pentru orice material sau tip nou, neaprobat had, se va tri-

mete f ht.& platá un model, planuri si o descriptie. Tuburile de plumb intrebuintate pentru scurgerea apelor, vor fi fabricate din plumbul cel

mai bun cu structurg omogena si exact centrate, greutatea si grosimea lor vor fi cele prescrise mai jos. Tuburile de fontä vor fi tur-

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

162

nate vertical, cu mansonul In

jos, vor fi bine centrate, cu grosime uniformd, impermeabile, cu structura omogena, graunte ma-

runt si färd defecte, suprafata neteda i curata. Ele, vor fi as-

faltate in stare caldä cu protectie contra ruginii. Tuburile de racordare vor avea o lungime de cel putin 50 cm, pentru diametre pang la 125

mm si cel putin un metru pentru diametre mai mart Mansoanele vor fi imbinate cu frânghie gudronatä si plumb topit stemuit in mod ermetic.

Tuburile de beton vor purta vizibil marca fabricantului si vor trebui sa suporte probele de presiune prevazute de uzind dupä prescriptiunile ce urmeaza: A. Tuburi circulare Diametru Bazil Presiune 150 200 300 400 500

120 160 240 320 400

2.000 -2.000 2.500 2.800 3.000

B. Tuburi ovoidale

500 X 750 600 X 900 700 X 1.050 800 X 1.200 900 X 1.350 1.000 X 1.500

320 375 430 490 545 800

3.400 3.800 3.800 4.200 4.400 4.400

Tuburile de beton comprimat

trebue sa reziste la o incdrcaturd, de 6.000 kg/mp.

Tuburile Monier nu se admit. Pentru hasnale nu se admit nici tuburile de beton comprimat. 152. Tuburi de gresie. Conditiunile privitoare la calitate sunt acelea din caietul de sarcini al canalizárii. Tuburile de gresie vor avea o grosime de pereti minima de: 15 mm. Pentru 0 de 100 ram, 125 150 2)

22 73

92

204 250 300

16 17 19 22 25

Tuburile drepte i piesele speciale vor fi fabricate in lungime utila de 60 cm. Tuburi mai lungi nu sunt admise. Mansoanele vor avea o addncime de 60-70 mm.

Tuburile de bazalt sau mica alt material analog vor fi imbi-

nate cu frânghie gudronata si asfalt de cea mai buná calitate. Asfaltul la intrebuintare va trebui sä nu fie nici prea fuid, nici casant, iar la racire va trebui sa se intareascd bine fära a pierde elasticitatea lui. Intreaga in153. Executia.

stalatie de scurgere va trebui executatd cu cea mai mare ingrijire. Tuburile se aseaza cu mansoanele in sens contrar scurgerii apelor. Asezarea tuburilor orizontale se face conform prescriptiunilor caietului de sarcini al Uzinei si adaptat conditiunilor locale, räs-

punzând pentfit executie instalatorul autorizat executor. Receptia instalatiei interioare va preceda executárii instalatiei exterioare. La aceastä receptie, uzina Ii

rezerva dreptul prin organele sale sa incerce instalatia interioard, cu privire la material (santurile trebuind a fi conform regulamentului de fatd, läsate neacoperite, in caz contrar, ele

se vor descoperi pe socoteala instalatorului), imbindri, pante, si-

foane, ventilatie, cutii de curdtire, clape automate, closete etc. De asemenea se va examina etanseitatea intregii instalatii sub presiunea unei coloane de apil pang, la nivelul strazii, precum si inchiderea sifoanelor, intrebuintând proba cu furn sau substante odorante. 154. Instalatiuni existente neconforme ment.

prezentului

regula-

Cu aprobarea uzinei se pot to-

lera mai departe instalatiunile

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

existente de scurgere, având tuburi, piese si aparate neconfor-

me prezentelor norme, in caz când ele prezinta toate conditiunile db impermeabilitate etanseitate.

Introducerea apelor dela bucatarie si bili in tubul de scurgere al closetelor si pisoarelor, se va putea tolera cu aprobarea

uzinei, numai daca se va dovedi ca aceasta nu prezintä inconveniente. Anrobarea data de uzina va fi in orice caz data cu conditia ca proprietarul sä, repare

sa inlocuiasca partile defecte, schimband chiar mai tâniu intreaga instalatie daca uzina gaseste de cuviinta a revoca apro-

barea. Asemenea inlocuiri se vor face

in general cu ocaziunea reparatiunilor radicale. In spiritul prezentelor prescriptiuni, uzina poate examina toate instalatiunile existente, spre a decide asupra mentinerii

163

PARTEA IV

Transporturi in comun CAPITOLUL f Tramvaie elecfrice

1. Liniile de tramvai vor fi construite din sine cu sghiab, de un profil suficient de mare

pentru a se asigura buna, circulatie a vagoanelor. Se va cants, a se executa legaturile dintre sine numai prin sudurd. 2. Ele vor fi controlate si intretinute pentru ca pierderea de tensiune totala, raportata la lungimea traseului sa fie uniforma si sa nu fie mai mare de un voll pe km.

3. Se va lua toate masurile

necesare spre a se anula curentii vagabonzi, vatámatori pentru instalatiile invecinate de apa, gaz, cabluri telefonice, etc.

4. La distanta potrivita sinele vor fi legate electric. 5. Firele de contact vor fi de o rezistenta mecanica suficientä pentru a se obtine un coeficient de siguranta de cel putin 3

lor.

la 15°.

uzind, pentru fiecare caz in parte, vor trebui desfiintate toate

6. Stâlpii de sustinere vor fi calculati, tinându-se seama de eforturile din cauza tractiunii

In termenul ce se va fixa de

santurile sau canalele speciale de scurgere ale industriilor, a-

pele

industriale unnând a

fi

date la canalul public, conform prezentului regulament. Pentru executarea oriarei modificari, se va proceda ca i la

o instalatie noted, cerându-se autorizatia uzinei. In cazuri cu totul speciale, mai

ales la case foarte vechi sau supuse dardmärii, sau acolo unde se va dovedi cá indeplinirea prezentului regulament ar fi legalä, dupa, aprecierea Uzinei de enorme, se vor putea prescrie rnasuri apropiate.

Ele vor fi bine izolate electric fata de pämânt. firelor, cat si din cauza vântului, zanezii, ghetii, etc. 7. Vagoanele vor fi preväzute

cu frâne de mâna capabile sá nermita in toatä siguranta co-

borirea pantelor celor mai pronun tate.

Deosebit, fiecare vagon motor va avea o a doua and: fie electricil, f:e cu aPr comprimat, etc., cu actiune rapida. 8. Vagoanele motoare vor avea o aruncatoare de nisip. 9. Serviciul comunal va Introtine vagoanele in cea mai buna stare si perfectä curátenie. Se dad, este posibil va &Auto, a se adopta dispozitiunea pentru

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

164

o Incalzire temperata In timpul

iernii.

10. Serviciul comunal este obligat a asigura regulate si continua circulatie a vagoanelor,

conform orarelor stabilite. Modi-

ficarile de orare sau trasee vor fi din timp aduse la cunostinta publicului.

CAPITOLUL II

Autobuze 1)

tip robust, pe cat se poate de

confortabile si prevazute cu frail% care sa dea o bung siguranta In circulatie.

13. Serviciul comunal va Intretine autobuzele In cea mai

perfectä stare, executand reparatiile la timp. 14. Circulatia autobuzelor va fi organizata dupg un orar fix, stabilit In conformitate cu nevoile locale.

11. Traseele de autobuze vor fi stabilite astfel ca interesele locuitorilor sä fie cat mai bine

15. Modificarile de traseuri

orar vor fi din timp aduse la

12. Autobuzele vor fi de un

cunostinta locuitorilor comunei. si J. C. M. din 18 lulie 1933, pag.

Pentru exploatarea servieiului de autobuze pe sosele, a se vedea:

tre C. F. R. a aräusiei pe gosele,

deservite. 1)

1. Legea din 12 Iu lie 1930, la pag. 673, vol. XVIII, cu mod. 18 Octomvrie 1932, pag. 702, vol. XX. 2. Legea pentru revizufrea contrac-

telor de aràusie pe sosele, din 27 Apriie 1933, pag. 446, vol. XXI

776, acelasi vol. 3. Legea pentru concesiona,rea cii-

din 25 Iu lie 1934, pag. 550, vol. XXII, si 4. Conventia cu C. F. R. din 27 August 1934, pag. 621, vol. XXII, cu mod. 6 Iu lie 1936, pag. 79, vol. XXIV, p.

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

165

FORMULAR TIP PENTRU UZINELE ELECTRICE COMUNALE

BUGET TIP DE VENITURI 'TOTAL

PARTEA 1 Venituri ordinare CAPITOLUL I

Venituri din exploatare Vânzarea energiei electrice bransamente Chirii / contori si aparate diverse de tarifare CAPITOLUL II

Venituri din luerrai Bransamente Canalizäri CAPITOLUL III

Venituri finaneiare

Dobinzi Prelevári din fondurile proprii CATITOLUL IV Diverse

PARTEA II Venituri extraordinare I mprumuturi

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

166

PARTEA I BUGETUL ORDINAR TIP AL CIIELTUIELILOR DE EXPLOATARE, INTRETINERE L ADMINISTRATIE ;

0

... -1 4-'

e,

0

1

.7,

Ú

to

TITLTJL I

Cheltuieli de exploatare intretinere

§i

CAPITOLUL I

fheltuielile de producerea energiei eleetrice (Uzinä) Cheltuieli de fabrieatie :

Salarii Combustibil Uleiu.

-

.

- - -

.

- .

.

- -

.

Materiale de exploatare .... Energie electricil cumpäratä

-

,

Cheltuieli de intretinere :

Imprejmuiri Clädiri Cazane

Grupe electrogene Tablou de distributie Alte instalatinni Diverse :

CAPITOLUL II Cheltuieli de distributiune a energiei electric()

Intretinere : Reteana de inaltä, tensiune Reteaua de joasä tensiune

www.digibuc.ro

,

it

t;

.

,.:

-s.

a E

4.

P

O

F : OF O0 OFl51': cu

A

P.

18 Februarie 1937

to:,

-4

.

..la

167

7:$

:

e

oo

7,1

Posturi de transformare bransamente Instalatiuni contori la abon. tablotiri si aparate . diverse de tarifare .

I',

o

o 22

44

o 0e0Q,C). E-1 o Et o E, 0,

. .

Cheltuieli speciale de abonat :

Cheltuieli de cltirea indexelor . Cheltuieli de tarif are si taxare . Cheltuiell de incasarea facturilor

.

.

.

.

.

.

Diverse :

CAPITOLUL III

Lundnat public Aprinziitori

Retea Intretinere 11 L'Impi

CAPITOLUI IV Servicii auxiliare

Ateliere

TITLUL II Cheltuieli generale de administrafie f

CAPITOLUL V

. ,

Cheltuieli generale de administratie Salarii qi accesorii la salarii { Cotizatia patronilor a Contrib. sociale c. Imprimate, rechizite si Cheltuieli de registre. Porto, tele, birou si coresponden graf si telefon . .. I. Cheltuieli de transport cameristi luminat .. Cheltuieli apI de imobile incalzit ,

,

I

'

intretinere

www.digibuc.ro

I

18 Februarie 1937

168

:i

.0

O

4.3

Tfl

0

cS

cil

.

2o

M

. i2

..'t

A

o

a

.

E, --'

E-1 ca

E- C.-

ota'OP.O8 E, o E, 0 E-I o P. 0.. d

Intretinerea mobilierului si instrumentelor serviciul medical . . . cheltuieli de paza. . . despligubiri civile chirii subventii asigurgri . . . . Impozite si taxe diverse Cheltuieli diverse Cheltuieli speciale

J

J

.

TITLUL III CAPITOLUL VI Amortismente Uziná

Retea

TITLUL IV CAPITOLUL VII Sareini financiare . Dobânda capitalului Imprumutat . Amortisment exigibil al capitalului imprumutat .

Pati exigibile In cursul anului pentru lucrári efectuate

Pláti exigibile in cursul anului pentru furnituri efectuate Cota-parte din beneficiul anului trecut datorat primáriei Alte sume datorate primitriei

TITLUL V Alocari pentru deschidere de credite CAPITOLUL VIII Alocare pentrn deschidere de eredite suplimentare

CAPITOLUL IX Aloeare pentru deschidere de eredite extraordinare

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

169,

PARTEA 11 BUGETUL EXTRAORDINAR TIP AL INVESTITIUNILOR ti

1

..o

o

en

.2.,

o

'2

-,-3.

o

.

til

1 CAPITOLUL I

Uzina Terenuri Clgdiri

Mari Grupuri electrogene

Tablouri de distributie Accesorii electromecanice

Unelte CAPITOLUL II

Retea Retea

de V.

Retea

de V.

Posturi de transformare

Reteaua de iluminat public

Instalatiuni la abonati Unelte

CAPITOLUL III

Diverse Vehicule Mobilier

Instrumente de birou

www.digibuc.ro

. . Odo..0. P0E-10H.

-4.

2

'r.

I; 1=1

E.

T.', F- .3

P.

P.

E,,,T,,,4,

P,

18 Februarie 1937

170

PARTEA III BUGETUL EXTRAORDINAR TIP AL REINOIRILOR a; to P

.0

-=1

1.,

i

-51

. o

o

g .,,

6

tn

CAPITOLUL I

Uzina Terenuri

ClIdiri Cald'ari

Grupuri electrogene

Tablouri de distributie Accesorii electromecanice

Unelte CAPITOLUL II

Retea Retea

de V.

Retea

de V.

Posturi de transformare

Reteaua de iluminat public

Instalatiuni la abonati Unelte

-

CAPITOLUL III

.

,Diverse Veb icule

i

Mobilier

Instrumente de birou

.

.

'.

.

.

.

www.digibuc.ro

.

'--/ .§.

ál

,'''

:1:'

Ell'E,Ek''g' .ogoag: 2

18 Februarie 1937

171

TABLOU de cote de amortizare socotite asupra valorii initiale de învestitie pentru instalatiile de producerea, transportul §i distributia energiei electrice Cote

Ani

A. Constructii: Fundatii, constructii masive din piatrit Cladiri, cost:xi, construetii normale Baraje ì amenajiiri hidrauliee

60

1,60/0 20/0

50

20/0

50

B. Generatori I transformatori de energie:

Cuildâri eu aburi, instaiatii pentru manipularea arbunilor §i pentru epuratoare de ain't Ma§ini §i turbine eu aburi Locomobile . Motori ca gaz

.

Turbine eu api

.

:

.

:

:

..

:

:

..

i motori DiCs61 .....

P/o

70/0

8,50/0 .

Generatori i eleetromotoare Transformatori Acumulatori

70/0 50/0

70/,

15 16 12 12

20 16

60/0

20

10010

10

200/0 70/e 3,50/0 20/0 2,50/0 2,50/0 3,50/0

15 30 50 40 40 30

7°/0 8,50/0 8,50/0

12

C. Instalatil.pentm transmiterea energiei:

Stâlpi de lemn neimpregnati , impregnati

Stâlpi de fier Stâlpi de beton Cabluri Conductori de'cupru, bronz, fibr Conductori de aluminiu

5

D. Instalatiunl anexe; Intrerupttori, aparate, eontoare., instruinente electrice Pompe, tevi, instalatii de condensatie Transmisiuni, masini-unelte Turn de raeire de apl, construit de lemn . . .

www.digibuc.ro

10010

15 12 10

18 Februarie 1937

172

BIL ANT TIP ineheiat la 31 Martie 193... Activ Lei B. Lei B.

I. Investitiuni Terenuri

Clkliri CA ldari

Grupuri electrogene iTablonri de distributie Accesorii electromecanice Unelte

a) Uzing,

Retea de

V

V , Posturi de transformare

b) Retea

Reteaua de iluminat public Instalatiuni la abonati Unelte

, ,

e) Diverse

/

Vehicule Mobilier

Instrumente de birou

d) Lucrgri in curs de executare

II. Talori realizabile Conbustibil Depozite de materiale

Debitori abonati

Particulari Autoritiiti Primrtria

Avansuri Diversi debitori III. Valori disponibile Casa

CEC sau B. N. R. Efecte publice . Actiuni obligatiuni IV. Pierdere

V. Conturi de ordine

www.digibuc.ro

,

18 Februarie 1937

173

BILANT TIP ineheiat la 31 Martie 193... Pasiv Lei B. Lei

I. Capital

Il. Fond de amortizare

III. Fond de reinoire

IV. Fond de rezervi

V. Valori exigibile

Furnisori si. antreprenori Creditori P1 54i anticipate

VI. Benefieiu net

VII. Conturi de ordine

www.digibuc.ro

B.

_____

18 Februarie 1937

174

CONT DE PROFIT g PIERDERE TIP ineheiat la 31 Martie 193... Debit Lei B. Lei

I. Cheltuieli de exploatare §i Intretinere a) Cheltuieli pentru producerea energiei electrice (Uzina) Salarii 1. Cheltuieli de Combustibil ¡abricafie Materiale diverse de exploatare . Energie electricg cumpiizatg . . . Intretinere imprejmuiri cliídirilor 91

61dg/rill:II.

"

2. Cheltuieli de intrefinere

>,

grupurilor electrogene tablou diverse alte

99

accesorii

>7

.

instalatiuni

I

3. Diverse

I

b) Cheltuieli pentru distribuirea energiei electrice Pentru reteaua de inaltg tensiune . 1. Cheltuieli de J joasg tensiune . ,, Intrefinere posturi de transformare . . i bran§amente §i contori . . . 2. Cheltuieli speciate I Pentru tarifare, facturarea §i de abonat 1 incasarea 11

3. Diverse

c) Cheltuieli pentru intretinerea iluminatului public

II. Cheltuieli generale de administratie Salarii

Contrib. sociale ..... ,

.

.

.

Cheltuieli diverse ds birou §i corespondentg de transport de imobile Intretinerea mobilierului §i instrumentelor 71

Cheltuieli speciale .....

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Impozite §i taxe diverse Cheltuieli diverse

III. Sareini finaneiare DoVanzi

Rate exigibile din imprumuturi

......

IV. Amortismente V. Reinoiri VI. Benefieiu net

www.digibuc.ro

B.

18 Februarte 1937

175

CONT DE PROFIT g PIERDERE TIP incheiat la 31 .Martie 193... Credit Lei B. Lei B.

I. Venituri din exploatare a) Vanzarea energiei electrice Bransamente

b) Chirii

Contori si aparate diverse de tarifare

II. Venituri din luerari a) Bransamente b) Canalizilri

HI. Venituri financiare Dobami

IV. Diverse

V. Pierderi

.

.

www.digibuc.ro

.

.

.

18 Februarie 1937

176

FORMULAR TIP PENTRU UZINELE CONUNALE DE APA SI CANAL PROIECTUL DE BUGET AL VENITURILOR

pe exereitiu1 193.... >cc

NATURA VENITURILOR

:

ca

fz4

PARTEA I Venituri Venituri rezultate din exploatare A. Exploatarea apei

Taxe api. Taxe diverse

Locatii dela lucrari api Total exploatare api

.

B. Exploatarea canalului Taxe canal

Locatii lucrki canale Total exploatare canal C. Exploatarea lacurilor Pescuitul Navigatia Diverse venituri

Total exploatare lacuri . D. Lucräri particulare

Luerki api

Lucrki canal Total lucrki particulare . E. Exlpoatarea fabricilor i atelierelor Exploatarea fabricii de carknidb; tuburi atelierelor f

Total expl. fabrici i ateliere .

www.digibuc.ro

.

=1

E

:

Obser-

vatiuni

18 Februarie 1937

14 kg

ti

177

E ,d

NATURA VENITURILOR

.

.,`" .s

,.,

.

E1-1 a, v-i 14

'1 g

1:14

1,1

ct

.

2

a,

F. Venituri din averea mobiliarei 14 15

Dobânzi Diferente de pret si curs

16

Redevente si participatiuni

Total venituri avere mobiliarl .

.

.

.

.

G. V enituri din averea imobitiard 17

Chirid si arenzi

H. V enituri financiare 18 19 20

Debitori restant'a," pentru apa, canal . pentru lucrAri executate Diversi debitori

.

_____

__

Total venituri financiare

Total Capitolal I .

.

_

.

C APITOLUL II

Venituri extraordinare 21

22 23

Vinzki de bunuri

.

.

.

.......

Excedente din exercitii. Inclise Venituri Int'amplgtoare

Total Capitolul II .

--.

.

.

.

CAPITOLUL III

Venituri cu destinatie specialil 24 26

26 27

Subventii Imprumuturi Obligatiuni Fonduri proprii

Total Capitolul III . Total general .

Ramangin, vol. XXV.

12.

www.digibuc.ro

Obser-

vatiuni

18 Februarie 1937

178

PROIECTUL DE BUGET AL CIIELTUIELILOR DE INTRETINERE $1 EXPL 0 A T A RE

t. cá 'g

mr,

81

-'1

6

Z.

NATURA CHELTUIELILOR

Fg

:

a

'rli

Obsor-

Z.

t rn o m

c. vatiuni

a.

CAPITOLUL I Cheltuieli de personal

Salariile personalului Contributii sociale

Total Capitolul I

,

.

.

.

.

CAPITOLUL II

Cheltuieli administrative Cheltuieli generale de birou Cheltuieli diverse Total Capitolul II

_

-----

-,

____

CAPITOLUL III

Cheltuieli de Intrepere Materiale pentru intretinere si reparare . Manopera pentru intretinere si reparare . Total Capitolul III .

. .

.

CAPITOLUL IV Cheltuiell de exploatare

Materiale pentru exploatare Manopera pentru exploatare

7

8.

Total Capitolul IV .

.

1

CAPITOLUL V Cheituieli de aMortizare

Amortismente pentru investitiile patrimoniale

-

Total Capitolul V . i

www.digibuc.ro

.

-----

_

18 Februarie 1937

179

Obser-

NATURA CHELTUIELILOR

4

vaOuni r4

4:"-

CAPITOLUL VI Obligapuni financiare

Obligatiuni financiare scadente in anul In

10

curs

Total Capitolul VI .

.

.

CAPITOLUL VII

Fonduri suplimentare 0 extraordinare

......

Fonduri pentru deschidere de credite suplimentare . . . . . Fonduri pentru deschidere de credite extraordinare .

11

12

Total Capitolul VII .

.

Total general .

.

--

.

---

PROIECTUL DE BUGET AL INVESTITIILOR

1

NATITRA CHELTITIELILOR

4

Z.2

CAPITOLUL I

Cumpirfirl pentru investitiuni patrimoniale 500

500/1 500/2 540/3 500/3 500/5

Cumpardri pentru inzestrdri indispensabile Imobile si terenuri Masini si instalAiuni Aparate, instrumente, scule, unelte Vehicule

Mobilier, case de fier, masini de scris, caleulat, contabile, statistice si biblioteca

www.digibuc.ro

18 Februarle 1937

180

,..

17;4

550

550/1 500/2 500/3 500/4 500/5

.g 8.P:

o p.m

Mobilier, case de fier, maOni de scris, calculat, contabile, statistice qi bibliotecii .

Lueräri de investitiuni patrimoniale de exeeutat in antreprizii Lucrtiri indispensabile de executat in antreprizci

Imobile *i terenuri Surse apil §i retele de distributie

650

Lucrciri necesare de executat in antreprizei Imobile §i terenuri Surse ap i retele de distributie . . Canalizki §i. asanki Bran§amente §i racoarde in. locatie

Canalizki §i asanki

Branlamente §i racoarde in locatie Lucrki diverse

Diverse lucrki Total Capitolul II . CAPITOL U III

Luerfiri de investitiuni patrimoniale de executat in regie 700/1 700/2 700/3 700/4 700/5

.

4

:

.',. cr, n cn

Vehicule

600/1 600/2 600/3 600/4 600/5

700

4,-;

Imobile 0 terenuri . Mmini §i instalatiuni Aparate, instrumente, scule, unelte

CAPITOLUL II

550/1 550/2 550/3 500/4 500/5

:

Cumpcirdri pentru inzestrdri necesare

Total Capitolul I .

600

.r.

1-...

NATIMA CHELTIIIELILOR

Materiale pentru rucriiri indispensabile Imobile Surse apg i retele de distributie CanalizAri §i asanki Bran§amente §i racoarde in locatie

Lucrki diverse Total articol

www.digibuc.ro

.

--- -- --

18 Februarie 1937

-`',`74

rsr,

. t.

A" ,T

750 750/1 750/2 750/3 750/4 750/6

81

"r.';

NATURA CHELTUIELILOR

.1

bm ,,-1

8

a

850/1 850/2 850/3 850/4 850/5

900

0,

4

Surse apI 0 retele de distributie Canalizari §i asan6ri Bramamente 0 racoarde in locatie Lucriiri diverse

= == .

.

Manopera pentru luertiri indispensabile Imobile

Surse 0 retele de distributie Canalizing 0 asanIzi Branlamente 0 racoarde In locatie Lucrari diverse Total articol .

8.50

FA

Imobile

de executat in regie 800/1 800/2 800/3 800/4 800/5

4,- 1

Materiale pentru lucritri necesare de executat in regie

Total articol . 800

181

.

Manopera pentru lucreiri necesare de executat in regie Imobile

Surse 0 retele de distributie Canaliztri 0 asaning Branlamente 0 racoarde in locatie Lucrari diverse Total articol .

.

Total Capitolul III .

.

.

Lucriiri angajate in trecut fi in curs de executie

Total investitii .

www.digibuc.ro

.

.

---

----

18 Februarie 1937

182

PROIECTUL BUGETULUI DE REINOMI ,_ 4 'n!

¡:..

.A

-,t; :1 c

e -8

4"

0

81

NATURA REINOIRILOR

-'4

or, 0,4

CAPITOLTJL I

Cumphriri pentru relnoiri 100 100/1 100/2 100/3

100/4

Cumpcirciri pentru reinoiri indispensabile

Masini si instalatiuni . Aparate, instrumente, scule, unelte . . Vehicule cu tractiune mecanicä si animalb; Mobilier si masini pentru birouri Cumpeircirá pentru reindri necesare

150 150/1 150/2 150/3 150/4

.

Masini si instalatiuni .....

.

.

.

Aparate, instrumente, scule, unelte Vehicule cu tractiune mecanicil si animalá Mobilier si masini pentru birouri Total Capitolul I

.

.

. ,

CAPITOLUL II

Luerfiri de exeeutat in antrepriza 200 200/1 200/2 200/3 200/4 200/5 200/6

200/7 200/8 200/9

Luertiri indispensabile de executat in antreprizti Refacerea si. repararea imobilelor . . . . . 'Idern a împrejmuirilor si drumurilor a masinilor si inst. de producere . . . distributie . . . a transformatorilor si stat. de transform sterilizare, epurare a inst. sanitare, de iluminat, Incalzit, as.

73

93

cens. si ceasornice lor

liniilor de garaj Decauville digurilor, bazinelor, barajelor Refaceri si reparatiuni diverse

www.digibuc.ro

co,-,

18 Februarie 1937

ag.c;

NATURA REINOIRILOR

8e

fi ISO

250

250/1 250/2 250/3 250/4 250/5

VT

Lucretri necesare de executat in antrepria Refacerea §i repararea imobilelor Idem a imprejmuirilor §i drumurilor maqinilor §i inst. de producere fl It II If distributie f, 1,

.

.

.

.

.

.

.

.

a transf. 0 statiunilor de transformare,

sterilizare, epurare . . . a inst. sanitare, de iluminat, incillzit, as-

250/6 250/7 250/8 250/9

183

cens. §i ceasornicelor

a liniilor de garaj Decauville ,, a digurilor, bazinelor, barajelor Refaceri §i reparatiuni diverse

. . .

--

Total Capitolal II CATITOLUL Ill

Luerilri de mental in regie 300 300/1 300/2 300/3 300/4 300/5

300/6 300/7 300 8 300/9

350

350/1 350/2 350/3 350/4 350/5

Itfateriale pentru lucriiri indispensabile de execulat in regie Materiale pt. refacerea §i. repar. imobilelor .

Idem a imprejmuirilor 0 drumurilor 11

a ma§inilor §.1 inst. de producere . . . . distributie . . . a I, a transformatorilor §i statiunilor de transf. sterilizare, epurare . . . . . .

a inst. sanitare, de iluminat, inalzit, ascens. §i ceasornicelor a digurilor, bazinelor, barajelor . . . a liniilor de garaj Decauville Materiale pentru refaceri §i reparatii diverse

i t

Total articol . . . Materiale pentru luereiri neeesare de executat

......._

in regze

Materiale pentru repararea §i ref. imobil. . Idem

imprei. a ma§inilor §i inst. de producere

.

.

.

.

distributie . . a trans'i . §i statiunilor de transf. sterilizare 0 epurare

350/6

a inst. sanitare, de luminat, inglzit,

350/7 350 8 350/9

a digurilor, bazinelor, barajelor, etc a liniilor de garaj Decauville . . . . Materiale pentru refacefi 0 reparatiuni diverse

ascens. qi ceasornicelor

Total Capitolul III

www.digibuc.ro

.

.

.

--

-- ----

18 Februarie 1937

184

..:

1.14

-F0

.ol

.. ...;

NATURA REINOIRILOR

8 CO

t,c2i 821

.1E1

4,

.r4

CAPITOLUL IV

Manopera pentru lueriiri in regie 400

Manopera pentru lucriiri indispensabile de executat in regie

400/1

Manopera pentru refacerea §i repararea imo-

400/2 400/3 400/4 400/5

Idem a imprejmuirilor 0 drumurilor a ma0nilor 0 inst. de producere . . . . a ,, ,, distributie . . . . a transformatorilor §i stat. de trans., sterilizare, epurare

bilelor

400/6 400/7 400/8 400/9

a inst. sanitare, de iluminat, incAlzit, ascensoarelor 0 ceasornicelor

a liniilor de garaj Decauville a digurilor, bazinelor, barajelor, etc. Manopera pt. refaceri 0 reparatii diverse

Total articol .

50

450/1 450/2 450/3 450/4 450/5

. .

.

___

.

Manopera pentru lucrciri necesare de executat in regie

Manopera pentru refacerea 0 repararea imob. Idem a imprejmuirilor 0 drumurilor a malinilor 0 inst. de producere . . . . . If If If 7/ distributie . If a

. .

transformatorilor 0 stat. de transf., ste-

450/6

rilizare, epurare . . a inst. sanitare de iluminat, inc5dzit, as-

450/7 450/8 450/9

censoarelor 0 ceasornicelor . . . a liniilor de garaj Decauville a digurilor, bazinelor, baraj., etc. . . Manopera pentru refaceri §i reparatiuni diverse. Total Capitolul IV . Total general

www.digibuc.ro

--

tT, 41

18 Februarie 1937

185.

TABLOUL PROCENTELOR DE AMORTIZARE

FELTIL INVESTITIUN1LOR

Timpul ma-

xim de amortizare

74 .5 Vi

El

CIdiri

60 ani

Cládiri uzini

60

27

Surse apá

20

17

Masini i instalatiuni

10

Rete le apI,

33

15

Fântini publice

25

77

40/0

Retea canale

50

72

20/0

Unelte-scule

3

57

Vehicule

4

25%

Mobilier

10

10°/o

20/0

5o/e

100/0 3o/0

33o/e

Procentele de amortizare sunt susceptibile a fi modificate dupI gradul de uzare al Investitiunitor.

www.digibuc.ro

18 Februarle 1937

186

CONTURI DE REZULTATE Cheltuieli

Venituri 9. Conturi do ref etc si venituri diverse

6. Cheltuieli indirecte (Administrative)

90. Venituri din exploatarea apei 91. canalului It 92. lacurilor . ,, 93. lucräzi particulare I/ 94. exploatarea uzinelor, fabricilor, atelierelor . . 95. Venituri din averea mobiliarg,

60. Salariile personalului . 61. Contributii sociale 62. Cheltuieli generale ad-tive 63. Cheltuieli diverse

29

19

96. 97. 98 99.

7. Cheltniell directe (Intret. §i. expl.)

19

imobiliarit extraordinare . . . cu destinatie specialI 79

70. Materiale pt. intret. i repar. . 71. Manopera 72. Materiale pentru exploaEare . 73. Manopera 74. Amortismente pentru investi79

tiuni patrim

8. Contari de reguldri periodice ale cheltuielilor

80. Salarii de refiartizat . . . . 81. Contributii sociale de repartiz. 82. Cheltuieli generale ad-tive de repartizat 83. Cheltuieli diverse de repartiz 84. Materiale pt. întret. §i. reparare 85. Manopera

86. Amortismente de repartizat

.

CONTURI DE ORD1NE

87. Conturi de ordine i evidentil, active

I EVIDENTA

88. Conturi de ordine i evidentA pasive

www.digibuc.ro

18 Februa.rie 1937

187

SCHEMA CONTURILOR $1 BILANTUL TIP PT. INTREPRINDERILE PT. EXPLOATAREA APEI $1 CANALULUI

letiv

Pasiv 0. Fonduri proprii 1. Activ imobilizat

10. Cliidiri i terenuri 11. Masini si instalatiuni . 12. Surse apa, retele distrib. aPd, canal, lacuri

13. Aparate, instrumente, scule, unelte 14. Auto, vehicule, lArci .

15. Mobilier, biblioteca 16. Uzina electricl, 17. Fabrici i ateliere

.

18. Lucari de invest. in executie 19. Participatiuni diverse . . . 2. Activul realizabil 20. Depozitele de materiale . . . 21. Debitori pentru apil, canal . . 22. Debitori pentru lucriiri execut. 23. Debitori diversi . . 24. Impr umut. Soc. Functionarilor

25. Avansuri 26. 27. 28. 29.

3. Activul disponibil

00. 01. 02. 03. 04. 05. 06. 07. 08. 09.

Fond de investitii Rezerve

Fond de amortismente Fonduri de prevedere

Beneficiul net

4. Fonduri striline pe ter men lung 40. Imprumuturi privilegiate 41. Obligatiuni 42. 43. Fonduri pentru personal 44.

.

.

5. Fonduri striine pe termen seurt 50. Obligatiuni .financiare altele decit lueriiri in curs . . . . 51. Obligatiuni financiare pentru luoritri executate si in curs . 52. Conturi transitorii

30. Numerar in casit i div. valori . . 31. Disponibil la bänci . . 32. Actiuni i Efecte publice . . 33. Conturi transitorii

www.digibuc.ro

UZINELE COMUNALE BUCURESTI SERVICJUL RUGET-CONTROL

SCIIEMA DE ORGAMZARE A INTREPRINDERILOR PENTRU EXPLOATAREA APEI $1 CANALULUI 1. Localitati foarte Taxa apei numai in a) 0 coloana de intretinere si de mici f 1 mec. sef + 1 mec. aj. mici (panit la 5.000 proportie cu vaextinderi sau completari, inzestriiri 1 3-10 incr. dupit imprej. 19c.sau retea de strazi loarea in retea de apa. sub km) Ex. Buhusi, b) O coloana pentru curatit si reparat J aceeasi formatie ca mai Braila, Herculane, etc.

canalizarea.

acelaqi personal He-

care static u

pomp.

II. Local itati mici Sectiune techn. dis- a) Subsect. Uzinei (p. Hecare stat. de pom pare sau captare ca mai sus sub I. a. tincta Sef inginer b) col. de intret. (ate 1 maestri' mont. abs. sc. meserii). Distr. Apei { 1) -F event. 1 ajutor 2) lucrari (cate 1 maestru aj. + lucr. supr. dupil impr.) inginer, cu sec- c) F t rilzi sub 20 km. Ex. Canalizare f Idem. Pargoviste, Vaslui, tiune anexa de ex- d) tarife si ab. 1 potrivit cu extensiunea si condit. locale, ,, ploatare. etc. Sect. uzinei, absolvent de sc. sup. + 2-2 mec. pt. fiecare stat. III. Localitati mij- Administratiune dispompare dupa cum lucreaza sub sau peste 6 ore, zi. iocii cu populatiune tinctil, fie regie di- I) Serv. Apelor alim. cu apil 1 ing. (Bir de intr.) eate un abs. de sc. de mes. 20-100 mii loc. recta, fie comercia( cerc. pierd.,) cu pers. dupa imprej. liza tit inginer ( lucrari, studii, statistica, conduct., 1 sef ing. conductor, desen clupa imprejurari. 1 ing. ajutor (event). 2) Serv. Canale Sectia canalizari, 1 inginer Bir. de intret. Incr. si studii stat. 1 inginer Epuratie, 1 inginer { Idem. 3) Serv. Contab. (Un contabil expert) organ izat dup5, imprej. i norme obisnuite. 4) Serv. Ad-tiv { Ad-tie g-ralit, Contencios, Personal, Asis- I Organizat dupii tenta, Abonati, Economat, Control 1 normele com. V. Lo-alitati mari f Numai Administratii autonome conduse dupa principii comerciale cu posibilitati de desvoltare numai peste 100.000 locuitori 1 orizontale, organizare tip. U. C. B. adaptate conditiunilor locale prin reglementare speciala.

u populatie s u b 20.000 si retea pe

www.digibuc.ro

INDEX ALFABETIC LA REGULAMENTUL DE APLICARE AL LEGII ADMINISTRATIVE Art.

Art.

Administratia judeteata §i comunalä

A

Acte

Biroul ei (judet) ale administratiei locale, Va-

lididatea lor

169-177

acte i decizii nule acte §i decizii anulabile ale autoritittilor locale, Copii de pe ele de administratie supuse apro!Aril tutelare de dispozitiune supuse apro-

169 170 171

180

bärii autoritritii tutelare si cele scutite de aceasta. 199

.Actiunea in daune (rtspunderea agen-

tilor autoritätilor locale). 208

.Administrativ Serviciul

(judet) (comune urbane)

22

42

72 93 152

dintre comune rezultate la modificari teritoriale).

7

Administratia localá 17-71

comunale v. Comune

Administratia de Stat Biroul ei (judet)

Acte si decizii nule 169 Acte j decizii anulabile 170 Functionarii lor v. Functionari.

Adunäri §i ordinea public& .... 162 Agentii autoritätilor locale suspendarea. revocarea raspunderea

206 207 208

AlegAtor Carnet de Registru de

14 14

Amenda (consilier, lipse ne210

Angajarea cheltuielilor

(bu-

get)

259

Acte §i decizii

Curti (judecä neintelegerile

Serviciile ei

Validitatea actelor lor 169-177

Anulabile

Administrative

judetene v Judet

Adrninistratii locale

motivate)

Administrativä Procedura Politia

24

23

170

Apfirarea pasiva Comisia de (judeteanä) (comunalä) (membrii ei

control).

52 53 56

144 Arhivari (atributiuni) Arhiva Biroul ei (judet) ....27; 67, 69

www.digibuc.ro

18 Februarie 1937

190

Art.

Armata (ordinea pub1ici i si-

stabilimentelor publice §i de

guranta internä a Statului)

161

Asistenta medicalä a functionarilor

137

Asociatiuni de judete §i comune

192

administrative, bugetul 276-279 lor

Atributiuni de politie v Po-

Autorizare de constructii ce

67

Autoritäti Civile ce pot cere trupe 163 (desordini)

Avocati (numirea lor)

178 179 182 183 132

265

comunale)

245-256 257-269 270-276

249 256

71

70 14

Centre industriale (pre§edintii lor §i apärarea pasiva)

61

Biroul

prole-

sionalä a functionarilor 96 administrativi acoperirea cheltuielilor lui 124 retribuirea profesorilor §i 125functionarilor

Cereri

72 §i urm.

termen de rezolvare comunicarea rezolvärii lor de copii Yormulare de

84 81 83: 93:

213-216

Cheltuieli

Statiuni (impozite §i taxe

200. 279

Cancelaria

Centrul de pregItire 172 184 196

Balneare

comunale judetene

angajarea §i lichidarea br

215. 216. 259.

Climatice statiuni (impozite §i taxe

statistic v. Statistic v. Judet (serviciile lui) v. Comune (serviciile lor)

265.

comunale)

Comisari de politic (politie

Birouri (tablou indicator cu distributia lor) 92 18, 37 noi, creare de

Bugetul autoritlfilor locale

alcätuirea lui executarea controlul echilibrarea lui votarea

245

Carnet de alegnor

intereseazä apärarea pa-

Locale publicarea §i afi§area, deciziilor §i regulamentelor lor ordonantele lor Imprumuturile lor agentii lor v. Agentii de control de tutelä, termen de pronuntare dreptul de a suspenda executarea actelor nule

utilitate publicä (Final* locale)

comunei rural e plä§ii

litie.

sivä (10 0/0 taxe in plus)

Art.

197

judicial%)

.

165

Comisia de aparare pasiva judeteanä comunalä membrii ei (control)

www.digibuc.ro

62' 53:

18 Februarie 1937

191 Art.

Art.

Comisii de examinare (pregItirea

Condica do prezentä a personalului.

profesionalg a functionarilor ad-tivi) 121

interimare (acte ce nu pot incheia)

176

pentru constatare veniturilor autonome comunale . 264

Comunal Consiliu (Politia comunal6). 167 (deciziile lai) 191

167-168 Comisia (de aparare pasiv4 53 Po lifia

Comunale

Conferinte profesionale

128.

Confidentiale Lucräri (registra special)

88

lipse nemotivate, amende

210,

de drept (in consiliile locale)

305.

Consilii

Consilii v. Consilii

comunale si judetene.

Intreprinderi v. Intreprin-

conditii de valabilitate a

deri

deciziilor lor

neintelegeri rezultate la modificki teritoriale (ju-

decate de Curti le administrative)

7

Asociatiuni de 192 §i venituurmärirea 269 ri tor lor 301 drepturi exclusive 71 rurale, cancelaria lor 66

4

urbane, serviciile lor ...34-50 35 39

40-51 41 42

serv. financiar si de contabitate serv. (biroul) economic serv. (biroul) cultural serv. sanitar si al ocrotirilor sociale serv. veterinar si zootehnic Serv. tehnic serv. (biroul) salubritätii sectia de pompieri urbane nereledinta, statistica lor

173.

174 competinta lor hotäriri ce nu pot fi def erite delegatiunii coma175 nale sau judetene

Comune

obligatorii secretariatul biroul M. O. N. T. contenciosul serv. ad-tiv

87

Consilieri

Comunala

statistica lor

Condici de evidentä.

91

43 44 45

locale.

'regulamentele lor disolvarea lor

184

211-21a

Consiliul de indrumare i directiune (pregItirea profesionaM a functionarilor ad-tivi). 97-98 (avizele lui). comunal. 167(politia comunaA ddclziile lUí

191

Constructii ce intereseazg apärarea pasivä, autorizarea lor (100/0 Vaxe In plus)

46 47 48 49 50

Contabilitate

66

Contenclosul

*SOrvieiul de

(judet) (comune urbane)

www.digibuc.ro

57

28-30 43 58

18 Februarie 1937

192

Art.

Art.

Didactic-corp

Contenciosului Biroul (judet)

(comune urbane).

Personalul (atributiuni)

41 21

147

Contributii venituri din.234-239

speciale

Copii

membrii lui pot fi alesi primar sau ajut. de primar . 304

Personal (pregItirea profesionalA a 122 functionarilor ad-tivi)

Diplome de pe listele electorale

de pa acte, referate Cered de de pe actele i deciziile autoritAtilor locale

15

functionarilor ad-tivi) 83 171

Corp didactic membrii lui pot fi alesi primar sau ajutor de primar. 304

Cotizatiuni Venituri din

229-233

Credite suplimentare 261

120

Disciplina (pregAtirea profesesionalI a 117 functionarilor ad-tivi)

Dispozitiune Acte de (supuse aprobIrii autorit4ii tute lare i scutite de aceasta)

199

Dispozitiuni comune

Deschidere de

51-71

(serviciile ad-tiilor locale).

288-307 (intreprinderi judeOne comune

-Cultural Biroul

prcgAtirea profesional6 a

(judet)

26

Curti ad-tive udec a. neintelegirele rezul-

tate la modificIri teritoriale)

7

comunale cu caracter economic). 301 speciale 302-307 Diverse

Disolvarea (consiliilor locale) ....211 212

Dosar

Dactilografi (atributiuni)

146

special (instructiuni, ordine circul6.ri).

89

Drumurilor

Daune Actiune In (rIspunderea

Serviciul tehnic al

31

agentilor autoritätilor locale)

.

208

Economic

Decizii ale autoritAtilor locale copii de pe ele afisarea si publicarea lor ale consiliilor locale _(conditii de valabilitate) ale Consiliului comunal

171 172 173 191

Biroul. (judet) (comune urbane)

30 44

Economica Tutela:

www.digibuc.ro

193-200

18 Februarie 1937

193

Art.

Art.

Electorale

Functionari

Liste v. Liste.

Elicibilitate (conditiuni)

16

Evidenta 87

Condici

Examene (preg/tirea profesionalä a 118 funct. ad-tivi)

Examiaare Comisii de (preg/tirea pro121 les, a funct. ad-tivi)

Finandar-Serviciul 28-30

(Judet) (comune urbane)

43

Financiarrt-Tutela. Finantele locale

193-200 213-279 213-216

cheltuieli. 215 comunale 216 judetene 217-244 venituri . 217 comunale si judetene

din impozHe i taxe...218-227 228 extraordinare 229 cu destinatie special/ 229-233 cotizatiuni.

contributii speciale ...234-239 240-244 imprumuturi . 245-279 bugetul . 245-256 alciituirea 257-269 executarea. 270-275 controlul . 276-279 asociatiilor ad-tive

Fonduri mânuitori de (r/spunderea) 204

functionarii conducAtori de 141 servicii functionarii conducAtori de 142 birouri

registratori arhivarii impiegatii dactilografii personalul contenciosulni

143 144 145 146 147

functionarii pentru Inca148

functionarii de specialitate 149 150 personalul de serviciu

Gardieni publici

156

Gestionari

Formulare (de cereri i referate)

93

Frecventa

(rilspunderea lor)

116

f unct. ad-tivi) 13.

204

Guarzii

(preggtirea profesional/ a Ç. Hamangiu, vol. XXV.

sanctionarea neglijentei 85 relei credinte ad-tivi: scutiti a urma cursurile de preglitire prole127 sionalä ce au urmat aeeste cursuri, preferinta la inaintäri 129 absenti la cursuri, sane130 tionare conducátori de servicii (a141 tributiuni) conducatori de birouri (a142 tributiuni) pentru incas/ri i pläti a148 tri butiuni) de specialitate (atributiuni) 149 204 Rilspunderea lor ai administratiilor locale 94-137 pregittirea lor. v. Preg/tirea profesional/ 138-150 atributiunile lor, 138 subprefectul secretarul general al jade139 tului 140 secretarul comunal

www.digibuc.ro

comunall)

168

18 Februarie 1937

194

Art.

Art.

Judete Impiegatii (atributiuni)

145

Impozite Venituri din

218-227

Imprumuturi 240-244 ale autorit4ilor locale .... 196 Venituri din

Industriale

Curtile Ad-tive) 7 categoriile lor biroul lor statistic, v. Sta.,tistic. Asociatiuni de 192 urmArirea averii i venitu269 rilor lor

Judeteana Comisia (de apgrare pasivä)

Centre (presedintii lor 64

ap4rarea pasiva)

(nOntelegeri la modifielri teritoriale, judecatit de

Inscrieri

Judetene Consilii, v. Consilii.

Intreprinderi, v. Intreprin-

(pregAtirea profesional a 115

fun ct. ad-tivi)

Interimare Comisii (acte ce nu pot incheia)

176

Interne-Ministru de v. Ministru

Intreprinderi

287

288.300

birouri biroul M. O. N. T contenciosul serv. ad-tiv biroul personalului

22 23 qi

24

comunale

biroul statistic cultural

26.

de petitionare-regis-

traturä i arhivib

27

serv. financiar §i de conta28-30 bilitate

biroul contabiliatii judebiroul contabilit4ii comu-

In functiune, nu pot fi ale0

primari sau ajutori de primari.

Jandarmeria 155-156

13 20 21 22

One

Invättitori

(Politie)

17

creare de noi servicii sau

ad-tiei de stat judetene

zarea, administrarea exploatarea lor) ....280-287 sub form/ de serviciu .281-283 283-286 comercializate. organizate prin lege specialg

17-33

Servicii . obligatorii

judetene i comunale cu caracter economie (organi-

(finantele lor).

52

28

nale biroul economic

29 30

serv. tehnic al drumurilor sanitar de ocrotire sociala serv. veterinar i zootebnic

31

Judiciafa-Politia

32 33

153,155,158

Jandarmi Ofiteri de (politie judiciarg) 165 Subofiteri de (politie judi165

Lichidarea cheltuelilor Licitatii

www.digibuc.ro

259 198

18 Februarle 1937

195

Art.

Art.

Liste electorale

12-15

intocmirea lor pe categorii revizuiri, rectificäri copii date magistraVlor ce prezideazit birourile de votare

(PregItirea profes. a funct. ad-tivi)

119

Nu le 15

Localti Administratie v. Administratie

LucrAri confidentiale, secrete (registru special)

Note

12 13

Acte §i decizii

169

Nume Schimbäri de

8-11

0

88

Ocrotire sociall Manifestatii (§i ordinea

162

Mânuitori de fonduri (räspunderea lor) 204

a functionarilor

Ofiteri (le politdo jiuliciarg ciará)

137

165 165

Ora§e - re§edintA §i nere§edintA

Ministerul de interne tutela lui 179 controlul lui 178 anularea ordonantelor autoritätilor in subordine 189

1-7

ModificAri teritoriale M. O. N. T. Biroul

(Biroul mobilizirii §i organizärii natiunii i teritoriului) 40, 51

Municipii servicii §i birouri obligatorii 35

servicii §i birouri obligatorii

Nere§edintA statistica lor

mentinerea §i restabilirea 158-164 ei

Ordonante ale autoritätilor locale.... 184 (aparare pasiva)

85

Ordonantare

v. Ora le

Notarul atributii¡de politie....155, 159 165

66

Ordinea publich

ale primarului

Nere§edintA - Ora§e

37

Re§edintA biroul lor statistic, v. Statistic

ale prefectului (apärare pasivä)

Neglijenta functionarilor

(judiciarä)

32 46

de jandarmi (politie judi-

Medical*, Asistenta

(sanctionarea ei)

Serviciul de (judet) (comune urbane)

PasivA Apärarea, V. Apärarea

www.digibuc.ro

187, 190 55 186 55

259

18 Februarie 1937

196

Art.

Art.

Personalul . didactic v. Didactic

statistic v. Statistic 150 de serviciu (atributiuni) contenciosului (atributiuni, 147

Personalului Biroul (judert)

22 91

Condica de prezentä

Petitiuni Petreceri

p1inì, examene, diplome

personalul didactic dispozitii diverse

115-121 122-123 124-137

Centrul de ....v. Centrul

Preoti in functiune, nu pot fi alesi

Petitionare Biroul de (judet)

programul de studii (sectiuni, materii) 10 inscrieri, frecventé, disci-

primari sau ajutori de

27, 67 73 si urm.

(si ordinea publicti)

162

primari

30

Presedintii centrelor industriale i apararea pasivit

54

Pretorul atributii de po1itie....155, 159

Plasa 70

Cancelaria ei

Politie

(judiciarä) controlul lui

165, 166 178

Prezenta

Atributiuni de politia general&

politia

judiciar4 jandarmeria gardieni publici Ordinea publica politia comunalä politia judiciara

151-168 151-157 152 153 155 156 158-164 167-168 165-166

Pompieri Sectia de (comune urbane).

50

Prefectul 54, 55 i apärarea pasivä atributiuni de politie..155, 158 (judiciar6)

tutela lui controlul lui ordonantele lui

179 178

187, 190 anularea ordonantelor auto-

ritätilor in subordine ... 189 i asociti a de comune .... 192

Pregätirea profesionalit a funct. ad94-137 ministrativi 94-100 pregätirea profes.

Condica de, a personalului.

91

Primarul si apärarea pasivit.. .54, 55, 56 seful politiei comunale 167 186 ordonantele lui

Procedura administrativa

72-93

Procesiuni (si ordinea publica)

162

Prof esionalà Pregiltirea, v. Pregätirea.

Profesionale 128

Conferinte

Räspunderea Agentilor autoritätilor locale

Rfispunderi a functionarilor

208

204-212 201

a gestionarilor i mänuito204 rilor de fonduri

www.digibuc.ro

18 Februarte 1937

197

Art.

Art.

Reaua credintä

Sanctiuni

a fun ctionarilor, sanctionarea ei

85

Rectificäri

204-212

Sanitar -- Serviciul (judet)

32 46

(com. urbane)

(liste electorate)

13

Referate

Schimbari de nume

8

11

Secretariatul

Formulare de

93

Ref erenti (Biroul statistic al judetelor si oraselor resedintil). Atributii inspectii numirea

39

Secretarul 60 62 63 64

Registraturi - Birou de (judet)

(comune urbane)

general al judetului

139 140

comunal

(conferinte lunare cu conduciitorii de servicii).

90

Secrete lucrAri (registru special)

27, 67, 69

Registratori Atributiuni

143

88

Sectiunile (pregiltirea profes. a funct. ad-tivi) 104-114

Servicii

Registru de aleggtori special (lucrilri secrete, confidentiale)

14

ale ad-tiilor locale judetene, v. Judet

88

comunale, v. Comune noi, Creare de

Regulamente ale autoritittilor locale (publicarea si afisarea lor). . 172 ale consiliilor locale...184, 185

Resedintä - Orase

17-71

18, 37 (tablou indicator cu distributia lor) 92

Serviciu Personal de

Statistic

V. Orase

Biroul (judet)

Biroul (al judetelor si co-

Revizuiri (liste electorate)

13

Revocarea agentllor autoriatilor locale

207

munelor resedintä) rolul referentii rapoartele

lucarile statistice referentii - atributii

inspectii numirea materialul statistic Personalul (numirea lui)

Rurale Comune, v. Comune

S

32 59 60 61 62 62

63 64

65 133

Statistica

Salubritätii Serviciul (Biroul)

150

49

la comunele urbane neresedinte si rurale

www.digibuc.ro

66.

18 Februarie 1937

198

Art.

Art.

Teritoriale

Statiuni balneare i dimatice (impozite s, taxe comunale). 265

Subofiteri 165

Subprefectul conferinte lunare cu conducittorii de servicii.

atributiile

Tutelfi exercitiul ei.

de jandarmi (politie judiciarfi)

1-8

Modificki

ad-tiv6,, acte, regularnen-

te . 184-192 economicli financiar6. 193-200 special6

90 138

178-212 178 183

Autoritttti de

201-2P3 178

Urbane

Subventii (preg6tirea profes. a funct. 124 ad-tivi)

Comune, v. Comune

V

Validitatea

Suspendarea agentilor autorit6tilor lo206

cale

Venituri autonome comunale, Comisii pentru constatarea 264 lor

Tablou indicator cu distributia serviciilor i birourilor ....

actelor ad-tiilor locale, v. Actele ad-tiei locale

92

Taxe (pregAtirea profes, a funct. 124 ad-tivi) 218-227 Venituri din

Tehnic - Serviciul

v. Finantele locale

Veterinar

Serviciul (jwlet) (comune urbane)

33 47

Zootehnic-Serviclul

(comune urbane)

48

(jimlet)

33

(al drumurilor, judet)

31

(comune urbane)

47

www.digibuc.ro

REGULAMENT PENTRU FUNCTIONAREA INSTITUTULUI CENTRAL DE STATISTICA DIN 19 FEBRUARIE 1937 1)

PARTEA I

Dispozitiuni generale 1. Toate lucrArile statistice oficiale Regatul vor fi executate sau Indrumate de ciltre Institutut Central de Statistica.

2. Institutul Central de Sta-

tistica este persoand juridicä si 1) Aced Regulament s'a sanetionat prin Deeret regal NI% 573 din

1937 0 s 'a publieat in Monitorul

Oficial, p. I, Nr. 11 din 19 Februarie 1937. A se vedea organizarea Institutului central de statistieä, in

Cap. II al Decretului-lege p. organizarea Ministerului Internelor, din 7 Ianuarie 1936, pag. 277, vol. XXIV, p, I. In treeut gAsim prima lege pentru orguiLarea statisticei generale, din 1 Decemvrie 1871, pag. 367, toleetia Boerescu; apoi Decret-lege pentru organizarea statisticei in. Mi-

nisterul de Industrie, din 20 Iunie 1919, pag. 76, vol. IXX, Hamansin, 'An& ce In fine, la fiintä Institutul de statistic& generalk prin Legea din 8 Deeemvrie 1925, pag. 1.160,

vol. XIIIXIV. Urmeadi apoi unifiearea serviciilor de statistieä, prin Deeret-lege din 11 Noemvrie 1934,

pag. 756, vol. XXII, 0 iar50 reorganizarea Institutului de statistieä, prin Cap. II al Deeret-lege din 7 Ianuarie 1936.

functioneaa pe längA Ministerul Internelor. Institutul are atributiunea de a culege, direct sau prin organele publice, de a centraliza i prelucra toate datele

privitoare la populatie si la bunuri. I Institutul poate cere orice informatiuni si date statistice organelor publice, iar capii auto-

rifdtilor sunt obligati a da Intreg concursul necesar Indeplinirii atributiunilor sale. Pentru a se obtine date statistice exacte si comparabile, In-

stitutul este obligat a standar-

formularele, iMprimatele, metodele de: culegere, verificare, diza

prelucrare, expunere si tiparire a materialulud statistic, rationalizând tabelele statistice si mijloacele de exprimare graficä. Institutul publica toate datele statistice necesare organelor de guvernámânt si utile pentru lämurirea opiniei publice din tar4 si sträingtate si asigurd cooperarea statisticä cu strginAtatea. Birourile statistice dela departamente si Case Autonome nu pot comunica direct cu organele

similare din tara sau strAindtate, ci numai prin Institutul Central de Statisticä. Institutul executS, periodic, din 10 In 10 ani, Incepând din anul 1940, recensAmântul general al

www.digibuc.ro

200

19 Februarie 1937

populatiei, in conformitate cu legile si regulamentele speciale 1).

Organizarea $i activitatea birourilor de populatie va fi indrumata de catre Institut. Institutul Central de Statistied administreaza patrimoniul sau. 3. Institutul va executa toate operatiunile statistice privitoare la populatie si la bunuri. Informatiunile statistice vor fi procurate dela institutiunile publice sau persoanele particulare, care sunt obligate a raspunde la toate intrebärile puse de Insti-

tut si in termenul fixat de a-

cultura sau stiinta, aceasta Ins& numai cu autorizarea prealabil& a Ministerului Internelor si cu incuno$tiintarea Institutului Cen-

tral de Statistica. Chestionarele

i

formularele

utilizate la orice lucrari statistice, executate de functionarii publici sau de persoane care indeplinesc o functiune de interes public, vor fi elaborate de Institut sau vor avea aprobarea Institutului. Functionarii publici care primesc spre completare, fie dela autoritati, fie dela particulari,

formulare sau chestionare statistice care nu poarta viza de aOricine poate, cu caracter pri- probare a Ministerului Internevat, prelucra si publica date sta- for, data. prin Institutul Central tistice adunate dela persoame de Statistic& sunt obligati a le institutiuni particulare. Ministe- fnainta, fara Intarziere, Institurul Internelor poate interzice a- tului, care va lua masurile ledunari de asemenea date statis- gale. tice, atunci cand ar prejudicia 5. Institutul Central de Stainteresele Statului. Institutul tistica va da avizul obligatoriu Central de Statistica este obli- oridecateori o institutiune pugat a-$i da avizul asupra Iucra- blica vrea organizeze un rilor statistice de acest gen. servieiu statistic. Avizul va privi Publicarea datelor statistice atât organizarea, cat si stabilioficiale cade exclusiv in sarcina rea metodelor de lucru. PersoaInstitutului Central de Statis- nelor particulare, Institutul le cesta.

tics& Datele care privesc exclu-

siv unele departamente, se pot publica de cätre acestea, cu avi-

zul Institutului Central de Statistic& Acest aviz se va da dupa o confruntare a rezultatelor ob-

tinute cu datele statistice existente.

4. Adunarea datelor se va face

dupä metoda stabilita de Institut. Functionarii publici sau toti cei care indeplinese o functiune de interes public, pot aduna date

statistice. fie la cererea autori-

tätilor, fie a unor institutii de

1) A se vedea Legea pentru re-

censämântul general al populatiei,

din 21 Martie 1930, la pag. 187, vol.

XVIII.

va putea da indicatii, daca acestea le vor cere. 6. Culegerea datelor statistice

generale va face obiectul unor operatiuni sistematice, care tre-

bue sa se repete la intervale fixe. de timp. Metoda adunarii de date prin

anchete speciale se va intrebuinta numai in cazuri exceptionale $i anume, atunci cand interpretarea datelor prelucrate de Institut impune o completare a informatiunilor existente $i and interese superioare de Stat cer anumite date speciale cu caracter urgent $i de mare important& Ministrii pot ordona oricand, pentru nevoile departa-

www.digibuc.ro

19 Februarie 1937

mentelor lor, anchete

pentru

stangerea de date, prin formu-

lare vizate de Institut; and Irish' va fi vorba de lucräri cu caracter periodic, ele nu pot fi intro-

prinse deck prin Institut. Pentru toate lucrärile periodice, autorittitile publice vor intocmi din vremedin oficiu sau la interventia Institutuluiproiecte de probleme si de tabele statistice. necesare bunului mers al serviciilor publice si care urmeaza a fi prelucrate in anii urmätori. Când executarea lucrärilor cerute Institutului va necesita per-

sonal mai insemnat si reclama

cheltuieli exceptionale autoritätile respective vor acorda Institutului mijloacele suplimentare

necesare.

7. Toate scriptele Intrebuintate de organele publice vor fi

intocmite astfel fuck sá per-

mitA o lesnicioasä extragere a

elementelor necesare prelucrárii statistice. 8. Formularele i buletinele,

statistice intrebuintate de orice autoritate publicá, vor fi intocmite de Institut. Cele existente vor fi revizuite si aprobate de Institut. Date le statistice nu pot fi extrase deck numai pe astfel de formulare sau buletine. 9. Serviciile publice si particulare, care au nevoie de date statistice, se vor adresa Institutului Central de StatisticA.DacA

datele cerute existä, ele pot fi comunicate; and Insrt satisfacerea cererii ar fi consideratti ca protivnia intereselor superioare de Stat. Institutul va supune cazul ministrului, care va decide. 10. In

cazul and se cer date care nu existá la Institut. dar care sunt necesare interesului

obstesc sau particular, Institutul poate autoriza culegerea lor,

201-

dar numai dupA, ce i s'a prezentat spre aprobare programul, forrnularele si metoda de lucru. Rezultatele vor fi, In mod obligatoriu, comunicate Institutului. 11.

Nicio lucrare statistia intreprinsä In afara deInstitut, nu poate fi incuviintatä i nici InceputA inainte dea se fi elaborat programul delucru, In care sä, se arate prevederea de timp si cheltuiala necesarti

Nu se pot initia si executa identice sau asemändtoare celor fäcute, fie de and autoritate, fie de Institutul Central. Orice lucrare statisticti, odatA terminatA, se va Inainta si In-

stitutului Central de Statistia, care va aduna si pästra toatelucrArile statistice privitoare la RomAnia. Persoanele sau institutiile particulare de asemenea sunt obligate a Inainta statisticile

lor tipArite sau in copia

manuscrisului, pentru arhiva documentarA a Institutului. 12, Nicio lucrare statistica oficiala nu poate fi imprimatä; de vreo autoritate publicA decât

numai dupg ce a primit incuviintarea prealabilti dela Insti-

tut. Plata cheltuielilor de imprimare a acestor lucrAri se va pu-

tea face numai daa la ordo-

nantd se adaugá avizul favorabil nentru publicare al Institu-

tului. 13. Orice comunicare de ci-

fre statistice In sträintitate, fgcutti, de orice autoritate publicd din tarA, este verificatA, decAtre InstitutuI Central de Statistia. El este obligat sA verifice aceste date, sA le vizeze In cazul când ele corespund cu datele oficiale ale Institutului, iar

in lipsa lor, Institutul va putea

sti si le insuseasa daa le crede exacte. In cazul and datele

www.digibuc.ro

202

19 Februarle 1937

verificate nu corespund realita- personal fata de director de Institutul este dator sä arate indeplinirea insärcindrilor pHaceasta autoritAtii respective, in- mite. dicând $i datele oficiale exacte, 16. Directorul mai este ajutat deed, existä.

de o comisiune consultativá corn-

PARTEA II

Organizarea Institulului Central de Statistici Sectiunea I Organizarea Centrald

pusä din 4 specialisti recunoscuti, numiti pe termen de 3 ani.

Ea va fi convocata de cätre

directorul institutului, oridecâteori va fi nevoie. Lucr Arlie sävârsite in fiecare sedintd, vor fi con-

CAPITOLUL I

statate printr'un proces-verbal. Comisiunea va fi consultatä in

Conducerea Institufului

chestiunilor care privesc direc-

14. Institutul Central de Stalisticd este condus de un director, care, in afar:A, de conditiunile prevazute de legea statutu-

lui functionarilor publici, va tresä. indeplineasca urrndtoarele conditiuni: sA ail3A titlul de doctor al unei facultäti din tard .sau strdindtate, sA fie specializat in statisticä, sd, fie membru al Corpului tehnic al statisticienilor, sA probeze cd a executat 'pe proprie rdspundere lucrAri importante statistice si sA aibd, o indelungatd activitate $tiinti-

mod obligator asupra tuturor tivele si metodele de lucru.

Functiunea de membru in comisiunea consultativä este onorifled_ Sedintele comisiunii se pot tine cu orice numär de mem-

1311i

bri.

Ea, recunoscutd, In domeniul

melon in discutie. Ministerele vor fi invitate sd-si delege câte un director, oridecâteori se discutd probleme privind ministerul respectiv. In caz de absentrt pe timp mai

statisticii. Directorul este

rdspunzdtor

personal pentru buna functionare a Institutului. Directorul reprezintá institutul inaintea autoritätilor, in actele juridice si are in atributiunea sa gestiunea fondurilor $i administrarea patrimoniului in-

15. Directorul este ajutat de doi subdiractori nnmiti dintre inembrii Corpului tehnic al statisticienilor, doctori sau licentiati universitari $i specializati in probleme de statisticA. Subdirectorii isi vor exercita atri, butiunile prin deleggiune prim:tad dela director, tinându-i locul in absentd. Ei vor räspunde

In anumite cazuri se pot invita la $edinte, spre consultare experti a al-or prezenta ar fi utilä pentru lämurirea proble-

inclelungat a unui membru al eomisiunii, ministrul poate numi un inlocuitor temporar. 17. Institutul Central de Stat'sticä are urmAtoarea compunere:

1. Ramura stitisticii umane.

2. Ramura statisticii bunuri-

lor.

3. Subunitäti comune. CAPITOLUL II

Ramura statisticii umane

18. Toate lucrarile statistice

care privesc direct omul $i manifestärile lui din punct de vedere biologie, intelectual, religios, moral, social $i economic, vor fi executate de urmätoarele sectiuni tehnice: 1. Sectiunea demograficd.

www.digibuc.ro

19 Februarie 1937 2. Sectiunea recensAmintelor generale ale populatiei. 3. Sectiunea controlului populatiei.

203

Va face prelucrarea recensämântului general al cládirilor si

5. Sectiunea de studii bio-an-

locuintelor, recensAmântul intreprinderilor cornerciale, industriale si de transport, precum si recensämântul hgricol. Persona lul acestor diviziuni va

6. Sectiunea de studii minori-

conducere a recensAmintelor ge-

4. Sectiunea santiarä si de a-

sistentA socialä. tropologice.

tare. 7. Sectiunea muncii si asigurärilor sociale. 8. Sectiunea judiciarä si extrajudiciarä.

9. Sectiunea instructiunii pu-

Nice, cultelor si artelor. 10. Sectiunea administratiei generale a Statului. 19. Sectiunea demografied cerceteazá i studiazá miscarea naturalA si migratiunile interne si externe ale populatiei. Ea va executa controluli si verificarea buletinelor de stare civilä, codificarea si verificarea lor, tabelarea i prelucrarca lunarA i anualA a datelor. 20. Secfiunea recensdminte-

tor generale ale populafiei va

executa lucrArile recensämäntu-

lui general al populatiei, conform legii, regulamentului si dispozitiunilor speciale, luate cu

ocaziunea executárii acestei lucrAri, cu caracter periodic. AceastA sectiune va face studiul imprimatelor, organizarea exterioarä i verificarea buletinelor de recensAmânt, dupA investigaitunile de rigoare fäcute la fata locului. Sectiunea va codifica sti va face controlul coclificàrii, va stu-

dia din vreme codul de despuiere a rezultatelor recensAmintelor generale si va elabora toate formularele.

Va studia si va Intocmi no-

menclatura profesiunilor din tarA si va pregAti codul profesiunilor.

constitui cadrul permanent de

nerale si are menirea de a elabora metodele de lucru si a controla materialul adunat si prelucrat cu prilejul fiecrirui recensárnânt, de a adânci rezultatele recensAmintelor generale precedente, de a studia rezultatele ob(inute si de a face instructia spe-

cialA a personalului angajat in lucrArile recensAmintelor. In afará de acest personal, va exista un personal temporal', angajat cu contract sau plâtit cu diurnA, al cArui numár se va stabili in raport cu urgenta prelucrärii rnaterialului de recensämânt. 21. Secfiunea controlului popu-

latiei va urmitri i lndruma activitatea tuturor birourilor de

populatie din fntreaga tarä. In afaril de controlul organelor exterioare, sectiunea va organiza un fisier central curent al populatiei tärii. Institutul Central de StatisticA va ua toate mäsurile pentru organizarea i buna functionare a birourilor de populatie si va da avizul la intocmirea buge-

telor lor. Ele vor functiona in In afarä de CapitalA, care are

cadreIe administratiei comunale,

o organizatiune speciald.

22. Secfiunea sanitard si de asistentd sociald se ocupA eu-studiul problemelor de sAnAtate pu-

i cu strângerea, prelucrarea si publicarea tuturor datelor

blicA

necesare

cunoasterii sAnAtAtii oopulatiei tArii. In sarcina acestei sectiuni cade de asemeni statistica asistentei sociale. Sectiunea va face statistica

www.digibuc.ro

19 Februarie 1937

204

$colilor, personalului $i institutiunilor sanitare $i de ocrotire, statistica morbiditätii generale, a bolilor infectioase i sociale; a asistentei medicale (inclusiv farmacii, medicamente, sanatorii si statiuni balneo-climaterice), a asisteneti sociale $i a invalizilor, orfanilor i vaduvelor de räzboiu.

Secfiunea de studii

bio-

antropologice se va ocupa in pri-

mul loc de analiza calitativä a datelor care se strâng la institut.

Sectiunea va initia cercetári,

urindrind manifestrtrile de vieatä

ale populatiei si analizând datele privitoare la populatia atât ca structurä, cât i ca

manifestare. Va executa anchete bio-antropologice, privind colec-

tivitriti restrânse sau unitäti sociale date, utilizând metoda monograficä si putând colabora cu cu alte institutiuni din tarä sau sträinärtate. Ea va face $i studiul fenomenelor vitale, privind fac-

torul ereditar in deterrninarea acestor fenomene. Tot aceastä sectiune va prelucra $i datele antropologice adunate cu ocaziunea recrutrtrilor, in mäsura in care aceste date vor fi puse la dispozitie de Ministerul Armatei, precurn $i datele de interes antropologic, rezultate din mäsurdtorile antropometrice fácute in $coli $i in alte coelctivitäti.

Sectiunea se va ingriji de rea-

lizarea unei arhive antropologice

documentare,

cuprinzând

másuratori, fise, fotografii, desene $i documente genealogice. 24. Sectiunea de studii minoHtare va aduna si prelucra materialul documentar privitor la problernele minoritätilor etnice din %rd. Ea se va ocupa $i de evolutia

numeria a Románilor, care träiesc in afará de granitele tárii_ Sectiunea de studii minoritareva Intocrni un fiSier statistic si bibliografic de studiile cu caracter minoritar. 25. Sectiunea muncii $i asigurdrilor sociale are drept object intreaga activitate nationalá, ca-

re se manifestä prin munca de orice naturd, precum si problema prevederilor sociale. Ea va studia urrniitoarele domenii: profesiunile i invätilman-

tul profesional, meseriile corpurile profesionale, contractele de muncá, inspectiunea muncii, birourile de plasare, anomaliile in clomeniul muncii (greve, conflicte de muncd, $omaj, acciden-

te de muncä), organizatiile de asistentä muncitoreascá, juris-

dictiurlea muncii, migratiunile muncitore$ti, precum $i aglome-

ratiile de muncitori in anumite

centre industriale. Sectiunea va face statistica asigurärilor sociale, sutdiind morhiditatea $i mortalitatea, $omajul, britrâmetea, invaliditatea, ajutoarele, premiile $i pensiile. Prin statistica prevederilor sociale se va studia intreg câmpul activitätii productive a populatiei tärii, stabilind raporturile de forte dintre diversele categorii sociale $i profesionale $i tendintele de evolutie profesionalá. Va cerceta posibilitätile de extin-

dere ale asigurärilor in diverse forme, pa categorii sociale profesionale. Va organiza de a-

semeni statistica selectiunii profesionale. 26. Sectiunea judiciard $i ex-

trajudiciard va prelucra datele privitoare la activitatea organelor judiciare si la intreaga ma-

nifestare juridicä a populatiei trtrii. Aceastä sectiune va Intocmi

www.digibuc.ro

19 Februarie 1937

statistica penald si penitenciard. Statistica privitoare la lucrarile

Corpurilor Legiuitoare; statistica afacerilor civile, a actelor private si autentice; statistica firmelor, societdtilor comerciale,

a márcilor de fabricd, si a afacerilor comerciale din punct de vedere juridic, statistica acte-

relor de vehicule, precum si a fortelor de tractiune mecanicd animalti de care dispune tara; statistica alegerilor legislative, administrative si gospodd-

resti, precum si statistica apärtirii pasive;

(adoptatiuni, legitimári extraju-

zdri si altele de aceeasi naturd). 27. Sectiunea instnictiei puptice, cultelor si artelor, va pre-

lucra toate datele privitoare la invdtámantul public si particular de toate gradele si de toate

categoriile, precum i datele privitoare la institutiile bisericesti, de orice confesiuni i secte si la toate institutiile de culturd si

de artd din tard. Ea va intocmi statistica personalului didactic si a scolior de pregtdtire a personalului didac-

tic; va face recenstimântul copiilor de scoald, statistica institutiunilor de invdttimânt, de toate gradele si statistica comitetelor scolare. De asemeni, va Intocmi statistica personalului instituitunilor religioase si artistice, precum si statistica activitátii lor. 28. Sectiunea Administratiei Generale a Statului va centraliza si prelucra datele statistice privind administratiile de sub autoritatea, si controlul Ministerului Internelor. Va Intocmi statistica activitdtii organelor administrative, politiei, jandarmeriei; statistica bugetelor si inventarelor, a imprumuturilor comunale si judetene; sta:tistica mijloacelor de transport, a fabricilor si atelie-

presei, radiafo-

niei, cinematografelor si a turismului.

lor Ministerului de Justitie reTeritoare la cártile funduare si la unele drepturi ale populatiei diciare, dispense, naturaliztiri, recunoasteri de cetátenie, expul-

205

CAPITOLUL III

Ramura stafisficii bunurilor

29. Ramura statisticii bunttrilor, cuprinde urmdtoarele sectiuni tehnice: 1. Sectiunea Agriculturii si Domeniilor.

2. Sectiunea Industriei si Co-

mertului. 3. Sectiunea Comunicatiilor si Lucrárilor Pub lice.

4. Sectiunea Finantelor si Co-

mertului exterior. 30. Sectiunea Agriculturii si Domeniilor, va face statistica insdmântärilor si a recoltelor, a vi-

ticulturii, a animalelor domeslice, a apicutlurii si a sericiculturii, a inventariului agricol, a pädurilor, a pescdriilor, a muncilor si salariilor agricole, a domeniilor Statului, a cadastrului, a cooperativelor si a colonizärilor.

31. Sectiunea Industriei si Co-

mertului se va ocupa de statistica intregii vieti comerciale

industriale a tarn., adundnd date

asupra numdrului si felului intreprinderilor industriale, a fortei motrice, a capitalului investit, a materiei prime intrebuintate, a productiunii, a personalului lucrátor i administrativ si a salariilor platite. 'Va face statistica preturilor, statistica societAtilor pe actiuni,

stabilind indicii economici necesari. 32. Sectiunea Comunicatiilor si a Lucrdrilor Pub lice, se ocupd.

www.digibuc.ro

19 Februarie 1937

206

de intreaga problemä a transportului pc uscat, pe apä si in

aer, precum si de cane de cornunicatii. Sectiunea va intocrni statistica transportului de pasageri pe

caile ferate; statistica transporturilor de márfuri; statistica materialului rulant; statistica per-

sonalului, a accidentelor si a serviciului medical; statistica trans-

porturilor maritime si fluviale; statistica drumurilor

1Mii-

*i

lor ferate particulare; statistica transportului aerian *i a aeronauticii; statistica lucatrilor puMice; statistica transporturilor po*tale, a oficiilor po*tale si a personalului P. T. T.; statistica telefoanelor si a telegrafului. 33. Sectiunea Finantelor $i a Comertului exterior se va ocupa

de statistica veniturior si cheltuielilor Statului, de statistica personalului salariat *i pensionar al Statului i cu statistica importului, exportului i transitului.

nurilor. Inspectorii vor organiza birourile statistice din exterior: judetene, municipale si comunale; vor instrui si Inclruma personalul acestor birouri i vor face inspectiuni la fata locului pentru a verifica datele statisLice primite la centru; vor ingriji ca aceste date sá fie MainLate in termenul hotilrit dg in-

stitut. Fiecare inspectie va face obiec-

tul unui raport detaliat chtre directorul Institutului. Inspectorii

vor primi indrumárile tehnice

dela Oficiul de studii *i publica-

tiunt *i dela Sectiunile tehnice ale Institutului. Acest birou va controla personalul i va face controlul activitatii i miscárif personalului si va tine la zi zierele functionarilor.

4. Biroul administratiei $i intendentei eart se ocupd de toate problemele administrative ale In-

satutului, ca: intretinerea locaCAPITOLUL IV

Suirerreti5rcomune

34. Secretariatul indrumeazá birourile de corespondentä, registraturrt, arhiva, inspectii, ad-

ministratie, contabilitate, contencios, casierie, personal i intendentd.

Secretariatul va comunica institutiilor din stráindtate, datele statistice cerute. 35. Secretariatul se compune din urmiltoarele birouri: 1. Biroul registraturii i arhivei, care se ocupá de buna func-

tionare a registraturii vei.

sonalului, care se ocupil de cancelaria activitátii tehnice, a inspectiei statisticei umane si a bu-

i

arhi-

Z. Biroul corespondentei care face, atât corespondenta interná a Institutului, cât legiltura acestuia cu strainatatea. 3. Biroul inspectiei si al per-

lului, Incälzit, iluminat, paza, inventarul de materiale, mobilier, ma*ini si transporturi. 5. Biroul contabilitdtii $i al casieriei, care se ocupg, de buget de executarea lui. Un birou aparte va urmari veniturile speciale ale institutului_

Acest birou va lucra de comun acord cu organele delegate ale

Ministerului de Finante.

Casieria va fi cu totul independentä de contabilitate si va face toate incasdrile si plätile institutului.

6. Biroul de contencios al institutului care se ocupg de toate problemele juridice ale Institutului, având delegatiunea de a. apára interesele acestuia in fata instantelor judecdtore*ti. El

va intocmi actele privitoare la contraventii.

www.digibuc.ro

19 Februaríe 1937

36. Of iciul de studii i publicatiuni va avea atributiunea de a studia toate problemele de organizare, de metodologie si de statistica aplicatä ce-i vor fi ce-

rute de diretcor; va organiza statistica conjucturala si studiul eficientei serviciilor publice; va ingriji de documentarea, biblioteca si publicattiunile Institutului va supraveghea atelierul de desen si fotoscopie. Va ingriji ca toate publicatiunile internationale importante, sa cuprinda da-

te referitoare la Romania si va furnisa datele necesare Ministerului de Externe, pentru propaganda in strainatate. 37. Oficiul va avea urmatoa-

rele birouri: 1. Biroul de studii speciale va studia din ordin sau din proprie initiativà, orice statistica

privind sfera de activitate a Institutului si va supune spre cerce-

tare directiunii Institutului problemele statistice interesând buna administrare si desvoltare a populatiei, precum si a vietii economice a tärii. El va urmäri, din punct de vedere tehnic, toate publicatiunile care contin date statistice, tinzând sà elimine din cunostinta public& datele statis-

tice eronate. Acest birou executä lucrärile speciale ce vor fi nece-

sare, pentru a satisface cererile de date adresate Institutului. De asemenea va studia metoda de sistematizare a serviciilor statistice centrale si exterioare, atât

In ce priveste activitatea statistica, cat si administratia lor. I3iroul va Intretine fisierul statistic bibliografic central, schimbul de publicatiuni, biblioteca Institutului i arhiva de documente statistice. 2,. Biroul de grafice si fotoscopie va elabora metode standardizate de expunere grafica a da-

207

telor statistice si va intocmi reprezintärile grafice necesare publicatiunilor Institutului sau solicitate de diferite organe exterioare. Va executa orice fotoscopii, privind documentele care intereseaza, Institutul si va organiza si conduce tipografia legatoria institutului.

3. Biroul publicatiunilor va. studia metoda cea mai rationala si practica de publicare a datelor statistice, ingrijind de tiprt-

rirea, in bune conditiuni, a tuturor publicatiunilor Institutului. El va urraári, in general, tehnica publicatiunilor statist ce din tara si din strainatate si va starui sa se adopte in toate publicatiunile românesti o metodrt

de prezentare cat mai unitard. 4. Biroul statisticii conjuncturale va studia, pe baza datelorbirourilor respective, variatiunea si interdependenta diferitilor factori economici, evolutia lor periodicä, comparatia lor cu factorn similari din strainatate, precum si ciclurile economice.

5. Biroul studiului eficientei serviciilor publice se va ocupa de centralizarea, prelucrarea si ahaliza statisticrt a datelor pri-

vitoare la activitatea tuturor serviciilor ministerelor, administratiilor locale si corpurilor autonome. De asemeni va prelucra

datele cuprinse in fisa activitatii individuale a fiecarui functionar dependinte de aceste servicii.

6. Biroul statisticii produselortipografice va organiza dosarele publicatiunilor inaintate institutului. Va face statistica publicatiunilor periodice, va tine la zi colectia publicatiunilor periodice, informand contenciosul despreprice contraventie constatata la art. 130 a decretului regal din 7' Ianuarie 1936, privitor la organizarea Ministerului Internelor,_

www.digibuc.ro

19 Februarie 1937

208

38. Institutul Central de Sta-

tistich are o sectiune specialA de

masini statistice, care se ocupä cu prelucrarea mecanicd, prin masini speciale, a intregului ma-

terial statistic apartinând tutu-

*Nu' sectiunilor din institut.

Sectiunea II Organizarea exterioarei CAPITOLUL I

Birourile stafisfice deportomenfale

39. Pe lângd fiecare minister

casä autonomA fiinteazä câte

o unitate administrativä statis-

tied, care culege si centralizeazA datele statistice din domeniul respectiv, conform normelor sta-

bilite de Institutul Central de Statisticd. Ele vor executa la cererea institutului lucrdri statistice si vor putea alcdtui situatii

sumare statistice pentru trebuin(ele urgente ale ministerului. Ele pot inttia i studii speciale din ordinul ministrului. In acest

caz, metoda lor tehnicd de lucru o determind in mod obligatoriu Institutul, atat in ce priveste programul, cât si formularele statistice intrebuintate. Ele vor inainta Institutului loate rezultatele obtinute prin lucrdri proprii, precum si materialul

statistic adunat prin organele

in subordine, spre a fi pdstrate. 40. Birourile statistice de pe lângA ministere si case autonome nu pt executa lucräri statistice cu caracter de periodicitate si nici publica date statistice decât pe cele rezultate din anchetele speciale executate din ordinul ministrului, dar numai cu avizul Institutului Central de Sta-

ttisticA.

41. Nicio unitate statisticd nu

noate retine materialul original adunat in minister peste termenele stabilite de Institutul Central de Statisticd. Fiecare minister poate pAstra in dublicat ma-

terialul statistic adunat de or-

ganele lui. Materialul statistic se prtstreazrt exclusiv in arhivele statistice speciale ale Institutului Cen-' tral de StatisticA, iar el vechi in Arhivele Statului. 42. Birourile statistice din ministers si administratiile autonome, vor fi, din punct de vedere statistic, sub controlul Institutului Central de Statisticä, prin organul cgruia se va verifica func-

tionarea lor. Institutul va raporta in scris ministerelor res-

pective insuficientele constatate,

cerând indreptarea lor. Institutul stabileste in mod obligator metoda tehnicä de lucru.

43. Din punct de vedere administrativ si disciplinar, personaluI birouri depinde de autoritatea respectivA. Activitatea lor tehnica insA este indrumatA si controlatd de Institutul Central de Statisticä. Personalul statistic este obligat sä inainteze rapoarte de activitate lunarä, conform instruc-

tiunilor ce se vor da de Institut.

44. LucrArile statistice oficiale se publicA de Institut. Autoritätile publice, care intocmesc lu-

statistice proprii, sunt obligate a cere Institutului verificarea datelor statistice ce urmeazA a se publica. Institutul este obligat a le verifica si a da errtri

viza de publicare. In cazul din orice motiv, datele nu pot fi

publicate, Institutul va motiva aceasta fatrt de autoritatea care a solicitat verificarea si viza de publicare.

www.digibuc.ro

209

19 Februarie 1937 CAPITOLUL II

Birourile sfotisfice judefene comunale

45. Pe Duet fiecare prefec-

turd de judet i primarie de co-

mund de resedintal, functioneazd câte un birou statistic care strilnge, controleazd $i coordoneazd lucrdrile statistice privincl jude-

clintre membrii Corpului tehnic al statisticienilor $i numai in lipsa for, dintre persoane titrate nespecializate.

Referentul lucreazti sub supravegberea prefectului sau primarului. 48. Referentii strâng

i

coor-

fndeplinirea acestor obligatiuni, ele vor dispune de un birou spe-

doneazii lucrärile statistice pentru foate institutiile Statului, ale judetelor $i ale comunelor. Capii autoritätiolr de pe teritoriul fiec'drui judet sau comund, incliferent de autoritatea de care depind, sunt obligati a da tot spri-

detene se va instala in mod obligatoriu i un telefon pentru con-

menele fixate. Capii acestor au-

tul sau comuna respectivd, In conformitate cu legile *i regulamentele speciale in vigoare. In

cial. In birourile statistice ju-

vorbiri interurbane. Personalul materialul necesar va fi pre-

jinul la culegerea si inaintarea clatelor statistice cerute, la ter-

toritäti vor fi convocati la prefecturd sau primdrie, oridecâtevilzut in bugetul judetelor $i co- ori nevoia uniformizdrii lucrámunelor. rilor o va cere. Institutul Central de Statisticti Referentii statistici vor furnisa este obligat a cerceta bugetele autoritätilor sau particularilor, anuale ale acestora $i a face orice date privitoare la judet sau propuneri Ministerului Interne- comund. Aceasta insd numai la lor pentru introducerea sumelor cerere $i cu aprobarea prefectupentru personalul i materialul lui sau primarului $i numai in necesar functiondrii birourilor conformitate cu normele stabilite statistice. de Institutul Central de Statis46. Birourile sunt obligate a tical. intoemi $i inainta Institutului 49. Referentii sunt obligati a Central de Statistical, rapoarte inspecta cel putin odatä pe an, periodice de activitate, conform toate autoritiitile $i institutiile unui model elaborat de Institu- care furniseazd date statistice. tul Central de Statisticä, care va Ei sunt autorizati sä se convingd da.*i instructiunile cuvenite pen- de veracitatea da,telor furnisate tru intocmirea acestor rapoarte. de cdtre particulari, examinând 47. Birourile vor fi conduse de scriptele originale oridecâteori câte un referent statistic, care, pe necesitatea verificdrii o va cere, lângd celelalte conditiuni cerute 5i motivând necesitatea controde statutul functionarilor pu- lului, atât in fata prefectului sau blici, va trebui sd fie si membru primarului, cât $i in fata Instial Corpului tehnic al statisticie- tutului Central de Statisticä. Innilor 1). stitutul poate ordona direct aReferentul va fi ajutat de per- ceastd verificare. sonalul auxiliar necesar, numit In executarea atributiunii de 1) A se vedea Legea pentru orga- verificare a scriptelor oficiale nizarea Corpului tehnie al statistieie- sau particulare, ref erentii vor nilor, din 30 Mai 1932, la pag. 552, avea asupra lor o legitimatie cu fotografie, eliberatä de Ministevol. XX. C. Halnangiu, vol. XXV.

14.

www.digibuc.ro

210

19 Februarie 1937

de Statistia.

tistic, avâncl gradvl tehnic de referent cl. II, i având. trei aju-

rificdrii registrelor nu pot fi utilizate deat exclusiv in scop statistic, constituind un secret profesional, a cdrui divulgare se pe-

mare de 200.000 locuitori, biroul

rul Internelor, Institutul Central Date le vdzute cu ocaziunea ve-

depseste conform codului penal. 50. Din punct de vedere tehnic, referentii sunt direct dependenti

de Institutul Central de Statistied, care le supravegheazd Intreaga activitate, Numirea ref e-

rentilor se face la propunerea Institutului, care este obltat a

recomanda in aceste posturi numai persoane calificate. Refe-

reptii sunt functionari de specialitate si nu pot fi transferati sau detasati la alte servicii si nici inlocuiti cu personal administrativ.

Institutul va intocmi un cazier central al tuturor functio-

narilor statistici. $efii directi ai acestor functionari sunt obli-

frati a comunica anual In copie Institutului notdrile ce s'au Mcut in cazierul fiecdrui functionar statitstic.

Institutul va putea cere pe-

depsirea functionarilor care se

fac vinovati de nerespectarea

dispozitiunilor Institutului. In

caz and cel vinovat va fi trimes In fata instanlelor disciplinare. delegatul Institutului va sustine acuzarea.

Institutul poate cere transfe-

rarea functionarilor care s'ar dovedi neapti pentru lucrdrile statistice. 51. Prefectura judetului Ilfov,

primäria Capita lei isi vor or-

ganiza ate un birou statistic

model, având un regulament special de functionare.

La judetele cu o populatie mai

mare de 400.000 locuitori, biroul

va fi condus de un referent sta-

toare.

La judetele cu populatia mai

va fi condus de un referent statistic (statistician cl. I), având ajutoare.

La judetele cu populatia de si la co-

sub 200.000 locuitori

mune resedintd, biroul statisticva fi conclus de un referent statistic (statistician- cl. II) având

un singur ajutor. In orasele neresedintd, atributiunile de referent statistic sunt exercitate de secretarul cornu-

nal. In comunele rurale aceste atributiuni sunt Indeplinite de notari. Functionarii administratiilor exterioare insdrcinati cu culege-

rea de date statistice nu pot intocmi nicio statistia si nici nu pot rdspunde la vreun chestionar statistic deat din ordinul conform instructiunilor Institu-

tului Central de Statistia din

Ministerul Internelor care regle-

menteazd activitatea lor statistied. 52.

Materialul statistic adunat In judete si comune este de cloud, categorii: 1) material brut, original sau In copie, care nu se prelucreazd la fata locului, ci se inainteazd la centru, si 2) mate-

rial care se prelucreazd la fata lo cului.

Materialul din prima categorie se inainteazd prin prefectura

judetului sau primdria comunald, la biroul statistic judetean sau comunal, unde se va proceda conform instructiunilor primite dela Institutul Central de Statistia. Materialul tabelat de atre serviciile tehnice din exterior (de stingtate, de agriculturd, de Invdtdmânt, de justitie, de postdt

www.digibuc.ro

.0

Februarie 1937

etc), se centralizeazA la serviciile judetene sau comunale

respective si se inainteazd Institutului Central de Statistica, spre prelucrare si publicare. CAPITOLUL

Serviciut statistic al Iqunicipiului

Bucure0

legilor In vigoare, la propunerea directorului Institutului, f Acutà cu avizul comisiei consul-

tative a Institutului Central de

StatisticA. Formele se vor indeplini de cAtre Secretariatul Institutului.

55. Functionarii care, dupA

reorganizarea birourilor depar-

53. Serviciul statistic al Mu-

nicipiului Bucuresti, creat in baza legii de organizare a muni-

cipiului, tine, din punct de vedere administrativ, de primdrie,

iar din punct de vedere tehnic de Institutul Central de StatisticA. El are urmAtoarele obligatiuni: a) SA culeagA, sd prelucreze si

sii publice datele statistiee privitoare la Capita la thrii, con-

form normelor stabilite de Institutul Central de Statistia; Sii inainteze

Institutului fàri intArziere, conform indrub)

211

mArilor acestuia, materialul sta-

tistic adunat. Serviciul statistic al Capita lei este obligat sd furniseze orice material statistic ce i s'ar cere de Institut; c) Sd inainteze Institutului Central de StatisticA rapoartele periodice de activitate; d) SA intretinA o bibliotecA de specialitate si sA facä schimb de

publicatii cu orice serviciu statistic municipal din tard si din strAiniltate. Serviciul statistic

municipal nu va putea avea contact cu strAinAtatea decAt prin

Lamentelor, rArnAn supranume-

rari, se pot repartiza prin decizia ministrului respectiv, Institutului Central de StatisticA, in natisura necesitätii acestuia. 56. Personalul Institutului va

fi repartizat la locurile desemnate de directorul Institutului, conform gradelor fiecdrui functionar, a specialitätii si destoiniciei dovedite. In cazuri speciale el poate incredinta personalului de orice grad, executarea de lu-

criri speciale de orice naturi,

privind activitatea Institutului. 57. Directorul Institutului poate repartiza lucrArile si subimpArti sectiunile; organizarea subimpärtirilor, ficAndu-se pe

cale de regulament interior. Orele de serviciu ale Institutului se vor stabili de director. 58. In conformitate cu art. 220-221 ale legii sanitare din 27 Aprilie 1933, nimeni nu poate

fi numit intr'o functiune statis-

ticA definitivii, decAt dacä face

parte din corpul tehnic al sta-

tisticienilor, exceptie ficAnd nu-

mai functionarii administrativi

CAPITOLUL I

personalul de serviciu, care se recruteazA dupii normele Statutului functionarilor publici1). Numai in cazul and nu existA functionari disponibili indeplifind conditiunile de mai sus, se pot numi si functionari cu expe-

Cadre le de personal statistic permanent

1) A se vedea Legea pentru St%tutul functionarilor publici, din 19

Institutul Central de Statisticä. PARTEA Ill

Sectiunea I

54, Personalul Institetului Central de Statisticä se numeste

in conformitate cu prevederile

Iunie 1923, la pag. 409, vol. XI

XII, qi Regulamentul de aplicare, din 23 Noemvrie 1923, in ace* vol.

www.digibuc.ro

19 Februarie 1r37

212

rient statistica si in fine, functionari VIM experientil statis-

Aceste numiri se fac cu ti-

tlu provizoriu, in conditiunile

prevazute de Statutul functionarilor publici, dupd, care, func-

tionarul este obligat a depune un nou examen si obtine certi-

ficatul de statistician, dupd care el intrd, in Corpul tehnic al statisticienilor, putând fi definitivat ca functionar statistic. 59. Personalul Institutului este de cloud, categorii:

A) Administrativ, având situatia juridicd, reglementatit de Statutul functionarilor publici

alte legi anexe, in ceea ce priveste gradul si functiunea, si B) Tehnic, a citrui situatie se reglementeazã prin prezentul re-

gulament, cum si prin art. 132

si 135 ale decretului din 7 Ianuarie 1936 si legea din 16 Iulie 1921, pentru crearea Institutului

de seruri

i

vaccinuri Dr.

Cantacuzino" 2).

I.

Matematician cl. I, actuar cl. I, statistician cl. I, 5.650. Matematician cl. II, actuar cl. II, statistician cl. II, 4.900. Matematician cl. III, actuar cl. III, statistician cl. III, translator cl. I, 3.900.

Verificator cl. I, translator cl.

II, 3.300.

Verificator cl. II, translator III. calculator I, 3.050. Tabelator I, codificator I, calculator II, corector I, dactiloperforator I, 2.900. Tabelator II, codificator II, corector II, dactilo-perforator II, 2.600.

61. Intregul personal tehnic

superior si inferior al Institutu-

lui Central de Statistica are drept la gradatiile stabilite conform art. 244 din legea din 27 Aprilie 1933 si decretului Wu 7 Ianuarie 1936.

Dreptul la gradatii decurge

60. Personalul tehnic al Institutului Central de Statisticä, este urmätorul: 1. Personalul tehnic, prevrizut

insä, numai pentru 'timpul cât

plicatä, conform legii din 16 Iulie 1921, mai suscitata, i anume: $efi de sectiuni tehnice. $efi de laboratoare.

tisticä.

pentru institutele de stiintO a-

Asistenti.

Preparatori. Personalul acesta se numesie conform susnumitei legi. 2. Personalul tehnic, prevAzut in art. 135 al decretului din 7 Ianuarie 1936, si anume: Secretar, inspector statistic, 10.750.

Controlor-sef, 8.000. Controlor, redactor, 7,300. Referent cl. I, 6.800. Referent cl. II, 6.250. 2) A se vedea Legea din 16 Iulie

1921; la pag. 651, vol. Ixx.

functionarii

Indeplinesc

func-

tiuni statistice si primesc note calificative de activitate tehnicä

dela Institaitul Central de StaFunctionarul transferat din-

teo functiune statisticä in altä functiune, pentru care legi speciale nu previld drept la gradatii, inceteazd, de a mai primi gradatii, având dreptul numai la salariul postului ce ocupd. 62. Functionarii din toate gra-

dele din Institutul Central de insArcinati cu lucrdri statistice, sunt rdspunzOtori personal fatä de director, de exactitatea lucrdrilor efectuate. Ei sunt

obligati a Inainta lunar raport de aetivitate, atât cu privire la unitatea condusà, cât si la activitatea lor personald.

www.digibuc.ro

19 Februarle 1937 CAPITOLUL II

Cadre le slafisfice speciale ;i tern porare

63. Institutul Central va cu-

lege datele statistice de care are nevoie, prin organe proprii, create in mod special, precum $i prin serviciile publice sau persoanele particulare. Organele proprii sunt: 1. Agentii statistici temporari: delegatii, controlorii si recensorii care executä recensämântul general al populatiei sau colectori ocazionali de date. 2. Informatori statistici care

sunt insärcinati de cätre Institut sd inregistreze diferite stiinte,

conform normelor ce se dau de

&are acesta. Functiunea de informator statistic este onorificd, Institutul putând insd acorda premii si distinctiuni pentru cei ce dovedesc

un zel deosebit in indeplinirea acestei functiuni. Institutul va ingriji ca ace$ti informatori sä beneficieze de diferite avantaje spre a-i stimula la o activitate

cât mai rodnicd. Informatorii se numesc prin decizie ministeriali, pe termen limitat, cu drept de prelungire. 64. Informatorii statistici lucreazd conform normelor stabilite de Institut $i in exercitarea acestei atributiuni, ei au caracter de functionari publici. Pentru neexecutarea de ordine ei

sunt supusi mdsurilor discipli-

nare prevdzute in art. 125 $i 128 ale decretului-lege din 7 Ianuarie 1936. Arhivele lor sunt secrete datele ce le culeg nu pot fi di-

vulgate nici particularilor, nici autoritAtilor. Pentru orice act statistic, indeplinit de informatori, ei rimân rdspunzatori nu-

mai fatá de Institutul Central

de Statisticd. Dupd expirarea mandatului lor, informatorii sunt

213

obligati a preda arhiva lor statisticd Institutului, care va dispune. Pentru pregdtirea tehnicd,

a infromatorilor, Institutul va organiza cursuri $i demonstratiuni practice. 65. In afard de personalul in-

cadrat in scara ierarhicd, Institutul poate angaja temporar spe-

ciali$ti pentru fiecare speciali-

tate unde se va simti nevoia.

Numdrul si retributiunea lor se va stabili de ministrul interne-

lor. 66. Pentru studiul $i elabora-

rea unor proiecte In legilturd cu organizarea diferitelor ramuri de statistic:a, precum si pentru interpretarea diferitelor fenomene cercetate prin metoda statisticd,

Institutul Central de Statisticä

poate constitui comisiuni de experti onorifici. Aceste comisiuni

vor avea atributiunea de a studia toate chestiunile ce i-au fost

incredintate. 67. Institutul va aproba si

constituirea comisiunilor statistice judetene sau comunale cu caracter permanent si având atributiuni consultative. Comisiunile vor fi numite de prefecti sau primari. Membrii acestor comisiuni se vor compune in primul loc dintre conducátorii serviciilor publice din juclete sau comune, iar

in al doilea rand dintre perso-

nalitAti de seamd, care au dovedit interes pentru problemele sta-

tistice privind jucletul sau comun a.

68. Pentru lucrdri statistice periodice, cum este recensAmân-

tul general decenal, sau anchetole speciale intreprinse de Institut, se poate angaja personal temporar. Angajärile temporare se fac de Institut. Aceste functiuni nu se echivaleazd cu functiunile bugetare, ci se retribuesc in raport cu munca prestatd (cu

www.digibuc.ro

19 Februarie 1937

214

ora, ziva, luna sau cu sume forfetare).

In acelasi fel se va proceda si cu lucrätorii manuali calificati necalificati, angajarea lor Mcânclu-se de directorul Institutului, care le stabileste si retributia zilni ca.

CAPITOLUL III

Insfruirea personalului statistic

Aceste centre de instructie vor

avea sarcina de a indruma . si specializa exterior.

personalul

statistic

Perioad.ele de instructie, du-

rata br, precum i programul de studiiteoretice si practice se vor stabili de chtre Institut,

care va controla si califica activitatea fieciirui functionar, chemat pentru perfectionare.

71. Personalul permanent 0. temporar angajat cu contract sau numit ca extrabugetar penconduciitorii de birouri statistice tru lucräri determinate, va fi din Institutul Central, dela mi- plätit din fondurile speciale sau

69. Odatä pe an, Institutul

Central va convoca la o conferintä de lucrdri statistice pe toti

nistere, case autonome, judete comune. La aceste conferinte, au-

toritätile sunt obligate a delega pe functionarii respectivi, spre a primi direct, toate informatiunile si instructiunile privitoare la organizarea lucrarilor de statisticA.

In timpul conferintei se va orgaviza si adunarea anualä a Corpului tehnic al statisticieni-

lor.

Conferintele se vor tine de pre-

ferintä in Capita la tärii la resedinta Institutului. Scopul principal al conferintelor va fi uniformizarea metodelor de lucru si ridicarea prestigiului profesional al Corpului.

Institutul va putea invita la aceste conferinte delegatii altor institutiuni care se ocupä cu

probleme statistice de orice naturg, precum si orice personalitate care poate contribui la progresul statisticii. 70. In vederea perfectionäzii personalului statistic si uniformizrii de lucru, Institutul Central de Statisticg va organiza douä centre de instructie, unul pe lângg un birou statistic judetean, iar al cloilea pe lângä un birou statistic municipal.

din creditele ce se vor deschide Institutului, aplicându-i-se regimul de salarizare ca si personalului bugetar. 72. Orice functionar va fi su-

pus, la primirea in Institut, unui examen amanuntit, intocmindu-i-se un cazier personal. Oficiul de studii se va ingriji ca

apoi functionarul nou numit sä fie

atasat pe lângä sectiunile

principale ale Institutului spre a-si putea insusi metodele tehnice de lucru. In tot acest timp, functionarul va fi supravegheat de aproape i indrumat de cätre delegatul Oficiului de studii. La centrul de pregätire tehnicä profesionalä se organizeazd o sectie de specializare pentru pregäti-

rea personalului statistic din ad-

ministratiile publice, avand la bazá

o diplomá universitarä. Pregätirea specialä va cuprinde,

in afará de materiile generale prevdzute in art. 7 din regulament, urmátoarele studii si lucräni practice de specialitate: Economie politicä. Sociologie.

Istoria statisticii si evolutia societätii omenesti. Metodologie statisticä. Statistica aplicatá (Biologia si sociologia populatiei).

www.digibuc.ro

19 Februarie 1937

Statistica aplicatd (Fenomene

econornice).

Tehnica lucrdrilor statistice. Legislatie si organizatie statistieä. Rationalizarea statistica. Lucrdri practice: Organizare administratie i statisticä..

Tehnica statisticii mecanizate. Statistica aplicatd (Fenomene tnnane). Statistica aplicatti (Fenomene economice).

Statistici curente, recensämänt, monografii, anchete. Interpretarea datelor statistice (Fenomene umane). Interpretarea datelor statistice (Fenomene economice). Organizarea si rationalizarea de servicii statistice. Durata speeializdrii este de un

an si poate fi simultanä cu pregätirea profesionald administrativd pentru diplomatii universitari. Dupti terminarea specializärii statistice, absolventii vor obtine o diplomd de specialist statisti-

cian, pe baza cdruia se vor inscrie in Corpul tehnic al stat'sticienilor.

73. Personalul statistic se numeste numai dintre candiclatii care au absolvit pregritirea tehnied profesionalä de specialitate

statisticil din centrul de prega-

tire profesionald. Numirea se va face cu formele prevdzute de legea statutului functionarilor pu-

blici, insd, si cu avizul Institutului Central de Statistied. Can-

didatii trebue sà fad, parte in

mod obligatoriu din Corpul tehnic al statisticienilor. In functiunile de ajutoare sta-

tistice se vor mai numi absol-

venti ai Scoalei de pregAtire pro-

fesionald, chiar si fdrä speciali-

tatea statisticl

215

Niciun functionar tehnic, care nu este incadrat in Corpul tehnic al statisticienilor, nu va pu-

tea inainta in grad si nici nu

va putea primi gradatit Sectiunea II CAPITOLUL I

Corpul fehnic al sfafisficienilor

74. Corpul tehnic al statisticienilor care s'a infiintat prin

art. 220 si 221 din legea sanitard $i de ocrotire din 27 Aprilie 1933, functioneazd in conditiunile prezentului regulament 1).

75. Corpul tehnic al statisti-

cienilor, pus sub autoritatea ministrului internelor, este organizatie tehnicd profesionalä, care conferd membrilor ei dreptul de

a ocupa in mod exclusiv funetiuni publice de specialitate statisticd.

76. Gradele din Corpul teh-

nic sunt onorifice si nu implied echivalarea cu functiunea ocupatd.

CAPITOLUL II

Admiferea in Corpul fehnic

77. Candidatii spre a fi ad-

misi in Corp trebue sà satisfacà urmätoarele conditiuni: 1. Sd aibd diploma sau certificat de statistician sau sit aibd o diplomd universitard si sit fi filcut luerdri de- specialitate statisticä.

2. Sä indeplineascd celelalte conditiuni preväzute in statutul functionarilor publici pentru numire in functiunile publice. Cererea insotitd. de acte se Inainteazd cornitetului de directie al Corpului.

Cererile aprobate vor fi tri-

1) A se vedea Legea sanitarä de oerotire din 27 Aprilie 1933, la pag. 451, vol. XXI.

www.digibuc.ro

19 Februarie 1937

216

mise Institutului Central de Statisticd, care va face deciziunea de confirmare. CAPITOLUL III

Organizarea Corpului

78. Corpul tehnic al statisticienilor are urmdtoarele grade: a) Stagiar statistic; b) Statistician ordinar; c) Statistician special; d) Expert statistic; e) Consilier statistic. 79. Inaintarea dintr'un grad in altul nu se poate face decât la intervale de cel putin doi ani.

Pentru inaintare se va avea in vedere lucrdrile statistice, pre-

curn ai notele calificative acordate de Institutul Central de

Statistica.

c) Comitetul de censori, avâncl

trei membri ai trei supleanti. Comitetul de directie ai comisiunea de disciplinä se vor cornpune din câte patru aleai ai câte unul delegat de Institutul Central de Statisticd. Hotäririle lor

se iau cu majoritate de voturi. Directorul Institutului Central

de Statisticd este de drept membru al comitetului de directie. In caz de divergentd hotárdate adunarea generald anualä. Membrii titulari ai membrii

supleanti ai comitetului de directie ai ai comitetului de disciplind se aleg astfel incât In fiecare an se reinoeate mandatul

unui membru titular ai a unui rnembru supleant.

In primul an se aleg membri separat pe câte patru, trei, doi un an, Comitetul de directie este pre-

CAPITOLUL IV

Pierderea calitätii de membru

zidat de directorul Institutului Central de Statisticd.

80. Calitatea de membru o

CAPITOLUL V

pierde acela care nu mai hide-

plineate conditiunile cerute la

admiterea in Corp sau care prin

vreun act al vietii lui publice tatea sa de orn, sau acela care prin lucrdri de specialitate comite grave abateri sau inexac-

sau private compromite demnititdtii, compromittitoare pentru

prestigiul statisticii.

81. Corpul tehnic al statisti-

Adunarea generalei

82. Comitetul de directie convoacd odatd pe an adunarea generald a Corpului, In sesiune ordinard. Sedintele vor privi chestiuni de ordin tehnic ai profesional. Desbaterile vor fi conduse de preaedintele Corpului. Adu-

narea generalä alege organele

reprezintd interesele

de conducere ale Corpului. Sedintele Corpului se vor tine la reaedinta lui permanentá care va fi in localul Institutului Central de Statisticd.

particulari; b) Comisiunea de disciplind, care vegheazd la apdrarea, prestigiului Corpului, având dreptul

va fi supus votului adundrii ge-

cienilor va avea urmdtoarele or-

gane:

a) Comitetul de directie, care face primirile ai inaintdrile in Corp. El

Corpului fatd de autoritäti

de a pronunta sanctiuni, inclusiv pe cea a excluderii din Corp;

Corpul tehnic ai statisticienilor va avea un regulament interior de administrare, care sa va intocmi de cdtre comitet ai

nerale ai care va prevedea or-

ganizarea interioard, a Corpului.

www.digibuc.ro

19 Februarie 1937

Când se va dovedi cä functionarul cu rea credintä a denatu-

PARTEA IV CAPITOLUL I Conf raven fu

217

rat cifrele statistice sau cd, a co- -

i penalitäti

Toate datele individuale

culese in scop statistic, sunt con-

fidentiale $i nu pot fi comunicate sub niciun motiv nimänui.

Abaterile dela aceste dispozitiuni constituesc delictul de divulgare de secret $i se pedepsesc conform codului penal.

84. Functionarii de orice grad, care au asupra lor material statistic, nu pot comunica acest

material decât in baza autori-

zatiei $efului institutiei respective, care pentru aceastd aprobare rdmâne direct rdspunzator

mis acte de sabotaj ori a pro- dus prin actele sale vdditd confuzie in lucrärile de intocmire a cifrelor i formularelor statis- tice, in afara de pedeapsa disci-

plinard, el va fi pedepsit potrivit dispozitiunilor

codului pe

nal.

86, Pentru ca Institutul Central sd poatd prelucra $i publica datele statistice necesare $i a tine la zi diferite evidente, oriceserviciu sau functionar public, este obligat, sub sanctiunile legale, a räspunde fdrd intärziere, cu exactitate $i bunit credintd, la toate intrebärile puse sub-

fatd de Institut. Datele nu pot orice formd $i a executa la timp fi comunicate decât pe cerere orice insiircindri date de Instiscrisä sau adresä tutul Central de Statisticd. Cererea sau adresa va cuInstitutul poate cere pedepsiprinde natura informatiei ceru- rea acelor functionari care s'ar te, gradul de detaliu si rezolu- face vinovati de nerespectarea tiunea de aprobare a conducd- dispozitiunilor sale. Pedepsele torului. Despre aceasta se va sunt cele prevdzute de statutul tine un registru special, elabo- functionarilor publici, iar f aprat de Institutu4 Central de Sta- tul imputat $i gravitatea lui se tisticd. Institutul va elabora $i va constata de Institutul Ceninstructiunile privitoare la pro- tral de Statisticd. cedurd. 87. Orice particular care este. Abaterile dela aceastä dispo- chestionat de Institutul Central zitie se pedepsesc, conform sta- de Statisticä, de un serviciu sau tutului functionarilor publici. un functionar public delegat in Pedeapsa pentru aceste abateri acest scop, asupra tuturor fapeste aplicatd de cdtre autorita- telor care sunt cercetate prin tea de care depinde functiona- metoda statisticd, este obligat a rul, fie din oficiu, fie la cere- rdspunde cu toatà sinceritatea rea Institutului Central. $i urgenta. Refuzul rdspunsului 85. Orice functionar public, cerut $i inaintarea de date stadin a cdrui neglijentd s'au denaturat cifrele statistice, se va pedepsi dupd gravitatea vinei, potrivit legii pentru statutul func-

tionarilor publici. Pedeapsa se va aplica de autoritatea de care depinde functionarul, pe baza actelor intocmite de cdtre organele Institutului Central de Sta tisticä.

tistice false sau Impiedecarea sub orice formd a lucrarilor (pro-.

paganda, instigatie, rdspunsuri vddit incomplete, neglijente sau intärziate, eschivarea dela verificarea datelor cerute de delega-

tii Institutului Central etc.), constitue o contraventie, care se-

pedepse$te cu amendd dela lei 1.000-20.000.

www.digibuc.ro

218

19 Februarie 1937

88. Amenda se apnea de Ins-

titutul Central de Statisticd in

baza proceselor-verbale de constatare ce se incheie de organele Institutului sau de ref erentii statistici.

Organele Institutului care sunt Indreptiltite a face constatarea contraventiunii, vor avea ant-

pra lor o legitimatie, purtând numiir de ordine si semndtura director ului Institutului. Astfel

de legitimatii se vor elibera pe termen de un an, functionarilor Institutului, ref erentilor statistici, agentilor si informatorilor oficiali, delegati de Institut. In contra amenzii pronuntate de Institut, se poate face apel

la judeciltoria de ocol, in termen legal. Amenda rämasd definitivd se va incasa prin organele fiscale ale Statului, conform legii de urmdrire a veniturilor Statului

89. Autoritätile administrative si poli-tienesti -sunt obligate

sà asiste pe delegatii Ministerului Internelor, Institutul Central de Statisticd, la constatarea contraventiilor. 90. Declaratiile statistice privitoare la populatie sau bunuri, vor fi prtstrate sub cel mai strict secret oficial si nu vor putea fi comimicate sau publicate decât in forma colectivrt si in asa fel, ca sd nu apard elementele individuale care au servit la intocmirea statisticii. Divulgarea si utilizarea datelor statistice pentru scopuri neautorizate, se pedepseste cu pedepsele prevdzute de codul pe-

nal, pentru violarea secretului profesional.

Constatarea se va face, fie de Institut, fie de prtrtile lezate. In 1) A se vedea Legea do =Arise a veniturior Statului, din 5 Mai 193 I, la pag. 217, vol. XXII.

acest din urmrt caz Institutul

este obligat a-si da avizul asu . pra gravitätii faptului din punct de vedere statistic. Institutul poate publica ins& liste nominale de persoane sau institutiuni, cuprinzand numele si adresele lor, repartizate pe capitole. In cazuri speciale, Institutul poate cere informatiuni pentru publicdri de anuare sau monografii cuprinzAnd si alte

date. IE acest caz cei interesati pot stabili singuri amilnuntele la a cdror publicare consimt. Organele administrative sunt obligate a pdstra, sub cheie, declaratiile individuale facute cu scop statistic. Cei lezati pot cere despdgubiri pentru prejudiciile ce ar suferi din cauza divulgàcuprinse in decii claratiunile statistice, iar Institutul entral de Statisticd, dupd ce va stabili vinovrttia functionarului, va face propunerile pentru pedepsirea disciplinarä a functionarului vinovat, conform prevederilor codului penal, pri-

vitor la violarea secretului profesional. Institutul este obligat sá califice gravitatea faptului din punct de vedere statistic. 91. Datele statistice nu pot fi consultate inainte de publicarea

lor, pentru niciun scop, decât

nurnai in temeiul unei autorizauni, acordatd de ministerul uncle se pástreazd, datele respective.

Publicarea de cdtre persoane sau institutiuni a clatelor inedite este strict interzisä. Autorizatiuni speciale se vor putea acorda numai când este vorba de date a cdror publicare este incertd.

Directorul Institutului este rdspunzdtor de claunele morale suferite de pe urma publicarii sau

comunicárii in afard a datelor

www.digibuc.ro

19 Februarie 1937

nedefinitive, inainte de publicarea oficiald a datelor definitive. PARTEA V

Administrarea patrimoniului .institutului Sectiunea I

V eniturile

92. Institutul Central de Statisticti are urmiitoarele surse de venituri: 1. Sumele prevdzute in bugetul

general de cheltuieli al Statului, precum si creditele extraordinare sau suplimentare, ce s'ar deschide Institutului.

2. Venitul timbrului statistic. 3. Venitul realizat din cotele preväzute in art. 181 al legii administrative.

4. Venitul realizat din valori-

ficarea publicatiunilor Institutului. i veni5. Legate, donatiuni turi intâmpltitoare.

Veniturile prevdzute la punctele 3, 4 si 5 de mai sus, vor intra in compunerea Fonclului Statistic".

93. Timbrul statistic infiintat prin legea din 8 Decemvrie

1925 9, se aplicd pe urmdtoarele acte: 1. Buletinul de inscriere la birourile populatiei. 2. Buletinele si certificatele de nastere, de cäsatorie si divort si autorizatiile de inmormântare, ce se elibereazd pdrtilor interesate, conform regulamentului actelor de stare civild.

3. Scrisorile de cdrat sau de träsurä, actele de cabotaj, dxtuliile de incarcare (conosamente, fracte) si manifeste partiale de 1) A se vedea Legea pentru Insti-

tutul de statistic& generalä, din 8

Deeemvrie 1925, la pag. 1.160, vol.

XIIIXIV.

219

inctircilmânt In bastimente, buletinele ce intreprinzdtorii de transporturi i administratiile de cdi ferate dau comisionarilor sau conducdtorilor de mdrfuri, spre a le servi drept cdrti de carat, si duplicatele lor. 4. Declaratiile ce insotesc obiectele si banii ce se transmit prin postd. 5. Declaratiile vamale ce Insotesc obiectele destinate exportului si importului. 6. Biletele sau pasapoartele pentru trecerea peste fruntarii. 7. Biletele sau cdrtile de identitate sau legitimatiile pentru sederea In Ord. 8. Biletele pentru vânzdri de vite.

9. Toate actele de mutatiune, de proprietate, supuse transcriptiei si inscriptiei, conform art. 722, 724, 728 bis din procedura civilä.

94. Perceperea veniturilor pro-

venite din aplicarea timbrului statistic, se va face prin timbre mobile speciale, zise timbre de statisticd, ce se vor aplica pe toate actele enumerate.

Fabricarea, vânzarea si anularea acestor timbre se va face prin Institutul Central de Statisticd, din Ministerul Internelor, dupd normele prevdzute in legea asupra taxelor de timbru

si Inregistrare ').

Pentru formularele a cdror

distributie se face prin organele Statului, Institutul Central va putea dispune imprimarea timbrului statistic, direct pe formu-

lare. In acest caz, Institutul va lua mdsurile cuvenite pentru

contabilizarea venitului realizat din vânzarea acestor formulare timbrate. 1) A se vedea Degea timbrului inregistearii, din 29 Aprilie 1925, la

pag 604, vol. XVXVI, eu mod.

www.digibuc.ro

19 Februarie 1937

220

Sanctiunile si penalitätile prevgzute in legea timbrului se vor aplica in toate cazurile de contraventiune la dispozitiunile de mai sus. Sectiunea II Fondul statistic 95. Veniturile rezultate din valorificarea timbrului statistic se vor vgrsa direct la oficiile de casierii publice, recunoscute si se vor inregistra la articolul res-

pectiv de venituri al bugetului Ministerului de Finante. 96. Fondul statistic se va intrebuinta duph cum urmeazä: a) Pentru imprimarea lucrgrilor -statistice ce se vor publica

in editura Institutului Central de Statisticg; b) Pentru plata cheltuielilor ocazionate cu facerea recensä-

mintelor generale ale populatiei in cazul amid suma alocatá n'ar fi suficientg;

c) Pentru plata cheltuielilor

transport si indemnizatii ce se

fac cu ocazia participgrii la -con-

gresele internationale de statisticä si la lucrdrile initiate de

conferintele internationale pentru organizarea statisticii, precum si pentru schimb de functionari in institute statistice strdine, conform aprobgrii ministrului internelor; d) Pentru cumpararea sau construirea, inzestrarea si intreti-

nerea unui local propriu Institutului Central de Statisticg; e) Pentru studii speciale, anchete sau delegatiunile In tara sau strhingtate, executate de Institutul Central de Statisticg;

f) Pentru organizarea

i in-

zestrarea sectiunii controlului populatiei;

g) Pentru recompense si premii ce Institutul va acorda personalului statistic care depune

zel deosebit in indeplinirea atributiunilor statistice, sau care

detine locurile prime in listele de activitate, intocmite de Institut, precum si pentru premierea de publicatiuni statistice; h) Pentru subventionarea Corpului tehnic al statisticienilor si

a societdtilor stiintifice care se ocupg de promovarea statisticii;

i) Pentru completarea biblio-

tecii si incuraj area publicatiuni-

tor cu caracter statistic; j) Pentru procurarea si intretinerea masinilor necesare Insti-

tutului, precum si pentru car-

tele statistice. 97. Veniturile si cheltuielile

Fondului statistic vor forma un buget a parte, intocmit de Institutul Central de Statisticg si a-

probat de ministrul internelor supus de catre ministrul in-

ternelor votärii Parlamentului, odatg cu bugetul ministerului.

Administrarea lui se va face

de Institut. Ministrul internelor va numi o comisiune speciald, compusg din 3 membri, dintre

care unul va fi delegat al Mi-

nisterului Finantelor. Comisiunea va face semestrial verificarea gestiunii fondului. Atät actele de gestiune, cât incheierile comisiunii de verificare se inainteazg anual Inaltei Curti de Conturi, singura in mgsurg de a da cuvenitele descgrchri Institutului. Depunerea actelor se va f ace la termenul

in formele preväzute in legea

contabilitätii publice 1). 98. Nicio modificare a bugetului nu se va putea face in cursul exercitiului cleat con-

form legii asupra contabilitgtii

publice. 1) A se vedea Legea contabilitätii

publice, din 31 Iulie 1929, la pag. 783, vol. XVII, cu mod. din 24 Decemvrie 1932, pag. 871, vol. XX.

www.digibuc.ro

19 Februarie 1937

99. Actele justificative se vor

intocmi conform prevederilor legii asupra contabilitätii publice.

100. Cassa de Depuneri $i Consemnatiuni va plati la cerere, Institutului Central de Statistica, cheltuielile efectuate in contul Fondului statistic í in limita bugetului aprobat. 101. Excedentele rämase necheltuite, precurn $i incasarile in plus, se vor capitaliza in scopul de a acoperi cheltuielile extraordinare in legilturd cu orga-

nizarea recensamantului general ale populaitei.

102, Pentru urmarirea veniturilor Fondului statistic, Institutul Central de Statistica va organiza o contabilitate specialä care va tine la zi partizile de venituri $i va raspunde pentru incasarea tuturor sumelor prevrizute in buget. PARTEA VI

221

nu cumva materialul este de interes statistic. In acest caz, Institutul Central de Statisticd,

este obligat a lua másuri pentru conservarea materialului. CAPITOLUL

Depoziful legal

105. Toate tipografiile vor trimete exemplare obligatorii din produsele lor tipografice de orice fel, Institutului Central de Statisticä, care va face statistica

productiei

tipografice,

exami-

nand in acelasi timp $i cuprinsul publicatiunilor, sub raport statistic.

Institutul va proceda conform legii presei fatil de contravenien-

tii care nu au inaintat obligator institutului, exemplarul ce a apárut.

CAP1TOLUL III

Conventiunea cu Fundafio Rockefeller

Sectiunea I Dspoziliuni finale

106. Conventiunea Incheiatá

la 21 Iunie 1933, intre Statul Ro-

CAPITOLUL I

man, reprezentat prin ,Ministerul Muncii, Saniabitii $i Ocroti-

Publicatiile inslifulului

103 Toate publicatiunile Institutului Central de Statisticä fiind de interes public, se tiparesc de Imprimeriile Statului, in contul Ministerului Finantelor.

Institutul va putea imprima lucrari speciale, perioclice, precum $1 imprimate de birou in imprimeriile propril. Comercializarea, distributia $i contabilizarea publicatiunilor se face de catre institut. 104. Orice autoritate care

dispune de arhive vechi este obligatä ca, inainte de a distruge materialul de arhiva de care nu mai are nevoie, sá incuno$tiinteze Institutul Central de Statisticil, care va examina dacá

rilor Sociale $i Fundatiunea Roc-

kefeller din New-York, rämâne

neatinsä. Ori unde in aceastá conventiune scrie: Ministerul

Muncii, Sánatatii $i Ocrotirilor Sociale, se va citi: Ministerul Internelor.

Institutul de demografie $i re-

censamant contopit in Institutul Central de Statisticá, i$i va continua lucrárile pentru care a fost creat, cu participarea Fundatiunii Rockefeller, la bugetul de material $i personal al institutului. Serviciile organizate inventarul procurat prin concursul Fundatiunii Rockefeller, nu vor putea fi intrebuintate la alte lucräri, decal acelea pentru care au fost create.

www.digibuc.ro

19 Februarie 1937

222

va face in 6 luni dela punerea Im

CAPITOLUL IV

Denumirea Insfifutului

aplicare a prezentului regulai

107. In corespondenta i pu-

ment. 111. Ori de câte ori in acest

In limba franceza: Institut

Institutul Central, se. intelege In-

blicatiunile in limbi sträine, Institutul Central de Statisticil se va numi dupd cum urmeazd:

Central de Statistique de Rou-

manie".

In limba englezà: Royal Statistical Institute of the Ruma-

nian Kingdom". In limba italianä: Istituto Centrale di Statistica del Regno di Romania".

In limba germand: Zentral

Statistisch es Institut des Königreichs Rumänien". Sectiunea II Dispozitiuni transitorii 108. Toate bunurile mobile 51 imobile care compun patrimoniul Institutului Central de Statis-

ticä, precum si bunurile mobile imobile provenite din legate, conventiunea cu Fundatiunea

Rockefeller, subventii, credite extraorclinare, Imprumuturi, dona-

tiuni si cesiuni, rdmân in posesiunea Institutului Central de Statisticä 5i vor fi inregistrate in inventarul Ministerului Internelor. 109. Pentru constituirea Cor-

pului tehnic al statisticienilor, in conformitate cu prevederile pre-

zentului regulament, ministrul internelor va convoca adunarea generalä a Corpului, la sediul

Institutului Central de Statis-

regulament se vorbeste despre minister, se intelege Ministerul Internelor, iar prin Institut sou stitutul Central de Statisticd. 112. Prin instructiuni se vor stabili normele de activitate a tuturor unitätilor institutului.

LEGE pentru autorizarea Casei de Economie, Credit pi Ajutor a Corpului Didactic de a contracta un imprumut là Cassa de Depuneri pi Consemnatiuni

DIN 19 FEBRUARIE 1937 1)

1. Casa de Economie, Credit 5i

Ajutor a Corpului Didactic este autorizatà sLi se imprumute dela

Cassa de Depuneri si Consemnatiuni, care este autorizatil sa-i acorde suma de maximum 80 milioane lei, in conclitiile i cu dobanda ce se vor stabili de comun acord.

Aceastil sumä va servi pentru

acordarea de imprumuturi, pe termen lung, pentru constructii

de locuinte membrilor Casei, in conditiile legii sale organice. 2. Casa de Economie, Credit 5i

Ajutor a Corpului Didactic este persoanii juridicd autonomä. Ea functioneazA si se adminis-

treaza In conformitate cu legea sa organica 5i sub controlul mioistrului educatiei nationale.

ticA.

110. Aetualii functionari statistici, care nu sunt incadrati in Corpul tehnic al statisticienilor, pot fi incadrati in gradul de sta-

giari, dacn, au doveclit aptitudini

pentru lucrarile statistice 5i au recomandarea Institutului Central de Statisticii. Incadrarea se

1) Aceasta Lege s 'a promulgat prin Decretul regal Nr. 588/937 si s

publicat in Monritorul Oficial, p. I, Nr. 41 din 19 Februarie 1937. A se vedea Legea p. Casa de economic, credit i ajutor a corpului didactic, din 16 Iulie 1934, la peg. 517, vol. XXII.

www.digibuc.ro

221

20 Februarie 1937

LEGE pentru modificarea art. 205 din legea pentru Infiintarea Consiliului Superior Economic ;i organizarea Camerelor Profesionale

DIN 19 FEBRUARIE 1937 1)

Art. 205 din legea Art. ultic. pentru infiintarea Consiliului

Superior Economic *i organizarat Carnerelor profesionale, promulgatri, cu I. D. R. Nr. 977 din 1936 *i publicata in Monitorul Oficial din 29 Aprilie 1936, se modifica precum urmeaza: Camerele de agricultura $i Uniunea, pentru terenurile date lor in folosinta *i exploatatiutiunile lor proprii sunt scutite de

impozite si de mice taxe crttre Stat, judet i comunii. De asernenea aceste Camere si Uniunea lor beneficiazrt de prevederile legii pentru lichidarea datoriilor agricole *i urbane din 7 Aprilie 1934, in conditiunile prevrtzute de aceastrt lege in capitolele I si II. Sunt *i ramân exceptate dela beneficiile capitolelor I si II din legea pentru lichidarea datoriilor agricole si urbane din 7 Aprilie 1934, datoriile Camerelor de agriculturä si a Uniunii lor, contractate la Cassa de Depuneri Consemnatiuni, la Cassa Natio1) Aceastd Lege s'a votat de Adanarea Deputatilor in sedinta dela 29 Ianuarie si de Senat in sedinta dela

4 Februarie 1937; s'a promulgat rrin Decretal regal Nr. 615/937 s'a publicat In. Monitona Oficial, p. I, Nr. 41 din. 19 Februarie 1937. A se vedea Legea peutru infiinta-

rea (Ilonsiliului superior economic organizarea Camerelor profesionale,

din 29 Aprilie 1936, la pag. 601, vol. XXIV, p. I, precum i Legea pentru lichidarea datoriilor agricole O. urbane. din 7 Aprilie 1934, la pag. 96, vol. XXII.

nala de Economii *i Cecuri Po*tale, precum si acele datorii eatre Stet, care derivä din fonduri

procurate dela Cassa de Depuneri i Consemnatiuni ori dela,. Cassa Nationala de Economii Cecuri Po*tale. Restul articolului neschimbat".

ramâne-

J.C.M. relativ la Conventia cu Societatea Irving pentru fabricarea de parasute

DIN 20 FEBRUARIE 1937 1)

1. So apron' incheierea unei

Conventiuni de dare Ministerul Aerului *i al Marinei cu firma, Irving Air Chute Co", din Buffalo (U. S. A.), in baza crireia a-

ceasta isi ia fata de Statul Ro-

man urmätoarele obligatiuni: a) Firma Irving Air Chute Co.,

va construi in tard, o societate anonimä românrt pe actiuni cu

un capital de minimum 3.000.000-

lei deplin varsati. Din acest ca-

pital 45% va fi subscris de aceastil firma, 40 la suta de catre actionarii români, iar 15 la suth din acest capital va reveni in mod gratuit Statului Raman, subscriitorii particulari acope-

rind si cota de capital ce rämâne Statului; b) O cincime din membrii consiliului de axlministratie i unul

din cei 3 censori vor fi desemnati de Stat, prin Ministerul Aerului si al Marinei; c) Societate Anonima Romând

ce se va constitui va instala in tará o fabricä prevazutd cu cele mai moderne masini pentru f a-

bricarea oricrirui tip de para*ute, dupa brevetele, licentele si modelele

apartinând firmei Irving

J. C. M. sub Nr. 2.915/937,. s 'a publicat in Mosriloral Oficial, p. 1)

I, Nr. 42 din 20 Februarie 1937.

www.digibuc.ro

224

20 Februarie 1937

Air Chute Co.", care se obliga a vinde toate aceste drepturi pen-

gru Romania, Societatii ce urmeazil a se constitui, pe pretul

Chute Co., va trimite in tard spe-

cialisti care vor fabrica $i vor

lari;

organiza fabricatiunea, invatand lucrtitorii români sistemul de fabricatiune; h) Societatea Irving din Romania, va primi din partea Ministerului Aerului si al Marinei, o

tipuri de parasute, in afarä de

se obliga a le confectiona in 5 lun dela data constituirii

global si total de 15.000 dolari, plätibil de catre S. A. R. Irving, in rate anuale de cate 3.000 do-

d) Soc. Irving din. Romania va fi obligatti sit construiased $i alte

cele ale Casei Irving din Buffalo U. S. A., pe care Ministerul Ae-

comanda de 200 parasute, pe care tätiL

rului $i al Marinei le va pro-

2, Firma Irving Air Chute Co., din Buffalo U. S. A., garan-

Irving din Romania va avea o

numele viitoarei Societtiti anonime române ,.Irving", executarea tuturor obl. gatiunilor de or-

pune, iar conditiunile se vor sta-bili dela caz la caz; e) Fabrica de parasute a Soc.

capacitate de lucru de 300 para..$ute anual, socotind säntamâna de lucru de 40 ore; f) Societatea Irving din Romania va instala aläturi de fabrica 'de parasute un laborator central care se va inzestra cu toate aparatele necesare controlului stocajului de parasute, a incercarii "materiilor prime etc. Acest laborator va reprezenta un centru de studiu pentru toate materialele indigene ce pot servi la fabricatia para$utelor etc.

Dotarea laboratorului va cuprinde o serie de aparate de incercat care se va stabili de Mi-

:nisterul Aerului $i al Marinei;

g) In afará de obligatiile de mai sus. Soc. Irving Air Chute & Co., din Buffalo, se obliga a da

tot concursul necesar noiei so-

ciettiti române$ti, in scopul de a -se obtine fabricarea in tara a unor produse de_ calitate identica

cu cele fabricate in America si incleplinind conditiunile tehnice prevazute in contractul de fur-nitura Nr. 12.457 din 23 Ianua-

teaza fatä de Statul Roman, in

din industrial $i tehnic care se vor cere de Ministerul Aerului si al Marinei, prin conventia ce

se va incheia. 3. In schimbul acestor obliga-

tiuni, Ministerul Aerului $i al Marinei va indeplini demersuri necesare in vederea obt'nerii de dare Societate Romana Irving", urmatoarelor inlesniri $i avan-

taje:

d) Avantajele acordate de legile in vigoare industriei nationale $i celei de armament, prev17ute de I. D. R. Nr. 1.861 din 1936 1).

b) Scutirile de taxe vamale ad valorem, taxe de import, de con. tingentare etc., precum $i acorclare permiselor de import, pentru ma$inile $i materiile prime, necesare instalarii fabricii $i fabricärii para$utelor. Aceste avantaje sunt acordate

tuturor industriilor in legaturä cu aeronautica $i pe baza legii de infiintare a Ministerului Ae-

rului si al Marinei, art. 400; c) Aprobarea prealabild a onor. rie 1934, incheiat de Subsecreta-- Bancii Nationale a Romaniei,

riatul de Stat al Aerului cu firma Irving Air Chute Co., din Buffalo.

In acest scop Soc. Irving Air

1) A se vedea Deeretul-lege din. 14

Noemvrie 1936, la pag. XXIV, p. II.

www.digibuc.ro

792,

vol.

225

22 Februarie 1937

pentru a putea obtine devizele necesare platilor in strainatate, a masinilor si materialelor importate pentru fabricarea parasutelor;

d) Transferul sumelor in dolari care vor rezulta din vânzarea brevetelor de fabricatiune cuvenite Soc. Irving Air Chute Co., din Buffalo, care se ridica la suma de 15.000 dolari, in 5 rate anuale. 4. D-1 ministru al Aerului si al Marinei este insärcinat sä in-

ch,eie cu firma Irving Air Chute Co., din Buffalo, U. S. A., o conventiune pentru aducerea la indeplinire a dispozitiunilor din prezentul jurnal.

care un industrias si un comerciant.

Directorul vilmilor din Ministerul Finantelor. Directorul comertului. Directorul industriei.

Directorul Institutului Natio-

nal de Export. Directorul serviciului pentru reglementarea comertului exterior.

Un delegat al Uniunii Camerelor de agricultura. Doi delegati ai Ministerului Inclustriei si Comertului.

2,

Ministrul Nostru secretar

de Stat la Departamentul Industriei si Comertului este insarcinat cu aducerea la indeplinire a dispozitiunilor prezentuluj decret.

DEC R ET pentru compunerea Comisiunii comertului exterior

J. C. M. relativ la conventiile Casei Constructiilor

DIN 22 FEBRUARIE 1937 1)

1.

Art. IV din decretul regal

Nr. 2.871 din 25 Octomvrie 1934, publicat in Monitorul Oficial Nr. 247 din 26 Octomvrie 1934, se modified dupg, cum urmeaza:

Art. IV. Comisiunea pentru

indrumarea si supravegherea comertului exterior, având atribu-

tiunile prevazute prin jurnalul Consiliului de Ministri Nr. 2.145 din 23 Octomvrie 1934, care func-

tioneaza pe lânga Serviciul reglementarii comertului exterior, va ficompusä din: Un delegat al Bancii Nationale a Bomâniei.

Doi delegati ai Camerelor de comert §i de industrie, dintre Def.,ret regal Nr. 627/937, s'a publicat in Movitorul Oficial, p. I, Nr. 43 din 22 Februarie 1937. A se vedea si Decretul relativ la import si export, din 26 Octomvrie 1934, la pag. 715, vol. XXII.. 1)

C. Hamangiu, vol. XXV.

15.

DIN 22 FEBRUARIE 19371)

Autoria. Casa Constructiitor sá Incheie cu debitorii beneficiari ai Constructiilor efectuate prin grupul italian de construe1.

tii noi, contractate pe baza ur-

matoarele clauze esentiale: a) Se acorda o reducere pana.

la 30 la suta care se va aplica numai asupra cotei de 77,50 la suta, (din valoarea constructiei);

b) Suma ramasa de platä se

va esalona in rate lunare pe timp de 15 ani, cu incepere dela 1 Ianuarie 1937, cu procente de 5 la

suta pe an, in favoarea Casei

Constructiilor; c ) La cota de 22,50 la sun', (din

valoarea constructiei), partea avansata de Casa Constructiilor 2) J. C. M. sub Nr. 349/937 s'a publicat in Monitorul 0 ficial, p. Nr. 43 din 22 Februarie 1937. A se vedea i J. C. M. din 18 Mai 1936, la pag. 769, vol. XXIV, p. I.

www.digibuc.ro

22 Februarte 1937

226

nu Se aplica reducerea de mai sus si se esaloneaza pe acelasi termen, cu un procent de 2 la

nerii in aplicare a Acordului in-,

mai sus se va percepe o cota de 1 la sutä, pe an, reprezentâncl cheltuieli de administratie prevazute de legea organica a Casei Constructiilor; e) Reducerea prevazuta mai sus nu se aplica, asupra pretului terenului, Irish', nu va purta nici un fel de dobancla, decat cota de I la sutd, cheltuieli de administratie, prevazuta in alineatul

conventiune cu Cassa Nationald. de Economii i Cecuri Postale

2. Sunt exceptate dela beneficiile inlesnirilor, ardtate mai sus, toti debitorii in constructii ai Casei Constructiilor, care au solicitat j beneficiat de avantajele legii pentru lichidarea datoriilor agricole si urbane (con-

cat prin jurnalul Consiliului de

sut ä. pe an; d) Peste procentele aratate

precedent.

versiunea).

3. D-1 ministru al muncii si

ocrotirilor sociale i directorul Casei Constructiilor sunt insrtrcinati cu aducerea la indeplinire a prezentului jurnal.

LEGE

din Bucuresti, care face part& integranta din prezenta lege. CONVENTIUNE

1.

Pentru finantarea, livrari-

lor de produse petrolifere pe care

Guvernul Roman s'a obligat sâ

le fad, Guvernului Iugoslav, con-

form Protocolului Tehnic sem-

nat la 30 Noemvrie 1936 si ratifiMinistri Nr. 2.778 din 1936, Cassa

Nationala de Economii si Cecuri Postale deschide Statului Ro-

man, prin Ministerul Imlustriei si Comertului, un credit in cont

curent pana la concurenta su-

mei de 180.000.000 (una suta optzeci milioane).

2. Termenul pentru care se

deschide acest credit este de a (cinci) ani, incepand dela data semnarii prezentei conventiuni. 3. Dobânda se fixeaza la 1 la. suta peste taxa scontului Bauch

Nationale a României si va curge

pentru autorizarea Ministerului lndustriei ;i ComertuIui si Incheie, In vederea

punerii in aplicare a Acordului intervenit Intre Statul Român ei Statul lugoslav, o conventiune cu Cassa Nationalä de Economii si Cecuri Po;tale din Bucureqti

DIN 22 FEBRUARIE 1937 1)

Articol unic.

tervenit intre Statul Roman si

Statul Iugoslav, potrivit art. 79. din legea de organizare a Caselor de economii, urmatoarea

Statul Roman,

reprezentat prin Ministerul Inclustriei si Comertului, este au-

torizat sa incheie, in vederea pu1) Aeeasta Lege dimpreunä Conventiunea aräturafá, s 'au votnt de Adunarea Deputatilor in sedinta dela 29 Ianuarie si de Senat in edinta

dela 10 Februarie 1937; s'a promul-

din ziva phitilor efectiv facute pana la incasarea definitiva de dare Cassa Nationala de Economii si Cecuri Postale a sumelor datorate.

Plata dobanzilor se va face de ciitre Banca Nationala a Romaniei decursiv anual si anume: la 1 Noemvrie 1937, 15 Septemvrie

1938, 15 Septemvrie 1939, 15 Septemvrie 1910 si 15 Septemvrie 1941.

4. Pentru acoperirea acestui credit, Ministerul Industriei

gat prin Deeretul regal Nr. 656 din

1937 §i s'a publicat in Monitorut p. I, Nr. 46 din 25 Februarie 1937.

www.digibuc.ro

22 Februarie 1937

Comertului va transmite Cassei Nationale de Economii si Cecuri Postale in garantie bonurile de tezaur ale Guvernului Iugoslav, eliberate in lire sterline-aur, emise in baza dispozitiunilor Protocolufui mentionat la art. 1 de mai sus si a caror plata este garantata de Ministerul de Finante

prin scrisoare adresatä Bancii

Nationale a României. Plata la scadenta a acestor bonuri se va efectua de Banca Nationala a Romäniei in lei. 5. Creditul acordat va putea fi utilizat de Ministerul Industriei si

Comertului in total sau in

narte, urmand a fi avansate de

Cassa Nationala de Economii si Cecuri Postae, in mäsura posibilitatilor sale, a depunerii bonurilor de tezaur mentionate la art. 4 de ma i sus si in limita sumei de lei 813 (opt sute treisprezece)

pentru ficcare lir. sterlina-aur. 6. Rambursarea creditului se va face In termen de cinci ani,

pe masura ce bonurile de tezaur,

transmise Cassei Nationale de

Economii si Cecuri Postale drept garantii, ajung la scadenta. Aceastil rambursare se va face

prin ingrijirea Ministerului de Finante si a Bancii Naitonale a României, independent de faptul cui contravaloai ea acestor bonuri

va fi sau nu achitata de Statul Iugoslav. Ministerul Industriei si Co-

mertului ii rezerva dreptul de

a rambursa in mice moment sumele avansate de Cassa Nationala de Economii si Cecuri Postale, retragâncl In acelasi timp bonurile susamintite. 7. Cassa Nationala de Economii si Cecuri Postale va prezenta aceste bonuri la scadenta pentru

incasare la Banca Nationala a

României, ce va plati contravaloarea in lei a sumelor avansate

227

in mod efectiv de Cassa Nationala de Economii si Cecuri Postale asupra lor, plus dobända la intreg soldul debitor, calculat

[Ana la data platii acestor bonuri.

De asemenea Cassa Naionala de Economii si Cecuri Postale are facultatea de a cere oricând Minch Nationale a României plata cu anticipatie pentru totalitatea sau parte din bonurile

susmentionate, Banca Nationalä a României achitând in acest

caz sumele efectiv datorate de Ministerul Industriei si Comertului, plus dobända la intreg solJul clebitor, calculata pand la data achitärii acestor bonuri. 8.

denta

In caz de neplata la sca-

a bonurilor de tezaur transmise in garantle, precum si

de neplata a dobanzilor la termenele indicate in art. 3 de mai

sus, Intreg soldul debitor devine imediat exigibil.

In acest caz Cassa Nationala de Economii si Cecuri Postale, este in drept, ca lard somatiune, punere in intärziere sau curs de judecatd, sri. incaseze,

conform

procedurii aratata la art. 7 de

mai sus totalitatea bonurilor de tezaur ce detin, indiferent de

scadenta lor, spre a se despagubi de sumele avansate si dobänzile aferente. 9.

Se precizeaza in mod ex-

pres cui nu-i este opozabila Cas.ei Nationale de Economii si Cecuri Postale nicio modificare

a Protocolului Tehnic, incheiat rie Comisiunea Guvernamentala Romano-Iugoslava la 30 Noem-

vrie 1936, pe baza careia vor fi emise bonurile de tezaur susmen-

tionate, modificare de natura a garantiile constituite prin prezenta conventiune. 10. Nu se poate prezuma nicio derogare dela obligatiunile premicsora

www.digibuc.ro

25 Februarie 1937

228

väzute in prezenta conventiune, de nicio päsuire sau tolerantd a Cassei Nationale de Economii si Cecuri Po$tale, derogärile neputând fi decal, exprese si rezultâncl dintr'un act scris al Cassei Nationale de Economii si Cecuri Postale. .

C. !VI .

pentru majorarea tarifelor C. F. R.

pentru lucrfiri in interes militar

rilor R. A. C. F. R. vor fi contabilizate intr'un cont special. A.

Ele vor fi intrebuintate de R. C. F. R. cu avizul Marelui

Stat Major, numai pentru execu-

tarea luerärilor de consolidäri, constructii si dubldri de linii,

sporiri $i infintäri de statii, constructii' si consilicldri de poduri, ameliortiri i sporiri ale parcului

de material rulant, in legrtturd .'u apärarea nationald.

LEG E

DIN 25 FEBRUARIE 1937 1)

Consiliul de Ministri, in sedinta sa dela 20 Februarie 1937, Având in vedere referatul d-lui ministru secretar de Stat la Departamentul Luertirilor Publice si al Comunicatiilor, inregistrat sub Nr. 10.549 din 20 Februarie 1937;

Având in vedere dispozitiunile

art. 9, 51 si 54 din legea pentru

crearea Regiei autonome C. F. R., promulgatd cu I. D. R. Nr. 2.042 din 27 Tunic 1929, si publicatä in

pentru

autorizarea Regiei

Autonome

C. F. R. de a modifica unele contracte pentru constructia de locomotive vagoane

DIN 27 FEBRUARIE 1937 1)

Art. unic. Regia Autonomd C.

F. R. care are pentru construetia de locomotive contracte cu Uzinele de Fier si Domeniile din

Resita, S. A. si Fabrica de locomotive N. Malaxa, S. A., dare expirá la 31 Decemvrie 1942, si

Monitorul Oficial Nr. 141 din 1

pentru constructia de vagoane,

Art. I. Pentru executarea lucrdrilor C. F. R. in leghturä cu apárarea nationalä, se majorea-

româneascä de locomotive si va-

Iulie 1929, Decide:

zd toate tarifele C. F. R. de mär-

furi, mesagerii si bagaje cu 15 la sutrt si toate tarifele C. F. R. de cältitori cu 10 la sutä.

Nu intrd, in dispozitiunile de mai sus:

Cälätorii din clasa Ill in cuprinsul aceluiasi judet. Art. II. Sumele provenite din aceastä majorare de tarife care constitue o urcare a venitu1) J. C. M. sub Nr. 350/937, s'a publicat in Monitorul Oficial, p. I, Nr. 46 din 25 Februalie 1937. A se vedea

j Tarifele C. F. R. de 'e,515,tori, din 7 Aprilie 1936, la pag. 537,

vol. XXIV, p. I.

contracte cu Unio. fabricä, de vagoane, S. A.; Astra, prima fabricti romând de vagoane si motoare, S. A. si Romloc, fabricä

goane, S. A., care expirä la 31

Decemvrie 1942, 31 Decemvrie 1913, 31 Decemvrie 1944, pe baza

jurnalelor Consiliului de Ministri Nr. 281 din 1934, 1.086 din 1935, si 2.133 din 1936, si legilor din 2 August 1929, 10 Iulie 1934

Aceastä Lege s'a votat de Adunarea Deputatilor i Senat in. sedin-

ele dela 19 si 24 Februarie 1937; S'a promulgat prin Deeretul regal Nr. 789/937 i s'a publicat in Moni-

torul Oficial, p. I, Nr. 48 din 27 Februarie 1937. A se vedea i Legea pentru constructia de locomotive si vagoane in tark din 2 August 1929, la pag. 905, vol. XVII.

www.digibuc.ro

Februarie 1937

si 4 Mai 1936, este autorizatrt sd execute aceste contracte cu modificarea de comun acord, cu fabricile contractante, a repartitiei cotei anuale totale, prevdzute in art. 3 al legit pentru construetia de locomotive si vagoane din 2 August 1929, si sd stabileascii

noile cote contractuale In limitele acestei sume.

REOULAMENT

pentru modificarea regulamentului pentru punerea aplicare a legii pentru organizarea, administrarea

;I exploatarea Monitorului Oficial ;i Imprimerillor Statului DIN 2 MARTIE 1937 1) CAPITOLUL

Object, Afribufi:, Oliciul centralizeirii imprimatelor

1.. Ziarul Statului Monitorul si Impr'meriile Statului, sunt administrate si exploaOficial",

tate in regie de o Directiune Ge-

neralä pusd sub autoritatea

privegherea Ministerului de Finante si condusit de un Director General si un Comitet de Direc-

229

16 M. O.", urmittoarele Imprimerii: Imprimeria Centrald, Impri-

meria Nationald i Fabrica de Timbre, toate din Bucuresti, si Imprimeria Chisindu din Chisirt Au.

Sediul Directiunii Generale M.

O. este in Capitala Tdrii. 3. Toate celelalte imprimerii pendinte de cliferite autoritdti ale Statului, afard de acelea care au un caracter de specialitate in clirectd legilturd cu atributiile autorittitii respective vor trece aclministrarea Generale M. O. sub

Directiunii

In acest scop Comitetul de Directie va intocmi un raport care va putea propune chiar desfiintarea imprimeriei respective si

trecerea inventarului ei la una

din Imprimeriile Directiunii Generale M. O.; pe ban, a cestui raport Consiliul de Ministri va a-

nroba trecerea. Jurnalul Consiliului de Ministri va cuprinde inventarul specificativ al imprimeriei, cu valoarea corespunzdtoare. 4. Atributiunile Directiunii Ge-

nerale M. O. sunt:

Sunt incredintate acestei

a) alcatuirea, imprimarea distribuirea ziarului Monitorul

prescurtat Directiunea Genera-

b) editarea legior si regulamentelor ce apar in Monitorul

tie. 2,

Directiuni Generale, denumitd

A) Acest Regulament s'a sanctionat prin Deeretul regal Nr. 788/937 s 'a publicat in Monitorul Ofioia7,

p. I, Nr. 50 din 2 Martie 1937. El abrogl vechiul Regulatnent din 30 Noemvrie 1931, pag. 790, vol. XIX, cu mod. 27 Noemvrie 1935, pag. 1008, vol. XXIII. A se vedea i Legea pen-

tru organizarea Monitorului Oficial ei Imprimeriilor Statului, din 31 Iulie 1931, la pag. 659, vol. XIX, precum i Tariful abonamentelor i publicatillor in Monitorul Oficial, din 8 Noemvrie 1932, la pag. 778, vol XX.

Ofi cial";

Oficial, precum si editarea de lu-

crrtri cu caracter cultural si ar-

tistic, in scop de propagancld na-

tionald, acestea din urmd dupd clispozitiile ce se vor lua de Min'sterul Finantelor; c) imprimarea lucrdrilor Corpurilor Legiuitoare si el) executarea, In limita capa^itdtii de procluctie, a imprimatelor, registrelor, brosurilor, Deriodicelor, valorilor, cartonajetor, cliseelor, stampilelor meta-

lice, precum si a oricdror alte

lucrdri grafice, necesare autori-

www.digibuc.ro

230

2 Martie 1937

$i institutiilor de Stat. De asemenea a celor necesare judetelor si comunelor, când a-

tätilor

cest lucru este cerut de legi spe-

ciale sau cand sunt comandate Imprimeriilor Statului. 5. Autoritätile si institutiile

Statului, inclusiv cele autonome, vor executa lucrArile prevAzute

la art. 4, in Imprimeritle Statului, In limita capacitätii de productie.

Se face exceptie pentru lucrarile cu caracter special ale Mi-

nisterului de Instructie Pub licä, Culte si Arte. Autoritätile judetene $i comunale sunt obligate a invita Directiunea Genera IA M.

O. la toate licitatiile pentru lucrärile dela art. 4. 6. Capacitatea de productie se stabile$te dupä numärul $i felul masinilor de imprimat $i al celor de compunere $i topire a caracterelor de imprimerie, precum $i dupd numärul persona-

lului de care dispun Imprimertile Statului, spre a executa un cuantum de lucräri de fiecare specialitate, in cursul unui an, lucrând câte 8 ore pe zi $i scäzându-se

särbätorile preväzute

in legea repausului duminical.

Lucrärile pentru efectuarea Monitorului Oficial si desbaterilor parlamentare nu inträ in cadrul acestei dispozitii. Toate lucrärile pe care Imprimeriile nu le pot executa, fie din cauza completärii capacitätii de lucru, fie din cauza lipsei utilajului necesar, vor fi comandate imprimeriilor particulare de catre Directiunea Genera IA M. O. prin Oficiul Centralizärii Imprimatelor Statului, In conformi-

tate cu legea contabilitätii publice i cu dispozitiile de mai j os 1).

1) A se vedea Legea contabilit4ii publice, din 31 Iulie 1929, la pag.

In cazul comandärii prin bunä

invoialä, repartitia se va face

intro imprimerii particulare din Localitatea unde are sediul autoritatea respectiva, proportional

cu capacitatea de productie a

fiecärei a.

Stabilirea capacitätii de lucru a fiecäreia din tipografiile parLiculare se va face pe baza da-

telor anuale procurate de Ministerul de Industrie. 7. Pentru asigurarea prevederilor art. 6, in Directiunea Generalä M. O. va functiona un Ofi-

ciu al Centralizärii Imprirnatelor Statului, care va primi toate comenzile de lucräri prevAzute la art. 4, va proceda la normalizarea i unificarea lor, conform dispozitiilor in vigoare, va repartiza Imprimeriilor Statului cantitatea necesarä a,coperirii

capacitätii lor de lucru, $i va

da pe celelalte spre executare tipografiilor particulare. 8. De comun acord cu Oficiul de Rationalizare $j Normalizäri de pe lângä Ministerul de Industrie 5i Comert, Oficiul Imprima-

telor va centraliza toate datele

referitoare la imprimate sau alte lucräri grafice ale Statului, procedând la simpificarea $i tipiza-

rea lor, stabilind calitäti $i di-

mensiuni standard, pe baza normelon fxate de Consiliul de Mi-

ni$tri, cu jurnalul Nr. 807, publicat in Monitorul Oficial Nr. 174 din 6 August 1930.

9. Dacä o administratie tri-

mete modele nenormalizate, Oficiul este dator sä le normalizeze $i administratia respectivä sä le accepte.

Administratiile cu imprimerii proprii sunt de asemenea obli-

gate a se adresa Oficiului Imprimatelor pentru normalizarea a783, vol. XVII, cm mod. 24 Decem-

brie 1932, pag. 871, vol. XX.

www.digibuc.ro

2 Martie 1937

celor lucritiri pentru care nu se

gdsesc norme oficiale stabilite.

10. Oficiul va stabili preturi

standard pe baza tarifelor Directiunii Generale M. O. si ale industriei particulare, care vor servi pentru intocmirea devize-

lor $i caietelor de sarcini, sau pe baza citirora se vor trata co-

231

rale M. O., chiar dacd motivul

ar fi urgenta. 15. Plata imprimatelor date de Oficiu spre txecutare unei tipo-

grafii particulare, se va ordo-

nanta pe baza receptiei fdicute de Oficiu, din bugetul Directiunii Generale M. O., care va incasa contra-valoarea dela auto-

tru lucrdrile care se dau tipografiilor particulare, in condi-

ritatea respectivd. 16. Directiunea Genera Id M. O. este obligatä sa alchtuiascd, sä

tât a lucrdrilor grafice executate de Imprimeriile Statului, cat si a celor executate In industria particulard, clupd care

nante.

menzile prin bund invoialil pen-

tiile prevdzute de legea contabilitarn publice. 11. Oficiul va face receptia a-

le va distribui autoritätilor care le-au comandat.

12. Oficiul va intocmi o staa lucriirilor grafice, cu

tisticiti

scopul de a stabili consumatia aanuald, in vederea credrii de depozite de imprimate la Directiunea Genera la M. O., $i in vederea stabilirii posibilitätilor de tconomie. 13. In vederea unei exploatdri rationale a Imprimeritlor Statu-

lui, pentru a se uniformiza activitatea lor in cursul anului, toate autoritätile $i institutiile Statului Ii vor face prevederile de imprimate pe cel putin 6 luni, serviciile fiind obligate sä mentioneze in referatul de angajare, care se supune vizei Consilierului Controlor, cä prevederea este

fdcutä pe cel putin 6 luni. 14. Angajarea cheltuielilor pentru lucritirile specificate la

art. 4 nu se poate face decat pe

baza unei oferte a Directiunii

Generale M. O., cu exceptiile pre-

vdzute la art. 5. Consilierii Controlori vor refuza viza oricdrei cereri de angajare de comenzi, care nu are anexatä oferta Directiunii Gene-

imprime $i sä distribue ziarul Monitorul Oficial", in conformitate cu legile in vigoare $i cu dispozitiile Ministerului de FiEa va tine in clepozit Monitorul Oficial, in limitele ce vor fi fixate de Ministerul de Finante, $i va avea o bibliotecd la dispozitia publicului, pentru consultarea

legilor,

regulamentelor

etc., inserate in Monitorul Oficial.

Ea este de asemenea obligatá de a elibera, la cerere, copii certificate dupä publicatiile din Monitorul Oficial, incasând costul acestei prestäri. CAPITOLUL II Organizarea

Conducerea 17. Conducerea Directiunii Generale a Monitorului Oficial $i

Imprimeriilor Statului se face de un director General $i un Comitet de Directie.

18. Comitetul de Directie se compune din trei persoane de

recunoscute pentru competenta $i cultura lor si care sd nu fie functionari publici administrativi $i anume: un jurist, un cunoscrttor in arta si tehnica graficd $i un fost inalt functiodistinctie,

nar in administratia finantelur

Statului. Membrii se numesc prin

Decret Regal, pe termen de 4

www.digibuc.ro

2 Martie 1937

232

ani, clupg propunerea Ministeru-

gistru numerotat si sigilat

curen Ui sau furnizoare, ori ale cgrei interese sunt contrarii.

Seful serviciului administrativ va indeplini si functia de secretar al Comitetului de Direc-

lui F_nantelor. Ei nu pot face parte dinteo intreprindere con19. Comitetul se intruneste ori de cAte ori este nevoie si cel putin de 2 ori pe lung. Ministrul poate lua oricancl parte la sedintele Comitetului.

In cazul lipsei pe un termen

limitat a unuia din membri, Comitetul poate tine sedintä i lua hotgriri valabile si cu cloi mem-

bri, cu aprobarea prealabilrt a Ministrului.

In caz de cVvergentä In sanul Comitetului, hotgririle luate se vor supune ralificlirii Ministrului. 20. In cazul clescompletgrii

Comitetului de Directie, Ministrul va propune inlocuirea cu un membru de aceeasi specialitate, pentru restul mandatului membrului care a fost inlocuit. 21. Comitetul de Directie are urmgtoarele atributii: a) intocmeste regulamentele de administratie ale Directiunii

Generale M. O.; b) alctitueste bugetul impreung

cu Directorul General $i aproM cererile de credite necesare, precum si incheierile socotelilor aanuale i bilantul;

contrasemnate de Directorul General.

23. Membrii Comitetului de Directie participrt la beneficild net, conform art. 72. Pentru sedintele Comitetului sau instircingri speciale, li se va

plti un jeton de prezentg, aI

cgrui cuantum va fi aprobat de Ministerul Finantelor. 24, Directorul General este numit conform legii St atutuluf Functionarilor Publici El nu face parte cl4n Comitetur

de Directie, dar ia parte la se-

dintele Comitetului cu vot con-

ultativ. 25. Directorul General are urmtitoarele atributii:

a) conduce intreaga activitate a Directiunii Generale M. O., aplicand legile $i regulamentele care o privesc. Executg toate dispozitiile definitive, care emang din aplicarea acestor legi, a re gulamentelor, a deciziilor Ministrului $i Comitetului de Directie; h) reprezintg Directia Genera lg M. O. in toate actele judiciare extrajudiciare, ca delegat al Ministerului de Finante $i

c) aprobd contractele pentru furnituri sau vânetri, in limita delegatiei date de Ministru; d) se pronuntg asupra tarifelor ziarului Monitorul Oficial",

Generale. 26. Directorul

zg mersul intregii administratii,

rectie, care ar depäsi competenta sa sau ar contraveni legilor si regulamentelor In vigoare. 1) A se vedea Legea Statutului functionarior publici, din 19 Iunie 1923, la pag. 409, vol. XIXII, ca mod. 26 Iunie 1930, pag. 360, vol.

care urmeazg apoi a fi supuse aprobgrii Consiliului de Ministri, e) supravegheazd $i controleaverificând casieriile i depozitele,

cel putin odatg pe trimestru.

22. Activitatea Comitetului de Directie va fi consemnatti in proese-verbale, tinute intr'un re-

c)

supravegheaztt si conduce

intregul personal al Directiunii

General are dreptul a opri executarea oriarei clecizii a Comitetului de Di-

XVIII $i 22 Martie 1933, pag. 92,. vol. XXI.

www.digibuc.ro

2 Martie 1937

Directorul General este obli-

gat a aduce imediat la cunos-

tinta Ministrului deciziile Co-

mitetului tie Directie care ar avea caracterul de mai sus, fiind

rtispunzâtor de mice abateri. Ministrul este obligat a se pro-

hunta in termen de 3 zile.

In caz contrar, clecizia Comite-

tului de Directie rtimâne

233-

Pe hIngil acest serviciu func-

ioneaz5,' si Oficiul CentralizArii Imnrimatelor Statului. III. Serviciul Aproviziondrilor, insiircinat cu aproviziontirile Institutiei, cu angajarea si lichi-

darea cheltu:elilor pentru materiale, masini, unelte, constructii, reparatii, cu statistica materialelor si evidenta inventarelor,

27. Directorul General va fi ajutat in conducerea Institutiei de un director administrativ, un director tehnic, un avocat sef, un inspector si de directorii Imprimeriilor.

Admin'stratia Centrald 28. Administratia Centralti are urmiltoarea organizare: A. Directia Tehnicti, cu servicitle:

I. Serpiciul Bedactiei, insärci-

nat cu adunarea materiei si alciltuirea ziarului Monitorul Oficial", compus din: 1. Sectia publicatiilor, cu birourile: a) Biroul taxuirii i facturilrii

publicatillor si

b) Biroul pregtirii publicatii-

I or. 2.

compus din: 1. Biroul aprovizionilrilor. 2. Biroul Lichidäribor si inventarului.

B. Directia administrativd, cu

serviciile: IV. Serviciul

Administrativ,

insärcinat cu chestiunile de personal ale Directiunii Generale M. O. (evidentA, miscare, salarizare,

asistentti etc.), precum si cu registratura, arhiva, biblioteca intendenta Administratiei Centrale, compus din: 1. Sectia personalului, cu birourile:

a) Biroul personalului si b) Biroul 2. 13iroul registraturii si arhi-

vei.

3. Biblioteca.

4. Intendenta. V. Serviciul Casieriei, insarci-

Biroul alcàtuirii ziarului Monitorul Oficial". II. Serviciul Central al Exploa-

nat cu incasä.rile si pliltile in numerar si cu ptistrarea disponi

ofertelor si Intocmirea preturilor pentru lucr6rile Imprimeriilor din Capita lit, cu studiile si statistica privinci exploatarea, cu studiile, proiectele si supraveghe-

stircinat cu evidenta. executäril bugetului, cu inregistrarea patrimoniale, cu intocmi-

tdrii, instircinat cu calcularea

rea executtirii lucriirilor de re-

inoiri, instalatii, investitii si con-

structii, cu verificarea calculelor pentru luerärile Imprtmeriilor din provincie, compus din: 1. Biroul central al comenzilor.

2. Biroul verificilrii si facturtirii imprimatelor. 3. Biroul de studii.

bilului de cash'. VI. Serviciul Contabi1itàii, in-

rea bilantului si a contului de

profit si pierdere si cu verificarea tuturor actelor, compus din: 1. Sectia contabilitätii, cu birourile:

a) Biroul contabilizarii si b) 13:roul debitorilor si credi-

torilor.

2. Sectia controlului, cu birou-

rile:

a) Biroul gestiunilor;

www.digibuc.ro

-234

2 Martie 1937

Biroul executärii bugetuIui $i c) Biroul controlului. 29. Fiecare Imprimerie de

Stat, de sub administratia Directiunii Generale M. O., care poate justifica o existentä indi-

vidualä, fie prin importantä, fie prin specializare, fie prin faptul -ca se gäseste in altá localitate, constitue o unitate administrativä sub conclucerea unui director de fabricä. 30. Fiecare Imprimerie va avea urmátoarele unitäti: 1. Biroul administrativ, Însárinat cu chestiunile de personal (evidentä, salarizare, asistentä Ttc.), cu registratura, arhiva, biblioteca si intendenta. 2. Serviciul exploatárii, cornpus din: a) Biroul de studii; b) Biroul comenzilor;

c) Depozitul de materiale; d) Sectia fabricatiei, cuprin-

zâncl atelierele,

e) Depozitul de fabricate. Dupá nevoi locale mai pot functiona la Imprimerii: un birou al casieriei, un birou al controlului, lar la cele din provincie

si un birou al contabilitátii. 31. Imprimeriile actuale ale Directiunii Generale M. O. au

urmátoarele atributii principale: Imprimeria Centrald tipäreste si distribue ziarul Monitorul 0ficial", lucrArile Corpurilor Legiuitoare, imprimatele si registrele autoritätilor, legHe si re-

gulamentele ce apar In editura

Monitorului Oficial. Imprimeria Nationalá executá brosurile, periodicele si cartona-

jele autoritatilor, precum si diferite imprimate si registre. Fabrica de Timbre executá timbrele fiscale, postale, de avia-

tie, efectele si bonurile de Stat,

toate imprimatele cu valoare no-

minald ale Statului si

cliseele.

Imprimeria Chisinhu executá imprimatele $i registrele pentru starea civilá, contabilitatea cornunalä si judeteara, biletele de vite, precum i diferite impri-

mate si registre pentru autoritatile de Stat, judet si comuna. CAPITOLUL III

Personalul

32. Personalul Directiunii Generale M. O. este de 4 categorii: a) functionarii statutari, supusi

regimului stabilit de legea statutului functionarilor publici si regulamentul säu; b) functionarii nestatutari, supusi regimului codului muncii, definiti si enumerati de legea jurisdictiei muncii; c) lucrrttorii si d) per-

sonalul de serviciu 1). 33. Posturile rezervate func-

tionarilor statutari sunt de trei categorii:

a) posturi tehnice: Directorul General, directorul tehnic, sefii serviciilor centrale ale exploatárii $r aprovizionárilor, sefii birourilor de studii si aprovizionärilor din Administrati a Centralrt,

directorii de fabricá, sefii serviciilor exploatárii dela Imprimerii;

b) posturi contabile: toate posturile dela serviciul casieriei centrale, dela serviciul contabilitá-

ii centrale, dela biroul salarizárii, dela biroul taxrtrii si facturärii publicatiilor, dela biroul verificárii si facturärii imprimatelor, dela biroul lichidárilor si inventarului, din Administratia Centralá, dela birourile contabilitatii si controlului si dela toate

depozitele Imprimeriilor; 1) A se vedea Legea, jurisdictiei muncii, din 15 Februarie 1933, la pag. 53, vol. XXI.

www.digibuc.ro

235

2 Martie 1937

c) posturi administrative: directorul administrativ, sefii serviciilor redactiei si administratiei, toate posturile dela birourile personalului, registraturii si arhivei, bibliotecii, pregAtirii publicatiilor, alcdtuirii ziarului Monitorul Oficial", din Admi: nistratia Centralil i dela birourile administrative ale Imprime-

rneseriilor, precum si orice alte

lor statutare se cer urmdtoarele conditii de studii: a) pentru posturile tehnice, diploma de inginer de specialitate, recunoscutd de Stat; b) pentru posturile contabile, doctoratul sau licenta In stiinte economice i financiare, si c) pentru posturile administrative, titlurile cerute de legea statutului functionarilor publici. 35. Functionarii nestatutari, lucrdtorii si personalul de serviciu, precum si ceilalti salariati asimilati acestor categorii, con-

lângd Direct'unea Genera la M. O., In conditiunile prescrise mai jos, aceasta aplicându-se si acelora care au fost numiti pând la 1 Ianuarie 1928, si b) au dreptul la o lund concediu de odihnd si la trei luni consecutive concediu de boald, cu plata .salariului. 37. Motive le pentru care un lucrdtor din categoriile prevdzute la art. 36 poate fi trimis Inaintea comisiei de *disciplind pentru a fi IndepArtat din servi-

riilor. 34. Pentru ocuparea posturi-

form definitiei si enumerdrii din legea jurisdictiei muncii, vor

fi supusi legilor si regulamentelor care constituese codul mun-

cii si tuturor celorlalte legiuiri

muncitoresti, si anume: Legea contractelor de muncrt;

legea pentru ocrotirea muncii minorilor si femeilor si durata

muncii; legea pentru reglementarea repausului duminecal si sdrbdtorilor legale; legea pentru

reglerrfentarea conflictelor colective de munch.; legea pentru or-

ganizarea plasdrii; legea asupra sindicatelor profesionale; legea pentru proteguirea muncii indigene; legea jurisdictiei muncii; legea camerelor de muncä; legea pentru unificarea asigurdrilor sociale; legea pentru utilizarea personalului românesc In Intro-

prinderi; legea pentru pregätirea profesionald si exercitarea

legi sau regulamente s'ar mai face referitor la regimul muncii. 36. Se fac urmätoarele dero-

gdri dela codul muncii, pentru lucrdtorii care la punerea In aplicare a legii de organizare M.

O., se gdsesc participanti la Casa Genera 16 de Pensiuni:

a) nu pot fi Indepdrtati din misii de disciplinä instituità pe serviciu decât cu avizul unei co-

sunt:

a) o sentintá judecátoreascd

de conclamnare pentru o faptd, infamantd, prevdzutá de codul

penal;

b) furtul, imoralitatea In ser-

viciu sau In afard, precum si

orice alte culpe prevd,zute In coclul penal; c) culpa salariatului In executarea obligatiilor legale sau contractuale;

d) incapacitatea profesionald

vdditd;

e) acte grave de indisciplind, sabotajul, participarea la grevd, precum si Indemnul la sabotaj sau grey:a;

f) absente repetate nemOtivate (minimum 12 zile pe an);

g) exercitarea profesiunii Intr'o altd, Intreprindere, si h) pdrásirea de serviciu constatatd, prin lipsa nemotivatá dela serviciu timp de cinci zile consecutive.

www.digibuc.ro

2 Martie 1937

236

38. Trimeterea In judecata co-

misiei de disciplinil se va face In cel mult 20 de zile, pe baza unui raport al directorului Imprirneriei respective si cu aprobarea Directorului General. Actul de trimitere va cuprinde

ziva de intrunire a comisiei de

43. Comisiunea, pe baza dosarului, hotilrilste

a) trebue Inchiet afacerea; b) sunt necesare noui cercesau.

c) trebue dat curs acuzárii.

In primul caz va restitui ac-

tele; in al doilea va restitui do-

precum i o expunere pe scurt a vinei lucrátorului. El va fi semnat de Directorul General si va cuprinde raportul directorului Imprimeriei, Insotit de actele care au fost dresate.

sarul, cerânci noui elemente care trebuesc date de Directiunea Ge-

poate suspenda. darrt crede ne-

de comisie, pârît si apilrtitor, ni-

39.

Directorul

Imprimeriei

cesar, pe lucratorul trimis In

judecata comisiei de discipliná, carp trebue sil-1 judece in cel

mult 14 zile. 40. Lucritorul trimis in ju-

decatä, va primi citatiunea prin registratura Directiunii. Generale, cu Cel putin 7 zile libere Inaintea termenului fixat pentru judecatä.

El sau apiiritorul

sIlu, ales

dintre colegii din aceeasi Impri-

merie, au drentul sa ia cunos-

Until de dosar. 41. Comisiunea de disciplind se compune din: a) primul-presedinte al Tribu-

nalului Ilfov, sau un deIegat al säti;

b) un membru al Comitetului de Directie, desemnat prin tragere la sorti, si c) un lucrrttor din categoriile prevdzute la art. 36, cel mai vechi in serviciu. fling Intrerupere, dintre cei calificati. 42. Membrii comisiunii se nu-

mesc de Ministerul Finantelor pe un termen de 2 ani. Tot pe 2

ani se numeste si ate un su-

pleant corespunzator fiectirui membru din comisie. Secretarul

com'siunii va fi desemnat de

Directiunea Generali M. O.

neralit, Inteun termen de maximum 14 zile; In al treilea va judeca.

4.4, Judecata se face in sedintil secretil la care, in afarb:

meni nu mai poate lua parte. 45. Deciziunea comisiunii se chi motivati si cu majoritate de voturi. Pdrerea minonititii va fi de asemenea motivatii.

Deciziunea va conchide daci lucrátorul aeuzat urmeazi sau nu a fi Indepitrtat din serviciu.

Ea este definitivi si executorie. 46. Presedintele comisiei va depune la serviciul administrativ decizia orginalii si toate actele, In termen de 10 zile dela pronuntare. 47. Achitarea de dare comi-

siune nu va dispensa pe lucritorul In culpi de mrisurile disciplinare previlzute de regulamentul interior al Imprimeriei. 48. Corectorii pentru ziar brosuri, vor fi recrutati dintre absolventii liceului.

Luerátorii vor fi recrutati In

conditiile codului muncii, clan-

du-se preadere celor ce au urmat cursurile unei scoli profesionale, In afaril de absolvirea cursului primar. Personalul de serviciu va tre-

bui si aibrt ca studii cel putin

cursuI primar. 49. Orele de lucru si sárbri,torile pentru functionarii statutari

sunt cele nrevazute In statutul

functionarilor publici. Orele de lucru pentru functio-

www.digibuc.ro

Martie

2

1937

administratilor Statului, vor fi plätite pe baza justificärii pentru material si salarii, plus cheltuieli

narii nestatutari, lucrätori

teresul

väzute in legea repausului duminecal si särbätorilor legale.

generale.

personalul de serviciu, sunt cele previlzute in legea duratei muncii, iar särbätorile sunt cele pre50. Personalul (funcVonari

lucrätori) participant la Casa Genera la de Pensiuni va fi retribuit cu salariu i inclemnitate

cle procluctie, conform prevederi-

lor din legea bugetarä anualä. Din acest personal, numärul lucrätorilor va descre*te treptat, desfiintându-se posturile inferioare devenite libere in urma

avansgrilor fäcute in posturile superioare vacante. Salarizarea personalului, care

nu participh la Casa Genera lit

de Pensiuni, se va face dupä

normele stabilite intr'un stat-

tip, aprobat de Comitetul de Directie, la inceputul fieclirui an, In concordantà cu salariile care se plätesc in regiune de industriile particulare. Acest *tat tip va fixa in acela si timp specialitätile i nurnä-

rul maxim de lucriltori din fiecare specialitate, care ar urma sä fie angajat in cursul anului, In raport cu cantitatea lucrärilor primite de Imprimerii. 51. Directorul General, direc-

torii de fabrici, seful de fabrica-

te al Fabricii de Timbre, *efii

de depozit si intendentii,

au

drept la locuintä in naturd, cu

toate accesoriile respective, in cartierul Imprimeriei respective. CAPITOLUL IV

237

.Pretul de vânzare al produselor Directiunii Generale M. O. nu va clepäi pretul intreprinde-

rilor grafice particulare de a-

ceea*i importantä cu Imprime-

riile acestei Directiuni Generale. In Vocal e an, Ministerul de

Finante va stabili care sunt aceste intreprincleri grafice particulare, pe baza propunerilor Directiunii Generale, aprobate de Comitetul de Directie.

Pentru particulari, calculul se

va face in acela*i mod, adAugän-

du-se un beneficiu fixat de Comitetul de Directie. Gratuitätile de orice fel sunt interzise.

In general, toate lucrArile exe-

cutate de Directiunea Generalä M. O. vor fi pätite la livrare. Se pot face exceptii, acord.ându-se termene de platä, cu apro-

barea Comitetului ele Directie.

In acelasi fel Directiunea Ge nerald M. O. va pluiti contravaloarea serviciilor ce i s'au prostat de catre administratiile Sta-

tului. 54. Dupà normele fixate In art. precedent se stabilesc, de

cutre Comitetul de Directie, tarifele publicatiilor si pretul de vânzare al numerelor *i al abonamentelor ziarului Monitorul Oficial", dupá care se aprobä de Consiliul de Mini*tri.

55. Directiunea Generalä M.

Norma de administrare contabilizare

52. Directiunea Genera lä M. O. trebue sä acopere cu veniturile ei toate cheltuielile. 53. Prestärile, lucrárile *i executate de chtre Directiunea Genera lä M. O., in in-

O. va intocmi anual un buget

de venituri *i cheltuieli. Bugetul ei formeazá o anexä a bugetului Ministerului de Finante. Venitul net va figura in bugetul general de venituri al Statului. 56. Bugetul se alcätue*te de Comitetul de Directie impreunä cu Directorul General, pe baza

www.digibuc.ro

2 Martie 1937

238

datelor inaintate de sefii de servicii. 57. Angajarea si efectuarea o-

peratiunilor de venituri si cheltuieli, precum si aplicarea bugetului, se vor face conform legii contabilitätii publice, cu urmätoarele exceptii: a) cheltuielile preväzute in buget, cu exceptia cheltuielilor pentru personalul achninistrativ

din statul recapitulativ, se pot depäsi in cursul

exercitiului,

dacä se justificil cu un plus de venituri cel putin echivalent, pe baza aprobárii Ministerului Finantelor, in urma avizului Comitetului de Directie; b) se pot face viramente intre

articolele bugetare, cu aprobarea Comitetului de Directie si Ministerului Finantelor. Se excepteaza salariile personalului

administrativ specificat In statul recapitulativ, si

c) se pot face aprovizionäri di-

recte prin bund invoiald, in limita sumelor prevazute in buget si numai in conformitate en dispozitiile art. 89 si 90 din legea asupra contabilitatii publice 1).

58. Consilierul controlor se va

pronunta pentru orice angajare In termen de maximum 48 de ore dela prezentarea actului, iar pentru chestiunile urgente, in

urma vizei puse de Directorul

General, pronuntarea se va face in maximum 21 de ore dela prezentarea actului. Aceste termene se inteleg exclusiv särbraorile

legale. Toate

scrisorile

comerciale,

prin care Directiunea Generalä M. O. se angajeazä fatä de terti, in baza unor aprobäri ce au fost 1) A se veclea Legea contabilitätii

public°, din 31 Iulie 1929, la pag. 783, vol. XVII, eu mod. 24 Deeembrie 1932, pag. 871, vol. XX.

vizate de consilierul controlor, sunt exceptate dela viza de control preventiv. 59. Directiunea Generalä M. O. poate acorda Imprimeriilor serviciilor centrale avansuri pen-

tru efectuarea cheltuielilor ur-

gente cerute de exploatare. Avansurile se acordä si se lichideazil pentru fiecare exercitiu in parte. Ordonantarea aces-

tor avansuri se face pe numele functionarilor desemnati de Directiunea Generalä M. O. pentru mânuirea acestor avansuri.

Sumele respective sunt puse la dispozitia acestora in numerar, Pnticipat si au destinatia

se pläti pe loc si imediat pe bazä. de acte legale: lucrrtrile in regie . taxele vamale sau alte spese accesorii, transporturile, lucráriler

prestärile, furniturile etc., efectuate de terti si a cäror platä nu poate astepta orclonantarea, precum si cheltuielile aprobate de organele in subordinea Directorului General, in limita delegatiunilor primite.

Plätile se fac direct de cätre

Imprimerii sau serviciile titulare ale ordonantei initiale sf vor fi justificate cu acte. Actele plätite din avans sunt dispensate de viza prealabilä si specialä a controlului preventiv. Aceasta vizrt se dä pe ordonanta initialìi prin care s'a deschis avansul i apoi pe ordonan-

tele prin care se face reintregirea acestui avails, precum si pe actele ce vor servi pentru justificarea avansului la finele exercitiului.

.Ordonantele pentru reintregirea avansului in cursul anului

se emit pe articole bugetare, Inlimita creditelor alocate, in baza actelor justificative de cheltuieli

prezentate de mânuitorii avansurilor si pe numelp acestora.

www.digibuc.ro

2 Martie 1937

239

Din avansuri se plitesc si lu-

in casá, in limitele aprobate de

nerale M. O., care depäsesc suma de 150.000 lei, se vor comunica

de indati värsate la administratia financiard sau la Banca Na-

cririle executate in regie. 60. Toate contract:di-He prin buni invoialä ale Directiuriii GeOficiului Central de Licitatii, in

ceea ce priveste felul materialului, cantitätile si preturile.

61. La receptionärile furnitu-

rilor contractate prin buni in-

voiali, in limita sumei de 10.000 lei, Directiunea Genera Id M. O.

nu va invita Oficiul Central de

Licitatii i furnizorul. 62.

Vânzarea prin bunä in-

Ministerul Finantelor. Excedentele de mg., care' de-oilsesc acest minimum, trebuesc

tionald, dupä cum se aratd la alineatul 1 de mai sus. OperaWle cu striinitatea se vor face exclusiv Prin Banca Nationali României. 65. Directiunea Generali M.

O. este obligati a crea urmitoarele fonduri atunci când bilanPH se incheie cu beneficiu: a) un fond de rulment rambur-

de 50.000.000 lei, alimentat voialà a materialelor si obiecte- sabil la completare din prelelor scoase din uz, se poate face ping viri de 2% asupra veniturilor färä evaluarea prealabili a Ofi- brute; ciului Central de Licitatii, in cab) un fond de reinoiri pentru zul când valoarea ce rezultä din investitii, alimentat cu preleväri vânzare pentru fiecare material de 2 la sutd asupra veniturilor sau obiect nu depiseste 50.000 brute, si lei in decurs de un an. c) un fond de rezervi consuEstimarea acestora se va face mabil in cazuri de forti majori. de ciltre o comisie numiti de se- si limitat la 40.000.000 lei, aliful Institutiei la inceputul fie- mentat cu preleviri de 0.5°/o acirui exercitiu financiar. supra veniturilor brute. 63. Nevoile temporare de nu66. Pentru fiecare din aceste merar ale Directiunii Generale fonduri i pentru amortismente, M. O. pot. fi implinite cu avan- contabilitatea va tine conturi suri rambursabile din tezaurul speciale. Intrebuintarea sumelorStatului. fiecirui fond se va face strict 64. Operatiile de Incasári si in conformitate cu destinatia lor. pliti ale Directiunii Generale se Ele vor fi depuse la Cassa de vor face prin administratiile fi- Depuneri si Consemnatiuni. nanciare sau prin Banca Natio67. Ministerul de Finante poate nalä a României, unde Direc- dispune, la cererea Directiunii tiunea Genera li va avea deschis Generale, cu avizul Comitetului un cont curent. de Directie, crearea si a altor De asemenea se vor putea face foncluri a ciror lipsi s'ar simti. operatii si prin Casa de Econo68. Directiunea Genera lä este mii i Cecuri Postale, unde Di- obligati si inainteze Ministerurectiunea Genera LI M. O. este lui Finantelor, la 15 ale fiedirei autorizatä sii aibri unul sau mai luni, situatii de casi. multe conturi de cecuri. 69. Inregistrarea operatiilor In mtisura necesitätilor cu- de venituri si cheltuieli se va . rente, aceste operatii pot fi fi- face in partidi dubli dupil norcute direct prin casieriile direc- me comerciale. In acest scop Directiunea Getiei, care pot avea un disponibil

www.digibuc.ro

2 Martie 1937

240

neralà va avea un inventar general in care va tine evidenta tuturor bunurilor sale imobile mobile, cu valoarea lor, si a-

72. Din beneficiul net, dupá ce se va scadea venitul inscris in bugetul general al Statului, se yd. acorda urmatoarele par-

a) cele in fiintä la 1 Ianuarie

a) pang la 2% Comitetului de Directie si Directorului General, conform art. 23, dupd aprobarea Ministerului Finantelor, b) 10% personalului. 73. Incheierea socotelilor, dupá a fost aprobatä conform art. 70, va fi inaintatâ inaltei Curti de Conturi. Toate Inregistrdrile contabile

nume:

1930, cu valoarea evaluatâ de de-

legatul Ministerului Finantelor, reprezentând un total de lei 133.383.408, si b) cele scAzute sau adAugate dela 1 Ianuarie 1930, cu valoarea lor de inventar sau de procu-

rare.

70. Directiunea Genera la este

obligatá sä feed, pe baza inven-

ticipári:

si contului de profit si pierdere, in termen de 2 luni i jumätate dela incheierea exercitiului fi-

si gestiunile sunt sub controlul Inaltei Curti de Conturi. 74. Toate dispozitiile din regulamentele anterioare, contrarii dispozitiilor regulamentului de fata, sunt si rámân abrogate.

pirat, dupa uzantele comerciale. Ele vor fi supuse aprobärii

J. C. M.

tarului general si a bilantului

nanciar, darea de seam i incheierea socotelilor pe anul ex-Comitetului de Directie, Ministerului Finantelor si Consiliului de Ministri. 71. Pentru bunurile care prin

natura lor sunt supuse amortizärii sau deprecierii,

se vor

face amortizilrile corespunzAtoare. Cote acestor amortiztiri se va

-stabili

anual de Comitetul de

Directie si aprobat de Ministerul Finantelor. Bunurile mobile se vor socoti

cu pretul de cost dacä acesta

,este mai mic decât pretul zilei, sau la acest din urmil pret, dad.

cel de cost îi este superior. Creantele dubioase se vor nota cu valoarea probabilâ. Cele ce nu se pot incase se vor scAdea; iar

rentele si obligatiile se vor inscrie cu pretul zilei. In pasivul bilantului vor figura fondurile care au servit la crearea prevázute in art. 65. a-

died: fondul initial de 83.383.408 lei, precum i modificárile ulterioare.

pentru scutiri si privilegii pentru locuitorii din Ada-Kaleh

DIN 2 MARTIE 1937 1)

Consiliul de Ministri, in

se-

dinta sa dela 26 Februarie 1937,

Luand in deliberare referatul d-lui ministru al finantelor Nr.

06.172 din 26 Februarie 1937; Având in vedere cererile Soc. Musulmana", inregistrate la Directia Vämilor, sub Nr. 18.825 si 19.574 din 1937;

Având in vedere

i

referatul

Directiei Vâmilor jn. la Nr. 19.572 din 26 Februarie 1937, Decide:

1. Incuviinteazit scutirea de mice taxe a urmiltoarelor mdrfuri ce \Tor servi anual locuitorilor din insula Ada-Kaleh, atkt pentru nevoile lor, cat si pentru vinderea in detaliu la vizitatori: 1)

J. C. M. sub NI% 426/937, s'a

publicat in Momitorul Oficial, p. Nr. 50 din 2 Martie 1937.

www.digibuc.ro

5 Martie 1937

1) 10 vagoane zahdr de provemientd indigend. 2) 11/2 vagoan Muturi spir-

toase de provenientä indigenä. 3) 11/2 vagon bäuturi spirtoase de provenientd strdind. 4) 2 vagoane cafea de provenien strdinä. 5)

1 vagon tutun

de prove-

nientä strrtind. 6) 13.900.000 bucäti tuburi de ligarete de provenientd strdind. 7) 1.000 kg tigdri de foi. 8) 1.500 bucdti fesuri. 9) 1.500 kg obiecte de amintiri (farfurii, chibritelnite, vase de flori, scrurniere, bijuterie falsd de gablont, bastoane, ciubuce, rame etc. si alte obiecte similare, In afard, de testituri, confectiuni si covoare), importate din orice lard. Societatea .,Musulmana" va nutea cere, ca in schimbul droptului de a importa cantitatea de 11/2 vagon biluturi spirtoase de

provenientä strdiná si a canti-

tdtii de 1.000 kg Vail de foi, introducO. In insulti zahtir indi-

gen, in scutire de taxe de conmatie, egale cu cuantumul drepturilor de import ee s'ar cuveni pentru aceste produse. Produsele de provenientä strd-

ind, ce se vor importa de Soc. Musulmana", In limita cantitätilor fixate prin prezentul jurnal, sunt scutite si de taza 12%

241

din insult). cu urmdtoarele cantittiti de miirfuri: 2.500 buctiti ti-

garete fabricate alt Soc. Musulmana," sau 2,500 kg tutun sau din ambele impreunti, 15 kg za-

Mr, 1 kg cafea, 1 kg Muturi

spirtoase, 500 grame obiecte de amintiri si 1 fes. 3. Imptirtirea beneficiilor anuale realizate de Soc. Musulmana" din insula Ada-Kaleh se va face astfel: Dupd scilderea cheltuielilor si cota statutard pentru fondul de rezervd din beneficiul net astfel socotit se va prelua 25 la sutd. pentru actionari si 8 la sutd, pentru consiliul de administratie,

iar din rest: 50 la sutä pentru

diverse imbuntitrttiri, reparatii, infrumusetäri, repararea geamiei si modernizarea insulei,

plata unui medic in insuld etc., lucrrtri de interes obstesc, surnä care va fi administratä de dare societate direct, sub controlul

primdriei, si 50 la sutä pentru a fi distribuit egal pe cap de locuitor musulman, cetAtean ro-

rndn, stabilit In insuld la data

reinoirii acestui privilegiu. 4. Dispozitiunile preväzute prin jurnalele Nr. 618 si 686 din 1931 sunt si rdmân abrogate. 5. Autorizd pe d-I ministru al finantelor cu executarea dispozitiunilor prezentului jurnal.

Ad-valorem.

Societatea Musulmana" va fi scutitii in fiecare an de impozitele &are Stat. Privilegiile recunoscute prin

prezentul jurnal vor fi exercitate exclusiv de Soc. Musulmana" din insula Ada-Kaleh, singura in drept de a introduce

EG UL A M ENT

pentru modificarea art. 69 din regulamentul serviciului de incasarea efectelor

de comert prin po§tä DIN 5 MARTIE 1937 1)

1. Articolul 69 din Regulamentul serviciului de incasarea

in insulä, si a desface aceste pro-

1) Acest Regulament s'a sanctionat

2. Fiecare vizitator al insulei

prin Decretul regal Nr. 856/937, ei s'a publicat In Monitorul Oficial, p. 1, Nr. 53 din 5 Wartie 1937, A se

duse.

Ada-Kaleh are dreptul sO. T. Haniangiu, vol. XXV.

16.

¡ash',

www.digibuc.ro

242

5 Martie 1937

(art. 53), se percepe o taxä speciald, dupd cum urmeazd: 1. Pentru efectele cu plata loco, indiferent de valoarea lor,. pundtorii efectelor, in momentul câte lei 10 de fiecare efect documentar depus. prezentdrii, taxele de mai jos: 2. Pentru efectele cu plata In A) Toate efectele pând la o valoare de lei 500 inclusiv, indife- toate celelalte localitäti, pänd la rent de localitatea in care sunt o valoare de lei 2.000, cate lei 10, clomiciliate pentru platd, se vor de fiecare efect documentar detaxa cu o taxd unicä de lei 10 de pus; efect, chiar decd. vor fi Incasate Peste valoarea de lei 2.000 taxa

efectelor de comert prin posta, se modified dupd. cum urmeazil: Directiunea generalii P. T. T. este autorizatd a incasa dela de-

la domiciliul, traseului.

)3) 1. Pentru efectele cu plata

Loco:

Dela o valoare de lei 501 pând la o valoare de 5.000 lei, câte lei 5 drept comision si lei 10 pentru spese, sau in total câte lei 15 de fiecare efect; Dela lei 5.001 in sus, câte lei 1

de fiecare mie sau fractiune de

mia de lei, plus lei 10 pentru spese.

2. Pentru efectele cu platd. in localitätile resedinte de judet:

Dela o valoare de lei 501 pând, la o valoare de lei 2.000, câte lei 5 drept comision si lei 15 pentru spese, sau in total câte lei 20 de efect;

Dela lei 2.001, câte lei 2 de fiecare mie sau fractiune de mie de lei, plus lei 15 pentru spese.

3. Pentru efecteIe cu plata In restul localithtilor din tard: Dela o valoare de lei 501 pänd la o valoare de lei 2.000, câte lei 5 drept comision i lei 20 pentru spese, sau in total Câte 25 lei de efect;

Dela lei 2.001 in sus, ate lei 2 de fiecare mie sau fractiune de mia de lei plus lei 20 pentru spese.

C) Pentru efectele documentare vedea Itegulamentul serviciului de

specialä va fi de lei 20 de fiecareefect documentar depus.

D) In cazul când Incasarea e-

fectelor se face la domiciliul tra-

silor, In afard de taxele prevd--

ante mai sus, la punctele B, 1, 2,. si 3 si C. 1 si 2, dupä caz, se mai percepe in plus câte lei 10 de fiecare efect. E) Pentru efectele depuse cue Drain de protest. Directia gene-

raid P. T. T. va percepe odatd, cu depunerea spre incasare a efectelor, in afarä de taxele pre-

vdzute la punctele A. B. 1, 2 si si C. 1 si 2 si D., dupd caz, o taxä speciald de lei 10 de fiecare efect,, indiferent de valoarea lui. F) Depundtorii pot dispune a-

supra efectelor lor, dupd ce au fost depuse spre incasare, dând

dispozitiuni de preschimbare, eliberare, inapoiere, etc.; Pentru fiecare clispozitiune se percepe o taxd speciald de lei 20

dacá cererea se transmite prin

pasta, sau de lei 40 dacd cererea se transmite telegrafic. G) Efectele inapoiate din cauzd de neplatä, se vor restitui depu-

natorilor, fdrä niciun adaus de taxd.

H) Pentru cupoane de incasat.

Directiunea generald P. T. T. per-

cepe dela depunätor in momentul prezentdrii un comision de. 5 la mie, sau fractiune de mia de 920, vol. XXI, cu mod. 12 Iu lie lei, calculat la valoarea brutd a 1934, pag. 510, vol. XXII. cupoanelor, cu minimum de lei www.digibuc.ro

Incasarea efeetelor de comerG prim postä, din 8 Deeemvrie 1933, la pag.

6 Martle 1937

5 de fiecare borderou depus, plus lei 30 drept spese. Eventualele timbre fiscale, im-

pozite etc., ce trebuesc aplicate

pe borclerouri si deconturi, se vor

scadea din sumele incasate. I) Pentru depozitele de numerar nereclamate de depunator, se va percepe dupa expirarea unui an dela incasare, o taxa de pastrare de lei 2 la mie anual, sau fractiune de mia de lei, iar penLru efectele inapoiate si nereclamate, se vor percepe, dupa expi-

rarea unui an dela scadenta, o taxa de pastrare de lei 5 anual, de fiecare efect (v. art. 63).

L) Pentru comunicarea releveurilor de cont anuale, prevazute la art. 68, se percepe dela depunator o taxa de copie, calculata a lei 10 de fila. M) Pentru plata la domiciliu a sumelor rezultate din incasarea efectelor, se percepe la efectuarea platii, dela depunatorul efectelor, un drept de factaj de lei 1

la mia de lei sau fractiune de

mia de lei, cu minimum de lei 5, prin aplicarea de timbre postale pe chitante (v. art. 35). N) Formularele 1, 9, 22 si 30, care se utilizeaza de public pen-

tru operatiunile de incasare, se vor elibera de oficiu celor interesati, contra costului de lei 2

bucata.

Aprovizionarea oficiilor cu aceste formulare se va face prin Directiunea generala, i manipu-

larea lor de catre oficii se va

face ca la timbrele postale. 0) Pentni cazul cand un client depune spre incasare efecte care

acluc Ad-tiei P. T. T. venituri peste suma de lei 75.000 anual, Directiunea Generala P. T. T. este autorizatä a incheia con-

ventiuni speciale in conformitate cu dispozitiunile art. 33 din legea de organizare prin care

243

se acorda acestor clienti-depuna-

tori o reducere dupa cum urmeazd:

Pana la lei 75.000 inclusiv anual, taxe de comision si spese prevazute al punctele A, B, 1, 2 si 3, C, 1 si 2, D i E din prezen-

tul articol, nu se acorda nicio

reducere. Dela lei 75.001 pang la 500.000

lei inclusiv se acorda o reducere de 10 la suta,. Dela lei 500.001 in sus reducerea acordata va fi de 15 la suta.

Reducerile fixate mai sus se

fac numai la epocile fixate prin conventiunile ce se vor incheia cu fiecare institutiune in parte si numai dupa verificarea conturilor respective, prin Serviciul de incasarea efectelor din Threetiunea Generala P. T. T. P) Directiunea Generala P. T.

T. Ii rezerva dreptul de a modifica oricand conditiunile prezentului tarif, farä nicio alta instiintare prelabild, deck publicitatea legala.

LEGE pentru organizarea Eforiei Generale a invalizilor, Viduvelor 4i Orfanilor de Rizboiu, a Fostilor Luptätori, orecum a membrilor tuturor organizatiilor preväzute in legea de pensionare I. O. V.

DIN 6 MARTIE 1937 1)

1. Eforia Generala a Invalizilor, Váduvelor i Orfanilor de

Razboiu, a Fostilor Luptatori, precum si a membrilor tuturor

organizatillor prevazute in legea de pensionare I. O. V. este organul autonom care exercita direct 1) Aceastä Lege s'a votat de Adunarea Deput4ilor i Senat in sedintele dela 25 si 27 Februarie 1937;

s'a promulgat prin Decretul regal Nr. 903/937 i s'a publicat in Mo. nitond Oficial, p. I, Nr. 54 din

www.digibuc.ro

42"

6 Martie 1937

si pe tot cuprinsul tärii actiunea de asistentä, indrumare, administrare, control si supraveghere, in cadrul legiuirilor existente, asupra operei de protectiune a invalizilor, vAduvelor si orfanilor de rdzboiu, a fostilor luptätori, precum si a membrilor tuturor organizatiunilor preväzute In legea de pensionare I. O. V.

Eforia Genera la functioneazä potrivit legii de fatä si a regula-

mentului ei de aplicare. Ea va purta titulatura de: Eforia I. O. V. F. L., pa care nu si-o va putea Insusi nicio altti formatiune

de niciun fel. Toate organele, serviciile, ef oriile nationale I. O. V., oficiile judetene I. O. V., Casa de credit si ajutor a invalizilor si vä'duvelor de räzboiu, asezämintele etc.,

cu intregul lor patrimoniu si

personal ale Directiei Oficiului National I. O. V., care se desfiinteazá, trec prin efectul legii de fatä sub autoritatea si administrarea Eforiei Generale I. O. V. F. L., ca i toate atributiile, indatoririle si drepturile acelei directiuni.

Ministrul munch, snàtii

i

ocrotirilor sociale exercitä de drept supravegherea si controlul

asupra aCtivitätii Eforiei Generale I. O. V. F. L. 2. Toate atributiunile Oficiului National I. O. V., precum si ale directorului acestui oficiu, prevä'zuté in legiuirile in vigoare,

trec asupra Eforiei Generale I. Martie 1937. A se vedea Legea din 26 Iu lie 1934, la pag. 557, vol. XXII Itegulamentul Eforiilor, din 28 Decemvrie 1934, la pag. 839, acelasi

voL; apoi Legea Oficiului I. O. V. din 26 August 1935, la pag. 760, vol. XXIII i Decretul din 11 Mar-

tie 1935, la pag. 138, acelasi vol.

O. V. F. L., cum si asupra celor cinci efori.

3. Eforia Genera ld I. O. V. F. L. este persoanti, juridica, având

dreptul de a primi donatiuni Si legate, precum si de a administra patrimoniile, fondurile etc., puse la dispozitia ei. 4. Eforia Genera 16, 1. 0. V. F. L. este condusä de cätre cinci efori, care se numesc cu Decret

Regal, pe termen de 5 ani, cu avizul Consiliului de Ministri, dat pe baza recomandatiunii ministrului munch, sänätätii si

ocrotirilor sociale; din acestia unul va fi desemnat clintre delegatii Societtitilor, Uniunilor, Federatiilor, Grupärilor, etc a in-

valizilor de rtizboiu, iar un al doilea ales dintre delegatii So-

ciettitilor sau Federatiilor de demobilizati.

Dintre ceilalti trei unul va fi propus de Ministerul Apárárii Nationale, iar doi vor fi desemnati direct de cätre ministrul munch, stinätätii si ocrotirilor soeiale.

Eforii sunt onorifici si nu au

dreptul decât la cheltuieli de

transport, care se fixeazA anual printr'un jurnal al Consiliului de Ministri si figureazä in bugelul efori ei.

Eforii vor putea

fi revocati

pentru abateri grave de cätre ministrul sdnätätii, prin decizie mo-

tivatä. Decizia va putea fi apelatä la Curtea de Apel de cel interesat, in termen de 10 zile dela comunicare.

Apelul formulat in termen suspendä executarea deciziei de revocare, 'Anti la pronuntarea instantei de judecatä. Orite decizie spre a fi valabilä

va trebui luatä de cel putin trei efori.

5. Toate societtitile, uniunile,

federatiile, comitetele, asociatiile,

www.digibuc.ro

6 Martle 1937

grupdrile, asezdmintele etc., particulare sau delegate ale Oficiului National I. O. V., precum si alte asociatiuni care au de scop asistenta, protectiunea si apurarea intereselor invalizilor, orf anilor si vdduvelor de rdzboiu,

precum si a fostilor luptátori si

care au manuit sau mdnuesc fonduri provenite pc orice cale, fie ca subventiuni din partea

Statului, judetelor si comunelor, institutillor i intreprinderilor de mice fel, fie din obligatiuni contractuale fie din cotizatiuni, taxe, etc., vor fi controlate, supraveghiate si indrumate de edtre Eforia Generald I. O. V. F. L., care va avea cdte un delegat cu vot deliberativ in consiliile, comitetele, etc., lor efective de condu eere sau administratie. Toate formatiunle enumerate

in alineatul de mai sus sunt obligate ca la inceputul fiecdrui an bugetar sd-si alcdtuiasca un buget de venituri i cheltuieli, ^are va fi supus aprobdrii prealabile a Eforiei Generale I. O. V. F. L.

Dacd Eforia nu se pronuntd

in termen de 15 zile dela prezen-

tare, bugetul se va considera aprobat cu votul adundrii generale a societätii respective. Nicio altd cheltuia'd sau viriment de fonduri, sau schimbdri de destinatiuni de fonduri, nu se

va putea face in cursul anului

bugetar, färä o prealabild aprobare a Eforiei Generale I. O. V. F. L.

6. In termen de cel mult 40 zile dela promulgarea legii de

o comisiune compusd din: un delegat al Ministerului de Finante, un delegat al Ministerului Muncii, Sdnätätii si Ocrotirilor Sociale, un delegat al Eforiei Generale I. O. V. F. L., un consilier

al Curtii de Conturi, un inten-

245

dant delegat al Ministerului Apardrii Nationale si un delegat ales dintre reprezentantii desemnati de &care Asociatiile, Federatiile, SocietAtile, Grupdrile etc.,

de invalizi de rdzboiu si fosti

tuptätori, va verifica In amilnuntime si va controla gestiunile tuturor formatiunilor enumerate

la inceputul alin. 1 din art. precedent, dela alcdtuirea lor, stabilind provenienta, titlurile de proprietate sau posesiune si legalitatea detinerii oricdrui patrimoniu (donatie, begat, subventie, obligatie contractuald, conventie, cotizatie taxd etc.), de cdtre Societätile Uniunile, Federatiile, Comitetele,

Asociatiile,

Grupd-

rile, Asezdmintele etc., ardtate in art. precedent.

Comisiunea va fi numitä prin Decret Regal, dat pe temeiul unui jurnal al Consiliului de Ministri si in baza raportului Ministerului Muncii, Sdniadtii si Ocrotirilor Sociale, prevazanduse cdte un supleant pentru fierare membru. Comisiunea va functiona Wand la terminarea operatiunior sale, sub presedintia Consilicrului turi.

Curtii

de

Con-

Incheierile si propunerile co-

misiunii, facute in urma verificdrilor sale, se iau cu majorita-

tea voturilor membrilor comisiunii, in caz de paritate, votul presedintelui va decide. Ele au caracter executoriu si sunt puse in aplicare prin Eforia Generald I. 0. V. F. L.

7. Refuzul din partea repre-

zentantilor formatiunilor enume-

rate la art. 5 si 6, de a pune actole, registrele, documentele, sau de a procura Comisiunii de con-

trol si verificare orice informatiuni si date necesare operatiunilor sale, cum si neindeplinirea

in total sau numai a vreunela

www.digibuc.ro

6 Martie 1937

246

din obligatiunile prevdzute de

art. 5, atrage disolvarea intregului consiliu de administratie sau a organului similar a formatiunii in culpd.

Nerespectarea dispozitiunilor art. 5. se constatá de cdtre un

inspectar financiar al Ministe-

rului Muncii, Sandra:0i si Ocrotirilor Sociale sau al Eforiei Generale I. O. V. F. L., a chror procese-verbale fac dovadd in justitie pând la inscrierea in fals. Ancheta comisiunii si a inspectorului financiar pentru a fi valabild se va face in prezenta unui clelegat al asociatiei anchetate. Nerespectarea

dispozitiunilor art. 6 se constatá de cd.tre comisiunea prevdzutd de acel articol,

in cazul când o formatiune refuzd a se conforma la cel mult cloud invitatiuni. Disolvarea Consiliului de administratie sau a organului si-

milar se pronuntä de cdtre Curtea de Apel din circumscripcdreia face parte formatiunea in culpd, administratorii rdspunzdtori putând fi condamnati si la alte penalitäti prevdzute in legile ordinare dupd dreptul co-

mun, potrivit art. 22 din legea persoanelor juridice 1).

Curtea de Apel poate fi sezi-

sera, de catre Eforia Genera ld I. O. V. F. L. sau de chtre Ministe-

rul Muncii, Sändtdtii si Ocroti-

cesului, sau inlocuitorul aces-

tora, la cererea Eforiei Generale I. O. V. F. L., sau a Ministerului Muncii, Sdndtátii si 0crotirilor Sociale i pe baza incheierii motiv'ate a comisiunii prevdzute de art. 6, vor ordona suspendarea din functiune a Consiliului de administratie sau

organul similar si numirea unei comisiuni interimare formatá din 3-7 membri ai asociatiunii respective, care va fi insärcinatd cu conducerea asociatiunii si va functiona fie pang ce se va pronunta instanta de fond, fie pânä la adunarea generald, convocaVA de cdtre aceastd comisiune interimard, in cazul când adunarea generald va dispune altf el.

8. Functionarii administrativi tehnici ai Eforiei Generale I. O. V. F. L. sunt functionari publici si se bucurá de acelasi regim ca functionarii Statului. Ei se numesc, se transferd, se definitiveazd, se inainteazd si se

pensioneazd dupd prevederile statutului functionarilor publici, iar

medicii dupd legea sanitard, cu avizul prealabil si obligatoriu al rnajoritätii eforilor, pentru ambele categorii de functionari, in cazul de fatá eforii indeplinind atributiile Comisiunii de propuneri si inaintdri a Ministerului Muncii, Sdndtätii si Ocrotirilor

rilor Sociale.

Sociale.

zute de acest articol, prim-presedintele sau presedintele Curtii de Apel, investit cu judecarea pro-

tirilor Sociale,

Atât in cazurile prevdzute de art. 22 din legea persoanelor juridice, cât i in cazurile prevd-

1) A se vedea Legea persoanelor

juridice, din 6 Februarie 1924, la pag. 224, vol. XIXII eu mod. 22 Aprilie 1923, pag. 601, 'vol. XV XVI.

9. Bugetul Eforiei Generale I. O. V. F. L. se va inscrie sub capitol separat in bugetul Ministerului Muncii, Sdnätätii si Ocro-

Gestiunea Eforiei Generale I.

O. V.

F. L. se va administra

separat de aceea a Minsterului Muncii, Sándtdtii i Ocrotirilor

Sociale, insd dupd normele prevdzute In legea contabilitätii publice.

www.digibuc.ro

6 Martle 1937

111 Un regulament special va stabili modul de functionare al

Eforiei infiintate prin aceastä

lege.

11. Orisice alte dispozitiuni confrere legii de f eta sunt si rámê.n abrogate.

247

de Arte Frumoase din Iasi; un

consilier tehnic desemnat de Ministerul Cultelor si Artelor, dintre personalitatile culturale ale tarii, cu o recunoseuta, reputatie artistica; un inspector al artelor din Ministerul Cultelor si Artelor.

Membrii Comisiunii se confir-

LEGE pentru incurajarea artelor plastics

DIN 6 MARTIE 1937

1. Nicio opera de arta plastic& nu poate fi achizitionata de Stat

sau de orice institutie publicä,

regii, case autonome, judete, comune, muzee, pinacoteci etc., cle-

at in modul i in conditiunile

fprezentei legi. 2. Ministerul Cultelor si Arte-

lor este organul suprem sub con-

trolul caruia se vor face achizitiondrile operelor de art& plasficá pentru toate institutiile preTazute la art. 1. Pentru indeplinirea acestui scop, ministerul

institue drganele prevazute in articolele urmatoare. 3. Pe langa Ministerul Culte-

lor si Artelor se institue o Comisiune permanentä, care va aviza asupra achizi(ionarii si comenzii oricarei opere de artä plastica, de crttre Stat si institutiile specificate mai sus. Aceasta Comisiune permanent&

ma sau se numesc pe un interval de patru ani, prin Inalt Decret Regal, pe baza raportului ministrului cultelor si artelor. Comisiunea lucreazá sub presecflntia ministrului sau a unui

delegat al sau. Membrii Comisiunii care vor lipsi nemotivat dela trei sedinte consecutive se considera demisionti.

Functiunea de membru al Comisiunii este onorifica,. Comisiunea va fi convocata de ministru oridecateori va fi nevoie, cu obligatiunea de a se pro-

nunta asupra propunerilor ce i

se vor face. Pentru institutiile enumerate la art. 1, care nu-si au sediul in Bucuresti, Comisiunea va a viza, pe temeiul unui report rnotivat al unui inspector dele-

gat al artelor, report care va a-

vea in vedere posibi1itáile i solutiunile locale. Pentru cazurile cand Comisiu-

nea nu va lucre sub presedintia

are urmatoarea compunere: doi

ministrului, ci a delegatului s'6u, hotaririle ce se vor lua vor fi supuse pentru aprobare ministru-

si un sculptor); un director de

lui. 4. Se creeaza o Comisiune spe-

delegati ai Societatii Pictorilor si -Sculptorilor Romani (un pictor

muzee de arte plastice; un delegat al profesorilor Academiei de Arte Frumoase din Bucuresti; un

delegat al profesorilor Academiei 1) Aceastá Lege s'a votat de Adumarea Deputatilor i Senat in edin-

tele dela 17 si 25 Februarie 1937; -s 'a promulgat prin Decretul regal Nr. 914/937 si s'a publicat in Monitorui Oficial, p. I, NI% 54 din 6 Martie 1937.

ciala pentru calificarea pictorilor bisericesti autorizati.

Comisiunea se compune din: in clericdelegat al Sfintei Patriarliiio persoanä de preponderenta cultura artistica bisericeastrt, un tebnician in picture bisericeascrt, un delegat al ministerului si un pictordelegat al Societatii Pictorilor si Sculptorilor Romani.

www.digibuc.ro

6 Martie 1937

248

Aceasta Comisiune

lucreazä'

sub presedintia secretarului general al Ministerului de Culte Arte. Functiunile membrilor acestei Comisiuni sunt onorifice. Membrii Comisiunii se numesc de Ministerul Cultelor si Artelor,

pe un interval de 4 ani, min decizie ministerialä.

Membrii Comisiunii care vor lipsi nemotivat dela trei sedinte consecutive se considerg demisionati. Comisiunea va fi convocatä de

cätre presedinte oridecâteori va avea sh se pronunte asupra cere-

rilor pictorilor, spre a li se da

autorizarea de pictori bisericesti. Aceastä autorizare se va da tuturor pictorilor care au absolvit A-

cademia de Belle Arte sau o

scoal'd strdind echivalentd sau superioard acesteia, si care fac

dovada a fi restuarat sau pietat din nou interiorul total sau partial al unui locas de credinta

cresting ortodoxd, greco-catolicd sau romano-catolieä. Aceastd

din urmg dovadg este lgsatd cu

totul la aprecierea artisticd

tehnica a Comisiunii.

Dupd ce avizele Comisiunii vor

fi aprobate de ministru, se va

proceda la intocmirea tabloului de pictorii bisericesti autorizati.

Tabloul pictorilor bisericesti autorizati se poate mdri prin cererile aprobate in modul stabilit in prezentul articol oridecâteori un pictor, cu studii su-

perioare, poate dovecli cunostinte

adâncite in iconografie si artä

religioasa, prin lucrgri, stampe, desenuri sau fresce. Numai pictorii bisericesti autorizati pot face lucrárr integrale,

partiale sau de restaurare a monumentelor de cult. Vechii zugravi autorizati si

care vor dovedi efectiv cd au VA-

cut lucrari de picturd biseri-

ceased., vor fi zugravi autorizati..

Dovada valorii artistice si tehnice a acestor lucrari este FAsatd la libera apreciere a Comisiunii.

Zugravii bisericesti autorizati au dreptul a face luerdri la bisericile comunelor rurale pang. la o valoare de 30.000 lei; iar sub . controlul i rdspunderea unui

pictor bisericesc autorizat, delegat de Comisiune, pand la orice suing, in comunele rurale si piind la suma de lei 300.000 in, comunele urbane. 5. Se infiinteazd o Comisiune pentru desemnarea gi avorilor si desenatorilor autorizati, care sin-

guri vor fi in drept sh facd desenuri si ilustratiuni in operele didactice. Aceastg Comisiune se compune

dintr'un delegat al ministerului, un clelegat al editorilor si un delegat al autorilor diclactici, a-

cesta din uring desemnat de Asociatia generald a Corpului didactic primar pentru invdtd-

mântul primar si de asociatia, generald a membrilor corpului

didactic secundar, pentru Invgtamântul secundar. Comisiunea lucreazd sub presedintia secretarului general al rninisterului si va fi convocatà de acesta oriclecâteori va fi nevoie.

Functiunea de rnembru in a-

ceastd Comisiune este onorifica. Vor fi considerati desenatori si gravori autorizati pentru cdrtile didactice, toti acei care sunt

absolventii unei scoale superioare de picturd, desen i gravurä si vor face dovada activitätii lor in directia desenului si gravurii, precum si acei care,

fdrd a fi absolventii unei asemenea scoale, vor face dovada priceperii i activitatii lor in desen si gravurd

www.digibuc.ro

6 Martle 1937

Aceasta din urma dovada este lasata la libera apreciere a Comisiunii. Dupa ce avizele Comisiunii vor

249

pe baza raportului ministrului cultelor si artelor.

Comisiunea va lucra numai

Cultelor si Artelor si se va acorda

sub presedintia ministrului. 7. Se infiinteaza de catre mi nister o expozitie anuala de desen, gravura, aqua-forte si gravura pe lemn. Comisiunea pentru acceptarea si premierea lucrarilor va fi cea stabilita inteun regulament special, care se va elabora ulterior, dar din care vor face parte obligator: un editor, un desenator si un gravordelegati de corporatiile respective. Ceilalti membri vor fi numiti de minister. Pre-

de sculptura 1).

din prezenta

fi aprobate de ministru, se va proceda la alcatuirea tabloului de gravorii si desenatorii autorizati.

Numai gravorii si desenatorii autorizati au dreptul de a ilustra cartile didactice primare secundare.

6. Se infiinteaza Mare le Premiu National pentru artele plastice. Acest premiu va consta in

o suta mii lei, ce se va inscrie,

cu incepere dela 1 Aprilie 1937, anual in bugetul Ministerului

doi ani consecutivi pentru cea mai buna opera de pictura si un an pentru cea mai buna opera

miile vor fi stabilite de minister, in limita posibilitatilor bugetare.

Laureatul premiului este obligat ca, in contul acestui premiu, sä cloneze una din operele sale de picturd sau sculptura sate la libera sa apreciere Ministerului Cultelor si Arteloropera, care va figura obligator in colectia Statului. Decernarea acestui premiu se va face de o comisiune speciald: in care vor figura: un inspector

Cultelor si Artelor si toate célelalte ministere, institutii publice, regii, case autonome, judete, municipii si comune, au dreptul ca, dintr'o cota de 30% din sumele, bugetare afectate operelor de

al artelor, un pictor, un sculp-

tor, un critic de arta, ca delegati

ai ministerului, doi delegati ai

Societatii Sculptorilor si Pictorilor din Romania.

Laureatii premiului national

pentru artele plastice, sunt membri de drept ai acestei comisiuni. Membrii comisiunii se confirma sau se numesc (afard de acei

de drept) pe un interval de patru ani, prin Inalt Decret Regal, 1) A se vedea Regulamentul pentru

deeernarea marelui premiu national

pentru artele plastice, din 20 Mai 1937, la ordinea eronologia in acest

8. Prin derogare dela art. lege,

1

Ministerul

artd, sä poata face, direct si in

afara de comisiune, achizitionari

de opera de pictura, sculptura, desen, gravura, etc.

9. Pentru incurajarea artei afisajului se instituie o expozitie anuala de afisaj. Comisiunea pentru acceptarea lucrárilor si decernarea premiilor, va fi numita de Ministerul Cultelor Artelor. Un regulament special va stabili normele de alcatuire si e functionare a Comisiunii. Premiile vor fi cele pe care ministerul le va fixa in limitele prosibilitatilor bugetare. 10. Toate prevederile legilor si regulamentelor contrare prezen, tei legi, sunt si ramân abrogate,_

vol.

www.digibuc.ro

6 Martie 1937

250

sau retragere, decorati cu meda-

REGULAMENT

de aplicare a legii pentru acordarea unor recompense nationale purtätorilor

medaliei Virtutea Mari de Räzimiu" si ordinul Virtutea aeronauticä de Rhboiu", in ceea ce priveste gratuitätile pe C. F. R. si N. F. R.

DIN 6 MARTIE 1937 1)

1. Ca un stimulent al virtutilor ostrtsesti, afirmate pe câmpul de onoare, se acordä purtätorilor medaliei Virtutea Militarä de Räzboiu" si purtátorilor -ordinului Virtutea Aeronauticá de Räzboiu", dreptul de a calátori pe C. F. R. i pe N. F. R., dupä normele ardtate in prezen-

tul regulament. 2. Gradele inferioare, cetäteni rornâni, decorati cu medalia

Virtutea Militarä"

cl.

I-a sau

cl. II-a, In campania din 1913 si in räzboiul pentru intregirea

neamului, din 1916-1920, precum

toti ofiterii si gradele inferioare decorati cu ordinul Virtu-

tea AeronauticA de Räzboiu", in

rázboiul pentru intregirea nea-

mului, din 1916-1920, vor chidtori gratuit pe C. F. R., in toate trenurile de cálátori, pe bazá de abonamente de serviciu, emise de

C. F. R., pltitind insd la trenurile Exprese sau Pullman suplimentul pentru CoMpania Wagons Lits, iar la trenurile rapide tichetul pentru rezervarea locului pe distanta respectivä.

Clasele in care se va face a-

ceastä cáltitorie, vor fi urrntitoa-

rele: 1.

Ofiterii activi, in rezervti,

1) Acest Regulament s 'a sanetionat

prin Deeretul Tegal Nr. 855/937 si s'a publicat In Monitorul Oficial p. I, Nr. 54 din 6 Martie 1937. A se vedea Legea pentru acordarea imor recompense luptätorilor in räzboiu, -din 6 Mai 1936, la pag. 753, vol. p. L

lia Virtutea Militarit de Rázboiu", sau cu ordinul Virtutea Aeronauticä de Rázboiu", vor crtlátori:

a) In clasa I-a, ofiterii supe-

riori i cápitanii;

b) In clasa II-a, ofiterii infe-

riori, exclusiv cdpitanii. Ofiterii inferiori, in rezervá

sau retragere, functionari publici (Stat, judet, comunä), sau pensionari, au dreptul a cdlátori gratuit in clasa I-a, dacá functiunea lor le dä dreptul la cáltitoile cu reducere pe C. F. R. in aceastä, clasá.

2. Subofiterii in activitate sau in rezervá, plutonierii majori, plutonierii, subofiterii instructori, adjutantii dela aeronauticá, maestrii dela aeronauticä, si maring, decorati cu Virtutea Mili-

tard de Rázboiu" sau Virtutea Aeronauticä, de

Rázboiu", vor

cálátori in clasa II-a. 3. Gradele inferioare decorate cu mèdalia Virtutea Militard de Rrtzboiu" sau cu ordinul Virtutea eronauticä de Räzboiu", vor ctilátori in clasa II-a, in modul urmátor: a) Toti acei care la data decorrtrii au avut dreptul de aplica-

rea art. 71 din noua lege a recrutärii, sau a ctipdtat ulterior

acest drept;

b) Toti acei care, actualmente sunt.functionari publici, de Stat, judet sau comung i citrora

functiunea lor le dà dreptul de

a cälätori in clasa II-a; functionarilor asimilati cu functionarii publici i cárora li s'a dat

dreptul prin incheierea de con-

ventie cu C. F. R., de a se bucura de aceleasi clrepturi de cáldtorie pe C. F. R. ca i functionarii pu-

blici;

c) Pens'onarii din categoria b de mai sus, dacti in activitate de

www.digibuc.ro

9 Martie 1937

serviciu se bucurau de drepturi de calátorie in aceastä clasá;

251

6. Prevederile cuprinse In pre-

d) Surorile de caritate decorate

zentul regulament urmeaza a, intra in vigoare dela data pu-

numiti mai sus si decorati cu Virtutea Militará de Rázboiu" sau ordinul Virtutea Aeronau-

pentru modificarea art. 9 ;I 33 din legea privitoare la pescuitul In apele de munte

cu Virtutea Militarti

de Räzboiu". 4. -In clasa III-a, toti cei necle-

ticá de Räzboiu". 3. Dacá in viitor, toti cei deco-

blicárii lui in Monitorul Oficial.

LEGE DIN 9 MARTIE 1937 1)

rati cu medalia Virtutea Militard de Rázboiu", sau orclinul Virtutea Aeronaticä de Räz-

Art. 9. Paza, protectia si poliin apele de munte tia

de a cálätori inteo clasá supe-

nisterul Agriculturii i Domenii-

se va exercita de catre Serviciul

boiu", vor obtine o avansare Intr'un grad care le-ar da clreptul

vândtoarei si pescuitului In apele de munte de pe lângä Mi-

rioarrt, R. A. C. F. R. este obli-: gatá a le schimba abonamentele

lor, prin organele preväzute la art. 66 si 94 din legea pentru

de serviciu. 4. Decoratii cu medalia Vir-

tutea Militará de Räzboiu" sau purtätorii ordinului Virtutea

Aeronaticá de Rdzboiu", au drep-

tul de a chlätori gratuit pe vasole N. F. R., dupa cum ur-

protectia vanatului si regulamentul vändtoarei, putându-se

numi si un numär de inspectori

si paznici publici si privati de pescuit, onorifici sau cu platä. Modul de recrutare si atribu-

meazát

tiunile lor se vor_ stabili prin regulamentul prezentei legi. Procesele-verbale ale tuturor organelor Insärcinate cu paza si

tori pe C. F. R. la cl. I-a si a II-a, au dreptul a cálätori pe N. F. R. la clasa I-a,

munte vor constitui depling do-

toti acei preväzuti a cult-

toti acei prevázuti a cálä-

tori pe C. F. R. la clasa III-a, au dreptul a cälätori pe N. F. R. la clasa H-a. In gratuitatea acordatä pe N. F. R., nu se intelege i clreptul

la cabiná i masä. Acestea se

plätesc integral de chlätor, dupt taxele in vigoare. 5.

Aplicarea

dispozitiunilor

prevazute la articolele de mai sus, se vor face pe baza unei conyentiuni, ce se va incheia intre Regia Autonomt C. F. R. si Directiunea Generalä P. C. A., pe de parte si Ministerul de Firiante pe de altá parte.

ocrotirea pestelui in apele de vadä in contra delicventilor in caz de flagrant delict si nu vor putea fi atacate decât prin inscriere In fals. Intreaga procedurá nu este su1) Aceast5, Lege s 'a votat de Se-

nat in sedinta dela 2 Aprilie 1936

0. de Adunarea Deputatilor In sedinta dela 24 Februarie 1937; s'a promul-

gat prin Deeretul Regal Nr. 915 din 1937 si s'a publicat in Monilorul 0 ficial

p. I Nr. 56 din 9 Martie

1937. A se vedea Legea privitoare la

pescuitul in apele de munte, din 19

Aprilie 1935, la pag. 365, vol. XXIII, procum i Legea pentru protectia reglementarea vânätoarei, din 27 Oetomvrie 1921, la pag. 1186, vol. IXX, cu. mod. 19 Aprilie 1923.

pag. 501, vol. XIIIXIV.

www.digibuc.ro

252

9 Martie 1937

pus6. la niciun fel de taxti de timbru sau altele.

Art. 33. Executarea acestei legi se face de Ministerul Agriculturii si Domeniilor.

Ministerul va executa legea prin serviciul vânätoarei *i al

pescuitului in apele de munte. Pe laugh' acel serviciu va functiona *i un Consiliu superior al

pescuitului in apele de munte, compus din 5 membri alesi dintre specialisti In materie, numiti pe termen de 5 ani, prin decret regal, dupä propunerea Ministerului de Agriculturd si Domenii.

Iii afard de acesti 5 membri, comandantul corpului de jandarmi, directorul vanätoai ei si al pescuitului in apele de munte, precum si directorul Casei Autonome a Paclurilor Statului *i directorul Regimului Silvic, vor face de drept parte din Consiliul superior.

Functiunea lor este onorifich. Acest consiliu va functiona in acelasi mod ca si Consiliul permanent al vânätoarei.

De asemeni, pe langti Serviciul viintitoarei si pescuitului in a-

pele de munte va functiona un

Personalul superior al Serviciului vanatoarei i pescuitului

In apele de munte si membrii superior sunt de clrept inspectori onorifici ai pescuitului in apele de munte si pot constata contraventiile si delicConsiliului

tele din intreaga taril, conform principiului stabilit de art. *i 33.

LEGE pentru autorizarea Ministerului finantelor de a lua asupra Statului Impru50.000.000 lei, contractat de Societatea Creditului Funciar Urbatt Rennin din Iasi la Cassa de Illepuneri Consemnatiuni i pentru consolidarea datorillor ce le mai are Statul la aceastä institutiune

mutul de

DIN 9 MARTIE 1937 0

1, Se autorizti Ministerul Fi-

nantelor st't ia asupra Statului imprumutul de lei 50.000.000, contractat de catre Societatea.

Creditul Funciar Urban Roman din Iasi la Cassa de Depuneri

Consemnatiuni, in schimbul imobilului din Iasi, str. Läpu*neanu Nr. 37, proprietatea

care, ca fostti resedintà a ulti-

lui va fi numit un specialist reputat in materie de pescuit in a-

mului Domnitor lexanclru loan Cuza, cum si a Marelui Rege Ferdinand I, In timpul rtizboiului pentru reintregirea neamului, este un monument istoric,

tutui In apele de munte se va

trebuintare adequatd. Conventiunea ce se va Incheia intre Ministerul Finantelor Societatea Creditul Funciar Urban Roman din Iasi, pentru tre-

inspector general onorific al pescuitului in apele de munte. Inspector general al pescuitu-

pele de munte. Numirea lui se face prin decret regal, duptt propunerea Ministerului griculturii si Dumeniilor. Serviciul exterior al nescui-

compune din urmtitoarele categorii de personal onorific: Inspectorii regionali, numiti dupà trebuinte, de ciitre ministru. Inspectorii judeteni, cate unul

in fiecare judet in care existti ape de munte, si

cdruia i se va da ulterior o in-

1) Aceastä Lege s'a votat de Mu.narea Deputatilor i Senat In. sedintele dela 3 Martie 1937, s'a promal-

gat prin Deeretul regal Nr. 996 din

1937 si s'a publicat In Monitorut 0 ficial, p. I, Nr. 56 din 9 Martin 1937.

www.digibuc.ro

10 Martie 1937

253

cerea imobilului indicat mai sus

1.294.000.000 lei,

scutitd de orice taxe, de orice fel,

lei 2.729.000.000.

In -proprietatea Statului, va fi catre Stat. 2. Ministerul Finantelor este autorizat sg consolideze bonurile de Tezaur, capital, plus dobânzile calculate pang la 31 Martie

1937, detinute de Cassa de Depuneri si Consemnatiuni, in valoare de lei 1.244.000.000, la care se adaugg si cele 50.000.000 lei,

datoria Societdtii Creditul Fun-

ciar Urban Român din Iasi, adied in total lei 1.294.000.000,

prin titluri de renal, care vor

avea urmgtoarele caracteristici : Dobânda va fi de 31/2% anual, plata efectuându-se in doug rate semestriale: la 1 Aprilie si 1 Oc-

tomvrie ale fiecgrui an, primul

totalul creditului urcându-se astf el la suma de Aceastg majorare se adaugg la

suma de 1.072.971.000 lei, reparti-

zate din creditul argtat, pe sea-

ma Ministerului Finantelor, care

se urcg astfel la suma de lei 2.366.971.321 lei si va fi intrebuintatg pentru lichidarea cu titluri de rentd 31/2% a imprumutului de sub art. 1 si a bonurilor de tezaur de sub art. 2.

Majorarea va fi acoperitd cu valoarea titlurilor de renta ce se vor emite pe baza articolului 2 de mai sus. 4. Ministerul Finantelor va In-

scrie anual in bugetele sale de

cheltuieli cuponul si amortis-

mentele acestui imprumut.

cupon fiind la 1 Octomvrie 1937, Titlurile vor fi amortizate prin

LEGE

avea loc la 1 Martie i 1 Septem-

pentru organizarea Ministerului Cultelor fi Artelor

gere fgcându-se la 1 Septemvrie

DIN 10 MARTIE 1937 1)

40 trageri semestriale care vor

vrie ale fiecdrui an, prima tra1938.

CAPITOLUL I

iesite la sorti se vor

achita cu valoarea lor nominalg, la scaclenta primului cupon, care urmeazd dupg tragere. Tabloul de amortisment se va face pe baza unei semestrialitgti

constante, care va acoperi do-

bânzile si amortismentul. Dobânzile vor fi scutite de lmpozitele elementare si supracotd. Cupoanele neprezentate la

platd se prescriu in termen de 5 ani, iar plata titlurilor iesite la sorti se prescrie dupd 10 ant.

Intre conditiunile de emisiune, imprimate pe titlu, se va inscrie dreptul purtgtorului de a le lom-

barda si de a fi primite in ga-

rantie si cautiune. 3. Creditul extraordinar special de 1.435.000.000 lei, deschis prin I. D. R. Nr. 2.382 din 26 Octomvrie 1936, se majoreazd cu

Dispoziliuni generale

Directiunile, serviciile administrative, institutiunile anexe si organele consultative incredintate astgzi conducerii Ministerului Cultelor si Artelor, se or1.

ganizeazd independent, alcgtuind Ministerul Cultelor si Artelor.

Acest minister are in atribu-

tiunile sale: a) Exercitarea clreptului de control, supraveghere si inspec1) Aceastä, Lege s'a votat de Senat i Adunarea Deputatilor in sedintele dela 1 qi 5 Martie 1937; s'a promulgat prin. Decretul regal Nr. 1.046/937 si s'a publieat in Monitoral Oficial, p. 1, Nr. 57 din. 10 Martie 1937. A se vedea si J. C. M. din 28 Noemvrie 1936, relativ la Ministerul Cultelor i Artelor, la Toag. 857, vol. XXIV, p. II.

www.digibuc.ro

10 Mart le 1937

254

tiune asupra tuturor .cultelor $i aeezämintelor lor i asupra asociatittnilor religioase autorizate; b) Sustinerea i administrarea asezämintelor artistice de Stat, controlul ei supravegherea institutiunilor i manifestarilor artistice ei incurajarea lor prin mijloace de Stat; c) Cercetarea problemelor minoritare et informarea asupra situatiei minoritatilor etnice V confesionale;

d) Controlul, supravegherea ei indrumarea tuturor muzeelor de arta i etnografie din ta0_. con-

form prevederilor legii pentru

publice

muzeelor din 14 Aprilie 19321).

organizarea

e) Administrarea ei repartizarea venitului timbrului teatral artistic, conform legii de organizare a Teatrelor Nationale. Operelor Rot/lane ei a spectacolelor,

care va nitre in vigoare la 1 Aprilie 1937.

i supravegherea Controlul cultelor $i aeezamintelor religioase se exercita prin organele de inspectiune ei control ale Minis-

ilor de preoti, diaconi i cân-

tareti V a celuilalt personal al cultelor.

Hirotoniile de preoti ei diaconi, facute Ma a li se asigura salarizarea prin bugetul Statului sau pe altä cale garantatd, personal de chiriarhul respectiv, vor fi considerate ca abuzuri de putere ei se vor sanctiona conform legii. Statul sunravegheazd prin Ministerul Cultelor activitatea cul-

telor in cadrul ordinei de Stat. Ministerul Cultelor va putea trimete, in cazuri exceptionale nentru abuzuri grave, delegatir

sdi tri toate forurile renrezentaLive ale cultelor ei va putea suspenda sau anula orice hotitrire

sau mdsurd de ordin administrativ bisericesc, cultural, filan-

tropic sau fundational, care ar contraveni legilor de organizare si statutelor cultelor. legilor de administratie generala a Statui legilor contabilitâtil pulu blice.

Orice abatere dela legi V regulamente, pot atrage din parterului V se extinde asupra tu- tea ministerului, pentru Cel vituror chestiunilor care decurg novati, suspendarea in totul sau din legile ei regulamentele in vi- in parte a salarizäri4 sau a subgoare relative la culte i aeeza- ventiilor pe care Statul le amintele lor. Controlul Ministerului Cultelor priveete ei aplicarea bugetelOr $i

gestiunea financiarä a centrelor eparhiale, a parohiilor ei a comunitatilor cultelor frtra ierarhie.

- In dreptul salt de control intr i aprobarea Infiintdrii de

not parohii bugetare, comunitAti religioase, precum ei de noi pos-

turi bugetare de preoti; recunoasterea numirilor

i

transfe-

1) A se vedea Legea pentru organizarea biblioteeilor çi muzeelor pu-

blice, din 14 Aprilie 1932, la pag. 306, vol. XX.

corda.

De asemenea ministerul poate cere cultelor suspendarea ei inläturarea oficiantilor ei functio-

narilor lor care se vor fi dovedit cd lucreaza in contra inteselor de Stat sau nationale. 2. Ministerul Cultelor $i Artetor reprezinf6 Statul In toate rhestiunile de culte si arte ce in-

fra in domeniul atributiunilor

denartamentului sdu.

El este ajutat in conducerea mnisterului de un secretar general, numit prin Malt decret

regal sau delegat dintre directorii ministerului.

www.digibuc.ro

10 Martie 1937

Ministrul va avea unul sau

doi *efi de cabinet. Al doilea sef de cabinet va fi ales dintre functionarii ministerului.

3. Ministrul poate delega se-

cretarului general, directorilor si inspectorilor generali defini-

tivi parte din atributiunile sale. Delegatia se drt prin decizie ministerialä, care trebue publicatá In Monitorul Oficial. 4. Directorii si sefii de serviciu au conducerea, controlul *i rdspunderea pentru toate actele functionarilor pusi sub orclinele lor.

5. Organele Ministerului Cultelor si Artelor sunt: a) Administrative; b) De inspectiune si control, *i c) Institutiuni anexe i organe consultative.

CAPITOLUL

Organizarea serviciilor administrative centrale

255

dusil de un director, ajutat da

un subdirector, iar serviciile sunt conduse de *efi de serylciu, câte unul de fiecare serviciu.

Fiecare birou este condus de un sef de birou. Numärul subsefilor si al impiegatilor se va stabili prin regulament, 8, Directiunea Cultelor are in atributiunile sale:

a) Executarea tuturor dispo-

zitiunilor legilor i regulamentelor In vigoare, privitoare la culte

i

la asociatiunile cu carac-

ter religios;

b) Implinirea formelor relative la numiri, transferrtri, concedii, scoateri la pensii a personalului cultelor, recompense, pe-

depse etc.;

c) Tinerea registrelor de miscarea personalului si a statelor

personale; d) Forme le pentru Infiintäri deMitropolii, Episcopii, protoerii,

parobii, modificdri de circum-

6. Administratia centralli a

scrptii jurisdictionale bisericesti

servicii:

confirmrtrile Mitropolitilor si Episcopilor; f) Actele pentru convocarea Sf.

Ministerului Cultelor *i Artelor cuprinde urmatoarele directiuni 1. Directiunea cultelor. 2. Directiunea artelor. 3. Directiunea generalrt a Teatrelor Nationale, Operelor Romane i controlului spectacolebor.

4. Directiunea minoritàtilor. 5. Directiunea contabilitätii, a controlului financier si a personalului ministerului. 6. Serviciul inventarierii averilor i veniturilor bisericesti si

etc.;

e) Lucrárile pentru alegerea

Sinod si a Congresului National Bisericesc; g) Vizarea

angaj amentelor-

pentru amAnarea serviciului militar ale studentilor teologi; h) Ingrijirea bibliotecii centrale a ministerului *i depozite-

lor de cárti, precum *i sprijinirea bibliotecilor parohiale;

i) Alcätuirea bugetului culte-

al controlului mândstirilor In-

lor;

8. Serviciul tehnic al ministerului si al Comisiunii Monumentelor Istorice. 9. Serviciul registraturii i arhivei generale. 7. Fiecare directiune este con-

turale religioase; i.) Corespondenta referitoarala culte; m) Supravegherea i contro-

zestrate. 7. Contenciosul.

j) Liberarea carnetelor de reducere pe C. F. R.; k) Coordonarea activitátii cul-

lul asociatiilor de drept privat,

www.digibuc.ro

10 Martie 1937

256

cu caracter religios, constituite conform legii persoanelor juri-

dice.

9. Directiunea Cultelor este condusd de un director ajutat de un subdirector.

Directiunea cultelor se corn-

Tune din urmätoarele servicii: 1. Serviciul cultelor nationale, condus de un sef de serviciu, aNand 4 birouri:

a) Biroul numirilor, transferärilor, concediilor si pensionaTii personalului dela centrele eparhiale ortodoxe, angajamente-

lor pentru amândrile de studii ale teologilor i corespondenta respectivä;

b) Biroul nurnirilor, transferärilor, concediilor si pensiondrilor dela centrele protopopesti parolnile ortodoxe, precum si corespondenta respectivä;

c) Biroul intocmirii bugetului

pentru personalul bisericesc al cultului ortodox, a aplicArii lui, precum i curospnndenta respec-

,tivä;

d) Biroul numirilor, transferäconcediilor personalului, -vizärii angajamentelor pentru amânäri de studii ale teologilor, al Intocmirii bugetului cultului rilor,

unit si al aplicärii lui, precum

corespondenta respectivä. 2. Serviciul cultelor minori-

tare, condus de un sef de serviavând 4 birouri: a) Biroul numirilor, transferàrilor, concediilor, vizarea angajamentelor, ale statelor de serviciu, ordonantarea salariilor personalului cultelor crestine $i coTespondentei respectivä;

b) Biroul numirilor, transferärilor, concediilor, vizärii anga-

jamentelor, ale statelor de ser-

ordonantärii salariilor personalului cultelor necrestine

ritare i aplicàrii lui, precum si corespondenta respectivä; d) Biroul asociatiilor cu caracter religios i corespondenta respectivä.

3. Serviciul statelor personale, statisticii cultelor, persoanelor juridice, arhivei i registraturii directiunii, al coordonärii activi-

tätii culturale religioase a cul-

telor si asociatiilor religioase, având 4 birouri: a) Biroul statelor personale, al statisticii, al persoanelor juridice pentru culte, precum si corespondenta respectiva;

b) Biroul arhivei si registra-

turii;

c) Biroul carnetelor de reducere pe C. F. R. pentru Intreg personalul bisericesc al tuturor cultelor;

Biroul coordonärii activitittii culturale religioase. 10. Directiunea artelor are ca atributiuni:

a) Ajutorarea, rilspändirea si sprijinirea artelor nationale a tuturor creatiunilor literare artistice; b) Coordonarea lucrärilor referitoare la monumentele pqblice;

c) Organizarea arhivei fonografice pentru strângerea folclorului muzi cal; d) Tinerea examenelor pentru maestrii de arte coreografice; e) Inventarierea si supravegherea colectiunilor de arte ale

Statului, sporite dupä anumite norme si repartizate la muzee, institutiuni, scoli etc.; f) Supravegherea ì controlul

asupra muzeelor si pinacotecilor, precum si organizarea salonului oficial si a diferitelor alte

Ariciu,

expozitii artistice;

si corespondenta respectivä; c) Biroul Intocmirii bugetului pentru personalul cultelor mino-

rea fonclurilor bugetare

g) Propuneri pentru distribui-

desti-

nate pentru a asigura Inflorirea si desvoltarea artelor si a instiwww.digibuc.ro

10 Martie 1937

tutiunilor artistice, conform legilor, regulamentelor ministeriale; h) Controlul funclatiunilor ar-

tistice cu administratii proprii; i) Recomanclarea artistilor literatilor meritosi, pentru dife-

rite distinctiuni; j) Supravegherea aplicdrii legilor si regulamentelor in chestiuni de arte; k) Tinerea evidentei persoanelor juridice pentru arte. 11. Directiunea arteldr este

condusd, de un director, ajutat de un subdirector. La aceast6 directiune functioneazd un numAr de inspectori si inspectori

generali ai artelor 1). 12. Directiunea Genera hi a Teatrelor Nationale, Operelor Române si controlului spectaco-

lelor are urmiltoarele atributiuni:

a) Directiva, supravegherea si controul .tuturor Teatrelor Nationale si Operelor Române; b) Controlul, supravegherea si inspectiunea tuturor teatrelor operelor particulare, si, In general, a tuturor spectacolelor si productiunilor de orice fel; c) Autorizarea sAlilor de spectacole i controlul lor; d) Propuneri pentru Incurajarea miscdrii artistice teatrale particulare. 13. Directiunea Genera Id a Teatrelor Nationale, Operelor Romane si Controlului spectaco-

lelor este condusd de un director general, care va fi o personalitate culturalii cu o recunos:cuth reputatie literarä, teatralâ sau muzicalgt. Organizarea i functionarea acestei directiuni generale este i) Art. 11 a fost modificat si corn-

-pletat ulterior, prin Legea din 20 Martie 1937, aflatä la ordinea eronologieä. C. Hamangiu, vol. XXV.

17.

257

cea prevazutil In legea teatrelor. Ea arP urmAtoarele servicii: 1. Serviciul autorizatiilor

controlului trupelor teatrale si a turneelor. 2.

Serviciul autorizatiilor

controlului artistilor români sträini, instrumentisti si de varieteu.

3. Serviciul conducerii si controlului teatrelor nationale si operelor de Stat. 4. Inspectoratul spectacolelor repartizat pe regiuni sau specia-

5. Registratura si arhiva. 14, Directiunea minoritâtilor are urmâtoarele atributiuni: Cercetarea problemelor mino-

ritare si informarea asupra si-

tuatiei minoritätilor etnice si confesionale din tard. Ea este condusä de un director

are personalul necesar con-

si

form prevederilor bugetare. 15. Directiunea a controlului financiar si a per-

sonalului ministerului are in a-

tributiunile sale: a) Intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli ale ministerului,

al fondurilor cu destinatie

speciald, cercetarea si aprobarea

bugetelor de venituri si cheltu-

ieli ale Eforiei bisericii ortodoxe,

ale fondului bisericesc ortodox

din Bucovina, ale diferitelor culte si ale institutiunilor si asezamintelor de cultur'a i artg,, pendinte de minister; b) Inregistrarea si controlul tuturor veniturilor si cheltuielilor previlzute in buget; c) Intocmirea si incheierea contului bugetar; i indrud) Supravegherea

marea institutiunilor puse sub

controlul financiar al ministerului;

e) Ajutä Curtea de Conturi si

controlul situ, prin aplicarea dis-

www.digibuc.ro

10 Martie 1937

258

pozitiunilor legii contabilitätii

publice, cu privire la urmärirea aetelor justificative; f) Angajarea creditelor si emiterea ordinelor de platä pentru sumele inscrise in buget, potrivit dispozitiunilor legii contabilitätii Statului; g) Incheierea de situatiuni lunare in legätur ä. cu institutiile pendinte de minister; h) Urmärirea si centralizareq cheltuielilor inscrise in buget a veniturilor care privesc acest departament; ti) Verificarea conturilor admit-

nistratiei financiare si centralizarea operatiunilor de venituri si cheltuieli, urmärirea incasärilor diferitilor debitori ai ministeru lui;

j) Inventarierea

j

inerea la

curent a averii mobile si imobile

a ministerului si a asezämintelor pendinte de minister, a*a in-

cat sä aiba prin o evaluare in bani intreaga situatie a averii

ministerului *i a asezämintelor

pendinte;

k) Primirea si pästrarea depozitelor si garantiilor; /) PregAtirea i intocmirea tuturor formalitAilor legale pentru numirea, transferarea, sarea i disciplinarea functionarilor ministerului;

m) Administrarea interioarâ

a gospoddriei ministerului si in-

tendentei, precum *i repararea

intretinerea localului. 16. Directiunea contabilitätii este condusä de un director, ajutat de un subdirector. Pe Iângä, aceastä directiune

functioneazä un numär de in-

spectori contabili generali contabili.

i inspectori

Aceastä directiune se compune din urmätoarele servicii:

1. Serviciul contabilitätii, cu urmätoarele birouri: a) Biroul ordonantärii;

b) Biroul urmäririi actelor jus-

tificative;

c) Biroul scriptelor; d) Biroul into cmirii bugetului

si aplicarea lui. 2. Serviciul bunurilor ministe-

rului si al tuturor asezaminte-

lor pendinte de minister, cu urmdt6arele birouri: a) Biroul bunurilor ministerului;

b) Biroul bunurilor asezämintelor pendinte de minister.

3. Serviciul personalului ministerului si al arhivei si registraturii directiei, cu urmätoa-

rele birouri:

a) Biroul personalului minis-

terului;

b) Biroul registraturii si arhi-

vei directiei.

17. Serviciul inventarierii averilor si veniturilor bisericesti si al controlului mänästirilor inzestrate are urmätoarele atributiuni:

a) Strângerea datelor privitoare la averile mobile *i imobile

ale organizatiilor tuturor cultelor si veniturilor lor; examinarea, totalizarea i inerea lor in evidentä, anual, conform legii din 17 Iu lie 19341).

b) Exercitarea unui control efectiv *i continuu asupra administrärii averii mänästirilor in-

zestrate si a functionärii institutiilor lor; c) Examinarea si aprobarea

bugetelor tiune ale trate;

i

conturilor de ges-

mânüstirilor 'hazes-

d) Executarea hotaririlor luate Eforia mânästirilor fuzestrate, cu privire la indrumarea. *i intregul plan de activitate aI acestor institutiuni. de

Serviciul inventarierii averi1) A se vedea Legea pentru inven-

tarierea averilor biserieeqti, din 17 Julie 1934, la pag. 529, vol. XXII.

www.digibuc.ro

10 Martie 1937

lor si veniturilor bisericesti si al controlului manästirilor in-

zestrate va fi condus de un inspector general al Cultelor.

Acest serviciu are doua birouri, fiecare conclus de cate un sef de birou. 18. Contenciosul este organizat si condus potrivit legii de or-

ganizare a Corpului de avocati publici. Acest serviciu

259

exercita, in numele ministrului, dreptul de control asupra tuturor cultelor si institutiilor lor religioase,

culturale, fundatio-

nale, epitropesti si filantropice, in cazuri ordonate de ministru. 21. In special, inspectorii cul telor exercita inspectiuni si con

trol din oficiu In urmatoarele cazuri:

Controleaza primirea sumelor

are numarul

de catre culte dela Stat, spre a

a) Lucrarile de arhitectura si pictura bisericeascal care li vor fi incredintate; b) Verificarea i controlul devizelor si proiectelor de constructiuni si reparatiuni de edi-

sä-si puna in concordanta sta-

necesar de avocati si personalul de birou trebuitor. 19. Serviciul 'telmic al minis- . terului si al Comisiunii monumentelor istorice are ca atributiuni:

ficii bisericesti,

muzee, asezil-

minte de cultura bisericeasca si artistica;

Verificarea provizorie si definitiva a lucrarilor, receptia lor etc.;

d) Studierea si efectuarea lucrarilor speciale pentru intretinerea si restaurarea monumentelor istorice. Acest serviciu are numarul ne-

cesar de arhitecti i personalul de birou trebuitor. CAPITOLUL III

Serviciul de inspecliune 0 control

a) Culte 20. Pentru exercitarea inspectiunii si controlului asupra

cultelor, Ministerul Cultelor si Artelor are 3-5 inspectori generali sau inspectori pentru culte. Inspectorii cultelor si ai invatamantului clerical lucreaza jn minister, pe langa Directiunea cultelor, iar j afara de minister

fi intrebuintate conform destinatiei lor si a fi administrate conform legii contabilitatii publice. Controleaza la eparhii executarea bugetelor tuturor cultelor, inclusiv al fondului bisericesc ortodox din Bucovina. Controleaza ca toate cultele

tutele lor de organizare cu legea nentru regimul general al cultelor 1).

Controleaza ca asociatiile re-

ligioase autorizate sa functio-

neze conform conditiilor de autorizare.

Controleaza asociatiile cu cameter religios, persoane juridice de drept privat, conform preveclerilor legii persoanelor juridice.

Inspectorii cultelor vor intocmi si inainta anual ministrului rapoarte de cele constatate in cursul anului, cu propuneri. De asemenea sunt datori a raporta ministerului constatárile care necesita o solutie grabnica. 22. Inspectorii generali si ins-

pectorii cultelor vor fi recrutati dintre persoane cu competinta, 1) A se vedea Legea pentru regimul general al cultelor, din 22 Aprilie

1928, la pag. 1039, vol. XV

XVI, cu mod., preeum i Legea persoanelor juridiee, din 6 Februarie

1924, la pag. 244, vol. XIXII, eu

mod. 22 Aprilie 1927, pag. 601, vol.

XVXVI.

www.digibuc.ro

10 Mart le 1937

260

teologica recunoscutä,.

Ei vor

trebui s aiba varsta de 30 ani impliniti, studii teologice si titluri universitare. Vor fi preferati cei cu diplome de doctorat

cei cu titluri si in alte

23. Ministrul sau secretarul

arhivelor ministerului este condus de un sef de serviciu si are 2 birouri, fiecare condus de un sef de birou: a) Biroul registraturii si expeditiei;

b) Biroul arhivelor.

Acest serviciu are in atribu-

general pot cere intrunirea inspectorilor generali si inspectorilor de culte, in consiliu, spre a aviza asupra chestiunilor ee li se ftrimet in discutiune. b) Arte, teatre si spectacole 24. Pentru controlul si inspectiunea teatrelor nationale. operelor române, artelor de toate felurile, spectatolelor si a tuturor manifestatiunilor artistice si teatrale va functiona pe lânga Directiunea generalä a teatrelor si pe Iânga Directiunea artelor cate un serviciu de inspectori pentru teatre, spectacole si

tia lui:

Ei vor fi repartizati pe specialitati sau regiuni. Când este ne-

doug, sectiuni:

arte.

voie, ministerul bi va convoca in consiliu spre a aviza asupra unor chestiuni importante de principiu. Acesti inspectori se numesc

dintre persoanele care au o re-

cunoscuta reputatie literarä, teamuzicalä, si artistica, posedând titluri universitare si vârsta de 30 ani impliniti. c) Contabilitatea 25. Pe lânga Directiunea con-

functiona un nutabiiittii mar de 5 inspectori contabili,

care vor lucre sub ordinele di-

rectorului contabilitatii. Cand inspectorii generali ai cultelor si artelor vor primi delegatii de anchete financiare, vor fi asistati de inspectorii contabill de specialitate. 26. Serviciul registraturii si

a) Primirea, inregistrarea si

distribuirea zilnica pe directiuni si servicii a corespondentei oficiale si a petitiunilor ce se primesc in minister; b) Pästrarea si clasarea in bunk' ordine a actelor si corespondentei; c)

Conservarea arhivelor ve-

chi. CAPITOLUL IV

lnstituliuni anexe §i organe consultative

27. In Ministerul Cultelor Artelor va functiona un consiliu general consultativ, compus din

a) Sectiunea cultelor; b) Sectiunea artelor, teatrelor si literelor. Sectiunile se compun din: mi-

nistru, fostii ministri de culte, secretar general, directori, inspectori generali si delegati tehnici, conducatorul contenciosu-

lui, fostii administratori ai Ca-

sei Bisericii, reprezentanti ai bisericilor românesti, presedintele Asociatiei generale a clerului ortodox, presedintele Societatii scri-

itorilor români, presedintele Asociatiei compozitorilor romani, presedintele Societätii pictorilor si sculptorilor români, iar la necesitate si din alte persoane propuse de consiliu si aprobate de ministru. Delegatii tehnici i persoanele din afard aprobate primesc jetoane de prezenta. Consiliul general isi va da a,

www.digibuc.ro

10 Martle 1937

261

vizul cu titlul consultativ asu-

b) Colectiile, biblioteca si muzeul de arta religioasrt; e) Tehnicul si atelierul de restaurari.

iar câncl chestiunile vor fi

zand:

pra tuturor chestiunilor de culte si arte ce i se vor trimete de ministru. Consiliul va lucra pe sectiuni, mune, i in plen.

co-

Consiliul va fi prezidat de mi-

nistru sau de secretarul general. Pregatirea lucrarilor pentru

consiliu se va face de directii espective.

CtnsiliuI va fi convocat de mi-

nistru, la trebuinta, dar cel pu-

tin de cloud ori pe an. Lucrarile care trebuesc supuse consiliului general consultativ vor fi comunicate membrilor cel putin cu 10 zile fnainte de data convocaxii, Impreunä cu elementele de studii necesare. 28. Comisiunea Monumentelor Istorice 1st are organizatia si atrIbutiile ei conform legii

sale speciale 1).

Pe lânga aceasta Comisiune

fungtioneaza

Consiliul

Muzee-

lor, care avizeaza asupra chestiunilor referitoare la organizarea $i coorclonarea tuturor muzeelor de artá si etnografie din WA, precum si asupra repartizìirii la muzeele de specialitatea respectiva. Compunerea acestui Consiliu este cea prevazuta In art. 26 din

legea muzeelor publice din 14 se va prevedea amanuntit prin

Aprilie 1932, iar functionarea sa

regulamentul legii. Cancelaria acestei comisiuni se Imparte fn cloud servicii: 1. Serviciul central cuprin?and: a) Secretariatul; 1) A se vedea Decrctul-lege din 29

Lille 1919, la pag. 149, vol. IXX,

p7.ecum si Legea muzeelor publice,

din 14 Aprilie 1932, la pag. 306,

vol. XX.

2.

Serviciul

exterior cuprin-

a) Sectiile si personalul birourilor regionale; b) Personalul custozilor $i gar-

dienilor. 29. Casa de pensiuni a personalului Teatrelor nationale si

Operelor române este o institutie anexä, persoand juridicd, supusa in totul controlului ministerului. Organizarea si functionarea acestei case se face conform legii sale speciale. CAPITOLUL V

Dispozifiuni finale

30. Functionarilor de toate gradele i celor bisericesti, in-

clusiv ai fondului bisericesc ortoclox roman al Bucovinei li se vor aplica preveclerile statutului functionarilor publici, in ce priveste numirile, Inaintarile, concediile, pedepsele, pensionarile, ca $i mice alte drepturi

datorii ce decurg din calitatea

de functionari ai ministerului1). 31. Functionarii cu drepturi

legal castigate Isi pastreaza toate aceste drepturi. 32. Toate legile, regulamentelA si dispozitiunile contrare legii fatä sunt si rat-flan abrogate, Un regulament special va des-

volta si lâmuri dispozitiunile aoestei legi, precizând compunerea fiecarei directiuni si servioiul special, numárul functionarilor $i atributiunile lor amanuntite. 1) A se vedea Legea pentrn Sta+utul functionarilor publici, din 19 Tillie 1923, la. pag. 409, vol. XI XII i Regulamentul de aplicare, din 23 Noemvrie 1923, la pag. 418, aceIasi vol.

www.digibuc.ro

11 Martie 1937

262

LEGE pentru autorizarea unui examen exceptional de Thaintare al Invitatorilor la gradul li

DIN 11 MARTIE 1937 1)

1. Prin derogare dela art. 119

din legea invdtämântului pri-

mar, Ministerul Educatiunii Nationale este autorizat SA fixeze

un nou examen pentru data de

21 Martie 1937, In vederea clarificàrii Invdtdtorilor can-

didati si respinsi la examenul

de gr. Il, In sesiunea Decemvrie 1936.

2. Subiectele la probele scrise se vor fixa de minister, In legd-

torizat a ratifica Conventiunea privitoare la colaborarea intelectuald Intro Romana si Polo-

nia, Impreund cu cloud proceseverbale anexe, Incheiate la Varsovia la 27 Noemvrie 1936.

Copie si traducere de pe zisa

Conventiune si de pe procesele-

verbale anexe se aldturä la legea de fat&

CONVENTIUNE

1. In scopul de a pdstra si de a desvolta patrimoniul cultural reciproc si aspiratiunile intelectuale comune, constituind una din bazele prieteniei care uneste

turd numai cu activitatea scolard si extrascolard a Invdtdto-

cele cloud Natiuni, Inaltele Pärti Contractante sunt de acord pentru:

numai candidatii care la lucril-

fice polone In Romania si roma-

mai mica, de 5. Pentru a fi admisi candidatii trebuesc sa obtie cel putin 7,50 ca medie generaid a tuturor probelor.

lesni stucliile asupra raporturi[or intre Romania si Polonia. 2. A Incuraja si a Inlesni, prin

rilor. La examenul oral vor fi admisi

rile scrise nu vor avea o notä

3. Celelalte conditiuni ale exa-

menului de gr. II, rdman cele prevAzute In legea Inviltdmantului primar.

1. A organiza misiuni stiinti-

nesti In Polonia, pentru a In-

crearea conditiunilor cele mai a-

vantajoase, schimbul de profe-

sori, de studenti, de elevi din Invdtrunântul primar i secundar, precum si de membri ai organi-

zatiunilor sportive si de tineret

LEGE privitoare la ratificarea Conventiunii relativä la colaborarea intelectuala Intro Romania i Polonia, Inc heiata la Varsovia

la 27 Noemvrie 1936, Impreunft cu cele 2 procese-verbale anexe

DIN 11 MARTIE 19372)

Art. unic. Guvernul este au1) Aeeastä Lege s'a promulgaG prin. Deeretul regal Nr. 999/937 si s'a publicat in Monitorul Oficial p. I Nr. 58 din 11 Martie 1937. A se vedea si art. 119 din legea inviitämântului primar, din. 5 Iulie 1934, la pag. 442, vol. XXII. 2) Aeeastà, Lege, dimpreun5, eu Conventiunea i procesele-verbale la

ale celor cloud tdri. 3. A Inlesni traducerea In limba romand a capo-d'operelor li-

terale si stiintifice polone, precum si traducerea In limba poIona a capo-d'operelor literatusi stiintei romanesti. 4. A Inlesni raporturile .si colaborarea Intre reprezentantii literaturii, artelor, tea-

trului, muzicii, presei, filmului

dânsa aläturate, s'a votat de Senat Adunarea Deputatilor in. sedintele

dela 10 si 20 Februarie 1937; s'a

promulgat prin Deeretul Regal Nr. 1.003/937 si s'a publieat in Mowitorul Oficial p. I Nr. 58 din 11 Martie 1937.

www.digibuc.ro

11 Martie 1937

radio-u'ui celor doua Inalte

Parti Contractante. 2. Dat fiind ca temeinica cu-

noastere a tarii si a poporului uneia din Inaltele Parti Contractante, cästigata in cursul studiilor de catre tineretul celei-

263

comisiuni, va fi constituita de indata ce va fi posibil. Una din zisele subcomsiuni va avea secliul

situ la Varsovia, iar cea-

lalta la Bucuresti. Fiecare

subcomisiune, prezi-

data. de ministrui instructiunii puMice sau de un delegat al acestuia, va fi compusa dintr'un delegat al Ministerului Instruc-

lalte Parti Contractante, este unul din factorii cei mai importanti pentru mentinerea relatiunilor amicale nitre celef doua Natiuni, fiecare din Inaltele Parti Contractante va veghea ca pasagiile manualelor scolare folosite pe teritoriul sau, tratánd materii care privesc pe cealalta Parte Contractanta, sa fie elaborate Intr'un spirit favorabil a-

tiunii PuMice, un delegat al Ministerului Afacerilor Straine un reprezentant al legatiunii celeilalte Parti Contractante. Subcomisiunile se vor reuni

In acest scop, Inaltele Parti Contractante Ii vor comunica

sale. 6. Prezenta Conventiune va fi

cesteia.

reciproc informatiuni privitoare

la zisele materii de care se va tine seama in programele de studii ale scoalelor lor respective. 3. Fiecare din Inaltele Parti Contractante va Inlesni pe teritoriul sau organizarea expozitiunilor de arta ale celeilalte Parti Contractante, precum

reprezentatiunile pieselor de tea-

filmelor provenind dela cealaltá Parte Contractantd, care au o valoare artistica. 4. Fiecare din Inaltele Parti Contractante va incuraja pasturile sale de emisiune radiofonica sa schimbe cu acelea ale celeilalte Parti Contractante extrase tm

i

potrivite

din

programele lor,

pentru a contribui prin radiodi-

fuziune auditillor speciale, sa po-

pularizeze istoria, literatura, artele, muzica, foclorul si valorile turistice ale celeilalte PAN Contractante. 5. Pentru a Implini scopurile arätate In articolele precedente, o comisiune mixta polono-ro-

mâna, compusa din doua sub-

eel putin odata pe an. Fiecare

din aceste subcomisiuni va elabora un regulament de care se va folosi in cursul functionärii

ratificata, iar instrumentele de ratificare vor fi schimbate la Bucuresti de indata ce va fi cu putinta.

Ea va intra In vigoare In a

30-a zi dupa data schimbului ratificárilor. PROCES-VE RBA!.

Date fiind legaturile de alianta si de prietenie traditionala care unesc popoarele României

si Poloniei,

tinând seama de vecinatatea celor doua tari si de interesele lor comune politice, morale si culturale,

considerând toatá importanta pe care Guvernele Roman si Polonez o acorda educatfunii tine-

retului si fericiti de a constarta afinitatile adânci care exista Intre tineretul celor doua tari, unit

prin ideile comune de patriotism arzator,

subsemnatii, ministrii afacerilor straine ai României si Poloniei, constata ea, Guvernele lor respeotve au hotärit in mod mu-

www.digibuc.ro

11 Martie 1937

264

tual de a contribui prin toate

mijloacele apropri ate desvoltärii sub auspiciile lor a colabord-

rii strânse intre organizatiunile românesti si poloneze, insärcinate cu educarea tineretului.

CONVENTIUNE

1. Fiecare din Inaltele Parti Contractante acorda in timp de pace, cu comlitia reciprocitatii

clepline si

intregi, aeronavelor-

celorlalte Inalte Pärti Contractante, regulat imatriculate, drep-

PROCES-VERBAL

Subsemnatii, Minitrii Afacerilor Straine ai României si Po-

loniei, sunt de acord pentru a

constata utilitatea de netagaduit a convorbirilor directe Intre Ministrii Instructiunii Pub lice ai tarilor lor respective, in vederea stabilirii moclalitätilor punerii in aplicare a Conventiunii intre Romania si Po Ionia, relativa la colaborarea inteiectuai i purtand data de azi.

tul de a practica navigatia aeriand pe teritoriul säu national,. sub rezerva observarii stipulatiunilor prezentei Conventiuni a drepturilor de cabotaj. Stabilirea si exploatarea de

dare o intreprindere de navigatie aeriand a uneia din Inaltole Parti Contractante a liniilor aeriene regulate, patrunzanct pe ter-toriul celorlalte tari contractante sau având punctul lor de plecare pe acel teritoriu, vor

supuse unei autorizatii special° eliberata in acest scop de fi

LEGE pentru ratificarea Conventiei relativ la navigatia aerianä Infra tärile intelegerii Balcanice

DIN

11

Art. unic.

MARTIE 1937 1)

Guvernul este au-

torizat a ratifica si face sa se

execute Conventiunea dintre Regatul Romaniei, Regatul Iugoslaviei, Regatul Greciei si Repu-

blica Turd., relativa la reglementarea si desvoltarea navigatiei aeriene intre tdrile Intelegerii Balcanice, semnatä la Bucuresti in ziva -de 24 Ianuarie 1936.

Copie si traducere de pe zisa Conventiune se alaturd la legea de fata.

1) Aeeastä Lege dimpreunä, cu Con-

ventiunea la dânsa aläturatd s'a votat de Senat i Adunarea Deputati-

lor in sedintele dela 10 si 20 Fe-

bruarie 1937, s 'a promulgat prin Decretul Regal Nr. 1.005/937 si s'a pu-

blicat in Movitorul Oficial p. I Nr. 58 din il Martie 1937.

catre autoritätile competente aeronautice ale acelei täri. Prin teritoriu national, in sensul prezentei Conventiuni, se intelege teritoriul Metropolei, inclus'y apele teritoriale.

Prin aeronave, In sensul pre-

zentei Conventiuni, se intelege

aeronavele particulare si aeronavele de Stat care nu sunt in-

trebuintate ca aeronave militare, de varnä sau de politie. 2. Aeronavele fiecareia dintre Inaltele Parti Contractante, echi-

pajul, incarcatura i calittorii lor, vor fi supuse pe teritoriul

national al celeilalte Inalte Parti Contractante, obligatiilor decurgând din dispozitiunile acolo In vigoare, cu deosebirea prescriptiunilor privind navigatia aeriana in general, cu conditia cä

aceste prescriptiuni sä fie aplicabile tuturor aeronavelor färä distinctie de nationalitate, supuse de asemenea si prescriptiunilor privind taxele de varná si altele, prohibitiile de intrare si de fesire, transportul parsoa-

www.digibuc.ro

11 Martie 1937

nelor si a märfurilor, siguranta $i ordinea publicri si regimul pa-

$apoartelor. Ele vor fi in egald mdsurii, supuse si tuturor celorlalte obligatiuni decurgând In

legislatia generalà In vigoare, cu conditia ca prezenta Conventiune stl, nu prevacla nicio dispozitiune contrarà.

Transportul comerc'al al per-

soanelor $i märfurilor intre dou'à

puncte ale teritoriului fiecrtrui Stat (cabotajul) va putea fi rezerva t acelui Stat. Dreptul de cabotaj va fi recunoscut In chip expres in autorizatiile eliberate

intreprinderilor, conform dispozitiunilor articolului 1.

Dreptul de cabotaj va putea fi retras in urma unui preaviz de 12 luni.

3. Fiecare Stat contractant va putea interzice sborul deasupra anumitor zone ale teritoriului

sâu, cu conditia ca nicio dife-

rentä sti, nu fie fäcutd din acest punct de vedere !titre aeronavele Inaltelor Pàrti Contractante. Zonele deasupra carora sborul va fi astfel interzis, vor trebui s'à fie

notificate celorlalte Ina lte

Pärti Contractante.

In afaril de aceasta, fiecare

din Inaltele Pârti Contractante isi rezervil, dreptul In timp de pace, in imprejurari exceptio-

nale, de a restrange sau de a

interzice provizoriu, cu efect ime-

diat, In intregime sau In parte,

sborul deasupra teriltoriului 4. Orice aeronavil, care va fi intrat deasupra unei zone interzise, va fi obligatrt sä emite sem-

nalul de alarma prescris de reglementarea aeronauticA a Statului deasupra cäruia sboarà $i de a ateriza numai decât i cât mai aproape posibil pe un aerodrom al acelui Stat, sirtuat in a[erg, de zona interzisä.

5. Aeronavele vor trebui ,s5, fie

Inzestrate cu semne distinctive

265.

$i perfect citete (semne de nationalitate si de imatriculare), permitànd s'a, fie identificate in timpul sbortilui. Ele vor trebui de asemenea srt poarte indicatia numelui $i domiciliului proprietarului lor.

Aeronavele vor trebui srt fieinzestrate cu certificate de imatriculare si navigabilitate, precum si de i oate celelalte documente prescrise pentru naviga-tia aeriand in tara cäruia Spartin.

6, Membrii echipajului care indeplinese pe bordul aeronavei

functiuni subordonate in tare:

lor unei autorizatii speciale, vor trebui srt posede

certificatele

prescrise pentru navigatia aerianrt in tara lor si mai ales

brevetele de aptitudine i licentele reglementare. Ceilalti membri ai echipajului vor trebui sà posede certificate indicând functiunile lor de bord, profesiunea, identitatea si nationalitatea lor.

Echipajul si cäiàtorii vor tre-

sr), posede actele prevAzute prin dispozitiunile in vigoara

bui

nentru traficul international, afeed daca, un regim diferit nu ar fi fost convenit intre Inaltele Pärti Contractante. Personalul unei intrenrinderi concesionare dintr'una din Inaltele Pârti Contractante, intre-

buintat pe teritoriul unei alteTnalte Pärti Contractante, va trebui srt fie de nationalitatea uneia

din aceste Inalte Pârti Contractante.

Intrebuintarea nationalilat u-

nei alte Inalte Pärti .Contrac-

tante nu va putea avea foe decât de comun acord intre autoritätile aeronautice ale Inalte-

lor Pârti Contractante intere-

sate. 7. Certificatele de navigabili-

tate, brevetele de aptitudine $t

www.digibuc.ro

266

11 Martie 1937

licentele care vor fi fost elibe-

rate sau recunoscute de catre una din Inaltele Pärti Contrac-

tante pentru aeronav g. sau pentru echipajul ei, vor avea in celelalte State contractante aceeasi valoare ca i actele echiva-

lente eliberate sau recunoscute de aceste din urmä State, brevetele de aptitudine si licentele membrilor echipajului, neavând totue aceasta aceeasi valoare decal pentru serviciul de aero-

navá al tärii lor.

Fiecare din Inaltele Parti Contractante isi rezervg, dreptul de

a nu recunoaste

ca valabile,

pentru navigatia aeriand in interiorul teritoriului lor, brevetele de aptitudine si licenteln eliberate nationalilor lor de crare celelalte State Contractante. 8. Aeronavele uneia din Inal-

tele Pärti Contractante pe teri-

torinl national al celorlalte Piirti Contractante nu vor putea sg. poarte aparate de radiocomuni-

catie decât dacd au primit din tara lor o autorizatie speciald "In acest scp. Aceste aparate nu vor trebui sá fie intrebuintate decât de membrii echipajului, posedând o autorizatie specialrt din tara lor.

State le Contractante isi rezervá dreptul, pentru motive de sigurantä, de a edicta prescriptiu-

portul sau intrebuintarea apa-

ratelor fotografice. Orice reglementare de acest f el va trebui sä fie imediat notificatg, celorlalte State.

Pentru motive de ordine publicä, transportul obiectelor, altele clecât cele mentionate mai sus, Va putea fi supus la restricVuni de Care orice Stat. Aceastä, regulamentare va trebui sg, fie imediat notificatit celorlalte State.

Toate restrictiunile mai sus-

mentionate trebue sg, se aplice, fárá deosebire, aeronavelor nationale si sträine. 10. Aeronavele transportand pasageri, bagaje sau márfuri vor trebui sá fie inzestrate cu o listg, nominativit a pasagerilor si cu un manifest specificând natura si cantitartea márfurilor, precurn si cu declaratille de va-

má

Dacg, la sosirea aeronavei se

constatri o deosebire intre manifestul mai susmentionat i märfurile transportate, autoritätile vamale ale aerodromului de sosire se vor pune direct in raport

cu autoritätile vamale competente ale celuilalt Stat. Transportul postei va fi regle-

mentat pe cale de aranjamente speciale, drect Intre administratiile postale ale Statelor intere-

nile relative la instalarea obli- sate. gatorie a aparatelor de radiocoAutoritittile aeronautice si ale municatie pe aeronávi. comunicatiilor feroviare ale Inal9. Transportul explosivelor, telor Párti Contractante se vor armelor si munitiunilor de rdz- intelege direct asupra organizáboiu, cu aeronave, este interzis rij transportului Aer-Fer" si In navigatia internationalá. Nu vor elibera in consecintrt, Socieva fi ingAduit nici unei aero- tátilor concesionare autorizatiile nave sträine de a transporta ar- necesare si vor schimba instruticole de aceasta naturá dela un mentele de ratificare cu celelalte punct la altul al teritoriului tári care au adoptat deja acest unui .acelasi Stat contractant. sistem. Fiecare Stat poate, in materie 11. Fiecare Stat Contractant de navigatie aerianä, sä inter- va putea dispune la plecare sau zicg, sau sá reglementeze trans- la aterisare sá se procedeze de www.digibuc.ro

11 Martie 1937

catre autoritatile competente pe

teritoriul ei, la o vizitg a aeronavelor celorlalte State, precum si la examinarea certficatelor

267

tante sau plecarea in sbor de pe

acest teritoriu, nu vor putea fi efectuate decât pe un aerodrom vamal, servind navigatiei ae-

celorlalte documente prescrise. 12. Aerodroamele puse la dispozitia navigatiei aeriene publice, vor fi accesibile aeronave-

riene publice si prevgzut pentru formalitätile de pasaport; niciun aterisaj nu va trebui sä aibg loc

gice, serviciul radioelectric, serviciul de protectie al navigatiei aeriene etc., vor fi la dispozitia aeronavelor Statelor Contractante, in acelea$i conditiuni. Sar-

sosirea si plecarea in sbor pe alte

lor fiecgruia dintre State. Serviciul de informatii meteorolo-

cinile eventuale (taxe de aterisaj, taxe de sedere etc.), vor fi aceleasi pentru aeronavele nationale ca i pentru aeronaveIe celorlalte State.

In cazul In care pe teritoriul uneia din Inaltele Prtrti Contractante, Intreprinderea de navigatie a unei alte Pärti Contractante s'ar ggsi In imposibilitate absolutd de a intrebuinta

instalatiile tehnice indispensabile exploathrii regulate a liniei,

aceastá intreprindere ar putea construi pe cheltuiala si riscurile sale, pe teritoriul mai susmentionat, instalatiile necesare in conditiile care vor fi impuse de catre autoritatea de aviatie competentg a Inaltei Pgrti Contractante pe teritoriul cgreia constructiile trebuesc ridicate. 13.

Plecarea sau aterisarea

unei aeronave pe teritoriul unui

Stat contractant, altul decât acela cgruia apartine zisa aeronavg, nu va putea avea loc deck pe un aerodrom pus la dis-

pozitia navigatiei aeriene pu-

blice. Exceptiile in aceastg privintg. nu vor fi admise deck cu

permisiunea autorittitii compe-

tente din Statul contractant, pe teritoriul cgruia plecarea sau aterisarea Itrebue s aibg. loc.

14. Sosirea in sbor pe terito-

riul uneia din Statele contrac-

intro frontierg $i aerodrom. In cazuri particulare, autoritátile

competente vor putea autoriza aerodroame pe care formalitätile de vamg $i de pa$aport vor trebui efectuate. Interdictiunea

de a ateriza intre frontierg $i ae-

rodrom se va aplica In acelasi fel si acestor cazuri particulare.

In caz de aterizare for-tatä sau de aterizare In conditiunile prevgzute de art. 4, In tara de plecare dupg Indeplinirea formalitätilor de vamg si de pasaport, sau, In tara de destinatie Maintea indeplinirii formalitátilor de vamg si de pa$aport, pilotul, echipajul

i

crdgtorii aeronavei

vor trebui sä se conformeze, in ce prive$te formalitätile de vamg $i de pasaport, prescriptiilor In vigoare In Statul In chestiune.

Inaltele Pgrti Contractante îj vor comunica reciproc lista aerodroamelor servind navigatiunif aeriene publice. Lista va cu-

prinde cu deosebire aerodroamele vamale, oferind inlesniri pentru formalitätile de pasaport.

Orice modificgri aduse acestei liste si orice restrictiuni, fie temporare, ale posibilitätii de a

utiliza unul din aceste aerodroame, vor trebui sg fie imediat comunicate $i celorlalte Inalte Párti Contractante. 15. Peste frontiere comune ale

Inaltelor Pärti Contractante nu va trebui sg se sboare deck Intre punctele care vor fi fost fixate prin comun acord de cgtre autoritiltile competente.

Peste frontiere necomune va

trebui sg se sboare intro punctele

www.digibuc.ro

11 Mart le 1937

268

care vor fi fost determinate de cAre Inalta Parte Contractantä interesatd.

Orice zond a frontierelor sale

pe care una din Inaltele Prtrti Contractante o va fi delimitat-o pentru ca propriile sale aeronave si aeronavele strdine sä poatd sbura peste ea, va fi in egald mäsurg deschisd, frird. alte conditii, aeronavelor celorlalte

Inalte Parti Contractante. 16. Nu se va putea arunca alt lest cleat nisip fin sau apä. 17. Orice altd materie

sau

orice alt object in afard de lest,

nu va putea fi aruncat sau asvarlit de ()rice and manierd In cursul cáldtoriei, deck daca Statul pe teritorul cdruia se pe-

contractant vor avea drept pen tru aterisaj, cu deosebire in caz. de primejdie, la aceleasi mäsuri le asistentä ca i aeronavele nationale.

Salvarea aparatelor gdsindu-sein primejdie in mijloc de mare, fi reglementatd In afard de oConventie contrard, dung prin cipiile dreptului maritim asa. cum decurg ele din Acordurile Internationale in vigoare sau, in lipsa acestora din urmil, din legibe Statului cdruia apartin salvatorii. 21. Inaltele Parti Contractante-

isi vor comunica toate prescriptiile relative la navigatia aeviand in vigoare pe teritorrul lor.

De asemenea, in scopul de a. inlesni schimbul de informatii

trece acest lucru, a acordat o autorizatie speciald in acest scop. In ce priveste aruncarea res-

privind navigatia aeriand, ele isi iau angajamentul sui. publice, sä.

tone, va fi cazul sä se respecte

frantuzeste si sd. colaboreze la u-

turilor provenind din aeronavele aflându-se in Curs de cìllá-

prescriptiunile

corespunzdtoare

ale Statului contractant pe teritoriul cdruia aruncarea va fi efectuatd. 18. Imatricularea aeronavelor

vizate in art. 5 va fi fäcutd conform legilor si dispozitiunilor speciale din fiecare Stat contraotant.

0 aeronavd nu poate sd fie

imatriculatd. valabil in. mai multe State. 19. Orice aeronavd trecând

sau transitând prin atmosfera unui Stat contractant, inclusiv aterizárile i opririle rezonabile necesare, va putea fi sustrasd. sechesträrii pentru falsificarea unui brevet, desen sau model,

mijlocind o cautiune al cärei

cuantum, in lipsa unui Acord a-

miabil, va fi fixat In cel mai

scurt timp posibil de catre autoritatea competentd a locului uncle s'a fäcut sechestrul. 20. Aeronanavele fiecdrui Stat

schimbe si sä tina la zi ghiduri aeriene care vor fi redactate In

nificarea hartilor tárilor lor respective, destinate navigatiunii aeriene. 22. Avioanele, vehiculele, mo-

toarele, piesele de schimb si u-

neltele destinate exploatdrii unei intreprinderi de navigatie ae-

riand a uneia din Inaltele Parti Contractante, pe teritoriul unei alte Inalte Párti Contractante,

vor fi admise cu scutire provizorie de taxe vamale.

Aceste materiale vor rárnâne

supuse controlului administra-

tiei vamale; ele nu vor putea fi intrebuintate decât pentru nevoile exploatdrii in sensul acestei Conventiuni.

Materialele scoase din uz ale cdror taxe vamale n'au fost achitate la intrarea intr'un Stat contractant, trebuesc sá fie re-

exportate in cazul in care taxele nu au fost achitate ulterior. Vd-

rnuirea ulterioard a materialului vechiu va fi autorizatä cu

www.digibuc.ro

11 Martie 1937

toate inlesnirile admise de ciltre legislatie cu privire la transfor.marea sau la clistrugerea zisului material.

Calätorii in transit direct, cu sau fruit escalä, nu vor fi supusi niciunei proceduri vamale, dar trebue sä suporte controlul vamal.

Transitul märfurilor färä es-

calä nu este supus niciunei proceduri vamale. Märfurile in tran-

sit cu escalä sunt supuse controlului vamal i plätii taxelor de statisticA, färä sä fie supuse procedurii vamale sau plätilor taxelor de vama.

Inaltele Pärti Contractante isi iau angajamentul sä asigure intreprinderilor in chestiune, precum si avioanelor de turism

imatriculate In tärile uneia dintre Inaltele Pärti Contractante, inlesniri in cadrul legilor si regulamentelor In vigoare, in vedere de a accelera indeplinirea formalitätilor vamale si administrative privind transportul aerian al persoanelor, bagajelor si märfurilor.

23. Când doua din Inaltele care o intreprindere nationala

Pärti Contractanta vor avea fie-

care va exploata o linie pe teri-

toriul celeilalte Inalte Pärti COD tractante, aceste intreprincleri

vor fi scutite reciproc de orice taxe de varnä i altele, pentru

lubrifiantele i destinate avioanelor si celorlalte vehicule necesare exploatärii acestor unii, precum si de taxele de aterisaj, sedere in tarä, garaj. Avioanele de turism imatriculate in tärile Inaltelor Pärti Concombustibilele

269

trafic, de asemenea si de orice taxe pentru combustibile i lu-

brifiante.

Combustibilele i lubrifiantele care se gäsesc pe bordul aerona-

velor in momentul inträrii, vor fi scutite da taxa vamald. 24. Intreprinderile succesionare dintr'unul din Inaltele PAM Contractante care exploateazä o linie pe teritoriul unei alte Inalte Pärti Conti actante nu vor putea ceda nici In intregime nici partial altor intreprinderi autorizatiile care le-au fost eliberate conform art. 1.

25. Fiecare din Inaltele Pärti

Contractante isi rezervä dreptul

de a desemna in orice timp o altä intreprindere nationalä de navigatie aeriand intru inlocuirea intreprinderii autorizate. In acest caz, autorizatia acordatä

isi va pierde valabilitatea si o nou'd autorizatie analoagä va

trebui eliberatä noii intreprinderi, in cel mai scurt timp posi-

bil. Intreprinderea revocatä de una din Inaltele Pärti Contractante nu va putea reclama de pe urma acestui fapt nicio indemnitate celeilalte Pärti Contractante.

26. In caz de infractune la

dispozitiunea prezentei Convantiuni, precum si in caz de delict

repetat contra sigurantei si ordinei publice ale celuilalt Stat, cu deosebire in cazul infractiunilor la regulamentele vamale, fiecare din Inaltele Pärti Contractante va putea cera revocarea functionarilor vinovati. In caz de infractiune repetatä sau de infractiune grava, va putea cere chiar revocarea intreprin-

tractante vor fi reciproc scutite derii ele insisi. de orice taxe de aterizare si de 27. Inaltele Pärti Contractante sedere pe aerodroamele de Stat convin cä, autoritätile lor aerodeschise traficului public, pre- nautice competente sä se intecum si de taxe de garaj in han- leagti si sil corespuncla pe cale garele de Stat destinate acestui .clirectrt. asupra aplicärii dispo-

www.digibuc.ro

270

11 Martie 1937

zitiunilor prevAzute de cdtre prezenta Conventiune si asupra au-

torizatiilor vizate In art. 1, fárd

a recurge la calea diplomaticd obisnuitd. . 28. Inaltele Párti Contractante 1i iau angajamentul de a realiza

o colaborare strdnsa In scopul de a veghea asupra intereselor aeronautice ale Intelegerii Balcanice In cadrul retelei aeriene

internationale. Pentru realizarea acestei colabordri, Irialtele Párti Contractante interesate vor studia in comun, de indatá ce vor fi sezisate,

toate noile legdturi aeriene in-

ternationale care se vor prezenta si care vor interesa In tot sau in parte reteaua aeriand balcanied. In tot cazul, expertii aeronau-

ai Inaltelor Pärti Contractante se vor reuni cel putin odatá pe an pentru a studia chestici

tiunile aeronautice in interes comun.

Fiecare din Inaltele PArti Con-

tractante va notifica celorlalteState contractante infractiunile

la dispozitiile prezentei Conven-

tiuni care vor fi fost comise pe teritoriul sdu national de cdtre Intreprinclerile de navigatie aeHand. sau de cAtre aeronavele ce-

lorlalte State contractante, pre-

cum si de edtre echipajul bor. 31. Prezenta Conventiune va trebui ratificatd si instrumen-

tele ratificdrii vor fi schimbate

la Bucuresti in cel mai scurt

timp posibil. Ea va intra in vigoare in ziva schimbului instrumentelor de ratificare.

LEGE privitoare la revizuirea pensiunilor fostilor lucrätori meseriasi C. F. R., Inscrisi la pensie dela 1929-1934 inclusiv qi apartinând Directiunii Generale O. A. P. C. F. R.

De asemenea acesti experti se

vor intâlni pentru a studia In

prealabil chestiunile importante inscrise in ordinea de zi a Conferintelor si a organizatiilor internationale oficiale aeronautice, cu scopul de a evita orice divergentd care ar putea clduna inte-

reselor comune ale Intelegerii

Balcanice. 29. Diferendele privincl executarea prezentei Conventiuni, care

nu vor putea fi aplanate pe cale diplomatied obisnuitd, vor fi so-

DIN 1 1 MARTIE 19371)

1. Revizuirea pensiunilor f Acute fostilor lucrAtori si mese-

riasi C. F. R., pldtiti in activitate cu salariu pe orä si inscrisi la pensie intre anii 1929-1934 inclusiv, tsi produce efectele cu In-

cepere dela data chnd s'a deciz rectificarea in minus a fiecdrui caz in parte. 2.

Sumele

retinute acestor

genii Balcanice. 30. Fiecare din Inaltele Pärti

pensionari, dela data revizuirii pand la prima zi a lunii ce urmeazd promulgárii legii de fatd. reprezentând diferente Incasate de ei in plus pe trecut, rá-

nunte in orice moment prezenta Conventiune, cu efect dupd un termen de 12 luni, termenul de 12 luni incepand sá curgd dela

1) Aceastá Lege s 'a promulgat prin Deeret regal Nr. 1.069/937 si

lutionate conform dispozitiunilor

TratatuLui de arbitraj al Intele-

Contractante va putea sd de- mAn definitiv retinute.

1 Ianuarie care -va urma datei denuntärii.

s 'a publicat in Monitorul Oficial, p.. I, Nr. 58 din 11 Martie 1937.

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

LEGE

27 1

Mori si bagaje pe edile ferate

pentru adaugirea unui nou alineat la art. 84 din legea Invätämantului universitar

DIN 12 MARTIE 1937 1)

1. La art. 84 din actuala lege a invdtämântului universitar se aslaugrt un nou alineat in urmdtorul cuprins: Asistentii cu titlul suplinitor sau provizoriu deIa Facultätile de medicind, care aveau cinci ani de funcOonare efectivä la data promulgärii legii invätdmantului universitar si care au lost omisi dela definitivare la aplicarea legii, vor fi cleclarati definitivi prin efectul legii prezente.

LEGE pentru ratificarea Conventiunilor cu Pro-

tocoalele respective privitoare la transportul de calätori, bagaje si märfuri pe chile ferate (C. I. V. si C. I. M.), Conventiuni Incheiate la Roma la 23 Noemvrie

1933, Impreunä cu proiectul de Acord privitor la transportul märfuri(or pe caile ferate, cu scrisoare de träsurä la ordine, Incheiate la aceemi data

DIN )2 MARTIE 1937 2)

1. Guvernul este autorizat a ratifica si a face sd se execute: I. Conventiunea Internationalit

cu privire la transportul de cd1) Aceastä Lege s 'a promulgat prin Decret regal Nr. 1.059/937 ki s'a publicat In Monitorul Oficial, p. I, Nr. 59 din 12 Martie 1937. A se

vedea art. 84 din legea inv545,mkntului universitar, din 22 Aprilie 1932, la pag. 355, vol. XX. 2) Aceastä Lege, dimpreung Conventiunile i Protocoalele la an-

sa alaturate, s'a votat de Senat in e dint a dela 19 Decemvrie 1936

de Adunarea Deputatilor in sedinta

(C. I. V.), cu protocoalele anexe. Conventiunea Internationald cu privire la transportul de . mdrfuri pe edile ferate (C. I. M.), cu protocoalele anexe. Convert,tiuni ce au fost incheiate la Roma, la 23 Noemvrie 1933, precum si Protocolul de Acord mentionat mai sus. Copie si traducere de pe zisele Conventiuni si Protocoale se allturd la legea de fatd. CONVENTIUNE INTERNATIONALA

cu privire la transportul de märfuri pe cäile ferate (C. I. M.)

TITLUL I Oblectul i slera aplicare a Conventiunii

Cdile f crate i trartsporturile cdrora li se aplicei conventiunea-

1. § 1. Prezenta Conventiune se aplicd la toate expeditiile de mdrfuri predate pentru transport cu o scrisoare de trilsurd, directä.

pentru un parcurs trecând pe teritoriile

a cel putin doud din

Statele contractante si care se

efectueazrt exclusiv pe liniile inscrise pe lista stabilitd conform art. 58 al acestei Conventiuni. § 2. Fac totusi exceptie dela aplicarea prezentei Conventiuni: 1. Transporturile a cdror puncte de predare si de destinatie sunt situate pe teritoriul acedela 23 Februarie 1937; s 'a pro-

mulgat prin Decret regal Nr. 1.004 din 1937 i s'a publieat in Monitorid Oficial, p. 1, Nr. 59 din 12 Martie 1937. Ea revizueste Conventiunea internationala dela Berna, din 21. Octomvrie 1924, ratificat5, prin Le-

gea din 20 Iulie 1928, pag. 1.266,,

vol. XVXVI, eu mod. 16 Mai 1934._ (Aetul aditional), pag. 306, vol.. XXII, abroglnd-o in intregime.

www.digibuc.ro

272

12 Martie 1937

luiai Stat si care nu trec pe teritoriul altui Stat deat in tran-

transport. In orice caz aceste

a) Când liniile pe care se face

bilite prin prezenta Conventiune. § 3. Orice Stat care doreste sä

transitul sunt exploatate de o cale feratil apartinând tiirii de expeditie;

modificári nu pot deroga dela regulile de responsabilitate sta-

inscrie pe lista una din liniile specificate la § 1, trebue sä ia

b) Chiar and liniile pe care se efectueazá transitul nu sunt exploatate de o cale feratá a trtrii de expeditie, dacd cane ferate

másurile necesare pentru ca modificárile preväzute la § 2 sa, fie publicate in aceleasi forme ca si

mente particulare, In virtutea

ternationale care folosesc in acelasi timp cdile ferata si alte servicii de transport decât cele definite la § 1 de mai sus, aide ferate pot stabili, de comun acord

interesate

au incheiat aranj

crtrora aceste transporturi nu

sunt socotite ca transporturi internationale.

2. Transporturile intre statiu-

mile a dourt State limitrofe, dacá

transporturile se fac pe tot parcursul de cane ferate apartinând nnuia din aceste State, cu conditia, totusl, ca predätorul, prin

tarifele.

§ 4. Pentru transporturile

cu intreprinderile de transport interesate, dispozitiuni tarifare

aplicând un regim juridic diferit de acel al prezentei Conven-

tuni, pentru a se tine cont de

alegerea fomularului scrisorii de trásurâ, sâ, revendice regimul re-

particularitAtile fiechlrui mod de

gulamentului interior aplicabil -acestor cäi ferate, i daa nici unul din aceste State nu se o-

transport. Ele pot, In acest caz, sa prevadil folosirea unui alt titlu de transport decât cel prevdzut de prezenta Conventiune.

pune.

Dispozitiuni relative a transporturi combinate

Obiecte excluse dela transport 3. Sunt excluse clela transport in conditiunile prezentei Con-

2. § 1. Pe lângd cAile ferate mai pot fi inscrise pe lista prevázutA la art. 1, si liniile regulate de servicii de automobile sau

de navigatie care completeazd parcursurile pe calea feratá si care fac transporturi internatiomale sub rrispunderea unui Stat contractant sau a unei cái ferate

ventiuni, sub rezerva derogárilor prevrtzute la § 2, din art. 4:

1. Obiectele al aror transport rezervat administratiunii

este

postelor, fie chiar numai pe unul din teritoriile de parcurs. 2. Obiectele, al cdror transport, din cauza dimensiunilor, a greu-

§ 2. Intreprinderile acestor

tátii sau a conditionárii lor, nu s'ar putea face cu materialul instalatiunile, fie chiar numai a

sar din modalitatile deosebite de

s'ar transporta. 3. Obiectele al aror transport ar fi interzis prin dispozitiuni legale sau pentru motive de ordine publicrt, fie chiar numai pe until din Statele de parcurs.

Inscrisrt pe

sunt supuse a taate obligatiunile impuse si sunt investite cu toate drepturile recunoscute ferate prin aceastä Con ventiune, sub rezerva modifiarilor care rezultá In mod nece-

uneia din Mile ferate pe care

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

4. Mani de exceptiile indicate ln anexa 1 a prezentei ConvenOuni:

Materialele supuse si anume: a) Explozibilele de mine sau de tir; A.

b) Munitiunile; c) Inflamatoriile i piesele de artificii; d) Gaze le comprimate, liche-

fiate sau disolvate sub presiune; e) Materiile, care in contact cu apa, degajeazd, gaze inflamabile sau care inlesnesc arderea. B. Materiile supuse aprinderii spontane. C. Obiectele respingdtoare sau susceptibile de a produce o in-

273

mise la transport, cu conditia ia o cale feratá sd, verifice cd vehiculul este in stare sá circule si sit ateste acest lucru prin o inscriptie pusd pe vehicul sau

printr'un certificat special; locomotivele, tenderele si automotoarele trebuesc insä sd fie inso-

tite de un agent competent dat de preddtor, mai ales pentru a executa ungerea vehiculului;

4. Animalele vii sunt admise in conditiunile de mai jos: a) Transporturile de animale

vii, afard de animalele mici, pre-

date in colivii, läzi, cosuri etc., bine inchise, trebue sd fie inso(He de un insotitor dat de preddtor; totusi, insotirea nu-i obli-

fectie.

gatorie in cazurile de exceptiuni,

Dbiecte admise la transport sub anumite conditiuni 4. § 1. Obiectele ardtate mai

ternationale sau in acordurile incheate intre crtile ferate; b) Preddtorul trebue sd, se conformeze prescriptiilor de politie veterinard a Statelor de expeditie, de transit si de destinatie; 5. Obiectele a cdror incdrcare sau transport, dupd, pdrerea cdii

jos se admit la transportul cu

scrisoare de trdsurd internatio-

nald, in conditiunile urnadtoare: 1. Obiectele specificate in anexa I-a a prezentei Conventiuni sunt admise sub conditiunile fixate acolo;

2. Transporturile funebre sunt admise in conditiile urmtitoare: a) Transportul se face cu mare

vitezd sub paza unei persoane tare-1 insoteste, afard de cazul -and toate cdile ferate participante la acest transport permit expedierea cu mica, vitezä i Meg, insotitor;

b) Taxele de transport se pldtesc in mod obligatoriu, la pre-

dare;

c) Transportul este supus le-

prevtizute in tarifele directe in-

ferate expeditoare, ar prezinta greutáti speciale din cauza instalatiunilor sau materialului uneia sau mai multor cdi ferate pe unde ar trece, nu sunt primite

la transport decât in anumite

conditiuni, care se vor hotdri in

fiecare caz. § 2. Doug Sam mai multe State

contractante pot conveni prin acorcluri speciale, fie ca unele din obiectele excluse dela transport,

prin prezenta Conventiune, sä fie admise in anumite condi-

gilor si regulamentelor politie-

puni, fie ca obiectele specificate in anexa I sd fie admise in con-

glementat prin Conventii spe-

cele prevdzute in anexa 1. Dacd prin astfel de acorduri se

nest ale fiecärui Stat, afard de cazul and transportul este reciale intre mai multe State.

3. Vehiculele de cale feratá care

circuld pe mate proprii, sunt adC. Hamangiu, vol. XXV.

18.

ditiuni mai putin riguroase ca

admit la transport obiecte excluse dela transport,

conform

prescriptiunilor anexei I, aceste

www.digibuc.ro

274

12 Martie 1973

acorduri trebue sa fie comunicate Oficiului central de transporturi internationale pe caile

ferate, care pune la ordinea de zi a viitoarei sedinte a Comisiunii de specialisti, dispozitiunile acor-

dului special referitor la acea5td admitere, afara de cazul and aceste dispozitiuni au fost examinate si respinse de Comi. siune.

Cane ferate pot, prin clauze

speciale Inscrise in tarifele lor, fie sg, admitä unele obiecte excluse dela transport, fie sd ac-

cepte conditii mai putin riguroase pentru obiectele conditionalmente admise. Obligatiunea edit ferate de a transporta

5. § 1. Orice cale feratä sugata sa faa, in conformitate cu pusri acestei Conventiuni e obli-

prescriptiunile ei, orice transport de mLtrfuri admis in virtutea acestei Conventiuni, atat timp cat: a) Predatorul se conformeaza prescriptiilor Conventiunii; b) Transportul este posibil cu mijloacele ordinare de transport; c) Transportul nu este Impie-

decat de circumstante pe care calea feratä nu le putea evita si

care nu depind de ea pentru a le Inlätura. § 2. Ca lea ferata nu este tinuta sá primeasca obiectele pentru a aror IncArcare, transbordare sau desarcare este nevoie sg, se intrebuinteze mijloace speciale, afará numai daca garile In care ar trebui sa se faca asemenea operatii dispun de aceste mijloace.

§ 3. Ca lea feratä nu e obligata

a primi cleat obiectele al caror transport se poate face f 6/.4 intärziere; dispozitiile In vigoare In statia de plecare determina cazurile and aceasta garb., este

tinutd sá primeasa provizoriu

in clepozit transporturile ce nu indeplinesc aceasta conditie. § 4. Transporturile trebuesc expediate In ordinea primirii

lor spre expediere afar% de ca-

zurile prevazute la paragraful

urmator. § 5. Dada interesul public sau

nevoile exploatarii o cer, autoritatea competentä poate decideca:

a) Serviciul sa fie suspendat

totul sau In parte; b) Unele expeditii sá fie excluse sau primite temporar numai in anumite conditiuni; c) Anumite expeditii sa se bucure temporar de preadere. Aceste masuri trebuesc adusela cunostinta Orice cale ferata poate refuza expeditiile al caror transport ar fi Impiedicat de astfel de restrictii.

§ 6. Orice abatere dela dispozi-

tiile acestui articol va putea da

loc la o actiune de reparare a prejudiciului cauzat.

TITLUL II Despre contractul de transport CAPITOLUL I

Forma ;I condifiunile contractului de transport

Continutul si forma scrisorif de trdsurd

6. § 1. Predatorul trebue s5

prezinte pentru orice expeditie internationala supusa prezentei Conventiuni, o scrisoare de tra-

surd conforma cu formularul care constitue anexa II a Conventiei.

Formatul formularului scriso-

rii de trasura, poate fi, totusi redus prin dispozitiuni tarifarer pentru anumite traficuri Intre State limitrofe.

Formulareie scrisorii de tr6,--

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

275

surd trebuesc sa fie imprimate pe hârtie de scris albd, rezistenta; ele au pentru mare vitezd o bancla rosie de cel putin un centimetru grosime, la margirifle de sus si de jos, pe favi *i. pe dos. Pentru duplicatul scrisorii de trasurä se poato intrebuinta hartie albastra deschisa.

rata deed' marfa sa, se expedieze

bilesc limba in care trebue sa

rasaturi sau adaugiri, sau pe

cu mica vitezá sau cu mare vi-

teza. Nu se admit cererile ca

marfa sa se exedieze pa o portiune a parcursului cu micd vi-

tezd si pe de alta portiune cu

mare viteza, afará de cazul and este un acord special intre toate caile ferate participante la tran-

§ 2. Tarifele internationale sau acordurile 'nitre cdi ferate sta-

sport. § 5. Scrisorile de trasura cu

fie imprimate scrisorile de trasurd,. In lipsa de dispozitii tartfare sau acorduri, formularele trebuesc imprimate in una din limbile oficiale ale Statului expeditor; trebue insa sa contind, pe lânga aceasta, un text in una din limbIle: franceza, germanä sau italiana, si pot contine tra

care s'au lipit petice de härtie,

nu sunt admise. Stersaturile sunt tolerate numai deed predd-

torul le confirmä prin semna-

ducerea ii oricare alta limn: socotita necesara.

tura sa ,5 i deed, cantitatile rectificate le inscrie in litere in mod complet, când e vorba de numarul sau de greutatea coletelor. § 6. Mentiunile facute pe scrisoarea de trasura trebuesc scrise sau tiparite cu caractere indeli-

ale Statului, de uncle se

Sunt obligatorii urrnatoarele mentiuni: a) Locul si data intocmirii

Partea care se completeaza de predator trebue totdeauna sa fie redactata in una din limbile ofi-

bile.

expediaza. Traducerile necesare se vor face conform dispozitiuni-

scrisorii de trasura; b) Denumirea call ferate ex-

ciale

lor tarifelor internationale sau ale acordurilor intre cad ferate. In lipsa de asemenea dispozitiuni predätorul trebue sa anexeze o traducere in limba: franceza germana sau italiana. Ca lea feratä poate cere ca in-

d4catiunile si declaratiunile ce

trebuese trecute de predator pe

scrisoarea de trasura si in caz

eventual pe anexele atasate scrisorii de trasura, sa fie scrisP cu caractere latine. § 3. Parti le formularului, incadrate cu linii groase, se cornpleteaza de calea ferata, celelalte

de predator. Predatorul trebue sä anuleze cu ate o linie spatiu rile pe care nu le completeaza. § 4. Alegerea formularului de scrisoare de trasura, alb, sau a formularului cu banda rosie, a-

peditoare;

c) Denumirea cäii ferate de destinatie si a garii de destina-

tie, cu toate deslusirile necesare, pentru a evita orice confuziune intre diversele gäri, deservind fie aceeasi localitate, fie localitati diferite dar, purtând ace-

Iasi nume sau nume asemandtoare;

d) Numele si adresa destine-

tarului. 0 singurd persoand, firma sau denumire de societate,

trebue SA' fie indicata ca destinatar. Indicarea ca destinatar a garii sau a sefului garii destina-

tare nu se admite decât dacd

tariful aplicabil permite expres acest lucru. Adresele care nu arata numele destinatarului, cum ar fi de exemplu, la ordinul

d-lui..." sau purtatorului dupli-

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

276

catului scrisorii de trásurg", nu se admit; e) Argtarea naturii nogrfii, indicarea greutätii sau indicatie analoagg conform prescriptiunilor cgi ferate expedi-

toare. Dacä legile sau regulamentele cài ferate de expeditie autorizg pe predgtori sg expedieze transporturile, fgrg men-

tiunea greutgtii sau a unei indicatiuni ce Ii tine locul, greutatea sau aceastg indicatiune trebue sg, se inscrie de calea feratg de expeclitie. Pe lângä acestea, pentru expeditiile de colectg.rie, in detaliu, trebue sä" se indice catimea, descrierea ambalajului, marca si numerele coletelor sau,

in lipsä, mentiunea eh' coletele

poartg adresa destinatarului pentru transporturile a cgror incgrcare incumbg preclgtorului seria, numgrul si marca de prcprietate a vagonului. Mgrfurile trebuesc denumite: cele figurând la anexa I, cu numele ce-1 au In aceastä anexg; celelalte märfuri, dacg predätorul cere un tarif determinat, cu denumirea indicatg

rou vamal sau al oricgrei alte

autoritati; g) Semnätura preclätorului, precum si indicarea numelui

sgu, a pronumelui si a adresei sale, completatá, dacg crede ne-

cesar, prin aclresa sa telegrafi-

cg sau telefonicd; Semngtura poate fi tipgritg

sau sg fie aplicatg cu o stampin.' a predgtorului, in caz când legile sau regulamentele in vigoare la statia de predare, admit acest lucru. 0 singurg persoanä, firmg sau nume de societate, poate figura pe scrisoarea de trásurg ca predgtor. Scrisoarea de trgsurg trebue pe lângg aceasta, sá conting, eventual, toate celelalte indicatiuni prevázute de prezenta Conventiune, in special urmátoarele:

h) Mentiunea In garg (gara restant)", sau mentiunea a se preda la domiciliu", cu conditia

ca acest din uring mod de eliberare sg existe in gara de destinatie (art. 16); i)

Cererea pentru tarifele

ce

In acest tarif; in toate celelalte cazuri, cu denumirea corespunzgtoare naturii lor intrebuintate

trebuesc aplicate, in special pen-

Dacg spatiul rezervat in scrisoarea de trAsurg, pentru speci-

k) Valoarea sumei reprezentând interesul elibergrii, declarat, conform art. 35; /) Arätarea cheltuielilor pe care expeditorul le ia In sarcina sa, conform dispozitiunilor

In comert.

ficarea mgrfurilor este insuficient,

specificarea

articolelor

trebue fgcutg pe foi separate, avänd aceleasi dimensiuni ca acest document, ata$ate cu ingri-

Pre la scrisoarea de trgsurd $i

senmate de predgtor; f) Enumeratia detaliatg a documentelor cerute de vamg, acciz, de autoritgtile fiscale sau de

politic $i de alte autoritgti administrative, care sunt anexate

de träsurg sau care sunt argtate ca fiind dela scrisoarea

puse in o anumitg gara la un bi-

tru tarifele speciale sau excep-

tionale prevä2ute la art. 11, § 10 $i la art. 34;

art. 17;

m) Suma rambursului ce greveazg transportul si a debur-

selor pe care le-ar fi acceptat

calea feratg, dupg cum se pre-

vede la art. 19;

n) Itinerariul cerut si argta-

rea gärilor unde trebuesc efectuate vgmuirea sau operatiile de acciz, precum $i reviziile preHuse de autoritátile fiscale sau

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

de polit'e $i de celelalte autoritilti administrative; o) Indicatiunile relative la for-

malitiltile cerute de vamä, acciz, autorituitile fiscale sau de politie $i alte autoritliti administrative, conform art. 15. § 7. Nu este permis inscrierea

iii scrisoarea de träsurd a altor declaratii decat dacd sunt permise de legile $i regulamentele unui Stat, sau de tarife $i dacd nu sunt contrare prezentei Conventiuni.

Este interzis Inlocuirea scrisoarei de träsurd prin alte docu-

mente sau a se adduga alte a-

nexe deck cele prescrise sau admise de prezenta Conventiune sau de tarife. Totusi, dacd legile

regulamentul in vigoare la

gara expeclitoare cer, predätorul trebue sä, intocmeascil pe längd

scrisoarea de träsurd fried un act destinat a fi pdstrat de calea feratd pentru a-i servi ca ciovadd

a contractului de transport. § 8. Nu este permis sil se cuprindd In aceea$i scrisoare de träsurti märfuri care nu se pot

incuirca Impreund, In acela$i vagon fiird inconveniente sau cAlcarea dispozitiunilor vamale

de acciz a autoritdtilor fiscale, de poliie sau a altor autoritilti

277

afard de obiectele indivizibile ce

Ce incarcä pe mai mult de un vagon. Totu$i, aceastä reguld nu ee apnea cänd prescriptiunile

particulare ale traficului in chestiune sau ale tarifului de aplicat, permit pentru Intregul

parcurs expedierea a mai multor vagoane cu o singurd scrisoare fie trdsurd. § 11. Preddtorul este autorizat va inscrie in josul closului scri-

sorii de träsurd, dar cu titlul de o simpld informatie pentru des-

Linatar $i Mrd vreo obligatie sau

rdspundere pentru calea feratd, urmdtoarele mentiuni care se re-

ferd la acest transport, ca de .,Expediat de N."; .,Din ordinul lui N.";

La dispozitia lui N.";

.,Pentru a fi reexpediat lui

..Asigurat la N.";

Pentru linia de navigatie N.

sau vaporul N."; Dela linia de navigatie N. sau vaporuI N.";

Pentru serviciul de automo-

bil N.";

Dela serviciul de automobil

N.";

Pentru linia aeriand N."; .,Dela linia aeriana N"; Pentru a fi exportat la desti-

administrative. § 9 Märfurile a cdror Incärcare incumbd, preddtorului, trehue sd fie predate cu scrisori de

natie N.". lidspunderea pentru mentiunile

cdror manipulatiune incumbd cdi ferate.

Amenzi. Mcisuri de luat in caz de suprainccircare 7. § 1. Prechltorul este respon-

träsurd distincte de mdrfurile a

De asemenea trebue Intocmite scrisori de träsurd distincte,

pentru obiectele indicate la art. 4, intru cat este vorba de obiecte a cdror incdrcare impreunä cu alte märfuri este interzisä. § 10. 0 acea scrisoare de trä.

surd nu poate cuprinde decal Inctircdtura unui singur vagon,

din scrisoarea de tritsurd

sabil de exeactitatea indicatiunilor $i a declaratiilor inscrise prin ingrijirea lui In scrisoarea de träsurd; el suportä toate consecintele rezultänd din faptul ea

aceste declaratiuni sau indicatiuni ar fi neregulate, neexacte, necompetente sau scrise in alte

www.digibuc.ro

278

12 Martie 1937

locuri decât in cele reservate pentru fiecare; dacd acest loc nu este suficient o mentiune trecutá

de predator, chiar in acest loc, va ardta partea scrisorii de trásurd wide se gäseste completarea inscriptiei. § 2. Ca lea feratd are totdeauna

dreptul sá verifice clacd transportul corespunde cu arätärile din scrisoarea de träsurd si dacd s'au observat mäsurile de sigu-

rantd prescrise de Anexa I.

Dacil este vorba de verificarea

continutului transportului, predätorul sau destinatarul trebue

invitat sd asiste la verificare, când aceasta se face in statia de predare sau in cea de destina-

tie. Decá cel in drept nu se pre-

zintd sau dacd, verificarea se in lipsa altor prescriptiuni legale sau regulamentare, in vigoare in Statul unde se face verificarea, aceasta trebue Mcutä in prezenta a 2 martori sträini face intr'o statie intermediard si

de calea feratd. Ca lea feratá poate proceda la verificarea continutului in cursul

transportului numai in cazul

când aceastä operatiune este ce-

rutá de necesitátile exploatdrii sau de regulamentele vamale, de acciz, ale autoritätilor fiscale de

politie sau ale altor autoritäti administrative.

Dacd rezultatul verificárii diferd de indicatiunile scrisorii de

trdsurd, trebue inscris in scrisoarea de träsurd. Dacd verificarea are loc in statia de expeditie, inscrierea trebue Mcutá si in duplicatul scrisorii de träsurd, dacd se gdseste in mâinile cäii ferate. Dacá transportul nu corespunde indicatiunilor din scrisoarea de trd-

surd, cheltuielile ocazionate cu verificarea, incarca transportul,

afard de cazul când se plätesc

imediat. § 3. Legile si regulamentele fie-

chrui Stat stabilesc conditiile In

care calea feratá are dreptul

sau e tinutd sh' constate sau sit controleze greutatea márfii sau numärul coletelor, precum si tara reald a vagoanelor. Calea feratá trebue sd indice in scrisoarea de trásurd rezultatul constatärilor Mcute in privinta greutátii, a numdrului coletelor, precum si a tärii (greutátii) reale a vagoanelor. § 4. In caz de cântdrire a incárcaturii complete pe un pod bascul, greutatea se determind, scdzilnd din greutatea totald a vagonului incárcat tara inscrisd pe vagon, afard dacd vagonul

gol cântárit separat n'a dat o altä tarä.

§ 5. Fie In caz de inclicatii sau de declaratii neregulate, neexacte sau incomplete ce ar putea avea de consecintä, fie acceptarea la transport a obiectelor excluse, in virtutea punctului 4, dela art.

3, ori de a face ca transportul

sá beneficieze, pe nedrept, de un

tarif mai redus, fie in caz de

neobservarea mäsurior de sigurantä, prescrise in Anexa I, fie in caz de supraincdrcare a unui vagon incärcat de predätor, se va päti o suprataxd in afard de plata complimentard a diferentei taxelor de transport, si, dacd este cazul, in afard de orice inclemnitate pentru pagubele eventuale, precum $i pentru sanctiunile penale. Suprataxa se va socoti precum urmeazd:

a) Fie in caz de declaratie neregulatd, neexactà sau incompletd a mdrfurilor excluse dela transport, in virtutea punctului i al art. 3, sau a märfurilor denumite la Anexa I, fie in caz de

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

279

Tieobservare a masurilor de siguranta prescrise in aceastä asuprataxa este urmatoa-

c) In cazul indicàrii unei greutati inferioare, greutati reale, suprataxa va fi dublu diferentei

Pentru marfurile excluse dela

tatii declarate si aceea a greutásocotita, dela gara Ui de predare pang la gara de des-

rea:

transport in virtutea punctului 4, art. 3, 15 frs. Pentru marfurile denumite in Anexa I: Clasa I, grupa I a, .... 15 frs. Clasa I, grupele I b, I c i I d,

10 frs.

Clasa I,. grupa I e i clasele II si III, 5 frs. Clasele IV, V si VI, 1 frs. de fiecare kilogram

de

greutate

bruta a coletului intreg. Dacd prescriptiile in vigoare

pentru traficul interior al caii

ferate unde s'a constatat contraventia, prevad suprataxe mai

mici, se vor percepe acestea din

b) In cazul unei denumiri ce

indied in mod neregulat, inexact

sau incomplet felul unui transport continând alte marfuri defeat cele aratate mai sus, sub li-

tera a) a acestui paragraf sau in general in caz de declaratiuni care ar avea de urmare beneficiul unui tarif mai redus cleat cel care trebue aplicat efectiv, suprataxa este egala cu dublul diferentei intre taxa de transport dela statia de predare pand la statia de destinatie, regulat aplicabild la denumirea neregulata, inexacta si incompleta

intre taxa ce ar fi trebuit per-

ceputa daca denumirea ar

fi

fost regulata, exacta si completä.

Daca transportul se compune din marfuri taxate dupd. diferite tarife si daca greutatea fiecarui fel de marfa se poate determina fará greutate, suprataxa se calculeaza dupa tariful aplicabil fiecarei marfi, daça acest mod de calcul da o suprataxa mai redusä.

intre taxa de transport a greutinatie.

d) In caz de supraincárcare a unui vagon incárcat de predator, suprataxa este egala cu de sase ori taxa de transport, aplicabila dela statia de predare [Ana la statia de destinatie, asupra greutati ce depaseste limita de incarcare. Exista suprainedreare atunci când Inc:area-

tura unui vagon intrece limita

de incarcare definitiva in modul urmator:

Când vagonul are o singura inscriptie relativa la greutatea de incarcare pe care poate s'o suporte, aceasta e considerata ea repre7inta incarcatura normaid; in acest caz, limita de inert/Tare este egald cu aceasta in-

eärcatura, sporitä cu 5 la suta. Cand un vagon poarta 2 inscriptii, aceea care indica tonajul cel mai mic reprezinta inearchtura normala; aceea ce indica tonajul cel mai ridicat reprezinta limita de incarcare; e) Daca pentru un acelasi vagon se indica o greutate inferioat% greutatii reale si exista si o supraincarcare, suprataxele re-

lative la aceste 2 infractiuni se vor percepe cumulativ.

§ 6. Suprataxele de perceput, § 5, incarca transportul, oricare ar fi locul unde s'a constatat faptele care le jusconform tified.

Daca valoarea märfii nu aco-

pera suma

suprataxelor

sau

daca destinatarul refuza marfa, surplusul creantei rezultând din suprataxe trebuv sa, fie platit de predator.

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

280

§ 7. Suprataxa nu se percepe: a) In caz de arätare neexactä greutätii, când dupä regulele in vigoare la calea feratd de predare, marfa se cântdreste obligatoriu de calea feratä; b) In caz de declaratie nee-

xactä a greutätii sau in caz de

supraincdrcare, dacd predätorul a cerut pe scrisoarea de trdsurd, ca transportul sá se cântdreascrt de calea feratd; c) In caz de supraîncärcareîri cursul transportului, din cauza influentelor

atmosferice,

dacá

predätorul dovedeste cd a filarcat vagonul conformându-se tuturor dispozitiunilor in vigoare in statia de predare; d) In caz de märire a greutd-

survenitá in timpul transportului Mil a fi supraincdrtii

care, dacd, predätorul dovedeste

cá aceastä crestere de greutate este datoritá circumstantelor atmosferice;

e) In caz de indicare neexactd

a greutätii (fdrä sd fie supra-

incdrcare), deed diferenta intro greutatea indicatti in scrisoarea de träsurd, si greutatea constatatd nu depdseste cloud la sutä din greutatea declaratä. § 8. Când supraincärcarea

unui vagon este constatatä de statia de predare sau de statia intermediard, excedentul de greutate poate fi descdrcat din vagon chiar când nu e cazul de a se percepe o suprataxd. Predätorul, dacd, este cazul,

este invitat färä intärziere prin intermediul statiei de predare, de a comunica cum intelege sá dispue de aceastä supragreutate.

Supragreutatea va fi taxatä, pentru parcursul sträbätut, dupä tariful aplicat, incdratturii principale cu sprataxa prevdzutä la § 5 de mai sus, dacd e

cazul; In caz de desarcare, spesele acestei operatiuni se vor percepe conform tarifului taxelor accesorii in vigoare la calea. feratd care o executd. Dacä preddtorul cere inapoierea sau reexpedierea supragreuMtn, aceasta va fi tratatä ca un transport separat. Incheierea contractului de transport. Duplicatul scrisorii de transport 8. § 1. Contractul de transport este incheiat din momentul când statia de predare a primit pen-

tru transport marfä impreund cu scrisoarea de träsurä. Statia

de predare constata primirea, aplicând pe scrisoarea de trasurá stampila ei cu data § 2. Aplicarea stampilei trebue fäcutd imediat dupd predarea intregului transport care fa-

ce obiectul scrisorii de trásurä si dupa plata taxelor ce preddtorul le ia in sarcina sa. Acea-

sta aplicare a stampilei se va face in fata preddtorului decá acesta o va cere. § 3. Dupá aplicarea stampilei,

scrisoarea de träsurd, face dovadd contractului de transport. § 4. Totusi, in ceea ce priveste

märfurile a cäror incdrcare incumbd predätorului pe baza tarifelor sau a conventiilor inchelate cu el, când astfel de conventii sunt autorizate In statia de predare, mentiun;le din scrisoarea de trdsurd relative, fie la greutate, fie la numärul coletetor nu fac proba contra cdii fe-

rate decât dacd verificarea acestei greutdti si a numärului coletelor a fost fäcutd, de cätre calea

feratd si constatatä pe scrisoarea de träsurd. § 5. Calea feratd este obligatá sd certifice prin aplicarea stempilei cu data primirii marfii si

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

data acceptárii

e

la transport

pe duplicatul scrisorii de trAsurd care va trebui sti fie prezentat de prechAtor odatd cu originalul

scrisorii de träsurd.

Acest duplicat nu are valoarea nici a scrisorii de träsurd care insote$te transportul, nici aceea a unui conosament. Tarife. Interzicerea conventiunilor particulare 9. § 1. Taxele de transport $i

taxele accesorii sunt calculate

pe baza tarifelor legalmente In

vigoare $i publicate in mod obli-

gator si fiecare Stat. Totu$i publicarea tarifelor internationale nu este obligatorie decât pentru Cage ferate care participd la aceste tarife ca rutele de expeditie si de destinatie.

Urcárile tarifelor internationale $i alte dispozitiuni care au de efect ingreunarea conditiunitor de transport, prevázute de aceste tarife nu intrd In vigoare

mai inainte de 15 zile dela publicarea lor. Tarifele trebuesc sti contind toate indicatiunile necesare pentru cal culul taxelor de transport

$i a taxelor accesorii i la nevoi sd arate conditille in care se va tne seama de schimb. § 2. TarIfe le trebue sii arate toate conditiunile speciale pentru diferitele transporturi $i mai ales viteza la care se aplicd. Dacd pentru toate märfurile sau

pentru unele din ele, sau pe anumite parcursuri, o cale feratd are o tarifare care se aplicd numai pentru o singurd vitezA, aceastä, tarifare se va putea aplica atat, transporturilor expediate cu scrisoarea de trásurd, albd, cât $i celor cu scrisoare de

träsurd cu bandd rosie, in conditiile termenelor de eliberare,

281

care rezultd pentru fiecare din, aceste scrisori de trdsurd, din dispozitiunile articolelor si 11.

6,

§ 4-

Tarifele trebuesc sd, fie apli-

cate inteun chip uniform tuturor celor interesati. Conditiile

lor sunt valabile atAt timp cat

nu sunt contrare prezentei Conventiuni; In caz contrar sunt considerate ca nule nite.

i

neave-

§ 3. Orice conventie particulard, care ar avea de efect sd acorde unuia sau mai multor ex-

o reducere din pretul tarifar, este formal interzisd si nuld de plin drept. Totu$i, stint autorizate reducerile de tarif publicate cu formele legate si accesibile oricui In conditiuni egale, de asemeni reducerile acorclate, fie pentru serviicile cAilor ferate, fie pentru nevaile acIministratiilor publice, fie In folosul operilor depeclitori

binef acere.

§ 4. Nu se poate percepe in fo-

losul cdilor ferate, In afarä de taxele de transport si de taxele accesorii prevraute de tarife,niel altd, surnd afard de cheltuielile

fácute de cdile ferate, precum taxe vamale, acsiz, de politie,

spese de eamionaj dela o gard, la alta, nearátatá In tarif, cheltuieli

de reparatie a ambalajului exterior si interior a narfurilor,

necesare pentru buna pdstrar e a mArfurilor, precum si alte cheltuieli asemilndtoare. Aceste chel-

tuieli trebuesc justificate in re-

gulA si decontate separat pe scri-

soarea de trásurd, anexându-se documentele justificative. Mad

plata acestor cheltuieli incumbA preclátorului, actele justificative-

nu se vor da destinatarului o-

datd, cu sciisoarea de trdsurd, ci vor fi remise predätorului odatA.

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

282

cu contul de cheltuieli astfel cum se arat ala art. 17. Suprataxele, precum $i motivul perceperii lor trebuesc mentionate in scrisoarea de trasura. Calculul taxelor. Itinerarii 10. § 1. Pentru calcularea ta-

xelor $i stabilirea itinerariilor se aplici regulele urmatoare: a) Dacil predatorul a prescris in scrisoarea de trasura itinera-

riul de urmat, taxele de transport se calculeaza pentru acest itinerariu.

Aratarea garilor unde trebue sa se efectueze formalitatile cerute de vamd, de autoritätile fiscale, politie sau de acsiz, sau de alte autoritati administrative echivaleaza cu indicarea itinera'riului bl Daca predatorn1 a prescris In scrisoarea de träsurd numai tarifele de aplicat, calea feratà plicá aceste tarife numai intru cat prescrierea e suficientä pentru a stabili Oxide Intre care tarifele cerute vor trebui sä fie aplicate. Ca lea feratä alege dintre Itinerariile pe care aceste tarife sunt valabile in ziva incheierii contractului de transport, pe acela care i se pare mai avantajos pentru predator; c) Dacá predátorul a cerut In ;

scrisoarea de träsurd plata dinainte a taxelor panä la o statie intermediara., In conditiunile

prevazute la art. 17, § 2, calea ferata alege dintre itinerariile care trec prin aceasta statie intermediara, pe acela pe care-1 'crede mai avantajos pentru predator. Ta.xele

de transport se

calculeaza pentru itinerariul ales de calea ferata; d) Daca In cazurile preväzute sub literele a) si c) de mai sus. existá un tarif international intre gal a de predare si cea de

destinatie, pentru itinerariul ce-

rut sub litera a) sau intre gara

de predare i cea indicata sub li-

tera c) se va aplica acest tarif, afarä numai dacd In momentul predarii aplicarea lui ar fi subordonata altor conditiuni ce n'ar

fi indeplinite; e) Daca, indicatiile date de predator nu sunt suficiente pen-

tru a stabili complet itinerariul sau tarifele, sau daca, uncle din aceste indlicatii sunt incompatibile, calea ferata alege itinerariul si tarifele care i se par cele mai avantajoase pentru predator. Calea ferata se va conforma totdeauna indicatiunilor din scri-

soarea de trasurä, In ceea ce

priveste garile aratate sub litera a), alineatul 2, si atk pe cat e posibil celorlalte prescriptii ale predkorului. Totusi daca exista un tarif direct international Intre gara de

predare si de destinatie, acest tarif se va aplica atk timp cat itinerariul pe care se aplica Indepline$te eventual prescriptiile scrisorii de träsura in ceea ce

priveste gärile specificate sub litera a), alineatul 2, $i dacá apli-

carea sa nu e subordonantä la

alte conditiuni ce n'ar fi indeplinite;

f) In toate cazurile aratate mai sus, termenele de eliberare sunt

calculate pentru itinerariul cerut de predator sau ales de calea ferata; g) Calea ferata poate, in afará

de cazurile arätate la art. 5, § 5, si art.

23,

§ 1, sä efectueze

transportul pe un alt drum deck pe itinerariul cerut de predator numai cu conditiunile ca: 1. Taxele de transport si termenele de eliberare sä nu fie superioare taxelor si termenelor de eliberare calculate pe itinerariul cerut de predator.

www.digibuc.ro

283

12 Martie 1937

2. Formalitâtile cerute de va-

nad, acsiz, fisc, politie si alte au-

toritâti administrative sA se efectueze totdeauna In statiile a-

riltate de predátor. Predátorul trebue avizat când

datä, oricate retele participante ar fi.

§ 3. Legile i regulamentele fiecärui Stat, determind in ce

m6surb," dale ferate supuse au-

toriatii acelui Stat au dreptul transportul se va face pe altá sa fixeze termene suplimentare in urmátoarele cazuri: eale cleat cea cerutá de el; a) pentru transporturile care h) In cazurile arátate la lite-

rele b, c i e, calea feratâ nu e responsabilá de pagubele rezultând din alegerea itinerariului sau a tarifelor, decât in caz de dol sau de gresealá gravg;

i) Dad', calea feratä din executarea dispozitiunilor literei d)

alineatul al doilea al literei e) de mai sus, aplic6 un tarif direct international cu taxe mai urcate ca acelea ce se obtin pe acelasi parcurs, prin sudarea altor tarife si dacd conditiunile

intrebuinteazA:

fie marea, fie cáile navigabile

inferioare pe bacuri sau vapoare,

fie un drum fárá cale feratá, fie diferite racorduri care lea-

g'o," 2 linii ale unei aceleasi retell sau retele diferite,

fie o linie secundará,

fie o linie care nu are lárgi-

mea normalä;

b) din cauza circumstantelor

extraordinare care pot determina:

de aplicare ale acestor din urmd tarife sunt indeplinite, calea fe-. ratâ, este tinutá sä restitue dif erenta perceputá in plus la cererea celui in drept. Termenul de eliberare 11. §1. Termenele de eliberare nu trebue sá depáseascá maximurile urmátoare: a) Pentru marea vitesà:

fie dificultriti anormale pentru exploatare. § 4. Termenele suplimentare motivate de imprejurtirile ará-

2. Termenul de transport pentru fractii indivizibile de 300 km de distante de aplicare a ta-

in vigoare inaintea publicàrii

1. Ternfen de expedere, 1 zi.

rif elor, 1

o

desvoltare anormalá a

tate sub litera a) a § 3, de mai sus, trebuesc sà figureze in tarife.

Termenele suplimentare. previizute sub litera b) a § 3 trebuesc publicate si nu pot intra tor.

§ 5. Termenul de eliberare In-

b) pentru mica vitesil:

1. Termen de expediere, 1 zi:

2. Termen de transport pentru fractii indivizibile la 150

km de distante, de aplicare a tarifelor, 1 zi. § 2. Când transportul trece pe mai multe retele legate prin sine, termenul de transport

este calculat

fie

traficului,

pentru distanta

totald intre gara de predare gara de destinatie; termenul de

expeditie se socoteste o singurá

cepe a curge dela miezul noptii ce urmeazá dupd primirea la transport a márfii, prevdzut la

art. 8, § 1. § 6. Termenul se consider% ca respectat dacd inaintea expirg-

rii lui marfa este eliberatä sou sosirea ei anuntatá destinataru-

lui sau persoanei in drept s'o

primeascil in virtutea regulamentelor dill ferate care urmeazg sg, faca eliberarea mrtrfii.

Legile si regulamentele ficcárui

www.digibuc.ro

284

12 Martie 1937

Stat determinä formele care fac dovada remiterii avizului cultre destinatar. Pentru transporturile care nu trebuesc eliberate la domiciliu $i a diror sosire nu trebue avizatä destinatarului, marfa se socoteste eliberatä in termen, dacil ea se gäse$te la dispozitia destinatarului in statia de destinatie Mainte de expirarea termenului de eliberare.

§ 7. Termenul de eliberare inceteazu de a curge pe toatä durata efecturtrii formalittitilor vamale, fiscale, de acsiz, de politic $i cerute de orice altä autoritate administrativd, precum $i ne tot timpul Intreruperii traficului care impiedecu temporar incepe-

rea sau continuarea transportului $i care nu rezultä din o gre$eald imputabilä ail ferate. De asemenea termenul de eliberare inceteazA a curge pe tot timpul indeplinirii operatiunilor,

prevAzute la paragrafele 2 si 3 ale articolului 7 $i pe tot timpul opririi, provocata de modificarea contractului de transport, ordonatà de predätor in virtutea art. 21. Pe lângä, acestea, pentru trans-

porturile de animale vii, terme-

nele de eliberare inceteazä a

curge pe toatä durata: a) opririi animalelor in gärile de adäpat; b) opririi din cauza mäsurilor

de politic; e) vizitei veterinare.

Efectul intreruperii termenelor de eliberare, prevdzute de prezentul articol, este suborclonat conditiunii cil calea feratd. sd fi indicat motivul *i durata ei in scrisoarea de träsurä.

§ 8. Pentru transporturile de

micä vitesii, termenele de elibe-

rare inceteazä a curge in zilele

de duminica si in zilele de sdr-

bätori legale.

Pentru transporturile de mare vitesä, când ziva ce urmeazd zi-

lei primirii transportului este a duminicä sau särbdtoare legala, termenul incepe a curge cu o zi mai tärziu. De asemenea, când ultima zi a termenului de eliberare e o duminicä sau sdrbätoare legalii, teimenul nu expirà

decât a doua zi. Totu,i, aceste dispozitii nu se aplicd transpor-

turilor de mare vitesii, pentru care, fie in tara de predare, fie

in tara de destinatie, gärile sunt deschise durninica si särbätorile legale.

§ 9. Dach inteun Stat legile ruperea totald sau partialà a transporturilor de mare vitesä. in zilele de duminidi sau de anumite särbiltori legale, termenele de eliberare se sporesc in sau regulamentele prevAd !litre-

consecintd.

§ 10. Când, dupa legile $i regu-

lamentele unui Stat se pot crea tarife speciale sau exceptionale, cu preturi reduse $i cu termene de eliberare prelungite, cuile ferate ale acestui Stat pot aplica aceste tarife cu termene prelungite $i in traficul international. Starea märfurilor. Ambalaje 12. § 1. Câncl calea feratä, pri-

meste pentru transport o marlä ce prezintä semne vizibile de avarie, ea poate cere ca sti facd o mentiune specialä de starea

märfii, chiar pe scrisoarea de träsurd.

§ 2. Când natura märfii cere ca ea sä fie ambalatä, prediltorul trebue sii o impacheteze ast-

fel ca ea sil fie feritä de pierclerea totalii sau partialh, pre-

cum $i de avarii, in timpul transportului $i sä, nu aibe putinta de a provoca daune la persoane, la.

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

285

material sau la celelalte mgr-

zie

Ambalajul trebue de altfel sä fie in conformitate cu prescriptiile tarifelor $i regulamentelor

care colet o etichetg cu litere,

furi.

cgii ferate expeditoare. §

3. Dacg predgtorul nu s'a

conformat prescriptillor paragrafului 2, calea feratg poate,

ori sg refuze transportul, ori sd cearg ca preddtorul sd declare

pe scrisoarea dP trgsurä lipsa

ambalajului sau starea lui defectuoasg, fdicânclu-i-se o descriptie exactd.

§ 4. Prediitorul este rgspunzgtor de consecintele lipsei sau defectuozitätii arnbalajului.

El trebue in special sd repare prejudiciul pe care calea feratä 1-a suferit din aceastá cauzg. Dacg scrisoarea de träsurg nu mentioneazá lipsa ambalajului sau starea sa defectuoasg, proba acestor vicii incumbg cgii ferate. § 5. Când un precrator obisnu-

ie$te sg expedieze, din aceeasi garg, acela$i fel de mgrfuri, CA-

rora le neresitä, un ambalaj

$i

ne carp le predg, fie neambalate, fie ambalate in mod insuficient, poate fi dispensat de a mentiona

starea insuficientg a ambalajului pe fiecare scrisoare de &Asurd., conform paragrafului 3, dacg depune la acea garg o declaratie generald, conform modelului ce constitue anexa III a prezentei Conventiuni. In acest caz in scrisoarea de trgsurg trebue sg se mentioneze existenta declaratiei generale, depusg in gara de predare. § 6. In afard de exceptiunile preväzute in mod special in ta-

rife, predgtorul e obligat de a

aplica pe toate transporturile de coletárie (incárcáturi incomplete), márci exterioare, distincte,

i

sg corespundg absolut

exact cu cele argtate in scrisoarea de träsurg. Pe lângg aeeasta mai este obligat sg aplice pe fie-

care sg nu se poatd $terge, care sg indice gara de destinatie. Numele $i adresa destinatarului trebue sg fie de asemenea indicat pe fiecare colet, dacd regulamentele cgii ferate de exnediere

o cer, fie vizibil, fie in un colt indoit al etichetei si care nu se va deschide decât in cazul de lipsd al scrisorii de träsurg. Etichetele $i inscriptiile vechi ti ebuese inldturate sau anulate de predätor.

§ 7. In afard de exceptiunile

prevgzute special in tarife nu se

pot transporta altfel decât in

vagoane complete, obiectele fragile (ca sticlgrie, portelanuri,

oldrie, obiecte ce se pot risipi, ca: nuci, fructe, furaje, pietre), precum $i mgrfuri care ar putea murdgri sau deteriora celelalte colete din vagon, (ca: varuI, cárbuni, cenuse, pgmânturile ordinare $i colorate), afarg numai dacg aceste obiecte n'ar fi astfel

ambalate sau legate trick sä nu se poatd'sparge, pierde sau sd murdgreascg sau sá deterioreze alte colete.

Documentele ce trebues c an exate

pentru a servi la indeplinirea operatiunilor vamale de acsiz, a autoritdtilor f is cale de politie s au admnistrative. Incuietoare vamale

13, § 1. Predgtorul este obligat sit anexeze la scrisoarea de träsurd actele ce sunt necesare

nentru indeplinirea. inainte de eliberarea mgrfurilor destinata-

rulli, a formalitgtilor vamale, de acsiz, fiscale sau de nolitie, $i care sg nu se poatg $terge, precum si a altor autoritäti adcare sä nu permitá nicio confu- ministrative. Aceste acte trebue www.digibuc.ro

286

12 Mart le 1937

CAPITOLUL II

sg se refere numai la mgrfurile

ce fac obiectul unei singure scri-

de trgsurg, afarg numai dacg prescriptiile administrative sori

sau tarifare nu dispun altfel. Când acest fel de acte nu pot fi anexate la scrisoarea de trgsurg, pentrucä au fost depuse la o garg, la un birou vamal sau al oricgrei alte autoritáti, scrisoa-

rea de trásurd trebue sá conting indicatia precisg a locului unde se ggsesc depuse.

§ 2. Calea feratg nu se obligg sá cerceteze dacg actele procurate sunt exacte i suficiente. Predatorul este rdspunzdtor fatg de calea feratg de toat pa-

Executarea contractului de transport

Predarea mdrfurilor pentru transport si incdrcarea lor 14. § 1. Predarea mgrfurilor pentru transport estc supusg legilor si regulamentelor in vigoare, in statia de predare. § 2. Incarcarea incumbil, fie cgii ferate, fie predgtorului, conform prescriptiilor in vigoare, la gara de predat e, afarg numai

dace prezenta Conventiune nu

cuprinde alte dispozitii sau dacg

scrisoarea de trasui a nu mentioneazd

o

intelcgere special&

gubele ce ar putea rezulta din

(incheiatg) intre predgtor si calea feratg.

in culpg.

copei ite, fie in vagoane descoperite, fie in vagoane special ame-

cauza lipsei a insuficientei sau a neregularitiitii actelor, afarg de cazul când calea feratá este

§ 3. Marfurile trebue sg fie transportate, fie in vagoane a-

Calea feratg rdspunde ca

najate, fie in vagoane descoperite, dar invelite cu musamale, dupg indicatiile tarifelor directe

si

un comisionar de consecintele pierderii sau intrebuintgrii gresite a pieselor mentionate in scrisoarea de träsurg si care insotesc acest document sau sunt depuse in Inginile sale, totu$i despggubirea ce trebue sa o pläteascg nu poate fi niciodatil superioarg aceleia care ar fi datoratá in caz de pierderea § 3. Preclgtorul este obligat sá se conformeze prescriptiilor vamale in ceea ce prive$te ambalarea sau expedierea cu mu$amale a märfurilor. Calea feratg poate refuza transporturile a cdror incuietori vamale sunt stricate sau defectoase.

Dacg predatorul n'a ambalat

sau acoperit cu mu$amale mgrfurile, conform prescriptiunilor

vamale, calea feratá are dreptul sä fad. aceasta. Cheltuielile sunt in sarcina mgrfii.

internationale, afarg numai &leg

prezenta Conventie nu confine

alte prescriptii in aceastg pri-

vintg. Dacg nu existg tarife directe internationale, sau dacg ele nu contin nicio dispozitie in aceastä privintä, se aplicg pentru intregul parcui s dispozitiile In vigoare in statia de predare. Formalitätile cerute de vamd, acsiz, autoritätti fiscale sau de

politie

i alte

autoritdti admi-

nistrative

15. § 1. In timpul transportului formalitätile cerute de vamg,

de acsiz, de autoritgtile fiscale sau de politic precum $i de alte autoritilti administrative, vor fi indeplinite de dare calea ferata.

Calea feratti e liberg, pe propria rtlsoundere, de a incredinta aceastrt sarcing unui comisionar

sau a o Incleplini ea singurd.

www.digibuc.ro

12 Mart le 1937

Si intr'un caz si in celdlalt calea ferata isi asurna obligatiunile unui comisionar. Totusi, predätorul, fie In persoand, fie printr'un mandater

indicat in scrisoarea de trdsurä, poate sa, asiste la operatiile prevdzute in alineatul de mai sus,

pentru a da toate lamuririle si

sd feed, toate observatiile ce vor

fi necesare, fara insa sit aibe dreptul sd intre In posesia marfii sau sa efectueze singur aceste operatii.

Daca predatorul, pentru Indeplinirea formalitatilor cerute de vamä, acsiz, autoritati fiscale sau de politie, sau de alte auto-

ritati administrative, a indicat o gang, uncle prescriptiunile In vigoare nu permit indeplinirca acestor formalitäti, sau a cerut

un mod de procedare ce nu poate fi admis, calea ferata proce-

deazd In modul ce-1 crede mai avantajos, pentru interesele celui In drept si comunica predatorului mäsurile luate. Mentiurlea ,.franco de vanad",

Inscrist de predätor In scrisoa-

rea de träsura,

este asimilatä

unei cereri de lndeplinirea formalitatilor vamale de calea ferata.

In acest caz calea ferata poate, dupd alegerea sa, sä facd aceastä operatiune In cursul

transportului sau In statia de destinatie.

§ 2. Sub rezerva exceptiunilor prevazute la alineatul patru al § 1 din prezentul articol, cänd

gara de destinatie are un birou de vamuire, dad, in scrisoarea de trasurt s'a cerut vamuirea la destinatie, sau dact, In lipsa acestei mentiuni, transportul a sosit nevamuit, destinatarul are dreptul, In gara de destinatie, sui efectueze singur vamuirea. Dacd uzeazä de acest drept, trebue

287-

mai intaiu sa achite taxele cu care e incarcat transportul si BA ridice scrisoarea de trasura.

Daca In termenul fixat de regulamentul in vigoare, in statia de destinatie, scrisoarea de trasurä nu a fost scoasa dela cast, calea feratil poate proceda cum. e prescris In § 1. Eliberarea mar fii, (la destinane)

16. § 1. Calea ferata e obligata sit elibereze destinatarului in gara de destinatie, indicatt de predator, scrisoarea de träsurd si marfa, contra-chitanta de primire si contra-plata a tu-

turor creantelor cuprinse in scrisoarea de trasura. Primirea mitrfii i a scrisorii de trasura obligit pe destinatarsa, pia-teased caii ferate totalul creantelor rezultand din scrisoarea de trdsura. § 2. Eliberarea marfurilor, precum si obligatia eventuala a caul

ferate de a remite marfa la do-

miciliul destinatarului, fie In localitatea uncle este situata gara de destinatie, fie in o alta localitate, sunt regulate conform legilor si regulamentelor aplicabilela calea feratä insarcinata cu eliberarea.

§ 3. Dupd sosirea márfii la gara de destinatie, destinatara are dreptul de a cere call ferate

sa i se remita scrisoarea de tea-surd, si sit i se elibereze marfa. Daca pierderea märfii este sta-

Mad, sau dacä marfa n'a sosit la expirarea termenului de ehberare preväzut la art. 30, § 1, destinatarul este autorizat sä-si valorifice, In numele stu propriu. WA de calea feratä, drepturile ce rezultä din contractut de transport, cu conclitia sd e-

xecute in prealabil obligatiile

sunt supuse prin acest contract,

www.digibuc.ro

288

12 Mart le 1937

Plata taxelor de transport 17. § 1. Taxele aferente transportului (taxa de transport, taxe

dicarea exacta a taxelor ce vrea

nate in cursul transportului) se platesc sau de predator, sau de

de frontierd, sau o static de fron-

accesorii i alte cheltuieli ocazio-

destinatar, conform dispozi(iuni-

lor de mai jos. La aplicarea acestor dispozi-

tiuni sunt considerate ca taxe

de transport si nu ca taxe accesorii taxele accesorii care conform tarifului aplicabil, trebuesc adaugate la taxele baremurilor sau la taxele excentionale, cu ocaziunea calculdrii taxei. § 2. Predatorul care ia In sarcina sa totalitatea sau numai o parte a taxelor trebue sä ind'ce In rubrica scrisorii de trasurä, destinata pentru acest scop, mentiunile urmatoare:

a) dad, ia In sarcina sa tota-

litatea taxelor de transport, precum si a taxelor accesorii, care, conform regulamentului i tarifului, pot fi puse in cont de statia de predare, va trece mentiunea: franco"; b) daca, ia In

sarcina sa si

-alte spese decal, cele prevazute la punctul a de mai sus, va face

mentiunea: franco inclusiv...",

(va specifica exact taxele ce vrea sa le plateascd);

c) dacd ia asupraii toate spe-

sale de orice natural, va face -mentiunea: franco de orice cheltuieli";

d) dad, preclatorul nu ia asupra decât taxele de transport,

va mentiona: franco de port"; e) dad, ia asupra sa totalitatea, sau o parte a taxelir accesorii, sau a cheltuielilor ivite In

cursul transportului, va men-

tiona: franco toate taxele accesorii", sau) franco toate cheltuielile ivite in cursul transportuIul", sau: ,.franco de ", (in-

sa, 1)M-teased);

f) daca ia in sarcina sa toate, sau o parte din taxele aferente transportului pana la un punct Hera, o va mentiona In modul prescris mai sus, adaugänd cupang la x". vintele: g) dacd ia in sarcina sa o stir ma determinatä, o va mentiona cu cuvintele: ,.franco pentru " (inclicAnd suma In litere).

Mentiunea ,.franco de varna," inseamnd cd predatorul va avea

de pliltit toate sumele pc care vama le percepe dela calea ferata, precum si taxele accesorii si celelalte taxe Pe care le percene calea ferata pentru Indeplinirea vamuirii. Se permite Inscrierea deodata in scrisoarea de

träsura a mai multor mentiuni, retalive la francare si care sä, se romnleteze una ne § 3. Taxele aferente transportului pe care predätorul nu le-a

luat In sarcina sa prin scrisoarea de trasurd, sunt considerate ca puse In sarcina destinatarului.

§ 4. Calea ferata, expeditoare poate pretincle avansarea cheltuielilor de transport pentru märfurile care, dupä aprecierea sa, sunt supuse stricäciunii repezi, sau care din cauza micei lor valori sau a naturii lor nu-i garanteaza suficient cheltruielile de transport. § 5. Daca suma taxelor pe care

predätorul le ia In sarcina sa nu poate fi stabilita, exact In momentul predärii transportu-

lui, calea feratá poate cere ca

garantie, depunerea, contra chitanta, a unei sume reprezentând aproximativ aceste taxe. Aceste taxe sunt trecute pe un buletin

cJe francare a carui rafuire cu

predatorul trebue sa, se faca eel

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

mai târziu In termen de o lunä

dupä expirarea termenului de eliberare. Un cont al taxelor, intocmit dupa indicatiunile buletMului de francare, se remite predätorului contra inapoierii chitantei.

§ 6. In afarä de cazul prevä-

289

s'a fäcut reclamatie, din ziva chemárii In judecatd. Ramburse i deburse 19. § 1. Predätorul poate in-

cdrca transportul säu cu un ramburs p Lag, la o valoare egalá

cu valoarea márfii. Suma ram-

zut la § 5, statia. de predare tre13ue sä specifice, atât In duplicat, cât $i in scrisoarea de tea,surä, taxele platite la predare. Aplicarea neregulatel a tarifului 18. § 1. In caz de aplicare neregulatá a tarifului, sau de gre,scli in calcularea taxelor de transport si a diferitelor spese,

bursului trebue sä, fie exprimatá

§ 2. Diferentele fn plus, consta-

toreazá o elobandä de 63/4 dela data expirärii acestui termen. § 3. Dacá marfa a fost elibe-

tliferenta in plus sau in minus va trebui restituitä.

tate de calea feratä, vor trebui aduse din oficiu la cuno$tinta celor interesati, când ele sunt mai mari de 0,50 fr. de scrisoare

de trásurii. $i restituirea lor va

trebui fácutd cat mai curând po-

sibil.

§ 3. Plata diferentelor in minus cuvenite cáii ferate se va Tace de predátor când scrisoarea

de träsurá nu a fost scoasä dela

casá. Când scrisoarea de trdsurá a fost luatä in primire de destinatar, prediltorul nu e obli-

gat decal la plata diferentelor

constatate In minus la taxele ce le-a luat In sarcina sa prin menVunile de francare fäcute in scri-

soarea de träsurá, restul diferentelor sunt In sarcina destinatarului. § 4. La sumele datorate pe baza prezentului articol curge o dobânclä de 6°/o când dep4esc 10 franci de scrisoare de trá-

surá. Doi:a/Ida incepe a curge

in moneda tärii de plecare; tarifele pot prevedea exceptfuni. § 2. Calea feratá nu e obligatá

sá achite predätorului rambur-

sul decât dacä suma i-a fost

plätitá de destinatar. Valoarea rambursului trebue pusil la dispozitia predätorului In termen de 6 sAptámâni dela

achitarea lui de cätre destinatar, In caz de intârziere se da-

ratä destinatarului färä ca sá se fi inca§at In prealabil rambursul, calea feratä e obligath sä, plateascä predátorului valoarea pagubei Ong la maximum suma rambursului, pästrându-i dreptul Al./ de recurs contra destinatarului. § 4. Transporturile Indrcate

cu ramburse sunt supuse per; ceperii unor taxe ce se vor stabili prin tarife; aceasta taxá se pläte$te chiar dacá rambursul se anuleazA sau se reduce prin o modificare a contractului de transport (art. 21, § 1). § 5. Deburse nu se admit decât in conformitate cu dispozitiunile In vigoare la calea feratá de predare.

Obligatiile cdlii ferate destinatare 20. Calea feratá destinatará

este obligatá sä incaseze totali-

din ziva când s'a cerut plata tatea creantelor rezultând din sau a reclamatiei administra- contractul de transport, In spetive prevázute la art. 40, sau cial taxele de transport, spesele dad nu s'a cerut plata, sau nu diverse, taxele vamale, ramburC. Hamangiu, vol. XXV.

19.

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

290

sele si celelalte sume ce ar putea incärca transportul. Ea face aceste incasdri atht pentru con-

aplicat i itinerariul ce trebue sä urmeze transportul.

cäile ferate precedente, precum si pentru ceilalti interesati.

niciun caz.

tul sau propriu, cât si pentru CAP ITOLUL III

Modilicarea contractului de transport

Dreptul de a modifica contractul de transport

21. § 1. Predätorul singur are dreptul sá modifice contractuI de transport: a) retrágand marfa In statia de predare;

b) oprind-o in cursul transc) amânând eliberarea trans-

portului;

portului; d) cerând sä se elibereze la locul de destinatie sau In orice alt

punct situat dincoace sau dincolo de acest loc destinatarului indicat In scrisoarea de trásurá sau unei alte persoane; e) ordonând Inapoierea márfei la statia de predare.

Afará de cazul când tarifele cáii ferate de expeditie prevád dispozitiuni contrare, se admit tererile de modificarea contractului de transport privind: f) incárcarea cu ramburse; g) sporirea, reducerea sau anularea ramburselor; h) francarea taxelor de transport sau alte spese, conform mo-

dalitätilor preväzute la § 2 al art. 17, literele áe. In cazurile prevázute la literele d si e, predátorul poate prescrie cl un transport de micá iutealá sä fie reexpediat cu mare iuteald sau invers, cu conditiunea cá statiunea unde s'a oprit transportul sä fie deschisä pentru ambele servicii. El poate asemenea indica tariful de

Alte modificäri decât cele arátate mai sus nu se admit in2

Nu sunt admise sub niciun,

motiv modificári ale contractului de transport care ar avea deefect divizarea transportului. § 2. Modificárile contractuluf

de transport arátate mai sus,.

trebuesc fd cute printr'o declaratie scrisä redactatä conform dis-

pozitiunilor alineatului al doilea al § 2, art. 6, semnatá de pre-

dátor si conformâ cu formularul constituind Anexa IV din. prezenta Conventiune.

Aceastä declaratie trebue reprodusä si pe duplicatul scrisorii de trásurá care va fi prezentatá cäii ferate odatti cu depunerea scrisorii de expeditor. Calea feratá care va fi executat vreun ordin al predátorului fárá. a fi pretins prezentarea duplicatului, va fi responsabilá de prejudi ciul

pelmet de

acest fapt

destinatarului cáruia i-ar fi fost remis duplicatul de cátre predátor.

Câml predätorul cere sporirea, reducerea sau anularea rambursului, trebue sä prezinte i cuponul de ramburs care i s'a eliberat. In caz de sporire sau reducere a rambursului cuponui",

dupä rectificarea sumei, va fí remis celui in drept; In caz de anulare a rambursului, va fi retras de calea feratä

anulat. modificare cerutti de predätor sub alte forme decal acele prescrise mai sus este si neavenitä. Orice

§ 3. Calea feratä nu executá

dispozitlile predátorului relati-

ve la modificarea contractului de

transport cleat, dac5 sunt trans-

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

mise prin mijlocirea ggrii

de

predare.

Cererea de modificare a con-

tractului de transport, la cererea predgtorului, e comunicatg, pe cheltuiala lui, telegrafic sau telefonic, statiei de destinatie sau

de transit, de chtre statia de predare si confirmatg apoi in

291

a turbura serviciul regulat de exploatare; c) executarea

e in

opozitie,

când e vorba de schimbarea sta-

tiei de destinatie, cu legile sau regulamentele in vigoare pe teritoriile Statelor strgbgtute de transport, in special din punct

de vedere al prescriptiilor vascris. In acest caz clack' tariful male, fiscale, de politie, sau aldirect international sau alte a- tor autoritgti administrative; d) Valoarea märfii, când e corcluri intre cáile ferate interesate nu contin alte dispozitiuni, vorba de schimbarea statiei de statia de destinatie sau de tran- destinatie, nu acoperá dupá toate sit trebue sä, se abting, fie de a prevederile toate cheltuielile de elibera scrisoarea de trgsurg, fie transport cu care va fi incärde a elibera transportul destina- catá aceastá marfl pând la tarului, fie in sfârsit de a pro- noua destinatie, afarg de cazul ceda la reexpedierea transportu- când suma acestor cheltuieli se lui, pâng ce ea nu va fi primit va pläti sau garanta imediat. In cazurile ardtate mai sus, declaratiunea scrisg. § 4. Dreptul de a modifica predätorul va fi incunostiintat contractul de transport se stinge in cel mai scurt timp de piedechiar dacg expeditorul prezintg cile ce se opun executgrii ordiduplicatul scrisorii de trgsurg, nelor sale. Dacg calea feratg nu este in când scrisoarea de trgsurg a fost predatá destinatarului sau situatie de a putea prevede dicând aceasta si-a. valorificat nainte aceste impiedecäri, predrepturile rezultänd din con- dátorul suportg toate consecintractul de transport, conform tele, rezultAncl din inceperea eart. 16, § 3. Din acest moment xecutárii ordinelor sale. § 2. Dacg predätorul a cerut calea feratá trebue si); se conformeze ordinelor destinataru- eliberarea márfii la o static inlui, sub pedeapsa de a rdspunde termediarg, taxa de transport se fatá de el de consecintele neexe- percepe pang la aceastä statie, cutärii acestor ordine, In condi- dupg tarifele aplicabile intre statia de predare i acea statie intiunile specificate la titlul termediarg. Executarea modificetrilor aduse Dacg totusi marfa a trecut contractului de transport deja de statia intermediará, ta22. § 1. Ca lea feratâ nu poate xa de transport se calculeazá: 1. Ong la statia uncle s'a onici refuza executarea ordinelor mentionate la primul alineat al prit transportul, dupg, tarifele §-lui 1 al art. 21 de mai sus, nici intârzia sau aduce modificári in aceastg, executare, afar% de cazurile de mai jos:

a) executarea nu mai e posi-

bilá In momentul când ordinele parvin cáii ferate;

b) executarea este de naturá

aplicabile !Titre aceastá static si statia de predare. 2. dela statia unde s'a oprit transportul pâng la statia in-

termediard, dupg tarifele aplicabile acestui parcurs. Dacg predgtorul a certit Inapoierea márfii la statia de pre-

www.digibuc.ro

292

12 Mart le 1937

dare, taxa de transport se calculeazd:

1. pând la statia unde trans-

portul a fost oprit, dupd tarifele aplicabile intre aceastä statie si statia de predare. 2. dela statia de reexpeditie la statia de predare. pe baza tarifelor aplicabile pe acest parcurs. Dacd preddtorul a cerut reexpedierea la and statie, taxele se

calculeazd:

1. pang, la statia unde transportul a fost oprit, conform tarifelor intre statia de predare si cea de oprire; 2. dela statia de reexpediere la

noua statie de destinatie, conform tarifelof aplicabile !titre

aceste cloud ultime statii. § 3. Ca lea feratá are dreptul sä fie despágubitá de cheltuieli

rezultând din executarea ordinelor mentionate la § 1, art. 21, afard de cazul când aceste spese provin din o greseald fdcutd de calea feratd. Impiedecdri la transport

23. § 1. Când un transport

este impiedecat sau intrerupt,

calea feratá este in drept A. decidd deed convine, in interesul predátorului, de a-i cere noi instructiuni sau e mai preferabil a transporta din oficiu marfa, modificând itinerariul.

Ca lea feratd este in drept sá reclame taxa de transport pe a-

cest nou drum si are drept la

socotirea termenelor de eliberare corespunzAtoare, chiar decá sunt

e obligatorie pentru calea feratd, in caz de impiedecare temporald, rezultând din circumstantele prevázute la art. 5, § 5. § 3. Predátorul poate sä tread, in scrisoarea de trdsurd instruc-

tiuni pentru cazul când s'ar ivi

o impiedecare de transport. Dacii dupd aprecierea cdii ferate aceste instructiuni nu pot fi executate, ea are instructiuni noi dela predátor. § 4. Predätorul avizat de o Irapiedecare la transport, poate rezilia contractul, cu obligatia pentru el de a pläti cdii ferate, dupd caz, fie taxa de transport pentru distanta deja parcursd, fie taxele de pregdtire a transportului, precum si toate taxele prevdzute

de tarife, afard de cazul când calea feratd ar fi in culpd. § 5. Dacd predätorul nu po-

sedd duplicatul scrisorii de träsurd, dispozitiile pe care le dd., in

cazurile previtzute In prezentul articol, nu pot schimba nici persoana destinatarului, nici locul

de destinatie. § 6. Nu se executá dispozitiile preddtorului care n'ar fi date

prin intermediul gärii de pre-

dare. § 7. Dacd predätorul, avizat de

o inapidecare la transport, nu

dd in timp util instructiuni executabile, se va proceda conform regulamentelor relative la inapiedecari la, eliberare, in vigoare la calea feratá unde s'a retinut transportul. § 8. Dacd impiedecarea la transport inceteazd inainte de sosirea dispozitiilor preddtorului, marfa se expediazd la destinatie fdrá a se mai astepta aceste instructiuni si preddtorul va fi a-

mai mari decât pentru primul itinerariu, afarä de cazul când calea feratd ar fi in culpd. § 2. Dacä nu existá o altd cale de transport sau dacd pentru alte motive continuarea trans- vizat despre aceasta in cel mai portului nu este posibild, calea scurt timp posibil. § 9. Dispozitiunile art. 22 sunt feratá cere instructiuni dela preddtor; totusi aceastá cerere nu aplicabile transporturilor efecwww.digibuc.ro

12 Martie 1937

tuate in virtutea prezentului articol.

Impiedecdri la eliberare 24. § 1. Când se intâmplä Impie-

decdri la eliberarea märfii, sta-

293

herare, modul de procedare va fi

acel determinat de legile si regulamentele In vigoare la calea feratä insärcinatd cu eliberarea. Dacd, marfa a fost vândutd, nrodusul vânzärii, dupd scdde-

rea cheltuielilor ce Incarcd marfa, trebue pus la dispozitia predatorului; totusi clacd scrisoarea de trdsurd a fost scoasd, prorea In acest scop s'a fdeut pe dusul net al vânzdrii trebue pus scrisoarea de trdsurd, acest aviz la dispozitia destinatarului. Daeä trebue transmis imediat telegra- nrodusul este inferior cheltuielilor ce incarcd marfa, predätofi c. Pe Lang-6 aceasta predditorul rul sau, dacg scrisoarea de tràtrebue sä fie avizat direct, fie In ,suril a fost scoasd, destinatarul scris, fie prin telegraf, clacd a ce-. este obligat sd, pldteascd rUferut aceasta In scrisoarea de trd§ 3. Dispozitiunile art. 22 sunt surd.. Spesele acestui aviz sunt aplicabile transporturilor efecin sarcina mdrfii. Dacd, destinatarul refued, Mar- tuate In virtutea prezentului artia de clestinatie trebue sà avizeze

fArd intârziere pe preddtor prin intermediul statiei de predare sd ceard instructiuni. Dacä cere-

fa, preddtorul are dreptul de a dispune de ea, chiar dacd, nu posedd duplicatul scrisorii de

trdsurd. Dacd, dupd, ce a refuzat marfa,

destinatarul se prezintd, pentru a o lua In primire, ea i se va elibera, afard numai dacd, In acest timp statia de clestinatie nu ar fi primit dispozitii contrare dela predator. Expeditorul trebue sà fie imediat avizat de aceastd eliberare a trasportului prin scrisoare recomanclatd a cdrei spese ränadn In sarcina

Preddtorul poate cere In scrisoarea de träsurd ca marfa sd-i fie inapolatd, din oficiu dac'd se iveste o impiedecare la eliberare.

In afard de acest caz, marfa nu poate fi inapoiatä predatorului

Mfg consimtimântul sdu expres. Dacd, tarifele nu contin dispozitiuni contrare, instructiunile preclAtorului trebuesc date prin intermediul statiei de predare.

§ 2. Pentru tot ce nu e prevdzut In § 1 al prezentului articol Si sub rezerva dispozitiilor art. 43, In caz de impiedecdri la eli-

ticol.

CAPITOLUL IV

Garanfarea drepfurilor cáii ferafe

Dreptul de gaj al cdii ferate 25, § 1. Ca lea feratd, are asu-

pra mdrfurilor drepturile unui creditor gagist, pentru totalitatea creantelor indicate in art.

20. Aceste drepturi subsistä atAt timp cât marfa se gdseste In posesia cdii ferate ssu a unei terte persoane ce o detine In numele ei.

§ 2. Efectele dreptului de gaj sunt regulate conform cu legile regulamentele Statului, unde se efectueazd eliberarea.

TITLUL IIT Rilspunderea &Our ferate. Actiuni CAPITOLUL I

Raipunderea Rdspunderea colectivd a cdilor ferate

26. § 1. Ca lea ferath care a primit spre transportare marf I

www.digibuc.ro

294

12 Martie 1937

eu scrisoarea de trásurd, rds-

punde de executarea transpor-

tului pe Intregul parcurs pang, la eliberare.

§ 2. Fiecare cale feratg urmgtoare, prin insusi faptul primirii mgrfii cu scrisoarea de trgAura primitivg, participd la contractul de transport, conform cu stipulatiunile acestui document si obligatiile care decurg din el, fgrg prejudiciul dispozitiilor art. 42, § 3, ce privesc calea feratg de destinatie.

§ 3. ligspunderea cgii ferate, bazatä pe aceastä conventie, In-

ceteazg In statia de destinatie in-

dicatg In scrisoarea de trdsurg chiar dacg predgtorul a ardtat

un alt loc de destinatie. Dincolo de statia de destinatie transportul este supus legilor si regulamentelor interioare. Intinderea rdspunderii 27. § 1. Ca lea feratg este rdspunzgtoare in conditiile determinate In prezentul capitol, de Intârzierea eliberärii, de daunele rezultate din pierderea totalg sau

partialä a mgrfii, precum si de avariile suferite dela acceptarea mgrfii la transport Ong la eli-

berarea ei. § 2. Ca lea feratg e degajatg de

aceastä rgspundere In caz de pierdere totalg sau partialg, sau In caz de avarie, dacg dovedeste

cg paguba a fost cauzatg de o

culpg a celui In drept, de un ordin al acestui, nerezultând din o gresalg a cgii ferate, de un viciu propriu al mgrfii (deteriorare interioarg, uscare, scurgere obis-

nuitg etc.), sau dintr'un caz de fortg majorg. § 3. Ca lea feratg e degajatg de rgspundere pentru intgrzierea elibergrii, dacg dovedeste cg In-

târzierea a avut de cauze circumstante pe care calea feratg

nu le putea evita si pe care nu-i stgtea In putintg sg le inläture. § 4. Dacg o marfg expediatg ca vagon complet in conditiunile prezentei Conventiuni este neexpediatg fgrg transbordare in conditiunile aceleasi Conventiuni

dacd ea a rgmas sub supra-

vegherea cgii ferate, existg prezumptia, In caz cg se constatg o pierdere partialg sau avarie, eh

ea s'a produs pe parcursul ce-

lui de al doilea contract de transport.

Restrictiuni cu privire la Mspundere in caz de pagube rezultate din anumite cauze

28. § 1. Ca lea feratg nu este räspunzgtoare de pagubele rezultate din una sau mai multe

din cauzele urmätoare: a) pericolul inerent transportgrii In vagoane descoperite, pentru mgrfurile care au fost transportate astfel, fie pe baza prescriptiilor tarifare, fie conform intelegerii cu predgtorul si mentionattt In scrisoarea de trgsurg; b) pericol rezultând, fie din lipsg, fie din defectuozitatea am-

balajului pentru märfurile expuse prin nature lor la pierderi si avarii când nu sunt ambalate;

c) pericolul inerent operatiilor de incgrcare sau de descgrcare

sau rezultand din o incgrcare

defectuoasä pentru märfurile Incärcate de predgtor sau descgrcat de destinatar, fie pe baza tarifelor, fie conform intelegerii cu

predgtorul, mentionatg in scri-

soarea de träsurg, fie pe baza

intelegerii cu destinatarul; d) pericol special, fie de pierclerea totalg sau partialg, fie de

avarie, fie mai cu seamg prin

spargere, ruginire, deteriorare

interng si spontand, scurgere extraordinarà, uscare, imprgstiere,

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

la care sunt expuse anumite

märfuri din cauze inerente naturii lor. e) pericol rezultând, fie din laptul cA obiectele excluse la

transport au fost totusi

expe-

diate sub denumiri neregulate, neexacte sau necomplete, fie din cauzd c obiectele admise la tras-

port numai in anumite condi-

tiuni au fost expediate sub o denumire neregulatA, neexactä sau necompletA, sau färA ca predAtorul sd fi luat mAsurile de precautiune prescrise; pericolul special pe care

transportul 11 poate avea pentru animale vii; g) pericolul pe care trebue s6-1 inläture insotitorul märfurilor sau animalelor vii, când pe tam

acestei conventiuni, a tarifelor sau a intelegerii cu predätorul si mentionatä in scrisoarea de trAsurA, transportul acestor animale sau acestor mArfuri trebue efectuat cu insotitor. § 2. Când considerând Imprelurdrile de fapt, o pagubti a pu-

tut rezulta din una sau mai

multe din aceste cauze, existA prezumtia cA paguba a rezultat din aceste cauze, afarä dad, cel ln drept nu face proba cui dauna -nu rezultA din aceste cauze. AceastA prezumptie nu este in cazul prevAzut

tore a, a § 1, dacil existA lipsä

anormalA sau pierdere de colete.

295

in lipsä de curs, dupä pretul

curent al pietei;

in lipsd si de unul si de altul, dupA valoarea uzuald a mArfurilor de acelasi f el si calitate, la locul i epoca unde marfa a fost predatA pentru transport. Totusi despAgubirea nu poate depäsi 100 franci de kg brut de marf A lipsä,

sub rezerva limitärilor preväzute la articolul 34.

Pe lângA aceasta se mai res-

titue i cheltuielile de transport,

taxele vamale si celelalte sume debursate cu ocazia transportului märfii pierdute, färA alte

daune interese. 0 despägubire mai mare poate fi reclamatA numai In caz de declararea interesului eliberárii

conform § 4 al art. 35, si in caz de dol sau vinA gravA a cAli ferate conform art. 36. Când elementele care servesc de bazA la calculul indemnizArii

nu sunt exprimate in moneda tArii unde se cere plata, conversiunea se face dupg, cursul zilei

si a locului unde se face plata. Prezumptia de pierdere a meirfii. Cazu/ de regetsire a ei

30. § 1. Cel in drept poate, fArd sä faa nicio altA dovadä,

sA considere marfa ca pierdutA,

cAnd ea n'a fast predatA desti-

natarului sau n'a fost pus6 la dispozitia lui fn cele 30 zile care urmeazA, termenului de elibe-

rare, astfel cum sunt calculate

.Cuantumul despdgubirii in caz de pierdere totald sau partiaid a mdrfii 29. Când, in virtutea dispoziprezentei Conventiuni, o idespägubire pentru pierderea to-

la art. 11. § 2. Cel in drept, primind plata indemnizatiei de despAgubire pentru marfa pierdutg, poate sui

este pusd In sarcina eAu ferate, ea se calculeazd: dupg cursul bursei;

primirii despAgubirii. De facerea

tald sau partiald a mArfurilor

stipuleze in chitanta de primire

cui cere sA fie avizat imediat, In

cazul and marfa va fi regAsitä, in termenul de un an dela data acestei cereri i se va da celui in drept dovada scrisä.

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

296

§ 3. In termen de 30 zile dela primirea acestui aviz, cel in

drept poate s. cearg ca marfa sg-i fie eliberatg intr'una din statiunile parcursului, numai contra plätii taxei de transport a märfii dela statia de predare pâng la statiunea uncle are loc eliberarea si contra restituirii

despdgubirii pe care a primit-o, deducând eventual taxa ce ar fi lost cuprinsg, in aceast ä. despggubire si sub rezerva tuturor

drepturilor de despAgubire pentru depäsirea termenului de eli-

berare preväzut la art. 33 si eventual la § 3 al art. 35.

§ 4. In lipsg, fie de stipulatia de pe chitantg, conform § 2 de mai sus, fie de rgspuns in ter-

menul de 30 zile prevgzut la § 3, sau daca marfa n'a fost reggsitä

deck mai tärziu de un an dupg plata despggubirii, calea feratg dispune in cortformitate cu le-

gile si regulamentele Statului de care apartine. Restrictiunea rdspunderii in caz de pierdere de greutate. 31. § 1. Pentru märfurile care

din cauza naturii lor particulare, sufgr in general o pierdere din greutate, prin simplul fapt

al transportului, calea feratä nu rgspuncle decat de partea lipsei ce deVäseste toleranta determi-

nata mai jos, oricare ar fi parcursul efectuat;

a) doi la sutg cjin greutatea

pentru märfurile lichide

sau

predate in stare umedg, cum si pentru

mgrfurile

urmgtoare,

oricare ar fi distanta parcursä: Lemn de reglise.

Lemn colorant, sfärimat sau

mgcinat. Coarne i copite. Pgr. Pie le.

Rämäsite de piei.

Coaje.

Frunze proaspete de tutun.

Hamei. Lâng. Legume proaspete.

Asfalt proaspgt. Oase intregi mgcinate. Piei.

Peste uscat. Itädäcini. Sgpunuri si uleiuri concrete_ Blänärie. Fructe proaspete. Fructe uscate sau opärite. Gräsimi. Sarea.

Pär de pore. Tutun tgiat. Sgarciuri de animale; b) unu la sutg pentru toate celelalie mgrfuri uscate supuse de asemenea pierderii in cursul transportului. §

2.

Restrictiile relative la

rgspunderi prevgzute la § 1 al acestui articol nu pot fi invocate dacg se dovedeste, dupg imprejurgrile de fapt, cg pierderea nu

rezultä din cauzele care justiFcg toleranta.

§ 3. In cazul când mai multe sunt transportate cu singurg scrisoare de trgsurg, toleranta se calculeazg pentru fiecare colet, cand greutatea sa s'a specificat la plecare separat pe scrisoarea de träsurd sau clacg. se poate constata prin alt miicolete

loc.

§ 4. In caz de pierdere totalg. a mgrfii, la calculul despggubirii nu se face nicio scgdere pen tru pierderea de greutate. § 5. Prescriptiile prezentuluf artieol nu deroga intru nimic de cele prevgzute la art. 28, Suma despdgubirii in caz deavarie a marfurilor 32. In caz de avarie calea fe-

ratg trebue, in afarg de excepwww.digibuc.ro

12 Martie 1937

tiile previzute la art. 34, sä, pli-

teasci totalul deprecierii sufeOM de marfd, RIM alte daune interese. 0 despigubire mai mare poate fi reclamati numai In caz de declararea interesului elberirii, conform § 4 al art. 35 si in caz de dol sau ving gray:a a ciii ferate, conform art. 36. Totusi despägubirea nu poate

Intrece:

a) In cazul câncl toati marfa depreciatä prin avarie, suma ce s'ar fi piuitit in caz de a fost

pierclere totali; b) in cazul când numai o par-

a transportului este depreciati prin avarie, suma ce s'ar fi plätit pentru pierderea pirtii te

avariate. Suma despdgubirii pentru depdsirea termenului de eliberare 33. 1. In caz de depisire

termenului de eliberare, daci cel in drent nu dovedeste ci i s'ar fi pricinuit vreo pagubä din aceasti intarziere, calea fe rati este obligati si pliteascri o zecime a taxei de transport nentru fiecare fractiune de intârziere corespunzând la o ze-

cime a termenului de ellberare, orice fractiune de intârzire inferioari unei zecimi din termenul de eliberare fiind considerat ca o zecime. Jumitatea taxei de transport constitue despigubirea

§ 2. Daci se face dovadi ci a rezultat o pagubi din cauza in-

297

se vor pliti, daci este cazul, numai pentru marfa nepierclutä. In caz de avarie ele se cumuleazi, daci e cazul, cu despigu . birea previzutá la art. 32,. In toate cazurile cumulul despigubirilor previzute la §§ 2 cu cele previzute la art. 29 si 32 nu poate da loc la plata unei despigubiri totale superioare celei ce ar fi plätitä In caz de pier-

dere totali a mirfii.

Limitarea despdgubirii in caz de aplicarea unor anumite tarife 34.

Când calea ferati oferi

publicului conditiuni speciale de transport (tarife speciale sau exceptionale) comportând o reducere asupra pretului total, calculat dupä conditiunile ordinare (tarife generale) ea poate si limi-

teze la un maximum despigubirea datoratd celui in drent In raz de avarie, pierdere sau intAr ziere.

Când inaximul astfel stabilit rivultit din cauza unui tarif plicat numai pe o fractiune a narcursului, limitarea despigubirii nu poate fi aplicatä decât daci faptul generator al despigubiri s'a produs pe aceasti portiune de parcurs.

Declararea interesului la eliberare 35. § 1. Orice transport poate face obiectul unei declaratii a interesului la eliberare, inscrisi

târzierii, se va pliti pentru a-

pe scrisoarea de trisuri, dupi,

tului.

Suma declarati ca interes la eliberare trebue si fie indicati In moneda Statului de predare, in franci aur sau in orice altfel de monedä previzuti in tarife. § 2. Se va percepe o taxi suplimentari de o zecime la mie

ceasti pagubi o despigubire ce nu poate depisi pretul transpor§ 3. la §§ 1

Despigubirile previzute si 2 al acestui articol nu

se pot cumula cu cele care ar

trebui plitite In caz de pierdere

totali a mirfurilor.

In caz de pierdere partiali, ele

cum se prevede la art. 6, § 6, litera k).

www.digibuc.ro

12 Mart le 1937

298

din suma declarata, pentru fractiuni inclivizibile la 10 km. Prin tarife se poate reduce a-

ceasta taxil si se poate fixa un

minimum de pereeput.

§ 3. Daca s'a facut declaratia

-interesului eliberarii, se poate

cere in caz de intârziere: a) daca nu se dovedeste cá s'a produs o paguba din cauza in-

Cuantamul despdgubirii in. caz de dol sau culpa gravd imputabild cdii ferate

36.

In toate cazurile, când

pierderea totald sau partiala, avaria sau intärzierea unei marfi are de cauza dolul sau o culpá grava imputabila cäii ferate, cel in drept trebue sa fie complet despagubit pentru prejudiciul dove-

târzierii; dublul sumelor fixate la § 1 al

dit 'Ana la concurenta dublului sumelor maxime, prevazute la

teresului declarat;

va fi cazul. Dobânzi la suma despdgubirii

art. 33, 'Ana la concurenta in-

b) daca s'a facut dovada ca produs o paguba din cauza

Intarzierii:

o despägubire care se poate ridica pana la maximum suma declaratä, ca interes rare.

1a elibe-

Când suma declarata pentru interesul eliberrtrii este inferioa-

rä indemnizatiilor prevazute la -art. 33, acestea pot fi cerute in locul sumelor indicate sub literile a si b. § 4. In caz de pierdere totala

sau partiala sau avarie a marlei, care a fäcut obiectul unei

cleclaratiuni a interesului eliberarii, se poate reclama: a) despagubirile prevazute la

art. 29 si 32 si eventual la art.

si pe lângä aceasta; b) rambursarea pagubei suplimentare probata pana la concuTenta sumei declarate ca interes la eliberare. § 5. Dacä existä in acelasi

'Limp avarie sau pierdere parVela a márfii si de depasire a

termenului de eliberare, despagubirile datorate in virtutea §§ si 4, b) se platesc numal pana la concurenta sumei declarate ,ca interes la eliberare.

art. 29, 32, 33, 34 si 35, dupa cum

37.

Cel in drept poate cere

dobânzi de 6°/o la suma fixatä ca despägubire la o scrisoare de

träsura, când aceasta despagubire este mai mare de 10 franci. Aceste dobânzi incepe a curge

dela data reclamatiunii administrative, prevazuta la art. 40, sau claca nu s'a facut reclamatie administrativá, din ziva cererii de despagubire facuta prin justitie.

Restituirea despdgubirilor 38. Orice despägubire platitá pe nedrept trebue sa fie restituitä.

In caz de frauda, calea feratá

mai are dreptul si la o sumá egala cu cea platita pe nedrept, fära prejudiciu asupra sanctiunilor penale.

Rdspunderea cäii ferate pentru agentii sdi 39. Ca lea ferata raspunde pentru agentii intrebuintati in serviciul sau, precum si pentru celelalte persoane pe care le intrebuinteaza pentru executarea

unui transport cu care ea este

insarcinata. Totusi claca la cererea celor interesati, agentii caii ferate in-

www.digibuc.ro

12

Martie

1937

tocmesc scrisorile de trdsurd,

tea contractului de transport nu

alte servicii care nu incumbd cdii ferate, acesti agenti se con-

efectuat aceastd platä. § 2. Actiunea relativä la rambursele prevázute de art. 19, nu apartine decât expeditorului. § 3. Celelalte actiuni contra cdii ferate derivând din contractul de transport apartin:

fac traduceri sau indeplinesc

siderd cd lucreazd pe contul per-

soanei cdreia ii fac aceste serCAPITOLUL II

Reciarnaliuni adminisfrafive. Actiuni, procedure §i prescriptia in caz de lifigii neiscule din confracful de fransporf

Rec lamatiuni administrative

40. § 1. Reclamatiunile admi-

nistrative fondate pe contractul de transport trebuesc adresate in scris chii ferate ardtate la art. 42.

§ 2. Dreptul de a face recla-

matiune apartine persoanelor care au clreptul de a actiona ca-

lea feratrt, in baza art. 41.

§ 3. Cand reclamatiunea e fd-

cutd de preddtor, el trebue sà prezinte duplicatul scrisorii de träsurd. Când reclamatia este fäcutä de destinatar, el trebue srt prezinte scrisoarea de trdsu-

rd., deed' i-a fost predatd. § 4. Scrisoarea de träsurd, duplicatul si celelalte documente

pe care cei in drept le cred necesare sa le anexeze la o reclamatiune, trebue srt fie in original sau in copii legalizate in regulä, dacâ calea feratd cere atest lucru. In momentul lichidàrii reclamatiunii, calea feratá va putea cere sá i se prezinte in original scrisoarea de trdsurd, duplicatul sau cuponul de ramburs pentru a mentiona pe ele lichidarea efectuatd. Persoanele

care

pot

exercita

dreptul de actiune contra cdii ferate

41. § 1. Actiunea de restitui-

rea unei sume plátitä In virtu-

apartine decât aceluia care a

expeditorului atâta timp cat

el are dreptul sd modifice contractul de transport, dui:a cum e arätat la art. 21; destinatarului, din momentul in care, fie cd, a primit scrisoarea de trdsurä, fie cd si-a valorificat drepturile care îi apartin In virtutea art. 16, § 3.

Pentru a exercita aceste ac-

tiuni, predätorul trebue sd prezinte duplicatul scrisorii de trásurd. In lipsa duplicatului el nu poate actiona calea feratd, decAt

dacá destinatarul I-a autorizat

pentru aceasta sau dacd face do-

vada crt destinatarul a refuzat

marfa.

Cdi le ferate contra cdrora se poate exercita actiunea. Cora-

petinta 42. § 1. Actiunea pentru restituirea unei sume plAtità in

virtutea contractului de trans-

port, poate fi exercitatá sau con-

tra cdii ferate care a perceput acea sumd sau contra ail ferate in profitul cdreia suma a

fost perceputá in plus. § 2. Actiunea pentru rambursele prevázute la art. 19 nu poate fi exercitatd decât contra cdii ferate expeditoare. § 3. Celelalte actiuni care nasc

din contractul de transport nu pot fi exercitate deck contra cdii ferate expeditoare, a call ferate de destinatie, sau contra cdii ferate unde s'a produs faptul care a dat nastere actiunii. Ca lea feratá destinatard poate

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

300

actionatg chiar si in cazul când nu ar fi primit marfa.

trebue remisg gratuit celui in

leagg intre cgile ferate argtate mai sus; odatä actiunea inten-

ceptg

fi

Reclamantul are dreptul sg a-

tatg, dreptul stinge.

de

optiune

se

§ 4. Actiunea nu poate fi intentatg decat In fata judecgtorului competent al Statului de care depinde calea feratg parttg,

afarg numai dacg nu s'a

prevg±ut altfel in acordurile sta-

bilite intre State, sau in actele

drept la cerere.

§ 2. Când cel in drept nu ac-

constatgrile procesuluiverbal, el poate sà cearg constatarea judiciarg a stgrii si a greutätii mgrfii, precum si cauzele si

cuantumul daunelor in conformitate cu legile si regulamentate Statului unde constatarea judiciarg are loc. Stingerea actiunii contra cdii f e-

rate ndscutd din contractul detransport

de concesiune.

Când o intreprindere exploateazg retelele autonome In diferite State, fiecare din aceste retele este consideratg ca o cale feratg distinctg din punct de vedere al aplicarii prezentului pa-

44. § 1. Primirea mgrfii stinge orice actiune contra cgii ferate, provenind din contractuI

§ 5. Actiunea poate fi introdusg si contra unei alte cgi frtrate decat cele argtate la §§ 1, 2 si 3, când ea e prezentatg ca

vada cg paguba are de cauzg un

ragraf.

cerere reconventionald sau ca o

exceptiune in instanta relativg la o cerere principalg fondatg pe acelasi contract de transport.

de transport. § 2.

Totusi actiunea nu se

stinge:

1. dacg cel in drept face do-

dol sau o culpg gravg imputa-

bilg cgii ferate; 2. in caz de reclamatie pentru intgrziere, când reclamatia e fgcutg uneia din cgi1e ferate arg-

tate la art. 42, § 3, In un ter-

rile cgilor ferate intre ele, reglementate la cap. III al acestui

men de maximum 30 zile, afarg de ziva primirii mgrfii; 3. in caz de reclamatie pentru pierdere partialg sau avarie:

Constatarea

partiale

rea in primire a mgrfil de ceI

tiara,' sau avarie este descoperità

s'a fgcut din culpa cäii ferate;

§ 6. Dispozitiunile prezentului

articol nu so aplicg la recursutitlu.

pierderii

a) dacg pierderea sau avaria a fost constatatà inainte de lua-

sau avariei unei mdrfi 43. § 1. Când o pierdere par-

in drept conform art. 43; b) dacg, constatarea care trebuia fgcutg conform art. 43, nu

sau presupusg de calea feratd sau invocatd de cgtre cel in

vagon complet In conditiunile

drept, calea feratg e obligatg sg,

dreseze, färg intârziere si de e posibil in prezenta acestuia, un proces-verbal constatând starea si la nevoie greutatea mgrfii, si pe cât posibil totalul pagubelor, cauza si timpul când s'a produs. 0 copie de pe procesul-verbal

c) dacg transportul expediat in

prezentei Conventiuni este reexpediat conform § 4 al articolulul 27 si dacg pierderea partialg sau avaria a fost constatatg cu ocaziunea elibergrii lui ultimuluf destinatar. 4. in caz de reclamatiune pentru stricgciuni neaparente a cg-

www.digibuc.ro

12 Marne 1937

301

ror existentd este constatatä dupd luarea in primire, cu conditia ca: a) verificarea märfii in statia de destinatie sd nu fi fost ofe-

toratd, n'a fost fixatd printeo

lea feratd; b) cererea de constatare, conform art. 43, sd, fie fAcutd, imediat dupd descoperirea pagubei

pentru plata unui ramburs incasat de cdtre calea feratd dela

ritä celui in drept de cdtre ca-

cel mai tdrziu in cele 7 zile care urmeazd luarea in primire a märfii; c) eel in drept sd facd dovada cd paguba s'a produs In intervasi

recunoastere, printr'o transac-

tie sau printr'o judecatd. Totusi prescriptia este de 3 ani când e vorba: a) de actiunea predätorului destinatar; b) de actiunea preclatorului re-

feritoare la restituirea unui pri-

sos obtinut la o vanzare efectuatä de calea feratä;

c) de o actiune bazatd pe o

lul dintre primirea spre transportare a mdrfii de cdtre calea,

pagubd având drept cauzd dolul sau o culpä gravä; 5(1) de o actiune bazatd pe ca-

restituirea sumelor plätite sau

§ 2. Prescriptia curge: a) pentru cererile de despdgubiri in caz de pierdere partiald,

feratd, si eliberarea ei; 5. cänd actiunea are de obiect

plata rambursului, prevdzutd la art. 19. § 3. Cel in drept, poate refuza luarea in primire a märfii, chiar dupd primirea scrisorii de trd-

surd si plata taxelor de transport, atâta timp cât calea fe-

ratd n'a facut verificdrile cerute

de cdtre cel in drept pentru a

se constata paguba invocatä de el.

Rezervele ce le-ar face luând In primire marfa, nu vor avea niciun efect, afarä numai dacd nu sunt recunoscute de calea feratd. § 4.

Daca eliberarea mdrfii

lipseste o parte din coletele previlzute in scrisoarea de trdsurd,

eel In drept poate mentiona pe chitanta prevdzutá la § 1 al ar-

ticolului 16 cd, acele colete, spe-

cificate in mod precis, nu i-a fost predate.

Prescriptiunea actiunii netscutd din contractul de transport 45. § 1. Actiunea näscutd din contractul de transport se prescrie printr'un an, când suma da-

zul de fraudd, ardtat la art. 38.

avarie sau intârziere la

elibe-

rare:

din ziva eliberdrii transportului cdtre destinatar; b) pentru cererile de despdgu-

biri in caz de pierdere totald:

din ziva a 30-a, dupä expirarea

termenului de eliberare; c)pentru cererile de platä sau de restitutiune de taxe, de spese ac-

cesorii sau de suprataxe, sau

pentru cererile de rectificdri de taxe, In caz de aplicare eronatá a tarifului sau de greseli de calcul: din ziva pldtii taxei, a cheltuielilor accesorii sau suprata-

xelor, sau in caz de neplatá a taxelor din ziva predärii transportului spre expediere;

pentru cererile referitoare la sumele plätite cu buletine de

francare: din ziva regulärii contului cu predätorul ; pentru cererile cdii ferate, relative la rambursarea unei sume plätite de destinatar in locul

preddtorului sau vice-versa, si pe care calea feratä este obligatá

www.digibuc.ro

302

12 Martie 1937

a o restitui celui in drept: din

ziva restituirii acestei sume; d) pentru cererile relative la

rambursare, prevgzute in art. 19: din a 42-a zi dupd expirarea termenului de eliberare;

e) pentru cererile relative la plata unui prisos de licitatie:

din ziva vânzgrii; f) pentru cererile de plata u-

nui supliment de taxe, reclamat de birourile vamale: din

ziva reclamatiunii Ziva indicatg ca punct de plecare a termenului de prescriptie nu e socotitd niciodatä in acest termen. § 3. In caz de reclamatiune administrativg, scrisg, adresatg cgilor ferate, conform art. 40, prescriptia inceteazg de a curge.

Prescriptia reIncepe a curge din ziva and calea feratg a respins in scris, cererea si a restituit piesele justificative care ii fusese algturate. Dovada primirii reclamatiunii sau a rdspunsului si aceea a restituirii pieselor justificative sunt in sarcina celui ce invoacg acest lucru. Reclamatiile ulterioare, având acelasi obiect, nu suspendä prescriptia.

§ 4. Sub rezerva dispozitiilor de mai sus, suspendarea i intreruperea prescriptiei, sunt regulamentate de legile si regularnentele Statului unde actiunea este intentatg. lnadmisibilitatea redeschiderii actiunii stinse sau prescrise

46. Actiunea stinsg sau prescrisd, conform cu dispozitiunile art. 44 si 45, nu poate fi redeschisg nici sub forma unei cereri reconventionale, nici sub forma unei exceptiuni.

CAPITOLUL III

Regularea confurilor. Recursul cáilor ferafe infre ele

Regularea conturilor intre cdile ferate

47. § 1. Orice cale ferata care

a incasat, fie la predare, fie la sosire, taxele de transport sau . alte creante, rezultâncl din con-

tractul de transport, este obligatä sii pläteasa, ailor ferate interesate partea ce le revine din aceste taxe si creante. ,

§ 2. Remiterea mdrfurilor clela

o cale feratd cgtre calea feratà .

urmdtoare dii drept celui dintad sii debiteze imediat pe cea. de a doua cu totalul taxelor creantelor cu care era Inarcat.

transportul in momentul remiterii sale, conform cu scrisoarea de trdsurd, sub rezerva incheierii contului definitiv, conform 1 al acestui articol. § 3. Calea feratd expeditoare,

sub rezerva drepturilor contra

preddtorului, este rdspunzatoare

de taxele de transport si a alte spese pe care nu le-ar fi incasat atunci and expeditorul le-a luat in sarcina sa prin chiar scrisoarea de trdsurd. § 4. Dacd calea feratd destin aLard elibereazg marfa fárg, sd incaseze taxele de transport si cre-

antele cu care era inarcatii, ea rdmâne rdspunzgtoare de plate. acestor spese si creante, cu redrepturilor sale contra destinatarului. Recurs in caz de despdgubire

zerva

pentru pierdere totald sau partiald sau pentru avarie 48. § 1. Calea feratd care a.

plgtit o despdgubire pentru pierdere totald sau partiald sau pen-

tru avarie, in virtutea dispozi-

tiilor prezentei Conventiuni, are dreptul a exercita recurs contra

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

cáilor ferate care au participat

la transport, conform dispozitiitor de mai jos:

a) calea feratä din culpa cdreia s'a produs paguba este sin-

gurd responsabild; b) cänd paguba s'a produs din culpa mai rnultor cdi ferate, fiecare din ele räspunde pentru paguba cauzatä de ea insasi. Dack In spetd, distinctiunea este imposibild, suma despägubirii se repartizeazd intre ele clupd prin-

cipiile ardtate la alineatul c de mai jos; c) când nu se poate dovedi cd

paguba a fost provocatd prin faptul uneia sau mai multor cdi ferate, suma despágubirii dato-

rite se repartizeazá intre toate crtile ferate ce au participat la transport, afard de acele cdi ferate care vor face dovadd cd paguba nu s'a produs pe liniile lor. Repartizarea se face proportio-

nal cu distanta kilomctricd la

care se aplied tarifele. § 2. In caz de insolvabilitate a unei chi ferate, partea ce-i incumbä si neplátitd de ea, se re-

partizeazd intre toate celelalte crti ferate care au participat la transport, proportional cu distanta kilometricd la care se aplicá

Recurs in caz de despagubiri pentru intdrziere la eliberare

49. §

1.

Regulele ardtate la

art. 48 se aplich, si In caz de des-

págubire plätitd pentru intdrziere. Dacd Intarzierea a avut

de cauzä nereguli constatate pe mai multe chi ferate, suma despagubirii se repartizeazd Intro aceste cdi ferate proportional cu durata Intârzierii pe fiecare re-

3oa

tre diferitele cdi ferate care au luat parte la transport, In mo-

dul urmdtor: 1. Intre cloud cdi ferate vecine:

a) termenul de expeditie seb) termenul de transport se

imparte in mod egal;

.

imparte proportional cu distanta kilometrica la care se aplicd ta-

rifele pe fiecare din cele cloud chi ferate.

2. Intre 3 sau mai multe cdi

ferate:

a) se atribue mai Intai din termenul de expeditie, celei dintâi pe de o parte $i ultimei chi fe-

rate de altä parte, 12 ore pen-, tru mica vitezd $i 6 ore pentru

marea vitezd;

b) restul termenului de expe-

ditie $i o treime din termenul de. transport se Impart in mod egal

intre toate chile ferate partici-

pante; c) celelalte cloud treimi din

terrnenul de transport sunt impärtite proportional cu dinstanta kilometricd la care se aplicd ta-

rifele pe fiecara din acele cdi

ferate. §

3. Termenele suplimentare,

la care are drept o cale feratá

se atribue numai acestei cdi ferate. § 4. Intervalul Intro momen-

tul când marfa a fost predatá

spre expediere primei cdí ferata momentul când termenul Incepe a curge, rdmâne exclusiv la dispozitia acestei cdi ferate. § 5. Impartirea despre care e.

vorba mai sus nu se ia In con-

sideratie deck in cazul

câncl

termenul total de eliberare n'a

fost observat.

Procedura in caz de recurs § 2. Termenele de eliberare 50. § 1. Calea feratá contra stabilite la art. 1 aI prezentei cdreia se exercitd unul din reConventiuni sunt impärtite In- cursurile prevdzute la art. 48 si www.digibuc.ro tea.

12 Martie 1937

304

49 de mai sus nu poate contesta valabilitatea pltii fácutá de administratia ce exercitä recursul, atunci câncl indemnitatea a fost fixatá pe cale judecritoreascd, in

urma chemdrii in judecatä, ce i-a fost comunicatä in regulá si a fost pus6 in situatia de a in-

terveni singurd in proces. Judecatorul, sezisat de actiunea prinfixeazá dupá imprejurgrile de fapt, termenele de comunicare si de interventie. § 2. Calea ferata care vrea sa-si exercite recursul sgm trebue sd-si formuleze actiunea sa Inteo singurá si aceeasi in-

stantà contra tuturor cailor ferate interesate cu care nu s'a inteles, sub pedeapsa de a pierde clreptul de recurs contra acelora pe care nu le-a citat. § 3. Judecátorul trebue sà hotárasa, prin una si aceeasi sen-

tintá asupra tuturor recursuri-

lor de care e sezisat. § 4. Cáile ferate actionate nu pot exercita niciun recurs ulterior.

§ 5. Nu este permis a se in-

troduce recursuri in garantie In instanta sezisatä cu cererea principal:a' de despägubire.

Competenta pentru recursuri 51. § 1. Judecgtorul domici-

hului càii ferate contra cdreia

se exercitä recursul, este singurul competent pentru toate actiunile in recurs. § 2. Cand actiunea trebue in-

tentatä contra mai multor cdi

ferate, calea feratä reclamatà

are dreptul sä aleagá intre juclecdtorii competenti, in virtutea paragrafului precedent, pe cel fnaintea Ca'ruia sa-si pre-

zinte reclamatiunea.

Conventii particulare cu privire la recursuri 52. Se permit conventiunile particulare ce pot interveni intre cilile ferate, fie stabilite mai d nainte pentru diferitele recur-

suri ce ar putea sit aild unele contra altora, fie pentru un caz special. TITLUL IV Dispozitiuni diverse

Aplicarea dreptului national 53. In lipsä de stipulatiuni In prezenta Conventiune sunt aplicabile in fiecare tara dispozitiunile legilor si regulamentelor nationale relative la transport.

Reguli generale de procedurd 54. Pentru toate litigiile la care dau nastere transporturile supuse

prezentei

Conventiuni,

procedura de urmat este aceea a judecgtorului competent, sub rezerva dispozitiilor contrare, prevazute in aceasa conventiune.

Executarea sentintelor. Popriri ci cautiuni

55. § I. Cdnd hotäririle pronuntate contradictoriu sau in lipsä de judecAtorul competent in virtutea dispozitiunilor prezentei Conventiuni, au devenit

executorii dupg, legile aplicate de acest judeciltor, ele devin execu-

torn in fiecare din Statele contractante imediat dupá indeplinirea formalitàtilor in vigoare in acest Stat. Revizuirea fondului afacerii. nu este admisà. Aceastä dispozitiune nu se a-

ORA hotäririlor care nu sunt executorii, deal numai in mod

provizoriu si nici condamnäri-

lor la daune interese, in afará

de cheltuieli, pronuntate contra www.digibuc.ro

12 Martie 1937

reclamantului cdruia i s'a respins cererea. § 2. Creantele näscute dinteun -transport international in folo-

sul unei ai ferate asupra unei alte cdi ferate, care insd nu depinde de acela$i Stat ca prima,

305

strdind trebue sd. publice cursul

la care le accepta (curs de acceptare).

Oficiul central de transporturi internationale pe cäi ferate 57. § 1. Pentru a Inlesni $i a-

nu pot fi urmärite deat pe te-

sigura executarea prezentei Con-

care depinde calea ferata titu-

tionale pe cdi ferate, insdrcinat: a) de a primi comuniarile fiecdruia din Statele contractante

yneiul unei hotartri datd, de autoritatea judiciard a Statului de

lard a creantelor urmdrite. § 3. MaterialuI rulant al unei cdi ferate, precum $i obiectele

mobile de orice naturä ce-i apartin si sunt continute in acest material, nu pot face obiectul -unei urmdriri, pe alt teritoriu cleat pe cel al Statului de care clepinde calea feratà proprietard numai in virtutea unei boarIri date de autoritatea judiciard a acestui Stat. § 4. Nu se poate cere cautiune pentru a asigura plata cheltuielilor ocazionate de actiuni judi-

ciare bazate pe contractul transport international.

de

Unitatea monetard. Cursul de t onversiune sau de acceptare a monedelor strdine

56. § 1. Sumele indicate in iranci in prezenta Conventiune sau In anexele ei sunt considerate ca reportându-se la francul aur, in greutate de 10/31 grame $i cu titlu de 0,900.

§ 2. Calea feratä este datoare sä publice, prin afi$are, la ghi$euri sau prin orice alt mijloc potrivit, cursurile monezilor /a care efectueazA conversiunea ta-

ventiuni, se institue un Oficiu Central de transporturi interna$i a fieareia din dale ferate interesate $i de a notifica celor-

lalte State $i cdi ferate; b) de a culege, coordona $i publica informatiunile de orice na-

turä care intereseazä serviciul transporturilor internationale;

c) de a pronunta, la cererea lor care ar putea sä se iveasa

närtilor, sentinte asupra litigiiintre cdile ferate; d) de a inlesni intre diferitele cdi ferate relatiile financiare necesitate de serviciul transportu-

rilor internationale si acoperirea creantelor rämase In suferintri $i de a asigura, din acest punct de vedere, siguranta raporturilor dintre cdile ferate; e) de a aduna cererile de modificare a prezentei Conventiuni

$i de a propune, and e cazul, reunirea Conferintei preväzutit

la art. 60. § 2. Un regulament special constituind anexa V a prezentei

Conventiuni, fixeazä sediul, corn-

punerea $i organizarea acestui

Oficiu, precum si mijloacele sale de actiune. Acest regulament si

xelor de transport, a ramburselor, a taxelor accesorii $i a altor taxe exprimate in unitäti monetare strdine si care sunt plätite moneda tdrii (curs de con-

modificärile care i se aduc prin

§ 3. De asernenea calea feratä care acceptà pläti In monedà

58. § 1. Oficiul central prevázut la art. 57 este insärcinat sä

versiune).

Hamangiu, vol. XXV.

20.

acordurile intre toate Statele contractante, au aceea$i valoare si duratä ca i Conventiunea. Lista liniilor supuse Conventiunii

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

306

stabileased $i s'd tind la zi lista

liniilor supuse prezentei Conventiuni. In acest scop Oficiul Cen-

tral primeste notificärile Statelor contractante, relative la inscrierea pe aceasM listui sau la radierea din aceastd, lista a unei cui ferate sau a unei intreprinderi mentionate la art. 2. § 2. Intrarea unei linii noi in serviciul de transporturi inter-

nationale n'are loc cleat dupd o lung dela data scrisorii Oficlului Central prin care se notified, aceastd inscriere celorlalte State.

§ 3. Radierea unei linii de pe listä se face de Oficiul Central. imediat ce Statul contractant,

dupd a cdrui cerere linia a lost

inscrisä pe listà, notified Oficiului Central CA intreprinderea nu mai este in stare sä, indeplinea-

scd conditiile impuse de Conventiune.

§ 4. Simpla primire a notificdrii din partea Oficiului Central, dä drept imediat fiecärei cui ferate sd, inceteze cu linin radiatd, orice relatii de transinternational,

port

afarà

de

transporturile in curs care trebuesc executate pând la destinatie.

Admiterea de noi State 59. § 1. Orice Stat care n'a semnat prezenta Conventiune si vrea

sà adereze la ea, adreseazd, cererea sa Guvernului elvetian,

care o comunicd tuturor Statelor participante, Impreund cu o noM a Oficiului Central, despre

contractante, cererea se admite de plin drept si guvernul elvetian va anunta aceasta atât Statului solicitant, cât si celorlalte State participante. In caz contrar, guvernul elveVan notified tuturor Statelor participante si Statului solicitant cui examinarea eererii a fost amânatä. § 3. Orice admitere i$i produce

efectele dupd o lung dela data avizului trimes de guvernul elvetian.

Revizuirea Conventiunii 60. § 1. Delegatii Statelor con-

tractante se reunesc pentru re-

vizuirea Conventiunii in urma convocärii Guvernului elvetian, cel mai târziu cinci ani dupd Pu-

nerea in vigoare a modificdrilor adoptate la ultimo, conferintd. Totusi, conferinta va putea a-

vea loc $i inainte de acest ter-

men, dacd, cererea este fdeutd de

cel putin o treime din Statele contractante.

§ 2. Punerea In vigoare a unel

conventiuni la care a ajuns o

conferintä de revizuire, implied abrogarea Conventiunii anteri-

oare, chiar fatd de acele pdrtf contractante care n'ar ratifica

noua Conventiune.

§ 3. Se institue, in scopul de a tine la zi anexa I-a, o comisie de experti, a cdrei organizare functionare face obiectul unui regulament care formeazd, anexa VI-a a prezentei Conventiuni. Deciziunile acestei comisiuni vor

fi comunicate imediat guverne-

situatia cdilor ferate a Statu- lor Statelor participante prin lui solicitant, din punct de ve- mijlocirea Of iciului central. Adere a transporturilor interna- ceste deciziuni sunt considerate tionale.

§ 2. Daed In termen de 6 luni dela trimeterea acestui aviz nu s'a Mcut opozitie la guvernul elvetian, de cel putin cloud State

ca admise, dacä in termen de 2 luni, calculat din ziva notified-Hi, nu se vor fi ridicat obiectiuni cel putin din partea a cloud guverne. Aceste deciziuni vor intra

www.digibuc.ro

12 Martle 1937

in vigoare in prima zi din luna a treia dupa luna in care Oficiul central a notificat acceptarea lor, guvernelor Statelor contractante. Oficiul central va preciza

aceastg data odatá cu comunicarea deciziunilor.

Dispozitiuni speciale pentru

anumite transporturi. Dispozitiuni complirne Mare

307

rea contra cgldurii sau a frigului a mgrfurilor transportate cu calea feratg. § 4. Dispozitiile complimentare pe care unele State contractante sau unele cgi ferate participante le-ar crede necesare sa, le publice pentru executarea Conventiunii, vor fi comunicate Oficiului central.

Acordurile intervenite pentru

61. § 1. Pentru transportul vagoanelor particulare se apnea dispozitiunile Anexei VII. § 2. Pentru transportul coletelor exprese, cane ferate pot, prin

clauze potrivite, inscrise in tarifele lor, sg introducg, anumite dispozitiuni speciale, conform anexei VIII.

§ 3. Pentru transporturile indicate mai joss doug sau mai multe State contractante prin acorduri speciale sau cane ferate prin clauze prescrise in tarifele lor, pot sg conving asupra unor anumite conditiuni potrivite acestor transporturi si sá deroge dela prezenta Conventiune; in special se poate prevede titrebuintarea unui document de

transport diferit de formularul prevazut la Anexa II a acestei Conventiuni.

Aceste transporturi sunt ur-

mgtoarele:

1. transporturi cu documente

de transport negociabile; 2. transporturi ce se elibereazg numai contra remiterii duplicatului scrisorii de trasurg;

3. transporturi de ziare; 4. transporturi destinate tar-

gurilor sau expozitiunilor; 5. transporturi de cadre goale sau incarcate; 6. transporturi de unelte de in-

carcare sau obiecte de proteja-

adoptarea acestor dispozitiuni pot fi puse in aplicare, pe &aide

ferate care au aderat Ia ele, in

formele prevgzute de legile si re-.

gulamentele fiecgrui Stet, fgrg insg ca aceste acorduri sá poata

deroga dela prescriptiile Conventiunii internationale.

Punerea lor In aplicare va fi

notificata Oficiului central.

Durata an gajamentului luat prin ader ar ea la Genre ntiune 62. § 1. Durata prezentei Conventinni este nelimitatg. Totusi, fiecare Stat participant poate sä se retragg, in conditiunile urmgtoare:

Primul angajament este vala-

Idi

la 31 Decemvrie al anu-

lui al 5-lea, care va urma punerii In aplicare a prezentei Conventiuni. Orice Stat care ar dori sg se retragg la expirarea acestui termen, va trebui sg notifice intentia sa Guvernului elvetian cel putin cu un an inainto de aceastg datg. Guvernul elvetian

va informa pe celelalte State participante.

In lipsa notificarit de retra-

gere in termenul de mai sus, angajamentul se considera prelun-

git de plin drept pentru o noug perioada de 3 ani, si astfel mai

departe din 3 in 3 ani in lipsa de

denuntare cu cel putin un an

www.digibuc.ro

fl Martie 1937

308

inainte de 31 Decemvrie al un--

mului an, a unei perioade trianu al e.

§ 2. Noile State admise sä' par-

ticipe la Conventiune, in cursul primei perioade de 5 ani sau a unei perioade de 3 ani sunt angajate pând la sfârsitul acestei perioade, apoi pând la sfârsitul fiecdrei perioade urrodtoare, atât timp cât nu vor fi denuntat angajamentul lor cu un an cel pu-

tin inaintea expirdrii unei asemenea perioade.

Ratificdri 63. Prezenta Conventiune va

fi ratificatä i instrumentele de ratificare vor fi depuse cât mai

curând posibil la Guvernul elvetian. Când Conventiunea va fi ratificatä de cincisprezece State, Gu-

vernul elvetian va putea sä se

pund in legAturd cu Guvernele interesate pentru a examina cu

ele posibilitatea punerii in vigoare a Conventiunii.

Textele Conventiunii. Traduceri oficiale

64. Prezenta Conventiune a

fost Incheiatä i semnatä In lim-

ba francezä, conform uzului diplomatic stabilit. La textul francez sunt anexate

un text In limba germand i un

text In limba italiand care au

valoarea traducerii oficiale. In cazuri de divergente, textul francez hotäräste. TITLUL V Dispozifiuni transitorii

65. Dat hind el valoarea respectivä a monedelor In uz in diferitele State este supusä la variatiuni brusce i considerând pe

de altd parte cd anumite State, pentru ratiuni de ordin economic sau financiar, pot fi nevoite

sä ia mdsuri de naturd a pro-

duce dificulthti la aplicarea dispozitiunilor capitolului III al Titlului III al Conventiunii, fiecare Stat va putea, fie prin dispozitiuni inscrise In tarife sau prin acte de putere publicd, ca de exemplu autorizäri generale sau particulare date administratiunilor de cale feratd, sä deroge de la dispozitiunile art, 17, 19 si 21 ale Conventiunii, hotärInd pentru anumite traficuri: 1. a) ea.' expeditiunile din acest

Stat sä nu fie admise decât plä-

tind taxele pând la frontierele

sale;

b) cd transporturile ce intrd In

acest Stat sä nu fie grevate de nicio taxä sau ca transporturile pentru acest Stat O. nu fie fran-

cate la predare decât pând la frontierele sale;

c) cá taxele transporturilor In transit prin acest Stat sd fie pldtite dupd invoirile interesatilor, fie In tara de plecare, fie In tard de sosire;

2. ca transporturile care I'mprumutá liniile acestui Stat sd

nu fie grevate de ramburse si ca deburse sd nu fie admise.

3. ca sä nu fie permis predd-

torului sä modifice contractul de transport In ceea ce priveste francarea si rambursele. Mäsurile luate conform pre-

zentului articol vor fi comunicate Oficiului Central dela Berna. Ele vor intra In vigoare cel mai târziu la expirarea unui termen de 8 zile, socotit dela data la care Oficiul Central ar fi notificat aceste másuri celorlalte State. Transporturile In curs de expeditie nu vor fi lovite de aceste mdsuri.

www.digibuc.ro

12 Martie 1937 CONVENTIUNE INTER NATIONALÄ

cu privire la transportul de cälitori si bagaje pe caile ferate (C. I. V.)

DIN 23 NOEMVRIE 19331)

TITLIJL I Obieetul i afera de aplicare a Convenjiunil

Cdile ferate sti transporturile la care se aplicd aceastd Conventiune

1. § 1. Prezenta Conventiune se aplicä tuturor transporturilor de ctilAtori si bagaje, efectuate

pe bazd de titluri de transport internationale, pentru parcur-

suri ce strAbat teritorille a eel

putin doud, State contractante si care se efectueazd exclusiv pe li-

niile inscrise pe lista stabilitA,

conform art. 58 a prezentei Conventiuni. § 2. Fac totusi exceptia dela a-

309

din aceste State si dacä, niciunul din aceste State nu se opune. § 3. Tarifele stabilesc relatiile

pentru care se elibereazd bilet si recipise de bagaje internationale.

Dispositiuni relative la transporturi combinate 2. § 1. Pe lângd chile ferate

mai pot fi inscrise pe lista prevdzutd la art. 1 liniile regulate

de servicii de automobile sau de navigatie care completeazä parcursul de cale feratA si care fac

transporturi internationale sub räspunderea unui Stat contrac-

tant sau a unei cdi ferate inscrise pe

§ 2. Intreprnderile acestor sunt supuse la toate obligatiunile impuse i sunt investite cu toate drepturile recunoscute cAilor ferate prin prezenta Conventiune, sub rezerva modifiedrilor care resultä, in mod necesar de modalitütile diferite de

plicarea prezentei Conventiuni: 1. Transporturile ale cAror statii de plecare si de sosire aunt situate pe teritoriul aceluiasi transport. Aceste modificAri nu pot totusi Stat si care transiteazd numai pe deroga dela princiniile de rästeritoriul altui Stat: a) când liniile pe care se efec- punderi stabilite de aceastd Contuiazd transitul sunt exploatate ventiune. § 3. Orice Stat care doraste sä de o cale feratd a tdrii de pleinscrie pe listd o linie din cele care; b) chiar când liniile pe care se ardtate la paragraful 1, trebue efectueazA transitul nu sunt ex- ad ia mäsurile necesare, pentru ploatate de o cale ferath, aparti- ea modificärile ardtate la paranând tArii de plecare, dacA chile graful 2 sA fie publicate in aceferate interesate au incheiat a- leasi forme ca si tarifele. § 4. Pentru transporturile inranjamente particulare in virtutea cdrora aceste transporturi nu ternationale care folosesc in acechile ferate i alte sunt socotite ca transporturi in- lai servicii de transport, decât cele ternationale. 2. Transporturile Intro statiu- definite la paragraful i de mai nile a douä State limitrofe, dacA sus, chile ferate pot stabili de sunt efectuate pe tot parcursul, comun acord cu Intreprinderile de cAile ferate, apartinând unuia de transport interesate, dispozitiuni tarifare, aplicand un re 1) Aceastä Conventie face parte gim juridic diferit de acel al predin Legea de ratifieare, din 12 Mar- Zentei Conventiuni, pentru a se tie 1937. tine cont de particularitAtile fie-

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

310

cärui mod de transport. Ele pot in acest caz sä prevadä folosi-

d) transportul nu este impiedecat de imprejuräri pe care ca-

Conventiune.

care nu depind de ea de a le inlatura.

rea unui alt titlu de transport deal cel prevAzut de prezenta

lea feratá nu le putea evita

Sudura (legdtura) 3. Conventiunea se aplicd de asemenea i transporturilor de

TITLUL II Despre contraetal de transport

plecare dintr'o statiune nein-

Transportut ceiläforilor

CAPITOLUL I

calátori $i bagaje cu punct de

scrisä inteun tarif international,

la o statiune de legáturä (su-

durä) din aceea$i tard, inscrisä in acest tarif $i de aicea pentru o destinatie inscrisä in acela$i tarif, fie cu un bilet sau cu o recipisâ de bagaje internationalä, in care taxele parcursului direct $i parcursului de legáturä (sudui%) sunt totalizate, fie cu 2 bi-

lete sudate. Bach' se emit 2 bilete, In al doilea trebue s'd se

mentioneze statia de plecare primitivá. § 2. Cái le ferate hotärásc in ce

Dreptul la transport 5. § 1. Cálg.torul trebue sá ai13á

un bilet la inceperea cálátoriei sale. Tarifele pot prevedea ex-

ceptiuni In aceastá privintä. § 2. Cálátorul este obligat sa-$i pästreze biletul in tot cursul cdlátoriei. El trebue sd prezinte biletul la cererea oricárui agent de control si sä-1 predea cdii ferate,

la sfärsitul cäldtoriei. Bilete

6. § 1. Biletele emise pentru un transport international su-

mäsurä $i in care conditiuni acest transport cu legaturä (sudurd) se poate cere la plecarea

pus acestei Conventiuni trebue

statiuni vor trebui mentionate inteo listá ce va fi comunicatâ

§ 2. Urmátoarele mentiuni trebuesc fácute in mod obligator pe

din

anumite

statiuni. Aceste

celorlalte cdi ferate interesate.

Obligatiunea cdii ferate de a transporta 4. Când exista un tarif inter-

national, sau când se prevede un

transport cu sudura, conform

art. 3, transportul nu poate fi refuzat, dacá: a) edlätorul se conformeazá intocmai prescriptiunilor din aceasta., Conventiune;

b) transportul este posibil cu

mijloacele ordinare de transport; .

c) transportul nu este interzis

In unul din State le interesate, ca

urmare a unor dispozitiuni legale sau pentru cauze de ordine publicd;

sä poarte semnul 411, bilete:

a) numele statiei de plecare al statiei de destinatie;

b) itinerariul; dad, este permis intrebuintarea mai multor itinerarii, sau a mai multor mij-

loace de transport aceastá facultate trebue sd fie mentionatá;

c) categoria trenului $i clasa

vagonului;

d) pretul transportului; e) ziva când incepe valabilita-

tea;

f) durata valabilitätii. § 3. Tarifele sau acordurile intre cdi ferate hotdräsc limba, In care trebuesc imprimate i com-

pletate biletele, precum $i forma continutul lor.

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

§ 4. Biletele in forma, de livrete cu cupoane de control, precum biletele cu tupoane combinabile, constituesc o legitirnatie unica de transport in sensul prezentei Conventiuni. Biletele reunite sub aceeasi co-

perta pa birourile de voiaj oficiale, sau de agentiile private,

constitue fiecare o legitimaVe de transport distinctä, supusa, dupa

caz, fie regulamentului interior al Statului interesat, fie prezentei Conventiuni.

§ 5. Biletul nu se poate ceda, in afarg de exceptiile prevazute de tarife, decat in cazul când nu este nominaliy si inainte de Inceperea calatoriei. Specularea si revinderea bile-

311

§ 2. Aceastä durath trebue sa fie minimum urmatoarea: Bilete simple: pentru fractie indivizibilä de 100

km, 1 zi.

Valabilitatea biletelor nu poate totusi sa fie mai mica de 2 zile. Biletele de dus i Intors: pentru fractie indivizibild de 50

km, 1 zi. Valabilitatea biletelor nu poate

sa fie totusi mai mica de 4 zile. § 3. Biletele speciale cu pret redus pot avea o durata de valabilitate diferita de cea era:teamai sus. § 4. Prima zi a valabilitatii bi-

letului este cuprinsa in durata

valabilitatii ca zi intreaga. Cald-

torul poate incepe calatoria ea

telor cu un pret diferit de cel intr'o zi oarecare cuprinsa In duprevazut in tarif, sunt subordo- rata valabilitátii biletului sau;

nate in fiecare Stat legilor si regulamentelor acelui Stat. Reducerea pretului pentru copii

7. § 1. Copiii pang la vareta

de 4 ani impliniti sunt transportati gratuit, fara, bilet, când nu se cere un loc separat pentru ei. § 2. Copiii mai mari de 4 ani, pang la 10 ani impliniti, precum copiii mai mici pentru care se cere un loc separat, vor fi trans-

afará de exceptiuni prevazute In tarife el trebue sä termine cálá-

toria cel mai lârziu cu un tren care soseste conform orariului, In statia de destinatie in ultima zi a valabilitatii, cel mai ,tarziu la ora 24.

Atribuirea $i rezervarea locurilor

9. § 1. Calätorul poate, and se sue in tren, sa marcheze un loc Inca disponibil, atât pentru

portati cu un pret redus si care el, at si pentru celelalte pernu poate depasi jumalate din soane cu care calätoreste Impretul unui bilet pentru adulti, preuna si ale caror bilete le poate lárá prejudiciul rotunjirii pre- prezenta. Calátorul care paratului, conform regulelor administratiei care emite biletul. Aceasta reclucere nu este obligator aplicabila la biletele ce se

bucura deja de o reducere fata de tariful normal. Durata vaZabiiitdii biletelor

8. § l Durata valabilitatii bi-

letelor trebue ea fie fixata de ta-rife.

seste locul sau far% a-1 insemna

in mod distinct, pierde dreptul de a-1 ocupa. De altfel atribuirea

locurilor se face conform prescriptiunilor in vigoare la fiecare cale feratä. § 2. Tarifele sau mersurile de tren indicá, daca i in ce conditiuni se pot rezerva locuri la anumite trenuri.

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

312

Opririle in statiunile inter-

aceastd suprataxd se calculeazd._

10. § 1. Tarifele aratd, dacd, si In ce conditiunj cäbItorul are dreptul sd, se opreascd In statiuni intermediare in timpul du-

biletului. In lipsd de dispozitii In aceastá . privint0., cálátorul este obligat sit

mediare

ratei valabilittii biletului sdu. § 2. Dreptul cälltorului de a fntrerupe calgtoria In statiuni intermediare, nu atrage dui:4

sine o prelungire a duratei velabilitatii prevázute de tarife. § 3. Când cdlatorul posedd un bilet valabil pe un singur itine-

rar, cálátoria Intrerupta poate

fi continuatd i prin plecarea de la o statie situatá pe aceeasi linie, dar mai apropiatá de statia de destinatie. § 4. Cálátorul care posedd un bilet valabil pe mai multe ifinerarii facultative si care-si intre-

rupe aldtoria In cursul drumului, nu poate sit d reinceapd de-

eât, fie la statia unde a intrerupt-o, fie la o statie mai apropiatd de statia de destinatie si situat i. pe itinerariul ales la plecare.

§ 5. Durata intreruperii cáldtoriei este limitatä numai de perioada valabilitAtii biletului. Schimbarea clasei sau a trenului

11. Cdlätorul poate sä ocupe un loc intr'o clasd superioard, sau sit treacd inteun tren de categorie superioarä celui indicat in biletul sau, In conditiunile fixate de tarife si contra pldtii suplimentului prevdzut de tarif. Cdldlor fdret bilet valabil

conform regulamentelor càii ferate unde s'a cerut prezentarea.,

pláteascd o suprataxd, egald cu pretul cdratoriei pentru distanta. parcursd.

§ 2. Biletele care au primit o modificare ilicitd sunt considerate ca nevalabile i retrase depersonalul de tren.

§ 3. Callitorul care refuzd plata imediatd a pretului de cälätoriesau a suprataxei, poate fi exclus dela cillAtorie. Cálátorul exclus

nu poate pretinde ca bagajele sd-i fie puse la dispozitie la ct. altd statie decat statia de destinatie.

Persoane excluse dela cdldtorie sau admise conditional 13. § 1. Nu se admit In tren . sau pot fi excluse In cursul dru-

mului: a) persoanele in stare de betie,.

acelea ce se vor purta In mod

necuviincios, sau care nu vor ob-

serva prescriptiunile legilor regulamentelor; aceste persoane n'au clreptul nici la restituirea costului biletului lor si nid a taxelor plätite pentru transportur bagajelor lor; b) persoanele, care din cauzd

de boald sau din alte cauze, arincomoda pe vecinii lor, afard

numai dacd nu vor fi inchiriat dinainte un compartiment Intreg, sau decit li s'ar putea punela dispozitie contra platd ur . compartiment lntreg. Totusi, per-

soanele imbolndvitte in timpur

12, § 1. Cdlätorul, care nu parcursului, trebue sit fie trans-

poate prezenta un bilet valabil, este obligat sit pläteascd o supra-

taxä pe lângd pretul de trans-

port pentru distanta parcursd si In afarä de sanctiunile penale;

portate cel putin pänä la prima statie, unde li se poate da ajutorul necesar; costul biletului si taxa perceputä pentru bagajele lor le va fi restituiitd in condi-

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

tiunile prevgzute la art. 26, re-

tinändu-se partea pentru parcursul efectuat. § 2. Transportul persoanelor

atinse de boalg contagioasg, se va face conform Conventiunilor internationale sau, in lips., çonform dispozitiunilor In vigoare In fiecare Stat. Obiecte excluse din vagoane de cdldtori

14. § 1. Nu sunt admise in vagoanele de calgtori obiecte perio,uloase, cum ar fi arme de foe Incgrcate, mate/ ii explosibile, usor inflamabile sau corosive, de asemenea nici obiecte care ar putea jena sau incomoda pe ceilalti

calgtori.

Totusi. cglgtorii, care In exercitiul unui serviciu public, poar-

o armg, precum si vângtorii si träggtorii la tinItg sunt autorizati a lua cu ei munitiuni, farg a intrece Insg limita cea mai inferioarg, fixatg prin regulamentele In vigoare, pe teritoriile pe care algtoresc. Este permis santinelelor, care insotesc prizonieri si cglgtoresc impreung cu acestia in vagoane sau compartimente separate, de a lua cu ei arme de foc Men.cate.

§ 2. Impiegatii cgilor ferate au

dreptul de a se asigura, in prezenta caliitorului, de natura obiectelor introduse in vagoane,

când existg motive serioase de a bänui o contraventie la dispozitiunile cuprinse in paragraful 1. § 3. Contravenientul este responsabil de orice pagubd rezulI atg din neobservarea dispozitiunilor dela paragraful 1, Si pe

313

Luarea in vagoanele de cd/dtori a coletelor de mind si a anima, lelor vii 15. § 1. Cglgtorii sunt autori-

zati a lua cu ei in vagoanele de cglgtori, färg taxe: obiecte usoa-

re (colete sau bagaje de mang), deed prescriptiunile vamale, de acsiz, fiscale, de politie, sau ale altor autoritgti administrative

nu se opun si dacg aceste o-

biecte nu pot vätäma vagoanele, Fiecare calgtor nu poate dispune, pentru bagajele sale de mând, &cat de locul liber deasupra sau dedesubtul locului ce ocupg.

§ 2. Animalele vii nu pot fi

introduse in vagoanele de cAlgtori. Animalele mici domestice inchise in colivii, läzi, CO$11Ti sau

alte ambalaje potrivite,

mici, chiar liberi, sunt totusi admisi, dacä prescriptiunile de po-

litie ale diferitelor State nu se

opun, dacg niciun cAlgtor nu face obiectiune si dacg aceste ani-

male sunt tinute in brate sau a sezate ea coletele de mâng.

Tarifele si mersurile de tren

pot interzice sau autoriza admiterea animalelor vii in oarecare categorij de vagoane sau de trenuri.

Tarifele aratá dacg si pentru

care animale vii trebue sä se plg-

teased o taxg de transport. § 3. Supravegherea bagajelor

de mang si a animalelor, pe care

cglgtorul le ia cu el In tren, in-

cumbg cglatorului insusi. Intdrzieri. Pierderea corespon, dentei (legetturii). Suprimare de trenuri 16. Când din cauza intgrzierii

unui tren s'a pierdut leggtura cu un alt tren sau un tren este Iângg aceasta este supus la pe- suprimat pe intregul sgu pardepsele prevgzute de legi si re-

gulamente, e

curs sau numai pe o parte a lui,

si dacg chlgtorul voieste sg-si

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

314

continue cáldtoria, calea feratä portative In cutii sau alte Inveeste tinutd de a-1 transporta cu 1i$uri; e) materialul pentru reprezenbagajele sale pe cât este posibil $i färd nicio suprataxd, cu un tatiile arti$tilor, cu conditia ca tren care merge In aceea$i di- impachetarea, volumul $i greurectie, pe aceea$i linie sau pe un tatea sa, sà permitá de a-1 Inalt drum, apartinând adminis- cdrea i a$ezn repede in vagonul tratiilor care participa la trans- de bagaje; f) instrumentele de inginerie portul primitiv care i-ar putea permite sä ajungd la destinatie pang. la 4 metri lungime i unelcu o cat mai mica Intärziere. *e- tele de lucru manual; g) boburile si sdniile de sport ful statiei trebue, daca este cazul, sd certifice pe bilet cá legd- cu unul sau doud locuri, skiutura a fost pierdutd, sau cà tre- rile, velele pentru patinori, prenul a fost suprimat si sl pre- cum $i luntrile pând la o lunlungeascd, dupd necesitate, du- gime maxima de 3 metri; h) velocipedele cu sau färd rata valabilitätii biletului si sd-1 facd valabil pentru noul drum, motor auxiliar, motocicletele cu pentru o clasá superioard sau un loc, cu sau fárá cu scaun apentru un tren en taxe mai ridi- ccesor, cu conditiune cd accesoeate. Ca lea feratd este totu$i In riile sd, fie demontate, Rezervoarele vehiculelor misdrept ca pe cale de tarif, sau prin mersul trenurilor, sd refuze cate prin motor pot contine benIntrebuintarea unor anumite tre- zing, cu conditiunea ca conducta benzinei la carburetor sd. fie Innurl. chisd i cd l sd fie golit prin CAPITOLUL II

Transporful bagajelor

Definitiunea bagajelor. Obiecte

excluse dela transport 17. § 1. Nu sunt considerate ea bagaje decât obiectele destinate uzului personal al cAldto-

rului, continute In cufere, cosuri, "Valize, saci de voiaj, geamanta-

ne, cutii de päldrii $i alte am-

balaje In acest gen. § 2. Afard de acestea sunt adraise la transport ca bagaje

chiar neambalate, cu exceptia ce-

bor prevdzute la litera d): a) fotoliurile portative sau ruIante pentru bolnavi, fotoliurile rulante mi$cate de Insuei bolnavul, cu sau fbird motor auxiliar, -scaunele (paturile) de repaus; b) cdrucioarele de copii;

c) cuferele cu probe de már-

tturi; d)

instrumentele de muzicd

functiunea motorului. Tarifele pot limita cantitatea, volumul $i greutatea obiectelor

denumite mai sus, admise la

transport ca bagaje. § 3. Alte obiecte care nu ser-

vesc la uzul personal al addtorului, precum i animalele Inchise In colivii sau cu$ti, care ar prezenta garantii suficiente de soliditate, pot fi acceptate ca I bagaje deed tariful prevede aceasta. § 4. Sunt excluse dela transport ca bagaje obiectele care, conform Conventiei internationale pentru transportul mdrfutior pe calea feratá (C. I. M.), sunt excluse dela transport. Acelea$i care, In baza aceleia$i Conventiuni sunt admise sub anumite conditiuni, sunt de asemenea excluse dela transport ca bagaje.

Totu$i filmele ambalate con-.

form prescriptiunilor Conventiu-

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

315

cäile ferate sau care sunt

nii internationale pentru transportul märfurilor pe adle ferate (C. I. M.) sunt admise la transport ca bagaje.

pe

Rdspunderea ctildtorului in ceea ce priveste bagajele sale. Suprataxe 18. § 1. Posesorul recipisei de

socotindu-se câte 5 franci cu un minimum de 10 franci in celelalte cazuri. Baca prescriptiunile in vigoare pentru traficul interior al eau ferate pe care s'a descoperit contraventiunea fixeazd o

bagaje este responsabil de observarea prescriptiunilor art. 17;

el suportä, toate consecintele unei infractiuni dela aceste prescriptiuni. § 2. Ca lea feratä are dreptul,

in cazul cancl bänueste o contravenire, de a verifica deed continutul bagajelor corespunde

cu prescriptiile. Posesorul reci-

pisei este chemat a asista la verificare; deed el nu se prezintä sau daa nu poate fi gäsit si in

lipsä de alte prescriptiuni legale sau regularnentare in vigoare in Statul unde yerificarea are loc,

verificarea se va face in prezenta a doi martori sträini de

calea feratá. Dacä o infractiune este constatatä, cheltuielile ocazionate de verificare trebuesc sâ fie plätite de posesorul recipisei de bagaje. § 3. In caz de abatere dela dispozitiunile paragrafului 4, art. 17, prosesorul recipisei de bagaje

imbue sä pläteascá o suprataxä, färä prejudiciul suplimentului

de tax6, si dacä este locul si a inclemnizatiei pentru pagube, cum si a sanctiunilor penale. Suprataxa trebue plätitá pentru fiecare kilogram brut al obiectelor excluse dela transport,

cuprinse in clasele I si II ale anexei I a Conventiunii internationale pentru transportul

märfurilor pe calea feratä

suprataxä totald mai putin urcatd, se va percepe aceastä din urmä taxa. Ambalajul bagajelor i starea acestui ambalaj 19. § 1. Bagajele al caror ambalaj este insuficient, sau starea ambalajului defectuoasä, sau care prezintá semne vddite de avarie, pot fi refuzate. Daa, totusi, sunt acceptate, calea feratä are dreptul de a lace men-

tiune de starea ambalajului pe recipisa de bagaje. Acceptarea

de cätre alätor a recipisei de

bagaje, cu o asemenea mentiune, este consideratá ca o

probä cá starea bagajelor a fost recunoscutd de el.

§ 2. Coletele trebuesc sä poarte,

bine fixate, numele i aclresa caldtorului, precum si statia de

Coletele care nu poartä, aceste indicatiuni, pot fi

destinatie. refuzate.

§ 3. Etichetele vechi, adresele

sau alte indicatiuni fäcute cu ocazia unor transporturi ante-

rioare, trebuesc sä, fie ridicate

socotindu-se ate 15 franci de sau desfigurate de calätor. kilogram, taxa minimalä fiind Inregistrarea expedierea bade 30 franci, deed aceste obiecte gajelor. Recipisa de bagaje contin materii, care sunt excluse dela transport in virtutea 20. § 1. Inregistrarea bagajealineatului 4 al art. 3 din Con- lor nu se face cleat dacä, se ventiunea internationalä privi- prezintà biletele de tren valatoare la transportul märfurilor bile cel putin pana la statia de www.digibuc.ro

12 Mart le 1937

316

destinatie a bagajelor i pentru itinerariul indicat pe bilet. Dach biletul este valabil pe

§ 4. Recipisele de bagaje, eliberate pentru transporturile internationale trebue sä fie conforme cu formularul constituind Anexa I din aceastd, Con-

mai multe itinerarii, sau dacà locul de destinatie este deservit de mai multe statii, cáldtorul trebue sä arate exact itinerariul de urmat sau statia pentru care trebue Vacua inregis-

gaje:

várii a acestei prescriptiuni de

destinatie; itinerariul;

trarea. Ca lea feratá nu rdspunde de consecintele neobsercrilátor.

Tarifele prescriu dacd, si In

ventie.

§ 5. Mentiunile urmátoare sunt

obligatorii pe recipisele de baa) numele statiei de plecare sf

c) ziva preddrii i trenul penhru care au fost predate baga-

ce conditiuni se pot admite la

jele;

deal cel indicat pe biletul prezentat, sau fárá prezentarea bi-

d) câtimea biletelor, afard de cazul când bagajele au fost primite la transport fárd, prezentarea unui bilet;

expecliere bagaje pe alt itinerar,

letelor. Dacd, tarifele prevdd cá

se pot admite la transport bagaje färd prezentarea biletelor,

dispozitiunile prezentei Conven-

tiuni fixând drepturile si obligatiunile cdlätorului care-si in-

e) câtimea si greutatea cole-

telor;

f) suma pretului de transport si a altor taxe eventuale;

soteste bagajele, se aplicd, expe-

g) dacd, este cazul, suma in litere, care ar prezenta cuantu-

Mr% prezentarea biletelor.

mul

ditorului de bagaje inregistrate

Dacä tarifele prevád, cálátorul poate, In timpul duratei valabilitátii biletului, sä inregistreze bagajele, fie diredt pen-

interesului eliberdrii /a Limp, declarat conform art. 35.

Tarifele sau acordurile ferate aratd limba in care trebuesc imprimate si § 6.

¡litre cdile

tru parcursul total dela statia de plecare pând la statia de destinatie, fie pentru fractiuni ale

completate recipisele de bagaje. § 7. Tarifele pot sti, prevadd prescriptiuni speciale pentru transportul velocipedelor i aI uneltelor de sport. § 8. Cdlätorul poate sd indice,

lui se elibereazd, cAldtorului

statia de plecare, trenul cu care trebue sd, se expedieze bagajele sale. Dacd nu uzeazä de aceastd. facultate, expedierea se face cu primul tren potrivit.

parcursului total, cu conditiunea ca nicio fractiune sa nu fie utilizatá decât o singurd datd. § 2. La inregistrarea bagajuo

recipisd. Cilldtorul trebue sd se asigure, la primirea recipisei de

bagaje, eá aceasta este Intocmitá conform indicatiilor sale, Pretul de transport al bagajelor trebue plätit la inregistrare.

§ 3. In general toate celelalte formalitáti ale inregisträrii ba-

gajelor sunt hotärite de regulamentele In vigoare In statia de plecare.

in

conditiunile In vigoare la

.

Dacd,

bagajele

trebuesc

sa.

schimbe trenul inteo statie de corespondentä, transportul tre-

bue sd aibd loc cu trenul de corespondentä, dacd, poate servi pentru ransportul bagajelori

dacd, existä timpul necesar

pentru transbordare. In caz con-

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

trar, expedierea se face cu primul tren potrivit.

Expedierea bagajelor nu poate

avea loc in conditiunile indicate mai sus, cleat in cazul

când formalitätile cerute, la predare i In cursul transportului, de autoritätile vamale, de ac-

siz, de politie si ale altor autoritAti administrative nu se opun a aceasta. Ca lea ferath. este In drept sA nu admitá sau sA limiteze transportul bagajelor la anumite tre-

nuri sau anumite categorii de

trenuri. Eliberarea bagajelor

21. § 1. Eliberarea bagajelor se face contra preddrii recipisei de bagaje. Ca lea feratä nu este tinutit de a verifica dacA posesorul recipisei are calitatea de a lua bagajele In primire. § 2. Posesorul recipisei de ba-

gaje este In drept a cere dela

biroul statiei de clestinatie IndatA, ce, dup5, sosirea trenului cu care bagajele trebuiau transportate, a trecut timpul necesar pentru a-i fi puse la dispozitie, eventual si dupA trecerea timpului necesar pentru indeplinirea formalitAtilor vamale, de acsiz, fiscale, de politie sau ale altor autoritäti administrative. § 3. Dacd cälätorul nu pre7intá recipisa de bagaje, calea feratä nu este tinutA a elibera

bagajul, cleat numai dad, re-

lamantul dovedeste dreptul sAu; dacA aceastá dovadä pare nesuficientä, calea feratA poate cere o cautiune. § 4. Bagajele sunt eliberate In statiunea pentru care ele au fost Inregistrate. Totusi, la cererea posesorului recipisei facutA In timp util, dacd ImprejurArile permit si dacA prescriptiile va-

male, de acsiz, fiscale, de poli-

317

tie sau ale altor autoritäti ad-

ministrative, nu se opun, bagajele pot fi restituite in statia de )lecare, sau eliberare inteo statie intermediarg, contra predArii recipisei de bagaje si, in a'farA de aceasta, dace.' tariful prevede contra prezentArii biletului de tren. § 5. Posesorul recipisei de ba-

gaje, cdruia nu i s'a eliberat bagajul In conditiunile indicate la paragraful 2 de mai sus, poate cere sA se Inscrie pe recipisa de bagaje ziva si oral când a cerut eliberarea bagajului.

§ 6. Pentru orice alte formali-

täti, eliberarea bagajelor este

supusá regulelor In vigoare la calea feratä InsärcinatA cu eli-

berarea.

CAPITOLUL IH

Dispozifiuni comune pentru Iransporful celläforilor ;i bagajelor

Trenuri. Orarii. Extrase din tarif e

22. § 1. Pentru efectuarea transporturilor sunt destinate

trenurile regulate provazute In orarii (mersuri de tren) si tre-

nurile puse in circulatie dupl trebuintä.

§ 2. Chile ferate sunt tinute de a afisa la timp orariile trenurilor care circulA pe liniile lor proprii. Aceste orarii tre-

buesc sA arate categoria trenurilor, claselor, vagoanelor si orelor de plecare ale trenurilor, pentru statiile de transit destul importante si pentru statiunile finale, orariile trebuesc sA arate de asemenea orele de sosire, precum si principalele corespondente de trenuri.

Orariile care nu mai sunt In

vigoare imediat.

www.digibuc.ro

trebuesc

Indepärtate

12 Martie 1937

318

§ 3. In fiecare statiune deschisd pentru traficul international, alätorul trebue posibilitatea de a lua cunostinta de tarife sau extrase de tarife, care sd, arate preturile biletelor internationale, puse in

vânzare in acea statiune, pre-

curn ei taxele corespunzAtoare

pentru bagaje. Baze pentru calculul preturilor

de transport. Tarife

23. § 1. Preturile de transport

sunt calculate conform tarife-

lor legalmente in vigoare si publicate in mod obligator in fiecare Stat. Aceste tarife trebuesc

sd continä loate indicatiunile necesare pentru calculul preturilor de transport ei al taxelor accesorii ei sd specifice, in ca-

zuri eventuale, conditille in care se va socoti cursul schimbului. Totuei, publicarea tarifelor

internationale nu este obligatoare decât pentru State le ale cdror cdi ferate participd la aceste tarife ca cdi ferate de plecare sau sosire. § 2. Tarifele trebuesc sd arate conditiunile speciale relative la transporturi. Tarifele trebuesc aplicate In

mod uniform tuturor celor interesati; conclitiunile prescrise de tarife sunt valabile, intru cât ele nu sunt contrarii prezentei Conventiuni;

in caz

cipise de bagaje internationale, fd.rd ca sd existe un tarif direct dacd o cale feratä intre timp, aduce o modificare tarifului säu, aplicarea acestei modificdri nu poate fi cerutä dela celelalte cai ferate decât cel mai curând dupd. 8 zile de când aceste cdi ferate au primit incunoetiintarea.

Tarifele stabilite pentru un anumit termen (temporare) ince-

teazd de a fi in vigoare la exnirarea termenului fixat pentrtz durata lor. Interzicerea tratatelor particutare 24. Orice tratat particular, care ar avea de scop de a acorda

la unul sau mai multi calatori o reducere din pretul tarifului, este formal interzis ei nul de plin drept. Totuei sunt autorizate reducerile de preturi publicate mod legal ei accesibile deopotrivä tuturor in aceleaei condi-

tiuni, precum i acelea care sunt acorclate, fie pentru serviciul cdilor ferate, fie pentru serviciub administratiilor publice, fie in

folosul operelor de binefacere, de educatiune ei de instructiune.

Formalittitile cerute

venite.

Tarifele directe internationale

modificdrile lor inträ in vi-

goare la data indicate', la publicarea lor; in caz de majorare a acestor tarife sau de ingreunare o, conditiunilor de transport, publicarea lor trebue sa precedeze

cu 8 zile cel putin data fixatd, pentru punerea lor In vigoare. Dacd s'au emis bilete sau re-

vdmi,

trative

contrar,

sunt considerate ca nule ei nea-

de

acsizi, autoritdti fiscale, de politie si alte autoritdfi adminis25. Cdlatorul este tinut a se

conforma prescriptiunilor ordonate de värni, acsize, autoritdti fiscale, politie ei alte autoritäti

administrative, atât In ceea ce priveete persoana sa, cdt i in ceea ce priveste controlul bagajelor sale Inregistrate, sau demând. El trebue sä asiste la acest control, färd de exceptiunile admise

de

regulamente.

Cdile ferate nu-ei asumd nici

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

rdspundere fath de alätor, pen-

tru cazul, and acesta nu s'ar conforma acestor obligatiuni. Restitutiuni

26. § 1. Când un bilet nu a

fost utilizat, se poate cere restituirea pretului platit, cu rezerva saderilor mentionate la paragrafele 3 si 4 de mai jos. § 2. Când un bilet nu a fost utilizat cleat partial, din cauza mortii, boalei sau vreunui accident intâmplat calatorului, sau din alte cauze imperioase de naturä analoagä, se restitue diferenta intre pretul total piatit si taxa pentru parcursul efectuat si calculat, pe baza tarifului normal sub rezerva insä

319

ratä sä, poatà face scäderile prevhzute la paragraful 4. § 6. In ceea ce priveste biletele

cu pret redus, restituirea nu seface cleat in cazurile i in limitele preväzute de paragraful 5, biletele cu pret redus pentru copii, stabilite in virtutea lui alineat din paragraful 2, art. 7, nu sunt considerate ca bilete cu pret redus in sensul prezen-tului paragraf. § 7. Nicio restituire nu se face pentru biletele pierdute. § 8. Daca bagajele sunt retrase mnainte de a fi plecat din statia de expeditie, se poate cere restituirea pretului de transport.

Daa bagajele sunt retrase inteo statie intermediard, restitui-

fele 3 si 4 de mai jos. § 3. Nu se restituesc In niciun

rea taxelor nu se face deat in cazurile si conform dispozitiunitor paragrafelor 2 si 5 de mai

cheltuielile de con fecti o-

In cele douä cazuri, un drept de 0 fr. 50 de recipisä, si impozitele eventuale sunt scrtzute din suma de restituit.

a scrtclerilor aratate la paragra-

caz impozitele, suplimentele platite pentru locurile rezer-

vate,

nare a livretelor si comisioanele

platite pentru vinderea bilete-

sus.

§ 4. Se scade din suma de res-

§ 9. Tarifele pot contine dispozitiuni diferite, aceste dispozi-

minimum de 0,50 fr. si cu un maximum de 3 fr. de bilet, precum si cheltuielile de expedierea banilor, dacd este cazul.

ingreuiare pentru cälätor. § 10. Orice cerere de restituire bazatd pe dispozitiunile paragrafelor 1. 2, 5, 6 si 8 ale prezentului articol si ale art. 13, este-

siunii, biroului care l-a vândut. § 5. Când un aldtor impiedecat de a continua alätoria, conform orariului, din cauza unei pierderi de corespondenta de trenuri provocate de intârzierea unui tren, de suprimarea tinui tren, sau din cauza unei intreruperi de circulatie, renuntä, de a continua mai departe alAtoria sa, el are dreptul de a cere

luni, socotite pentru bilete dela data expirgrii valabilitàtii lor, iar pentru recipisele de bagaje dela data emiterii lor. § 11. In caz de aplicare neregulatä a tarifului sau In cazuri

lor.

tituit un drept de 10°/o, cu un

tiuni !ma nu trebuesc sa fie o

Aceastä, sadere nu se face and un bilet ramas neutilizat stinsä, data n'a fost prezentatä se restitue, chiar in ziva emi- caii ferate inteun termen de sase

aplicarea dispozitiunilor paragrafului 2, färä ca insä calea fe-

de erori in calculul taxelor de

transport sau al taxelor diverse,

diferenta in plus sau In minus

trebue rambursatà. § 12. Diferentele in plus constatate de calea ferata trebuesc, daca este posibil, aduse din ofi-.

www.digibuc.ro

12 martie 1937

320

ciu la cunostinta celor intere-

-sati, când ele intrec 0 fr. 50 de fiecare bilet sau de fiecare recipisg de bagaje i lichidarea trebue operatg, cat mai curänd po-

§ 3. In aceastg materie nu e-

xistä rgspundere colectivg. Rdspunderea colectivd a cdilor ferate pentru bagaje

Arazute in acest articol si In lipsg, de intelegeri particulare intre

29. § 1. Ca lea feratg, care a acceptat la transport un bagaj, pentru care a eliberat recipisg, de bagaje internationalg, este

cai ferate, regulamentele interi-

responsabilá de executarea trans-

Poare sunt aplicabile. Contestatiuni

portului pe parcursul total pang la eliberare. § 2. Fiecare cale feratg urmg-

27. Contestatiunile sau neinlelegerile !titre cglgtori, sau titre cglgtori i agentii call ferate

toare, prin faptul ca a luat In primire bagajele, participg la

sibil.

§ 13. In toate cazurile nepre-

sunt transate provizor in sta-

liuni de cgtre seful de serviciu si In timpul parcursului de cgtre seful de tren. TITLUL III itgspunderea alter [crate. Actiuni CAPITOLUL I

Reispunderea

Ildspunderea pentru transportul rdldtorilor, bagajelor de mánd $i animaielor

28. § 1. Rgspunderea cgii ferate pentru moartea unui 'tor sau rgnirile cauzate de un

Accident de tren, precum si pen-

tru daunele cauzate prin intarZierea sau suprimarea unui tren sau pierderea unei legäturi (co-

respondentg) de trenuri, sunt supuse legilor si regulamentelor Statului uncle s'a produs faptul. Articolele de mai jos ale prezen-

tului titlu nu sunt aplicabile in aceste cazuri.

§ 2. Ca lea feratg nu este raspunzatoare in ceea ce priveste bagajele de mâng si animalele

mici a cdror supraveghere in-

cumbg calgtoruIui in virtutea -art 15, paragraf 3, cleat de dau,nele cauzate prin culpa sa.

contractul de transport si isi asumg obligatiunile care rezultg din el, färg prejudiciul dispozitiunilor art. 42, paragraful 2, privitor la calea feratg destinatarä.

Limitele rdspunderii 30. § 1. Ca lea feratg' este rgspunzátoare, in conditiunile fixate In prezentul capitol, de Intarzierea elibergrii, de daune ce rezultil din pierderea totalg sau

partialg a bagajelor sau din avariile ce ar fi suferit din momentul acceptgrii la transport pang la eliberare.

§ 2. Calea feratg este scutitg

de aceastg, rgspundere in caz de

pierdere totalg, partiala sau avarie a bagajelor dacg se pro-

beazd cg dauna a avut drept cauzg o culpg, a cálgtorului,. un

viciu propriu al bagajului sau

un caz de fortg majorg. Calea feratá nu este responsabilg de paguba rezultatg din natura particularg a bagajului din-

tr'un viciu al ambalajului sau din faptul cg obiectele excluse

dela transport au lost totusi expediate ca bagaje. Când, din imprejurgrile de

fapt, dauna a putut sa rezulte dintr'un rise inerent, fie naturii, particulare a bagajului, fie

www.digibuc.ro

12 Marfle 1937

clintfun viciu de ambalaj, fie

din faptul ca continea obiecte al

caror transport ca bagaje era Interzis, este prezumtia ca dauna a rezultat, In adevar, dintr'una din aceste cauze, alai% numai dad cel In drept probeaza cd dauna n'a rezultat din aceste cauze.

§ 3. Ca lea feratä este de ase-

menea scutitä de raspundere

pentru intärzierea eliberarii bagajului, dad probeazä cd Intärzierea a fost cauzatá de impre-

jurári pe care calea feratá nu

putea sä le evite si pe care nu-i stä In putintá ca sá le inláture.

Cuantumul despdgubirilor in caz

de pierdere totald sau partiald a bagajelor 31. Mud, in virtutea dispozitiunilor prezentei Conventiuni, o despágubire pentru pierderea totalà sau partialä a bagajelor este pus& In sarcina call ferate, se poate reclama: a) dad cuantumul daunei es;te dovedit:

o suing, egald cu acest cuanturn, färä sä fie mai mare de 40 fr. de fiecare kg de greutate bruto lipsá; b) dad cuantumul daunei nu este dovedit:

o sumä calculatä, pe 20 fr. pe kg de greutate bruto lipsà. Pe längä aceasta se restituesc

taxele de transport, taxele vamale si alte sume debursate cu ocaziunea transportului bagajului pierclut, fall alte daune-in-

321

Prezunttia de pierderea bagajelor. Cazul in care bagajul este regdsit

32. § 1. Un bagaj lipsä este considerat ca pierdut dupá trecerea celui de a 14-a zi care urrneaza dupä aceea in care bagajul a fost cerut spre eliberare. § 2. Dad un bagaj considerat pierdnt este regäsit in decursul unui an dela cererea eliberarii lui,

calea feratä este tinutä, a

aviza pe dlätor despre aceasta, când domiciliul säu este cunoscut sau poate fi aflat. § 3. In termen de 30 zile dela primirea acestui aviz cälätorul

poate cere ca bagajul sä-i

fie

eliberat inteuna din statiile parcursului, numai contra plátii

pretului de transport dela statia de predare pâra la statia Uncle are loc eliber area si contra restituirii despágubiril pe care a primit-o, deducând even-

tual pretul de transport ce ar gubire si sub rezerva tuturor fi fost cuprins In aceastä desp5.-

drepturilor la desprigubirea pentru Intarzierea prevAzutä, la art. 34 *I eventual la paragraful 3 al art. 35.

§ 4. Dad bagajul regäsit n'a

fost reclamat in termenul de 30 zile prevazut la paragraful 3 de

mai sus, sau dad bagajul n'a fost regasit deal dupa ce a trecut un an dela cererea de eli-

berare, calea feratä dispune de bagaj, conform cu legile si re-

gulamentele Statului de care depinde.

terese.

despdgubirii in caz 0 despägubire mai mare poate . Cuanturaul de avarie a bagajelor fi reclamatá numai In caz de cleclararea lnteresului eliberárii 33. In caz de avarie, calea fein conformitate cu paragraful 4 ratä trebue O. pläteasd totaluI

al art. 35 si In caz de dol sau

gresealá grava a cAli ferate, conform art. 36. C. Ilamaiviu, vol. XXV. 21.

deprecierii suferite de bagaje,

färä alte daune interese. 0 despägubire mai mare poate fi re-

www.digibuc.ro

322

12 Martie 1937

clamatg numai In caz de declararea interesului eliberdrii, in conformitate cu paragraful 4 al art. 35 si in caz de dol sau greseald gravä a call ferate, conform art. 36. Totusi, despggubirea nu poate depgsi:

a) dacg Intregul transport a

fost avariat, suma ce s'ar fi plgtit in caz de pierdere totalg; b) dacd numai o parte a bagajului este avariatd, suma ce s'ar fi

plant, dacg partea avariatá

ar fi fost pierdutg. Cuantumul despetgubirii pentru Entârzieri la eliberarea bagajelor

34. § 1. In caz de intärziere lgtorul nu probeazd cg a avut

la eliberarea bagajelor, dacg, cd-

o paguid din aceastg intärziere, calea feratä este tinutá a pläti o despágubire fixatá la 20 centime de kg, de greutate bruto a baga-

grafele 1 si 2, cu cele prevgzute la art. 31 si 33, nu poate da loc la plata unei despdgubiri total&

superioare aceleia ce ar fi fost plAtitä In caz de pierdere total& a bagajelor. Declararea interesului eliberdrif 35. § 1. Orice transport de bagaj poate face obiectul unei de-

clardri a interesului eliberärii, declarare inscrisä In recipisa de

bagaje.

In lipsa unei dispozitiuni contrare In tarife, suma interesului cleclarat trebue sg fie indicatg. in moneda tgrii de plecare. § 2. In acest caz se percepe o, taxg suplimentarg de 0,10 la_ mile din suma declaratil, pe frac-

tiune indivizibilg de 10 km. Tarifele pot reduce aceste ta-

xe si pot fixa un minimum de

perceput.

berare, cu un maximum de 14

§ 3. Dacg s'a fäcut o declarare a interesului elibergrii, se poate reclama in caz de Intarziere: a) dacg nu se probeazg cg o. daund ar fi rezultat din aceastg

§ 2. Dacd se face dovada cd, o

sului declarat, 0 fr. 40 de kg-

jelor eliberate cu InUrziere si pe perioadd indivizibilg de 24 ore, socotitd dela cererea de elizile.

daund a rezultat din intärziere, trebue plItitg pentru aceastg daund o despägubire, care nu trebue sg intreacd de 4 ori despdgubirea forfetard fixatg la paragraful 1 din acest articol. § 3. Despägubirile preväzute la

cele 2 paragrafe precedente nu pot sd se cumuleze cu cele care

ar fi datorite pentru pierderea

intarziere si in limitele intere-

greutate bruto a bagajelor eliberate cu intärziere si pe fractiune indivizibild de 24 ore, socotite dela cererea elibergrii cu un maximum de 14 zile;

b) dacg se face dovada cg a. rezultat o daund din Intärziere, o despggubire, care se poate ridica pând la suma interesului. declarat.

totald a bagajelor. In caz de pierdere partialg, ele se plätesc, dacg este cazul, pentru partea nepierdutg. In caz de avarie ele se cumu-

Dacit suma interesului declarat este inferioarit despágubirilor prevgzute la art. 34, acestea.

In toate cazurile, cumulul des-

sau partiald sau avaria bagajelor, pentru care s'a declarat

leazä, dacg este cazul, cu despggubirea prevdzutd la art. 33. pggubirilor prevdzute la para-

pot fi pretinse In locul despägubirilor preväzute sub literile et

si b din prezentul paragraf. § 4. In caz de pierdere totald-

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

interesul eliberärii, se poate re-

clama:

a) despdgubirile prev6zute la

art. 31 ei 33 ei pe lângd acestea;

b)

rambursarea daunelor su-

plimentare probate, pang la con-

curenta sumei interesului claret.

de-

§ 5. Daca exista in acelaei timp avarie sau pierdere parVa1 . a bagajelor ei intârziere la eliberare, despdgubirile datorate

In virtutea paragrafelor 3 ei b,

4,

se pldtesc numai pând la con-

curenta sumei declarate ca interes la eliberare.

Despdgubirile in caz de dol sau greseald gravet imputabild cäii ferate 36. In toate cazurile, când

pierderea totald sau partiald, a-

varie sau intârziere a bagajelor, are drept cauzd un dol sau

o greeealä grava, imputabild cdij

ferate, aldtorul trebue despd-

gubit complet pentru paguba doveditä pAnd la concurenta du-

blului sumelor maxime prevä-

zute la art. 31, 33, 34 ei 35.

Dobdnzi la cuantumul despdgubirilor 37. Cälätorul poate cere o dobândd de 6°/0 la suma acordatä ca despdgubire, pe baza unei re-

cipise de bagaje, când aceastä despdgubire depäeeete 10 fr.

Aceastä dobâncla curge din

ziva reclamatiunii administrative, prevdzute la art. 40, sau de-

ed nu s'a fdcut o reclamatiune

administrativa, din ziva chemärii In judecatd. Restituirea despdgubirilor 38. Orice despdgubire plátitd pe nedrept, trebue restituitd.

323

In caz de fraude, calea feratd are dreptul pe lângd aceasta la o sumä egald cu aceea plätitä

pe nedrept, fárd prejudiciul sanctiunilor penale.

Rdspunderea cdii ferate pentru agentii sdi 39. Ca lea feratá rdspunde pen-

tru agentii Intrebuintati In serviciul sdu, precum ei de alte per-

soane pe care le intrebuinteazd

pentru executarea unui transport cu care s'au insärcinat. Totuei, decá la cererea chidtorilor cäjj ferate fac servicii care nu incumbd cäii ferate, ei sunt considerati ca lucrâncl pe rdspunderea cdldtorului cäruia Ii fac acest serviciu. CAPITOLUL

Rec lamafiuni administrative. Actiuni. Procedura" ;i prescriptie in caz de litigii näscute din confractul de transport

Reclamatiuni administrative 40. § 1. Reclamatiunile administrative fondate pe contractul de transport, trebue sä fie adre-

sate in scris adi ferate, ardtate la art. 42.

§ 2. Dreptul de a face recla-

matiuni apartine persoanelor care au dreptul de a actiona ca-

lea feratá in virtutea art. 41. § 3. Biletele, recipisele de bagaje i alte documente, pe care cel In drept judecd util a le anexa la reclamatiunea sa, trebuesc sd fie prezentate, fie In original, fie in copie, acestea trebuind sd fie valabile legalizate decá calea feratá o cere. In momentul lichiddrii reclamatiunii, calea feratá poate cere restituirea biletelor sau recipiselor de bagaje.

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

24

Persoane care pot exercita dreptul de actiune contra caii, ferate

41. Actiunea contra cgii ferate, care naste din contractul de transport, nu apartine cleat persoanei care prezintä biletul, sau recipisa de bagaje, dupg caz,

sau dacg in lipsg de aceste documente sgu.

isi justificA dreptul

Cdile ferate contra cdrora actiunea poate fi exercitatd. Competinta

42. § 1. Actiunea pentru res-

tituirea unei sume plAtite in vir-

tutea contractului de transport, poate fi exercitatá, sau contra cgii ferate care a perceput acea sumg, sau contra cgii ferate in profitul cgreia suma a fost perceputä in plus. § 2. Celelalte actiuni care nasc

din contractul de transport, nu pot fi exercitate decAt contra cgii ferate de plecare, contra cáli ferate destinatare sau contra acelei egi ferate pe care s'a produs faptul care a dat nastere a ctiunii.

Calea feratg destinatarg poate fi actionatá chiar i In cazul când n'ar fi primit bagajul. Reclamantul are alegerea Intre cgi ferate mentionate; eclat& actiunea intentatd, dreptul de obtiune este stins.

§ 3. Actiunea nu poate fi intentatg deal inaintea judecgtorului competent din Statul de

_care depinde calea feratg actio-

natd, afarg numai dacg nu se

prevede altfel In acordurile dintre State sun In actele de concesiune.

CAnd o intreprindere exploateazg retele autonome In diferite

State, fiecare din aceste retele

este consideratg ca o cale.feratg

distinctg din punctul de vedere al aplicArii acestui paragraf. § 4. Actiunea poate fi introclusg contra unei alte cgi ferate decAt cele argtate la paragraTele

I si 2 de mai sus, cAnd ea este prezentatg ca cerere reconven, tionalg, sau ca exceptie, intee

instantg relativg la o cerere prin.

cipalg fondatg de acelasi contract de transport. § 5. Dispozitiunile prezentului articol nu se aplicg la recursurile caller ferate Intre ele, regulamentate la Cap. III din prezentul titlu. Constatarea pierderii partiale sau a unei avarii suferite de bagaje

43. § 1. and o pierdere par-

tial& sau o avarie este desceperitg sau presupusg de calea feratg sau invocatg de cglgtor, calea feratg este tinutg a intocmi färg intarziere i dacg este posibil, in prezenta algtorului, un proces-verbal constatand starea si greutatea bagajului i e cAt posibil cuantumul pagubei, tauza pagube i momentul In care ea s'a produs. 0 copie a acestui proces-verbal trebue sg fie datg gratuit cglgtorului, la cererea sa. § 2. and cálátorul nu acceptg constatgrile din procesul-verbal,

el poate cere constatarea judiciarg a stgrii si a greutatii bagajelor, precum si a cauzei si a cuantumului daunei, conform legilor si regulamentelor Statului, uncle constatarea judiciarg are lOc.

§ 3. In caz de pierdere de bagaje, calgtorul este tinut, pentru a usura cercetgrile cgii ferate, de a da descrierea cAt se

poate mai exactg a coletelor pierclute.

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

Stingerea actiunii contra cdii ferate ndscute din contractul de transport 44. § 1. Primirea bagajelor stinge orice actiune contra cAii

ferate, provenind din contractul de transport. § 2. Totusi, actiunea nu este stinsA:

1. deed cAlätorul dovedeste cä.

paguba a fost cauzatä prin dol sau gresealä grava imputabild cAii ferate.

2. in caz de reclamatiune pentru intärziere, cand ea este VAcutA la una din calle ferate arl-

tate in art. 42, paragraf. 2, intr'un termen de maximum 21 zile, fArl a socoti pe aceea a pri-

3. in caz de reclamatiune pentru pierdere partialA sau avarie;

325

mirea bagajelor, atAt timp cat

nu s'a procedat la verificärile co-+

rute de el, pentru a se constata

dauna invocatä. Rezervele ce cdlätorul ar face, primincl totusi bagajele sale, nu vor avea niciun efect, clacA nu sunt acceptate de calea feratA. § 4. Dacb, o parte din coletele

mentionate in recipisa de bagaje lipseste chiar la eliberare, caltitorul poate cere inainte de a

Ina in primire pe celelalte, ca drumul de fier sA-i elibereze o

recunoastere in privinta aceasta. § 5. Räspunderea pentru pier-

derea totalä se stinge clacI in

limp de 6 luni dupA sosirea tre-

nului, cu care trebue sa fie expediate bagajele, acestea n'au fost cerute in statia de destinetie,

f Ard

prejudiciul avizului,

care trebue dat cálAtorului la

a) dacA pierderea sau avaria a fost constatatA inaintea primini de cdtre cAldtor,

orice epocA, dacä coletul este re-

b) dacb. constatarea, care trebuia fAcutd conform art. 53, nu

dresa sa. Prescriptia actiunii ndscute din

conform art. 43;

s'a fAcut din culpa aid ferate.

4. in caz de reclamatiune pen-

tru daune neaparente, a cdror

existentA este constatatä dupb. primirea bagajului cu condititznea:

a) ca verificarea bagajelor in statia de sosire sä nu fi fost oferitd chliltorului de cätre calea feratA;

b) ca cererea constatArii, con-

form art. 48, sA fie Melia imediat dupg descoperirea daunei cel mai tArziu in cele 3 zile, care urmeaza dupA ziva primirii; c) cälätorul sA facA proba, cA

dauna s'a produs in intervalul scurs intre acceptarea la trans-

port si eliberarea.

5. and actiunea are ca obiect

restituirea sumelor plAtite.

§ 3. CAlAtorul poate refuza pri-

gäsit si deed poartà indicatiunile necesare pcntru a gäsi a-

contractul de transport 45. § 1. Actiunea näscutà din contractul de transport se prescrie printr'un an, and suma datoratb. n'a fost fixatä printr'o recunoastere, printr'o transactie

sau printr'o hotArire. Totusi prescriptia este de 3 ani, dacA este vorba de o actiune de

daune, avâncl de cauzI un dol sau o gresalä gravA, sau in cazul de fraudA, vizat de art. 38. § 2. Prescriptia curge: a) pentru cererile de despAgubire in caz de pierdere partialA,

avarie sau IntArziere la elibe, rare:

din ziva in care eliberarea a

avut loc; b) pentru cererile de despAgubire in caz de pierdere totald:

www.digibuc.ro

326

12 Martie 1937

din ziva in care eliberarea ar

fi trebuit sd aibd, loc;

c) pentru cererile de plati sau restituiri de taxe, de taxe accesorii sau de suprataxe, sau penCM cereri de rectificdri de taxe in caz de aplicare neregulatd a

tarifului sau dintr'o eroare de

calcul:

din ziva pldtii taxei, a taxelor accesorii sau a suprataxei, sau

daca nu s'a fdcut o platd, din ziva in care plata ar fi trebuit sA fie efectuatd;

d) pentru cererile de pldti de

suplimente de drepturi recla-

mate de vamä: din ziva reclamatiunii vdmii; e) pentru celelalte cereri pHvind transportul de cAlätori: din ziva expirdrii valabilitAtii

biletului.

Ziva indicatit ca punct de plecare nu este niciodatA cuprinsd in termen. § 3. In caz de reclamatiune administrativA scrisA si adresatd, call ferate, conform art. 40, prescriptia inceteazd de a curge. Prescriptia isi reia cursul incepAncl din ziva dud calea feratd a respins in scris reclamatia si a

restituit piesele care erau anexate la reclamatiune. Proba primirii reclamatiunii sau a rdspunsului si aceea a restituirii pieselor sunt in sarcina aceluia

care invoacd acest fapt. Reclamatiunile ulterioare, având acelasi obiect, nu suspencld prescriptia. § 4. Sub rezerva dispozitiunilor precedente, suspendarea si intreruperea prescriptiei sunt reglementate prin legile si regulamentele Statului, unde s'a intentat actiunea. Inadmisibilitate a reludrii o ctiunii s cris e s au pres crise

46. Actiunea stinsd sau pres-

crisd,

conform

dispozitiunilor

paragrafului 10 al art. 26 si art. 44 si 45, nu poate fi reluatd nici sub forma unei cereri reconventionale, nici sub aceea a unei exceptiuni.

CAPITOLUL III

Regularea confurilor §i recursurilor ceiilor ferafe infra ale

Re gularea conturilor intre cdile f erate

47. Orice cale feratA este tinutd sA plateascd celorlalte cli ferate interesate partea care le revine din pretul de transport pe

care l-a incasat sau pe care ar

fi trebuit sA-I incaseze. Re cur sul in caz de de spd gubire pentru pier der e totalli, par-

gala s au pentru avarie

48. § 1. Calea feratd care a

pl.:a-tit o despdgubire pentru pier-

dere totald, partialä sau pentru avarie a bagajelor, in virtutea dispozitiunilor prezentei

Con-

vetiuni are dreptul de a exercita

un recurs contra cAilor ferate care au luat parte la transport, conform dispozitiunilor urmAtoare:

a) calea feratd, din a cArei

culpd s'a cauzat paguba, este singura responsabild; b) cAnd dauna a fost cauzatA

prin faptul a mai multor di fe-

rate, fiecare din ele räspunde de paguba cauzatä de ea. DacA, In spetd, distinctiunea va fi imposibild, despdgubirea se va repartiza intre cdile ferate dupä principiile mentionate sub litera c; c) dacd nu se poate dovedi cA clauna a fost cauzatä prin faptul uneia sau mai multor &Ai ferate, despdgubirea datoratd este repartizaa Intre toate cdile ferate,

care participd la transport, cu

exceptia acelora care pot proba

www.digibuc.ro

327

12 Mart le 1937

cd clauna nu s'a produs pe liniile tor. Repartitia se va face propor4ional cu distantele kilometrice ta care se aplica tarifele. § 2. In caz de insolvabilitate a

unei cdi ferate, partea neplatita care Ii incumbd este repartizatd titre toate celelalte cdi ferate care au luat parte la transport, proportional cu distantele kilometrice la care se aplicd taritele.

Recursul in caz de despdgubire pentru intdrzierea eliberdrii 49. Regulele enuntate la art.

§ 3. Judecätorul trebue sä hotárascg, prin una si aceeasi sen-

tintä asupra tuturor recursuri-

lor de care este sezisat. § 4. CM le ferate actionate nu

pot exercita niciun recurs ulte-

rior.

§ 5. Nu este permis a introstanta sezisatá cu cererea prinduce recursuri in garantie, in incipalä de despdgubire. Competinta pentru recursuri 51. § 1. Judecätorul domici-

liului cdii ferate, contra chruia

se exercitd, recursul, este singu-

48, se aplica si in cazul despdgubirii plAtite pentru intärziere.

rul competent pentru toate ac-

de iregularitäti constatate pe mai multe cdi ferate, despdgubirea -este repartizatä intre aceste cdi

tentatd contra mai multor cdi ferate, calea feratá reclamantd are

Dacd intärzierea a fost cauzatá

ferate, proportional cu durata intärzierii respective.

Procedura recursului 50. § 1. Ca lea feratá contra cd-

reia se exercitá unul din recursurile prevazute la art. 48 si 49 de mai sus, nu poate contesta valabilitatea plätii fäcute de administratia care exercitd recursul, cand indemnitatea a fost fixatd, de autoritatea judiciard,

dupd ce calea feratd a fost legal citatä si a fost push', in situatia de a interveni singurd in proces. Judechtorul sezisat de actiunea principalä, fixeazd, dupd imprejurdrile de fapt, termenele pentru notificare si pentru interve-

tiunile de recurs.

§ 2. Când actiunea trebue in-

dreptul a alege intre judeatorii competenti, in virtutea paragrafului precedent, pe acela inaintea cäruia sd-si prezinte rectamatiunea.

Conventiuni particulare cu privire la recurs 52. Se permit conventiunile particulare ce pot interveni intre cdile ferate, fie stabilite mai dinainte pentru diversele recursuri ce ar putea sä aibá unele

contra altora, fie pentru un caz

special.

TITLUL IV Dispozipuni diverse

formuleze actiunea in o singurd aceeasi instantd contra tuturor chilor ferate interesate, cu care nu s'a inteles, sub pedeapsä de a nu pierde dreptul de recurs

Aplicarea dreptului national 53. In lipsd de stipulatiuni in prezenta Conventiune, sunt aplicabile, in fiecare tard, dispozitiunile din legile si regulamentele nationale relative la transporturi. Reguli generale de procedurd 54. Pentru toate litigiile la

citat.

supuse

nire.

§ 2. Ca lea feratd, care vrea sá

-exercite recursul sdu, trebue sd-si

contra acelora pe care nu le-a

care dau nastere transporturile prezentei

www.digibuc.ro

Conventiuni,

12 Martie 1937

328

procedura de urmat este aceea a judecátorului competent, sub rezerva dispozitiunilor contrarli prevazute in prezenta Conventiune.

Executarea sentintelor. Popriri fi c au piani

55. § 1. and hotaririle pronuntate contradictoriu sau In lipsä, de judecbitorul competent,

in virtutea dispozitiunilor prezentei Conventiuni, au devenit executorii, dupá legile aplicate de acest judecätor, ele

devin

executorii si In fiecare din Statele contractante, imediat dupg, indeplinirea formalitätilor prescrise in acest Stat. Revizuirea fondului afacerii nu este admisä.

Aceastä dispozitiune nu se a-

plicá hotäririlor care nu Bunt

executorii deal numai provizoriu si nici condamnärilor la da une interese care ar fi pronuntate, In afarä de cheltuieli, contra unui reclamant cdruia i s'a respins actiunea. § 2. Creantele provenite dintr'un transport international In folosul unei ad' ferate asupra unei alte &di ferate, care insä, nu depinde de acelasi Stat ca pri ma, nu pot fi urmärite decat temeiul unei hotárfri date de autoritatea judiciarä a Statului de care depinde calea feratä titulará a creantelor urmärite. § 3. Materialul rulant al unei cäi ferate, precum i obiectele mobile de orice naturä, ce It apartin si care sunt obtinute Iii

acest material, nu pot face obiec-

tul unei urmäriri pe alt teritoriu, cleat pe cel al Statului, de care depinde calea feratá proprietard i numai in virtutea unei hotáriri date de autoritatea judiciara acestui Stat, § 4. Nu se poate cere o cau-

tiune pentru a asigura plata

cheltuielilor ocazionate de ac-

tiuni judiciare bazate pe contractul de transport internatio-

nal.

Unitatea monetard. Cursul de conversiune sau de acceptare a monedelor stretine

56. § 1. Sumele indicate In francj in prezenta Conventiune sau in anexele ei sunt considerate ca raportându-se la francuI aur, in greutate de 10/31 grame si cu titlul de 0,900.

§ 2. Calea feratä este Vilna a publica prin afise, la ghiseurì

sau prin orice alt mijloc potrivit, cursurile la care se efectueazä conversiunea sumelor exprimate in unitäti monetare stilt--

hie, care sunt plátite In moneda tärii (curs de conversiune).

§ 3. De- asemenea o cale feratá

care acceptd la pIatá monede sträine trebue sä publice cursurile la care ea le acceptá (curs de acceptare).

Instituirea unui Oficiu Central de transporturi internationale pe cetile ferate

Pentru a inlesni si asigura executarea prezentei conventiuni, se institue un Oficiu Central de transporturi internationale pe edge ferate, insárci57. § 1.

nat: a) de a primi comunicärile fie-

cárula din Statele contractante

si fiecáreia din cAile ferate inte-

resate si de a le notifica celor-

lalte State i cdi ferate; b) de a culege, coordona i publica informatiunile de orice na-

turd care intereseazä serviciul

transporturilor internationale;

c) de a pronunta la cererea

pärtilor, sentinte asupra litigiilor care s'ar putea ivi intre ettile ferate.

d) de a inlesni Intre diversele

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

Cj ferate relatiunile financiare necesitate de serviciul transporturilor internationale i acoperi-

rea creantelor rdmase In suferintg si de a asigura din acest

punct de vedere siguranta raporturilor dintre caile ferate; e) de a aduna cererile de modificgri a prezentei Conventiuni .

si de a propune, când e cazul, reunirea conferintelor prevgzute la art. 60. §

2. Un regulament special

constituind anexa II-a a prezentei Conventiuni, fixeazg sediul, compunerea si organizarea acestui Oficiu, precum si mijloacele sale de actiune. Acest regula-

3213

§ 4. Simple primire a notifi-. cgrii din partea Oficiului Central dà imediat drept fiecgrei cgi

ferate de a Inceta, cu linia radiatg, mice relatiune de transporturi internationale, afar& de transporturile In curs, care trebuesc sà fie executate Ong, la, destinatie.

Admiterea de State noi 59. § 1. Orice Stat care -n'a semnat prezenta Conventiune si vrea sg adereze la ea adreseazga cererea sa Guvernului elvetian,, care o comunicg, tuturor State lor participante, Impreund cu o nota

ment si modificgrile, care i se a-

a Oficiului Central, asupra tuatiei cäilor ferate ale Statului

Conventiunii 58, § 1. Oficiul Central prevä-

tian, de cel putin cloud State

duc prin acorduri intre State le contractante, au aceeasi valoare si duratä ca si Conventiunea. Lista liniilor supuse

zut la art. 57 este insgrcinat sg

stabileascd si sä tie la zi lista liniilor supuse prezentei Conven-

tiuni. In acest scop el primeste

notificarile Statelor contractante, relative la Inscrierea pe aceastg

listä sau la radierea de pe listä a liniilor unei cgi ferate sau a unei intreprinderi mentionate la art. 2.

§ 2. Intrarea unei linii noi la

serviciul transporturilor inter-

nationale n'are loc cleat dupg o lung dela data scrisorii Oficiului Central, prin care se notificä celorlate State inserierea sa pe listg..

§ 3. Radierea de pe listg a unei

linii se face de Oficiul Central, imecliat ce Statul contractant,

flupg a cgrui cerere linia a fost

inscrisg pe listä, notificg Oficiului Central, cg ea nu mai este In situatie de a face fatg obligatiunilor impuse de Conventiune.

solicitant, din punctul de vedere al transporturilor internationale. § 2. Dad. In timp de o lung de la trimeterea acestui aviz nu s'a fg.cut opozitie la Guvernul elve-

contractante, cererea se admite de plin drept i Guvernul elvetian va anunta aceasta atät Statului solicitant cat i celorlalte State participante. In cazul contrar, Guvernul el-

vetian notificg tuturor Statelor participante, precum si StatuIld solicitant, cg examinarea cererii sale a fost amAnatä. § 3. Orice admitere isi produce efectele la o lung dupg data avi-

zului trimes de Guvernul tian.

Revizuirea Conventiunii 60. § 1. Delegatii Statelor con,

tractante se reunesc pentru revizuirea Conventiunii, In urma

convocgrii Guvexnului elvetian, eel mai târziu cinci ani dupg punerea in vigoare a modificgribor adoptate la ultima conf erintä.

Totusi conferinta va putea avea loc si inainte de acest termen, dacd cererea este fäcutg

www.digibuc.ro

12 Mart le 1937

330

el putin o treime din Statele

contractante.

§ 2. Punerea in vigoare a unei

,conventiuni la care a ajuns o

conferintä de revizuire implicg abrogarea Conventiunii anteri-

uare, chiar fatii de acele pgrti

Tontractante care n'ar ratifica noua Conventiune. Dispozitiuni complimentare 61. § 1. Dispozitiunile compli'mentare, pe care unele State

contractante sau unele cäi

fe-

rate participante, ar judeca util, sg le publice pentru executarea

In lipsa notificgrii de retragere

fgcute in termenul de mad sus, angajamentul va fi prelungit de plin drept, pentru o perioadg de trei ani si asa mai departe din trei in trei ani, in lipsa unei denuntgri cu cel putin un an Inainte de 31 Decemvrie a ultimului

an al unei perioade trienale. § 2. Noile State admise a participa la Conventiune in cursul perioadei de 5 ani sau in cursul uneia din perioadele trienale,

sunt angajate pang la finele acestei perioade si apoi pang la fin ele fiecgrei perioade urmgtoa-

conventiunilor, vor fi comunicate de ele Oficiului Central. § 2. Acordurile intervenite pentru adoptarea acestor dispozi-

re, intru cat ele n'ar fi denuntat angajamentul lor cu cel putin un an inainte de expirarea

cgile ferate care au aderat la ele,

Ratificdri

uneia din aceste perioade.

limn pot fi puse in aplicare, pe

in forma prescrlsg de legile si

regulamentele fiecdrui Stat, MIA

insä ca prin aceste acorduri sà se aducg deroggri Conventiunii Internationale.

Punerea lor in aplicare se va

notifica Oficiului Central. Durata angajamentului rezultat

pin aderare la Conventiune

62. § 1. Durata prezentei Con'ventiuni este nelimitatg, totusi, Tiecare Stat participant se poate retrage in conditiunile argtate Mai jos: Primul angajament este valabil pang la 31 Decemvrie a anului al 5-lea care va urma dupg punerea In vigoare a prezentei tonventiuni. Orice Stat care, dupg expirarea acestui termen, vrea sg, se retragg, trebue sg notifice Guvernului elvetian intentia cu cel putin un an inaintea datei arglate. Guvernul elvetian va infor-ma despre aceasta toate Statele participante.

63. Prezenta Conventiune va ratificatg si intrumentele de ratificare vor fi depuse cat mai curänd posibil la Guvernul Elfi

vetian.

Cand Conventiunea va fi ratificatä de cinsprezece State, Gu-

vernul Elvetian va putea sg se pung in leggturg cu Guvernele interesate, pentru a examina cu ele posibilitatea punerii in vi-

goare a Conventiunii.

Textele Conventiunii. Traduceri oficiale.

64. Prezenta Conventiune a

Cost incheiatà si semnatg in limba francezá, conform uzului diplomatic stabilit.

La textul francez sunt ane-

xate: un text in limba germang Si un text in limba italiang, care

au valoarea de traduceri ciale.

ofi-

In cazuri de divergente, textul francez hotgräste.

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

LEGE cif privire la scutirea de taxe vamale a inaterialului de propaganda turistici si balneark importat din Romania In Cehoslovacia si vice-versa

DIN 12 MARTIE 1937 4)

Art. unic.

Guvernul este au-

torizat a ratifica si a face sa se execute schimbul de note efec-

tuate la Bucuresti, la 4 Iu lie

1935, prin care guvernele Romaniei si Cehoslovaciei, au convenit sa-si acorde reciproc scutire de taxe vamale pentru prospectele, afisele, precum si brosurile

de propaganda turistica si bal-

neara cu ocazia importului acestui material din una din Taxi le contractante.

Copie si traducere de pe a-

teste note se alaturd la legea de f atä.

Având in vedere ne-

Not&

tesitatea de a da traficului turistic intre ambele noastre taxi o desvoltare cat mai mare si tinand socoteala de sugestiunile te au fost elaborate cu ocazia lucrarilor Consiliului Economic al Micii Intelegeri, am onoarea a V. propune urmatoarele:

I. Anexa A a Tratatului de

Comert i Navigatiune intre Re-

gatul Romaniei si Republica Ce1)

Aceastä, Lege, dimpreunä

notele la dânsa aläturate, s'a votat de Senat In eclinta dela 19 Decemvrie 1936 0 de Adunarea Deputatilor In

edinta dela 23 Februarie

1937; s'a promulgat prin Decretul regal Nr. 1.011/937 0 s'a publicat In Monitoria Oficial, p. I, Nr. 59 din 12 Martie 1937. A se vedea i Tratatul de comert i navigatie eu Cehoslovacia, ratificat prin Legea pu-

blicatä In Monitorul Oficial Nr. 84 din 10 Aprilie 1931, precum i Legea pentru organizarea turismului, din

Februarie 1936, la pag. 323, vol.

331

hoslovaciei, semnat la Strbské Pleso, In ziva de 27 Iunie 1930, va fi completat in sensul urma.tor:

Observatiune la Nr. 298, 299 si

300 din tariful vamal cehoslovac.

Prospectele, afisele si brosurile

co recomanda vizitarea locurilor turistice sau balneare române, sau Maud in mod general propaganda pentru traficul voiajorilor (strainilor) in Romania, vor fi admise in scutire de taxe vamale, in conformitate cu Nr. 647, indiferent de extinderea

pärii rezervatä anunturilor. II. Anexa B a aceluiasi Tratat va fi completatä dupa cum urmeaza:

Ex. 794, prospectele, afisele brosurile recomandand vizitarea statiunilor turistice i balneare

cehoslovace, sau Maud propaganda in general pentru traficul voiajorilor (strainilor in Cehoslovacia), vor fi admise in scutire de taxe vamale, indiferent de extinderea partii rezervata anunturilor.

III. Se intelege totodata cà a-

fisele, prospectele si cataloagele de targuri de mostre si de expozitii ce au loc pe teritoriul uneia din Inaltele Parti Contractante, vor fi admise In scutire de taxe vamale cu ocazia importului lor pe teritoriul celeilalte PAN. IV. Acest acord va face parte

integranta, din Tratatul de Comert i Navigatie din 27 Iunie 1930. El va fi ratificat si va in-

tra in vigoare 15 zile, dupa schimbul instrumentelor de ratificare, care va avea loc la Praga. Cu toate acestea cele doul Guverne se vor putea intelege In

ceea ce priveste punerea sa in vigoare anticipata.

XXIV, p. I.

www.digibuc.ro

332

12 Martie 1937

LEGE pentru ratificarea anexelor Convenfiei de stabilire, comerf si navigafie cu Ungaria

DIN 12 MARTIE 1937 1)

Art. unic.

Guvernul este au-

Aprilie 1930, Nr. 1.118, asupra protectiunii muncii 9; 1. Cererile de autorizatie prea-, labile prevazute In art. 2 al legii precitate, ca i cererile de stabi-

lire si de prelungirea livretelor profesionale i permisii de se-

torizat a ratifica si a face a& se

dare In tat* (art. 12-14), formu-

nistrul României la Budapesta,

de a exercita o profesiune In Ro-

execute scrisorile adresate de Mi-

presedintelui

clelegatiunii

un-

gare, care formeaza parte lute-

granta din Conventiunea de StaMire, Comert st Navigatiune, incheiata Intre Romania si Unga-

ria la Sinaia, i semnata la 12 August 1931, astfel cum a fost pusa in vigoare prin jurnalul Consiliului de Ministri, Nr. 1.112 din 24 August 1931. Copiile si traducerile de pe

suszisele 3 scrisori se alaturá la legea de fata. I. Referindu-ma la art. 1 al Conventiunit de Stabilire, Comert i Navigatie intre Romania si Ungaria, semnata astazi, 12 August 1931, am onoarea sä aduc la cunostinta dv. ca Guyernul Regal Roman, face declaretitle urmatoare, In ceea ce priveste aplicarea, fata de supusii

unguri, lucrând pe propriu lor cont, a dispozitiunilor legii din 1

1) Aeons% Lege, dimpreunä cu scrisorile la dinsa aläturate, s'a votat de Senat In sedinta dela 19 Decemvrie 1936 si de Adunarea Deputatilor Iii edinta dela 24 Februarie 1937; s'a promulgat prin Deereul regal Nr. 1.012/937 ì s'a publicat fn Monitorul Ofiaial, p. r, Nr. 59' din 12 Martie 1937. A se vedea si Conventia de stabilire, contert i navigatie, cu Ungaria, ratifieatä prin Legea publieatä in Monitorul Oft-

Nat, NT. 79 din 2 Aprilie 1932, precum si Aeordul de pläti cu Ungaria, din 28 Aprilic 1936, la pag. 597, vol.

XXIV, p. I.

late de supusii unguri, doritori

mania, vor fi examinate de autoritätile competinte române, cu bunavointä i cu cea mai mare graba, posibila.

2. Supusii unguri care exercitau In momentul intrarii in vi-

goare a legii precitate un comert sau o industrie In Romania, conform legilor si regulamentelor in vigoare, vor obtine, fat% exceptie, livretele profesionale pre-

vazute la art. 18, al legii citate mai sus, ca si prelungirea acestor livrete (art. 15) si permisille lor de sedere in tara. Stabilirea ca i prelungirea livretelor profesionale nu vor putea fi refuzate decal pentru motivele mentionate la art. 16. 3. Livretele profesionale eliberate supusilor unguri prevazute

la alineatul precedent, nu vor putea fi retrase decal pentru motive privitoare la siguranta Statului (art. 16).

II. Cu scrisoarea din data de

astazi, 12 August 1931, ati binevolt sa-mi faceti urmatoarea co-

muni care:

Referindu-mä la art. 2 a/ Conventiunii de Stabilire, de Comert i Navigatie intre Romania i Ungaria, semnata astazi,. 2) A se vedea Legea pentru proteguirea muncii indigene, din 3 Aprilie 1930, la pag. 189, vol. XVIII, precum

i Legea pentra utilizarea

personalului românese in intreprinderi, din 16 Iulie 1931, la pag. 510,, vol. XXII.

www.digibuc.ro

12 Martie 1937

am onoarea a aduce la cunos-

ale Americii, semnat in Bucu-

tinta cá negocierile cu privire la o Conventie referitoare la repri-

resti, la 23 lulie 1924.

zati, vor fi Incepute Indata ce se

Tratat.

mirea reciprocâ a celor expul-

va putea, /titre ambele noastre

(Aril".

JJL Referindu-mA la art. 5 din Conventiunea de Stabilire, Comart si Navigatiune, semnatA cu data de astazi, 12 August 1931,

am onoarea a va aduce la cu-

nostintil cá Guvernul Roman, In

dorinta de a inlesni relatiunile Intre ambele tari, considerA ca taxa de sedere In tark perceputa asupra supusilor unguri, in Romania, sa ffe valabilA pentru un an, cu titlul de reciprocitate, In

ce priveste conditiunile la care sunt percepute taxele de aceeasi natura plâtite de supusii români in Ungaria.

Regatul Romaniel si State le Unite ale Americii, gasind cA este neoesar a se incheia un tratat aditional la tratatul de extraditie, semnat la Bucuresti, In ziva de 23 Julie 1924, spre

a

se

completa cazurile in care se acord6 extraditiunea Infra ambele State, au numit plenipotentiari ai lor, Care, dupA ce au schimbat deplinele lor puteri, gäsite In bunA

si cuvenitA forma, au convenit asupra dispozitiunilor urmAtoare: TRATAT ADITIONAL

UrmAtoarele crime

i de-

Ede se adaugA la art. 2 din zi-

LEGE pentru ratificarea Tratatului adilional la tratatul de extradilie dintre RomAnia fi State le-unite ale Americii

DIN 12 MARTIE 19371)

Art. unic.

"Se alaturA la legea de fatA co-

pie si traducere de pe suszisul

sul tratat, In baza cárora se poate acorda extradarea, si anume:

24. Crime si delicte Impotriva legilor falimentelor.

2. Prezentul tratat va fi con-

Guvernul este au-

torizat a ratifica si a face sá se execute Tratatul semnat In Bucuresti, la 10 Noemvrie 1936, adi-

tional la tratatul de extraditie

dintre Romania si State le-Unite

1) Aceasta Lege, dimprennä en Tratatul aditional la dânsa aläturat, s'a votat de Senat si Adunarea Detatilor in sedintele dela lo fp. 23 Februarie 1937; s'a promulgat prin. Decretul regal NT. 1.013/937 fo. s'a publicat In Movitorul Oficial, p. I,

Nr. 59 din 12 Martie 1937. A se vedea i Tratatul de exträdare

State le-Unite ale Americei, din 23 "hale 1924, ratificat prin Legea publicatä in Monitorul 0 ficial Nr. 79 din 8 Aprilie 1925.

siderat ca facand parte. lutegranta din tratatul dela 23 Iu lie

1924 si prin urmare, lista dela

art. 2, se completeaza in asa mod

/neat punctul 24 din tratatul principal devIne punctul 25. 3. Prezentul tratat va fi rati-

ficat de Care Inaltele Pärti Contractante, conform dispozitiunilor constitutionale respective si 'va deveni executoriu In ziva

schimbului ratificarilor, care va avea loc cat mai curand la Bucuresti.

4. Prezentul tratat rAmâne In vigoare pe tot timpul cat va fi in vigoare tratatul din 23 Iu lie 1924 si aplicarea lor va Inceta acelasi timp.

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

334

LEGE

cat, printr'o actiune unitä a tä-

pentru ratificarea a 3 Convenfii internetionale, de ordin economic, ale Societkii Naliunilor

DIN 13 MARTIE 1937 1)

Art. unic.

Guvernul este au-

torizat a ratifica si a face sg. se execute urmätoarele Conventiuni internationale, intocmite de Comitetul economic al Societittii Natiunilor j semnate de Roma-

nia la Geneva, la 20 Februarie

1935:

1. Conventiunea internationalg,

pentru lupta contra bolilor contagioase ale animalelor.

2. Conventiunea internationalg,

privitoare la transitul animaletor, cdrnurilor si altor produse animale, 3. Conventiunea internationalä privitoare la exportul ci im-

portul produselor de origine animald (allele cleat cArnurile, preparatele de carne, produsele animale proaspete, laptele si derivatele laptelui). Copie si traducere de pe aceste documente se alIturg, la legea de fatä.

I. CONVENTIUNE INTERNATIONALA pentru lupta contra bolilor contagioase ale animalelor

Convinsi ca o luptä neintreruptä si cu efect contra bolilor contagioase ale animalelor nu poate fi dusg, la bun sfârsit, deAceastä Lege, dimpreunä en

Clonventiunile la dansa alâturate, s'a

votat de Senat in qedinta dela 16

Decemvrie 1936 si de Adunarea Deputatilor In edinta dela 23 Februarie 1937; s 'a promulgat prin Deere-

tul regal Nr. 1.006/937 si s'a publieat in Monitona Oficial p. I Nr. 60 din 13 Martie 1937.

rilor interesate: Pe de altg, parte, recunoscând, In unanimitate, cä orice actiune tinzând a usura schimburile internationale de animate si pro-

duse animate trebue sä aiM In fruntea programului säu imbunätätirea, prin toate mijloacele, a conditiunilor sanitare veterinare, in clusiv o conlucrare in-

ternationalä mult mai strânsg, mult mai frecventä, Au desemnat ca imputernicitir ai sai: care, dupä ce si-au prezentat deplinele lor Imputerniciri, gäsite in bung, si cuvenitä regulä, s'au inteles asupra dispozitiunilor ce urmeazä: 1. Inaltele Pgrti Contractante vor lua mäsurile legislative st administrative trebuitoare pentru a asigura o actiune unitá si cu efect contra ivirii i raspändirii bolilor contagioase ale animalelor.

Aceste mäsuri vor privi Indeo-

sebi:

1. Supravegherea diferitelor efective de animale domestice, a-

ceea a tuturor stabilimentelor

care prezintá un interes deosebit in lupta contra epizootiilor, cm:a sunt: abatoriile, stabilimentele de ecarisaj, târgurile de animale si de carne, velnitele, grajdurile publice, ale comerci-

antilor si cele din statiunile de

propäsire; stabilimentele care Intrebuinteazä procluse animale; controIul productiei si desface-

rii serurilor, virusului si al culturilor microbiene, atenuate sau nu, si al produselor biologice revelatoare; controlul tuturor mij-

loacelor de transpart, al locurilor pentru imbarcarea si debarcarea animalelor, precum si rontrolul statiunilor de caranUna.

www.digibuc.ro

13 Mart le 1937

2. Constatarea aparitiei de boli contagioase ale animalelor precum si ardtarea localitätilor contaminate. 3. Mijloacele de preventiune

de lupta, contra bolilor contagioase ale animalelor. 4.

Reglementarea, sub toate a transportului, mai

formele,

ales din punct de vedere al desinfectdrii vehiculelor. 5. Sanctiunile de aplicat in caz

dupä principiile enumerate mai jos, recunoscute ca esentiale i. indispensabile pentru organiza, rea corespunzhtoare a unui serviciu sanitar veterinar. 1. Serviciul sanitar veterinar de Stat trebue pus sub directia UflUi $ef, medic veterinar res, ponsabil si depinzancl direct de ministrul competent.

2. Numärul si

aStributiunile

2. Inaltele Pärti Contractante isi iau angajamentul ca, in cazul când n'ar exista Incd, sá infiinteze, in làrile lor respective, o organizatie sanitarä oficialá

medicilor veterinari de Stat si al medicilor veterinari Insärcinati de Stat cu anumite servicii of i. ciale, trebue sä garanteze, du-se seama, de importanta cresterii animalelor si de intinderea terenurilor cultivate, precum si de intensitatea circulatiei, exer,

ciala va cuprinde, in principiu: 1. Un serviciu sanitar veterinar de Stet, având mai ales ca

rinar cu efect si repede pe In, treaga intindere a teritoriului, impartit in circumscriptii sani, tare geografic definite, precum asupra totalitätii animalelor

de contraventie la mäsurile decretate.

destinatá a asigura aplicarea másurilor prevdzute la articolul intadu. Aceasta, organizatie ofi-

scop:

a) Supravegherea locurilor stabilimentelor aratate la articolul întâiu, in vederea de a constata ivirea si evolutia bolilor contagioase ale animalelor; b) Aplicarea mäsurilor privitoare la bolile contagioase ale animalelor, precum i acelea tin-

zând a le preveni si a le combate;

Inspectia animalelor si produselor animale; d) Liberarea de certificate privind originea si starea sanitard a animalelor, sau originea si salubritatea produselor animale. 2. Institutii de invätämânt de cercetdri pentru formarea personalului sanitar veterinar; c)

laboratoare

stiintifice

trebui-

toare bunei functiondri a aces-

tor servicii. 3. Serviciile sanitare veterinare ale fiecärei Inalte Pärti Contractante vor fi organizate

citiul unui control sanitar vete,

domestice.

Acest serviciu sanitar veteri, nar trebue sit puna, Statul in si,

tuatia de a atesta originea si starea sanitarä ale animalelor

produselor animale destinate pentru export, cu conditiunea insd ca Statul sä fie responsabil de interventiunea lor. 3. Veterinarii Statului si cei care

ar fi agreati pentru anumite

functiuni, trebue sä fie prevä, zuti de o diploma, de studii vete,

rinare de Stat sau recunoscutä

de Stat.

Nu pot fi considerati ca vete, rinari de Stat deck veterinarii

functionari ai Statului indemni, zati de el.

Alti veterinari deck functio, narii de Stet pot fi Insárcinati in mod exceptional cu anumite interventiuni sanitare, cu con, clitiunea ca Statul sä fie responsabil de interventiunile lor.

4. Controlul sanitar veterinar

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

336

la frontierg nu trebue sä fie M-

cut decât de medici veterinari de

Stet sau admisi de Stat in acest ,scop.

5. a) Inspectia carnurilor destinate vânzilrit si consumatiei

publice trebue sg fie incredintatg, in principiu, medicilor ve-

terinari pusi sub controlul serviciului veterinar de Stat; b) Controlul sanitar veterinar el cgrnurilor si al preparatelor de carne destinate exportului va Ti lacut de medicii veterinari de Stat sau admisi de Stat in acest s cop.

4. Existenta unei organizgri Sanitare veterinare conforma cu prevederile art. 2 si 3, va fi nolificatä de fiecare din Inaltele Parti Contractante, printr'un

"memoriu, rezumând modalitätile esentiale ale organizgrii, care se va trimete, cel mai târziu in mo-

monia bovum contagiosa), dalac (Anthrax), variola oilor (Variola ovina) turbarea (Rabies), morvg (Malleus), during (Exanthema coitale paralyticum), pesta porcing (Pestis suum).

4. Fiecare targ va mai putea da si alte informatiuni statistice sau de altä naturg, sau alte informatiuni privitoare la alte bolt

Buletinul sanitar veterinar va trebui sä arate situatia sanitard veterinarg la data publicgrii, aflume: numgrul i indicatiunea

marilor diviziuni teritoriale (provincii, clepartamente, pläsi), numärul comunelor si al exploata-

tiunilor infectate la data aparitiei buletinului, precum si nu-

märul comunelor si al exploatatiunilor noi infectate in intervalul de timp respectiv.

'mentul depunerii ratificgrii, sescretarului general al Societätii Natiunilor tare va informa des'pre aceasta celelalte Inalte Pgrti

6. Când se constatg, pentru Intgia datd, pe teritoriul uneia din Inaltele Pgrti Contractante aparitia pestei bovine, porcine sau aviare, a febrei aftoase, a

5. Inaltele Pgrti Contractante, notrivit cu recomandgrile oficiului international de epizootii, se angajeazg a publica regulat un buletin sanitar veterinar, iedac'tat in conditiunile ce urmeazä: 1. Buletinele sanitare veteri-

tatea centralg veterinard a ce-

Contractante.

'nare trebue publicate la data 'de 1 si 15 ale fiecgrei, luni, dând

loate informatiunile privitoare la perioada precedentä de 15 2. Schimbul acestor buletine se

Va face intro autoritgtile veterinare centrale, färg a intrebuinta calea diplomatica. 3. Vor da toate informatiile statistice asupra urmätoarelor pesta boving Pestis bovum),

Tebra aftoasä (Aphtae epizootiTae), pleuropneumonia contagi-oasg a bovinelor (Pleuropneu-

pleuropneumoniei contagioase a bovinelor sau a durinei, directia serviciului sanitar veterinar va instiinta, f grg intârziere, autori-

lorlalte Inalte Pärti Contractante, de aparitia bolii si de repartitia focarelor. Aceastg comunicare se va face pe cale telegraficg sau radiotelegraficg Statetor imediat vecine, precum si in toate acele

cazuri când intro

Inalte le Pgrti Contractante are loc un schimb de animale si procluse animale.

Mai mult, Inaltele Parti Contractante se obligg a impune autoritgtilor lor sanitare veteri-

nare de prima instantg, situate

dealungul frontierei, de a comunica direct si färä intârziere autoritätilor corespunzgtoare ale

celorlalte Inalte Pgrti Contrac-

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

tante vecine, extensiunea pe teritoriul lor de activitate, a boli-

lor ardtate la alineatul precedent, precum si aparitia si in-

tinderea variolei ollor, a morvei si a holerei päsdrilor. Aceste co-

municari se vor face in cazuri urgente telegrafic, fárd prejudiciu asupra dispozitiunilor speciale ce rezultd din acordurj bilaterale In vigoare dintre unele din naltele Parti Contractante. 7. Inaltele Parti Contractante se angajeazd a usura:

a) Admiterea studentilor, proJesorilor, agregatilor i asistentilor din tdrile celorlalte Inalte Párti Contractante, in instituiile laboratoarele tárii lor; b) Schimburi temporare de

lunctionari veterinari intre diferitele lor administratiuni;

c) Stabilirea permanentá sau temporard a functionarilor veterinari din una din Inaltele Párti Contractante pe teritoriul unei alteia, dacd din aceasta ar _putea rezulta avantaje serioase pentru relatiuni particulare intre ri1e in cauzá; d) Organizarea de misiuni de studii, formate din functionari, medici veterinari, din una sau mat multe Inalte PAN Contractante, in scop de a urmári

337

tor comunicdri se va trimete pe cale diplomaticd.

Inaltele Párti Contractante se angajeaza de a impune directiunilor sanitare veterinare de a se pune in legAturd cu directiunile corespunzátoare a unei Inalte Pärti Contractante, când se ivesc greutdti serioase in schimbul reciproc de animale sau produse animale cu aceastá tard. Dispozitiuni finale

Reglementarea neintelegerilor 9. 1. Dacd. intre Inaltele Párti Contractante se iveste oarecare neintelegere privind interpreta-

rea sau aplicarea Conventiunij de fatd, si dacd aceastá neintelegere nu s'a putut resolva multumitor pe cale diplomatich, ea se va solutiona potrivit cu dis-

pozitiunile in vigoare intre pArti, privitoare la neintelegerile internationale.

2. In cazul când n'ar exista u astfel de clispozitiune intro Ortile In neintelegere, ele vor supune unei proceduri arbitrale

sau judiciare. Când nu se va

putea cdclea de acorci asupra alegerii unui alt tribunal, la cere-

rea uneia din ele, vor supune neintelegerea Curtii permanente

sau inetodele in curs in Treuna din tärile ale Inaltelor Pärtj Contractante si de a in t7a in aceastd privintä fn convorbiri directe, indatd ce li se

de justitie internationald, dacd sunt toate membre ale protoco-

uneia din Inaltele Párti Con-

unui tribunal de arbitraj, constituit potrivit conventiunii din

va adresa vreo cerera din partea

tractante. 8. Inaltele.PArti Contractante recunosc dreptul directiilor serviciilor sanitare veterinare de a

se informa direct intre ele asupra greutátilor de naturd veterinard ce se ivesc, in schimbul reciproc de animale si produse animale, O copie a tuturor acesC. Hamangiu, vol. XXV.

22.

lului din 16 Decemvrie 1900, pri-

vitor la statutul numitei Curti, iar dacd nu sunt toate membre acestui protocol, o vor supune

Haga, din 18 Octomvrie 1907, pentru reglementarea pasnicd a conflictelar internationale 1). 1) A se vedea pentru ratificarea a 11 Conventii internationale,

dela Haga, din 18 Octonivrie 1907, pentru reglementarea paqnieä a eonflietelor internationale, din 11 Mar-

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

338

Limb!, datd

10. Conventiunea de fata, a

cärui text francez si englez vor face deopotrivä dovadá, va purta data acestei zile. Semndturd, ratificare 11. 1. Conventiunea de fata se poate semna pAnä la data de 15 F'ebruarie 1936, in numele ori-

cdrui membru al SocietAtii Natiunilor sau In numele oricArui Stat nemembru, cdruia consiliul Societätii Natiunilor, precum si State le nemembre prevAzute la paragraful precedent. 2. Conventiunea de fatA se va ratifica. Instrumentele ratified-

rii se vor clepune la secretarul general al SocietAtii Natiunilor, care va notifica aceasta tuturor Membrilor Societätii Natiunilor si Statelor nemembre preväzute la paragraful precedent. Adesiune

12. Incepänd cu data de 16

Februarie 1936, oricare membru

al Societätil Natiunilor si ori-

care Stat nemembru cAruia Consiliul Societätii Natiunilor i-a comunicat o copie a conventiei de

fatä, va putea adera la ea. 2. Instrumentele adesiunii se vor depune la secretarul general al Societätii Natiunilor, care va notifica depunerea tuturor membrilor SocietAtii Natiunilor, precum si Statelor nemembre prevázute la articolul precedent. Intrarea in vigoare 13. 1. IndatA ce se vor depune tie 1912, la pag. 962, vol. VII; de

asemeni Statutul Ourtii permanente de Justitie internationalk din 7 Mai

1927, la pag. 726, vol. XVXVI,

cu mod. 19 Iu lie 1930, pag. 786, vol.

XVIII 0 26 Martie 1931, pag. 244, vol. XIX.

cinci adesiuni sau ratificAri, secretarul general al Societätii Na-

tiunilor va incheia un procesverbal.

2. 0 copie autentificatá a aces-

tui proces-verbal se va trimete de secretarul general al Socie-

fiecArui membru al Societätii Natiunilor, preLAW Natiunilor

cum si fieatrui Stat nemembru prevázut la articolul 12. 14. Conventiunea de fata se va inregistra de secretarul general al Societätii Natiunilor

dupg 90 zile dela data procesului-verbal preväzut la art. 13. Ea va intra atunci in vigoare. Pentru fiecare din membrii sau State nemembre, in numele

cArora se va depune mai tarziu un instrument de ratificare sau de adesiune, conventiunea

va intra in vigoare in ziva 90-a dupii data depunerij acestui instrument. Duratei, denuntare

15. 1. Conventiunea de fatä

va avea o duratA de 2 ani cu inceperea intrárit el In vigoare.

2. Va rämâne in vigoare pe a noug perioadd de 4 ani si asa mai departe, fatä. de PArtile con-

tractante, care n'au denuntat-o

cu cel putin 6 luni inainte de

expirarea termenului. 3. Denuntarea se va face prin notificare scrisä, adresatä secretarului general al Societätii Na-

tiunilor, care va informa de a-

ceasta toti membrii Societätii, precum si State le nemembre prevAzute la art. 12. Aplicarea in colonii, protectorate etc.

16. 1. FArA o declaratie con-

trail a uneia din Ina lte PArti

contractante, fAcutA in momentul semnaturii, al ratificArii sau adesiunii, dispozitiunile Conven-

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

tiunii de fatä, nu se aplicä In colonii, protectorate, in teritoriile de peste mare, in teritorii de sub

suveranitatea sa sau In teritortile pentru care i s'a dat un mandat. 2. Totusi, Inaltele Pärti contractante isi rezervä dreptul a semna Conventiunea sau a adore la ea, In conformitate cu

conditiunile articolelor 11 si 12, pentru coloniile si protectoratele lor, pentru teritoriile de peste mare, pentru teritorille sub suveranitatea lor sau pentru teritoriile pentru care li s'au dat mandat. 3.

Ii rezervä

de

asemenea

339

concursul Oficiului international de epizootii, lucrdrile conferintelor de revizuire. Drept care imputernicitii susnumiti au semnat Conventia de fatà.

Fäcut la Geneva, la 20 Februarie 1935, intr'un singur exemplar, care se va pästra In

arhiva secretariatului general al

Societätii Natiunilor si a cärei

copie autentificatä se va trimete tuturor membrilor Societätii, precum si Statelor nemembre, previlzute la art. 11. CONVENTIUNE INTERNATIONALA

clreptul a o denunta separat, In

privitoare la transitul animalelor, 11 arnurilor si altar produse animale

Revizuire

buitor de a stabili pe de o parte echilibru just intre preocupärile sanitare ale tärilor transitare si Intre dorintele legitime ale comertului international de

conformitate cu conditiunile dela art. 15.

17. Se vor putea convoca con-

ferinte de revizuire pentru a aduce conventiei schimbärile a "gror utilitate le vor dovedi experientele câstigate. 2. 0 conferintä de revizuire se

va convoca de secretarul general al Societätii Natiunilor, orideateori i se va cere aceasta, de "el putin de 5 Inalte Pärti con-

Convinsi c

e de dorit si tre-

animale, carne si de alte pro-

duse animale; Dornici, pe de alta parte, de a

da transitului de animale, de chrnuri si de alte produse animale, cea mal mare libertate

tractante.

compatibilä cu cerintele politiei sanitare veterinare si ale igienii

schimbärile ce le propun, precum 5i motivele acestor schimbäri.

publice,

Acestea vor aräta pe scurt 3.

Nicio cerere privitoare la

convocarea unei conferinte de re-

vizuire care ar urma s. se tie intfun termen mai scurt de 2

ani dupd punerea In vigoare a

conventiunii, sau Intr'un termen mai scurt de 4 ani dupa Inchiderea unei conferinte de revizuire

precedente, nu va putea fi primita, fárd consimtimântul unanim al Inaltelor Pärti. contractante. 4. Secretarul general al Societätii Natiunilor va pregati cu

Am desemnat ca imputerni-

citi:

care, dupa ce si-au prezentat deplina lor Imputernicire gäsitä In bund si cuvenitä reguld, s'au in-

teles asupra dispozitiunilor

ce

urmeazä:

1. 1. Inaltele Pärti contractante se angajeaa, de a permite transitul bovinelor, solipedelor, porcilor, oilor, caprelor, prisärilor de curte si al tuturor produselor animale proveninci din tärile intro care e in vigoare conventia internationald pentru lup-

www.digibuc.ro

413

13 Martie 1937

ta contra bolilor contagioase ale

2. Transitul animalelor prevd-

zute la alin. 1 de mai sus este

subordonat unej notificári prealabile a expeditiilor, fdcuth autoritätii veterinare desemnatd de

tara transitard de a primi astlei de notificári, $i se va putea

face In conditiunile determinate la articolele urmätoare, 0/An-

du-se searnä de dispozitiile de mai jos ale articolului de fatá. 3. Nicio notificare nu se cere pentru transitul produselor animale prevdzute la alin. 1 de mai

sus.

Existenta pestei bovine In tara de origine, Indreptáteste refuzul

absolut al transitului.

Constatarea pestei porcine, febrei aftoase, variolei oilor sau a pleuropneumoniei contagioase a bovinenelor, poate justifica din

nartea tärii de transit refuzul

transitului animalelor receptive, t'nându-se searnd de numärul $1 de repartitia focarelor de infectiune din tara de origine. 4. In caz de aparitia pestei bovine, In tara de origine, se poate

interzice transitul Ornurilor si produselor animale

provenind

dela diferitele specii de rume-

gritoare.

5. Transitul nu se va putea re-

fuza In niciun caz pentru animale si produse animale prove-

nind din Wile cu care tara de transit are In momentul ce-

rerii transitului un comert de import de animale i produse animale de aceeasi specie. 2. 1. Pentru a fi admise la transit, animalele trebue sä fie insotite de un certificat de origine si sändtate; acest certificat Intocmit dupd principiile stabilite de Oficiul international de epizotii, va corespunde modelu-

lui dela anexa conventiunii de

fatä.

2. Certificatele se vor putea intocmi, fie in limba tärii ex-

portatoare, fie In limba tdrii importatoare, autoritätile veterinare ale tärilor de transit a-

vând facultatea a cere o traducere, In caz de Indoialä, asupra continutului acestui act. 3. In principiu, animalele nu trebue transportate decat In vehicule construite asa fel ca sä impiedice cu desävârsire cdclerea si Imprä$tierea excrementelor i materiilor purtätoare de contagiu. Cel putin, aceste ani-

male nu vor trebui expediate

decât In vehicule prevAzute cu instalatiuni prin care se reduce la minimum cu putintä Imprd$-

tierea elementelor periculoase. 4. 1. Transitul bovinelor, solipedelor, porcilor, oilor, caprelor

al pdsärilor de curte vii, se va face prin oficii vamale si porturi de debarcare deschise pentru traficul speciei respective.

Tara de transit are dreptul a e-

xamina starea sanitard a ani-

malelor In transit, a controla a viza In urmare certificatele lor de origine si sänätate.

2. In afard de cazul and e-

xistá la punctul de intrare ales un serviciu de control peramenent, functionarii veterinari com-

petenti pentru inspectiunea la frontierd vor trebui preveniti In timp util $1 cel putin cu 24 ore Inainte de sosire asupra transporturilor de animale In transit, precum si asupra numit-

rului animalelor din care sunt compuse.

3. Transporturile care nu In-

deplinese conditiunile stabilite

la art. 2, precum $i transporturile de animale gäsite de medicii veterinari de frontierä, bol-

nave sau bänuite de o boalá

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

contagioasä, transporturile de animale care au cälätorit cu ani-

male bolnave sau bdimite sau care au fost in contact cu animaje bolnave sau bänuite, pot fi

refuzate la statiunea frontier%

de intrare a primului Stat de transit. Motivul refuzului trebte ardtat in hârtiile insotitoare.

4. Dacd se constata c. medicii veterinari de frentierd ale tärilor urmdtoare de transit, cd transporturile de animale sunt bolnave sati bilnuite de o boald contagioasä, In cazul când medicul veterinar de frontier% al primului Stat transitat a gäsit transportul sänätos si, intru ck, acest fapt ar fi fost constatat notat pe certificatele de origine sändtate, transportul va fi supus mäsurilor preväzute la art.

6, alin. 2. 5. Animalele In transit nu pot fi debarcate deck cu autorizatia

si sub controlul unui medic ve-

terinar, functionar al Statului de transit sau autorizat special in acest scop de acest Stat. Ele nu vor putea fi addpate, hrdnite, curätite sau supuse unui fratament oarecare deck in va-

goane, sub control veterinar dull% metocla zisd: plumbuirea la lant", (du plumbage à la chafne), sau dupd o altä metodd care dá aceleasi garantii. Pentru a inlátura diferitele inconveniente constatate in cursul transportului, tärile exportatoare vor lua toate mäsurile trebuitoare pentru a asigura o incdrcare rationald a animalelor, o alimentatie

corespunzátoare

si

toate ingrijirile trebuitoare pen-

tru a feri anume animalele de

orice suferintd. inutild. Protocol la articolul 5 Inaltele Pärti contractante, vor

341

toate mästirile trehditoare, pentru a evita supraincärcdrile. Cu ocazia inabarcdrii rumegatoarelor si porcilor, podelele vehiculului destinat pentru translii

port trebue acoperit cu tin as-

ternut corespunzdtor. Transporturile de animale vii

care in timpul transportului nu

se pun in incdperi portative, bine inchise (cosuri, läzi, colivii etc.), in caz de transport de lungä du-

ratä trebue sá aibe un insotitor. In grija unui fnsotitor se va da numai un numär de animale pe care este in stare a le ingriji. Transporturile de animale vii se vor indruma pe cdile cele mai

repede posible si cat se poate cu trenuri de márfuri special

accelerate.

6. 1. Inaltele Pärti contractante, pe a cdror teritoriu are

loc transitul, II pot conditiona de angajamentul prealabil al tä-

rii de destinatie sau al celor-

lalte täri de transit, de a admite intrarea Mr% conditiune a animalelor.

2. In cazul când se constatä pesta bovinä, pesta porcind, pesta aviarä, febra aftoasä sau pleuropneumonia contagioasä a bovi-

nelor, tärile de transit vor putea

thia transporturile infectate in sarcina expeditarului. In acest caz faptele trebue precis stabi-

proces-verbal, inlite cheiat de functionarii medici-

veterinari care au 111at parte la inspectie. Dach existá un delegat veterinar al tárii de origine,

in tdrile de transit, va trebui

instiintat far% amânare, pentru ca täierea sä se facd in prezenta sa. 0 copie a procesului-verbal se va trimete autoritátii veterinare din tara respectivä de transit.

7. Cdrnurile paospete refrigerate, congelate sau conservate

www.digibuc.ro

342

13 Martie 1937

prin alte procedeuri deal frigul, precum si preparatele de carne,

cuviintä, farä a putea retrimete märfurile pe teritoriul ultimei

trebue sa fie insotite de un certificat de origine si salubritate intocmit potrivit prescriptiunilor clela alin. 2 al art. 2. 8. Pe calea feratd, transitul carnurilor se va face in vagoane inchise $i plumbuite de oficiul vamal; pe vapoare, in parti izo-

3. Când este vorba de transitul carnurilor prevdzute la ¡at. 7 si destinate unei tari fata de

pentru a fi admise la transit,

late, inchise si plumbuite de vamd.

2. Transitul preparatelor de carne si al mezelurilor se va putea face si in colete sau lazi in-

chise.

3. Vagoanele intrebuintate pen-,

tru transitul cärnurilor proaspete trebue sa aibe podelele bine inchise pentru a Impiedeca scurgerea.

4. In ce prive$te transitul carnurilor si al preparatelor de carne prevazute la art. 7, Inaltele Parti contractante se angajeaza a limita controlul la fron-

tiera la un simplu examen al

certificatelor. Nu se va deschide vagonul daca cumva vamile interesate n'ar afla de cuviintä verificarea continutului. 5. Inaltele Pärti contractante, interesate, vor face tot ce le sta

in putinta de a organiza cat se poate un examen comun al certificatelor.

9. 1. In cazul când transportul

carnurilor prevazute la art.

7.

trebue facut prin teritoriul uneia

sau al mai multor Inalte Parti contractante si cu destinatia in

teritoriul uneia din ele, nu poate fi conditionat de nicio autorizatie prealabilä.

2. Daca un transport de carnuri prevazute la art. 7, se refuza de tara de destinatie, fata de care aceastä conventiune este

In vigoare, aceastä tara poate lua masurile pe care le crede de

taxi de transit.

care aceastä conventiune nu este

in vigoare, Inaltele Parti contractante pot conditiona admite-

rea transitului de un angaja-

ment prealabil al tärii de destinatie de a admite intrarea cdrnurilor fdra nicio conditiune. 4. Un asemenea angajament se

poate cere si

din partea unei

taxi de transit, fata de care conventiunea de fata nu este in vigoare.

10. Inaltele Parti contractante se angajeaza a admite de asemenea transitul si altor produse animale decât acelea prevazute

la art. 7 cu conditiunea a., a-

tunci când este cazul, aceste procluse sä fie Insotite de certifica-

tul prevazut la acelasi articol.

11. Transitul carnurilor si al tuturor altor produse animale, care pot fi purtatoare de contagin, se va face prin oficiile vamale si porturile de debarcare, deschise pentru traficul aces-

tei specii. In alegerea acestora, se va tine seamä, dupa toate putintele, de interesele legitime ale comertului international.

12. Oficiile vamale si porturile prevazute la articolele 4 si 11, vor fi inzestrate cu instalatiuni, care sd asigure, multumitor, operatiunile serviciului saniter veterinar. 13. In caz când masurile de

mai sus se vor dovedi neindestu-

latoare si când s'ar fi introdus inteo tara epizootii in urma transitului animalelor vii, al car-

nii sau altor produse animale, tara contaminata In urma transitului va putea refuza transitul din tara din care s'a intro-

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

343

dura primejdia. 14. Inaltele Pgrti contractante se obligg a-si comunica reciproc

vitor la statutul numitei Curti, iar dacg nu sunt toate membre acestui protocol, o vor supune unui tribunal de arbitraj consti-

tiunile si prohibitiunile privitoare la transitul animalelor

pentru reglementarea pasnicg a

dus epizootii, ata timp cat va

Mrg amânare toate restric-

vii, al cgrnurilor si al produselor animale, precum i ridicarea a cestor mgsuri.

15. Conventiunea de fatg nu

va atinge intru nimic dispozitiu-

nile unei oricgrei alte conventiuni, tratat sau acord incheiat sau care se va incheia intre unele din Inaltele Pgrti contrac-

tante, prin care un tratament

mai favorabil decat cel stabilit In conventiunea de fata, pentru transitul animalelor vii, al cdrnurilor si .al altor produse animale, s'a dat sau se va da de o altg Parte contractantg, transitului numitelor animale si produse animale.

tuit potrivit Conventiunii din flaga din 18 Octomvrie 1907,

conflictelor internationale. Limbi, dattt

17. Conventia de fatg a cgrei text francez si englez vor face, deopotrivg dovadä, va. purta

data acestei zile. Semntitura, ratificarea 18. 1. Conventiunea de fata

se poate semna pang la 16 Februarie 1936 (un an calculat dela

data deschiderii semndturii), in numele oricgrui membru al Societätii Natiunilor sau in nu-

mele oricgrui Stat nemembru, cdruia consiliul Societatii Na-

tiunilor ar fi comunicat In a-

Dispozitiunl finale

Reglementarea neintelegerilor 16. 1. Dacti intro Inaltele Pärti

contractante se iveste oarecare neintelegeri privitoare la interpretarea sau aplicarea Conven-

cest scop o copie a conventiunii de fatg. 2. Conventiunea de fatg se va ratifica. Instrumentele ratified-

rii se vor depune la secretarul general al Societätii Natiunilor. 3. Ratificarea nu va avea e-

dispozitiunile In vigoare Intre

feet decat dacg Inalta Parte contractantä e deja legatg prin conventiunea internationalä pentru lupta contra bolilor contagioase ale animalelor, prin faptul unei

rile internation ale.

definitNe si din momentul când

astfel de dispozitiune intre pgrtile in neintelegere, ele o vor supune unei proceduri arbitrale

virtutea numitei conventiuni. 4. Secretarul general al Socie-

tiunii de fatg si dacg aceastg ne-

intelegere nu s'a putut rezolva

multumitor pe cale diplomaticg,

ea se va solutiona potrivit -cu

Pärti, privitoare la neintelege-

In cazul când n'ar exista o

sau judiciare. Când nu se va putea cgclea de acorcl asupra alegerii unui alt tribunal la cererea uneia din ele, vor supune neintelegerea Curtii permanente de justitie internationalg, dacg sunt toate membre al Protocolului din 16 Decemvrie 1920, pri-

ratificgri sau al unei adesiuni

obligatia sa intrg in vigoare in

tätii Natiunilor va notifica depunerea instrumentelor de ratificare tuturor membrilor Socie. tätii Natiunilor, precum si Sta-

telor nemembre prevgzute la pa-

ragraful 1 din articolul de fatg, arätând dacg este implinità conclitiunea indicatg. la paragra-

ful 3.

www.digibuc.ro

344

Martie 1937

Adesiune

clupd 90 zile dela data procesu-

19. 1. Incepând cu data de 16

Februarie 1936, oricare mehabru

al Societätii Natiunilor

i ori-

care Stat nemembru, cáruia consiliul Societätii Natiunilor i-a comunicat o copie a conventiei

de fatä, va putea adera la ea. 2. Instrumentele adesiunii se vor depune la secretarul general al Societätii Natiunilor. Adesiunea nu va avea efect

cleat dad. Inalta Parte con-

tractatä e deja legatä prin Conventia internationalä pentru lupta contra bolilor contagioase ale animalelor, prin faptul unei ra tìficäri sau adesiuni definitive si din momentul când obligatia ea intrá in vigoare, in virtutea numitei Conventiuni. 4. Seeretarul general al Socie

tätii Natiunilor va notifica depunerea instrumentelor de ratificare, tuturor membrilor Societätij Natiunilor, precum si Statelor nemembre preväzute la paragraful 1 din articolul de fatä, rnentionând dacä este indeplinitä conditiunea indicatá la paragraful 3. Intrarea in vigoare 20, 1. Indatà ce se vor depune

5 adesiuni sau ratificAri Indepli-

nind conditiunea arätatä la paragraful 3 din art. 18 si la paragraful 3 din articolul 19, secretarul general al Societätii Na-

tiunilor va incheia un procesverbal, 2. 0 copie autentificatä, a acestui proces-verbal se va trimete de secretarul general al

Societätii Natiunilor, fiecärui membru al Societätii Natiunilor, precum i fiecärui Stat nemembru prevAzut la art. 18.

21. 1. Conventiunea de fatá se va inregistra la secretarul general al Societätii Natiunilor,

lui-verbal prevAzut la art. 20. Ea.

va intra atunci in vigoare. 2. Pentru fiecare din membrif sau State nemembre, in numele Qarora se va depune ulterior un instrument de ratificare sau de adosiune, Conventia va intra In vigoare in ziva 90-a clupä data. depunerij acestui instrument. Durata, denun(are

22. 1. Conventiunea de fatl

va avea o duratä de 2 ani, cu ineeperea inträrii ei in vigoare. 2. Va rämâne in vigoare pe

nouä perioadä de 4 ani, si asa. rnai departe, fatà de Pärtile con-

tractante care n'au denuntat-o,

cu eel putin 6 luni Inainte de expirarea termenului. 3. Denuntarea se va face prin-

teo notificare scrisä. adresatä

secretarului general al Societätii Natiunilor. 4. Conventiunea de fatà va in-

ceta a mai fi in vigoare când, urnaw unei denuntäri valabile a conventiei internationale pentru lupta contra bolilor confagioase ale animalelor, Malta Parte contractantä a incetat de

a lua parte la aceastä conventiune.

5. Secretarul general al Societätii Natiunilor va informa toff

membrii

Societätii Natiunilor,

precum si toate Statele nemernbre prevAzute la paragraful 1 a1 articolului 18, de notificarea denuntärii conventiunii de fatà sau de notificarea denuntäril conventiunii internationale pen-

tru lupta contra bolilor conta-

gioase ale animalelor. denuntare care va avea acelasi efect fatä, de prezenta conventiune. Aplicarea In colonii, protectorate etc.

23. 1. Färä o declaratie con-

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

trard a uneia din Inaltele Parti contractante, facuta in momentul semndturii, al ratificarii sau

adesiunii, dispozitiunile conven-

tiunii de fatd nu se aplicd In colonii,

protectorate, in terlio-

riile de peste mare, in teritoriile

de sub suveranitatea sa sau in teritoriile pentru care i s'a dat mandat. 2.

Totu$i Inaltele Pdrti con-

tractante Ii rezervd dreptul a semna conventiunea sau a adera la ea, in conformitate cu conditiunile articolelor 18 $i 19 din conventiunea de fatä, pentru coloniile $i, protectoratele 10r, pentru teritoriile de peste mare, pentru teritoriile sub suveranitatea lor sau pentru teritoriile pentru care li s'a dat un mandat. 3.

Isi rezervá de asemenea

dreptul a o denunta separat, In ronformitate cu conditiunile de

la art. 22. 4. Conventiunea de fatd, nu va putea fi aplicatá coloniilor, protectoratelor, teritoriilor de peste mare, teritoriilor de sub suvera-

nitatea unei Inalte Párti contractante sau teritoriilor pentru care i s'a dat mandat, dacd conventiunea internationald, pentru lupta contra bolilor contagioase ale animalelor nu este in vi-

goare sau a incetat a fi in vi-

goare pentru numita Ina Rd Parte contractantd, in teritoriile mai susnumite. Revizuire

24. 1. Se vor putea convoca

conferinte de revizuire pentru a aduce conventiunii schimbärile ale cdror utilitate le vor dovedi experientele cOtigate. 2. Conferinta de revizuire se va convoca de secretarul general al Societátii Natiunilor, ori-lecâteori j se va cere aceasta de

345.

cel putin 5 Inalte Parti contrac, tante.

Acestea vor arata pe scurt

schimbärile ce le propun, precum si motivele acestor schimbári.

3.. Nicio cerere privitoare la

convocarea unei conferinte da revizuire. care ar urma sd se tie

intr'un termen mai scurt de a ani dupd punerea in vigoare a

conventiunii sau inteun termen mai scurt de 4 ani dupd inchide rea unei conferinte de revizuira precedente, nu va putea fi pri, mitd, fdrá cOnsimtimântul una, nim al Inaltelor Pärti contractante.

4. Secretarul general al Socie,

tátii Natiunilor va pregilti cu concursul Oficiului international

de epizootii, lucrärile conferintelor de revizuire. Drept care imputernicitii susnumiti au semnat conventiunea

de fat& Fdcut la Geneva, la 20 Februarie 1935. inteun singur exem,

plar, care se va pästra in arhiva secretariatului general al Societátii Natiunilor $i a carei copia

autentificatá se va trimete tu-

turor membrilor Societätii, pre, cum $i Statelor nemembre pre-, vázute la art. 18. In momentul semndrii conven,

tiunii, delegatul Cehoslovaciei de .

clard eh' guvernul sdu apreciazd

cd, nu poate renunta la dreptul de a subordona transitul animalelor vii prin teritoriul sdu, unei autorizatiuni prealabile. In acedeclara cá guvernul lai sdu este decis a se folosi in prac tied de acest drept in modul eel

mai liberal cu putintd, confor, mându-se principiilor care stau la, temelia conventiunii de fatk destinatd a u$ura transitul ani, rnalelor si produselor animale.

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

346

Ill. CONVENTIUNE INTERNATIONALA

privitoare la exportul si importul proiluselor animale (altele cleat carnurile, preparatele de carne, produsele animale proaspete, laptele i derivatele laptelui)

stomacele $i bOicele uscate, pre-

zentate in butoaie, in lazi sau impachetate; f) Aceleasi produse enumerate in cele cinci paragrafe prece-

Dornici de a da traficului de

dente, daca, au fost supuse u-

produsele animale proaspete, laptele i derivatele laptelui), cea

interesate, ca multumitor din punct de vedere al profilaxiei sanitare veterinare. Totusi, in ceea ce priveste pesta

deal nui alt tratament recunoscut carnurile, preparatele de carne, de Inaltele Parti contractante,

.produse animale (altele

mai mare libertate compatibila cu cerintele politiei sanitare veterinare si ale igienii publice,

Au desemnat ca imputerniciti: care dupa ce $i-au prezentat de'plina lor imputernicire, gasitä in buna $i cuvenita reguld, s'au in-

teles asupra dispozitiunilor

urmeaza:

ce

1. Inaltele Parti contractante se angajeazá de a admite traficul liber al produselor animale (altele deal carnurile, prepara-

tele de carne, produsele animale

proaspete, laptele i derivatele laptelui), desemnate mai jos,

provenind din täri care au ratibeat Conventiunea internatio'nala pentru lupta contra bolilor contagioase ale animalelor:

a) Pieile preparate, pieile $i blänurile uscate, sarate sau tratate cu var;

b) Coarnele, copitele, unghiile, ghiarele, dintii, toate acestea us-

cate sau fierte, curätite de parmoi;

c) Oasele uscate sau fierte, de

Asemenea curätite de partile moi,

precum $i Mina de oase sterli'zata cu vapori sub presiune; d) Lânurile brute uscate, res-

turile de lânä, lânurile prove-

'mind din tabacarii, parul uscat al diferitelor animale (par de

pore, pär din coamä), in stare bruta, tot felul de pene uscate; toate aceste produse trebue sä lie Impachetate in saci sau in invelitori; e) Mate le uscate sau sarate,

bovina, pesta porcina, febra aftoasd, variola oilor si dalacul,

Inaltele Parti contractante vor

putea conditiona traficul de apli-

carea masurilor indicate mai

jos.

Anexcl la primul articol

Calificativele uscat" i sarat", care figureaza la paragraful a, din articolul de fata, se apnea numai materiile complet uscate sau cu totul inabibate cu sare. 2. Daca pe teritoriul unei

Inane Parti contractante apare

pesta bovind, celelalte Ina lte Parti contractante vor putea

prohibi, pe timpul duratei pri-

mejdiei de contagiune, importul

de partj de animale si produse animale care pot fi purtatoare de contagiu.

3. Când dalacul ar lua un ca-

racter gray cu numeroase focare imprästiate, când pesta bovina,

febra aftoasä sau variola oilor, ar lua un caracter gray sau s'ar fi introdus in teritoriul uneia din Inaltele Parti contractante, celelalte parti vor putea pretinde ca produsele animale prevazute la art. intaiu, pentru a fi admise la import, sa fie insotite de un certificat de origine $i salubritate, redactat potrivit modelului anexat la Conventiunea de fata, prin

care sä se poata identifica produsele.

Acest certificat trebue sä fie

www.digibuc.ro

13 Mart le 1937

347

semnat sau contrasemnat de un medic veterinar de Stat sau au-

exact modul de desinfectie, sau cercetarile intrebuintate. Aceste

tificatul nu se va putea elibera decât atunci când originea si starea nevatámatoare a produselor se poate atesta printr'un

luate pentru a impiedeca, dupa desinfectie, o noud contaminare in cursul transportului. In ce priveste pieile si bldnurile bine sarate, provenind din

torizat in acest scop de Stat. Cer-

control sanitar.

Când in tam de origine ban-

tue dalacul sau variola oilor,

Inaltele Pârti contractante pot pretinde ea importul pe teritoriul lor al produselor animale prevazute la art. 1 si care pot fi purtatoare de contagiu, sa se facä cu destinatia directa intr'un stal3iliment autorizat special in acest scop. Ele vor putea

stabili masuri speciale pentru transportul produselor in aceste stabilimente, precum si pentru intrebuintarea industriald a acestor märfuri. Se stabileste formal ca, masu-

rile de mai sus nu vor putea fi aplicate, fatä de Wile in care

dalacul bantue sub o forma sporadica.

4. Independent de certificatul de origine si salubritate prevdzut la art, precedent si in caz de agravare a dalacului in tara de origine, cu ocazia importului de piei, blänuri, lânuri, par, par de

porc, pär de coame, oase si Mina de oase, se pot pretinde declaratiuni prin care se atesta ca aceste produse au fost supuse, sub res-

ponsabilitatea Statului exportator, prin metode recunoscute de

Inaltele Parti contractante, ca având efect, fie la o desinfectie, fie unor cercetäri de virulentä.

In ceea ce priveste oasele si Mina de oase, vor fi necesare conventiuni deosebite, dacd nu pare realizabil un tratament care sa garanteze multumitor distrugerea germenilor carbune-

lui.

Atestärile vor trebui sä indice

atestari vor arata si mäsurile

abatorii publice puse sub un control sanitar veterinar permanent, va fi indestulator de a pro-

duce certificatele de origine si salubritate prevazute la art. 3.

5. In cazul and prin traficul s'ar fi introdus din teritoriul ude animale sau procluse animale

nei a din Inaltele Prtrti contractante pe teritoriul altora din Inane le Parti contractante, vreo board infectioasä decât turbarea, durina, pleuropneumonia contagioasä a bovinelor si morva, a cdror aratare in buletin sanitar este obligatorie, in virtutea Conventiunii internationale pentru lupta contra bolilor contagioase ale animalelor cu data de astazi, acestea vor avea dreptul a interzice, pe durata primejdiei, importul materiilor brute animale care pot fi purtatoare acestui contagiu.

Vor avea acelasi drept, daca una din bolile prevazute la alineatul de mad sus, bântue inteo forma amenintätoare, pe teritoriul uneia din ele.

Comertul lânurilor spälate, industrial, nu e supus acestei masuri.

6. Autoritdtile sanitare veterinare din porturi, statiuni si

Intrepozite vor putea elibera pen-

tru märfurile prevazute cu atestarea sanitard globala, atestari partiale valabile, pentru reexpeditiile fractionate. Se poate pretinde cd atestärile partiale sä fie Insotite de o copie conforma a atestärii sanitare globale. 7. Daca certificatele de origine

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

348

salubritate sau atestärile prevazute mai sus nu ar indeplini cerintele formulate in articolele precedente, si, prin urmare, n'ar garantii multumitoare, tara importatoare va fi autorizatä a refuza transportul in statiunea fronterä sau a pretinde, fie desinfectia cu ocazia importului, fie un control privitor la examenul virulentei. 8. In cazul când una din Inal-

tele Pärti contractante constatä cá s'au produs cu ocazia impor-

tului neregularitätii in ce priveste eliberarea certificatelor sau atestärilor cerute, va putea interzice importul produselor enumärate la art. 1, Insä In acelai va informa Inalta sau

Inaltele Part contractante inte-

resate,

tara de origine, de pro-

venientä sau de transit, pentru ca acestea sä, poatä, lua mäsurile i sanctiunile In stare a

reprima aceste abuzuri si a Impiedeca

repetarea

lor.

Dacä.

tul i exportul produselor animale enurndrate la art. 1, s'a clat,

sau se va da de o altä knaltâ Parte contractantä, pentru importul sau exportul numitelor produse.

Dispozltiuni finale

Réglementarea neinfelegerilor

10. Dacd Intre Inaltele Párti contractante se iveste oarecare neIntelegere privitoare la interpretarea sau aplicarea conventiunii de fatá si aceastä neintelegere nu s'a putut rezolva mul-

tumitor pe cale diplomat* ea

se va solutiona potrivit cu dis-

pozitiunile In vigoare Intre Part, privitoare la neintelegerile. internationale.

In cazul cand n'ar exista

(7,

astfel de dispozitiune Intre Pär-

tile In neintelegere, ele o Vor suMine unei proceduri arbitrare eau judiciare. Cand nu se va pu-

Inalta Parte contractantä reclamantä, crede cä mäsurile luate de tara sau tärile interesate nu dau garantiile pe care le crede trebuitoare, va putea continua interclictia importului uroduselor animaIe enumärate la art. 1,

tea cádea de acord asupra alegenii unui alt tribunal, la cere-

respectivä. Totusi, ea va trebui

clacä nu sunt toate membre acestui protocol, o vor supune unui tribunal de arbitraj consti-

originare sau provenincl din tara sä ia In seamä oropunerile celei-

lalte sau eelorlate Ina lte Pärti contractante, privind posibilitatea de a relua acest comert si a Incene convorbiri in aceastä priVint 6.

9. Conventiunea de fatä nu va

atinge Intru nimic dispoziiunile alte conventiuni, tratat sau acord Incheiat sau care se va Incheia intre unele din Inaltele Pärti Contractante, prin care, un tratament mai favorabil decât cel stabilit In con-

ventiunea de fatil, pentru impor-

rea unéla din ele, vor suPune neintelegerea Curtii permanente de institie internationalä, dacä sunt

toate membre ale Protocoluluf

din 16 Decemvrie 1920, privitor la

statutul numitei Curti, iar

tuit, potrivit Conventiunii .din Elaga din 18 Octomvrie 1907, pen-

trn reglementarea pasnicá a conflictelor internatio1ale1). 1) A se vedea Legea pentru ratifiearea a 11 Conventii internationale,.

dela Haga, din 18 Octomvrie 1907, pentru reglementarea pmnieä a eonflietelor internationale, din 11 Mar-

tie 1912, la pag. 962, vol. VII; de

asemeni Statutul Curtii permanent& de Juatitie internationalä, din 7 Mai

1927, la pag. 726, vol. XVXVI,.

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

Limbi, data

349

comunicat o copie a conventiunii

1. Conventiunea de fatd, a

cdrei text francez si englez vor

race deopotrivä dovadd, va purta data acestei zile. Semnatura, Tatificare 12.1. Conventiunea de fatá se poate semna timp de un an dela

deschiderea semnáturii, in nume le oriarui membru al Societdtij Natiunilor sau in numele oricärui Stat nemembru, cdruia

Consiliul Societätii Natiunilor ar fi comunicat In acest scop o co-

pie a conventiunii de fatd; 2. Conventiunea de fard se va ratifica. Instrumentele de ratifitári se vor depune la secretariatul general al Societätii Natiunilor; 3. Ratificarea nu va avea efect

decât deed Inalta Parte contractantä e deja legatt prin Conventiunea internationald pentru lupta contra bolilor contagioase ale animalelor, prin faptul unei ratificári sau al unei acleziuni definitive si din momentul când o-

bligatia sa intrá In vigoare, in

virtutea numitei conventiuni; 4. Secretarul general al Socie-

tátii Natiunilor va notifica depunerea instrumentelor de ratificare tuturor membrilor Societdtii Natiunilor, precum qi Sta-

telor nemembre, prevázute la paragraful 1 al articolului de fa-0,, ardtând dad, este indeplinitá conditiunea indicatá la paragraful 3.

13. 1. Incepând cu data de 16 Februarie 1936, oricare membru al Societátii Natiunilor i oricare Stet nemembru, cdruia consiliul Societátli Natiunilor i-a cu mod. 19 Iu lie 1930, pag. 786, vol.

XVIII i 26 Martie 1931, pag. 244, vol. XIX.

de fard, va putea aclera la ea. 2. Instrumentele adesiunii se vor depune la secretarul general al Societätii Natiunilor. 3. Aclesiunea. nu va avea efect

decât daa Ina Ita Parte

con-

tractan,td e deja legatä prin conventiunea internationald pen-

tru lupta contra bolilor contagioase ale animalelor, prin faptul unei ratificdri sau adesiuni definitive si din momentul and obligatia sa intrd in vigoare, in virtutea numitei conventiuni. 4. Secretarul general al Socie-

tátii Natiunilor va notifica depunerea instrumentelor de ratificare tuturor membrilor Societátii Natiunilor, precum i Statelor nemembre, preväzute la paragraful 1 din articolul de fatá, mentionând deed este indeplinitá conditiunea indicatá la paragraful 3.

Intrare in vigoare 14. 1. Ihdatä ce se vor depune 5 adesiuni sau ratificäri. Indeplinincl conditiunea arátatä la paragraful 3 din art. 12 si la paragraful 3 din art. 13, secretarul general al Societátii Natiunilor va incheia un proces-verbal. 2. 0 copie autentificatä a acestui proces-verbal se va trimete de secretarul general al Societätii Natiunilor, precum si fiecdrui membru al Societdtii Natiunilor, precum si fiecärui Stat nemembru, prevazut la art. 12i 15. 1. Conventiunea de WA se

va inregistra de secretarul ge-

neral al Societátii Natiunilor clupd 90 zile dela data procesului-verbal prevázut la art. 14. Ea

va intra atunci in vigoare. 2. Pentru fiecap din membrii sau State nemembre, in numele cdrora se va depune ,ulterior un instrument de ratificare sau de

www.digibuc.ro

350

13 Martie 1937

adesiune, conventiunea va intra

in vigoare in ziva 90-a, dupa data depunerii acestui instrument.

Durata, denuntare 16. 1. Conventiunea de fatà va avea o duratä de 2 ani, cu inceperea intrdrii ei in vigoare. 2. Va rämâne In vigoare pe o

noua perioadä de 4 ani, si asa

mai departe fatä de Pärti le con-

tractante, care n'au denuntat-o

cu cel putin 6 luni inainte de expirarea termenului. 3. Denuntarea se va face printeo notificare scrisd, adresatà secretarului general al Societätii Natiunilor. 4. Conventiunea de fatä va Inceta a mai fi in vigoare, fata de o Inaltä, Parte contractantä

lonii, protectorate, in teritoriile de peste mare, in teritoriile de sub suveranitatea sa sau in teritoriile pentru care i s'a dat un mandat.

2. Totusi, Inaltele Pärti contractante Isi rezervä dreptul a

semna conventiunea sau a adera la ea, in conformitate cu conditiunile articolelor 12 si 13, pentru coloniile si protectoratele lor, pentru teritoriile de peste mare,

pentru teritoriile sub suveranitatea lor sau pentru teritoriile

pentru care li s'a dat un mandat.

3. Isi rezervä de asemenea clreptul de a o denunta separat, in conformitate cu conditiunile

dela art. 16.

valabile a conventiei internationale pentru lupta contra bolilor contagioase ale animalelor, Inal-

4. Conventiunea de fatà nu va putea fi aplicatä coloniilor, protectoratelor, teritoriilor de peste mare, teritoritlor de sub suveranitatea unei Ina lte Pärti contractante sau teritoriile pentru care

tie.

ventiunea internationala pentru lupta contra bolilor contagioase

când, in urma unei denuntdri

ta Parte contractantä a incetat de a fi parte la aceastä conven-

5. Secretarul general al Socie-

tätii Natiunilor va informa toti

membrii Societätii Natiunilor, precum si toate State le nemembre, prevAzute la paragraful 1 al articolului 12, de notificarea denuntärii conventiunii de fatà sau de notificarea denuntärii conventiunii internationale pen-

tru lupta bolilor contagioase ale animalelor, denuntare care va avea acelasi efect fatà de prezenta conventiune Aplicare in colonii, protectorate, etc.

17. 1. Färä o declaratie contrarà a uneia din Inaltele Pärti contractante, fäcutä in momentul semnäturii, al ratifichrii sau

adesiunii, dispozitiunile conventiunii de fatä nu se aplicA in co-

i s'a dat un mandat dacd con-

ale animalelor nu este In vigoare sau a incetat a fi In vigoare pen-

tru numita Ina ltà Parte contractantd, in teritoriile mai susnumite.

Revizuire

18. 1. Se vor putea convoca

conferinte de revizuire pentru a aduce conventiunii schimbärile, ale cgror utilitate le vor dovedi exnerientele castigate. 2. Conferinta de revizuire se va convoca de secretarul keneral al Societätii Natiunilor oridecâte

ori i se va cere aceasta de cel putin 5 Inane Pärti contractante.

Acestea vor aräta pe scurt

schimbärile ce le propun, precum si motivele acestor schimbäri.

3. Nicio cerere privitoare la

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

convocarea unej conferinte de revizuire care ar urma sd se tie

intr'un termen mai scurt de 2 ani dupä. punerea in vigoare a

conventiunii sau Inteun termen mai scurt de 4 ani dupa inchiderea unei precedente conferinte de

revizuire nu va fi primitd decal cu consimtimantul unanimitätii Inaltelor Pärti contractante. Secretarul general al Soc. Natiunilor va prepara cu concursul Oficiului international al epizootiilor lucrdrile conferintei de revizuire.

Drept care imputernicitii susnumiti au semnat conventiunea de fata. Fdcut la Geneva, la 20 Februa-

rie 1935, inteun singur exem-

plar, care se va pästra in arhiva secretariatului general al Societätii Natiunilor si a cdrei copie autentificatä se va trimete

tuturor membrilor Societätii, pre-

cum i Statelor nemembre pre-

väzute la articolul 12.

LEGE pentru ratificarea Convenfiei internationals pentru analiza vinurilor

DIN 13 MARTIE 1937 1)

Art. unic.

Guvernul este au-

torizat a ratifica $i a face sd se execute Conventiunea Internationald pentru unificarea meto1) Aceastä Lege, dimpreunä cu Conventiunea, la dânsa anexatä, s'a

votat de Senat In sedinta dela 36

Decemvrie 1936 si de Adunarea Deputatilor in sedinta dela 23 Februarie 1937; s'a promulgat prin Deere-

tul regal Nr. 1.007/937 si s'a pu-

blicat in Monitorul Oficial, p. I, Nr. 60 din 13 Marite 1937. A se vedea in legätmä siMetode oficiale pentrn analiza vinurilor, publicate in Monitond Oficial, Nr. 63 din 16 Martie 1933.

351_

dolor de. anal zd a vinurilor pentru comertul international", sem-

natd de Romania la Roma, la 5. Iunie 1935.

Copie si traducere de pe zisa Conventiune se aldturd la legea de fatd. CONVENTIE INTERNATIONALA pentru unificarea metodelor de analizii a vinurilor in comertul international

1.

In scop de a asigura apli,

carea principiilor fixate prin ar, ticolele 2 si. 3 care urmeazd, Inal,

tele PAM contractante se anga-jeazd a introduce in reglementa, rea lor prescriptiuni, vizând me, todele de analizä a vinurilor, a, plicabile In caz de contestdri care ar putea sd, se iveascd In comer,

tul international al vinurilor.

2. In baza art 1 de mai sus, Inaltele Pärti contractante se an-

gajeazd sit introduca in regle, mentarea lor nationald, si. in sco-

pul unic al comertului international al vinului, prescriptiuni privind analiza rapidd a vinuri, lor, conforme celor continute In anexa a, a prezentei Conventiuni. 3.

Pe baza art. 1 de mai sus.

Inaltele Pgrti contractante se

angajeazd a introduce in reglementarea lor nationalä, $i in scopul unic al comertului international de vinuri, prescriptiunile privind analiza aindnunfitet a vinurilor, conform anexei b din prezenta Conventiune.

4. In caz de contestäri asupra aplicitril articolelor 2 si. 3 sau a interpretärii si aplicärii regulelor mentionate acolo, una din Pärtile interesate va putea, de acord cu cealaltä parte, sd ceard Institutului International de A, griculturä de a proceda la o tn. cercare de conciliere i de a recurge In ultimä instantd

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

52

turtea Permanentd de Justitie Internationald, dupà ce va fi 'epuizat toate mijloacele de intelegere.

In scopul incercdrii concilie-

rii, un comitet in care State le in-

teresate si Institutul International de Agriculturd vor desernna

fiecare un expert, va examina

tliferendul, tinând seamd de toate documentele si elementele probatorii utile. Acest comitet va

depune raportul sdu, pe care In-

stitutul International de Agri-culturá Il va notifica fiecdreia

din tárile interesate, toatá libertatea de actiune ulterioard fiind rezervat à Guvernelor 1).

Guvernele interesate se angajeazd sa" suporte In comun misiunii incredintate ex-

7. Tara contractantá sau ade-

rentd, care va voi sd aducd o

modificare textului Anexelor A B, a prezentei Conventiuni, va trebui sd comunice aceasta Institutului International de Agriculturd.

Acesta din urma va supune

textul modificdrilor cerute aproWarn unei comisiuni de cinci experti, desemnati de dânsul dupd consultarea Guvernelor Statelor contractante asupra personalitàtilor chemate sá facd parte din ea. Membrii acestei comisiuni, vor fi reinoitj la fiecare 3 ani. Ea va

asculta un expert desemnat de

cdtre Guvernul care a cerut modificarea.

Pertilor.

ru cazul când modificdrile cerute vor fi aprobate de cdtre zisa

pr ez en t a Conventiune vor fi ad-

acest rezultat la cunostinta tàri-

5. Tárile care nu au semnat

mise sd adere la cererea lor. Adeziunea va fi notificatd. pe ("ale

diplomaticd,

Guvernului

Italian si de cdtre acesta tárilor rontractante ca si Institutului International de Agriculturd, care va informa, la rândul Dficiul International al Vinului. 6. Orice tar% contractantd,

aderentd, poate, in orice timp,

sá notifice Guvernului Italian rd. prezenta Conventiune este a-

plieabild, la toate sau unei párti toloniilor sale, Protectoratelor, Teritoriilor sub mandat. Terito-

riilor supuse suveranitátii sale sau autoritätii sale, sau tuturor leritoriilor de sub suveranitatea sa. Conventia se va aplica tuturor Teritoriilor desemnate in no-

tificare. In lipsa aceStei notificdri, Conventiunea nu se va aplica

Teritorii.

A se vedea Conventia relativä

la Institutnl international de agri'eniturä, dela Roma, din 17 Aprilie 1910, la pag. 560, vol. VI.

comisiune. lnstitutul va aduce

br contractante sau aderente,

invitându-le WA deaf adeziunea lor in termen de 6 luni. La expirarea acestei perioade, Tdrile contractante sau aderente, care

nu au rdspuns, vor fi conside-

rate ca acceptante. Modificarea va intra In vigoa-

re 6 luni dupä data scrisorii

prin care Institutul International de Agriculturd va fi cornunicat tdrilor contractante sau aderente acleziunea unanimd, la modificarea propusd, astfel cum rezultd din aplicarea paragrafului de mai sus.

La cererea unei tári contractante sau aderente, comisiunea de 5 experti, de care este vorba

in paragrafele de mai sus, Va pules., de asemeni, sd propund metode internationala de analizá pentru determindrile care nu figureazdi in Anexele A. si B.

$i sá le precizeze, in cazul unei simple recomanddri, pentru un clozaj determinat.

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

Urmarea de dat acestor propu-

neri va fi identicd aceleia care este indicatd pentru modificdrile metodelor propuse de cdtre o lard contractantä sau aderentä.

8. State le contractante sau aderente se angajeazd sä schimbe intre ele seria de legi, decrete si regulamente, privind vinurile $1

metodele lor de analizd natio-nale si de a face cunoscut birourile oficiale de vamd desemnate de Guverne, pentru a efectua aceste operatiuni, precum $i stabilimentele oficiale Indrituite de libera certificate. Intreaga serie a acestor documente i informa-

tiuni va trebui sa fie trimisd, de -asemeni, Institutului Int6rnational de Agriculturd, care va in-

forma Oficiul International al

Vinului.

9. Statul contractant sau ade-

353

ári contractante, ca si Institu-

tul International de Agriculturd. 11.

Fiecare tard va avea fa-

cultatea sd declare, in momentul depunerii ratificdrii sale, cd subordoneazd punerea in vigoare a prezentei Conventiuni, In ceea ce

priveste, de aplicarea Conventiunii de anumite tdri nominal desemnate.

Prezenta Conventiune va intra in vigoare dui:A ce va fi ratificatd de cel putin trei täri suverane, neconditionat sau sub conditiuni care s'au realizat.

In acest caz intrarea in vi-

goare va incepe 6 luni dupd data

depunerii celei de a treia ratificare.

Pentru toate celelalte tdri care aderä saú ratified, Conventia va

intra in vigoare Inteun termen de 6 luni, treptat si In mäsura depunerii ratificárii sau a ade-

rent care. va voi sà denunte prezenta Conventiune, fie pentru totalitatea teritoriilor sale, fie nu-

ziunii lor. Pentru care Plenipotentiarii

Coloniilor sale, Protectoratelor,

Conventiune.

mai pentru toate sau o parte a Posesiunilor sau Teritoriilor vi-

zate la art. 6, va trebui sá le

notifice Guvernului Italian, care va aviza imediat celelalte State aderente si Institutul International de Agriculturd, fdcându-le

cunoscut data la care a primit

aceastà denuntare. Denuntarea nu va produce e-

fectele sale decât cu privire la tara care a notificat-o sau Coloniilor, Protectoratelor, Posesiu-

nilor sau Teritoriilor vizate In actul de denuntare, j aceasta numai un an dupd ce notificarea a parvenit Guvernului Italian.

10. Prezenta Conventiune va

fi ratificat'd cat mai curând posibil si ratifichrile vor fi adresate Guvernului Pentru fiecare ratificare, Gu-

vernul Italian va aviza celelalte

C. Hamangiu, vol. XXV.

23.

respectivi au semnat prezenta

Fäcutá la Roma, la 5 Iunie, una mie noud sutá treizeci cinci, Inteun singur exemplar,

care va fi dept.:A in arhivele Mi-

nisteruluj de Afaceri Sträine al ltaliei.

0 copie, certificatd conform, va fi remisä, pe cale diplomatied, fiecdrui Stat semnatar al prezentei Conventiuni, prin Ingrijirea Ministerului Regal Italian al Afacerilor Sträine. METODÄ de analizi rapidä1)

Aceastä metodd comporta ne-

cesar:

Un examen organoleptic;

1) Anex5.. la Legea ratifieatoare, din 13 Martie 1937, pag. 351, aeest

velum.

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

354

Determinarea densitatii;

va comporta 4 zecimale. Dife-

Dozarea extractului uscat; Aprecierea materiilor reducd-

zultate nu trebue sá intereseze decat a patra zecimald. Gradul alcoolic. A se proceda prin distilarea vinului in prealabil si exact neutralizat si prin determinarea titrului dis-

Dozarea alcocdului; toare;

Aprecierea continutului in sulfati; Determinarea materiilor mine-

rale (cenuse si alcalinitátii lor); Dozarea aciditdtilor (totald si volatild);

Dozarea anhiclritei sulfuroase. Eventual cercetarea antisepticelor, a substantelor indulcitoare si examenul materiilor colorante. Examen organoleptic. Exa-

menul organoleptic aprofundat este indispensabil. El trebue sd, comporte: aspectul vinului (culoarea,

limpiditatea,

mirosul,

rentele admisibile intre doud re-

tilatului, fie cu ajutorul alcoolometrelor, cu ingrijire controlate, fie

cu picnometrul, fie cu ha-

Ianta

hidrostaticä.

Rezultatul

raportat la 15° va fi exprimat

in acelasi timp, conform conventiunii din 1912, in grame la litru si in volume la sutd. (grade GayLussac si zecimi de grade). Dife-

renta admisibill in acest din

urmá mod de exprimare nu va. depási 0,1 grad in plus sau in

gustul, comportarea la aer 24 ore la.15°C). Dacd se pare necesar, a-1 compIeta printeun examen microscopic, pentru a verifica dacd vinul contine o proportie anormalä de bacterii acetice sau altele (germeni de

minus.

1osirea etc.).

tand concluziile comparatiilor in curs si o intelegere ulterioard cu privire la acest subiect, sá se . indice formula folositd pentru a. obtine din aceste date valoarea. extractului uscat (formulele: Akermann, Houdart, DujardinSalleron, Russopulos etc.). Diferenta intre cloud rezultate nu va putea depdsi 0,5 grame la litru. Materii reducdtoare. La vi-

boli. ca: turna, amárdciunea, bd-

Rezultatul examenului organoleptic si microscopic va putea

sd, determine pe chimist sd, re-

nunte la analiza sumarä

i

sa

foloseascä imediat metoda de analizá Dacá vinul este turbure, se va proceda la filtrarea sa prin Mrtie, avandu-se grija a se acoperi

pâlnia, si a se executa analiza vinului filtrat. Mentiunea acestei operatiuni va trebui sd, figureze pe buletinul de analizá. Densitatea. Dupd ce s'a eliminat, dacd este cazul, acidul carbonic, se va determina densitatea la o temperaturä pe cat posibil vecinä lui 15°, utilizand fie un densimetru centesimal, fie

picnometrul, fie balanta hidrostaticd. Rezultatul adus la 15°

Extractul uscat. Extractur uscat va fi determinat prin me-

toda densimetricd, bazându-se pa

r-reutatea specified a vinului la

15°C si aceia a distilatului alcoolic la 15°. In exprimarea rezulta-

tului va fi indispensabil astep-

nurile seci curente, se va practica un examen calitativ, intrebuintând vinul decolorat prin c dozá minima* de negru decolorant, si folosind cantitatea de licoare cupro-potasicd corespunzátoare unui gram sau (loud gra-

me de zahdr intervenit la litru operand cu 10 c. c. de vin. Rezultatul se va exprima in moduT iirmätor: Materii reducdtoare >t

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

gram sau materii reducatoare > 1 gram. dar < 2 grame.

Dacg incercarea indicd o cantitate de zahdr intervenit, hotdfit mai mare ca 2 grame la litru, se va efectua dozarea exacta, Intrebuintand procedeul inditat In metoda amgnuntitg. Suif ati. A se cerceta calita-

tiv sulfatii, intrebuintând o licoare titratd de clorurg de ba-

riu, acidulatá cu acid clorhidric.

Rezultatele se vor exprima in modul urmdtor: Sulfat de pota-

siu la litru < 1 gram sau > 1 zram, dar < 2 grame, sau > 2

grame.

Dacd Incercarea indica o can-

titate mai mare de 2 grame la

litru se va efectua dozarea exac-

tg, intrebuintând procedeul indicat In metoda amgnuntitg. Materii minerale ( cenu$d). Calcinarea la ros sumbru a unei cantitäti cunoscute de vin si can-

tärirea cenuselor albe. Dacd e necesar se va putea proceda prin lixiviatie.

Alcalinitatea cenusilor totale se va determina prin metoda cu metil-organe, fäcându-se corectia corespurtzdtoare fosfatilor deter-

minati dupg metoda colorimetricg. Aciditatea:

a) Aciditatea totald. Se va pune o cantitate exact mäsuratä

de vin intr'o fiolä cu fundul

plat, se va aduce- la 800, asezdnd-o câteva minute pe o baie Ma-

rie, pe,ntru a Indepárta acidul carbonic. Se va lása sg se rgceasch. Cu ajutorul unei biurete

gradate se va läsa sg cadg In vin

o licoare alcaling Wrath' (sodd sau potasiu). Cdtre sfaxsi-

tul operatiunii se va acläuga coarea, picáturd cu picdturg, pang la säturarea completg. Aceasta se va constata cu ajuto-

355

rul hârtiei sensibile de Tourne-

sol. Intrebuintarea fenolfateleinei

este In acest caz riguros opritg; b)

Aciditatea volatild. Acizii

volatili se vor antrena cu ajutorul tmui curent de vapori de apd, vinul pus In experientd fiind in prealabil încälzit pe o baie Marie in clocote (metoda Blarez modificatä). Curentul de vapori va trece prin vin, avdn-

du-se grija ca nivelul acestuia sä nu se coboare. Se va titra aciditatea

distilatului,

folosind

Tournesolul sensibil ca indicator.

Pentru aceastg din urmá titrare se poate folosi fenolftaleina, cu conditiunea de a se face mentiune pe buletinul de

analizg. Dacg vinul contine anhidritg sulfuroasg, aceasta se va doza in distilat, sub cele cloud forme ale sale. Aciditatea corespunzând anhidridei sulfuroase libere si jumdtate din aceea corespuzând anhidriclei combinate trebuesc scrtzute din aciditatea volatilä;

c) Exprimarea rezultatelor. Rezultatele dozdrilor aciditdtii se exprima, conform conventiei din 1912, In c. c. de licoare alcaling

normald la litru de vin si, totodatä si In forma consacratá prin obiceiu In tara In care s'a

efectuat analiza. Diferentele admisibile intre cloud clozdri nu trebue sg depgseascd 1 c. c. de licoare aka-

ling N. pentru aciditatea totald si 0,2 c. c. pentru acizii volatili. Anhidrita sulfuroasd:

a) Anhidrida sulfuro as d lib er d

(in vinurile albe numai). Se va titra direct, cu ajutorul unei li-

cori titrate de iod, intrebuintând amidonul ca indicator; b) Anhidrida sulfur oas d to tald. Se va intrebuinta, indiferent metoda lui Rippert (titrare

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

356

cu ajutorul unei solutii de iod, vinul fiind In prealabil tratat cu

un exces de licoare a1ca1in, apoi

acidulat cu acid sulfuric), sau

metoda lui Haas (deplasare prin acid fosforic si antrenare cu ajutorul unui curent de acid carbonic, oxidare prin iod i dozare gravimetricd sau titrimetricd). Pe buletinul de analizd va trebui sd se facá mentiunea metodei folosite. Diferentele admisibile Intre (loud dozdri practicate in aceeasi

zi, sunt de 0,002 grame pentru anhidrida sulfuroasá liberd si de

0,005 grame pentru anhidrida sulfuroasd totalä.

METODA de analizi aminuntitil

Examen organoleptic. Examen

microscopic amdnuntit. Pentru

determinarea densitö4ii, dozarea alcoolului, extractului uscat, materiilor minerale, aciditdtilor totale $i volatile si a anhidritei sulfuroase, a se proceda cum s'a arAtat la metoda rapidd. Materii reducdtoare: a) Defecarea Se va proceda la defecarea vinului, fie

prin metoda cu subacetat

de

plumb, fie prin metoda cu sulfat acid de mercur. Deed se aplicd

ultima metodd, se vor lua precautiuni speciale In cazul cá vi-

nul contine zaharozá; Se vor IntrebuDozarea. inta numai metodele care folosesc licori cupro-potasice. Se va proceda fie prin titrimetrie (metodele cu sulfat feros si permangenet sau cu iod j tio-sulfat), fie gravimetrice (cantdrirea oxi-

dului de cupru obtinut asupra

1) Anexd la Legea ratificateare, diu 13 Martie 1937, pag. 351, aceat volura.

vinului defecat cu plumb si riguros neutru, sau a cuprului regenerat). Aceastd ultimd metocla

este singura recomandabild hi cazul vinurilor bogate In zahár mai ornult de 10 grame la litru); c) Examen polarimetric. Se

va opera de preferintd asupra licoarei defecate cu sulfat acid

de mercur. Examen In tub de 20 cm la 20° C.

Dozarea zaharozei.Se va proceda în prealabil la inversiune se vor aplica rnetodele descrise mai sus, luAnd precautiunile indispensabile.

Rezultatele dozdrilor materiilor reducdtoare si a zaharozei se vor exprima In grame de zahiir

invertit la litru, pentru ceea ce este materie reducátoare i In grame la litru pentru zaharozd. Acidul tartric. Insuficienta

metodelor bazate pe precipitarea bitartratului i titrarea volumetried, fiind recunoscutd, se recomandA Intrebuintarea metodelor cu racemat de caleiu (metoda lui Kling). Rezultatele se exprimd in c. c. de licoare alcalind N. si

in bitartrat de potasiu la litru.

Alcalinitatea cenuselor. SA se opereze cu cenusile totale de la 50 c. c. de vin, obtinute cum s'a ardtat la metocla analizei rapide. Retitrarea excesului dupá disolvare In acid sulfuric N/10, addugare de clorurd de calciu si Intrebuintand fenolfetaleina ca indicator (metoda Farnsteiner). Rezultatele se vor exprima totodatá In c. c. de licoare normald si In grame de bitartrat de potasiu la litru. Diferenta admisibild este de 0,5 C. c.

Fosfor total.

Se va distruge

materia organicd prin metoda mercuro-nitricd si se va precipita acidul fosforic prin meto-

dele clasice. A se exprima rezultatele In grame de anhidridd fos-

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

357

forica la litru. Diferentà admi

tatea succinatului de amoniae

riu, filtrare, calcinare si cântàrire. Pentru vinurile puternic sulfitate a se opera inteun curent de acid carbonic. A se exprima rezultatele in grame de sulfat neutru de potasiu la litru.

micà

sibilà 0,010 grame la litru. Precipitare la fierSulfati. bere in mediu clorhidric (1-2o/o), printr'un exces de clorurà de ba-

Diferenta admisibilä 0,050 grame. Aciditatea fixd. A se determina aciditatea fix6, scàzând din

aciditatea totalà aciditatea vo-

obtinut (scäderea cenuselor sau extractiei cu eter, si titrare cm nitrat de argint). Glicerind. A se folosi metodele prin antrenare cu vapor de apä.*i dozare prin oxidare cro-

Ferré-Bourge, mo-

Jificatà de Sémichon i Flanzy sau metoda von FeHerberg). Potasiu. Dozarea in stare

de perclorat dupâ distrugerea materiei organice prin acid nitric si mercur.

latilà (necorectatd).

PROTOCOLUL SEMNATURII

Conferinta recunoscând impo-

sibilitatea de a se insera in textul Conventiunii, In ceea ce priveste anumite dozâ.ri. procedee de analizä de o exactitate suficient doveditâ de experientä, socoteste ca posibil de a recomanda

numai pentru aceste determinäri speciale, de a nu se efectua deal In anumite cazuri particulare, urmâtoarele metode pe care ea le socoteste ca cele mai

bune in actuala stare a stiintei oenologice.

Acidul citric.

Cercetarea calificativA dung metoda Denigés sau metoda Stahre. Dozare even-

tuala dupd metoda Mintz. Acidul lactic. SA se intre-

buinteze fie metoda Bonizi, dad,

vinul contine Intre 1-4 grame acid lactic si mai putin de 5

grame zalfdr, fie metoda prin oxidare cronicà a lui Sémichon si Flanzy.

Rezultatele vor fi exprimate totodatà in centimetri cubi de licoare alcalinl N. si n grame de acid lactic la litru. Açidul succinic. A se fo-

losi metoda Sémichon-Flanzy, cu

conslitiunea de a verifica puri-

LEGE pentru ratificarea Tratatului de corned cu Argentina

DIN 13 MARTIE 19371)

Art. unic.

Guvernul este au-

torizat a ratifica si a face s'a se execute Tratatul de Comert cm scrisoarea anexä, incheiat intre România si Argentina la Buenos-Aires. la 14 August 1936. Copie si traducere de pe zisul

Tratat de Comert si de pe scrisoarea anexn, se alâturti la legea de fatà. TRATAT DE COME kT

1. Inaltele Pârti Contractante

convin sa-si acorde reciproc tratamentul neconditionat si nelirnitat al natiunii celei mai favo-

rizate pentru tot ce priveste taxele de varna, si toate taxele accesorii, modul de incasare a a1) Aceastä Lege, dimpreunä Tratatul de Comert i serisoarea a-

nexh, la dânsa aläturate, s'a votat de Senat in sedinta dela 9 Decem-

vrie 1936 si de Adunarea Deputatilor in sedinta dela, 20 Februarie 1937; s'a promulgat prin Deeretul regal Nr. 1.009/937 si s'a publieat in Monitorul Oficial NI% 60 din 13 Martie 1937.

www.digibuc.ro

358

13 Martie 1937

cestor taxe, precum si pentru toate regulile, formalitätile

tiile formulate in prezentul Tra-

vamd.

tPle Parti Contractante Statelor limitrofe pentru a inlesni traficul de frontierd si drepturile

sarcinile la care ar putea fi supuse operatiunile de iesire din

2. Produsele naturale sau fa-

bricate originare din una din

Inaltele Parti Contractante, destinate teritoriului celeilalte Parti in conditiunile mentionate mai sus, nu vor fi, in niciun caz su-

puse la taxe sau Sarcini altele sau mai ridicate, nici la reguli sau formalitati deosebite sau mai

oneroase ca acelea la care sunt sau vor fi supuse aceleasi produse originare dintr'o terta tara oarecare.

Produsele naturale sau fabricate, exportate de pe teritoriul

uneia din Inaltele Parti Contrac-

tante, cu destinatia pentru teritoriul celeilalte PAM nu vor fi, in niciun caz, in acelea$i conditiuni supuse la drepturi, taxe sau sareini altele sau mai ridicate, nici la reguli si formalitati mai oneroase ea acelea la care sunt sau vor fi supuse acelea$i produse destinate teritoriului u-

nei alte tari oarecare. De asemenea clauza natiunii celei mai favorizate va fi acordata, produselor naturale sau fabricate, origi-

nare din una din Inaltele Parti

Contractante, destinate reexportului si intrepozitarii. 3. Toate avantajele, favorurile, urivilegiile si imunitMile care au

fost sau vor fi acordate in viitor de catre una din cele dotiä Parti Contractante in materia suszisä produselor naturale sau fabricate, originare dinteo altä tara oarecare, vor fi aplicate

imediat si färg compensatie produselor de aceeasi natura., originare din cealalta Parte Contrac-

tat favorurile care sunt acordate sau vor putea fi acordate ulterior de catre una din Inal-

privilegiile acordate sau care vor

fi acordate in viitor unuia sau mai multor State limitrofe in caz ca s'ar incheia o uniune vamala.

5. Tratamentul neconditionat si nelimitat al natiunii celei mai favorizate va fi acordat de asemenea in materie de navigatie. 6. Inaltele Parti Contractante

se obliga sa nu stabileasca noi prohibitiuni sau restrictiuni importului sau exportului pentru orice marfa,, sau produse a uneia

sau a alteia, sau orice ingsura de reglementare consularl sau

sanitara, care sa aiba de efect de a crea dificultati schimbului co-

mercial intre cele dou'a tari, afaril numai daca astfel de restrictiuni s'ar aplica de asemenea marfurilor oricairei altei tari

care s'ar gasi in conditiuni si-

milare. Fac exceptie dela obligatiunea

euprins6 in alineatul anterior,

dispozitiunile care se referá la: a) siguranta publica b) traficul de arme, munitiuni si material de rázboiu; c) protectia sänätatii publice, precum si aceea a animalelor plantelor, contra bolilor, insectelor si alti paraziti dáunátori; d) apararea patrimoniului national artistic, istoric sau arheologic;

e) iesirea aurului si a argintului in specii sau in natura; f) si, in fine, in mod general, la mäsurile fiscale si de politie

tana sau destinate teritoriului destinate a extinde la produsele acestei Parti. 4. Fac exceptie dela oblige- straine regimul impus in intewww.digibuc.ro

13 Martie 1937

riorul thrii sale proprii produselor similare nationale.

7. Supusii fiecdrei din Inaltele Pärti Contractante se vor

bucura pe teritoriul celeilalte de tratamentul natiunii celei mai favorizate, si mai ales In ce priveste situatiunea lor juridied, cdMorale, sederea, stabilirea 'exercitiul comertului si a indus-

triei si toate drepturile si inte-

resele ce derivd din acestea, fdrd prejudeca legile, regulamentele si ordonantele tärii.

8. In cazul când oricare din Inaltele Pdrti Contractante ar stabili un regim de permis de

import, ea va acorda mdrfurilor si produselor celorlalte Phrti un tratament echitabil si cel mai favorabil posibil produselar respective, tinâncl socotealä de cifrele schimbului comercial normal fntre cele cloud tdri si suma totald a contingentelor ce trebue determinatd pentru fiecare produs.

9. Produsele naturale sau fabricate originare din una din Inaltele Pärti Contractante, in-

troduse pe teritoriul celeilalte, nu vor fi supuse, In niciun caz, la taxe sau drepturi interne asupra vânzdrii, transportului sau a consumatiunii, mai ridicate sau mai oneroase ca acele de care sunt grevate produsele si-

milare, originare dintr'o tertá tard oarecare. 10. Mdrfurile sau produsele de toate categoriile originare din

una din Inaltele Pärti Contractante, in transit prin teritoriul celeilalte, nu vor fi supuse la niciun drept de transit, fie &A

transitul se face direct, fie c'd in timpul transitdrii ele trebuesc sd fie transbordate sau descärcate, depozitate i Incdrcate din nou. Aceste mdrfuri nu vor putea, In niciun caz, i Rd) niciun motiv,

359

sd fie supuse la un tratament mai putin favorabil ca cel acordat produselor sau mdrfurilor,

In transit, originare dintr'o tertá tard oarecare.

Precedenta scutire nu se extinde asupra diverselor taxe per-

cepute pentru acoperirea chel-

tuielilor efective inerente transitului, i anume; intrepozitarea, Incárcarea, afrentarea feroviard sau fluviald, drepturile statistice sau similare; insd aceste taxe nu vor fi, In niciun caz, superioare celor ce se percep pentru produsele sau märfurile unei torte tdri oarecare.

11. In scopul de a verifica originea märfurilor importate, au-

toritätile celor cloud täri vor cere

ca ele sd fie Intovardsite de un

certificat de origine, eliberat sau vizat de autoritätile sau oficiile desemnate de tara importatoare.

Viza acestor certificate se va face gratuit. Ambele Guverne se vor pune de acord asupra formei si opor-

tunitdtii de a elibera suszisele certificate de origine.

12, Prezentul Tratat va fi ra-

tificat, urmând procedura consti-

tutionald a fiecdrei din Inaltele Párti Contractante i schimbul de ratificári se va face la Buenos Aires cdt mai curând posibil.

El va avea o duratd de un an, socotind din ziva schimbului ratificdrilor si va continua a fi In vigoare pe perioade succesive de un an, afard, de cazul de clenuntare cu trei luni fnainte de expirarea lui. Drept care, Plenipotentiarii susnumiti au semnat prezentul Tra-

tat, fdcut In dublu exemplar In limba spaniold i francezd, si-au pus sigiliile lor respective

la Buenos Aires, 14 August 1936.

In scopul de a fixa Notd. cuprinsul art. 4 a Tratatului de

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

360

Comert semnat cu data de azi, am placerea de a confirma Excelentei Voastre urmgtoarele: 1.

Se Intelege prin trafic de

frontiere, micile aproviziongri facute de locuitorii din zonele de

frontiere, pentru uzul si consu-

mul lor imediat.

2. Prin Uniune vamalg se intelege un Tratat sau un Acord prin care doug, sau mai multe

State hotärdsc sg suprime barie-

rile vamale Intre ele, pentru a permite libera circulatie a mar-

furilor, In asa fel incat

rile

contractante s formeze un singur teritoriu din punct de vedere vamal si schimbului comercial.

si traducere de pe suszisa.

Conventiune.

CONVENTIUNE

Insufletiti de dorinta de a reglementa de comun acord si in conformitate cu articolul 6 din Conventiunea privitoare la Casele minorilor si interzisilor, din 30 Ianuarie 1933, incheiatä intrer Regatul României si Regatul Iugoslaviei, chestiunile relative la

depozitele si la creantele minorilor si interzisilor, ale persoanelor devenite majore sau a cáror interdictiune a fost ridicatg, administrate de Casele minorilor si interzisilor; Au hotgrit sg incheie o conven-

LEGE pentru ratificarea Conventiunii cu logoslavia, privitoare la valorile administrate de Casele de minori qi interzisi

DIN 13 MARTIE 1937 1)

Art. unic.

Se alatura la legea de fata co-

pie

Guvernul este au-

torizat a ratifica si a face sa se

execute Conventiunea dintre Ro-

mania si Iugoslavia, privitoare

la depozitele si creantele minori-

lor si interzisilor, ale persoanelor devenite majore sau a cgror interdictie a fost ridicatg, administrate de Casele minorilor si interzisilor, semnatg la Belgrad In ziva de 14 Noemvrie 1936. 1) Aceastá Lege, dimpreung cu

tiune in acest scon si au desemnat pe Plenipotentiarii lor, Care, dupg ce si-au comunicat deplinele

lor Puteri ggsite

Irr

bung si cuvenitg forma. au convenit asupra clispozitiunilor urmätoare:

1. Fiecare Parte contractantg. se angajeazg a elibera valonileadministrate in depozit individualmente, de autoritiltile tutetare sau altele, si care apartin minorilor sau interzisilor, persoanelor devenite majore sau a caror interdictiune a fost ridicata, Iptru cat aceste persoane, in virtutea articolului V din prezenta Conventiune, sunt prezu-

mate a fi supusi al celeilalte

Conventiunea la &Lisa anexatà, s'a votat de Senat i de Adunarea Deputatilor in sedintele dela. 10 si 20 Februarie 1937; s'a promulgat prin Decretul regal Nr. 1.010/937 O. s'a publicat fu Monitorul Oficial, p. Nr. 60 din 13 Martie 1937. A se vedea In legätnrä ffi. 13 Conventii Acorduri de bunk vecinätate eu Iu-

toritgtile tutelare sau altele ale . uneia din Pa'rtile contractante, vor fi eliberate celeilalte Parti

'Meat& In Monitorul Oficial Nr. 220 din 25 Septemvrie 1933.

nea sa fie eliberate direct per-

geslavia, ratificate prin legea pu-

Pgrti. Depozitele administrate de au-

contractante pe cale diplomaticg,

in timpul de noug luni ce ur-

meaza dung intrarea In vigoare . a prezentei Conventiuni. Aceste depozite pot de aseme-

www.digibuc.ro

13 Mart le 1937

soanelor interesate, la cererea lor.

2. Creantele posterioare datei de 31 August 1919, pe care minorii i interzisii, persoanele devenite majore sau a cgror inter-

dictiune a lost ridicatd, le po-

sedg.asupra Casei Minorilor, vor

lichidate in conformitate cu clreptul intern al Pgrtii contractante, pe teritoriul cgreia se aflä sediul autoritatii tutelare respecfi

tive si in conditiunile In care

36t

din tara unde erau depuse, la

nieiun impozit sau taxg de orice naturg ar fi. Mäsurile restrictive privitoare la transferul titlurilor si valorilor, nu vor fi aplicate acestor depozite la iesirea lor din tara uncle se ggseau.

5. Nationalitatea minorilor si interzisilor, a persoanelor deve-

nite majore sau a cäror interdictiune a fost ridicatg, va fi cea

s'ar putea reclama plata acestor creante de cgtre supusii acestei

prezurnatg dung ultima mentiune a domiciliului, inscrisg In cartea mare a Casei tutelara

si aceasta fgrg a se tine searng de faptul cg circumscriptia Casei a fost impgrtitg sau nu prin

misibile in timpul de trei luni,

Pgrti. Aceste creante sunt In sarcina Casei, care le-a administrat

delimitarea fruntariei.

3. Creantele anterioare datei

de 31 August 1919, pe care minorii i interzisilor, persoanelor devenite majore sau a cgror interdictiune a fast ridicatg, le posedg asupra Casei Minorilor, vor fi achitate In lei, la cota de 50 lei pentru 100 eoroane, aceleia dintre cele doug Pgrti contractante, al cgrel supus e persoana interesatg.

4, Cuantumul creantelor mi-

norilor si interzisilor, ale persoanelor devenite majore sau a cgror interdictiune a fost ridicatg, pentru care Pgrti le contractante tsi vor asuma lichidarea, in conformitate cu articolele 2 si 3 va fi cel constatat In cartea mare a Casei respective, la data celui din urmg extras al fiecgrui cont. Dobânzile simple, datorate persoanelor interesate, vor fi calcu-

late pe baza de 4°/o pe an, din

ziva ultimei capitalizgri a do-

bânzilor pâng In ziva lichidìirii vmtului.

Valorile ce vor fi eliberate,

conform prezentei Conventiuni,

nu vor fi supuse, la iesirea lor

competente sau In actele autoritgtii tutelare. Probe le de contrariu sunt ad-

ce urmeazg dui-A punerea In vigoare a prezentei conventiuni.

6. Pgrtile contractante se an-

gajeazg a-si elibera reciproc actele privitoare la depozitele creantele tutelare aflate pe teri-

toriul lor si care sunt necesare uentru administrarea afacerilor

minorilor si interzisilor. intrâncl in competinta autoritätilor tutelare ale eeleilalte Pgrti. In cazul când predarea actelor argtate la alineatul precedent ar aduce prejucliciu intereselor Pgrtii care detine zisele acte, acea-

sta va comunica continutul lor In mod gratuit. EJltimul alineat al articolului 4 si articolele 6, 7 si 8 ale Conventiunii din 30 Ianuarie 1933, privitoare la arhive, se aplicg la schimbul de acte si. registre, pri vitoare la depozitele si creantele tutelare. 7. Cuantumurile creantelor datorate minorilor i interzisilor, persoanelor devenite majore sau a cdror interdictiune a fost ridi-

catg, supusi români, si cuantu-

murile creantelor datorate mino-

rilor si interzisilor, persoanelor devenite majore sau a cgror in.

www.digibuc.ro

362

13 Martie 1937

terdictiune a fost ridicatg, supusi iugoslavi, vor fi fixate si predate

Ea va intra in vigoare in ziva

cu dispozitiunile articolului 4 din

schimbuluj instrumentelor de ratificare. Drept care, Plenipotentiarii

fiecare din Parti, in timpul de

Conventiune si au aplicat sigiliile

celeilalte Pärti, In conformitate prezenta Conventiune, de catre

nouä luni, cu incepere dela pu-

herea in vigoare a prezentei Con-

ventiuni. Fiecare Parte contractantä va proceda la verificarea cuantumurilor creantelor pri-

mite si va face reclamatiunile eventuale In timpul de trei luni care urmeazd primului termen tle nouä luni. Schimbul extraselor de conturi

de pe cartea mare a Casei va fi flcut conform cu formularul aci unexat.

Totalurile cuantumurilor necontestate vor fi compensate si solciul va fi

värsat Partii in

tlrept, In lei (valoarea zilei semnärii Conventiei). 8. IndatA ce prezenta Conventiune va fi pusa In vigoare, particularii interesati pot cere lichidarea individuald a contului lor, fdrà a astepla termenul prevAZut la articolul precedent si Casa respectivä este obligatà sà, satisfacá cererea, fdrg, intarziere, urn:Land pentru lichidarea individualá nrincipiile indicate In pretenta Conventie.

susnumiti, au semnat prezenta lor.

FAcut In Beograd, In dublu original, la 14 Noemvrie, una mie nouà sute treizeci si sase.

LEGE pentru ratificarea a 3 Convenfii internafionale, relative la vase de navigafie

DIN 13 MARTIE 1937 1)

Guvernul este auArt. unic. torizat a ratifica si a face s'd, se execute:

1. Conventiunea internationala

pentru unificarea anumitor reguli In materie de conosament, incheistà la Bruxelles la 25 August 1924.

2. Conventiunea internationalà

pentru unificarea anumitor reguli privitoare la privilegiile si hipotecile maritime, semnatä la

Bruxelles la 10 Aprilie 1926. 3. Conventiunea internationa1à

pentru unificarea anumitor reguli privind imunitAtile vaselor de Stat, semnatg, la Bruxelles la 10 Aprilie 1926.

9. l3unurile (mobile si imobile)

4. Protocolul aditional acestei Conventiuni. semnat la Bruxel-

nori, vor rgind,ne proprietatea

les la 24 Mai 1934. Copie si traducere de pe aceste Conventiuni i Protocolul se a-

upartinând vechilor Case de mi-

PArtii contractante, unde se g6,-

sea vechiul sediu al zisei Case. Executarea prezentei Conven-

-tiuni este incredintatä In România Casei minorilor din Timi§oara, iar in Iugoslavia Casei minorilor Banatului din Petrovgrad. 10. Prezenta Conventiune va ratificatà de indatà ce va fi cu putint'd si ratificárile vor fi -schimbate la Buctiresti.

Igturà la legea de fatà. 1)

Aceastä Lege, dimpreunä cii

Conventiunile i Protocolul la dânsa

araturate, s'a votat de Senat in se-

dinta dela 19 Decemvrie 1936 si de Adunarea Deputatilor In sedinta dela 23 Februarie 1937; s 'a promulgat prin Decretul regal Nr. 1.008/937 rid s'a publicat in Monitorul Oficial, p. I, Nr. 60 din 13 Martie 1937.

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

1. CONVENTIUNE INTERNATIONALA pentru unificarea anumitor reguli In materie de conosament

In prezenta Conventiune, cuvintele specificate mai jos se 1.

definesc In mod precis, dupg cum turmeazà:

a) Prin Transportator" se inIelege proprietarul vasului sau navlositorul care a Incheiat un contract de transport cu un in,cilrcAtor;

b) Prin Contract de transport" se intelege numai acel con-

tract a cilrei existentà se pi:late constata printr'un conosament sau prin orice alt document similar, recunoscut drept titlu

pentru transportul de mgrfuri

pe mare; aceea*i denumire se da conosamentului sau documentului similar emis In virtutea unui

contract de navlosire din moment ce un astfel de document

stabile*te raporturile Intre transportator si purtätorul conosamentului;

c) Prin IVIArfuri" se inteleg bunurile, obiectele, märfurile si articolele de orice naturà, cu ex-

-ceptia animalelor vii si a caricului care, prin contractul de transport, s'a prevAzut CA va fi -a*ezat pe punte si se transportà efectiv pe punte;

d) Prin Vas" se intelege orice bastiment folosit pentru transportul de mArfuri pe mare; e) Transportul de mdrfuri" se referá numai la timpul scurs de la incärcarea märfurilor la bordul vasului pâtià la descárcarea lor din vas. 2. Sub rezerva dispozitiunilor articolului 6, transportatorul, in toate contractele de transport de márfuri pe mare, va fi supus responsabilitatilor *i obligatiunilor

363

rea, transportul, päzirea, Ingrijirea si descArcarea märfurilor, precum va beneficia de drepturile si dispensele de mai jos.

3. 1. Transportatorul va fi obligat inainte *i la Inceputul voiajului a Ingriji In mod rezonabil de urmátoarele: a) Punerea vasului In stare de navigabilitate; b) Armarea, echiparea si aprovizionarea indestuMtoare a vasului; c) Inzestrarea *i punerea in buna stare a calelor si camere-

lor reci *i. frigorifere, precum si

a tuturor pärtilor de pe vas in care sunt asezate milrfuri pentru luarea in primire, transpor-

tarea si conservarea lor. 2. Sub rezerva dispozitiunilor articolului 4, transportatorul va proceda cu pricepere si sArguint6 la inarcarea, manipularea, arimarea, transportarea, pázirea, ingrijirea si descárcarea märfurilor transportate.

1. Dupg ce márfurile vor fi tatorul, capitanul sau agentul 'cost luate in primire, transpor-

transportatorului este obligat, la cererea IncarcAtorului, sg, elibereze acestuia un conosament cuprinzând printre altele: a) MArcile principale necesare identificgrii márfurilor, asa cum au fost date Inscris de cátre In-

cárator inainte ca incárcarea

mArfii sá fi inceput. Aceste märci trebue sd fie tipárite sau aplicate

In mod clar pe märfurile Impachetate, sau pe lázile sau ambalajele care contin aceste märfuri, astfel &A in mod normal ele vor rgmâne cetibile pang la sMrsitul voiajului; b) Sau nuna'Arul coletelor sau al obiectelor, sau cantitatea sau greutatea lor dupá caz, a*a cum sunt date in scris de cátre 'Max-

de mai jos, in ceea ce priveste incárcarea, manipularea, arima- ator; www.digibuc.ro

364

13 Martie 1937

c) Starea si conclitiunea aparentä in care se aflä märfurile.

Cu toate acestea, niciun trans-

portator, cäpitan sau agent al

transportului, nu este obligat s. declare sau sä mentioneze in co-

nosament vreo marcare, vreun numär, vreo cantitate sau vreo greutate, atunci când are mo-

tive serioase sä creadà &A acestea nu reprezintá marfa primitä de el sau nu are posibilitatea ca aceastä, marfä sä, fie verificatti prin mijloace rezonabile. 4. Conosamentul care cuprinde cele prevAzute la paragraful 3, al. a, b si c, echivaleazá cu prezumtia. NIA, la proba contrarie, cä marfa a fost primitá de transportator asa cum a fost descrisä In acel conosament. 5. Conosamentul se va consi-

dera drept garantia incaratorului fatä de transportator, cä, märcile, numerile, cantitätile si greutätile sunt exacte, asa cum le-a indicat, i incdrcatorul va Indemniza pe transportator de orice pierdere. daune sau cheltuieli, provenind sau rezultând din inexactitAti in aceastä privintä. Dreptul transportatorului la o asemenea indemnizatie nu limiteazä, in niciun fel responsabilitatea si angajamentele lui in

virtutea contractului de trans-

port. fatä de orice persoanä, alta decal- Incärcgtorul. 6. Dac5, inainte sau in momen-

tul ridicArii märfurilor si de depunerea lor in custodia persoanei care este in drept sà le ia In primire In virtutea contractului de transport, transportatorul sau agentul transportatorului in por-

tul de deschrcare n'au fost instiintati in scris de pierderi sau daune in care sä, fie prevázutá natura generald a acestor pierderi sau daune, se considerä cá aceasta ridicare a märfurilor,

constitue, pänä, la proba contrarie, o prezumptie cá märfurile Fost predate asa cum sunt descrise in conosament.

Daca pierderile sau daunele nu sunt aparente, instiintarea

trebue fácutä in termen de 3 zile dela ridicarea märfurilor. Rezervele in scris sunt de pri-

sos dacä starea márfii a lost constatatä in contradictoriu in

momentul luárii in primire.

In orice caz, atât transporta-

torul cât i vasul nu mai pot ff fácuti responsabili de pierderi sf daune dacd impotriva lor nu s'a intentat o actiune in termen de

un an dela data la care märfurile au fost predate sau ar fi trebug sä fie predate.

In caz de pierderi sau daune sigure sau presupuse, transpor-

tatorul si primitorul isi vor acorda reciproc toate inlesnirile

pentru inspectarea märfurilor sf verificarea numärului de colete. 7. Dupá ce marfa va fi fost Incärcatá, transportatorul, cápitanul sau agentul transportatorului, la cererea incärcAtorului, va elibera acestuia un conosament cu mentiunea Imbarcat". Daca incArcatorul a primit mai Inainte vreun alt document, dându-f

drept la marfa incärcatä, el va

restitui acel document, luând in schimb conosamentul cu mentiunea Imbarcat". Transportatorul, apitanul sau agentul trans-portatorului va avea de asemenea, dreptul ca In documentul ce l-a remis incArcatorului InaintecTe incárcarea märfii, sä adauge

in dreptul numelui portului de imbarcare, numele vasului sau al vaselor pe care márfurile au fost imbarcate si data sau datele de inabarcare. Dad, acest document astfel completat contine

datele mentionate la art. 3, pa-

ragraful 3 din prezenta Conven-

www.digibuc.ro

13 Martie 1937

365

tiune, el va fi considerat In sensul acestui articol ca un conosa-

pensele prevazute in acest arti-

8. Orice clauzä, conventie sau acord preväzutá inteun contract

vasul nu vor fi responsabili pen-

tnent cu mentiunea Imbarcat".

col.

2. Nici transportatorul si nici

tru pierderile si daunele rezul-

de transport, care desleagg pe transportator sau pe vas de responsabilitate in caz de pierderi sau daune provenite din neglijentg, culpg sau incgrcarea indatoririlor sau obligatiunilor enumerate In acest articol, este

greselile cgpitanului, marinarilor, pilotului sau prepusilor

sau acord care reduce aceastá responsabilitate, altfel de cum

torului;

nulä i farg efect. Deasemenea este nulg orice clauzg, conventie

este prescris in prezenta Conventiune. 0 clauzg prin care benefi-

ciul asigurgrii este cedat transportatorului sau orice altä cla-

uzg similarg va fi consideratg ca dispensâsd pe transportator

de ráspunderea sa. 4. 1. Nici transportatorul nici vasul nu vor fi responsabili

de pierderile si daunele provenite sau rezultate din cauza stgrii de inavigabilitate, dacä aceastg stare nu se datoreazg unei lipse de grije rezonabilg din