Motivatia pentru invatare [PDF]

Zitiervorschau

Ştefan POPENICI

Ciprian FARTUŞNIC

A I T A V I T O M pentru

Grafică şi Design: Gobrielo Ston-Popescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României POPENICI, ŞTEFAN Motivatia pentru invătare : de ce ar trebui să le pese copiilor de ea §i ce putem face pentru asta I Ştefan Popenici, Ciprian Fartuşnic. - Bucureşti: Didactica Publishing House, 2009

ISBN 978-606-8027-35-7 1. Fartuşnic, Ciprian

159.947.5: 159.953.5 371.3:373.3

Copyright © Didactica Publishing House. Toate drepturile rezervate.

DIDACTICA PUBLISHING HOUSE Pentru comenzi şi i nformaţii, vă rugăm să ne contactaţi la: Telefon/ Fax : 021-410.88.10; 021-410.88.14

cuvânt introdtJctiv

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5

PARTEA 1: Experienţe şi percepţii ale motivaţiei În spaţiul şcolar Capito l u l 1 . O privire d i nsp re şcoa la românească

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Capito l u l 2 . Riscu ri ş i m itu ri asociate m otivaţiei pentru învăţare

. . . . . .

7 7 27

PARTEA a II-a: o scurtă analiză a fundamentelor teoretice

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Capito l u l 3 . Teo ri i rece nte priv ind motivaţia pentru învăţa re Capito l u l 4. Factori d e i nfl uenţă a i motivaţiei

.

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Capito l u l 5 . D i n a m ica motivări i/demotivă ri i - o p rovoca re ped agog ică

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

39 39 50

60

PARTEA a III-a: Strategii şi instrumente de motivaţie acasă şi În clasă Capito l u l

6.

. . . . . . . . . . . .

E l emente ş i strateg i i practice de m otivaţie : p ă ri ntele ş i cad ru l d id actic

69

Recunoaşterea nive l u l u i de motivaţie : să operă m cu n u a nţe

80

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Capito l u l

7.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ca pitol u l

8.

69

Strateg i i d e m otivaţie la îndem â n a fam i l ie i

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

85

C a p ito l u l 9 . Dezvo lta rea u n o r strateg i i d e i nte rvenţie Î n spaţi u l şco l ar

. . . . . . . . . . . . . . . . .

... . .

. .

.. . .

9. 1 . Să Începem cu ci neva cunoscut: aspecte motivaţionale În activitatea d i d a ctică 9 . 2 . P refe ri nţele elevilor pentru o a n u m ită strategie d idactică . . . . . .. . . . . .

. . . .

.

.

.

. . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9 . 3 . Decod ificarea n ivel u l u i de i nteres În activităţile de p reda relînvăţa re

. . . . . . . . . . . . . .

9 . 4 . Re-eva l u a rea relaţiei e lev-ed u cator

. . . . . . . .

9 . 6 . Strateg i i a uto-motivaţionale

. . . . . . . . . . . . . . . .

Referinte ,

. .

.. . . . .

. .

...

. . .

.. . ..

. . . .

..

. . .

. . .... .

. . . .

. . .

..

. . . . . .

. . . .. . . . .

.....

. . . . . .

..

.

.

.

..

. . . . . . . .

..

. . . . . . . . . . . . . .

..

. .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Capito l u l 1 0 . Măsu rarea ş i corecta rea inte rve nţi i lo r

Un cuvânt de final

.

. .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9 . 5 . M o n itoriza rea efectelor negative a le activităţilor de eva l u a re ... . .

.

. .

. . . . . . .

..

. . . .

.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

93

1 00

1 07

113 119

1 26 1 28 1 30

1 37

141

Cuvânt introductiv:

Motivaţia Învăţării şi condiţia umană U n a d i n expl i caţi ile d iferenţelor de performa nţă istorică a d iverselor societăţi , În vogă În a n i i 70 , se referă la motivaţia Învăţări i . R a p o rtu l C l u b u l u i d e la Roma consacrat acestui s u biect, avâ nd p ri ntre a utori p e M i rcea Mal iţa , a introd us Învăţa re a , Î n d i me n s i u nea sa d e Învăţa re i storică şi soci a l ă , ca o cond iţie esenţia l ă a e m a n cipări i , a p rog res u l u i ş i a d ezvoltă rii u mane . Această teză a fost pe l a rg dezbătută la n ivel academ ic şi decizion a l , fi i n d u lterior p reluată in practica u n o r org a n izaţi i i nternaţionale. Astfel Org a n izaţia N aţi u n ilor U n ite a

real izat cu aj uto ru l aceste i parad igme comp a raţi i , clasam e nte şi a n a l ize g loba le, in încercarea d e a expl i ca d iferenţele existente î ntre n aţi u n i l e lu m i i în ceea ce

priveşte ritm u l de dezvolta re. Această abord a re la n ivel macro s u bînţelege u n adevăr care se a plică şi la n i ve l u l m i cro : nu poate exista învăţa re fă ră m otivaţie . Desig u r, există şi situaţi i d e învăţa re i ncidenta l ă , învăţa re sponta n ă sau ad-hoc, acoperite d e term e n u l ge neric de învăţare i nfo rm a l ă , dar n ici a ceasta nu se rea l izează doar prin contag i u n e sau prin recepţie pasivă . F i ecare i nd ivid , grup sau colectivitate ca re învaţă trebuie să fie p reg ătită ş i desch isă î nvăţă ri i , t rebuie s ă o încu rajeze ş i va lorizeze p ri n a n g aj a rea u n o r res u rse pro p rii.

Nu

întâ m p lăto r u n a d i ntre ce le trei leg i clasice a le învăţă ri i , defi n ită la î n cep utu l

seco l u l u i XX d e Thorn d i ke se referă la rediness, pe scu rt la m otivaţia învăţă rii. Autori i vo l u m u l u i de faţă , dom n i i Popen ici şi Fa rtu ş n i c , s u bî nţeleg această d i nam ică , pe care o circ u m scri u însă u n u i context şco l a r. Lucra rea de faţă este prag matică şi uti lă tutu ror celor care s u nt i nteresaţi să o rg a n izeze u n p roces de învăţare sistem atică în şcoa l ă , i nclusiv să-şi dezvolte capacitatea de a uti l iza strateg i i de motivaţie ş i d ezvolta re personală . Autori i î m b i n ă i n s p i rat încad ra rea co nceptuală cu metodele d e l ucru în fam i l i e şi acasă , rez u ltat u l fi i n d u n set de metode acces i b i l e , p rezentate cu cla ritate şi coerenţă . Lucra rea de faţă reu şeşte să ne convi n g ă d e i m p o rta nţa deoseb ită a motivaţiei pe ntru învăţa re atât în p l a n i n d ivid u a l cât ş i ca factor de mobil itate. socială într- u n moment d e răscruce , în ca re constată m că aceasta se află într-un decl i n evident. Î n cond iţiile în care există o ofertă d ivers ificată ş i foa rte atractivă de m ij loace de petrecere a tim p u l u i şi de activităţi socia l e (în s u ş i conceptul de lifelong leaming acoperă în m a re parte activităţi de tip leisure şi consum), este foarte i m p o rtant să înţelegem valoarea soci a l ă a motivaţiei În mobil izarea res u rselor pentru învăţa re . Motivaţia n u este o chesti u ne de patri m o n i u s a u u n decl a nşato r a utomat al proceselor d e învăţare , aşa cum apare pentru m u lţi , ci u n efort sistem atic ca re pres u p u n e o şti i nţă şi un m a n agement adecvat, atât în p l a n person a l cât şi i n stituţion a l . D i n acest m otiv, p regăti rea pentru sti m u l a rea ş i org a n izarea motivaţiei În Învăţare este o d imensi u ne principală În forma rea tutu ror s peci a l i ştilor În ed ucaţie.

Praf. Univ. Dr. Cezar Birzea

Partea :1 Experienţe şi percepţii ale motivaţiei în spaţiul şcolar . ;,Uponthe �ducation· ofthe people of this country .. lhefateof this coul1trydepends" . . .

.

::"

-

.

."

..

:

:

.

··t,SoarlaaCestiHţăridepindedeeducaţia oamenilor acestei ţări').

Disraeli, 1874

CAPITOLUL 1. O privire dinspre şcoala românească Î n acest p r i m ca p itol a l l u cră rii noastre vom face p ri m i i p a ş i pentru înţe lege rea natu ri i , d i mens i u n i i şi meca n ismelor motivaţiei în context şco l a r. Vom în cepe cu o anal iză s u cci ntă a a ctua l ităţi i acestei teme , d i n perspectiva p rovocă ri l o r cu care s e confru ntă elev i i . De asemenea , vom a n a l iza c u m este înţeleasă motivaţia în mod c u rent de către p ă ri nţi şi cad re d id actice şi vom rea l iza o scu rtă rad i og rafie

a stă ri i de fapt, Î n cercâ n d să răs p u ndem la Întrebarea "cât d e m otivaţi ( m a i ) su n t elev i i d i n siste m u l n ostru d e Învăţământ?" ş i În ce m ă s u ră as i stăm l a o erod are a motivaţiei pentru Î n văţa rea oferită de şco l i le d i n Româ n i a . 1.1. O temă actuală?

Atât pentru cei ca re se află la cated ră , pentru părinţi s a u pe ntru experţii d i n domen i u l şti i nţelor ed u caţiei , motivaţia este c h e i a succes u l u i Î n p red a re ş i Învăţa re. De la Piaget la G a rd ner, teoreticie n i i meca n ismelor Învăţă ri i a u s u b l i n iat fa ptu l că motivaţia este fu n d a me ntu l pe care se constru ieşte s ucces u l ed u caţion a l . Este aproape u n loc com u n astăzi că o rice ed ucator i nteresat ş i res p o n s a b i l trebuis să controleze cât m a i b i ne u n astfel de meca n ism pentru a asig u ra cond iţi ile u n u i parcurs şco l a r opti m . Acest l ucru devine o prioritate În contextul slabe dezvoltă ri a u n o r prog ram e ded icate acestei ari i , atât Î n fo rma rea i n iţi a l ă cât ş i Î

l

�

cea conti n u ă . De asemenea, acest demers este cu atât m a i releva nt În fata uno � ,

:

provocă ri fă ră p recedent În activitatea d idactică , reflectate d e i m p e rativu l asistărij elevilor de a d eve n i persoane a utonome, capab i le să Î nveţe pe p a rc u rs u l Întreg ii vieţi , de sch i m bările struct u ra l e În plan cu rricu l a r, i ntrod u ce rea n o i lor teh n olog ii de i nforma re ş i com u n icaţie În procesu l de p reda relînvăţa re , o nouă relaţie a, şco l i i cu com u n itatea pe care o deserveşte etc. Generaţi i l e trecute ne-a u lăsat p roverb u l a i carte, a i p a rte" , u n Îndemn " d i rect pentru tineri pentru a-şi canal iza energ i i le ş i efort u l s p re şcoa l ă , spre a investi În p ro p ria dezvolta re . Î n ce măsură m a i este astăzi u n astfel d e Îndemn capa b i l să concentreze ş i să sti m u leze efortu l elev i l o r? C ât mai este e l cred ibil pentru actorii s i ste m u l u i ed u caţional românesc? Răspu n s u l nu p a re foa rte d ifi cil de form u lat şi nu este u n u l care să ne Încu rajeze . Î n s pecia l p resa d i n Rom â n i a ne asaltează cu o ava l a nşă de veşti proaste d i n s ă l i l e d e clasă : rezu ltate slabe la testele naţi o n a l e , scăderea 8

int e res u l u i pentru şcoa l ă , creşterea aba n d on u l u i şco l a r, l i psă d e d i sci p l i n ă ş i a ct e de violenţă, comportame nte i n com patibi le c u rig orile şco l a re , d i m i n u a rea a uto rită ţ i i cad relor d id actice etc . D i n păcate , cauzele ca re co n d u c l a această ab u n denţă a fe nor he n e l o r neg ative s u nt s u pe rfi c i a l s a u deloc a n a l izate , părând că

"vorbesc d e la s i n e " 1. Fără Îndoi a l ă , există u n com p l ex de infl ue nţe care pot exp l i ca ceea ce se

întâm plă În p rezent În şco l i l e noastre . U nele ţi n d e factori specifici s i ste m u l u i nos tru de Învăţă mânt, a lte le de cauze exte rne acest u i a . Pe u nele şcoa la le p oate i nfl uenţa În mod pozitiv s a u neg ativ În timp ce În faţa a ltora este neputi ncioasă . Prin i ntermed i u l m a ss-med ia p u bl i c u l l a rg rem a rcă d eseori u n i latera l d ife rite aspe cte d i n viaţa ş co l i i . P red o m i n ă judecăţi le de v a l o a re bazate pe i m p resii şi experienţe perso n a l e , n u pe date sau cercetă ri s o l i d e . Rece nt, un j u rn a l ist cunoscut comenta u n stud i u a s u p ra motivaţie i Învăţă ri i l a elev i i d i n Româ n ia prin prisma fapt u l u i că priete n i i l u i (şi cop i i i p riete n i lor l u i ) n u s u nt aşa cum s u nt descrişi elev i i d i n stud i u l respectiv. Este aici gen u l clasic d e eroa re a celor care nu a u curiozitatea să vad ă ca re este d iferenţa Între m aj oritate ş i excepţie , Între med ie ş i p rocent. O m i n i m ă i nfo rma re a s u p ra a ceea ce p resu p u n e o cerceta re cu eşantion rep rezentativ la n ivel naţio nal l-a r fi aj utat pe j u rn a l istu l respectiv să

i nformeze p u b l icu l a s u p ra d iferenţei Între m a rea m asă , şi cazurile izol ate ,

reprezentate de " cu noşti nţe " şi amici ca re n u a u o viaţă com u nă n ici d i n p u nct de vedere eco n o m i c , n ici soci a l ş i n ici c u ltu ra l . Cazurile pe c a re le cunoaştem În m od d i rect s u nt foa rte ra r rep rezentative pentru o Întreag ă pop u la ţie (de elevi) . Acest tip de confuzie n u este o necu noscută pentru o p a rte d i ntre noi , fi i nd m u lt timp cu ltivată c u i nte nţie , pri ntr-o trad iţie sovieti că d e acoperire a p rob lem elor grave cu un caz excepţio n a l de b u n , p romovat ş i d iscutat ca o d ovad ă că siste m u l fu ncţionează excelent. i n acest s e n s s u n t sem n ificative rez u ltate l e m o n itoriză r i i presei rea l izate de ARACIP Î n perioada septe mbrie 200?-a u g u st 2008: din cele pe ste 3000 d e a rticole a n a l izate n u m a i 20% aveau u n mesaj apre­

ciativ În t i m p ce aproape ju m ătate s e m n a lează diverse aspecte negative p recum: fapte de co rupţie, i l e g a l i­ tăţi l eg ate de p roce d u r i l e de achiziţie sau execuţie a u n o r servi cii pentru şco l i , com p o rtam ente i n adecvate ale elevi l o r sau cad re l o r d i d actice , v i o l e nţă şco l a ră , i nfl uenţa p o lit icu l u i a s u p ra şco l i i etc.

Î n şcoa l a rom â n ească , o l i m p icii " a u ascu ns b u n e dece n i i rea l ităţile cu " care se confru nta u cei care m u ncea u cu g reu la cated re ; fă ră a se a n a l iza cât rep rezi ntă p rocentu a l n u m ă r u l elevilor p remia nţi În com petiţ i i l e i ntern aţionale , fă ră o a n a l iză a decalajelor d eseori i mense d i ntre p reg ăti rea specială pe ca re o aveau aceşti elevi ş i n ivel u l coleg i l o r lor de clasă . Aceşti cop i i a u fost p u ş i la " "g azeta de perete a ş co l i i româ neşti d i n convingerea n a ivă (sau p u r ş i s i m p l u m a n i p u lativă) c ă astfel se rezo lvă ş i reflectă m otivaţi a e l ev i l o r ş i a p rofesorilor lor. C u a lte cuv i nte , d a că d o i sau zece elevi d i ntr- u n o ra ş s u nt p re m i a nţi l a o l i m p iada i nternaţi o n a l ă d e matematică , ar tre b u i să cred e m că toţi elev i i d i n oraş u l respectiv s u nt foa rte b u n i l a matemati că ! "O l i m p ic i i " a u , d e reg u l ă , u n profi l specia l , atât În ceea c e p riveşte med i u l lor de p rove n i e n ţă ( a r fi i nte resant să se a n a l izeze câţi e levi d i n med i u l ru ra l a u aj u n s o l i p m p ici i nternaţion a l i ) , cât şi d i n p u nctu l de vedere al p regăti ri i lor speci a l e , com p let d iferită de p a rcu rs u l şcolar n o r m a l a l u n u i elev, prin a loca rea u nor ech ipe spec i a l e de p rofesori , ore separate , p reg ati re i n d ivid u a l izată etc. Pe scu rt, aceşti elevi n u reflectă n ivel u l genera l ş i n ici rea l ităţ i l e ş co l i i : s u nt desti ne sepa rate Într- u n sistem foa rte l a rg , care "ascu nd " Î n l u m i n a l o r n e n u m ă rate u m b re. Am menţi o n at aceste l ucruri pe ntru că este i m portant ca atu nci când ne Întâ l n i m cu d atele statistice sau rezu ltatele cantitative a l e u no r stud i i efectuate la n ive l naţiona l , să i nte rp retă m ceea ce vedem ca fi i n d o i m a g i n e s a u o rad iog rafie a majorităţi i , a s itu aţiei g e n e ra l e , care nu se a p l ică i nteg ral tutu ror membri lor u n u i a n u me g ru p sau categ ori i . D e asemenea , este i m p orta nt s ă s u b l i niem Încă d e la Î n ce p ut faptu l că demers u l nostru Încearcă să ofere o i m ag i ne cât m a i n u a nţată a s u p ra m otivaţiei pentru Învăţa re . P resu poziţia d e la care porim este a ceea că nu toţi elevii s u n t motivaţi , la fe l c u m n u toţi elev i i s u nt demotivaţi ş i c ă fiecare cad ru d id actic a re deopotrivă responsabil itatea şi p uterea d e i nfl�enţa În această a rie astfel Încât 10

l a n i vel u l s i ste m u l u i să n u fie şcola rizată o masă critică d e e l evi Î n că uta rea sen s u l u i efortu l u i d e p u s pentru a Învăţa ş i pe ntru a performa În p l a n şcolar. Măs u ra În ca re această p roblemă este sau n u i m po rta ntă ne este dată de ce rc etările exti nse , p rofesion iste , ca re s-a u concentrat a s u p ra acestui ti p de p robleme, În specia l În s i steme le d e ed ucaţie d i n statele d ezvo ltate . Î n acelaşi timp m iza acestei i nvestigaţii este i n d icată d e fiecare m e m bru a l clase l o r noastre d e e levi care , d i ntr- u n d eficit de motivaţie (ce poate fi g e n e rat, d u pă cum vom ve dea În secţi u n i le u rm ătoa re de facto ri m u lti p l i , de la o c u noaşte re i n s uficientă a ca pacităţi lor p ro p ri i , la i nfl uenţa negativă a fam i l i e i ) aj u n g e să n u-şi rea l izeze p rop ri u l potenţi a l de Învăţa re . 1.2. Înţelegerea comună a motivaţiei

Dar ce este m otivaţi a ? Ca ş i pentru a lte concepte-cheie d i n dome n i u l ed ucatiei este d ific i l de fo rm u lat o d efi n itie satisfă cătoa re. D i n d i scuti i l e cu ,

,

,

părinţi i , ce l m a i adesea u n cop i l m otivat este cel care d o reşte să a i bă rezu ltate b une la şcoa l ă , ca re n u aştea ptă să fie Îm p i n s de la s p ate să Înveţe şi care este ap reciat d e p rofesori. Pentru cad rele d id a ctice, u n e l ev m otivat este , În pri m u l râ nd , cel care ascu ltă cu i nteres ceea ce l i s e p redă ş i ca re d e p u n e efort În a răspu nde tutu ror s a rci n i lo r d e Învăţa re trasate. Î ntr-o Înce rca re p u ţ i n p retenţioasă p utem s p u ne s i m p l u că motivaţia rep rezi ntă acel set d e res o rtu ri ca re ne d eterm i n ă sa facem u n a n u m it l u cru . În context şco l a r, m otivaţi a n u este a ltceva d ecât p roces u l ca re cond u ce ,

g hid ează ş i m enţi n e u n a n u m it comportament d ez i ra b i l statutu l u i d e e lev: participarea la o re , i m p l ica rea În activităţi le de Învăţa re d i n clasă şi de acasă , rezolva rea cu s u cces a s a rci n i l o r etc. Fără motivaţi e , d e o ri ce ti p , o persoană nu se a n g ajează (sa u nu aj u ng e să se a n g ajeze) Î n efect uarea u n e i acţi u n i . Această s i m p lă s i ntag m ă conţi n e În sine u n u l d i ntre cele m a i i m porta nte - şi

deseori s u bestimate - aspecte ale Învăţă ri i ş i a le re u ş ite i şco l a re: pentru a avea s u cces În şcoa l ă , d a r m a i a les pe ntru a a s ig u ra efi c i enţa Învăţă ri i , este necesar s ă existe u n n ivel optim de motivaţie pe ntru a n g aj a rea În respectiv u l tip d e activităţi . D i n păcate , s i ste m u l a utoritarist de ed ucaţie a s u b m inat vreme de dece n i i acest aspect. D reptu l la ed ucaţie din pers pectivă i n d ivid u a lă a fost ocu ltat de oblig ativitatea educaţie i , cel puţin până la fi n a l iza rea Învăţământu l u i de bază. Astfe l , ideea d ezvoltă ri i u n o r meca n isme d e m otiva re a elevi lor n u a mai apărut ca p roblemă pedagog ică În cond i i ile În ca re aceştia n u aveau n icio alternativă : toţi cop i i ş i tinerii trebuie să dobândească statutu l de elev ş i acest statut rep rezenta , În s i n e , motivu l suficient care j u stifica i m p l i ca rea activă În orice activitate şcolară . D i n perspectivă socio-cog n itivă , a utori p recu m Z i m m e rma n , P i ntrich ş i Sch rauben p ro p u n o defi n iţie care depăşeşte vizi u nea trad iţi o n a l ă c u priv i re la resorturile ş i specifi c u l m otivaţiei În context şcolar, s u b l i n i i n d că aceasta este u n fenomen aflat Într-o d i na m ică permanentă (elev i i n u pot fi astfel etichetaţi! Împă rţiţi În m otivaţi/demotivaţ i , aprecierea n ivel u l u i de m otivaţie depinde de u n context strict d etermi n at) , În care percepţi i le ş i com p o rtamentele elev u l u i

i nteracţionează

cu

şi

med i u l

său

şi

care

p res u p u ne În

mod

fu ndamenta l ati ngerea u n u i sco p . Via u (2004) ş i Keller ( 1 992) demonstrează cu succes faptu l că m otivaţia În context şcolar este Înţe leasă În mod adecvat n u m a i atu nci când n u o legăm doar de obiectu l învăţări i ci şi de cond iţi ile În cad ru l că rora se rea l izează Învăţarea ş i d e percepţi ile pe ca re elev u l le a re cu p riv i re la o a n u m ită activitate d i dactică . M otivaţia d iferă , prin u rm a re , d e a lte stă ri afective p rec u m p a s i u nea sau i nteres u l pentru o activitate deoarece acestea d i n u rm ă se m a n ifestă spontan ,

în ti mp ce m otivaţia i m p l ică a legerea d e l i be rată de a se a n g aj a ş i d e a pe rsevera pe ntru a ati n g e u n a n u m it sco p . D u pă cum s u bl i n i ază Viau (2 004 ) această d isti ncţie este foarte i m p o rta ntă deoarece , Î n spaţi u l şco l a r, cad ru l d id a ctic i mpu n e adesea activităţi de Învăţa re e l ev i l o r i a r m otivaţia acestora de a le re a l i za nu este În m od obl ig ato ri u În soţită şi d e un i nteres im e d iat sau de o p a si u ne i nte lect u a l ă pentru acestea . Deşi orice p rofesor d o reşte ca fiecare elev să fie pas ionat d e d isci p l i n a de stud i u pe care o p red ă , cu s i g u ra nţă este foa rte satis făcut d acă reuşeşte să a i bă o clasă Întreagă d e elevi m otivaţi , confo rm înţelegeri i term e n u l u i p rezentată m a i s u s ! Deşi a bia În cap ito l u l u rm ător v o m a n a l iza În d eta l i u d iferite moduri d e înţelegere a m otivaţiei În context ed u caţion a l , p utem d eja a răta fa ptu l c ă m u lţi autori d i n psiholog i a ed ucaţiei operează d iferenţierea formală d i ntre motivaţia i ntri nsecă (dete rm i n ată de d ori nţele, interesele şi p refe ri nţe le strict p e rson a le) ş i cea extri nsecă (determ i n ată , prin i m p u ne re , d i n exterior) . S i m p l u s p u s , a

m u n c i exclusiv pe ntru ba n i s a u a merge l a şcoa lă n u m a i pentru c ă a ş a cer

pări nţi i cores p u n d e u ne i m otivaţii pred o mi nant extri nseci : rea l izarea u n u i a n u m it com portament este dete rm i nată de obţi nerea un e i recom pense sau evita rea unei pedepse. P roblema care apare la acest tip d e m otivaţie este că i m ed i at ce constrângerea este e l i m i n ata sau evitată , Într- u n fel sau a ltu l , cop i l u l are d ificu ltăţi de a menţi ne n ive l u l de performanţă care a fost i m p u s . D i stincţia i ntri nsec/extrinsec a re n u meroase merite Î n s ă n u trebu ie să ne împied ice să avem o Înţelegere p rocesu a l ă , d i n a m ică şi contextua l ă a m otivaţiei . De asemenea , tre b u ie să conştientizăm ca racterul ideal a l u n e i m otivaţ i i În întreg ime i ntri nseci : atât acasă cât şi la şcoală cop i l u l/tâ n ă r u l este s u b o i nfl uenţă externă consta ntă d i n partea fam i l iei şi a p rofesori lor. Totuş i , fă ră a fi d u b lată de o

a lege re p roprie, de o adera re volu nta ră la ob iectivu l u rm ă rit (fă ră o d im e ns i u ne

intri nsecă) , riscurile sem n a l ate vor aj u nge să se m a n ifeste c u u ş u ri nţă .

N u vom trece m a i departe Înai nte d e a atrage atenţia Încă o d ată asupra mod u l u i d i na m i c În care trebuie să Înţelege m motivaţi a . ş i pentru aceasta , vo m face o paralelă cu o a ltă fu ncţie cog n itivă pe care , În Înţelegerea com u n ă , o considerăm fixă : memoria . Î ntr-un experi ment psiholog ic c u n oscut, a u fost arătate fotog rafi i d iferite u n u i g ru p de persoa ne. Acestea p rezentau zece imag i n i d iferite d i n cop i l ă rie , p ri ntre ele fi ind i ntrod usă ş i u n a trucată , În care era rep rez entată respectiva persoa nă Într- u n parc de d istracţii pe care n u- I vizitaseră În rea l itate n iciod ată . Î n mod s u rp ri nzăto r 80% d i ntre p a rtici panţi s-au recunoscut În pozele fa lse. Şi mai s u rp ri nzător, c h i a r şi cei care În p rimă insta nţă a u declarat că n u-şi a m i ntesc de sce n a fotog rafiată , au reven it şi a u oferit n u me roase deta l i i cu priv i re la momentu l În ca re aceasta a fost rea l izată (stă ri , persoa ne care era u de faţă , deta l i i p rivi n d parcul etc. ) . Acest experi ment a rată c ă memoria este d i nam ică , v i e , ca p a b i l ă să u m p le g o l u rile cu alte l ucruri , chiar d acă acestea n u s-a u Întâ m p laF. Î n mod s i m i l a r, o persoană aj u nge prin parcurgerea u n o r etape succesive să-şi dezvolte sa u , d i m potrivă , să-ş i i n h ibe nivel u l de motivaţie pentru rea l izarea unei a n u m ite activităţi În vederea ati ngerii unor sco p u ri defi n ite În mod exp l i cit. Vom rel u a această a n a l iză pe parcu rs u l ca pito l u l u i u rm ător. 1.3. O scurtă radiografie a stării de fapt

Cât d e m otivaţi s u nt elev i i d i n siste m u l nostru d e Învăţă m â nt? C u m a evo l u lat motivaţia pentru Î nvăţa re În perioada de refo rm ă ? De ce a u z i m d i n ce În ce mai m u lţi p rofesori care se plâng d e faptu l că m u nca lor l a cated ră este s u b m i n ată con sta nt d e l i psa d e motivaţie pentru Învăţa re a elev i l o r lor? D i m e n s i u nea m otivaţ i o n a l ă este reflectată i ntenţionat s a u fo rtuit În majoritatea a n a l ize lor d i n mass-med ia ro mânească s a u În d ezbateri le p u b l i ce 2 '14

Acest experi ment este analizat in flllllui Waltz with Bashir (2008) al regizoru l u i i s ra e l i a n Ari Fol man .

at u n ci câ nd se d iscută despre ed ucaţie; fie că este vo rba des p re i m porta nţa a co rd ată ed u caţiei ca s i ste m , fie că este vorba despre i m po rta nţa educaţiei p e nt ru a reu ş i î n societatea rom â nească , aceste d iscuţi i a u la bază toc m a i id eea moti vaţiei sau a l i psei m otivaţiei pentru î nvăţa re . Dacă nu ed ucaţia este ceea ce a adu s su cces u l soci al ş i econom i c pe ntru cei care au s u cces în Româ n i a , de ce a r m a i fi i ntere s a ntă ş i i m porta ntă învăţa rea ş i cariera şco l a ră pentru u n co pi l ? Este m od e l u l socia l p romovat î n p rezent u n u l ca re este bazat p e efort ş i în văţa re , ca re s u sţine ideea nevo i i de a învăţa pe p a rc u rs u l întreg i i vieţi , de a de pu n e efort constant î n p l a n şco l a r? Toate aceste între bă ri care au ocu pat p ag i n i le z i a relor s a u au fost comentate la televiz i u n i , au fost d u bl ate de o serie de ce rcetă ri ca re a u abo rd at p roblem atica pe ca re o a bord ă m în ca rtea de faţă . Avantaj u l oferit d e a n a l iza a cestor cercetă ri este d at d e fa ptu l că reflectă pe baza datelor concrete , rep rezentative , relevanţa problematic i i pe ca re o abord ă m în ca rtea noastră , nu atât p ri n prisma unor experienţe pers o n a l e l i m itate sau a u nor judecăţi s u b iective m a i m u lt sau mai puţin emoţion a l e . U n stu d i u rea l izat în a n u l 2005 În cad rul I nstitutu l u i d e Şti i nţe ale Ed ucaţiei , intitulat M otivaţia învăţă r i i ş i re uşita soci ală " , reflectă p r i n d atel e colectate l a " nivel n aţi o n a l u nele d i ntre p roblemele leg ate de m otivaţia pentru învăţa re, a ş a cum apare pentru p r i m a g e neraţie de elevi ca re a i ntrat În şcoală d u pă a n u l 1 98 9 . Reprezentativ l a n ivel n aţio n a l , cu o m a rjă de eroare d e ± 2 % , stu d i u l a n a l izează câteva d i ntre ce le m a i com u ne p robleme ale t i n e re i g eneraţi i . Eşanti o n u l reprezentativ s a u " g ru p u l ţi ntă " a fost constituit d i n elev i i d i n u lti m i i a n i de l i ceu sau şco l i l e de a rte şi meseri i . C ercetarea rea l izată la acel m o m e nt a că utat să identifi ce factori i care fac atractivă pentru tineri o a n u m ită persoană şi modul În ca re aceast model d e u rmat este În consona nţă c u valorile şco l i i , c u nevoia de învăţa re sau cu setu l de valori pe care le d o ri m În g e n e ra l a fi p romovate la n ivel soci a l : m u n ca , c i n stea , respect u l pe ntru lege etc . C hestion a rele au fo st com p l etate d e e levi d u pă ce a u fost asig u raţi de ca racteru l a n o n i m al

răs p u n s u ri l o r ofe rite , i a r metod olog ia cercetă ri i a u rm ă rit, p ri n seria d e Întrebă ri de contro l , d eta l ie rea ş i reflecta rea cât m a i a m ă n u nţită a op i n i i lo r ş i a a legeri lor elevilor i n vestig aţi . Mode l u l d e u rm at poate să s u sţină sau n u u nele a legeri ca re se tra n s p u n În comportamente coti d i e n e , i n clusiv efortul depus pentru Î nvăţa re ş i performa nţe şcolare . Pentru a exe m p l ifica foa rte s i m pl u , este evident că d acă u n tâ năr Îşi doreşte să a i bă evol uţia u n u i personaj a l l u m i i i nterlope , va avea com porta mente şi a legeri d i a metra l o p use faţă de un tâ năr care a re ca model u n savant româ n cum a r fi H e n ri C oa n d ă . D e a i c i , a n a l izele ş i Întrebările a u fost deta l i ate ş i i nterca late atfel Încât să se asig u re a n a l izarea m a i a p rofu nd ată a rasp u n s u ri l o r. P s i h o l og u l america n Bru no Bette l h e i m s u b l i n i a fa ptu l c ă Întreba rea pe ca re ş i - o p u ne u n cop i l n u este "Vrea u să fi u b u n ? " , ci "C u cine vreau să sem ă n ? C a c i n e v rea u sa fi u ? " . Alegerile pe care le fa c cop i i i se bazează pe a p ropierea d e pers o naj u l ad m i rat şi În opoziţie faţă de cel care Îi este a nti patic. C u a lte cuvi nte , personaj u l valo rizat pozitiv d i n p u n ct de ved e re afectiv este considerat model com p o rta menta l şi va lorile pe ca re le expri m ă s u nt ad optate de cop i l În p ro p ri a sca lă valorică . Î n această cerceta re , a m evi d enţiat pe baza răsp u n s u ri l o r ş i a n a l ize l o r efectuate faptu l că u n cop i l Învaţă s a u n u Învaţă , este m otivat s a u d e m otivat d e şcoa lă şi În fu ncţie de "reţeta " s i m bol i că a model u l u i de rol pe ca re ÎI a re . N o n-modelele s u nt sti m u l ative pentru că a u u n i m portant rol de c l arificare a v a l o r i l o r pe ca re le acceptă tâ n ă ru l : d acă n on-mode l u l este caracterizat ca fi i n d ig n orant ş i acu ltu ral este foa rte p roba b i l să sti m u leze motivaţia pe ntru Învăţa re şi c u n oaştere , pentru a evita eşua rea În categ oria d eza p robată . Prima p roblemă abo rd ată a fost leg ată de nevoi a confi rm ă r i i i potezei conform că rei a tineri i , c h i a r În j u ru l vâ rstei de 1 8 a n i , a u u n model de u rmat.

D u p ă cu m se poate ved ea În reprezenta rea g rafi că d e m a i jos , la a ceastă Î nt re b a re m ajoritatea tineri lor au răsp u n s În p roporţ i i sem n ifi cative , m u lt peste aşte p tă r i , ca au/u n model de roP. Totod ată , se poate observa faptul că peste 90% d i n tre tineri ofe ră i nformaţi i despre non-mod e l e , personaj e care rep rezintă

cee a ce este de evitat pe ntru p ropri u l lor vi itor.

F i g. 1 . Modele de rol Au precizat non-modele

Au model de succes

IlU

au

NonR:

NOIlR:

modele:

au au

modele:

88.9%

Ilon­

modele: 90.8%

Î ntre modelele d e u rmat În viaţă ca re a u captu rat i m ag i n aţia ti neri l o r, pe prim ul loc s u nt p l asate d iverse " vedete d e televiz i u ne " , a că ror notorietate se conve rteşte Într-o s u m ă de tră sătu ri , valori şi atrib ute pe care m aj oritatea ti neri lor le-a r vrea tra n s p u se În p ropria viaţă .

3 "Model de rol" - individ u l, perso n a l itatea sau g r u p u l de referi n ţă care prezi ntă v a lorile şi caracte risticile l a care aspiră u n i n divid. E ste rol u l in ca re tânăru l işi doreşte in mod i d e a l să se p l a seze in timp, in f u n cţie d e care işi con struieşte in b u n ă măsu ră com porta m e n t u l , atit u d i n i le şi a s piraţiile.

Fig. 2. D istri buţia o pţi u n i l o r p ri v i n d model u l ales

Vedete TV Membrii familiei Sportivi Oameni de afaceri Profesori Politicieni Colegi/prieteni Oameni de cultură Alte Fără model ... '. *

"el

,(

� . (CE; (

.. .. :., .. )flltieUl9.:L W.b . .

:

.

.(.L((ţ:

Q.l.U

(O€t

E

!ti:; :1 . i(:!! . .C.:,J.s;

}r

.

m•

• •

!!i'.:;; . . .\.

••

S u rsa : " Motivaţia învăţă ri i i şi reuşita socială " , B u c u reşti : I S E , 2 0 0 5

.

(L.

)

Jl!l"

•

Fără a i ntra foa rte m u lt în deta l i i le cercetă ri i , este i m p o rtant a fi menţionat faptu l că p ri m u l loc, ocu pat de vedetele de televizi u n e , se core lează îng rijorător cu o p i n i i le tinerilo r cu p rivi re la rol u l red us pe care învăţa rea s a u re uşita şcolară îl au în ati ngerea s u cces u l u i persona l . Totodată , este relevant faptu l că p rofesorii, asupra că rora s-a u revărsat în mod inconştient toate acuzele care se cuvin de fapt a fi ad resate întreg i i societăţi , suferă d i n p l i n în p l a n u l e rodă r i i p restig i u l u i , iar elevii n u consideră cariera lor a fi u n model de u rmat în viaţă : d o a r 7 , 5% d i ntre cei chestionaţi îi consideră pe d ască l i i lor un model de u rmat în v iaţă! Mai m u lt, oame n i i d e cu ltu ră s u nt a p roape i nvizi b i l i pe ntru g e neraţia ca re a fost vizată d e cerceta rea menţionată: n u m a i 1 , 2 % d i n tre responde nţi îi co n s ideră a fi oame n i i ca re merită a d m i raţi , identităţi . '18.",..:

. .' . {