MICROECONOMIE Aplicații [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

 Microeconomie – caiet de seminar  Universitatea de Vest din Timişoara Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor Colectivul de Economie, Departamentul de Economie şi Modelare Economică

Microeconomie. Caiet de seminar

Editura de Mirton - Timişoara, 2013 5

 Microeconomie – caiet de seminar 

Colectivul de coordonare: Prof. dr. univ. Cismaş Laura Conf. dr. univ. Sîrghi Nicoleta

Autori: Prof. dr. univ. Cismaş Laura Conf. dr. univ. Sîrghi Nicoleta Conf. dr. univ. Imbrescu Ion Conf. dr. univ. Vădăsan Ioana Conf. dr. univ. Bărbulescu Adina Conf. dr. Părean Mihai Lect. dr. univ. Oţil Maria Asist.dr. univ. Miculescu Andra

6

 Microeconomie – caiet de seminar  UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI MODELARE ECONOMICĂ

Microeconomie -Caiet de seminarNume student:

Seria: Grupa:

7

 Microeconomie – caiet de seminar 

Cuvânt înainte Microeconomie - Caiet de seminar îşi propune să orienteze studiul individual al cunoştinţeleor de bază referitoare la comportamentul agenţilor economici în condiţiile economiei de piaţă. În acest sens, structura sa, teoretică şi aplicativă urmăreşte succesiunea logică a temelor din programa analitică. 8

 Microeconomie – caiet de seminar 

Microeconomie - Caiet de seminar se doreşte a fi un instrument în demersul studenţilor de a-şi îmbogăţi cunoştinţele prin prin activităţile desfăşurate în cadrul seminariilor, dar şi prin studiul individual, ca principală formă de asimilare a cunoştinţelor în învăţământul superior.

9

 Microeconomie – caiet de seminar 

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI DE MODELARE ECONOMICĂ

DISCIPLINA: MICROECONOMIE FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior 1.2 Facultatea / Departamentul 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii

Universitatea de Vest din Timișoara Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor Economie și Modelare Economică Științe Economice

10

 Microeconomie – caiet de seminar  1.5 Ciclul de studii

1.6 Programul de studii / Calificarea

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei 2.2 Titularul activităţilor de curs

2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de I studiu

2.5 Semestrul

Licență Contabilitate și Informatică de Gestiune Economie Generală și Comunicare Economică Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor Economie și Afaceri Internaționale Finanțe Bănci Informatică Economică Management Marketing

Microeconomie (S 101 TC) Cismaş Laura, Sîrghi Nicoleta, Imbrescu Ion, Vădăsan Ioana, Popovici Adina, Părean Mihai, Oţil Maria Cismaş Laura, Sîrghi Nicoleta, Imbrescu Ion, Vădăsan Ioana, Popovici Adina, Părean Mihai, Oţil Maria, Miculescu Andra 1 2.6 Tipul de evaluare Ex 2.7 Regimul Obl disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator săptămână 3.4 Total ore din planul 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator de învăţământ Distribuţia fondului de timp: Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi: pregătire examinare finală

11

2 28 ore 28 10 20 3 28

 Microeconomie – caiet de seminar  3.7 Total ore studiu individual 3.8 Total ore pe semestru 3.9 Numărul de credite

89 145 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) – Nu este cazul 4.1 de curriculum  4.2 de competenţe  5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului



Prezenţă la curs: minim 50%

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Prezenţă la seminar: minim 75%



Susţinerea testului semestrial de verificare

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate  Identificarea si definirea conceptelor si teoriilor fundamentale la nivel microeconomic  Explicarea si interpretarea conceptelor economice la nivel microeconomic  si teoriilor economice fundamentale economice la nivel microeconomic pentru formularea de explicatii si ipoteze privind comportamentul agentului economic  Analizarea comparativa conceptelor si teoriilor domeniului, pentru a aprecia calitatea, meritele şi limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode şi teorii  Elaborarea de proiecte economice cu utilizarea unor principii şi metode consacrate în domeniu  Analiza si interpretarea critica a unui proiect economic utilizând principii şi metode consacrate în domeniu

12

Competenţe transversale

 Microeconomie – caiet de seminar    

Aplicarea principiilor, normelor şi valorilor codului de etică profesională în cadrul propriei strategii de muncă riguroasă, eficientă şi responsabilă Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei  cunoaşterea semnificaţiei



 7.2 Obiectivele specifice



 

noţiunilor şi conceptelor teoretice fundamentale cunoaşterea premiselor şi efectelor comportamentului agenţilor economici individuali cunoaşterea interdependenţelor specifice nivelului microeconomic

interpretarea conţinutului teoretic şi aplicativ al corelaţiilor microeconomice explicarea manifestării legilor economice la nivel microeconomic explicarea cauzelor fenomenelor şi proceselor economice

8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare

Capitolul 1. ECONOMIA ŞI SISTEMUL ŞTIINŢELOR ECONOMICE

Expunerea, Explicaţia, Conversația euristică, Problematizarea

Capitolul 2. ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE CERERII

Expunerea, Explicaţia, Conversația euristică, Problematizarea, SINELG 13

Observaţii 2 ore

2 ore

 Microeconomie – caiet de seminar  (Sistemul

Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii)

Capitolul 3. ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE OFERTEI

Expunerea, Explicaţia, Conversația euristică, Problematizarea, SINELG

2ore

Capitolul 4. TEORIA UTILITĂŢII ŞI ECHILIBRUL CONSUMATORULUI

Expunerea, Explicaţia, Conversația euristică, Problematizarea, SINELG

4 ore

Capitolul 5. TEORIA PRODUCŢIEI

Expunerea, Explicaţia, Conversația euristică, Problematizarea, SINELG Expunerea, Explicaţia, Conversația euristică, Problematizarea, SINELG (Sistemul Interactiv de

4 ore

Capitolul 6. ANALIZA ECONOMICĂ A COSTURILOR

4 ore

Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii)

Capitolul 7. DECIZIA DE OFERTA A FIRMEI CE OPEREAZA PE O PIATA CU CONCURENŢĂ PERFECTĂ

Expunerea, Explicaţia, Conversația euristică, Problematizarea, SINELG (Sistemul Interactiv de

2 ore

Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii)

Capitolul 8. FORMAREA PREŢULUI ŞI ECHILIBRUL ÎN CONDIŢIILE CONCURENŢEI IMPERFECTE

Expunerea, Explicaţia, Conversația euristică, Problematizarea, SINELG (Sistemul Interactiv de

Capitolul 9. PIEŢELE ŞI EFICIENŢA ECONOMICĂ. INTRODUCERE ÎN

Expunerea, Explicaţia, Conversația euristică, Problematizarea, SINELG

4 ore

Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii)

14

2 ore

 Microeconomie – caiet de seminar  ECONOMIA BUNĂSTĂRII

(Sistemul

Capitolul 10. FORMAREA ŞI REPARTIŢIA VENITURILOR

Expunerea, Explicaţia, Conversația euristică, Problematizarea, SINELG (Sistemul Interactiv de

Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii) 2 ore

Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii) Bibliografie

- Catedra de Economie, FEAA-UVT - Microeconomie-note de curs, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2010; - Catedra de Economie, FEAA-UVT - Microeconomie. Caiet de seminar, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2010; * * * Băbăiţă I., Alexandrina Duţă, Imbrescu I.– Microeconomie - Editura de Vest, Timişoara, 2004; Cismaș Laura – Economie. Manual universitar, Editura Mirton, Timișoara, 2001; Cismaş Laura Mariana, Sîrghi Nicoleta, Negruţ Lucia - Economie. Concepte, relaţii, întrebări. Teste de autoevaluare. Probleme rezolvate Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003; Cismaş Laura Mariana- Consumul în teoria economică. O abordare microeconomică şi macroeconomică – Editura Mirton, Timişoara, 2004; Cismaş Laura – Economie. Elemente de micro și macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2004; Cismaş Laura – Microeconomia bunăstării, Editura Mirton, Timișoara, 2004; Ciucur D., Gavrilă I., Popescu C. - Economie- manual universitar - Editura Economică Bucureşti,1999; Dobrotă N. (coordonator) - Dicţionar de Economie –Ediţia a doua, Editura Economică, Bucureşti,1999; Duţă Alexandrina, Cismaş Laura, Nicoleta Sîrghi - Microeconomie. Teorie şi aplicaţii - Editura Mirton, Timişoara, 2003; Frois A. G. - Economie politică, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998; Fudulu P. – Microeconomie, Editura Hroyuki, București, 1996; Gherasim T.- Microeconomie – vol.1 şi 2 , Editura Economică., Bucureşti, 1994; 15

 Microeconomie – caiet de seminar  Ignat I., Pohoaţă I., Clipa N., Luţac Ghe. - Economie politică, Editura Economică, Bucureşti, 1998; Popescu C., Ciucur D. – Microeconomia concurenţială – Editura Economică, Bucureşti, 1997; Samuelson P., Nordhaus W.- Economie - Editura Teora, Bucureşti, 2000; Silaşi Gr., Sîrghi Nicoleta -Microeconomia în fişe, ediția a II –a, Editura Mirton, Timişoara, 2008; Sîrghi Nicoleta – Microeconomie aprofundată. Teorie și aplicații, Editura Mirton, Timișoara, 2008; Stancu S., Andrei T. - Microeconomie - Editura All, Bucureşti, 1997; Stiglitz J. E., Walsh C. E., - Economie, Editura Economică, Bucureşti, 2005; *** (ASE, Catedra de Economie şi Politici Economice) – Economie ediţia a șaptea - Editura Economică, Bucureşti, 2005; *** - Dicţionar de ştiinţe economice, Editura ARC, Chişinău, 2006. 8.2 Seminar / laborator

ECONOMIA ŞI SISTEMUL ŞTIINŢELOR ECONOMICE ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE CERERII ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE OFERTEI TEORIA UTILITĂŢII ŞI ECHILIBRUL CONSUMATORULUI TEORIA PRODUCŢIEI

ANALIZA ECONOMICĂ A COSTURILOR

Metode de predare

Explicaţia, Conversația euristică, Problematizarea, SINELG Explicaţia, Conversația euristică, Exerciții, “Ştiu- Vreau să ştiu – Am învăţat”, Problematizarea Explicaţia, Conversația euristică, Exerciții, “ŞtiuVreau să ştiu – Am învăţat”, Problematizarea Explicaţia, Conversația euristică, Exerciții, “ŞtiuVreau să ştiu – Am învăţat” Problematizarea, SINELG Explicaţia, Conversația euristică, “Ştiu- Vreau să ştiu – Am învăţat”, Problematizarea, SINELG Explicaţia, Conversația euristică, Exerciții, “Ştiu16

Observaţii 2 ore

2 ore

2ore

4 ore

4 ore

4 ore

 Microeconomie – caiet de seminar  Vreau să ştiu – Am învăţat” Problematizarea, SINELG Explicaţia, Conversația DECIZIA DE OFERTA A euristică, Exerciții, “ŞtiuFIRMEI CE OPEREAZA PE O PIAŢĂ CU CONCURENŢĂ Vreau să ştiu – Am învăţat” Problematizarea, SINELG PERFECTĂ

2 ore

FORMAREA PREŢULUI ŞI ECHILIBRUL ÎN CONDIŢIILE CONCURENŢEI IMPERFECTE

Explicaţia, Conversația euristică, Exerciții, “ŞtiuVreau să ştiu – Am învăţat” Problematizarea, SINELG

4 ore

PIEŢELE ŞI EFICIENŢA ECONOMICĂ. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA BUNĂSTĂRII

Explicaţia, Conversația euristică, Exerciții, “ŞtiuVreau să ştiu – Am învăţat” Problematizarea, SINELG

2 ore

FORMAREA ŞI REPARTIŢIA VENITURILOR

Explicaţia, Conversația euristică, Exerciții, “ŞtiuVreau să ştiu – Am învăţat” Problematizarea, SINELG

2 ore

Bibliografie

- Catedra de Economie, FEAA-UVT - Microeconomie-note de curs, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2010; - Catedra de Economie, FEAA-UVT - Microeconomie. Caiet de seminar, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2010; * * * Angelescu Coralia, Stănescu Ileana – Caiet de studiu Economie Politică, Editura Fundației ”România de Mâine”, București, 1995; Băbăiță I. (coord) – Microeconomie. Aplicații, Editura Mirton, Timișoara, 2000; Băbăiţă I., Alexandrina Duţă, Imbrescu I.– Microeconomie - Editura de Vest, Timişoara, 2004; Cismaș Laura – Economie. Manual universitar, Editura Mirton, Timișoara, 17

 Microeconomie – caiet de seminar  2001; Cismaş Laura Mariana, Sîrghi Nicoleta, Negruţ Lucia - Economie. Concepte, relaţii, întrebări. Teste de autoevaluare. Probleme rezolvate Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003; Cismaş Laura Mariana- Consumul în teoria economică. O abordare microeconomică şi macroeconomică – Editura Mirton, Timişoara, 2004; Cismaş Laura – Economie. Elemente de micro și macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2004; Cismaş Laura – Microeconomia bunăstării, Editura Mirton, Timișoara, 2004; Ciucur D., Gavrilă I., Popescu C.- Economie- manual universitar - Editura Economică Bucureşti,1999; Dobrotă N. (coordonator) - Dicţionar de Economie –Ediţia a doua, Editura Economică, Bucureşti,1999. Duţă Alexandrina, Cismaş Laura, Nicoleta Sîrghi - Microeconomie. Teorie şi aplicaţii - Editura Mirton, Timişoara, 2003; Frois A. G. - Economie politică, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998; Fudulu P. – Microeconomie, Editura Hroyuki, București, 1996; Gherasim T.- Microeconomie – vol.1 şi 2 , Editura Economică., Bucureşti, 1994; Ignat I., Pohoaţă I., Clipa N., Luţac Ghe. - Economie politică, Editura Economică, Bucureşti, 1998; Popescu C., Ciucur D. – Microeconomia concurenţială – Editura Economică, Bucureşti, 1997; Samuelson P., Nordhaus W.- Economie - Editura Teora, Bucureşti, 2000; Rogojanu Angela – Economie Politică. Teste pentru licență, Editura Economică, București, 1997; Silaşi Gr., Sîrghi Nicoleta -Microeconomie în fişe, ediția a II –a, Editura Mirton, Timişoara, 2008; Sîrghi Nicoleta – Microeconomie aprofundată. Teorie și aplicații, Editura Mirton, Timișoara, 2008; Stancu S., Andrei T. - Microeconomie - Editura All, Bucureşti, 1997; Stiglitz J. E., Walsh C. E., - Economie, Editura Economică, Bucureşti, 2005; *** (ASE, Catedra de Economie şi Politici Economice) – Economie ediţia a șaptea - Editura Economică, Bucureşti, 2005; *** - Dicţionar de ştiinţe economice, Editura ARC, Chişinău, 2006.

18

 Microeconomie – caiet de seminar  8. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 

Conţinutul disciplinei (Microeconomia fiind o disciplina fundamentală) este realizat pe baza armonizării cu cele similare la nivel naţional (mai precis, la nivelul consorţiului constituit de cele mai importante universităţi din România), precum şi cu cele din alte universităţi prestigioase la nivel internaţional

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tip 10.1 Criterii de 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere activitate evaluare din nota finală 10.4 Curs Prezență Listă săptămânală de 5% prezenţă Prezență, Listă săptămânală de 5% participare prezenţă, discuții, rezolvări activă aplicații Test semestrial Test semestrial 10% 10.6 Standard minim de performanţă  Examen final: 80%  Activitate în timpul semestrului (curs+seminar+test) = 20% 10.5 Seminar / laborator

19

 Microeconomie – caiet de seminar 

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI DE MODELARE ECONOMICĂ

DISCIPLINA: MICROECONOMIE PLAN CALENDARISTIC AL ACTIVITĂŢIILOR DE SEMINAR Semestrul I, Anul universitar 2013/2014

Nr. crt.

MACROECONOMIE

20

Nr. ore

Nr.ore/ nr.săptămână

Săpt. seminar

 Microeconomie – caiet de seminar  I 1.1

1.2. 1.3. 1.4. II

2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. III

3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. IV

4.1. 4.1.1.

ECONOMIA ŞI SISTEMUL ŞTIINŢELOR ECONOMICE Apariţia şi formarea ştiinţei economice. Sistemul ştiinţelor economice Obiectul de studiu al economiei. Legile în economie Metode de cercetare şi tehnici de analiză economică Piaţa şi comportamentul economic. Decizii, risc şi incertitudine ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE CERERII Definirea cererii. Modelul cererii Legea generală a cererii. Factorii determinanţi ai cererii Funcţiile de cerere Elasticitatea cererii De la cererea individuală la cererea pieţei Efectele de venit şi de substituţie Surplusul consumatorului ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE OFERTEI Definirea ofertei. Modelul ofertei Legea generală a ofertei. Factorii determinanţi ai ofertei Funcţiile de ofertă Elasticitatea ofertei Surplusul producătorului TEORIA UTILITĂŢII ŞI ECHILIBRUL CONSUMATORULUI Teoria utilităţii cardinale Definirea şi formele utilităţii. 21

2 1

1/1

1

1/1 1

2/1 2/1

2

1/2

3

2

2/2

2

4

1/3

2/3 4

5

1/4

 Microeconomie – caiet de seminar 

4.1.2.

4.2. 4.2.1. 4.2.2.

4.2.3. 4.2.4.

V 5.1. 5.2.

5.3. 5.4.

5.5.

5.6. VI 6.1. 6.1.1. 6.1.2.

Funcţii de utilitate. Utilitatea marginală Regula maximizării utilităţii totale şi optimizarea alegerilor de consum. Egalizarea utilităţilor marginale aferente fiecărei unităţi monetare Teoria utilitatii ordinale Relaţia de preferinţă Relaţia de indiferenţă. Curbele de indiferenţă. Modelul hărţii curbelor de indiferenţă. Rata de substituire a bunurilor Constrangerea bugetară. Linia bugetului Alegerea consumatorului. Echilibrul consumatorului (optimul de consum). Abordarea statică şi abordarea dinamică TEORIA PRODUCŢIEI Factorii de producţie. Modalităţi de combinare a factorilor de producţie Productivitatea factorilor de producţie. Legea creşterii productivităţii Funcţia de producţie Producţia pe o perioadă scurtă de timp. Legea productivităţii marginale descrescânde Producţia pe o perioadă lungă de timp. Curbele izoprodusului. Echilibrul producătorului Randamentele de scară ANALIZA ECONOMICĂ A COSTURILOR Analiza economică a costurilor Conţinutul, structura şi tipologia costului Relaţiile dintre costurile marginale 22

2/4

1/5

2/5

4

1/6

6

2/6

1/7

2/7

4

7

8 1/8

2/8

 Microeconomie – caiet de seminar 

6.1.3. 6.1.4. 6.2.

VII

7.1. 7.1.1. 7.1.2. 7.2. 7.3. 7.3.1 7.3.2 7.4.

VIII

8.1. 8.2. 8.3. 8.4. 8.5.

şi medii Costurile de producţie pe termen scurt. Relaţia cost – productivitate Costurile de producţie pe termen lung Legătura dintre volumul producţiei şi costuri. Pragul de rentabilitate al firmei DECIZIA DE OFERTĂ A FIRMEI CE OPEREAZĂ PE O PIAŢĂ CU CONCURENŢĂ PERFECTĂ Oferta şi comportamentul firmei pe o piaţă concurenţială Comportamentul firmei pe o piaţă concurenţială Deciziile pe care le ia o firmă în legătură cu oferta Teoria preţului Comportamentul ofertanţilor de pe pieţele cu concurenţă perfectă Oferta pieţei: suma ofertelor individuale Echilibrul pe termen scurt şi echilibrul pe termen lung Piaţa factorilor de producţie în condiţiile concurenţei perfecte TEST SEMESTRIAL FORMAREA PREŢULUI ŞI ECHILIBRUL ÎN CONDIŢIILE CONCURENŢEI IMPERFECTE Formele de manifestare ale concurenţei imperfecte Monopolul – formă extremă de manifestare a concurenţei imperfecte Concurenţa monopolistică Monopsonul Monopolul bilateral 23

1/9 2/9

2

9

10

1/10

2/10

11 12

4

1/11

2/11

 Microeconomie – caiet de seminar  8.6. 8.7. IX

9.1. 9.2. 9.3. 9.4. 9.5. X 10.1. 10.1.1 10.1.2. 10.1.3. 10.2. 10.2.1. 10.2.2. 10.2.3.

10.3. 10.3.1. 10.3.2. 10.4. 10.4.1. 10.4.2.

Oligopolul. Teoria jocurilor Piaţa factorilor de producţie în condiţiile concurenţei imperfecte PIEŢELE ŞI EFICIENŢA ECONOMICĂ. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA BUNĂSTĂRII Eficienţa concurenţei perfecte. Eficienţă şi echitate pe pieţele concurenţiale Eşecurile mecanismului pieţei şi distribuţia arbitrară a veniturilor Teoria bunăstării Bunurile publice şi externalităţile FORMAREA ŞI REPARTIŢIA VENITURILOR Salariul Natura şi principalele forme ale salariului Mărimea şi dinamica salariului Formele de salarizare Profitul Conţinutul, funcţiile şi formele profitului Mărimea profitului. Masa şi rata profitului Factorii de care depinde profitul. Justificarea profitului şi repartizarea lui Dobânda Conceptul de dobândă. Masa şi rata dobânzii Factorii de influenţă asupra ratei dobânzii Renta Natura şi formele rentei Preţul pământului

24

1/12 2/12 2

13

1/13

2/13 2

14

1/14

2/14

 Microeconomie – caiet de seminar 

25

 Microeconomie – caiet de seminar 

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI DE MODELARE ECONOMICĂ

DISCIPLINA: MICROECONOMIE

PROGRAMA ANALITICĂ Capitolul

1.

ECONOMIA

ŞI 26

SISTEMUL

ŞTIINŢELOR

 Microeconomie – caiet de seminar  ECONOMICE 1.1. Apariţia şi formarea ştiinţei economice. Sistemul ştiinţelor economice 1.2. Obiectul de studiu al economiei. Legile în economie 1.3. Metode de cercetare şi tehnici de analiză economică 1.4.Piaţa şi comportamentul economic. Decizii, risc şi incertitudine Capitolul 2. ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE CERERII 2.1. Definirea cererii. Modelul cererii 2.2. Legea generală a cererii. Factorii determinanţi ai cererii 2.3. Funcţiile de cerere 2.4. Elasticitatea cererii 2.5. De la cererea individuală la cererea pieţei 2.6. Efectul de venit şi de substituţie. Surplusul consumatorului Capitolul 3. ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE OFERTEI 3.1. Definirea ofertei. Modelul ofertei 3.2. Legea generală a ofertei. Factorii determinanţi ai ofertei. Funcţiile de ofertă 3.3. Elasticitatea ofertei. Surplusul producătorului Capitolul 4. TEORIA UTILITĂŢII ŞI ECHILIBRUL CONSUMATORULUI 4.1. Teoria utilităţii cardinale 4.1.1. Definirea şi formele utilităţii. Funcţii de utilitate. Utilitatea marginală 4.1.2. Regula maximizării utilităţii totale şi optimizarea alegerilor de consum. Egalizarea utilităţilor marginale aferente fiecărei unităţi monetare 4.2. Teoria utilitatii ordinale 4.2.1. Relaţia de preferinţă 4.2.2. Relaţia de indiferenţă. Curbele de indiferenţă. Modelul hărţii curbelor de indiferenţă. Rata de substituire a bunurilor 4.2.3. Constrangerea bugetară. Linia bugetului 4.2.4. Alegerea consumatorului. Echilibrul consumatorului (optimul de consum). Abordarea statică şi abordarea dinamică 27

 Microeconomie – caiet de seminar 

Capitolul 5. TEORIA PRODUCŢIEI 5.1. Factorii de producţie. Modalităţi de combinare a factorilor de producţie 5.2. Productivitatea factorilor de producţie. Legea creşterii productivităţii 5.3. Funcţia de producţie 5.4. Producţia pe o perioadă scurtă de timp. Legea productivităţii marginale descrescânde 5.5. Producţia pe o perioadă lungă de timp. Curbele izoprodusului. Echilibrul producătorului 5.6. Randamentele de scară Capitolul 6. ANALIZA ECONOMICĂ A COSTURILOR 6.1. Analiza economică a costurilor 6.1.1. Conţinutul, structura şi tipologia costului. 6.1.2. Costurile de producţie pe termen scurt. Relaţia cost – productivitate 6.1.3. Costurile de producţie pe termen lung 6.2. Legătura dintre volumul producţiei şi costuri. Pragul de rentabilitate al firmei Capitolul 7. DECIZIA DE OFERTĂ A FIRMEI CE OPEREAZĂ PE O PIAŢĂ CU CONCURENŢĂ PERFECTĂ 7.1. Oferta şi comportamentul firmei pe o piaţă concurenţială 7.1.1. Comportamentul firmei pe o piaţă concurenţială 7.1.2. Deciziile pe care le ia o firmă în legătură cu oferta 7.2. Teoria preţului 7.3. Comportamentul ofertanţilor de pe pieţele cu concurenţă perfectă. 7.3.1. Oferta pieţei: suma ofertelor individuale 7.3.2. Echilibrul pe termen scurt şi echilibrul pe termen lung 7.4. Piaţa factorilor de producţie în condiţiile concurenţei perfecte Capitolul 8. FORMAREA PREŢULUI ŞI ECHILIBRUL ÎN CONDIŢIILE CONCURENŢEI IMPERFECTE 8.1. Formele de manifestare ale concurenţei imperfecte 8.2. Monopolul – formă extremă de manifestare a concurenţei imperfecte 28

 Microeconomie – caiet de seminar  8.3. Concurenţa monopolistică 8.4. Monopsonul 8.5. Monopolul bilateral 8.6. Oligopolul. Teoria jocurilor 8.7. Piaţa factorilor de producţie în condiţiile concurenţei imperfecte Capitolul 9. PIEŢELE ŞI EFICIENŢA ECONOMICĂ. INTRODUCERE IN ECONOMIA BUNĂSTĂRII 9.1. Eficienţa concurenţei perfecte 9.2. Eficienţă şi echitate pe pieţele concurenţiale 9.3. Eşecurile mecanismului pieţei şi distribuţia arbitrară a veniturilor 9.4. Teoria bunăstării 9.5. Bunurile publice şi externalităţile Capitolul 10. FORMAREA ŞI REPARTIŢIA VENITURILOR 10.1. Salariul 10.1.1. Natura şi principalele forme ale salariului 10.1.2. Mărimea şi dinamica salariului 10.1.3. Formele de salarizare 10.2. Profitul 10.2.1. Conţinutul, funcţiile şi formele profitului 10.2.2. Mărimea profitului. Masa şi rata profitului 10.2.3. Factorii de care depinde profitul. Justificarea profitului şi repartizarea lui 10.3. Dobânda 10.3.1. Conceptul de dobândă. Masa şi rata dobânzii 10.3.2. Factorii de influenţă asupra ratei dobânzii 10.4. Renta 10.4.1. Natura şi formele rentei 10.4.3. Preţul pământului

29

 Microeconomie – caiet de seminar  UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI DE MODELARE ECONOMICĂ

DISCIPLINA: MICROECONOMIE

Data: ...../..../....



REGULI

Pentru a conferi un caracter unitar desfăşurării activităţilor de seminar la disciplina de Microeconomie şi aprecierii activităţii studenţilor la seminar va avea în vedere următoarele aspecte: 1. Caietul de Seminar, care va cuprinde toate temele prevăzute pentru dezbatere, chiar dacă studentul a lipsit la unele seminarii. 2. Participarea activă la seminar prin răspunsuri la întrebări, rezolvări de probleme, referate. 3. Testul semestrial de verificare 4. Prezenţa la seminarii va fi un argument suplimentar în favoarea aprecierii interesului pentru studiu(nu o cuantificăm în aprecierea finală deoarece nu este obligatorie).

....  Aprecierea finală a activităţii la Seminar se va face printr-o notă rezultată ca o medie a notelor acordate pentru primele trei criterii. Nota finală pentru activitatea la Seminar va fi comunicată public la ultimul seminar şi va fi luată în considerare la notarea de la examen, în proporţie de aproximativ. 20%.



Desfăşurarea Seminariilor va avea ca suport un PLAN DE SEMINAR care va fi adus la cunoştinţă studenţilor cu două săptămâni înainte de dezbaterea temei. Conţinutul de bază al acestui plan va fi similar cu cel ce este prevăzut la ID, întrucât ambele forme de învăţământ au acelaşi Plan de învăţământ. 30

 Microeconomie – caiet de seminar  Fiecare titular de Seminar poate să completeze tematica propusă ca suport obligatoriu. Pentru fiecare temă, studentul va pregăti seminarul cu răspunsurile la întrebări formulate în scris. Aceste răspunsuri vor putea fi prezentate, dezbătute şi eventual corectate prin intervenţia studenţilor (ce va putea fi notată). În cadrul seminarului se rezolvă cel puţin o aplicaţie corespunzătoare temei prin participarea studenţilor (care va fi notată) şi se propun aplicaţii ce vor fi rezolvate de studenţi ca temă pentru studiul individual. Se pot discuta cu studenţii aplicaţiile rezolvate acasă pentru tema precedentă (se pot acorda note). Se prezintă, după caz referatul prevăzut în Planul de seminar (se acordă o notă). N.B. În cadrul Seminarului organizatoric se aduce la cunoştinţa studenţilor : - conţinutul acestor reguli - principalele teme de curs din planul calendaristic - bibliografia generală.



Bibliografie obligatorie

 *** Departamentul de Economie şi Modelare Economică, Colectivul de Economie, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2013;

* *

*

31

 Microeconomie – caiet de seminar  UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI MODELARE ECONOMICĂ

Data: ...../..../.... TEMA: ECONOMIA ŞI SISTEMUL ŞTIINŢELOR ECONOMICE PLAN DE SEMINAR nr.

1

Apariţia şi formarea ştiinţei economice. Sistemul ştiinţelor economice

Cuvinte cheie:        

Ştiinţa economică Legea economică Economia pozitivă Economia normativă Principiul eficienţei Pricipiul optimalităţii Principiul raţionalităţii Caeteris paribus

...Întrebări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare a studiului individual): 1. Ce este Economia ca ştiinţă? 2. Care este obiectul de studiu al Economiei ca ştiinţă? 3. Ce loc ocupă economia politică în cadrul sistemului ştiinţelor economice? 4. Ce reprezintă economia pozitivă şi economia normativă? 5. Definiţi Microeconomia ca ştiinţă. 6. Care este structura modelului economic? 7. Ce reprezintă „caeteris paribus”? 32

 Microeconomie – caiet de seminar  8. Care sunt principalele metode utilizate în economie?



Probleme de discutat 1. Apariţia şi formarea ştiinţei economice 2. Legile economice şi trăsăturile lor 3. Sistemul ştiinţelor economice.

Teste grilă

1.Care din variantele de mai jos exprimă cel mai bine obiectul ştiinţei economice? a) oferă soluţii problemelor concrete cu care se confruntă economiile naţionale; b) gestionează alocarea resurselor limitate în vederea realizării unui scop propus; c) studiază comportamentul agenţilor economici în vederea obţinerii de profit; 2. Care din aprecierile de mai jos referitoare la obiectul ştiinţei economice sunt adevărate: a) studiază modul în care trebuie protejat mediul natural; b) studiază modul de comportare al oamenilor în legătură cu alocarea şi utilizarea resurselor limitate pentru satisfacerea unor nevoi nelimitate; c) studiază politicile economice; d) studiază soluţiile pentru efectuarea investiţiilor 3. Economia normativă a) explică funcţionarea sistemului economic; b) este similară cu economia pozitivă; c) realizează un studiu ştiinţific asupra problemelor economice; d) utilizează judecăţile de valoare cu privire la realitatea economică. 33

 Microeconomie – caiet de seminar 

4. Procesul prin care se utilizează resurse economice (se fac “input”-uri) pentru a crea bunuri materiale şi servicii (se nasc “output”-uri) se numeşte: a) economie; b) producţie; c) repartiţie; d) analiză economică. 5. La baza desfăşurării activităţii economice, în toate formele sale se află: a) dorinţa organică a omului de a muncii; b) interesul de satisfacere a trebuinţelor; c) plăcerea de a face ceva pentru binele său şi al semenilor; d) obligaţia prevăzută de actele normative. 6. Omul este mai întâi: a) creator b) producător; c) consumator; d) concomitent producător şi consumator. 7. Originea liberalismului modern se află la: a) mercantilişti; b) fiziocraţi; c) şcoala clasică engleză; d) şcoala austriacă. 8. Fondatorul liberalismului economic este: a) Adam Smith; b) John Maynard Keynes; c) Jean – Baptiste Say; d) Antoine de Montchrestien. 9. „Avuţia naţiunilor” îl are ca autor pe: a) Karl Marx; b) John Maynard Keynes; c) Adam Smith; d) David Ricardo.

34

 Microeconomie – caiet de seminar  10. Legea imboldului spre investiţii a fost formulată de: a) Paul Samuelson; b) Alfred Marshall; c) David Ricardo; d) John Maynard Keynes. 11. În ce constă inducţia ca metodă de cercetare? a) exprimă mişcarea gândirii de la general spre particular; b) transferarea însuşirilor unui obiect asupra altui obiect supus cercetării; c) exprimă mişcarea gândirii de la particular spre general; 12. Inducţia , ca metodă de cercetare în economie, urmăreşte: a) să descopere legi; b) să verifice aplicabilitatea legilor într-un cadru particular; c) să realizeze interdependenţa elementelor unui sistem. 13. În ce constă deducţia ca metodă de cercetare? a) exprimă mişcarea gândirii de la general spre particular; b) exprimă mişcarea gândirii de la particular spre general; c) prezentarea concluziilor generale desprinse din analiza cazurilor particulare. 14. Metoda care permite ca de la principii generale să se obţină normw de comportament individual : a) inducţia; b) deducţia; c) sinteza 15. Legile economice : a) sunt întotdeauna limitate în timp şi spaţiu; b) surprind în totalitate mecanismul economiei; c) sunt întotdeauna adevărate; 16. După durata acţiunii lor, legile economice se clasifică în: a) generale şi comune; b) stabile şi instabile; c) generale şi particulare. 35

 Microeconomie – caiet de seminar  17. Legile economice sunt obiective deoarece: a) nu sunt rezultatul gândirii umane; b) se referă la un obiect de studiu specific; c) au fost enunţate din dorinţa oamenilor de a avea o viziune obiectivă asupra economiei. 18. Afirmaţia “În ultimii ani în România rata şomajului a avut tendinţa de scădere “ este: a) normativă, pentru că propune o soluţie; b) normativă, pentru că descrie un fenomen din realitate; c) pozitivă, pentru că propune un scenariu şi descrie un fenomen pozitiv pentru societate; 19.Motorul originar şi determinant al oricărei activităţi economice este: a) mecanismul nevoilor; b) mecanismul organizării activităţii economice; c) macanismul intereselor; 20. Afirmaţia “Fumatul este lucru dăunător şi de aceea trebuie descurajat” este: a) pozitivă, pentru că încurajează un lucru pozitiv pentru societate; b) pozitivă, pentru că exprimă o judecată de valoare; c) normativă, pentru că explică comportamentul indivizilor.

Bibliografie

 Obligatorie 1.Colectivul de Economie, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2013;

36

 Microeconomie – caiet de seminar   Facultativă 1. Ignat I., Pohoaţă I., Clipa N., Luţac Ghe., Pascariu Gabriela – Economie politică, Editura Economică, Bucureşti, 1998 pg. 27 - 43; 2. Samuelson P., Nordhaus W., - Economie politică, Editura Teora, Bucureşti, 2000 pg. 21 – 42; 3. *** - Economie, ediţia a VII-a, Editura Economică, Bucureşti, 2005, pg. 20 – 31.

Studiu aplicativ în cadrul seminarului

Reprezentarea schematică a elementelor cunoaşterea şi analiza economică

Etapele analizei economice

de

bază

privind

observarea explicarea formularea concluziilor

Metode de analiză economică după tipul de raţionament

analiză deductivă

analiză inductivă după nivelul la care se efectuează analiză microeconomică după sfera de cuprindere în raport cu timpul

analiză macroeconomică analiză globală

analiză parţială analiză statică analiză dinamică 37

 Microeconomie – caiet de seminar  Caracterul ştiinţific al succesiunii date

demersului cercetării presupune respectarea relaţii

modele

Structura modelului economico-matematic:  funcţia obiectiv (de maximizare, de minimizare, de echilibru)  restricţiile tehnico-economice (condiţiile în care trebuie să se realizeze funcţia obiectiv)  restricţiile logico-matematice

Probleme propuse spre rezolvare

I. Precizaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false(A/F): 1.

Obiectul Economiei îl constituie studiul comportamentului pe care îl urmează oamenii în vederea satisfacerii nevoilor. 2. Economia este ştiinţa alegerilor eficiente. 3. Economia normativă descrie faptele şi modul de funcţionare al economiei, iar cea pozitivă se fundamentează pe o serie de principii etice şi judecăţi de valoare. 4. Economia se află în interdependenţă cu celelalte ştiinţe economice, cu filosofia, dreptul, sociologia, axiologia, ştiinţele politice, etc. 5. Microanaliza studiază comportamentele individuale şi interacţiunea lor. 6. Economia se suprapune cu ştiinţa economică. 7. Analiza Economiei are un caracter neutru, pur. 8. Scopul Economiei este de a arăta cum poate fi mărit profitul unei societăţi comerciale. 9. Prosperitatea unui individ este cu atât mai mare cu cât dispune de un venit mai important. 10. Economia poate fi considerată ca fiind o ştiinţă experimentală. 38

 Microeconomie – caiet de seminar  II. Completaţi spaţiile libere 1. Obiectul de studiu al economiei este modul de alocare şi utilizare a ……………….. pentru satisfacerea unor nevoi ……………………………. 2. Caracteristica principal a economiei o constituie…………………….. . 3. Nevoile economice constituie…………………. întregii activităţi scosialeconomice. 4. Conform legii rarităţii există o stare de ……………… între nevoile……… resimţite de către oameni şi bunurile…………………. Care rămân ……………………. . 5. Analiza modului în care o familie îşi gospodăreşte bugetul face obiectul………………………….. . 6. Legile economice reprezintă………………… care există în realitatea economic, determină mişcarea, ……………….. şi ……………….. acestei mişcări în economie. 7. Legile economice au un caracter……………… . 8. Principalul interes economic al indivizilor este……………………….. . 9. Economia pozitivă reflectă ceea ce este în economie şi ţine de abordarea……………….. a acesteia. 10. Economia normativă arată cum ar trebui să se desfăşoare ................. ……………………… şi ţine de abordarea ………………….. a acesteia.

39

 Microeconomie – caiet de seminar  UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI DE MODELARE ECONOMICĂ

DISCIPLINA: MICROECONOMIE

Data: ...../..../.... Tema: ECONOMIA ŞI SISTEMUL ŞTIINŢELOR ECONOMICE PLAN DE SEMINAR

2

Nevoile şi resursele economice Cuvinte cheie:        

Economie Microeconomie Macroeconomia Nevoile Raritatea resurselor Cost de oportunitate Frontiera posibilităţilor de producţie Risc şi incertitudine

...Întrebări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare a studiului individual): 1. Care sunt principiile economiei? 2. Definiţi şi clasificaţi nevoile. 3. Când devin nevoile interese şi cum se definesc interesele economice? 4. Ce sunt resursele şi cum pot fi clasificate? 5. Enunţaţi legea rarităţii.

40

 Microeconomie – caiet de seminar 



Probleme de discutat 1. Trăsăturile nevoilor. 2. Costul de oportunitate – cost al alegerii 3. Risc şi incertitudine în economie Teste grilă

1. Microeconomia reprezintă acea ramură a ştiinţei economice care studiază: a) comportamentul individual al consumatorilor, firmelor şi al posesorilor de resurse; b) comportamentul individual al grupurilor de consumatori şi proprietari de resurse; c) comportamentul economic al ţărilor Uniunii Europene; 2. Care dintre următoarele aspecte nu se încadrează în sfera microeconomiei? a)evoluţia nivelului şomajului în ultimii cinci ani; b)decizia unei companii de a-şi creşte numărul lucrătorilor; c) decizia de substituire a factorilor în cadrul procesului de producţie; 3. Modificările de ordin calitativ ale activităţii economice presupun: a) sporirea volumului producţiei; b) creşterea numărului de firme; c) creşterea eficienţei economice şi modificarea structurii producţiei; d) nici una din variantele de mai sus. 4. Procesul prin care se utilizează resurse economice (se fac “input”-uri) pentru a crea bunuri materiale şi servicii (se nasc “output”-uri) se numeşte: a) economie; b) producţie; c) repartiţie; d) analiză economică. 41

 Microeconomie – caiet de seminar 

5. La baza desfăşurării activităţii economice, în toate formele sale se află: a) dorinţa organică a omului de a muncii; b) interesul de satisfacere a trebuinţelor; c) plăcerea de a face ceva pentru binele său şi al semenilor; d) obligaţia prevăzută de actele normative. 6. Plecând de la raritatea resurselor, ştiinţa economică trebuie să răspundă la următoarele întrebări: a) ce să se producă, cum să se producă şi pentru cine să se producă; b) cât să se producă? c) cât de diversificată este producţia de bunuri economice? 7. Curba posibilităţilor de producţie indică: a) cantitatea maximă care se poate obţine din două bunuri distinct; b) cantitatea maximă care se poate obţine dintr-un singur bun; c) cantitatea maximă necesară indivizilor; d) volumul producţiei care poate fi realizat la un moment dat în activitatea economic la un nivel dat al resurselor. 8. Legea rarităţii resurselor arată că: a) Toate resursele sunt rare; b) Toate resursele sunt rare; c) Trebuinţele umane cresc mai repede în raport cu resursele; d) Resursele sunt rare deoarece au fost exploatate necorespunzăror; 9.În raport cu evoluţia nevoilor umane, resursele sporesc şi se diversifică: a) mai repede; b) mai lent; c) în acelaşi ritm; d) nici una dinttre variante nu este corectă. 10. Orice economie naţională se află: a) pe frontiera posibilităţilor de producţie; b) în afara frontierei posibilităţilor de producţie; c) în interiorul frontierei posibilităţilor de producţie; d) nici una dinttre variante nu este corectă. 42

 Microeconomie – caiet de seminar  11. Creşterea cantităţii resurselor disponibile deplasează curba posibilităţilor de producţie spre dreapta, ceea ce înseamnă că: a) creşte gradul de eficienţă în utilizarea resurselor; b) se vor obţine cantităţi suplimentare din cele două bunuri; c) firma trebuie să se împrumute pentru a plăti resursele suplimentare; d) firma este ineficientă deoarece nu se încadrează în resursele iniţiale. 12. Care din următoarele propoziţii cu privire la curba posibilităţilor de producţie sunt adevărate: a) reprezintă curba ce delimitează totalitatea combinaţiilor de produse pe care producătorii doresc să le producă, iar consumatorii doresc să le cumpere; b) reprezintă diferite combinaţii de utilizare a resurselor pentru obţinerea de bunuri concurente; c) reprezintă combinaţii de bunuri economice finale ce pot fi obţinute într-o perioadă de timp folosind resursele şi tehnologiile disponiobile; 13. O entitate economică este eficientă atunci când: a) se află în interiorul frontierei posibilităţilor de producţie; b) se situează pe frontiera posibilităţilor de producţie, deoarece utilizează la capacitate resursele limitate de care dispune; c) se află în exteriorul posibilităţilor de producţie; 14. În analiza economică sunt luate în considerare: a) trebuinţele de bază; b) trebuinţele superioare şi cele fiziologice; c) trebuinţele ce pot fi satisfăcute prin consumul de bunuri economice; 15. Care dintre propoziţiile de mai jos sunt adevărate: a) creşterea nevoilor este devansată de creşterea resurselor; b) nevoile şi resursele se dezvoltă în acelaşi timp; c) nevoile cresc într-un ritm superior creşterii resurselor.

43

 Microeconomie – caiet de seminar 

Bibliografie



Obligatorie 1. Colectivul de Economie, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2013;



Facultativă 1.Băbăiţă I., Duţă Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2005 pg. 15-23; 2.*** - Economie, ediţia a VII-a, Editura Economică, Bucureşti, 2005, pg. 12-18; 3.*** - Tratat de economie contemporană, vol.1, Editura Politică, Bucureşti, 1986, pg. 23 -31, 78-86.

Problemă rezolvată

1. În tabelul 1 se prezintă posibilităţile de producţie într-o economie în care se obţin doar două categorii de bunuri: alimente şi textile.

Bunuri Alimente Textile

Tabelul 1-Producţia de bunuri A B C D E 25 22 18 13 7 0 1 2 3 4

44

F 0 5

 Microeconomie – caiet de seminar  Se cere : a) Să se reprezinte grafic frontiera posibilităţilor de producţie ; b) În situaţia în care în economia respectivă se obţin 15 unităţi de alimente şi 7 unităţi de textile, se cere : b1: marcaţi pe grafic această combinaţie şi explicaţi dacă este un punct de penurie sau de risipă de resurse. b2: în ce condiţii aceste coordonate pot fi înscrise pe o curbă a posibilităţilor de producţie?

 Rezolvare a) Alimente A

25

B

22 C

18

D 13 E

H(2;7)

7

G(7;15)

F

0

1

2

3

4

5

Textile

Fig.1 Frontiera posibilităţilor de producţie b1. Curba posibilităţilor de producţie pune în evidenţă modul de utilizare a resurselor economice rare pe termen scurt. Economia respectivă, într-un orizont scurt de timp, nu poate realiza, în condiţiile date, combinaţia G(7;15), care reprezintă un punct de penurie de resurse. Punctul H(2,7) reflectă o producţie mai mică decât cea realizată pe frontiera posibilităţilor de producţie, este un punct de risipă a resurselor respective datorat fie 45

 Microeconomie – caiet de seminar  utilizării parţiale a resurselor de care se dispune, fie ca urmare a unor procedee şi tehnici ineficiente. b2. Punctul G(7;15) poate fi atins pe termen lung, economia ţării respective producând o cantitate mai mare din ambele bunuri, fie datorită progresului tehnic, investiţiilor, fie creşterii cantităţilor din resursele disponibile.

Probleme propuse spre rezolvare

1. În tabelul 2 sunt prezentate posibilităţile de producţie într-o economie în care se obţin doar două categorii de bunuri, bunuri de consum şi bunuri de investiţii:

Bunuri Consum Investiţii

A 25 0

B 22 1

C 18 2

D 13 3

E 7 4

Tabelul 2 F 0 5

Se cere: a) Să se reprezinte grafic frontiera (curba) posibilităţilor de producţie; b) Identificaţi pe grafic punctele G ( 3 unităţi de investiţii; 8 unităţi de consum) şi H (4 unităţi de investiţii; 20 unităţi de consum) şi explicaţi ce reprezintă acestea (penurie sau risipă de resurse). În ce condiţii punctul H poate fi înscris pe o frontieră a posibilităţilor de producţie?

46

 Microeconomie – caiet de seminar  2. În tabelul 3 sunt prezentate posibilităţile de producţie într-o economie: Tabelul 3 Combinaţia Servicii medicale Alte tipuri de bunuri A 0 100 B 25 90 C 50 70 D 75 40 E 100 0 Se cere: a) Trasaţi curba posibilităţilor de producţie (reprezentaţi serviciile medicale pe abscisă); b) Calculaţi costul de oportunitate al serviciilor medicale; c) Dacă economia produce 75 unităţi de servicii medicale şi 30 de unităţi din alte bunuri cum aţi caracteriza situaţia? d) Dacă economia produce 75 unităţi de servicii medicale şi 45 de unităţi din alte bunuri, caracterizaţi situaţia. 3. În două ţări România şi Austria se fabrică biscuiţi şi ciocolată. În tabelul următor se dau date referitoare la ceea ce poate să producă fiecare ţară: Biscuiţi

România Ciocolată 1400 1200 1000 800 600 400 0

Biscuiţi 0 100 150 200 250 300 350

Austria Ciocolată 900 750 600 450 300 150 0

0 25 50 75 100 125 150

Se cere: a) Reprezentaţi grafic frontiera posibilităţilor de producţie pentru fiecare ţară; b) Care ţară produce cel mai eficient în comparaţie cu cealaltă ţară? c) Care ţară are cel mai scăzut cost de oportunitate? d) Dacă între cele două ţări ar avea loc comerţ exterior, care ţară credeţi că ar exporta biscuiţi? 47

 Microeconomie – caiet de seminar  UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI MODELARE ECONOMICĂ

Data: ...../..../.... Tema: ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE CERERII PLAN DE SEMINAR

3

Cuvinte cheie:  Cererea bunurilor economice;  Legea cererii;  Cererea solvabilă;  Funcţia cererii;  Baremul cererii;  Elasticitatea cererii;  Elasticitatea cererii în funcţie de preţ;  Elasticitatea cererii în funcţie de venit;  Elasticitatea încrucişată a cererii;  Efectul de anticipare;  Efectul de venit;  Efectul de snobism;  Efectul de informare incompletă;

...Întrebări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare a studiului individual): 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Definiţi cererea Ce exprimă legea cererii? Cum poate fi cererea în funcţie de nivelul de manifestare. Enumeraţi factorii determinanţi ai cererii Prin ce se caracterizează cererea solvabilă? Ce este baremul cererii şi cum poate fi construită grafic curba cererii? 48

 Microeconomie – caiet de seminar  7. Ce este funcţia simplificată a cererii şi care sunt variantele sale ? 8. Definiţi elasticitatea directă a cererii funcţie de preţ ? 9. Cum se determină coeficientul elasticităţii directe a cererii funcţie de preţ şi ce semnificaţii are mărimea sa. 10. Care este relaţia dintre cerere şi venit şi ce lege o exprimă? 11. Cum pot fi clasificate bunurile după elasticitatea cererii funcţie de venit? 12. Ce reprezintă elasticitatea încrucişată şi cum pot fi clasificate bunurile în funcţie de coeficientul acesteia?



Probleme de discutat 1.- Cererea atipică şi factorii determinanţi *efectul de anticipare *efectul de venit *efectul de snobism *efectul de informare incompletă 2.- Nevoia socială – cererea – cererea solvabilă 3.- Factori ce influenţează elasticitatea directă a cererii *numărul şi gradul de substituire a bunurilor *importanţa bunului pentru consumator *numărul posibil de utilizatori ai bunului *durata pentru care se estimează variaţia cererii

Teste grilă

1 .Cererea este influenţată de diferiţi factori: a) preţul bunului; b) venitul disponibil; c) preţul bunurilor alternative; d) economii; e) preferinţele consumatorilor; f) proiecţii în schimbarea viitoare a preţurilor; 49

 Microeconomie – caiet de seminar  g) numărul cumpărătorilor. 2. Bunurile A şi B sunt substituibile. Dacă preţul bunului B creşte, cum se va modifica cererea pentru cele două bunuri: a) cererea pentru bunul B scade şi creşte cererea pentru bunul A; b) cererea pentru bunul A scade şi creşte cererea pentru bunul B; c) cererea pentru bunul B scade iar pentru A rămâne constantă. 3. Bunurile A şi B sunt complementare. Cum se modifică cererea pentru bunurile A şi B, când preţul bunului B creşte: a) cererea scade pentru ambele bunuri; b) cererea creşte pentru ambele bunuri; c) cererea se modifică în raport cu elasticitatea specifică a bunurilor respective. Funcţia cererii unui bun în raport cu preţul său arată: care sunt nevoile oamenilor pentru acel bun; care sunt cantităţile schimbate din bunul respectiv la preţul pieţei; care sunt cantităţile din bunul respectiv , cerute într-o perioadă dată pentru fiecare preţ, presupunând că alţi factori nu influenţează cererea; d) care sunt cantităţile cumpărate din bunul dat de fiecare dată când se reduc impozitele; e) cum se modifică sumele cheltuite pentru cumpărarea acelui bun. 4. a) b) c)

5. Cantitatea cerută dintr-un bun tinde să scadă atunci când preţul său creşte deoarece: a) puterea de cumpărare a consumatorilor a scăzut; b) la un preţ mai mare, ofertanţii vor dori să ofere mai puţin; c) o creştere a preţului deplasează cererea în jos; d) o creştere a preţului deplasează curba cererii în sus; e) puterea de cumpărare a consumatorilor a crescut. 6. Curba cererii unui bun în funcţie de venit: a) este mereu descrescătoare; b) este mereu constantă; c) este crescătoare, apoi descrescătoare; d) este mereu crescătoare; e) are o formă care depinde de oferta bunului. 50

 Microeconomie – caiet de seminar 

7. Cererea este: a) cantitatea de bunuri oferită de producători, la un anumit preţ; b) cantitatea de bunuri care este vândută consumatorilor, la un moment dat, în funcţie de preţ; c) cantitatea de bunuri necesară indivizilor; d) cantitatea dintr-un bun care poate fi cumpărată la un moment dat, în funcţie de preţ. 8. Cererea reprezintă cantitatea cerută dintr-un bun: a) la orice nivel al preţului; b) la un anumit nivel al preţului; c) depinde la momentul de timp la care este determinată; d) care nu depinde de preţul bunului. 9. Creşterea preţului unui bun determină: a) reducerea puterii de cumpărare a individului; b) substituirea bunului scumpit de către un alt bun devenit relative mai ieftin; c) substituirea bunului devenit relative mai ieftin cu bunul scumpit; d) diminuarea consumului bunului respectiv. 10. Grafic, datorită efectului de venit, are loc: a) o deplasare în sus de-a lungul aceleiaşi curbe de indiferenţă; b) o deplasare în josde-a lungul aceleiaşi curbe de indiferenţă; c) o deplasare pe o altă curbă de indiferenţă. 11. Elasticitatea cererii în funcţie de preţ exprimă: a) modificarea cererii pentru un bun în funcţie de evoluţia preţurilor; b) modificarea cererii pentru un bun în funcţie de propriul său preţ; c) modificarea cererii pentru un bun în funcţie de preţul altui bun; d) modificarea cererii pentru un bun în funcţie de costul de producţie. 12. Elasticitatea cererii în funcţie de venit exprimă: a) modificarea cererii pentru un bun în funcţie de venitul producătorului; 51

 Microeconomie – caiet de seminar  b) modificarea cererii pentru un bun în funcţie de venitul consumatorilor; c) modificarea cererii pentru un bun în funcţie anticipările legate de evoluţia inflaţiei. 13. Dacă coeficientul de elasticitate încrucişată a cererii în funcţie de preţ este 0: a) o variaţie a preţului lui Y nu are nici o influenţă asupra consumului bunului X; b) bunurile X şi Y sunt complementare; c) bunurile X şi Y sunt independente; 14. Dacă coeficientul de elasticitate încrucişată a cererii în funcţie de preţ este ˃ 1: a) bunurile X şi Y sunt complementare; b) bunurile X şi Y sunt independente; c) bunurile X şi Y sunt substituibile; d) strâns substituibile. 15. Ca urmare a efectului de substituţie, un consummator cumpără mai mult dintr-un produs atunci când preţul acestuia scade, deoarece: a) venitul său real a crescut; b) venitul său real a scăzut; c) produsul este relativ mai ieftin decât anterior; d) o scădere a preţurilor bunurilor complementare.

Bibliografie

 Obligatorie 1.Colectivul de Economie, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2013. 52

 Microeconomie – caiet de seminar   Facultativă 1. Băbăiţă I., Duţă Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2005 pg. 101-133; 2. Frois G. A.- Microeconomie, 3e edition, Economica, Paris, 1992 pg. 119-136; 3. Samuelson P., Nordhaus W., - Economie politică, Editura Teora, Bucureşti, 2000 pg. 63-67; 4. *** - Economie, ediţia a VII-a, Editura Economică, Bucureşti, 2005, pg. 92-97.

Problemă rezolvată

a) Cererea unui consumator pentru un anumit bun se exprimă prin următoarea relaţie: Qx = 10 – px , unde px este preţul bunului X. Se cere: a. Să se determine cantitatea cerută din bunul X dacă px este un număr întreg. b. Să se traseze curba cererii individuale pentru bunul X. c. Să se precizeze pentru care nivel al cantităţii (Qx) cererea înregistrează o elasticitate unitară.

 Rezolvare a. Baremul cererii(cantităţile cerute în funcţie de preţ) se prezintă astfel: Px

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Qx

9

8

7

6

5

4

3

2

1

b. Curba cererii individuale se trasează reprezentând pe axa 0x cantitatea cerută (Qx) iar pe axa 0y preţul(px).

53

 Microeconomie – caiet de seminar  c. Pentru a se preciza la care nivel al cantităţii cerute se înregistrează o elasticitate unitară, se calculează coeficientul elasticităţii cererii funcţie de preţ pentru fiecare nivel, utilizând relaţia corespunzătoare. EC/P = (-Q/Q0):( P/P0) = (-Q/P):(P0/Q0) = - (dQ/dP)*(Px/Qx) Derivata lui Qx = 10 – Px, în raport cu Px este -1. Înlocuind în relaţia coeficientului de elasticitate vom obţine următoarele valori: Px

1

2

Qx Ec/p

9 8 0,11 0,25

3

4

5

6

7

8

9

7 0,43

6 0,66

5 1

4 1,5

3 2,33

2 4

1 9

Conform datelor obţinute în tabelul anterior se înregistrează elasticitate unitară la Qx = 5.

Probleme propuse spre rezolvare

1. Preţul unui bun este de 40 u.m., iar cererea pentru acest bun este de 200 bucăţi. Care va fi cererea pieţei dacă preţul creşte la 50 u.m./bucată, iar coeficientul de elasticitate al cererii pentru bunul respectiv în funcţie de preţ este egal cu 2? 2. Cererea pentru un produs se poate prezenta sub forma a trei funcţii: C1 = 50-0,5p; C2 = 60 – 0,5p; C3 = 40 – 0,5p. Ştiind că, preţul unitar ia următoarele valori 10, 20, 30, 40, 50 u.m. să se determine cantitatea cerută corespunzătoare fiecărui nivel al preţului. Reprezentaţi grafic cele trei forme de cerere şi arătaţi semnificaţia lui C2 şi C3 faţă de C1. 3. Dacă elasticitatea cererii unui bun în raport cu preţul său este egală cu -3, iar cantitatea cerută creşte cu 30% să se determină cum şi cu cât se modifică preţul. 54

 Microeconomie – caiet de seminar 

4. Dacă venitul creşte cu 5%, cantitatea cerută dintr-un bun creşte cu 20% să se determine elasticitatea cererii pentru acel bun şi să se determine tipul cererii şi felul bunului. 5. La un venit lunar de 2.000 lei un consummator îşi procură 40 de unităţi dintr-un bun X. Ca urmare a creşterii venitului la 3.500 lei, consumatorul îşi va procura 60 de unităţi din bunul respectiv, preţul bunului rămânând constant. Se cere: a) Reprezentaţi grafic curba cererii; b) Calculaţi coeficientul elasticităţii cererii. 6.Să se determine din ce categorie de bunuri fac parte produsele A, B, C, D din tabelul nr. 1, în funcţie de elasticitatea cererii lor faţă de venitul consumatorilor: Bunul Perioada 0 Perioada 1 Cererea Preţul Venitul Cererea Preţul Venitul A 100 500 1000 125 400 900 B 250 400 2500 200 500 2000 C 200 250 2500 300 200 3000 D 50 1000 1000 62,5 100 1400

55

 Microeconomie – caiet de seminar  UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI MODELARE ECONOMICĂ

Data: ...../..../.... Tema: ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE OFERTEI PLAN DE SEMINAR

4

Cuvinte cheie:  oferta bunurilor economice;  oferta individuală;  oferta totală;  baremul ofertei;  oferta tipică;  oferta atipică;  legea ofertei;  funcţia ofertei;  paradoxul King;  paradoxul Rugină;  paradoxul de pe piaţa muncii;  elasticitatea ofertei în funcţie de preţ;  elasticitatea ofertei în funcţie de venit;

...Întrebări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare a studiului individual): 1. Definiţi oferta şi clasificaţi oferta. 2. Arătaţi prin ce se caracterizează oferta normală(tipică) şi oferta anormală(atipică). 3. Ce exprimă legea ofertei şi ce factori o influenţează? 4. Explicaţi paradoxul King. 5. Explicaţi paradoxul Rugină. 6. Explicaţi paradoxul de pe piaţa muncii 7. Reprezentaţi grafic curba tipică a ofertei 56

 Microeconomie – caiet de seminar  8. Definiţi elasticitatea ofertei



Probleme de discutat 1. Funcţia complexă a ofertei 2. Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ 3. Elasticitatea ofertei în funcţie de venit 4. Surplusul producătorului

Teste grilă

1. Considerăm două bunuri substituibile când creşte preţul unui bun, oferta pentru celălalt bun: a) creşte; b) scade; c) nu se modifică. 2. .În cazul a două bunuri complementare când creşte preţul unui bun, oferta pentru celălalt bun: a) creşte; b) scade; c) nu se modifică. 3. Un exemplu de ofertă complementară este: a) whisky - vodcă; b) cafea - ţigări; c) autoturism - benzină; d) oi - lână; e) lemn - mobilă. 4. Cantitatea oferită poate fi influenţată de modificări în: a) preţ; b) venit; c) tehnologie; d) cost; 57

 Microeconomie – caiet de seminar  e) preţul resurselor utilizate. 5. Când curba ofertei se deplasează spre stânga: a) cantitatea cerută şi oferită va scădea; b) preţul de echilibru va creşte: c) numai cantitatea oferită va scădea; d) preţul de echilibru va scădea; e) cantitatea cerută şi oferită va creşte. 6. Dacă ofertanţii speră la o creştere a preţului în viitor, atunci în prezent: a) curba ofertei pentru acel bun se va deplasa spre stânga; b) curba ofertei pentru acel bun se va deplasa spre dreapta, iar oferta va creşte; c) vor reduce producţia pentru a o spori în viitor; d) vor produce mai mult în prezent. 7. Din punct de vedere al ofertantului oferta poate fi clasificată astfel: a) ofertă individuală şi ofertă totală; b) ofertă fixă şi ofertă flexibilă, c) ofertă instantanee, pe termen scurt şi pe termen lung. 8. Din punct de vedere a restricţiei impuse de caracterul limitat al factorilor de producţie oferta poate fi clasificată astfel: a) ofertă individuală şi ofertă totală; b) ofertă fixă şi ofertă flexibilă, c) ofertă instantanee, pe termen scurt şi pe termen lung. 9. După timpul de reacţie la modificarea cererii oferta poate fi clasificată astfel: a) ofertă individuală şi ofertă totală; b) ofertă fixă şi ofertă flexibilă, c) ofertă instantanee, pe termen scurt şi pe termen lung. 10. Deplasarea spre dreapta a curbei ofertei reprezintă o deplasare: a) în sensul creşterii; b) în sensul scăderii; c) constantă. 58

 Microeconomie – caiet de seminar 

Bibliografie

 Obligatorie 1. Colectivul de Economie, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2013;

1. 2. 3. 4. 5.

 Facultativă Băbăiţă I., Duţă Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2005 pg. 239-263; Frois G. A.- Microeconomie, 3e edition, Economica, Paris, 1992 pg. 7485; Ignat I., Pohoaţă I., Clipa N., Luţac Ghe., Pascariu Gabriela – Economie politică, Editura Economică, Bucureşti, 1998 pg. 174-182; Iordache St., Lazăr C., - Curs de economie politică, Editura Economică, Bucureşti, 1999 pg. 91-98pg. 129-138; Popescu C-tin., Ciucur D-tru, Morega D.I – Microeconomie concurenţială, Editura Economică,Bucureşti,1997 pg. 253-257;

Probleme rezolvate

1. Funcţia ofertei unui producător pentru un bun X este dată de relaţia: Qx = 20Px – 40. Pentru următoarele valori ale preţului 6,5,4,3,2: a) să se determine baremul ofertei; b) să se reprezinte grafic curba ofertei.

59

 Microeconomie – caiet de seminar 

 Rezolvare a) Pentru a determina baremul ofertei înlocuim valorile pe care le ia Px în funcţia ofertei astfel: Pentru Px = 6: Qx = 20*6 – 40 = 80; Pentru Px = 5: Qx = 20*5 – 40 = 60; Pentru Px = 4: Qx = 20*4 – 40 = 40; Pentru Px = 3: Qx = 20*3 – 40 = 20; Pentru Px = 2: Qx = 20*2 – 40 = 0;

Px Qx

6 80

5 60

Tab. Nr. 1. Baremul ofertei 4 3 2 40 20 10

b) Curba ofertei se trasează reprezentând pe axa 0x cantitatea oferită (Qx) iar pe axa 0y preţul(px).

Problemă propusă spre rezolvare

1.Dacă există 50 de producători identici pe o piaţă, fiecare având o funcţie a ofertei de forma: Qx = 20 Px -40. Se cere: a) Să se determine funcţia ofertei totale ; b) Să se calculeze baremul ofertei totale; c) Să se reprezinte grafic funcţia ofertei totale.

60

 Microeconomie – caiet de seminar 

61

 Microeconomie – caiet de seminar  UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI MODELARE ECONOMICĂ

Data: ...../..../.... Tema: TEORIA UTILITĂŢII ŞI ECHILIBRUL CONSUMATORULUI PLAN DE SEMINAR

5

Cuvinte cheie:  Bunurile economice  Bunuri corporale  Bunuri necorporale  Teoria utilităţii cardinale  Teoria utilităţii ordinale  Program de consum  Programe de consum echivalente  Curbă de indiferenţă  Rată marginală de substituire  Curbă de indiferenţă  Rată marginală de substituire  Linia bugetară  Echilibrul consumatorului

...Întrebări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare a studiului individual): 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Ce sunt bunurile şi cum pot fi ele clasificate? Prin ce se deosebesc bunurile economice de bunurile libere? Care sunt trăsăturile principale ale bunurilor publice? În ce constă dubla determinare a bunurilor? Cum se defineşte utilitatea tehnică şi ce caracter are ea? Definiţi utilitatea individuală, utilitatea totală şi utilitatea marginală. 62

 Microeconomie – caiet de seminar  9. Ce este utilitatea economică şi ce caracter are aprecierea utilităţii unui bun? 10. Definiţi şi clasificaţi consumul. 11. Care sunt funcţiile consumului? 12. Care este obiectivul consumatorului raţional? 13. Ce semnificaţie au curbele de indiferenţă? 14. Cum se defineşte echilibrul consumatorului? 15. Care sunt restricţiile realizării echilibrului consumatorului? 16. Ce reprezintă dreapta bugetului? 17. Enunţaţi cea de a doua lege a lui Gossen. 18. Explicaţi metoda grafică de determinare a situaţiei de echilibru al consumatorului. 19. Ce reprezintă rata marginală de substituire?



Probleme de discutat 1. Teoriile măsurării utilităţii 2. Dubla determinare a bunurilor şi dubla semnificaţie a utilităţii 3. Condiţiile care conferă sens economic utilităţii 4. Interdependenţa dintre utilitatea totală şi utilitatea marginală privite în dinamică 5. . Consumul şi consumatorul în teoria economică  Teoria clasică a consumatorului  Noua teorie a consumatorului  Noua teorie a consumului 6. Bugetul de familie: venituri şi cheltuieli 7. Programul de consum şi factorii de care depinde nivelul şi structura sa

Teste grilă

1. Conceptul de utilitate a fost preluat în ştiinţa economică din: a) politică- fiind utilizat pentru a explica utilitatea deciziilor politice; b) filozofie, unde a fost utilizat de Jeremy Bentham; c) matematică, unde a fost utilizat de Daniel Bernouli; 63

 Microeconomie – caiet de seminar  2. Utilitatea marginală este mereu pozitivă datorită: a) formei curbelor de indiferenţă; b) rarităţii resurselor; c) raţionalităţii consumatorului; d) iraţionalităţii consumatorului. 3. În abordarea ordinală a utilităţii, teoreticienii neoclasici au luat ca obiect al cercetării ştiinţifice: a) individul real; b) un model abstract al consumatorului raţional, perfect informat; c) raportul dintre cererea şi oferta de bunuri pe piaţă; d) bunurile şi serviciile pe piaţă. 4. Atunci când se consumă un produs foarte rar: a) utilitatea totală este mare; b) utilitatea totală este mică; c) utilitatea marginală este mare; d) utilitatea individuală este mică; 5. Teoria clasică a utilităţii: a) arată că utilitatea nu se poate măsura printr-un număr; b) utilitatea totală se poate determina ca un produs între utilitatea bunului şi numărul de unităţi consumate din acel bun; c) arată că acelaşi bun aduce utilităţi diferite indivizilor; d) face o legătură între proprietăţile unui bun şi trebuinţele indivizilor. 6. Teoria cardinală a utilităţii ne arată faptul că: a) utilitatea nu poate fi măsurată direct; b) aprecierea utilităţii are un caracter individual şi subiectiv; c) fiecare bun aduce consumatorului o anumită utilitate care poate fi măsurată printr-un număr. 7. Utilitatea marginală a unui bun perfect divizibil: a) reprezintă variaţia cantităţii totale dintr-un anumit bun pentru o variaţie infinit de mică a utilităţii acestuia; b) se calculează după formula: Umg =ΔX/ΔU, unde ΔX reprezintă variaţia cantităţii, iar ΔU reprezintă variaţia utilităţii; c) se poate determina doar dacă avem definită funcţia de utilitate; 64

 Microeconomie – caiet de seminar  d) reprezintă variaţia nesemnificativă a utilităţii totale pentru o variaţie cu o unitate a cantităţii consumate din bunul respectiv. 8. Dacă utilitatea marginală a bunului Y ar fi negativă: a) o diminuare a consumului din bunul Y ar creşte satisfacţia individului; b) o diminuare a consumului din bunul Y ar reduce satisfacţia individului; c) o creştere a consumului din bunul Y ar creşte satisfacţia individului; d) o creştere a consumului din bunul Y ar reduce insatisfacţia provocată de consumul său; e) o diminuare a consumului din bunul Y ar reduce neplăcerea provocată de consumul său. 9. Nivelul utilităţii: a) creşte dacă preţul va scădea,iar venitul nominal rămâne constant; b) creşte dacă venitul nominal va spori, iar preţul rămâne constant c) scade dacă creşte preţul iar venitul nominal rămâne constant; d) scade dacă venitul nominal creşte mai repede decât preţul; e) scade dacă se modifică atât preţul cât şi venitul nominal. 10.Funcţia de utilitate: a) va face un clasament al bunurilor; b) atribuie o valoare diferitelor coşuri de bunuri; c) ne arată cu cât este mai mare utilitatea unui bun comparativ cu un alt bun; d) ne indică venitul consumatorului. 11. Funcţia utilităţii are următoarele caracteristici: a) este concavă; b) nivelul utilităţii este acelaşi în fiecare punct al acesteia; c) este continuă; d) se bazează pe un buget bine determinat, care nu este cheltuit integral. 12. Utilitatea marginală depinde de: a) intensitatea nevoii unui individ şi raritatea bunului; b) tipul de nevoie a individului la care se referă utilitatea; 65

 Microeconomie – caiet de seminar  c) raritatea resurselor în comparaţie cu trebuinţele tot mai diverse şi mai mari; d) capacitatea agenţilor economici de a face faţă cererii consumatorilor. 13.Utilitatea individuală reprezintă: a) satisfacţia pe care o aduce unui individ, consumul unei singure unităţi dintr-un bun; b) satisfacţia ultimei unităţi consumate dintr-un bun; c) satisfacţia totală pe care o aduce consumul unui bun pentru un individ; d) satisfacţia dobândită de orice individ prin consumul unui bun oarecare. 14. Utilitatea marginală este importantă pentru: a) determinarea preţului unui bun pe piaţă; b) explicarea teoriei valorii; c) determinarea optimului consumatorului; d) stabilirea costurilor totale ale unui bun. 15.Utilitatea unui bun: a) este aceeaşi pentru orice consumator; b) este aceeaşi indiferent de cantitatea oferită; c) este în funcţie de consumator şi de cantitatea oferită. 16. Utilitatea economică totală conferită consumatorului X de bunul A are următoarele valori: Doze consumate: 1 2 3 4 5 6 Utilitate totală: 10 15 19 22 21 21 Pentru consumarea celei de-a treia doze, utilitatea marginală este: b) 2; c) 4; d) 5; e) 1. 17. Dacă raportul dintre utilitatea marginală a bunului A(UmA) şi preţul acestuia(PA) este de 0,75, iar preţul bunului B(PB) este de 400 u.m., pentru 66

 Microeconomie – caiet de seminar  a obţine maximum de satisfacţie, utilitatea marginală a bunului B(UmB) este: a) 300 unităţi de utilitate; b) 100 unităţi de utilitate; c) 200 unităţi de utilitate. 18. Consumarea unei unităţi dintr-un bun a cărei utilitate marginală este zero: a) produce o satisfacţie; b) nu produce nici o satisfacţie; c) produce insatisfacţie. 19. Consumatorul raţional: a) cheltuieşte cît mai puţin; b) îşi satisface cît mai multe nevoi; c) cheltuind venitul disponibil obţine maximum de satisfacţie. 20.Echilibrul consumatorului raţional se defineşte drept: a) cantităţile de bunuri care-i maximizează satisfacţia; b) cantităţile de bunuri care costă cel mai ieftin; c) cantităţile de bunuri care îi maximizează satisfacţia ţinând cont de constrângerea sa bugetară; d) cantităţile de bunuri care îi epuizează venitul; e) venitul care îi permite satisfacerea preferinţelor. 21.Un consumator raţional care alege între două bunuri se află în echilibru, atunci când: a) coşul de bunuri pe care îl alege este preferat oricărui altuia în limitele posibilităţilor sale de alegere; b) coşul de bunuri pe care îl alege îi procură suficientă satisfacţie; c) rata marginală de substituire este egală cu venitul său; d) rata marginală de substituire între bunuri va fi egală cu inversul raportului dintre preţurile bunurilor; e) rata marginală de substituire va fi egală cu raportul dintre preţurile bunurilor.

67

 Microeconomie – caiet de seminar  22.Un consumator dispune de 1000 u.m. Cu acest venit el cumpără mai multe unităţi dintr-un bun. Preţul bunului respectiv este de 125 u.m./buc. Care este satisfacţia totală pe care o poate resimţi consumatorul dacă, pe piaţă, bunul respectiv este oferit în 10 unităţi cu utilităţile: 10,9,8,7,6,5,4,3,2,1? a) 8; b) 10; c) 52. 23. Un consumator consumă diferite doze din bunurile x şi y şi resimte următoarea utilitate totală: Cantitatea(nr.doze) UTILITATEA TOTALĂ consumată De pe urma bunului x De pe urma bunului y 1 100 80 2 140 130 3 160 160 4 170 170 5 170 170 Preţurile unitare sunt 20, respectiv 10u.m., iar venitul disponibil pentru cumpărarea bunurilor x şi y este de 100 u.m. Programul de achiziţie ce-i asigură acestui consumator starea de echilibru este: a) x+2y; b) 2x+3y; c) 3x+4y; d) 4x+y; e) 4x+4y. 24. Curba de indiferenţă indică: a) totalitatea combinaţiilor din două bunuri care aduc aceeaşi utilitate unui consumator bine determinat; b) alegerea combinaţiilor care asigură cheltuirea în întregime a veniturilor disponibile ale consumatorului; c) comportamentul raţional al unui individ atunci când consumă mai multe bunuri; d) totalitatea combinaţiilor din diferite bunuri care aduc aceeaşi utilitate pentru toţi consumatorii dintr-un spaţiu economic.

68

 Microeconomie – caiet de seminar  25. Ce ne indică „pragul de saţietate”? a) nivelul maxim al utilităţii totale; b) nivelul minim al utilităţii totale; c) acel consum pentru care utilitatea marginală are valoarea zero; d) dacă un consumator îşi măreşte consumul dincolo de acel prag, utilitatea totală va fi mai mare. 26. Panta curbei de indiferenţă este descrescătoare deoarece: a) se supune legii utilităţii marginale descrescătoare; b) reflectă legea randamentelor descrescătoare; c) reflectă scăderea cantităţilor consumate din bunurile respective; d) reflectă faptul că utilitatea totală scade pe măsura descreşterii utilităţii marginale. 27. Harta curbelor de indiferenţă: a) cuprinde curbe care se intersectează într-o infinitate de puncte; b) cuprinde curbe care refletă un anumit nivel de utilitate indiferent de natura bunurilor consumate; c) reprezintă grafic posibilele combinaţii ale consumului din două bunuri, în funcţie de modificarea venitului consumatorilor. 28.Dreapta bugetului reprezintă: a) venitul consumatorilor; b) ansamblul punctelor care indică aceeaşi cheltuială în condiţiile în care în fiecare punct repartiţia venitului este diferită între cele două bunuri; c) valoarea produselor consumate de individ. 29. Punctul de maxim al utilităţii poate fi obţinut atunci când: a) un individ consumă cantitatea maximă din toate bunurile pe care le achiziţionează; b) are loc egalizarea raporturilor dintre utilitatea marginală şi preţul bunului pentru fiecare produs, care face obiectul alegerii consumatorului respectiv; c) fiecare unitate monetară cheltuită îi aduce consumatorului maximum de satisfacţie. 30. Bunurile Giffen sunt acele bunuri pentru care: a) cererea scade atunci când creşte venitul consumatorului; 69

 Microeconomie – caiet de seminar  b) cererea creşte atunci când preţurile acelor bunuri cresc; c) nu există bunuri inferioare, decât bunuri Giffen. 31. Orice punct situat la dreapta unei curbe de indiferenţă: a) este un punct preferat de un consumator ce nu poate fi atins de un consumator decât prin creşterea venitului; b) indică o indiferenţă; c) nici una dintre variante nu este corectă. 32. Având în vedere două bunuri X şi Y, punctul de optim al consumatorului reprezintă: a) punctul în care dreapta bugetului este tangentă la cea mai înaltă curbă de indiferenţă; b) punctul în care dreapta de buget intersectează curba de indiferenţă; c) punctul în care raportul dintre utilitatea marginală a unui produs X şi preţul acestuia este egal cu raportul dintre utilitatea marginală a bunului Y raportat la preţul său. 33. Trecerea de pe o curbă de indiferenţă pe alta, în cadrul unei familii de curbe de indiferenţă, presupune: a) ca utilitatea totală să rămână neschimbată; b) modificarea bugetului; c) realizarea unei substituţii între bunuri.

Bibliografie



Obligatorie Colectivul de Economie, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2013;

70

 Microeconomie – caiet de seminar  

Facultativă 1. Băbăiţă I., Duţă Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2005 pg. 55-85; pg. 180-193; 2. Cismaş Laura – Consumul în teoria economică, Editura Mirton, Timişoara, 2004 pg. 50-64, pg. 65-93; 3. Frois G. A.- Microeconomie, 3e edition, Economica, Paris, 1992; 4. Ignat I., Pohoaţă I., Clipa N., Luţac Ghe., Pascariu Gabriela – Economie politică, Editura Economică, Bucureşti, 1998 pg. 6369, pg. 90-94;

Probleme rezolvate

1. Datele din tab.1 pun în evidenţă relaţiile dintre cantitatea consumată din bunul X şi utilitatea marginală (Umg) resimţită de un consumator al bunului respectiv:

Qn Umgn

1 10

2 11

3 12

4 15

5 10

6 6

7 0

Tabelul.1 8 9 -1 -2

Se cere: a. Determinaţi mărimea utilităţii totale pentru fiecare nivel al consumului(Qn). b. Care este nivelul cantităţii de bunuri consumate pentru care utilitatea totală este maximă? c. Să se reprezinte grafic curbele utilităţii totale şi a celei marginale.

 Rezolvare a. Pentru determinarea utilităţii totale se foloseşte formula utilităţii marginale Umg = ∆Ut/∆Q. De aici, ∆Ut = Umg * ∆Q. Se presupune că ∆Q 71

 Microeconomie – caiet de seminar  = 1 şi astfel, Utn - Utn-1 = Umgn (şi de aici, Utn = Umgn + Utn-1). În aceste condiţii, se poate construi un tabel (tab.2), plecând de la premisa că dacă nu se consumă nici o unitate din bunul X atunci consumatorul nu va resimţi nici o utilitate deci Ut1 = Umg1.

Qn Umgn Utx

1 10 10

2 11 22

3 12 37

4 15 50

5 10 60

6 6 66

7 0 66

Tabelul 2 8 9 -1 -2 65 63

b. Pentru a răspunde la întrebare se apelează la corelaţia dintre dinamica utilităţii totale şi a celei marginale, ştiut fiind că Utilitatea totală este maximă atunci când utilitatea marginală este egală cu zero. Din datele tabelului rezultă că această condiţie se verifică pentru Q=7, verificându-se astfel semnificaţia primei legi a lui Gossen. c. Pentru reprezentarea grafică, se trasează curbele utilităţii totale şi a utilităţii marginale, pe axa 0x marcându-se cantitatea consumată (Qx) iar pe axa 0y marcându-se cifrele corespunzătoare pentru utilitatea totală(Ut) şi respectiv utilitatea marginală(Umg). 2. Fie funcţia de utilitate a unui consumator U = x*y, unde x şi y sunt cantităţile variabile a două bunuri. Consumatorul dispune de un venit egal cu 800 u.m. Preţul bunului X este de 8 u.m., iar cel al bunului Y de 10 u.m. Se cere: a. să se determine cantităţile optime din produsele X şi Y, corespunzătoare echilibrului consumatorului. b. care este rata marginală de substituire la nivelul de echilibru. c. reprezentaţi grafic soluţia problemei.

 Rezolvare a. Pentru determinarea cantităţilor optime din X şi Y (acea combinaţie de cantităţi din bunurile X şi Y care oferă maximul de satisfacţie), se ia în considerare constrângerea bugetară, potrivit căreia întreg venitul este cheltuit pentru a cumpăra cele două produse, adică V = x*px + y*py. Înlocuind, se obţine 800 = x*8 + y*10. Dacă determinăm pe y în funcţie de 72

 Microeconomie – caiet de seminar  x (y = 80 – x*0,8) şi îl înlocuim în funcţia de utilitate U, se obţine o funcţie ce depinde exclusiv de x (U = x*(80 – x*0,8). Utilizând condiţiile de maximizare a unei funcţii (prima derivată egală cu 0 şi a doua derivată mai mică decât 0) obţinem ecuaţia 0 = 80 – x*1,6, de unde x = 50, şi y = 40. A doua derivată este -1,6 care este evident mai mică decât 0, ceea ce înseamnă că soluţia obţinută este valabilă. Aceasta înseamnă că, în limita venitului disponibil, programul de consum alcătuit din 50 produse X şi 40 produse Y este cel ce asigură maximum de satisfacţie, adică se realizează echilibrul consumatorului. b. Rata marginală de substituire la nivelul echilibrului se determină pe baza celei de-a doua legi a lui Gossen, ceea ce înseamnă că RMSx = 0,8 (px/py) şi RMSy = 1,25 (py/px). c. Pentru reprezentarea grafică, se trasează în primul rând dreapta bugetului (prin obţinerea a două puncte de intersecţie cu 0x şi cu 0y, dând succesiv valoarea 0 lui x şi lui y. Se marchează punctul de echilibru, cu coordonatele obţinute anterior şi se trasează o curbă de indiferenţă, constituită din toate combinaţiile care aduc aceeaşi utilitate, care este tangentă la dreapta bugetului, în punctul de echilibru.

Probleme propuse spre rezolvare

1. Datele din tab.1 pun în evidenţă relaţiile dintre cantitatea consumată din bunul X şi utilitatea marginală (Umg) resimţită de un consumator al bunului respectiv: Tabel 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Qn 10 22 37 50 60 66 66 65 63 UTx

73

 Microeconomie – caiet de seminar  Se cere: a. Determinaţi mărimea utilităţii marginale pentru fiecare nivel al consumului(Qn). b. Care este nivelul cantităţii de bunuri consumate pentru care utilitatea totală este maximă? c. Să se reprezinte, pe acelaşi, grafic curbele utilităţii totale şi a celei marginale. Comentaţi în scris situaţia grafică obţinută. 2. Datele din tab.2 evidenţiază relaţia dintre cantitatea consumată de un consumator dintr-un bun X (QX) şi utilitatea totală (UTX) resimţită de acesta:

QX UTX

0 0

1 7

2 13

3 18

4 22

5 25

6 27

7 28

8 28

Tabel 2 9 27

Determinaţi utilitatea marginală (UmgX) pentru fiecare situaţie, reprezentaţi grafic curbele UTx şi UmgX indicând punctul de saturaţie al consumatorului. Interpretaţi datele din tabel 3. Completaţi datele care lipsesc din tabelul următor: Unităţi consumate Utilitate marginală Utilitate totală

0

0

1

2

3

160

150

200

4

Tabel 3 5 6 80

610

700

4. Se dă funcţia de utilitate U= xy, unde x şi y reprezintă cantităţile variabile a două bunuri. Preţurile bunurilor sunt PX = 600 u.m. şi PY = 300 u.m. Să se determine echilibrul consumatorului (inclusiv, soluţia grafică), ştiind că acesta dispune de un buget de 2400 u.m. Care este rata marginală de substituţie?

74

 Microeconomie – caiet de seminar  5. Se dă funcţia de utilitate U(x,y)= xy, unde x şi y reprezintă cantităţile variabile a două bunuri. Dacă o persoană dispunde de 100 u.m., iar preţul lui x este 10 u.m., al lui y este de 5 u.m., cât va consum din fiecare bun astfel încât să îşi maximizeze utilitatea. 6. Tabelul de mai jos descrie trei nivele de satisfacţie procurate de diferite combinaţii a 2 bunuri: x şi y pentru un consumator. Tabelul 1 Nivel de satisfacţie U1 U2 U3

Combinaţii X Y X Y X Y

10 120 30 160 50 210

20 60 50 100 100 110

50 20 100 40 150 60

100 10 160 20 220 40

260 10 300 30

Se cere: a. trasaţi curbele de indiferenţă; b. calculaţi rata marginală de substituire pentru U1, între X = 10 şi X=20, reamintind definiţia acesteia; c. considerăm funcţia de utilitate, de forma: U = f(x,y) = xy şi constrângerea bugetară: V = xPx + ypy Se cere: 1) cantitatea de bunuri consumate care asigură maxim de satisfacţie consumatorului; 2) aplicaţi rezultatul obţinut anterior considerând că: V = 400; Px=4 şi Py = 10; 3) calculaţi rata marginală de substituire la echilibru; 4) soluţia grafică a problemei.

75

 Microeconomie – caiet de seminar  7. În graficul de mai jos este reprezentată o curbă de indiferenţă şi linia bugetului pentru un anumit consumator:

Dacă preţul bunului A este de 50 unităţi monetare se cere să se determine: a) bugetul de care dispune consumatorul respectiv; b) preţul bunului B; c) ecuaţia dreptei bugetare a consumatorului respectiv. 8. Funcţiile Umgx= 6-3x, Umgy=21-7y exprimă utilităţile marginale a două bunuri X şi Y . Venitul disponibil al consumatorului este de 97 u.m., iar preţurile celor două bunuri sunt Px= 3 u.m./ buc, respective Py=7 u.m./buc. Determinaţi punctul de optim al consumatorului şi rata marginală de substituţie a bunului X cu bunul Y în punctul de optim. 9. Presupunem că un consummator dispunde de un venit de 1.000 u.m. pe care îi cheltuieşte pentru achiziţionarea două bunuri X şi Y. În aceste condiţii se cere: 76

 Microeconomie – caiet de seminar  a) să se reprezinte grafic dreapta bugetului dacă preţul lui X este de 100 u.m. şi preţul lui Y este de 50 u.m. ; b) să se arate cum se va modifica linia bugetului dacă venitul consumatorului creşte la 1.500 u.m., dar preţurile rămân la acelaşi nivel; c) să se arate cum se va modifica linia bugetului dacă venitul este de 500 u.m., iar preţul lui X devine 50 u.m.

77

 Microeconomie – caiet de seminar  UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI MODELARE ECONOMICĂ

Data: ...../..../.... Tema: TEORIA PRODUCŢIEI PLAN DE SEMINAR nr.

6

Combinarea factorilor de producţie Cuvinte cheie:  Factori de producţie  Munca  Pământul  Capitalul  Eficienţă  Productivitate  Producţie  Producător  Productivitate  Productivitate medie  Productivitate marginală  Legea randamentelor nonproporţionale  Randamente de substituire  Randamente de scară

...Întrebări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare a studiului individual): 1. Definiţi şi clasificaţi factorii de producţie. 2. Ce se înţelege prin eficienţă economică şi care sunt cei mai semnificativi indicatori ai ei ? 3. Definiţi productivitatea şi arătaţi cum poate fi determinată? 78

 Microeconomie – caiet de seminar  4. Ce relaţie există între dinamica producţiei totale şi cea a productivităţii marginale? 5. Ce exprimă legea randamentelor nonproporţionale? 6. Ce sunt randamentele de substituire(factoriale) şi cum se clasifică ele? 7. Ce relaţie exprimă eficienţa maximă a combinării factorilor de producţie? 8. Ce reprezintă randamentele de scară?



Probleme de discutat 1. Forme de organizare a desfăşurării activităţii economice 2. Complementaritatea şi substituirea factorilor de producţie 3. Funcţia de producţie simplificată

Teste grilă

1. Care din resursele menţionate sunt primare: a) mediul natural în care se desfăşoară activitatea; b) maşinile şi utilajele; c) stocul de cunoştinţe ştiinţifice. 2. Resursele economice se manifestă în calitate de factori de producţie în situaţia în care: a) sunt nelimitate şi au întrebuinţări alternative; b) participă la procesul de producţie; c) sunt atrase şi utilizate în activitatea economică. 3. Componentele capitalului tehnic se clasifică în capital fix şi circulant după: a) modul cum participă la activitatea economică; b) forma lor materială; 79

 Microeconomie – caiet de seminar  c) durata de existenţă fizică; d) modul în care se consumă; e) modul în care se înlocuiesc. 4. Munca este: a) activitate conştientă; b) factor originar, activ şi determinant; c) factor regenerabil; d) o îmbinare de efort fizic şi intelectual. 5. Care din formulările de mai jos, cu privire la pământ(natură), sunt corecte: a) factor de producţie nelimitat; b) factor de producţie regenerabil; c) principalul factor de producţie din agricultură; d) factor restrictiv pentru activitatea economică. 6. Care din următoarele elemente nu fac parte din capitalul fix al unei firme: a) clădirile secţiilor de producţie; b) magaziile şi depozitele; c) mijloacele de transport ale firmei; d) materiile prime. 7. Arătaţi care din elementele de mai jos fac parte din capitalul circulant: a) maşinile, utilajele, instalaţiile; b) energia, combustibilul, apa; c) salariile; d) materiile prime şi materialele. 8. Pe perioadă lungă, pentru o firmă: a) factorul de muncă este fix, iar factorul capital este variabil; b) factorii de producţie sunt ficşi; c) toţi factorii de producţie sunt variabili; d) tehnologia se schimbă.

80

 Microeconomie – caiet de seminar  9. Pe termen scurt, o întreprindere: a) nu poate să-şi modifice volumul producţiei; b) îşi modifică volumul de capital folosit; c) poate modifica volumul producţiei; d) poate modifica volumul de muncă folosit. 10. În teoria producţiei, perioada scurtă este cea în care: a) firma nu poate modifica volumul sau cantitatea factorilor de producţie folosiţi; b) firma poate modifica atât cantitatea factorului capital, cât şi volumul factorului muncă; c) la nivelul firmei, un singur factor de producţie este variabil, iar ceilaţi sunt ficşi; d) la nivelul firmei, un singur factor de producţie este fix, iar ceilaţi fiind variabili; 11. Izocuantele sunt: a) crescătoare şi convexe; b) descrescătoare şi convexe; c) crescătoare şi concave; d) descrescătoare şi concave; e) concave şi constante. 12. Atunci când creşterea nivelului producţiei se realizează prin creşterea în aceleaşi proporţii a cantităţii utilizate din factorii de producţie, vorbim despre: a) randamente factoriale; b) randamente de scară; c) randamente de substituţie; d) economii de scară. 13. Când munca este singurul factor de producţie variabil, nivelului maxim al producvtivităţii medii a muncii îi corespunde: a) nivelul maxim al producţiei totale; b) un nivel al productivităţii marginale a muncii descrescător; c) un nivel al productivităţii marginale a muncii egal cu productivitatea medie a muncii; d) un nivel crescător al producţiei totale. 81

 Microeconomie – caiet de seminar  14. Când munca este singurul factor de producţie variabil, nivelului maxim al productivităţii marginale a muncii îi corespunde: a) un volum al producţiei totale crescător; b) un nivel al productivităţii medii a muncii descrescător; c) un nivel al productivităţii medii a muncii descrescător; d) un nivel al productivităţii medii a muncii inferior productivităţii marginale a muncii; 15. Când munca este singurul factor de producţie variabil, nivelului maxim al producţiei corespunde situaţiei în care: a) productivitatea mediei a muncii este zero; b) productivitatea marginală a muncii este maximă; c) productivitatea marginală a muncii este zero d) productivitatea mediei a muncii este maximă.

Bibliografie

 Obligatorie 1. Colectivul de Economie, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2013;  Facultativă 1. Băbăiţă I., Duţă Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2005 pg.141-179; 2. Frois G. A.- Microeconomie, 3e edition, Economica, Paris, 1992 pg. 13-39; 3. Gherasim T. – Microeconomie, volumul 1, Editura Economică, Bucureşti, 1993 pg.165-198, pg. 226-232; 4. Iordache St., Lazăr C., - Curs de economie politică, Editura Economică, Bucureşti, 1999 pg.167-180; 5. Samuelson P., Nordhaus W., - Economie politică, Editura Teora, Bucureşti, 2000 pg. 124-138; 82

 Microeconomie – caiet de seminar  6. *** - Economie, ediţia a VII-a, Editura Economică, Bucureşti, 2005, pg. 76-80.

Probleme rezolvate

1. O firmă optează pentru o valoare a stocului de capital K = 30. Pentru acest nivel al stocului de capital, diferite niveluri ale producţiei firmei(Q) presupun utilizarea de unităţi de muncă(L), astfel (tab.1):

Q L

20 10

40 16

60 20

80 22

100 30

120 42

140 60

160 90

180 130

Tab.1 200 180

Dacă preţul unităţii de capital este de 20 u.m., iar preţul unei unităţi de muncă este de 2 u.m. se cere: a. Să se determine nivelul productivităţii marginale şi a celei medii pentru diferite niveluri ale producţiei. b. Să se traseze curbele productivităţilor şi să se identifice valorile producţiei pentru care se înregistrează randamente crescătoare mai puţin decât proporţionale. c. Să se precizeze valoarea producţiei firmei, funcţie de preţul factorilor atunci când se înregistrează maximul productivităţii medii a muncii.

 Rezolvare a. Productivitatea marginală se determină pe baza raportului dintre sporul de producţie şi sporul de factor variabil utilizat (Wmg = ∆Q/∆L), iar productivitatea medie ca raport dintre cantitatea produsă şi cantitatea de factor variabil utilizată (Wm = Q/L).

83

 Microeconomie – caiet de seminar  Q L Wmg Wm

20 10 2,00 2,00

40 16 3,33 2,50

60 20 5,00 3,00

80 22 10,00 3,64

100 30 2,50 3,33

120 42 1,67 2,86

140 60 1,11 2,33

160 90 0,67 1,78

180 130 0,50 1,38

200 180 0,40 1,11

b. Trasarea curbelor productivităţii marginale şi medii se face marcându-se pe axa 0x cantităţile produse (Q) şi pe 0y valorile productivităţii marginale şi ale celei medii, aferente fiecărui nivel al producţiei. Studiul graficului evidenţiază faptul că nu există situaţii de randamente crescătoare mai puţin decât proporţionale. c. Productivitatea medie este maximă (3,64) atunci când cantitatea produsă este 80 iar pentru această producţie se folosesc 42 de unităţi de muncă (cu o valoare de 42*2 = 84 u.m.) şi 30 de unităţi de capital (a căror valoare este de 30*20 = 600 u.m.). Aşadar, valoarea producţiei la preţul factorilor este 684 u.m.

Probleme propuse spre rezolvare

1.O firmă utilizează un stoc constant de capital egal cu 10 unităţi de capital şi foloseşte un număr variabil de muncitori (termen scurt). Capitalul şi munca sunt singurii factori de producţie utilizaţi. Producţia firmei obţinută în funcţie de numărul de muncitori folosiţi este dată în tabelul de mai jos: Muncă (L) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 Producţie 0 5 20 40 70 80 85 88 85 (Q) Trasaţi curbele productivităţii fizice marginale şi a productivităţii fizice medii a muncii.

84

 Microeconomie – caiet de seminar  2. Să se completeze tabelul de mai jos, ştiind că atunci când muncesc 100 lucrători (L=100) productivitatea medie a muncii (WmL ) este egală cu 300: L Q (producţia) WmL 0 0 5 1000 10 2500 30 10.000 50 450 100 3. Să se completeze tabelul de mai jos, ştiind că atunci când muncesc 100 lucrători (L=100) productivitatea medie a muncii (WmL ) este egală cu 300: L Q (producţia) WmgL 0 0 5 1000 10 2500 30 10.000 50 450 100

85

 Microeconomie – caiet de seminar  UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI MODELARE ECONOMICĂ

Data: ...../..../.... Tema: TEORIA PRODUCŢIEI PLAN DE SEMINAR nr.

7

Echilibrul producătorului Cuvinte cheie:  Izocuante  Dreapta de izocost  Rată marginală de substituţie tehnică  Randamente de substituire(factoriale)  Optimul producătorului  Economii de scară  Dezeconomii de scară

...Întrebări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare a studiului individual): Definiţi producţia şi producătorul. Care pot fi obiectivele firmei producătoare? Ce sunt izocuantele şi cum pot fi ele reprezentate grafic? Ce reprezintă dreapta bugetului pentru producător? Explicaţi modul în care poate fi determinat grafic echilibrul producătorului. 7. Definiţi echilibrul producătorului 8. Ce reprezintă rata marginala de substituţie tehnică? 9. Care este relaţia de gestiune la echilibru? 2. 3. 4. 5. 6.

86

 Microeconomie – caiet de seminar 



Probleme de discutat 1. Elementele definitorii ale comportamentului producătorului: bugetul şi preţul factorilor. 2. Echilibrul producătorului şi raţionamente ale comportamentului său 3. Prezentaţi comparativ semnificaţia echilibrului consumatorului şi al producătorului.

Teste grilă

1. Izocuanta reprezintă: a) curba unor combinaţii posibile a doi factori de producţie ce au preţuri şi costuri egale: b) curba combinaţiilor posibile a doi factori de producţie care pot fi folosiţi pentru obţinerea aceluiaşi volum de producţie. c) curba producţiei posibile de obţinut cu un volum dat de factori de producţie. 2. Funcţia de producţie constituie punctul de plecare al analizei economice a producţiei deoarece: a) producţia este funcţia principală a economiei; b) ea reprezintă alegerile producătorului; c) este absolut necesară pentru a şti dacă întreprinderea produce beneficii; d) reflectă tot ceea ce este mai important într-o întreprindere; e) serveşte la reprezentarea posibilităţilor tehnologice, adică a cantităţilor de input-uri necesare şi suficiente pentru a obţine o cantitate de output-uri.

87

 Microeconomie – caiet de seminar  3. Construcţia hărţii izocuantelor, pentru o perioadă de timp determinată, presupune că: a) factorii de producţie nu sunt substituibili decât în proporţii fixe; b) productivitatea marginală a factorilor de producţie este descrescătoare pentru orice nivel al producţiei; c) preţurile factorilor de producţie nu se modifică; d) starea cunoştinţelor tehnologice rămâne neschimbată; e) randamentele de scară sunt crescătoare, apoi descrescătoare. 4. Pentru a construi harta izocuantelor cu doi factori de producţie este suficient să se cunoască: a) preţurile factorilor de producţie; b) funcţia de producţie; c) preferinţele producătorului între cei doi factori de producţie; d) preţurile factorilor de producţie şi funcţia de producţie; e) tipul randamentelor de scară. 5.Care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite pentru atingerea punctului de optim al producătorului? a) productivitatea marginală a factorilor să fie de producţie să fie descrescătoare; b) raportul dintre producţia obţinută şi preţul factorilor de producţie să fie identic; c) raportul dintre productivitatea marginal a factorului de producţie X şi preţul său să fie identic cu raportul dintre productivitatea marginal a factorului de producţie Y şi preţul acestui factor. 6. Care este fenomenul care provoacă o deplasare a echilibrului producătorului de-a lungul curbei de izoproducţie: a) creşterea productivităţii unui factor; b) reducerea preţului unui produs; c) creşterea preţului unui factor, preţul celuilalt rămânând nemodificat; d) creşterea preţului tuturor factorilor de producţie. 7. În condiţii le în care factorii de producţie sunt complementari, atunci coeficientul de elasticitate încrucişată este: a) negativ; b) pozitiv; 88

 Microeconomie – caiet de seminar  c) se înregistrează o elasticitate mai mare pe termen lung decât cea pe termen scurt. 8. Dacă productivitatea medie a unui factor de producţie este maximă, atunci productivitatea marginală a acestui factor trebuie să fie: a) crescătoare; b) constantă; c) egală cu productivitatea medie; d) descrescătoare; e) egală cu 1. 9. Dacă randamentele de scară sunt mereu crescătoare, funcţia costului total pe termen lung este: a) crescătoare, apoi descrescătoare; b) descrescătoare, apoi crescătoare; c) crescătoare cu o rată constantă; d) crescătoare cu o rată crescătoare; e) crescătoare cu o rată descrescătoare 10. Pe o izocuantă: a) fiecare punct ne indică aceeaşi cheltuială cu factorii de producţie achiziţionaţi; b) fiecare punct indică volumul producţiei care se obţine cu cel mai mic cost; c) fiecare punct indică volumul maxim de producţie; d) fiecare punct indică acelaşi volum de producţie.

Bibliografie

 Obligatorie 1. Colectivul de Economie, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2013;

89

 Microeconomie – caiet de seminar   Facultativă 1. Băbăiţă I., Duţă Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2005 pg. 180-193; 2. Frois G. A.- Microeconomie, 3e edition, Economica, Paris, 1992 pg. 40-64;

Probleme rezolvate

1. În tabelul următor se prezintă trei niveluri de producţie ce pot fi obţinute de o întreprindere prin diferite combinaţii a doi factori de producţie: capital (K) şi muncă (L). Nivel de Combinaţii de capital (K) şi muncă (L) producţie Q1 K 300 600 900 1200 L 270 150 150 75 Q2 K 600 900 1200 L 375 225 180 Q3 K 600 900 1200 L 600 450 300

1500 60 1500 135 1500 240

1800 120 1800 210

Se cere: a) Să se reprezinte grafic cele trei izocuante aferente fiecărui nivel de producţie; b) Să se determine rata marginală de substituţie tehnică (RMST L/K) pentru Q2 între K= 600 şi K= 900 şi interpretaţi rezultatul.

 Rezolvare a) Pentru fiecare nivel de producţie se trasează câte o izocuantă ( capitalul se reprezintă pe abscisă – orizontală-, iar munca se poate trece pe ordonată – 90

 Microeconomie – caiet de seminar  verticală). Toate cele trei izocuante se reprezintă în acelaşi sistem de axe. Acestea se obţin prin combinaţiile celor doi factori de producţie (K, L) prezentate în tabel pentru fiecare nivel de producţie. În final, ele vor fi descrescătoare, paralele între ele şi convexe faţă de origine. b) RMSTL/K = | - ΔK/ ΔL| = | - (900 – 600)/ (225 – 375)| = 2. Se renunţă la 2 unităţi din factorul de producţie capital (K) pentru a spori cu o unitate cantitatea utilizată din factorul de producţie muncă (L) astfel încât să se obţină acelaşi nivel de producţie (acesta să nu se modifice).

Probleme propuse spre rezolvare

1.În tabelul următor se prezintă trei niveluri de producţie ce pot fi obţinute de o întreprindere prin diferite combinaţii a doi factori de producţie: capital (K) şi muncă (L). Tabelul 1 Combinaţii de capital şi muncă

Nivel de producţie Q1 Q2 Q3

K L K L K L

10 120 30 160 50 210

20 60 50 100 100 110

50 20 100 40 150 60

100 10 160 20 220 40

260 10 300 30

Se cere: a). Să se reprezinte grafic cele trei izocuante aferente fiecărui nivel de producţie; b). Să se determine rata marginală de substituţie tehnică (RMST L/K) pentru Q3 între K= 220 şi K= 300 şi interpretaţi rezultatul.

91

 Microeconomie – caiet de seminar  2. Fie funcţia de producţie Q=L*K, unde L şi K sunt cantităţile variabile utilizate din cei doi factori de producţie, miuncă (L) şi capital (K). Producătorul dispune de un buget de 4000 unităţi monetare. Preţul muncii PL=40 unităţi monetare,iar cel al capitalului PK= 100 unităţi monetare. Să se determine: a). cantităţile optime din cei doi factori de producţie b). rata marginală de substituţie tehnică c). soluţia grafică a problemei. 3. Considerăm o funcţie de producţie Q = f(K,L). În tabelul de mai jos sunt reprezentate combinări posibile între cei doi factori de producţie (L, K) şi producţie ce se obţine: Tabelul 2 K

0

10

20

30

40

0 5 10 15 20

0 0 0 0 0

0 20 28 32 34

0 28 40 48 52

0 32 48 60 66

0 34 52 66 72

L

Un întreprinzător dispune de 20 de unităţi de muncă şi de 40 de unităţi de capital, pe care le poate folosi pentru producerea a două bunuri A şi B. Se cere: a. Completaţi tabelul de mai jos şi determinaţi care sunt funcţiile de producţie în situaţia producerii celor două bunuri. Tabelul 3 1 2 3 4 5 6 7 8

Producţia bunului A L K 0 0 20 40 10 15 30 5 10 10 15 20

Q 0 72 28

Producţia bunului B L K Q 20 40 72 0 0 0 30 20 20 28 20

92

20

 Microeconomie – caiet de seminar  4. Pe baza datelor din tabelul de mai jos se cere: 1) Trasaţi izocuantele (mapa izocuantelor) pentru Q=28, Q=32, Q=48, Q=52, Q=66. 2) Determinaţi producţia marginală în condiţiile în care factorul muncă rămâne constant (15 unităţi). 3) Să se calculeze rata marginală de substituire, coeficientul de elasticitate al producţiei, productivitatea marginală a capitalului. Tabelul 4 K

0

10

20

30

40

0 5 10

0 0

0 20 28

0 28 40

0 32 48

0 34 52

32 34

48 52

60 66

66 72

L

15 20

0 0 0

93

 Microeconomie – caiet de seminar  UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI MODELARE ECONOMICĂ

Data: ...../..../.... Tema: ANALIZA ECONOMICĂ A COSTURILOR PLAN DE SEMINAR

8

Costul de producţie Cuvinte cheie:  Cost de producţie  Cost de oportunitate(cost economic)  Costuri contabile(costuri explicite)  Costuri implicite  Costuri directe  Costuri indirecte  Costuri curente  Costuri fixe  Costuri variabile  Costuri totale  Cost marginal  Cost mediu(unitar)  Cost fix mediu  Cost variabil mediu  Cost total mediu  Minimizarea costurilor  Curba costului mediu pe termen lung(învăluitoare sau înfăşurătoare)

94

 Microeconomie – caiet de seminar 

...Întrebări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare a studiului individual): 1. Definiţi şi clasificaţi costurile. 2. Explicaţi semnificaţia economică a termenului scurt şi a termenului lung. 3. Care sunt principalele categorii de costuri pe termen scurt? 4. Definiţi costul total şi componentele sale? 5. Definiţi şi arătaţi modalităţile de determinare a costurilor medii şi a costului marginal. 6. Ce relaţie exprimă optimul producătorului pe termen scurt şi ce semnifică ea? 7. Ce relaţie exprimă optimul producătorului pe termen lung şi ce semnificaţie are ea?



Probleme de discutat 1. Relaţii dintre costuri şi randamente pe termen scurt şi pe termen lung 2. Elementele definitorii ale condiţiilor interne(individuale)de producţie. 3. Costuri individuale şi costuri medii pe ramură.

Teste grilă

1. Costul de producţie care nu se modifică pe măsura modificării volumului producţiei este: a) economic; b) explicit; c) fix; d) de oportunitate. 95

 Microeconomie – caiet de seminar 

2. Care din enunţurile de mai jos definesc costul marginal: a) sporul de producţie obţinut prin creşterea cheltuielilor totale cu o unitate; b) sporul de cost total determinat de creşterea producţiei cu o unitate; c) cantitatea dintr-un factor, exprimată în unităţi monetare, necesară pentru a asigura creşterea producţiei cu o unitate. 3. În cazul economiilor de scară: a) costul total mediu pe termen scurt descreşte; b) costul total mediu pe termen lung descreşte; c) costul total pe termen lung descreşte; d) costul marginal excede costul mediu. 4. Care din elementele de mai jos sunt specifice: 1. costurile fixe; 2. costurile variabile; 3. costului de producţie. a) participă la mai multe cicluri de producţie, consumându-se în mod treptat; b) reflectă consumurile de factori de producţie care rămân relativ neschimbate indiferent de creşterea sau descreşterea producţiei; c) se consumă integral în cadrul unui singur proces de producţie; d) constituie unul din termenii formulei de determinare a ratei profitului; e) include consumurile de factori de producţie ce se modifică în acelaşi sens - dar nu neapărat şi în acelaşi ritm - cu evoluţia volumului producţiei. 5. Dacă randamentele de scară sunt mereu crescătoare, funcţia costului total pe termen lung este: a) crescătoare, apoi descrescătoare; b) descrescătoare, apoi crescătoare; c) crescătoare cu o rată constantă; d) crescătoare cu o rată crescătoare; e) crescătoare cu o rată descrescătoare.

96

 Microeconomie – caiet de seminar  6. Când costul mediu este minim, atunci costul marginal trebuie să fie: a) egal cu costul mediu; b) egal cu 1; c) crescător; d) descrescător; e) constant. 7. Când costul marginal este mai mare decât costul variabil mediu, şi dacă producţia creşte, atunci: a) costul fix este descrescător; b) costul variabil mediu descreşte; c) costul variabil mediu trebuie să crească; d) costul mediu trebuie să descrească; e) nici una dintre soluţii nu este corectă. 11. Costul marginal are următoarea evoluţie: a) trece prin punctul de minim al costului total; b) trece prin punctul de maxim al costului total; c) trece prin punctul de minim al costului variabil mediu; 12. Pe termen scurt, dacă nivelul producţiei este cel la care costul total mediu este minim atunci: a) costul mediu este egal cu costul fix mediu; b) costul marginal este egal cu costul total mediu; c) costul marginal este egal cu costul variabil mediu; d) costul variabil mediu este egal cu costul fix. 13. Pe termen lung, costul total mediu: a) are o tendinţă de scădere; b) are o tendinţă de creştere; c) rămâne constant; d) este superior costului marginal. 14. Sunt costuri variabile materiale cheltuielile cu: a) amortizarea; b) salariile directe; c) energia utilizată în procesul de producţie, combustibilul pentru producţie, ambalajul produsului ; 97

 Microeconomie – caiet de seminar  15. Costurile fixe sunt: a) influenţate de scăderea volumului producţiei; b) influenţate de creşterea volumului producţiei; c) influenţate de mărimea cheltuielilor cu amortizarea; d) neschimbate pe termen scurt.

Bibliografie

 Obligatorie 1. Colectivul de Economie, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2013;  Facultativă 1. Băbăiţă I., Duţă Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2005 pg. 203-234, pg. 235-239; 2. Gherasim T. – Microeconomie, volumul 2, Editura Economică, Bucureşti, 1993 pg. 9-53; 3. Ignat I., Pohoaţă I., Clipa N., Luţac Ghe., Pascariu Gabriela – Economie politică, Editura Economică, Bucureşti, 1998 pg. 153-173; 4. Iordache St., Lazăr C., - Curs de economie politică, Editura Economică, Bucureşti, 1999 pg. 109-138; 5. Popescu C-tin., Ciucur D-tru, Morega D.I – Microeconomie concurenţială, Editura Economică,Bucureşti,1997 pg. 212-221;

98

 Microeconomie – caiet de seminar 

Probleme rezolvate

1. La o firmă costurile fixe sunt de 30 u.m. iar costurile marginale sunt date de situaţia următoare: Q Cmg

1 42

2 28

3 30

4 36

5 45

6 57

7 82

8 112

9 147

10 187

Se cere: a. Determinaţi costurile variabile şi costurile totale pentru fiecare nivel al producţiei. b. Determinaţi nivelul de producţie pentru care costului variabil mediu este minim.

 Rezolvare a. Având în vedere datele referitoare la costul marginal corespunzător sporului unitar al producţiei şi costul fix, din relaţiile Cmg = ∆Ct/∆Q şi ∆Ct =∆Cv (întrucât costul fix este acelaşi pentru fiecare nivel al producţiei obţinute pe termen scurt), se obţin următoarele rezultate: Q Cmg Cv Cvm Ct Ctm

1 42 42 42 72 72

2 28 70 35 100 50

3 30 100 33 130 43

4 36 136 34 166 41,5

5 45 181 36 211 42

6 57 238 40 268 45

7 82 320 46 350 50

8 112 432 54 462 58

9 147 579 64 609 68

10 187 766 77 796 80

b. Din tabel se observă că există un minim al costului variabil mediu atunci când Q este egal cu 3.

99

 Microeconomie – caiet de seminar 

Probleme propuse spre rezolvare

1. Să se completeze tabelul nr. 1 Tabelul 1 Tipologia costurilor Volumul producţiei (Q unităţi)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Costuri totale

Cost marginal CMg (u.m./buc)

Costuri medii

Cost fix (CF u.m)

Cost variabil (CV u.m.)

Cost total (CT u.m)

100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

0 90 170 240 300 370 450 540 650 780 930

100 190 270 340 400 470 550 640 750 880 1030

Cost fix mediu CFM (u.m./bu c)

Cost variabil mediu CVM (u.m./buc )

Cost total mediu CTM (u.m./buc )

2. Un producător înregistrează următoarea funcţie de costuri: CT = q2 – 4q +10. Se cere: a. Să se determine costul fix mediu, costul variabil mediu şi costul marginal; b. Să se determine mărimea lui q pentru care costul total mediu este minim.

100

 Microeconomie – caiet de seminar  3. Fie funcţia de cost total CT = 10 Q2 + 6Q + 3, unde Q este producţia. Determinaţi funcţiile următoare: cost fix (CF), cost fix mediu (CFM), cost variabil (CV), cost variabil mediu (CVM), cost total mediu (CTM) şi cost marginal (Cmg).

101

 Microeconomie – caiet de seminar  UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI MODELARE ECONOMICĂ

Data: ...../..../.... Tema: ANALIZA ECONOMICĂ A COSTURILOR PLAN DE SEMINAR

9

Legătura dintre volumul producţiei şi costuri. Pragul de rentabilitate al firmei

Cuvinte cheie:  Prag de rentabilitate(punct de inflexiune sau punctul mort) cheie:  Cuvinte Prag (punct) de închidere  Curba ofertei optime

...Întrebări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare a studiului individual): 1. Ce înţelegeţi prin prag de rentabilitate ? 2. Ce relaţie corespunde pragului de rentabilitate? 3. Ce reprezintă pragul de închidere ? 4. Ce relaţie corespunde pragului de închidere? 5. Care este curba ofertei optime?



Probleme de discutat 1. 2.

Construcţia curbei ofertei, având în vedere corelaţiile dintre diferitele categorii de costuri şi preţul pieţei, pe termen scurt Ipoteza de raţionalitate la nivel de ramură. 102

 Microeconomie – caiet de seminar 

Teste grilă

1. Curba costului mediu poate fi curbă a ofertei? a) pe termen scurt, pe porţiunea cuprinsă în stadiul al doilea al producţiei; b) pe termen lung, dacă preţul este egal cu costul total mediu; c) numai dacă preţul are un nivel ce permite încasarea unui profit. 2.

O întreprindere poate fi interesată să producă în pierdere atâta timp cât preţul îi acoperă: a) costul mediu; b) costul marginal pe termen scurt; c) costul fix mediu; d) costul variabil mediu.

3. Un segment al curbei ofertei a unei firme, care îşi maximizează profitul, este o parte: a) a curbei costului variabil mediu; b) a curbei costului marginal; c) a curbei costului mediu; d) a curbei încasărilor totale; e) a curbei costului total pe termen lung. 4.Pragul de rentabilitate al unei firme: a) reprezintă volumul producţiei de la care producătorul începe să obţină profit; b) reprezintă volumul producţiei pentru care profitul este maxim; c) se mai numeşte şi prag de închidere al firmei; d) reprezintă acel volum al producţiei care permite doar recuperarea costului variabil;

103

 Microeconomie – caiet de seminar  5. O firmă îşi maximizează profitul la acel nivel al producţiei pentru care se realizează egalitatea: a) Venitul marginal şi costul marginal; b) Încasarea marginal şi costul marginal; c) Venitul marginal şi costul totatl; d) Încasarea marginal şi costul variabil mediu. 6. Punctul în care se realizează egalitatea dintre costul marginal, costul variabil mediu şi preţul piaţei se numeşte: a) Prag de închidere; b) Prag de rentabilitate; c) Punct mort; d) Optimul producătorului. 7. Punctul în care se realizează egalitaea dintre costul marginal, costul total mediu şi preţul piaţei se numeşte: a) Prag de închidere; b) Prag de rentabilitate; c) Punct mort; d) Optimul producătorului. 8.

Punctul în care se realizează egalitatea dintre costul marginal şi cosult total mediu se numeşte: b) Prag de închidere; c) Prag de rentabilitate; d) Punct mort; e) Optimul producătorului.

9.

Pragul de închidere al firmei reprezintă: a) punctul de intersecţie al curbei costului marginal cu curba costului variabil mediu; b) limita până la care firma poate accepta reducerea preţurilor pe piaţă, profitul fiind zero; c) limita până la care firma poate accepta reducerea preţurilor pe piaţă, dincolo de acel punct firma fiind în incapacitate de acoperire a costurilor sale variabile; d) punctul de intersecţie al curbei costutului total mediu cu cel al curbei costului marginal, în cel mai scăzut punct al costului total mediu. 104

 Microeconomie – caiet de seminar  10. Pragul de rentabilitate se mai numeşte şi: a) prag de închidere; b) punct mort; c) punct critic.

Bibliografie

 Obligatorie 1. Colectivul de Economie, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2013;  Facultativă 1. Băbăiţă I., Duţă Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2005 pg. 239-263; 2. Frois G. A.- Microeconomie, 3e edition, Economica, Paris, 1992 pg. 74-85; 3. Ignat I., Pohoaţă I., Clipa N., Luţac Ghe., Pascariu Gabriela – Economie politică, Editura Economică, Bucureşti, 1998 pg. 174-182; 4. Iordache St., Lazăr C., - Curs de economie politică, Editura Economică, Bucureşti, 1999 pg. 91-98pg. 129-138; 5. Popescu C-tin., Ciucur D-tru, Morega D.I – Microeconomie concurenţială, Editura Economică,Bucureşti,1997 pg. 253-257;

105

 Microeconomie – caiet de seminar 

Probleme rezolvate

1. La o firmă costurile fixe sunt de 30 u.m. iar costurile marginale sunt date de situaţia următoare: Q Cmg

1 42

2 28

3 30

4 36

5 45

6 57

7 82

8 112

9 147

10 187

Dacă preţul de vânzare este de 50 u.m. pe unitate de produs, se cere: a. Determinaţi costurile variabile şi costurile totale pentru fiecare nivel al producţiei. b. Determinaţi nivelul de producţie pentru care costului variabil mediu este minim. c. Trasaţi curbele necesare determinării pragului de închidere.

 Rezolvare a. Având în vedere datele referitoare la costul marginal corespunzător sporului unitar al producţiei şi costul fix, din relaţiile Cmg = ∆Ct/∆Q şi ∆Ct =∆Cv (întrucât costul fix este acelaşi pentru fiecare nivel al producţiei obţinute pe termen scurt), se obţin următoarele rezultate: Q Cmg Cv Cvm Ct Ctm

1 42 42 42 72 72

2 28 70 35 100 50

3 30 100 33 130 43

4 36 136 34 166 41,5

5 45 181 36 211 42

6 57 238 40 268 45

7 82 320 46 350 50

8 112 432 54 462 58

9 147 579 64 609 68

10 187 766 77 796 80

b. Din tabel se observă că există un minim al costului variabil mediu atunci când Q este egal cu 3. 106

 Microeconomie – caiet de seminar  c. Identificarea grafică a pragului de închidere, impune trasarea curbelor costului marginal şi a costului variabil mediu, ştiut fiind că cele două curbe se intersectează în punctul de minim al costului variabil mediu. Dacă preţul pieţei scade sub acest nivel, înseamnă ca firma nu îşi poate recupera nici măcar cheltuielile variabile, deci nu poate relua procesul de producţie şi se închide.

Probleme propuse spre rezolvare

1. Într-o fabrică costurile fixe totale(Cf) sunt de 280 u.m., iar costurile variabile totale (Cvt) sunt redate în tabelul de mai jos: Tabelul 2 Q 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Cv 100 160 195 260 360 510 714 1150 1700 Preţul de vânzare unitar este de 220 u.m./bucată. Se cere să se determine: a) pragul de rentabilitate inferior şi superior b) nivelul de producţie ce asigură profitul maxim c) curba ofertei 2. Pentru activitatea unei firme se cunosc: CT = 3q2 + 4q + 20 P = 44 - 2q Se cere: a. cantitatea sau preţul ce asigură profitul maxim; b. profitul maxim; c. să se verifice dacă profitul obţinut în cazul costului minim este mai mic sau mai mare decât profitul maxim.

3. Se cunosc următoarele date: CT = Q2 + 4Q + 10.000. Se cere : a. Să se determine CTM şi Cmg. 107

 Microeconomie – caiet de seminar  b. Care este volumul producţiei (Q) pentru care CTM este minim (optimul producătorului privind eficienţa combinării factorilor de producţie)? c. Preţul corespunzător pragului de rentabilitate. d. Determinaţi CFT; CVT; CFM;CVM pentru volumul de producţie corespunzător pragului de rentabilitate.

108

 Microeconomie – caiet de seminar 

109

 Microeconomie – caiet de seminar  UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI MODELARE ECONOMICĂ

Data: ...../..../.... Tema: DECIZIA DE OFERTĂ A FIRMEI CE OPEREAZĂ PE O PIAŢĂ CU CONCURENŢĂ PERFECTĂ PLAN DE SEMINAR

10

Cuvinte cheie:  Piaţa;  Concurenţa  Preţul  Concurenţa pură şi perfectă  Echilibrul pieţei  Preţ de închidere  Preţ de intrare  Preţuri libere  Preţuri administrate  Preţuri mixte  Preţul de echilibru

...Întrebări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare a studiului individual): 1. Definiţi noţiunea de piaţă şi explicaţi rolul acesteia. 2. Ce este preţul? Cum se clasifică preţurile şi care sunt funcţiile acestuia? 3. Ce reprezintă concurenţa şi care este scopul ei pentru diferiţi agenţi economici? 4. Prin ce se caracterizează concurenţa pură şi perfectă? 5. Ce este preţul şi ce funcţii îndeplineşte el în economie? 110

 Microeconomie – caiet de seminar  6. Ce exprimă echilibrul pieţei cu concurenţă perfectă pe termen scurt ? 7. Când se realizează echilibrul pe termen lung al pieţei cu concurenţă perfectă? 8. În ce relaţie trebuie să fie preţul cu venitul marginal şi cu costul marginal pentru ca profitul să fie maxim? 9. Explicaţi decizia de ofertă a unei firme ce acţionează pe termen scurt în condiţiile concurenţei perfecte 10. Explicaţi decizia de ofertă a unei firme ce acţionează pe termen lung în condiţiile concurenţei perfecte



Probleme de discutat 1. Funcţiile pieţei şi premisele exercitării acestora 2. Structura pieţei concurenţiale şi comportamentul concurenţial 3. Oferta pieţei: suma ofertelor individuale

Teste grilă

1. Într-o situaţie de echilibru pe termen lung în cadrul concurenţei perfecte este posibil ca: a) întreprinderile să funcţioneze cu minimul costurilor medii b) costurile marginale să fie egale cu veniturile marginale c) costurile totale să fie egale cu veniturile totale d) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte. 2. Care din următoarele caracteristici sunt tipice unei pieţe perfect concurenţiale? a) fiecare întreprindere trebuie să accepte un “ preţ dat” b) există mulţi cumpărători şi vânzători c) există un acces liber pe piaţă d) fiecare vânzător produce acelaşi produs e) toate variantele de mai sus sunt corecte. 111

 Microeconomie – caiet de seminar  3.

Concurenţa se desfăşoară normal atunci când: a) orice cumpărător poate să caute şi să aleagă vânzătorul cu mărfuri de calitate superioară; b) există mulţi vânzători şi mulţi cumpărători; c) preţurile sunt libere, ceea ce face posibilă căutarea de către cumpărător a vânzătorului cu preţurile cele mai mici; d) metodele de vânzare sunt în concordanţă cu reglementările în vigoare.

4. Următoarele enunţuri reprezintă funcţii ale preţurilor: a) maximizează plăcerea de a trăi; b) măsoară cheltuielile efectuate şi rezultatele obţinute; c) stimulează agenţii economici în desfăşurarea unor activităţi eficiente; d) mijloceşte schimburile. 5. Instituirea de preţuri – plafon conduce la: a) creşterea cantităţilor oferite; b) penurie de bunuri; c) surplusul de bunuri pe piaţă; d) menţinerea cantităţii tranzacţionale. 6. Preţurile administrate se caracterizează prin: a) se formează în condiţiile pieţei libere (concurenţa pură); b) mărimea şi evoluţia lor se află sub influenţa administraţiei publice; c) se află sub influenţa preponderentă a firmelor mici şi mijlocii; d) rezultă din implicarea guvernelor în mecanismul preţurilor şi din comportamentul firmelor cu o poziţie dominantă pe piaţă. 7. Dacă pe o piaţă toţi agenţii economici se comportă ca şi “price-takers” (primitori de preţ) atunci pentru orice nivel al preţului: a) agenţii economici sunt mereu raţionali; b) nici un agent economic nu este raţional; c) numai consumatorii nu sunt raţionali; d) cantităţile cerute sunt egale cu cele oferite; e) cantităţile schimbate sunt egale cu cantităţile oferite şi cumpărate la preţul dat. 8. O piaţă în echilibru se defineşte astfel: a) preţurile sunt rigide; b) preţurile sunt flexibile; 112

 Microeconomie – caiet de seminar  c) cererea şi oferta funcţionează perfect; d) agenţii economici participanţi la schimb ating echilibrul individual la preţul pieţei; e) numărul cumpărătorilor este egal cu numărul ofertanţilor pe această piaţă. 9. Arătaţi fenomenul care nu este necesar pentru a defini o piaţă prefect concurenţială: a) mulţi cumpărători; b) omogenitatea produselor; c) multă publicitate; d) mulţi vânzători; e) mobilitatea perfectă a tuturor agenţilor economici. 10. O industrie perfect concurenţială este în echilibru pe termen lung atunci când: a) costul marginal este minim; b) încasările medii şi marginale sunt egale cu costul mediu; c) încasările marginale şi preţul de vânzare sunt egale cu costul mediu şi costul marginal; d) preţul este egal cu costul marginal; e) costul mediu este egal cu încasările marginale.

Bibliografie

 Obligatorie 1.Colectivul de Economie, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2013;  Facultativă 1. Băbăiţă I., Duţă Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2005 pg. 445-466; 113

 Microeconomie – caiet de seminar  2. Samuelson P., Nordhaus W., - Economie politică, Editura Teora, Bucureşti, 2000 pg. 335-340, pg. 342-351; 3. *** - Economie, ediţia a VII-a, Editura Economică, Bucureşti, 2005, pg. 144-155, pg. 162-163;

Probleme rezolvate

1. Funcţia costurilor unei firme aflate în situaţia unei pieţe de concurenţă perfectă este: CT = q2 – 5q + 16. Totodată se ştie că p = 25 – q. Se cere: a. Ce reprezintă relaţia p = 25 – q ? b. Care sunt valorile lui p şi q pentru care profitul este maxim ? c. Care este mărimea profitului atunci când costul total mediu este minim ?

 Rezolvare a. Relaţia p = 25 – q reprezintă funcţia inversă a cererii (varianta Marshall a funcţiei cererii). b. Pentru ca profitul să fie maxim pe o piaţă de concurenţă perfectă este necesar ca preţul să fie egal cu costul marginal (p = Cmg). Se determină costul marginal ca primă derivată a funcţiei costului total şi rezultă Cmg = 2q – 5. Şi dacă 2q – 5 = 25 – q, se obţine q = 10, adică volumul de producţie care vândut la preţul pieţei asigură profitul maxim. În acest caz, venit total este de 150 u.m. şi costul total de 66 u.m., deci un profit de 84 u.m. c. Costul total mediu este minim atunci când Ctm = Cmg, aşadar q – 5 + 16/q este egal cu 2q – 5, de unde 16q = q, q2 = 16, deci q = 4. În aceste condiţii, venitul total este egal cu 84, iar costul total este 12, ceea ce conduce la un profit egal cu 72. 114

 Microeconomie – caiet de seminar 

Probleme propuse spre rezolvare

1. Funcţiile cererii şi ofertei totale pe o piaţă cu concurenţă şi perfectă sunt date de relaţiile: Qglobală (cerută) = 450 – 25p şi Qglobală (oferită) = 100p – 30. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru general al pieţei, precizând care sunt condiţiile de echilibru. 2. O firmă ce acţionează pe o piaţă cu concurenţă pură şi perfectă are funcţia de cost total CT = Q2 + 3Q + 10. Ştiind că firma produce întotdeauna pentru un nivel de echilibru pe termen scurt determinaţi cantitatea (Q), venitul total (VT), costul total (CT), profitul (), costul variabil mediu (CVM), costul fix mediu(CFM), costul total mediu (CTM), costul marginal (Cmg) pentru următoarele valori ale preţului unitar: 15 u.m., 21u.m., 17 u.m. 3. Se cunosc următoarele date: Preţul (u.m.) 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Cantitate oferită (buc) 280 300 320 340 360 380 400 420 440 460

115

Cantitate cerută (buc) 520 480 440 400 360 320 280 240 200 160

 Microeconomie – caiet de seminar  Să se determnine: a) reprezentaţi grafic: curba cererii, curba ofertei şi determinaţi punctul de echilibru; b) preţul de echilibru; c) excesul de cerere d) excesul de ofertă 4.Funcţia costurilor unei firme aflate în situaţie de concurenţă perfectă este : CT = q3 – 4q2 + 8q +10 Se cere : a. să se determine funcţia de ofertă a firmei date b. dacă preţul este p=6 care este situaţia firmei ? Care va fi valoarea producţiei pentru care profitul firmei este maxim?

116

 Microeconomie – caiet de seminar 

117

 Microeconomie – caiet de seminar  UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI MODELARE ECONOMICĂ

Data: ...../..../....

PLAN DE SEMINAR

11

Test de verificare

:

Subiecte

1. ................. 2. ................. 3.  Bibliografie:

*** Colectivul de Economie, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2013. 118

 Microeconomie – caiet de seminar 

119

 Microeconomie – caiet de seminar  UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI MODELARE ECONOMICĂ

Data: ...../..../.... Tema: FORMAREA PREŢULUI ŞI ECHILIBRUL ÎN CONDIŢIILE CONCURENŢEI IMPERFECTE PLAN DE SEMINAR

12

Cuvinte cheie:  Concurenţa imperfectă  Monopol  Monopol bilateral  Monopson  Concurenţa monopolistică   Oligopol  Oligopson

...Întrebări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare a studiului individual): 4. Definiţi concurenţa imperfectă şi formele ei. 5. Prin ce se caracterizează piaţa cu concurenţă monopolistică? 6. Prezentaţi principalele tipuri de monopol. 7. Definiţi discriminarea monopolistă şi prezentaţi formele acesteia. 8. În ce relaţie trebuie să fie preţul cu venitul marginal şi cu costul marginal pentru ca profitul să fie maxim? 9. Prin ce se caracterizează oligopolul? Care este caracteristica fundamentală a structurilor de piaţă de tip oligopolist? 10. Ce strategii concurenţiale aplică oligopolurile? 11. Definiţi noţiunea de monopson şi de oligopson? 120

 Microeconomie – caiet de seminar 



Probleme de discutat 1.Modalităţi alternative de gestiune în situaţia de monopol. 2.Teoria jocurilor şi oligopolurile. 3.Situaţia de monopson a firmelor productive şi a firmelor de comerţ.

Teste grilă

1. Dacă pe o piaţă monopolistă, preţul produsului este situat pe porţiunea inelastică a curbei cererii, firma monopolistă poate să crească profitul: a) mărind producţia şi scăzând preţul b) micşorând producţia şi preţul c) micşorând producţia şi crescând preţul d) nu se schimbă nici preţul şi nici producţia deoarece deja îşi maximizează profitul e) nici o afirmaţie nu este corectă 2. Conduita unui monopol după regula preţ egal cost marginal implică: a) un preţ mai mare decât cel de echilibru b) o scădere a eficienţei c) o diminuare a nivelului producţiei d) o creştere a profitului e) nici o afirmaţie nu este corectă 3.Care din următoarele nu reprezintă caracteristicile monopolului pur: a) vânzător unic; b) nu există înlocuitor al mărfii; c) bariere la intrare pe piaţă; d) control asupra preţului; e) operează asupra porţiunii inelastice a curbei cererii.

121

 Microeconomie – caiet de seminar  4.Care din următoarele caracteristici nu reprezintă bariere la intrare pe piaţă: a) contingentările şi licenţele guvernamentale; b) dreptul de autor şi patentele de investiţii; c) controlul asupra unei resurse importante; d) avantajele eforturilor de lobby ale guvernului; e) economiile de scară. 5.Venitul marginal al monopolistului este: a) egal cu preţul produsului; b) mai mare decât preţul pieţei; c) mai mic decât preţul indicat de curba cererii; d) măsurat de raportul dintre sporul de producţie şi sporul de venit total; e) c şi d. 6.Venitul marginal este situat la stânga curbei cererii deoarece: a) preţul trebuie să fie mai scăzut pentru a spori vânzările şi el corespunde nu numai unităţilor suplimentare vândute, ci întregii producţii de monopol b) corespunde restricţiilor producţiei monopoliste c) preţul sporeşte, iar venitul marginal se reduce d) corespunde restricţiilor producţiei monopoliste şi a creşterii preţului, care se aplică tuturor unităţilor vândute. 7.Monopolistul îşi maximizează profitul, când: a) venitul marginal egalează costul mediu; b) preţul egalează venitul marginal; c) venitul marginal egalează costul marginal; d) preţul egalează costul marginal; e) venitul total egalează costul total. 8.Monopolul operează pe porţiunea … a curbei cererii pieţei deoarece acolo este locul unde venitul marginal este … şi venitul total este … a) elastică, pozitiv, crescător; b) elastică, negativ, crescător; c) inelastică, negativ, descrescător; d) inelastică, pozitiv, descrescător .

122

 Microeconomie – caiet de seminar  9.Curba ofertei în caz de monopol este: a) segmentul curbei costului marginal situat deasupra curbei costului variabil mediu; b) curba ofertei pieţei, deoarece monopolistul este singurul producător al produsului şi ramurii; c) reprezentată de coordonatele preţ-venit marginal începând de la nivelul zero de producţie, până la nivelul unde preţul egalează costul marginal; d) nici una din cele de mai sus. 10.Care din următoarele nu reprezintă caracteristica asociată concurenţei monopolistice: a) există un număr mare de firme ce deţin părţi mici din piaţă; b) bunurile produse de firmele din cadrul unei ramuri nu sunt perfect substituibile; c) firmele nu-şi fac griji în ceea ce priveşte reacţia firmelor rival; d) nu există nici o oportunitate în a limita concurenţa. 11.Firma din cadrul concurenţei monopolistice îşi maximizează profitul, la nivelul de producţie unde: a) preţul egalează venitul marginal; b) preţul egalează costul marginal; c) costul marginal egalează venitul mediu; d) venitul marginal egalează costul marginal. 12.Pe termen scurt, profiturile economice cauzează … ramura concurenţei monopolistice şi trasarea … a curbelor cererii şi venitului marginal. a) intrare în, spre stânga b) intrare în, spre dreapta c) ieşirea din, spre dreapta d) ieşirea din, spre dreapta 13.Pe termen scurt, pierderile cauzează … ramura concurenţei monopolistice şi trasarea … a curbelor cererii şi venitului marginal. a) intrarea în, spre stânga b) intrarea în, spre dreapta c) ieşirea din, spre stânga d) ieşirea din, spre dreapta 123

 Microeconomie – caiet de seminar  14.Într-o ramură a concurenţei monopolistice, profiturile economice sau pierderile pe termen scurt vor determina curba cererii să se traseze în punctul în care în echilibru pe termen lung, ea: a) intersectează curba ofertei; b) intersectează curba costului variabil mediu; c) este tangentă la curba costului mediu; d) este tangentă la curba costului marginal. 15.Care din următoarele structuri de piaţă sunt asociate cu politica de dezvoltare a produsului şi de reclamă a acestuia: a) concurenţa perfectă; b) monopolul pur; c) concurenţa monopolistă; d) oligopolul; e) c şi d. 16.Care din următoarele caracteristici nu sunt asociate oligopolului? a) câteva firme; b) bunuri standardizate şi diferenţiate; c) lipsa grijii în ceea ce priveşte rivalii; d) părţi mari de piaţă; e) bariere la intrare. 17.Dacă fiecare oligopolist dintr-o ramură dată crede că rivalii săi nu vor realiza scăderea preţului: a) luptele de preţ vor duce la obţinerea de profituri economice pentru toţi, dar mai ales pentru cei mai mici oligopolişti; b) nu există nici un stimulent în reducerea preţurilor şi riscă chiar un război al preţurilor; c) se poate ajunge la un război al preţurilor rezultat din scăderea acestora până la un nivel egal cu costul mediu; d) apare o modificare în cererea oligopoliştilor şi curbele venitului marginal. 18.Cu scopul de a preveni intrarea pe o piaţă, oligopoliştii: a) aşează preţurile la un nivel foarte înalt, pentru a câştiga profituri de monopol; b) fixează preţurile egalându-le cu costurile marginale, pentru a maximiza profiturile; 124

 Microeconomie – caiet de seminar  c) aşează preţurile pentru a reduce profiturile normale la zero; d) fixează preţurile la un nivel egal cu costul mediu. 19.Luptele de preţ crează un stimulent pentru oligopolişti în obţinerea supremaţiei. O înţelegere formală de restricţionare a producţiei şi împărţire a pieţelor este numită: a) monopol pur; b) oligopol restrictiv; c) cartel. 20.Care dintre următoarele condiţii sunt necesare pentru ca un cartel să existe: a) bariere la intrare; b) înţelegere (acord) în ceea ce priveşte nivelurile de producţie totală; c) acord în ceea ce priveşte partea deţinută de firmă în producţia totală a ramurii; d) abilitate în administrarea şi promulgarea înţelegerii; e) toate de mai sus.

Bibliografie

 Obligatorie 1. Colectivul de Economie, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2013;  Facultativă 1. Băbăiţă I., Duţă Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2005 pg. 445-466; 2. Samuelson P., Nordhaus W., - Economie politică, Editura Teora, Bucureşti, 2000 pg. 335-340, pg. 342-351; 3. *** - Economie, ediţia a VII-a, Editura Economică, Bucureşti, 2005, pg. 144-155, pg. 162-163; 125

 Microeconomie – caiet de seminar 

Probleme rezolvate

1. Activitatea unui monopol este determinată de următoarele funcţii: CT = 2q2 + 3 q = 12 – p Se cere: a. Ce reprezintă relaţia q = 12 – p ? b. Care este mărimea p, q şi  (unde p este preţul, q este cantitatea şi  este profitul) dacă monopolul urmăreşte maximizarea profitului? c. Dacă monopolul urmăreşte maximizarea cifrei de afaceri, care este preţul corespunzător şi valoarea maximă a cifrei de afaceri?

 Rezolvare a. Relaţia q = 12 – p reprezintă ecuaţia directă a cererii (varianta Cournot a funcţiei cererii). b. În condiţii de monopol, maximizarea profitului se realizează atunci când venitul marginal (Vmg) este egal cu costul marginal. Venitul marginal se calculează ca primă derivată a funcţiei venitului total (VT= 12q – q2), deci Vmg=12 – 2q.Costul marginal, Cmg = 4q. Pentru Vmg=Cmg, 12 – 2q = 4q, q = 2, p = 10 şi profitul este egal cu 9. c. Condiţia pentru ca să existe un maxim al cifrei de afaceri(VT) este ca Vmg să fie egal cu zero. În acest caz , 12 – 2q = 0, de unde q = 6 iar cifra de afaceri maximă ar fi de 36. Se observă că pierderea înregistrată în acest caz este de 39, cu mult mai mare decât costul fix, ceea ce înseamnă că preţul a coborât sub pragul de închidere (deci monopolul ar fi trebuit să oprească producţia sau să înceteze oferta).

126

 Microeconomie – caiet de seminar 

Probleme propuse spre rezolvare

1.O piaţă a unui bun X se caracterizează prin următoarele două funcţii: Qx = 100 - 5px (1) şi Qx = 20 + 3px (2) a. Specificaţi care dintre cele două funcţii reprezintă funcţia ofertei şi care reprezintă funcţia cererii, în condiţii normale. b. Care sunt valorile lui Qx şi px specifice echilibrului pieţei. c. Daca o autoritate publică (administrativă) va stabili un preţ maxim de 7 u.m., ce se va înregistra pe piaţa respectivă? 2. O piaţă cu situaţie de monopol se caracterizează prin următoarele: Preţul (u.m.) Cantitatea cerută Q (buc)

10 1

9 2

8 3

7 4

6 5

5 6

4 7

Pentru fiecare situaţie determinaţi venitul total (VT) şi venitul marginal (Vmg), reprezentaţi grafic venitul total, venitul marginal, cererea şi precizaţi relaţia dintre venitul total şi venitul marginal. 3.Considerăm datele privind costul vânzătorului monopolist şi cererea din tabelul 1:

Cantitatea oferită (mii unit.) 1 2 3 4 5 6 7

Cost total (mii lei) 12 14 17 21 26 32 39

Cost mediu (lei) 12,00 7,00 5,67 5,25 5,20 5,33 5,57 127

Cost marginal (lei) 2 3 4 5 6 7

Tabelul 1 Cantitatea cerută (mii unit.) 1 2 3 4 5 6 7

 Microeconomie – caiet de seminar  Se cere: a) completaţi tabelul 2; b) determinaţi preţul monopolistului ce maximizează profitul şi cantitatea. Tabelul 2. Preţ Venit total Venit marginal Profit, pierderi (lei) (mii lei) (lei) (mii lei) 10 9 8 7 6 5 4

128

 Microeconomie – caiet de seminar  UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI MODELARE ECONOMICĂ

Data: ...../..../.... Tema: PIEŢELE ŞI EFICIENŢA ECONOMICĂ. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA BUNĂSTĂRII PLAN DE SEMINAR

13

Cuvinte cheie:                 

Eficacitate Echitate Echitate orizontală Echitate verticală Bunăstare Standard de viaţă Teoria bunăstării Teoria justiţiei distributive Externalități pozitive Externalități negative Statul bunăstării Teorii asupra sărăciei Inegalitatea veniturilor Curba Lorenz Coeficientul Gini Inegalitatea în avere Egalitate

129

 Microeconomie – caiet de seminar 

...Întrebări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare a studiului individual): Ce se înţelege prin eficienţa concurenţei perfecte? Definiţi conceptul de echitate. Ce este standardul egalitarist? Definiţi selectivitatea. Definiţi standardul “intergeneraţii”. Definiți termenul de eşec al pieţelor. Prezentați cauzele care explică eşecul pieţelor libere. Ce reprezintă costurile tranzacţionale? Prezentați tipurile fundamentale de state clasificate după funcţiile şi rolul lor în economie. 10. Prezentați principalii factori ce influențează procesul de distribuţie. 11. Definiți conceptul de standard de viaţă. 12. Definiți conceptul de bunăstare colectivă. 13. Teoria comportamentului decizional. 14. Ce semnifică externalitățile pozitive ? dar, cele negative ?. 15. Care sunt cauzele inegalităţilor dintre oameni? 16. Ce exprimă curba Lorenz? 17. Cum se explică faptul că redistribuirea – în numele echităţii –se realizează pe seama reducerii eficienţei economice? 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.



Probleme de discutat 1. Aspecte privind eşecurile mecanismului pieţei şi distribuţia arbitrară a veniturilor 2. Rolul şi funcţiile statului. 3. Repartiţie egalitară sau eficacitate economică? 4. Inegalitatea veniturilor în România.

130

 Microeconomie – caiet de seminar 

Teste grilă

1. Echitatea orizontală presupune: a) dacă două persoane sunt egale în toate privinţele amândouă trebuie să plătească impozite egale; b) dacă două persoane sunt egale în toate privinţele ele vor plăti impozite diferite; c) dacă două persoane beneficiază de acelaşi serviciu(o parcare) ele trebuie să plătească acelaşi impozit. 2. Bunăstarea colectivă presupune ca: a) membrii colectivităţii să dispună de un volum maxim de bunuri şi servicii; b) membrii colectivităţii să dispună de un volum minim de bunuri şi servicii considerat a fi decent, normal, minimal; c) membrii colectivităţii să dispună de acelaşi volum de bunuri şi servicii. 3. În grija statului bunăstării intră: a) pensiile publice şi cele private; b) asigurările de şomaj şi cele de sănătate; c) alocaţiile familiale şi ajutoarele băneşti acordate anumitor categorii de populaţie. 4. Cele trei mari obiective ale statului bunăstării sunt: a) securitate socială, proprietate privată şi egalitatea cetăţenilor; b) libertate, dreptate socială şi creştere economică; c) securitate socială, libertate şi egalitatea tuturor cetăţenilor. 5. Sărăcia apare atunci când: a) lipsesc resursele necesare unui trai confortabil; 131

 Microeconomie – caiet de seminar  b) lipsesc resursele necesare unui mod de viaţă considerat a fi normal de societate, dar şi de individul respectiv; c) societatea traversează o perioadă excepţională(război, secetă, etc.). 6. Statul se implică în economie în calitate de: a) producător; b) consumator; c) coordonator şi factor de decizie unic; d) partener în operaţii de schimb; e) reprezentant al agenţilor economici în operaţiile de comerţ exterior. 7. O modalitate de exprimare grafică a inegalităţii în distribuirea veniturilor este: a) curba posibilităţilor de producţie; b) curba Lorenz; c) coeficientul Gini. 8. La baza inegalităţilor în avere se află: a) moştenirile; b) inegalitatea veniturilor; c) diferenţele de abilitate. 9. Inegalitatea în venituri şi în avere: a) sunt independente; b) sunt egale; c) sunt interdependente. 10. Contractul social între partenerii la viaţa economică este un compromis între: a) valorile morale, etice şi cele sociale, culturale; b) valorile materiale şi cele sociale; c) inflaţie şi şomaj. 11. Situațiile de eșec al piețelor sunt determinate de factori ce țin de: a) drepturile de proprietate asupra bunurilor, precum și de costurile tranzacționale; 132

 Microeconomie – caiet de seminar  b) drepturile de proprietate asupra terenurilor, precum și de costurile de exploatare; c) toate variantele sunt corecte. 12. Printre factorii care explică eșecul piețelor libere în alocarea eficientă a resurselor și care împiedică valorificarea maximală a posibilităților de schimb avantoj nu se numără: a) dificultatea individualizării drepturilor de proprietate; b) existența unor costuri tranzacționale semnificative și eșecul negocierii unor acorduri mutual avantajoase de schimb; c) reușita individualizării drepturilor de proprietate, existența unor costuri tranzacționale semnificative și eșecul negocierii unor acorduri mutual avantajoase de schimb. 13. Trăsătura comună a tuturor situațiilor de eșec al piețelor nu constă în: a) discrepanța dintre costurile sau beneficiile private; b) costurile sau beneficiile sociale; c) corelația utilitate-beneficiu.

Bibliografie

 Obligatorie 1. Colectivul de Economie, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2013.  Facultativă 1. Băbăiţă I., Duţă Alexandrina, Imbrescu I. – Microeconomie, Editura Mirton, Timişoara, 2005 pg. 445-466; 2. Samuelson P., Nordhaus W., - Economie politică, Editura Teora, Bucureşti, 2000 pg. 335-340, pg. 342-351; 3. *** - Economie, ediţia a VII-a, Editura Economică, Bucureşti, 2005, pg. 144-155, pg. 162-163; 133

 Microeconomie – caiet de seminar  UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR DEPARTAMENTUL DE ECONOMIE ŞI MODELARE ECONOMICĂ

Data: ...../..../.... Tema: FORMAREA ŞI REPARTIŢIA VENITURILOR PLAN DE SEMINAR

14

Cuvinte cheie:  Salariul  Salariul nominal  Salariul real  Efect de substituire  Efect de venit  Profitul  Masa profitului  Rata profitului(comercială, economică, financiară, rentabilităţii)  Repartizarea profitului  Dobânda  Masa dobânzii  Rata dobânzii  Dobânda simplă  Dobânda compusă  Rata nominală a dobânzii  Rata reală a dobânzii  Rata de bază a dobânzii(de referinţă)  Renta  Arenda

134

 Microeconomie – caiet de seminar 

...Întrebări de autoevaluare (se răspunde în scris ca urmare a studiului individual): 1. Ce rol are în economie salariul în calitate de cost şi de venit? 2. Ce este salariul nominal? Dar cel real? Cum se explică relaţia dintre cele două mărimi definite? 3. Ce reprezintă salariul minim garantat într-o economie şi care sunt elementele principale care stau la baza stabilirii mărimii sale? 4. Ce deosebire esenţială există între profit şi salariu? 5. Ce reprezintă profitul pentru o firmă şi cum se poate el motiva? 6. În ce constă deosebirea dintre rata economică a profitului şi cea financiară? 7. Ce semnificaţie are rata dobânzii în economie? 8. Ce deosebire există între rata nominală şi rata reală a dobânzii? 9. Cum se defineşte renta la modul cel mai general? 10. Care sunt principalele forme ale rentei?



Probleme de discutat 1. Raportul dintre importanţa pe care o acordă întreprinzătorul salariului(văzut ca şi cost) şi cea pe care o acordă salariatul(în calitate de venit). 2. Spiritul legislaţiei faţă de profitul nelegitim. 3. Rolul ratei dobânzii la creditele acordate în derularea afacerilor. 4. Semnificaţia rentei în România prezentă.

135

 Microeconomie – caiet de seminar 

Teste grilă

1. Salariul este: a) un cost; b) un venit; c) o componentă a cheltuielilor materiale de producţie; d) un profit; e) plata cuvenită posesorului factorului muncă. 2. Dacă salariul real este mai mic decât aşteptările salariatului, atunci acesta: a) caută să obţină un salariu nominal mai mare; b) acceptă munca suplimentară; c) renunţă să mai muncească; d) poate acţiona pentru scăderea preţurilor; e) nu mai plăteşte impozit. 3. Cum se va modifica mărimea salariului real în situaţia în care salariul nominal creşte cu 10%, dacă preţurile cresc tot cu 10%? a) nu se modifică; b) creşte cu 10%; c) scade cu 10%. 4. Cum se modifică salariul real dacă salariul nominal scade cu 10%, iar preţurile cresc cu 10%? a) scade cu mai puţin de 20%; b) scade cu 20%; c) scade cu mai mult de 20%. 5. Salariul mediu dintr-o economie creşte de la 3.000.000 u.m. la 4.200.000 u.m., în timp ce preţurile cresc de la 100.000 u.m. la 150.000 u.m. Cum va evolua salariul real? a) scade cu 6,67%; 136

 Microeconomie – caiet de seminar  b) scade cu 10%; c) scade cu mai mult de 10%. 6. Care este indicele salariului nominal, dacă se înregistrează o creştere a acestuia de la 5.000.000 u.m./lună la 7.500.000 u.m./lună? a) 50%; b) 66,67%; c) 150%. 7. Care este salariul brut al unui salariat ce primeşte lunar 4.500.000 u.m. salariu net, dacă impozitul pe salariu reprezintă 20% din salariul brut? a) 5.400.000 u.m.; b) 5.625.000 u.m.; c) 5.810.000 u.m. 8. Profitul îndeplineşte următoarele funcţii: a) simbolizează bogăţia; b) măsoară activităţile economice; c) stimulează creşterea iniţiativei; d) îi determină pe întreprinzători să îşi asume unele riscuri; e) cultivă spiritul de economie. 9. Profitul poate fi utilizat pentru: a) recuperarea cheltuielilor materiale şi salariale; b) consumul personal al întreprinzătorului; c) creşterea şi diversificarea producţiei. 10. Care este mărimea profitului realizat de un întreprinzător ce încasează săptămânal 25 milioane u.m., în condiţiile în care cheltuielile sale sunt de 20 milioane u.m.? a) 15 milioane u.m.; b) 5 milioane u.m.; c) 0,5 milioane u.m. 11. Care este rata rentabilităţii la o firmă care are un profit ce reprezintă 20% din încasări? a) 20%; b) 25%; 137

 Microeconomie – caiet de seminar  c)

15%.

12. La o firmă, rata profitului la capital este de 10%. Capitalul fix reprezintă 40% din capitalul utilizat şi se amortizează în fiecare an într-o proporţie de 10%. Salariile plătite lucrătorilor reprezintă 20% din profit. Care este rata anuală a profitului? a) 10%; b) 20%; c) 15,15%. 13. Profitul scade atunci când: a) scade renta; b) scad salariile; c) cresc cheltuielile materiale şi salariale. 14. Supraprofitul se obţine în condiţii de concurenţă: a) perfectă; b) imperfectă; c) incorectă. 15. Dobânda este: a) un preţ; b) un cost; c) un venit; d) un serviciu; e) o formă de proprietate. 16. O bancă acordă un credit de 100 milioane u.m. cu o rată anuală a dobânzii de 5 %, cu termen de restituire de 2 ani. Dobânda încasată va fi: a) 12 milioane u.m.; b) 22 milioane u.m.; c) 10 milioane u.m. 17. O bancă acordă un credit de 100 milioane u.m. pe 3 luni pentru care încasează o dobândă de 20 milioane u.m.. Rata dobânzii este: a) 5%; b) 10%; c) 15%; d) 20%. 138

 Microeconomie – caiet de seminar 

18. În decursul unui an, o bancă atrage de la deponenţi suma de 100 milioane u.m. plătind o dobândă de 25%. Banca acordă următoarele credite: 25 milioane u.m. pe 3 luni cu dobândă 40%; 50 milioane u.m. pe 9 luni cu dobândă 50%; 25 milioane pe 6 luni cu dobândă 50%. Banca are cheltuieli de 750.000 u.m./an. Ce profit realizează ea în anul respectiv? a) 1,75 milioane u.m.; b) 2 milioane u.m.; c) 2,75 milioane u.m.

Probleme propuse spre rezolvare

1. Să se completeze tabelul următor: Indicatori Salariul nominal (SN) Indicele prețului (Ip) Salariul real (SR) Indicele salariului real (Isr)

T0 10.000 ? -

T1 ? 110% ? 120%

2. Un agent economic dispune de un capital fix de 2 milioane u.m. cu o durată de funcționare de 4 ani. Capitalul circulant consumat este de două ori mai mare decât amortizarea anuală și de 5 ori mai mare decât cheltuielile salariale. Știind că profitul obținut la sfârșitul anului este de 510.000 u.m. Să se determine rata profitului calculată la costul total.

139

 Microeconomie – caiet de seminar 

Bibliografie

 Obligatorie 1. Colectivul de Economie, Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor, Microeconomie, Editura Mirton, Timişaoara, 2013;  Facultativă 1. Cismaş Laura, Economie. Manual universitar, Editura Universitas Timisiensis, Editura Mirton, Timişoara, 2001 2. Cismaş Laura, Economie politică, vol. I, Editura Mirton, Timişoara, 2000 3. Ciucur Dumitru, Gavrilă Ilie, Popescu Constantin, Economie. Manual universitar, Editura Economică, Bucureşti, 1999 4. Didier Michel, Economia. Regulile jocului, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994 5. Dobrotă Niţă(coordonator), Economie politică. Economics, Editura Economică, Bucureşti, 1997 6. Frois Gilbert Abraham, Economia politică, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994 7. Lipsey, Richard G. Christal, K. Alec, Economia pozitivă, Editura Economică, Bucureşti, 1999 8. Samuelson Paul, Nordhaus William, Economie Politică, Editura Teora, Bucureşti, 2000

140

 Microeconomie – caiet de seminar 

141

 Microeconomie – caiet de seminar 

Bibliografie

1. Băbăiţă I., Alexandrina Duţă, Imbrescu I.– Microeconomie - Editura de Vest, Timişoara, 2004; 2. Cismaş Laura - Economie politică, vol. I, Editura Mirton, Timişoara, 2000 3. Cismaș Laura – Economie. Manual universitar, Editura Mirton, Timișoara, 2001; 4. Cismaş Laura Mariana,

Sîrghi Nicoleta, Negruţ Lucia - Economie.

Concepte, relaţii, întrebări. Teste de autoevaluare. Probleme rezolvate Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003; 5. Cismaş Laura Mariana- Consumul în teoria economică. O abordare microeconomică şi macroeconomică – Editura Mirton, Timişoara, 2004; 6. Cismaş Laura – Economie. Elemente de micro și macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2004; 7. Cismaş Laura – Microeconomia bunăstării, Editura Mirton, Timișoara, 2004; 8. Ciucur D., Gavrilă I., Popescu C. - Economie- manual universitar Editura Economică Bucureşti,1999; 9. Dobrotă N. (coordonator) - Dicţionar de Economie –Ediţia a doua, Editura Economică, Bucureşti,1999; 142

 Microeconomie – caiet de seminar  10. Didier Michel - Economia. Regulile jocului, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994; 11. Duţă Alexandrina, Cismaş Laura, Nicoleta Sîrghi - Microeconomie. Teorie şi aplicaţii - Editura Mirton, Timişoara, 2003; 12. Frois A. G. - Economie politică, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998; 13. Fudulu P. – Microeconomie, Editura Hroyuki, București, 1996; 14. Gherasim T.- Microeconomie – vol.1 şi 2 , Editura Economică., Bucureşti, 1994; 15. Ghișoiu Magdalena. Silaghi Monica Pop, Jude Cristina, Câlea Sorin, Micro&Macroeconomie: caiet de seminar, -Ed. a 3-a, revizuită, Editura Risoprint, Cluj –Napoca, 2008; 16. Ignat I., Pohoaţă I., Clipa N., Luţac Ghe. - Economie politică, Editura Economică, Bucureşti, 1998; 17. Ignat I., Luțac G., Micro și macroeconomie: concepte fundamentale și aplicații, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004; 18. Lipsey, Richard G. Christal, K. Alec - Economia pozitivă, Editura Economică, Bucureşti, 1999; 19. Popescu C., Ciucur D. – Microeconomia concurenţială – Editura Economică, Bucureşti, 1997; 20. Samuelson P., Nordhaus W.- Economie - Editura Teora, Bucureşti, 2000; 21. Silaşi Gr., Sîrghi Nicoleta -Microeconomia în fişe, ediția a II –a, Editura Mirton, Timişoara, 2008; 22. Sîrghi Nicoleta – Microeconomie aprofundată. Teorie și aplicații, Editura Mirton, Timișoara, 2008; 23. Stancu S., Andrei T. - Microeconomie - Editura All, Bucureşti, 1997; 143

 Microeconomie – caiet de seminar  Stiglitz J. E., Walsh C. E., - Economie, Editura Economică, Bucureşti, 2005; 24. *** (ASE, Catedra de Economie şi Politici Economice) – Economie ediţia a șaptea - Editura Economică, Bucureşti, 2005; 25. *** - Dicţionar de ştiinţe economice, Editura ARC, Chişinău, 2006. *** Catedra de Economie, FEAA-UVT - Microeconomie-note de curs, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2010; 26. *** Catedra de Economie, FEAA-UVT - Microeconomie. Caiet de seminar, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2010; 27. *** Catedra de Economie, FEAA-UVT – Microeconomie- Editura Mirton, Timişoara, 2013;

144