Grile Microeconomie [PDF]

Zitiervorschau

1. Setul bugetar reprezintă : a. ansamblul posibilităţilor de consum ce se încadrează în bugetul considerat b. din punct de vedere grafic, aria descrisă de toate perechile (combinaţiile) de bunuri ce se pot achiziţiona în condiţiile date de preţ şi de venit c. totalitatea bunurilor ce pot fi consumate in conditiile bugetului de stat d. suma venitului si preturilor bunurilor. 2. Dreapta bugetului reprezintă: a. ansamblul seturilor de consum ce costă exact valoarea (m) a venitului consumatorului b. diferenta dintre venit si preturile bunurilor consumate c. expresia grafica a ecuatiei bugetare a consumatorului d. o dreapta paralela cu originea axelor. 3. Panta dreptei bugetului reprezintă: a. raportul in care sunt consumate, impreuna, bunurile de folosinta indelungata b. rata sau proporţia în care piaţa permite schimbul bunurilor între ele, în cadrul consumului c. marimea setului bugetar d. tangenta la graficul functiei de utilitate. 4. Curbele de indiferenţă reprezintă: a. descrierea grafică a preferinţelor consumatorului b. restrictiile bugetare ale consumatorului c. unirea tuturor combinatiilor de bunuri ce confera consumatorului aceeasi satisfactie d . nivelul venitului consumatorului. 5. Rata marginală de substituţie (RMS): a. măsoară proporţia în care consumatorul combina un bun cu altul în procesul consumului pentru a-si mari gradul de satisfacţie b. reprezintă panta unei curbe de indiferenţa c. reprezintă cantitatea dintr-un bun economic la care consumatorul este dispus să renunţe în schimbul procurării unei cantităţi suplimentare dintr-un alt bun, astfel încât să fie posibilă menţinerea aceluiaşi nivel de satisfacţie d. toate cele de mai sus.

2.5 1. Relaţia de preferinţă este:

a. relaţia ce ordonează două seturi distincte de consum conform intensităţii nevoii resimţite de consumator b. o relatie intre consumatori pe piata factorilor de productie c. polivalenta si biunivoca d. de indiferenta. 2.Utilitatea, ca si concept economic, este: a. modalitatea de a descrie preferinţele consumatorului b. sensul de miscare a restrictiilor bugetare c. o forma de cheltuiala d. capacitatea consumatorilor de a consuma. 3.Funcţia de utilitate, prin definitie:

a. constituie modul de alocare a unui număr mai mare sau mai mic pentru fiecare set de consum, astfel încât pentru seturile cele mai preferate în consum să se aloce numere mai mari decât seturilor mai puţin preferate b. reprezinta modul de alocare a utilitatii corepunzator ierarhiei preferintelor consumatorului c. asigura masurarea exacta a satisfactiei resrimtite prin producerea unui bun d. este o functie matematica 4.Utilitatea cardinală este: a. utilitatea ce se pretează la o măsurare directă, privind un anumit număr de unitati de utilitate pentru consumul unui bun sau serviciu b. satisfactia globala resimtita de un producator eficient c. sporul total de utilitate generat de modificarea cantitativă a consumului unui bun, în condiţiile în care consumul celuilalt bun rămâne constant. d. identica cu cea ordinala. 5. Utilitatea ordinală este: a. tipul de utilitate care permite o anumită ierarhizare a preferinţelor de consum la nivelul unui consumator b. satisfacţia globală resimţită de consumator în urma consumării întregii cantităţi dintr-un bun/serviciu. c. sporul total de utilitate generat de modificarea cantitativă a consumului unui bun, în condiţiile în care consumul celuilalt bun rămâne constant. d. o marime ce nu se poate preciza. 6. Utilitatea marginală (UM) se defineşte ca: a. sporul total de utilitate generat de modificarea cantitativă a consumului unui bun, în condiţiile în care consumul celuilalt bun rămâne constant b. satisfactia globala resimtita de un producator eficient c. sporul de satisfactie adus de ultima doza consumata dintr-un bun d. utilitatea totala din care se scade venitul consumatorului 7. Optimul consumatorului desemnează: a. cea mai bună structură a consumului pe care o persoană o poate realiza în condiţii de preţ şi de venit date (astfel încât să-şi maximizeze satisfacţia/utilitatea) b.alegerea de consum care epuizeaza venitul consumatorului c.alegerea posibila in conditiile preturilor de pe piata d.grafic, punctul de tangenta dintre dreapta bugetului si curba de indiferenta.

3.5 Teste de autoevaluare 1.Noţiunea de cerere vizează, în substanţa sa: a. relaţia dintre cantitatea ce se doreşte a fi consumată dintr-un bun şi preţul unitar al acestuia

b. cantitatea ce se produce la un anumit nivel al venitului consumatorului c. cat trebuie sa fie venitul unui consumator d. relatia dintre pretul unui bun si venitul marginal al producatorilor 2.. Bunurile normale: a. sunt cele a căror cerere evoluează în sens invers evolutiei venitului consumatorului, b. sunt cele a căror cerere evoluează în acelasi sens cu venitul consumatorului c. sunt cele a căror cerere evoluează în sens opus evoluţiei preţului lor d .sunt cele ce se gasesc normal pe piata. 3. Bunurile inferioare: a. sunt cele a căror cerere evoluează în sens invers evoluţiei venitului consumatorului b. sunt cele a căror cerere evoluează în acelasi sens cu venitul consumatorului c. sunt cele a căror cerere evoluează în acelaşi sens cu evoluţia preţului acestora d.sunt, in general, de proasta calitate sau de categorie inferioara 4. Bunurile de lux: a. dinamica cererii acestora depăşeşte dinamica venitului consumatorului b. dinamica venitului consumatorului depăşeşte dinamica cererii acestora c. sunt cele a căror cerere evoluează în acelasi sens cu venitul consumatorului d. sunt cele a căror cerere evoluează în acelaşi sens cu evoluţia preţului acestora 5. Bunurile de strictă necesitate: a. dinamica venitului consumatorului depăşeşte dinamica cererii acestora b. sunt cele a căror cerere evoluează în acelasi sens cu venitul consumatorului c. sunt cele a căror cerere evoluează în acelaşi sens cu evoluţia preţului acestora d. sunt de calitate superioara. 6. Bunurile obişnuite (ordinare): a. cererea lor evolueaza in acelasi sens cu pretul lor b.cererea lor evoluează în sens opus evoluţiei preţului lor c.pot fi de calitate superioara sau inferioara d. dinamica venitului consumatorului depăşeşte dinamica cererii acestora 7. Bunurile Giffen: a. cererea lor evoluează în acelaşi sens cu evoluţia preţului acestora b. cererea lor evoluează în sens opus evoluţiei preţului lor c. dinamica venitului consumatorului depăşeşte dinamica cererii acestora d. cererea lor evoluează în sens invers evoluţiei venitului consumatorulrui 8. Curba nivelului de trai reprezintă: a. curba care reuneşte ansamblul seturilor optime de consum corespunzătoare diferitelor niveluri ale venitului b. curba care reuneste toate dreptele bugetare

c. sistemul de referinta al monopsonistilor d. curba care defineste nivelul aspiratiilor consumatorilor 9. Curba lui Engel este: a. graficul functiei de utilitate ce descrie preferintele consumatorilor b. curba ce pune în evidenţă modificarea cererii unui bun în situaţia în care venitul consumatorului se modifică c. identica cu cea a nivelului de trai d. locul geometric al intersectiei dreptei bugetare cu axele de coordonate. 10. Curba preţ-consum : a. pune in evidenta modificarea cererii unui bun in situatia in care venitul consumatorilor se modifica b. presupune unirea tuturor seturilor optime de consum ce vor fi cerute la diferite preţuri ale unui bun c. este identica cu cea a nivelului de trai d. se intersecteaza cu cea a nivelului de trai in punctul de maxim 11. Curba cererii presupune: a. ca pentru fiecare nivel al preţului bunului, să se reprezinte nivelul optim al consumului acestuia b. unirea tutror seturilor optime de consum corespunzatoare diferitelor nivele ale venitului c. stabilirea optimului in consum in conditiile impuse de concurenta d. luarea in consideratie a veniturilor obtinute de producatori.

4.4. Teste de autoevaluare 1. Cererea brută reprezintă: a. cantitatea totală consumată dintr-un anumit bun b. suma veniturilor tuturor consumatorilor c. diferenta dintre cerere si oferta d. toate raspunsurile de mai sus sunt corecte. 2. Cererea netă reprezintă : a. cantitatea totală consumată dintr-un anumit bun b. diferenţa dintre cererea brută şi dotarea iniţială cu bunuri a consumatorului c. suma dintre cererea bruta si dotarea intiala cu bunuri a consumatorului d. oferta neta. 3. Oferta netă reprezintă: a. diferenţa dintre cererea brută şi dotarea iniţială cu bunuri a consumatorului b. suma dintre cererea bruta si dotarea intiala cu bunuri a consumatorului c. cererea netă negativă d. cererea totala de bunuri pe o piata data 4. Cumpărătorul net: a. descrie situaţia în care cantitatea consumată dintr-un bun depăşeşte dotarea iniţială a bunului respectiv b. este purtatorul cererii nete pozitive c. reprezintă cazul în care pentru consumator, dotarea iniţială depăşeşte consumul total al bunului

d. este doar un caz ideal. 5. Vânzătorul net : a. reprezintă cazul în care pentru consumator, dotarea iniţială depăşeşte consumul total al bunului b. este in situatia de a consuma mai mult decat produce c. este purtatorul cererii nete pozitive d. este purtatorul cererii nete negative

5.5. Teste de autoevaluare 1. Cererea agregată (totală) reprezintă: a. suma cererilor individuale pentru un anumit bun la nivelul întregii pieţe b. diferenta dintre cererea neta si dotarea initiala c. produsul dintre cererile individuale pentru un anumit bun d. suma cuvenita producatorilor oligopolisti 2. Funcţia inversă a cererii agregate, respectiv p(x): a. nu se poate determina intotdeauna b. măsoară cât trebuie să fie preţul bunului, astfel încât el să fie cerut pe piaţă c. masoara rata marginala de substitutie a oricărui consumator dispus să cumpere bunul respectiv d. este determinata de nivelul asteptarilor producatorilor si consumatorilor 3. Elasticitatea cererii reprezintă: a. modificarea preturilor bunurilor de consum b. sensibilitatea cererii la variatia preturilor sau a venitului c. modul în care cererea răspunde la modificările factorilor (preţ, venit) care o influenţează d. suma cererilor individuale pentru un anumit bun 4. Coeficientul de elasticitate a cererii la preţ: a. masoara rata marginala de substitutie a bunurilor in consum b. reprezinta un indicator important pentru orientarea producatorilor c. reprezintă raportul dintre modificarea procentuală a cererii şi procentul modificării preţului d. masoara inclinatia marginala spre economii a producatorilor de bunuri 5. Venitul producătorului reprezintă: a. diferenta dintre profit si cheltuieli b. produsul dintre cantitatea vândută şi preţul practicat pe piata c. suma incasata din comercializarea bunurilor si serviciilor pe piata d. obiectivul unic al consumatorilor 6. Venitul marginal reprezintă: a. costul total al factorilor de productie b. suma dintre venitul mediu si costul marginal al unei firme c. sporul de venit obţinut ca urmare a producerii unei unităţi suplimentare dintr-un bun d. valoarea nominala a salariului

6.7. Teste de autoevaluare 1.Coeficientul elasticităţii producţiei în raport cu modificarea consumului dintrun factor de producţie se determină ca: a. raport între modificarea procentuală a producţiei finale şi

modificarea procentuală a consumului din factorul de producţie b. raport între productivitatea marginală a factorului de producţie şi productivitatea medie a acestuia c. diferenţă între coeficientii de elasticitate a cererii funcţie de preţ, respectiv funcţie de venit d. sumă a elasticităţilor încrucişate ale factorilor 2. Funcţia de producţie: a. defineşte nivelul maxim al cantităţii de produs final posibil a fi obţinut în condiţiile tehnologice date b. in cazul utilizarii a doi factori de productie este de forma: y = f(x) c. reprezintă raportul dintre modificarea procentuală a produsului final şi modificarea procentuală a consumului din factorul de producţie d. este specifică modelului alegerii optime în consum 3. Productivitatea medie a factorului de producţie variabil: a. este măsura productivităţii marginale a consumului unui bun b. reprezintă raportul în care se substituie factorii de producţie, în condiţiile menţinerii constante a producţiei. c. reprezintă raportul dintre produsul (productia) total(a) realizat prin consumul acestuia (y) şi cantitatea totală consumată din factorul de producţie respectiv (x) d. defineşte nivelul maxim al cantităţii de produs final posibil a fi obţinut în condiţiile tehnologice date 4. Produsul marginal sau productivitatea marginală al/a factorului de producţie: a. reprezintă raportul în care se substituie factorii de producţie, în condiţiile menţinerii constante a producţiei b. reprezintă sporul produsului final determinat de creşterea cantităţii utilizate din acel factor, în condiţiile în care consumul celorlalţi factori de producţie rămâne neschimbat c. se determină doar in cazul tehnologiilor cu randament de scară crescător d. nu se poate determina decât la nivelul intregului profit 5. Rata tehnică de substituţie a factorilor de producţie (RTS): a. reprezintă raportul în care se substituie factorii de producţie, în condiţiile menţinerii constante a producţiei b. RTS = -(PM1 / PM2), unde PM1 si PM2 reprezintă productivităşile marginale ale factorilor de producţie c. reprezintă raportul dintre produsul total realizat prin consumul acestuia (y) şi cantitatea totală consumată din factorul de producţie respectiv (x) d. se determină doar in cazul tehnologiilor cu randament de scară crescător 6. Randamentul de scară: a. reprezintă o modalitate de a caracteriza evoluţia producţiei totale a unei firme în condiţiile modificării simultane şi cu aceeaşi mărime a cantităţii de factori de producţie utilizati b. reprezintă raportul în care se substituie factorii de producţie, în condiţiile menţinerii constante a producţiei. c. reprezintă raportul dintre produsul total realizat prin consumul acestuia (y) şi cantitatea totală consumată din factorul de producţie respectiv (x) d. se mai numeşte şi randament global al facorilor de producţie 7. Profitul firmei:

a. este proporţional cu costul b. reprezintă diferenţa dintre venituri şi cheltuieli c. reprezintă suma veniturilor şi cheltuielilor firmei d. nu se poate determina decât pentru firmele ce operează în condiţii de concurenţă perfectă 8. Dreapta isoprofitului: a. reprezintă totalitatea combinaţiilor intrări /ieşiri ce generează un anumit nivel constant al profitului b. se reprezintă pentru orice tehnologie c. este generată de toate combinaţiile posibile de factori de producţie care determină acelaşi nivel total al costului firmei d. reprezintă raportul dintre valoarea costului total şi producţie 9. Isocosturile: a. reprezintă raportul dintre valoarea costului total şi producţie b. sunt drepte generate de toate combinaţiile posibile de factori de producţie care determină acelaşi nivel al costului total c. reprezintă totalitatea combinaţiilor intrări /ieşiri ce generează un anumit nivel constant al profitului d. nu se pot determina decât pentru firmele ce operează în condiţii de concurenţă imperfectă 10. Costul mediu: a. nu se poate determina decât pentru firmele ce operează în condiţii de concurenţă perfectă b. reprezintă scopul central al oricărei firme c. reprezintă raportul dintre valoarea costului total şi volumul producţiei d. reprezintă suma costului variabil unitar (mediu) şi a costului fix unitar (mediu)

7.5. Teste de autoevaluare 1.In conditii de echilibru, in cazul unei oferte perfect elastice: a. pretul de echilibru este determinat de conditiile cererii b. cantitatea de echilibru este determinata de conditiile ofertei c. pretul si cantitatea de echilibru nu se pot determina d. pretul de echilibru este determinat integral de conditiile ofertei 2.Elementul determinant al proporţiei în care se împarte taxa între producători şi consumatori este: a. optiunea consumatorilor b. politica de impozite si taxe practicata de stat c. elasticitatea cererii şi ofertei în raport cu preţul d. venitul consumatorilor si influenta lui asupra preferintelor in consum 3.Povara taxelor suportate de cumparatori: a. este invers proporţională cu mărimea elasticităţii cererii b. este direct proporţională cu elasticitatea cererii c. este direct proporţională cu mărimea elasticităţii ofertei d. este determinata de inclinatia marginala spre consum a acestora 4. Intervenţiile de natura indirecta ale statului se refera la: a. impunerea de taxe sau subvenţii b. limitări inferioare sau superioare ale preţurilor c. stocări de mărfuri d. blocări ale importurilor sau exporturilor

8.5. Teste de autoevaluare 1. Piaţa de monopol presupune: a. maximizarea profitului in condiţii de concurenţă perfectă b. existenţa unui singur consumator c. existenţa unei singure firme care concentrează întreaga ofertă a unui produs d. concentrarea excesivă a producţiei unui bun sau serviciu 2. Maximizarea profitului firmei în condiţiile de monopol presupune: a. determinarea acelui nivel y al ofertei la care venitul marginal egalează costul marginal b. existenţa unei singure firme oligopoliste c. determinarea acelui nivel y al ofertei la care preţul pieţei egalează costul marginal d. anularea primei derivate a funcţiei costului total 3. Oligopolul: a. se referă la existenţa pe piaţă a unui număr redus de firme ce oferă acelaşi produs b. descrie situaţia existenţei unei singure firme pe piaţa unui bun c. este cea mai răspândită formă de piaţă d. este o formă a concurenţei perfecte 4. Duopolul: a. este situaţia în care pe piaţa unui produs operează două firme (care concentrează întreaga ofertă a bunului respectiv) b. este o formă a concurenţei imperfecte c. este o formă de monopol contrat d. descrie existenţa a patru firme pe piaţa unui bun 5. Modelul de decizie simultană Cournot: a. descrie situaţia firmelor in condiţii de concurenţă perfectă b. presupune jocul liber al ofertei şi cererii pe piaţa unui bun c. descrie comportamentul simultan a două firme, fiecare trebuind să prevadă decizia de ofertă a celeilalte d. pleacă de la aceleaşi premise ca şi modelul Stackelberg 6. Modelul de decizie secvenţială Stackelberg: a. descrie comportamentul firmelor ce sunt de putere economică si mărime diferite b. presupune decizia interactivă a firmelor, firma lider având prioritate în stabilirea ofertei c. descrie comportamentul simultan a două firme, fiecare trebuind să prevadă decizia de ofertă a celeilalte d. pleacă de la aceleaşi premise ca şi modelul Cournot Raspunsuri corecte teste de autoevaluare: Cap.1: 1. a,c; 2. a,c; 3.b; 4.a,c; 5.b,c; Cap.2: 1.a; 2.a; 3.a,b,d; 4.a; 5.a; 6.a,c; 7 a,d; Cap.3: 1.a; 2.b; 3.a,d; 4.a,c; 5.a,b; 6.b,c; 7.a,d; 8.a; 9.b; 10.b; 11.a; Cap.4: 1.a; 2.b; 3.c ; 4.a,b ; 5.a,d ; Cap.5: 1.a ; 2.b,c ; 3. b,c ; 4. b,c ; 5.b,c ; 6.c ; Cap.6: 1.a,b ; 2.a ; 3.c ; 4.b ; 5.a,b ; 6.a,d ; 7. b ; 8.a,b ; 9.b ; 10.c,d ; Cap.7: 1. d; 2. c; 3. a,c; 4. a,c,d; Cap 8: 1.c,d ; 2.a ; 3.a,c ; 4.a,b ; 5. c ; 6. a,b.