Managementul Problemlelor Disciplinare in Clasa de Elevi [PDF]

Zitiervorschau

MANAGEMENTUL PROBLEMLELOR DISCIPLINARE IN CLASA DE ELEVI Managementul problemelor disciplinare se referă la tehnicile procedurale necesare rezolvării problemelor de disciplină a clasei. Din punct de vedere al educaţiei, managementul este un sistem de concepte, metode,instrumente de orientare şi conducere, coordonare, utilizat în realizarea obiectivelor educaţiei, lanivelul performanţelor aşteptate. Managerul şcolar este un cadru didactic care pune în funcţiune programul managerial,  conduce personalul didactic, preşcolarii şi şcolarii cooptaţi în sistemul de învăţământ, precum şi personalul administrativ, în scopul creşterii eficienţei procesului instructiv-educativ Munca de profesor poate fi uneori dificilă. Profesorii trebuie să coordoneze eficient clasele de elevi. Unii dintre aceștia pot fi greu sau foarte greu de stăpânit, pot prezența tulburări emoționale sau comportamentale, clasă se poate transformă într-un "câmp de luptă. Astfel, sarcină profesorului este să direcționeze energia elevilor de la un comportament nepotrivit la unul adecvat Semnificaţiile conceptului de disciplină sunt următoarele: - din punct de vedere social – acceptare şi supunere la regulile de convieţuire socială stabilite potrivit cu cerinţele de organizare şi ordonare a muncii şi vieţii sociale; - din punct de vedere şcolar – formarea elevilor în vederea respectării cu stricteţe a cerinţelor învăţământului şi a regulilor de conduită în şcoală şi în afara şcolii. În literatura de specialitate s-au identificat două teorii relativ distincte privind disciplina: a) Teoria disciplinei permisive (liberale b) Teoria disciplinei autoritare. Privind în ansamblu cele două teorii, observăm că atât una, cât şi cealaltă, nu oferă soluţii clare şi precise, viabile în rezolvarea unor disfuncţionalităţi ivite în relaţia profesor-elev.. De multe ori, soluţionarea acestor probleme este dificilă deoarece sub denumirea acestor probleme se “ascund” mai multe aspecte care trebuie gestionate. De exemplu, spunem că ne confruntăm cu probleme de agresivitate, atunci când avem în clasă copii care scuipă colegii, care îi îmbrâncesc pe ceilalţi în pauze, care înjură sau care îi ameninţă pe colegi sau pe profesori. Ca urmare, reducerea frecvenţei problemelor de agresivitate este un proces dificil atât timp cât dorim să construim o strategie de reducere a agresivităţii, dar nu abordăm pe rând comportamentele pe care le observăm la copii şi pe care le reunim sub denumirea de agresivitate.

Prima etapă în rezolvarea acestor probleme de disciplinare este definirea lor specifică, adică identificarea comportamentelor problemă, care se doresc a fi remise sau eliminate. Această etapă

se numeşte operaţionalizarea problemei şi presupune identificarea comportamentelor pe care un elev le face şi care sunt ţinta modificării. Psihologia comportamentală şi instrumentele de management al clasei ne oferă metode de modificare a comportamentelor problematice, dar nu ne oferă metode de ameliorare a unor probleme vag definite precum agresivitate, indisciplină, neatenţie. Ca urmare, pentru fiecare situaţie problematică trebuie identificate comportamentele care apar şi care ne fac să punem diferite etichete (obraznic, neatent etc.) atunci când le observăm.