47 1 100KB
Portofoliu Managementul clasei de elevi
1)Recenzie
Ionel Papuc, Monica Albu, Nicolae Jurcău, Procesul decizional managerial în sfera educaţională, Cluj-Napoca, Edit. ASCR, 2011 a) Contextul aparitiei cartii Lucrarea a fost elaborată pentru a oferi personalului didactic şi specialiştilor din educaţie un instrument modern pentru practica lor managerială la nivel instituţional,dar şi o reflecţie problematizantă asupra strategiei de selecţie a managerilor din învăţământ, mai cu seamă a acelora din organizaţiile universitare. (...) Cartea de faţă îşi propune să ofere un instrument de lucru în strategia de selecţie a managerilor în domeniul educaţional, din organizaţiile universitare, care să ia în calcul anumite dimensiuni de personalitate ale acestora în relaţie directă cu modul de luare a deciziilor, raportat la profilul modal de personalitate al organizaţiei în care îşi vor desfăşura activitatea” [p. 25–26 (Introducere)] Publicatii similare aparute in aceeasi perioada : Introducere în managementul clasei de elevi(2011) ,Alois Gherguţ, Ciprian Ceobanu, Georgeta Diac, Versavia Curelaru, Andrei Marian, Roxana Criu , Editura Alexandru Ioan Cuza ,Iasi Formarea continuă a cadrelor didactice între tradiţional şi modern (2009) ,Georgeta Diac, coord., Editura Alexandru Ioan Cuza ,Iasi Învăţare şi profesionalizare în domeniul didactic(2012) ,Mihaela Mitescu Lupu ,Editura Alexandru Ioan Cuza ,Iasi b)Repere autori Petre Papuc, unul dintre cei trei autori este doctor in psihologie, pe cele trei ramuri, psihologie cognitiva, educatiei si organizationala, doctor în Ştiinţe medicale Specializarea: Morfologie normală şi patologică, la Universitatea BabeşBolyai Cluj-Napoca. A mai publicat impreuna cu alti autori diferite carti din domeniul pedagogic, cum ar fi “Despre practica pedagogică”, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, 2002 , “Despre didactică”, Ed. AcademicPres,ClujNapoca, 2001.
In total a publicat 7 cărţi in edituri recunoscute în domeniul Medicină veterinară, 3 cărţi capitole publicate in edituri nationale recunoscute în domeniul Psihologie şi Pedagogie, 2 manuale universitare. Monica Albu, cel de-al doilea autor, a publicat numeroase lucrari in domeniul psihologiei, cum ar fi : O analiză a utilităţii volumelor de rezumate la manifestările ştiinţifice din domeniul psihologiei, “Seria Psihologie”, (2003), Universitatea „Tibiscus”, Timişoara, Vol. X, pag. 7-15, Validitatea chestionarelor cu alegere forţată de tip AF, „ Seria Psihologie”, (2001), Universitatea „Tibiscus”, Timişoara, Vol. IX, pag. 31-39, O analiză a validităţii relative la construct a scalelor din chestionarul FOCUS-93 referitoare la climatul organizational, „Studii de psihologie”(2000), t. 4, nr. 3-4, pag. 53-61, Construireachestionarelor arborescente, „Studii de psihologie” (2000), t. 5, nr. 1, pag. 33-38. C) Domenii tematice După ce revizuiesc noţiunea de management şi urmăresc evoluţia acesteia (Capitolul 1), autorii replasează acest concept, în termenii competenţelor manageriale şi ai tipurilor de management, în contextul contemporan al reflecţiei asupra trecerii de la empirismul educaţional la revoluţia educaţională. Rolurile profesorului manager şi tipurile de învăţare, precum şi principalele stiluri manageriale din mediul universitar (autoritar, permisiv, consultativ, delegativ şi participativ) sunt permanent raportate la personalitatea managerului, la teoriile acţiunii şi la actul decizional (Capitolul 2), ceea ce realizează trecerea la abordarea principalelor aspecte ale procesului decizional (Capitolul 3) şi ale rolului deciziei în management (Capitolul 4), asigurând, în acelaşi timp, şi coerenţa cadrului teoretic al întregii problematici în discuţie. Autorii analizează câmpul semantic în cadrul căruia evoluează noţiunea de decizie şi propun o foarte complexă tramă conceptuală a acesteia. Pornind de la istoricul teoriei deciziei, aceştia prezintă decizia ca pe o noţiune dinamică (3.2. Structura funcţională a actului voluntar) şi procesuală (3.3. Decizia ca proces), observând că aceasta evoluează de la prelucrarea competentă a unei situaţii până la adaptarea ei în situaţii noi, în funcţie de gradul de consonanţă al principalelor componente decizionale. Capitolul 4 (Rolul deciziei în management) poartă amprenta pragmatismului investigativ al cercetătorilor, care organizează un ansamblu coerent de răspunsuri la întrebările pe
care le suscită inevitabil o lume a managementului educaţiei în plină transformare şi expansiune.Capitolul 5 (Model de selecţie a managerilor de nivel intermediar în organizaţiile universitare), Capitolul 6 (Metode utilizate în luarea deciziilor) şi Capitolul 7 (Discuţii asupra modelului de lucru). Ultimul capitol (Discuţii asupra modelului de lucru), cu valoare concluzivă, reia ideile din Introducere, sumarizând exemplar toate observaţiile necesare şi specifice validării ipotezelor de lucru formulate anterior, în următoarea ordine de idei: obiectivul central al studiului (referitor la fenomenul sistemic al „crizei manageriale”, resimţit acut în primul rând în sistemul educational.
d)Scurta descriere Cartea se dovedeşte o lectură aproape obligatorie pentru oricine lucrează în domeniul educaţional sau este interesat de modurile specifice prin care managementul educaţional, în consonanţă cu alte domenii teoretice, metodologice şi practice din aceeaşi sferă, răspunde celor mai recente provocări din lumea educaţiei contemporane. Lucrarea tratează aspecte legate de teoria deciziei şi de management. Ea încearcă să dea răspuns unor întrebări precum: Ce este decizia? Ce tipuri de decizii există şi ce avantaje şi dezavantaje prezintă acestea? Care sunt etapele actului decizional? Cum poate fi îmbunătăţit procesul decizional în cazul managerilor? Cartea se adresează tuturor celor care sunt interesaţi de problema deciziei, în general, şi a actului decizional la manageri, în particular, precum şi persoanelor preocupate de selecţia profesională a managerilor: psihologi, specialişti în managementul resurselor umane, studenţi. Este prezentat un model de selecţie a managerilor de nivel intermediar din organizaţiile universitare, care ţine cont atât de unele dimensiuni de personalitate, cât şi de modul de luare a deciziilor. Noutatea modelului este dată de faptul că foloseşte instrumente psihologice cu largă aplicabilitate care nu au mai fost utilizate în domeniul educational. Apreciem că funcţia de decizie înscrie managementul educaţional pe coordonatele acţional-pragmatice ale managementului ca ştiinţă neoretorică a interacţiunii
umane şi ca artă a transferului de idei, intenţii şi motive, reclamând şi alte dimensiuni de organizare intrinsecă sau extrinsecă la fel de importante. Ştiinţă umană globală şi denominator comun al tuturor domeniilor acţiunii eficiente, managementul educaţional n-a contenit să furnizeze – şi s-a dovedit capabil să reînnoiască neîncetat – atât un plan general al limbajului educaţional, comun tuturor acţiunilor manageriale, cât şi mijloacele necesare descoperirii sistematice a raţiunilor sau a motivelor prime şi ultime ale eficienţei intervenţiilor educaţionale în general.
2) Identificati cel putin 3 avantaje/limite ale abordarii relatiilor de cooperare si competitie in activitatile didactice . Identificati 3 variabile de care trebuie sa tinem cont in alegerea uneia dintre abordarile de mai sus pentru activitatea de predare/invatare . Cooperarea are ca avantaje : - o învăţare mai eficientă şi de profunzime -intercunoaşterea - valorificarea abilităţilor de comunicare - asumarea responsabilităţii în grup - cultivarea sentimentelor de prietenie, solidaritate, formarea spiritului de echipă. Se constată o mai mare tendinţă a elevilor în a avea prejudecăţi referitoare la cooperare şi competiţie. Astfel, elevii consideră competiţia ca fiind mai distractivă decât cooperarea, în raport de opoziţie cu cooperarea, un factor care are caracter genetic şi construieşte personalităţi puternice. Un professor trebuie sa tina cont de urmatoarele variabile : -de mediu cultural-estetic -socio-familiale, ce fac trimitere la: istoria grupului familial;istoria relaţiei părinţi copii; istoria cuplului parental; cultura familiala;
- de tip cultura normativa- profesorul trebuie să țină cont de caracteristicile grupului in clasa de elevi (atitudine,valori)
3) Care dintre functiile manageriale prezentate la curs (curs3) le-ati indeplinit cu success in activitatile de practica pedagogica si de ce apreciati ca s-a intamplat acest lucru? Managementul clasei de elevi are funcții similare cu cele ale managementului educațional: de proiectare, organizare, coordonare, consiliere, conducere, evaluare a activității educaționale și a factorilor educaționali la nivelul clasei de elevi, fiind o reflectare a managementului educațional la specificitatea clasei de elevi. 1. Functia de organizare: Profesorul se ocupa de activităţile clasei, fixează programul muncii instructiveducative, structurile şi formele de organizare. La inceputul orei, am fixat parametrii in care se va desfasura ora, am notat absentii si am expus etapele desfasurarii lectiei. 2. Functia de comunicare: Profesorul transmite informaţiile ştiinţifice, stabileşte canalele de comunicare şi repertoriile comune. Activitatea educativă implica de altfel şi un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta formulării întrebărilor dar şi prin libertatea acordată elevilor în structurarea răspunsurilor (merită să subliniem de asemenea şi stimularea elevilor în facilitarea procesului de punere a întrebărilor). Dialogul elevprofesor necesită un climat educaţional stabil, deschis şi constructiv. In clasa de elevi, am putut purta discutii libere, am formulat intrebari cheie, care sa ii ajute pe elevi sa deduca notiunile prezentate ulterior. Am oferit explicatiile necesare rezolvarii problemelor si am raspuns intrebarilor adresate de elevii care au avut neclaritati. 3. Functia de îndrumare: Profesorul are ca scop indrumarea elevilor pe drumul cunoaşterii prin intervenţii punctuale adaptate situaţiilor respective, prin sfaturi şi recomandări care să susţină comportamentele şi reacţiile elevilor.
4. Functia de control: Profesorul ghideaza elevii în scopul cunoaşterii stadiului în care se află activitatea de realizare a obiectivelor precum şi nivelele de performanţă ale acestora. Controlul nu are decât un rol reglator şi de ajustare a activităţii şi atitudinii elevilor.