Tema 1 Organizarea Evidentei Contabile in Institutiile Publice [PDF]

Zitiervorschau

TE M A 1 : OR GA N I ZA R E A EVIDENTEI C O N TA B I L E ÎN INSTITUŢIILE P U B L I C E 1.1 Organizarea, obiectul şi sarcinile evidenţei contabile în instituţiile publice. 1.2 Reglementarea normativă a contabilităţii instituţiilor publice 1.3 Bugetul public naţional, componenţă şi structură. 1.4 Tehnica înregistrării operaţiunilor economice în evidenţa contabilă. 1.1. Organizarea, obiectul şi sarcinile evidenţei contabile în instituţiile publice Instituţiile publice sînt entităţile prin intermediul cărora se efectuează redistribuirea venitului naţional, care se realizează prin intermediul bugetului public naţional, sub forma sumelor cheltuite pentru satisfacerea nevoilor social-culturale, învăţământ, ocrotirea sănătăţii, întreţinerea administraţiei de stat, apărarea ţării etc. Conform art. 184(1) din Codul civil instituţia publică se constituie în baza unui act emis de autoritatea publică şi este finanţată integral sau parţial de la bugetul acesteia. Instituţiile publice nu dispun de venituri proprii pentru acoperirea cheltuielilor pe care le suportă în procesul activităţii lor şi respectiv sînt f i nanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, bugetele raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti. Privite din punct de vedere al importanţei activităţii pe care o desfăşoară deosebim: •

instituţii publice de subordonare de stat;

•

instituţii publice de subordonare locală.

Din categoria

instituţiilor

de subordonare de stat fac parte organele centrale ale

administraţiei de stat care îndeplinesc sarcini de conducere pe întreg teritoriul ţării, precum şi instituţiile subordonate lor. Dintre acestea putem menţiona: -

parlamentul;

-

preşedinţia;

-

guvernul;

-

ministerele;

-

agenţiile de stat;

-

instituţiile superioare de învăţământ;

-

colegiile;

-

armata naţională;

-

procuratura generală etc.

Din categoria instituţiilor de subordonare locală fac parte organele locale ale administraţiei de stat şi instituţiile din subordonarea lor directă. De exemplu: -

consiliile raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti;

-

primăriile municipale, orăşeneşti, săteşti;

-

direcţiile financiare raionale, municipale;

-

direcţiile de învăţământ raionale, municipale;

-

şcolile;

-

grădiniţele;

-

casele de cultură etc.

Unele organe locale ale administraţiei de stat au o dublă subordonare fiind în sfera de activitate atât a consiliilor raionale / municipale, cât şi a ministerelor de resort. Astfel, direcţiile financiare raionale / municipale sunt subordonate nu numai consiliilor raionale / municipale, dar şi ministerului finanţelor, direcţiile de învăţământ raionale / municipale - ministerului educaţiei, comisariatele de poliţie raionale / municipale - ministerului de interne etc. Cele două categorii de instituţii publice se deosebesc prin sursa din care sunt finanţate. Astfel, instituţiile de subordonare de stat sunt finanţate din bugetul de stat, iar cele de subordonare locală - din bugetele raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti. Obiectul contabilităţii instituţiilor publice îl constituie patrimoniul public aflat în administrarea acestora:

finanţarea

din buget şi cheltuielile bugetare, veniturile

şi

şi băneşti, drepturile

şi

cheltuielile privind mijloacele speciale, mijloacele materiale obligaţiile

rezultate din activitatea desfăşurată cu respectarea prevederilor legale.

Prin intermediul contabilităţii instituţiilor publice se asigură evidenţa finanţelor publice de care dispune statul. Operaţiunile financiar-economice în

instituţiile

publice

sunt contabilizate

prin

sistemul propriu de evidenţă contabilă reglementat de Ordinul Ministrului Finanțelor Nr. 216 din 28.12.2015 privind aprobarea planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar. Standardele Naţionale

de Contabilitate nu se răspândesc

asupra instituţiilor

publice. Evidenţa contabilă în instituţiile publice are următoarele sarcini: -

înregistrarea la zi a finanţării bugetare, veniturilor realizate şi cheltuielilor efectuate;

corectă a circulaţiei

-

contabilizarea

-

evidenţa decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori;

-

asigurarea integrităţii patrimoniului aflat în administrare;

-

întocmirea

şi prezentarea

mijloacelor

la termenii

materiale

şi băneşti;

stabiliţi a rapoartelor financiare.

De asemenea, evidenţa contabilă are sarcina de a preîntâmpina încălcarea disciplinei bugetare, aprobate

asigurând

consumul

mijloacelor bugetare/speciale în limitele

în bugetul de stat / bugetele raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti

şi conform destinaţiei stabilite în aceste bugete. Evidenţa contabilă trebuie să oglindească la timp toate modificările cantitative şi valorice ale mijloacelor şi resurselor unei instituţii. În baza datelor furnizate de evidenţa contabilă conducătorii

instituţiilor publice

adoptă decizii în conducerea activităţii curente a instituţiilor. Conducătorii instituţiilor publice şi ai aparatului financiar-contabil al acestora au sarcina de a se ocupa permanent de buna administrare şi utilizare a mijloacelor bugetare / speciale, asigurând utilizarea eficientă a mijloacelor materiale şi băneşti. Responsabilitatea pentru organizarea corespunzătoare a evidenţei contabile o poartă conducătorul instituţiei publice şi contabilul-şef al acesteia. 1.2. Reglementarea normativă a contabilităţii instituţiilor publice Organizarea și funcționarea contabilității în instituțiile bugetare se realizează în conformitate cu actele legislative și normative prin care se asigură o reglementare unitară a acesteia pe întreg teritoriul țării. Contabilitatea instituțiilor bugetare este reglementată de următoarele acte legislative și normative: >

Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007;

>

Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25.07.2014;

>

Legea privind finanțele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003;

>

Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23.12.2005;

>

Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici nr. 48 din 22.03.2012;

>

Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr. 289-XV din 22.02.2004;

>

Legea privind controlul financiar public intern nr. 229 din 23.09.2010;

>

Modul de calculare a salariului mediu nr. 424 din 26.04.2004;

>

Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului nr. 697 din 22.08.2014;

>

Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova nr. 10 din 5.01.2012;

>

Regulamentul privind inventarierea nr. 60 din 29.05.2012;

>

Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale nr. 338 din 21.03.2003;

>

Clasificația bugetară nr. 208 din 24.12.2015;

> Ordinul Ministrului Finanțelor Nr. 216 din 28.12.2015 privind aprobarea planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar. Legea contabilității stabilește cadrul juridic a cerințelor unice și a mecanismului de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova, regulile generale privind documentarea operațiunilor economice, întocmirea registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare. Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale stabilește sistemul bugetar, care este o parte integrantă a sistemului de finanțe bugetare ale statului, reprezentat prin bugetul public național și de asemenea stabilește procesul bugetar care începe cu elaborarea bugetului și se finalizează prin aprobarea raportului privind executarea lui pentru anul bugetar respectiv. Legea privind finanțele publice locale stabilește structura, elaborarea, aprobarea și executarea bugetelor unităților — administrativ- teritoriale (raioanelor, municipiilor, orașelor, satelor), drepturile și responsabilitățile executorilor de buget de subordonare locală. Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar reglementează modul, condițiile de salarizare și mărimile salariilor personalului din autoritățile administrației bugetare, instituțiile și organizațiile finanțate de la bugetul public național. Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici reglementează modul și condițiile de salarizare a funcționarilor publici, precum și mărimea salariilor acestora. Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporara de muncă și alte prestații de asigurări sociale stabilește dreptul la prestații de asigurări sociale pentru prevenirea, limitarea, înlăturarea riscurilor sociale și susținerea financiară a persoanelor îndreptățite a le primi, în cazul producerii unor astfel de riscuri. Legea privind controlul financiar public intern stabilește cadrul juridic al controlului financiar public intern și reglementează consolidarea răspunderii manageriale pentru gestionarea optimă a resurselor conform obiectivelor entității publice, pe baza principiilor bunei guvernări, prin implementarea sistemului de management financiar și control și a activității de audit intern în sectorul public.

Modul de calculare a salariului mediu reglementează calcularea salariului mediu al personalului încadrat, în bază de contract individual de muncă, la întreprinderi, în organizații și instituții, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică. Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului reglementează modul de calculare, reținere și achitare la buget a impozitului pe venit reținut din salariu și din alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări. Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova determină modul de delegare și se aplică tuturor persoanelor fizice și juridice, atît de drept public, cît și de drept privat, care desfășoară activitate de întreprinzător, organizațiilor necomerciale, inclusiv instituțiilor publice, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate și forma juridică de organizare. Regulamentul privind inventarierea reglementează modul de efectuare a inventarierii patrimoniului, de determinare și reflectare a rezultatelor inventarierii, precum și formularele utilizate cu ocazia inventarierii. Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale reglementează clasificarea mijloacelor fixe și activelor nemateriale, precum și duratele de funcționare utilă a fiecărei familii de mijloace fixe și active nemateriale. Clasificația bugetară reprezintă un sistem unificat de coduri ce grupează și sistematizează indicatorii bugetari conform anumitor criterii, pentru asigurarea comparabilității, precum și normele metodologice de aplicare a acestora. Ordinul Ministrului Finanțelor Nr. 216 din 28.12.2015 privind aprobarea planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar reglementează documentarea și contabilizarea operațiunilor financiar-economice în instituțiile bugetare.

1.3 Bugetul public naţional, componenţă şi structură Bugetul public reprezintă documentul-program prin care se prevede anual mărimea și structura veniturilor și cheltuielilor din cadrul economiei publice. Printr-un buget bine alcătuit, Parlamentul și Guvernul pot avea o imagine de ansamblu, aproape exactă, asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale și nemateriale create în economia națională și valoarea eforturilor făcute pentru realizarea lor. în mod similar, organele locale ale puterii și administrației de stat pot avea o astfel de imagine la nivel mezoeconomic.

Astfel, bugetul public este instrumentul de programare, de executare și de control asupra rezultatelor executării resurselor bănești ale societății și a modului de, repartizare și utilizare a acestora prin cheltuieli. Cu alte cuvinte, bugetul public reflectă activitatea privind finanțele publice ale statului. El reprezintă un act prin care se prevăd și se aprobă prin lege veniturile și cheltuielile anuale ale statului. Conform legii finanțelor publice și responsabilității bugetar - fiscale nr. 181 din 25.07.2014 Bugetul public național cuprinde: -

bugetul de stat (BS);

-

bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS);

-

fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (FAM);

-

bugetele locale.

Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală formează bugetul consolidat central. Bugetele locale cuprind bugetele locale de nivelul întîi (bugetele satelor/comunelor, orașelor/municipiilor, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți) și bugetele locale de nivelul al doilea (bugetele raionale, bugetul central al unității teritoriale autonome Găgăuzia, bugetele municipale Bălți și Chișinău), care în ansamblu formează bugetul consolidat local. Ministerul Finanțelor elaborează proiectul legii bugetului de stat pe care în termenii stabiliți îl prezintă Guvernului. De asemenea, Casa Națională de Asigurări Sociale elaborează proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe care îl prezintă Guvernului, iar Compania Națională de Asigurări în Medicină elaborează proiectul legii fondului asigurării obligatorii de asistență medicală pe care îl prezintă Guvernului. Guvernul examinează și aprobă proiectele acestor bugete pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului. în caz de formare a fondului extrabugetar, el se prezintă spre aprobare Parlamentului. Dacă bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală nu au fost adoptate prin lege cu cel puțin trei zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete. Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. Bugetele raioanelor, orașelor și satelor se elaborează, se aprobă și se execută în conformitate cu Legea privind finanțele publice locale nr. 397- XV din 16.10.2003. Bugetele sătești, orășenești, raionale, municipale se elaborează de autoritățile administrației bugetare locale (primăriile sătești, orășenești, direcțiile financiare raionale, municipale) și se aprobă de consiliile sătești, orășenești, raionale, municipale.

Structura bugetului public național este prezentată în schema 1.3.1.

Schema 1.3.1. Structura bugetului public național Prin intermediul bugetului public național se efectuează distribuirea și redistribuirea venitului național. Distribuirea venitului național se realizează prin încasarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor de asigurări sociale de stat, primelor de asigurări obligatorii de asistență medicală de la contribuabili în bugetul public național, care formează veniturile bugetului public național. Redistribuirea venitului național se realizează sub forma cheltuielilor efectuate din bugetul public național pentru satisfacerea nevoilor social-culturale, întreținerea aparatului de stat, apărarea țării etc. Contabilitatea instituțiilor bugetare înregistrează, prelucrează și studiază date referitoare la distribuirea și redistribuirea venitului național. Astfel, prin bugetul public național sunt reflectate finanțele publice, care exprimă fluxuri financiare privind formarea resurselor bănești publice și fluxuri financiare care se utilizează în procesul de gestionare a acestor resurse pentru desfășurarea activității statului.

1.4 Tehnica înregistrării operaţiunilor economice în evidenţa contabilă

Contabilitatea prevede

înregistrarea tuturor

operaţiunilor economice în baza

documentelor primare. In instituţiile publice se utilizează, în general, aceleaşi documente primare ca şi la întreprinderi - ordin de plată, dispoziţie de încasare, dispoziţie de plată, tabel de evidenţă a timpului lucrat, certificat de boală, factură fiscală, factură de expediţie, foaia de parcurs, decont de avans, proces-verbal de casare a mijloacelor fixe etc. Totodată, se utilizează unele documente primare specifice numai instituţiilor publice - borderoul de eliberare a materialelor pentru necesităţile instituţiei, chitanţa de recepţie a plăţilor

nefiscale, factură (cerere). În baza documentelor primare operaţiunile economice se contabilizează în notele de contabilitate. Pentru fiecare tip de operaţiune economică este prevăzută o notă de contabilitate încadrată cu un număr permanent. De exemplu, operaţiunile de casă sunt contabilizate în nota de contabilitate 1 - borderou cumulativ privind operaţiunile de casă, operaţiunile în conturile curente bugetare se contabilizează în nota de contabilitate 2 - borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile bugetare curente, nota de contabilitate 8 - borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans etc. În total se utilizează 16 note de contabilitate încadrate cu un număr permanent (Anexa 1). În notele de contabilitate operaţiunile economice se contabilizează pe parcursul lunii în ordinea cronologică a producerii lor. La finele lunii în notele de contabilitate se calculează rulajele şi soldul pe conturile sintetice respective. Apoi sumele rulajelor din notele de contabilitate se înregistrează în Cartea Mare pentru fiecare nota de contabilitate separat. La finele lunii în Cartea Mare se calculează rulajele şi soldurile pe conturile sintetice respective. Pentru evidenţa analitică şi utilizează diferite fişe şi registre. De exemplu: > Fişa de inventar a mijlocului fix; > Registrul de casă; > Registrul conturilor curente şi decontărilor; > Registrul evidenţei alocaţiilor şi cheltuielilor; > Registrul evidenţei cantitativ-valorice a materialelor; > Balanţa de verificare pe contul 01 „Mijloace fixe"; > Registrul evidenţei analitice a mijloacelor speciale; > Registrul evidenţei analitice a retribuţiei deponente, Înregistrările operaţiunilor economice în aceste fişe şi registre se efectuează pe parcursul lunii în baza documentelor primare şi a notelor de contabilitate. La finele lunii în registre se calculează rulajele şi soldurile pe conturile analitice, să corespundă rulajelor

care trebuie

şi soldurilor conturilor sintetice respective din Cartea Mare.

Modalitatea de înregistrare a operaţiunilor economice în evidenţa contabilă a instituţiilor publice este expusă în schema 1.4.

Schema 1.4. Sistemul contabil aferent înregistrării operaţiunilor economice în evidenţa contabilă a instituţiilor publice (ciclul contabil)

Anexa 1 NOTELE DE CONTABILITATE: •

notă de contabilitate 1 - borderou cumulativ privind operațiile de casă NC-1;

•

notă de contabilitate 2 — borderou cumulativ privind circulația mijloacelor în conturile bugetare curente NC-2;

•

notă de contabilitate 3 — borderou cumulativ privind calcularea veniturilor aferente mijloacelor proprii NC-3;

•

notă de contabilitate 4 - borderou cumulativ privind plata indemnizațiilor cu personalul misiunilor diplomatice și celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii NC-4;

•

notă de contabilitate 5 - borderou cumulativ privind retribuirea muncii și bursele NC-5;

•

nota de contabilitate 5a — borderou centralizator privind reținerile din salariu NC-5a;

•

notă de contabilitate 6 — borderou cumulativ privind decontările cu furnizorii NC-6;

•

notă de contabilitate 7 - borderou cumulativ privind creanțele cu clienții NC-7;

•

notă de contabilitate 8 - borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans NC8;

•

notă de contabilitate 9 - borderou cumulativ privind creanțele cu titularii de avans NC-9;

•

notă de contabilitate 10 — borderou cumulativ privind circulația mijloacelor fixe NC-10;

•

notă de contabilitate 11 — borderou centralizator privind calcularea uzurii și amortizării NC-11;

•

notă de contabilitate 12 — borderou cumulativ privind consumul produselor alimentare NC-12;

•

notă de contabilitate 13 — borderou cumulativ privind consumul de materiale NC-13;

•

notă de contabilitate 14 — borderou cumulativ privind reevaluarea bunurilor materiale NC-14;

•

notă de contabilitate 15 — borderou centralizator de decontări cu părinții pentru întreținerea copiilor NC-15;

•

notă de contabilitate 16 — borderou cumulativ privind evidența activelor nefinanciare primite și transmise cu titlu gratuit NC-16.