Sub Rezv Farmacologie [PDF]

Zitiervorschau

1. Farmacoreceptorii: definitie, descrieti principalele tipuri de farmacoreceptori. Definitie:macromolecule care leaga specific medicamente cum ar fi proteine ,enzime si acizi nucleici. Tipurile de farmacoreceptori sunt: a) receptori can ionice-continuti in proteine -formeaza complexe cu medicamentele ducand la deschiderea canalelor -stimuleaza receptorii gaba a ducand la deschiderea canalelor de cl =>intrarea in celula a cl =>hiperpolaritate -stimuleaza recept gaba b =>desch canalelor de k =>iesirea din cel a k =>hiperpolaritate b)receptorii in serpentina- proteina cu 7 bucle de o parte si cealalata a mb celulare -proteina G –reprez unitatea de cuplare -are rol de amplificare a mesajului pe care il aduce medicamentul -formata din 3 subunitati-alfa,beta si gama Rol inhibitor si rol stimulator - unitatea efectoare este reprez de enzima si canalul ionic c)receptorii enzimatici-structura: extramembranara -pe care se poate fixa medicam intramembranara intracitoplasmatica -proprietati enzimatice care se activeaza la d)receptorii nucleari-complexul med-recept se form in citoplasma complexul intra in nucleu si fixeaza pe adn nuclear se produce o transcriptie=>ARNm ARNm determina sinteza la niv ribozomal Exceptie o fac recept steroidieni 2. Comunicarea celula-mdicament: proteina G si mesagerii secunzi. Medicamnetul reprezinta mesagerul primar care aduce informatia la niv celulei. La nivelul celui se formeaza complexul medicament –receptor =>activarea unor intermediari numiti mesageri secunzi:AMPc, GMPc, IP3, DAG Mesagerii secunzi duc la activarea sist efectoare responsabile de raspandirea biologic al celulei. Medicam se fixeaza pe receptorii ,subunitatea alfa a proteinei G se decupleaza de subunitatile betagama si fixeaza o molecula de GTP=>activarea unor enzime=>formarea de mesageri secunzi care sunt :AMPc GMPc IP3 DAG. Mesagerii secunzi intra in celula ducand la activarea unor proteinkinaze care determ rasp specific pentru fiecare celula si actiarea unor canale ionice. Consecinta activarii proteinkinazelor duce la raspunsul celular . Prin incetarea medicamentului se termina raspunsul celular prin: -inactivarea mesageriilor secunzi ,fosfordiesteraza degradeaza AMPc -inactivarea proteinei G –defosforilare

1

GTP fixat pe subunitatea alfa =>cuplarea cu sub betagama si formarea de complex inactiv GDP-proteina G. Comunicarea dintre medicament si celula se face cu ajutorul –proteinei G -mesageriilor secunzi. 3. Efectele fixarii medicamentelor pe farmacoreceptori, exemple. A)agonist-medicamnetul se fixeaza pe receptor ducand la stimulare Exp:morfina se fix pe FR opiozi miu =>analgezie Stimularea poate fi directa- prin actiune pe receptori Acetilcolina si noradrenalina agonisti endo Morfina si pilocarpina agonisti exo Indirecta –inluente asupra neuromediatorilor Neostigmina inhiba acetilcolinesteraza=>cresterea acetilcolinei in fanta sinaptica Afedrina si amfetamina =>creste eliberarea de norepinefrina in fanta sinaptica Agonist poate fi: complet –agonist direct cu activitate intrinseca maxima determina o activ biologica maxima Exp:morfina agonist complet pe FR miu Partial –activitate intrinseca submaximala si cu actiune biologica mai slaba Exp:bufaremorfina –analgezic opiaceu agonist partial pe FR miu Eficacitatea unui medicament exprima capacitatea lui de a determina un rasp de o anumita intensitate. B)antagonist= fixarea pe receptori dar fara a determina stimulare Exp:nalaxoma se fixeaza pe recpetorii miu opiaccei dar nu o stimuleaza Metroprolol se fixeaza pe recept cardiaci beta1 –nu stimuleaza tahicardia Antagonistul partial se fixeaza pe receptor si impiedicaq efectul agonistului si stimuleaza partial. Exp:pindololul si acebutalol-blocheaza act noncatecolaminei pe recept beta 1 cardiaci si 4. Caracteristicile complexului medicament-farmacoreceptor. Caracteristicile :A)saturabilitate –toti FR sunt ocupati =>chiara dak se mareste doza nu se formeaza alte leg B) Reversibilitatea-se poate lega si disocia de receptor Tratamentul antidot este bazat pe complexul agonist-antagonist Exp:diazepamul agonist al receptorului GABA Flumazenilul-antagonist comp GABA C)Afinitatea-capacitatea de a se lega mai mult sau mai putin D)Specificitatea –un medicament actioneaza pe un singur tip de receptor E)Selectivitatea-se leaga pe un singur subtip de receptor sau un subunitate

2

5. Mecanismele de reglare a activitatii farmacoreceptorilor. Prezinta 3 etape:sinteza si degradarea continua a FR Echilibrul electrolitic Reglarea hormonala:-estrogeni duc la cresterea nr de recept ptr prolactina Pr ogesteron Tiroidieni creste nr recept adrenegeni Fenomenul de sensibilizare=raspunsul farmacodinamic mai intens la stimulare ,in absenta unei stimulari anterioare a farmacoreceptorilor. Mecanismul fen de sensibilizare: 1.lipsa stimularii unor recept prin:propanolol Clonidina –inhiba eliberarea de medicam in fanta sinaptica 2.=>sinteza de receptori pe mb postsinaptica 3.intreruperea brusca a tratamentului =>nr mai mare de receptori pe mb postsinaptica =>stimularea mai intens =>rasp farmadinamic exagerat(rebaund) Oprirea brusca a propanololui =>crize angor pectoris ,tahicardie si HTA Clonidina=> crize HTA Fenomenul de desensibilitate =determina un raspuns slab la stimulare ,dak stimularea anterioara ar fi intensa. Mecanismul fen de desensibilitate: 1. stimularea intensa si excesiva a recept 2. scaderea nr de recept prin interactiunilor in apoptoza ,decuplarea G 3. lipsa de rasp la adm medicamentelor 6. Absorbtia medicamentelor: mecanismele absorbtiei, factorii care influenteaza absorbtia medicamentelor. Interactiuni medicamentoase la nivelul absorbtiei, exemple. Mecanismele absorbtiei:cel mai frecv este difuziunea care poate fi -pasiva-a unui medicamenr solubil in apa printr-un por -a unui medicament liposolubil dizolvat in membrana -activa- cu ajutorul unui transportor Factorii care influenteaza absorbtia sunt: - locali de la locul administrarii - depind de prop fizico-ch ale medicamentelor Factorii locali-suprafata de absorbtie -flux sanguin -alimentatia -tranzit intestinal -enzime digestive Propietatile fizico-ch ale medicam a)liposolubilitatea-un med traverseaza mb fosfolipidica numai dak e liposolubil b)grad de ionizare

3

c)disponibilitatea formei farmaceutice-medicam lichide,solide pentru aceasta forma farmaceutica abs difera in fct de excipienti ,dimens particulelor ,form ch medicamentele solide se adb m greu decat cele lichide Interactiunile medicamentoase la nivelul absorbtiei Daca mai multe med se adm concomitent ,ele pot interactiona iar absorbtia poate fi modif prin : -inactivitate medicamentelor - formarea de complexe neresorbabile -modif motilitati gastrointestinale -modif vascularizatiei locale Epinefrina +xilina =>mareste durata efectului anestezic Colestiramina +diureticele tiazidice ,digoxina ,anticoagulante orale=>inhiba abs Medicam antiacide cu Al ,Ca,Mg=>la scaderea abs tetraciclinei 7. Distributia medicamentelor, factorii care influenteaza distributia, intractiuni medicamentoase la nivelul distributiei. Transportul medicamentelor in sange si trecerea lor din sange in tesuturi si organe Transportul –forma legata-de obicei cu albuminele deoarece au greutate molec mare -forma libera –numai forma libera este activa ptr ca trece in tesuturi Exista un echilibru intre f legata si cea libera pe masura ce f libera trece in tesuturi ,forma legata de albumine e eliberata Factorii care influenteaza distributia :f tisulari Medicam Factorii tisulari-vasc-creier ,inima,rinichi,ficat,splina,gl endocrine primesc peste 70%din doza de medicament Str capilarelor-ficat-sinusoidele hep au fenestratii mari care permit trecerea plasmei si a proteinelor -rinichi-prez pori mari la niv capil fav distributia -creierul-bariera hepatoencefalica -se distribuie mai usor med liposolubile si greu medicam hidrosolubile polare(penicilina) Factorii dependenti de med care influenteaza distributia: c%medicam in plasma duce la c% crescuta a distributiei liposolubilitatea-medicam liposolubile se dizolva in mb fosfolipidica si trec mai usor prin difuziune gradul de ionizare –medicam polare se distribuie f greu,ele trebuie sa treaca la niv jonct dintre celule Interactiunile medicamentoase la niv distributiei -consecintele =>medicam intra in competitie pentru situsurile de legare ale albuminei Exp:aspirina deplaseaza de pe albumina ,sulfamidele antidiabetice care duce la cresterea formei lor libere care e activa=>ristul hipoglicemiei

4

8. Metabolizarea medicamentelor, etapele metabolizarii, consecintele metabolizarii medicamentelor. Interactiuni medicamentoase la nivelul metabolizarii, fenomenul de prim pasaj hepatic. Etapele metaboliz:etapa 1-hidroliza,reducere,oxidare(et de nonsinteza) Etapa 2-sinteza si conjugare Consecintele metaboliz:-trecerea intr-o forma inactiva farmacologica-maj medicam -trecerea din f inactiv in f activa (enalapril-prednison-prednisolol-paracetamol) -trecerea din f mai putin activa in f mai activa (codeina-morfina) -trecerea dintr-o f netoxica-f toxica (paraotionul-paraoxon) Interactiunile medicam la niv metabolizarii: 1.inhibitia enzimatica-cauza=competitia dintre medic pt situsurile de legare ale sist enzimatice Medicam care se leaga sunt inhibitori enzimatici Medicam care nu se leaga nu sunt metabolizate si au consecinte toxice Exp:cimetidina ,omeprazolul ,claritromicina,ketoconazolul se leaga de citocromul p 450 si impiedica oxidarea altor medicam cum ar fi teofilina alprazolam sildenafil amlodipina 2.inductia enzimatica –cauza=stimularea enzimelor hepatice Medicam care stimuleaza=inductori enzimatici Medicam care sunt mai intens Exp fenobarbital carbamezapina fenitoina rimfapicina Fenomenul de prim pasaj hepatic duce la inactivarea medicam in proportie f mare la trecerea prin ficat ceea ce duce la adm pe alte cai . 9. Excretia medicamentelor: caile de excretie a medicamentelor, mecanismele excretiei urinare, interactiuni medicamentoase la nivelul excretiei. Eliminarea medicamenteleor are cale principala excretia renala cu urm etape: 1 filtrarea glomerulara –filtreaza medicam care nu sunt legate de proteine 2 reabs tubulara –se reabs medic liposolubile -se elimina medic hidrosolubile - influentate de ph urinar(un ph acid=scade reabs subs ducand la elim) 3.secretia tubulara –de obicei prin trasp activ Interactiunile medic la niv excretiei renale: a)diuretice duc la cresterea elim altor medic b)modif ph-ului urinar –modif proc de reabs un ph alcalin fav elim med acide un ph acid determ cresterea excretiei a medicam bazice c)probenecidul prin blocarea sist transportor necesar secretiei de penicilina deter scaderea excretiei acesteia Alte cai de excretie:calea biliara-ampicilina ,eritromicina,rimfapicina

5

Pulm –alcolul etilic Tegumentara-arsenicul Saliva-fenitoina,fenobarbitalul,med antiepileptice Lapte matern –cloraminfenicolul 10. Definiti medicamentul si otrava. Clasificarea si denumirea medicamentelor. Medicamentul-o substanta folositoare pentru prevenirea,ameliorarea ,vindera si diagnostic. Otrava-substanta ce determina tulburari fct ,organice ce duc la moarte. Clasificarea medicam:-clasif ATC -A-anatomica -T-terapeutica -C-chimica Denumirea medicamentelor –denumirea chimica -denumirea comuna internationala(DCI) - denumirea comerciala 11. Descrieti citeva caracreristici ale cailor de administrare ale medicamentelor. a) Adm enterala-cea mai frecventa cale de administrare Efectele farmacologice ale medicam sunt intarziate Numai o parte din doza ale med adm ajunge la locul in care trebuie sa actioneze,ptr ca alte parti se pierd prin:degradare partiala-in tub dig Absorbtie incompleta Degradare la primul pasaj hepatic b) Adm parentala (cale intravenoasa,intramusc,subcutanata) -sunteaza primul pasaj hepatic al medic=>intreaga doza de med ajunge in circ generala si e disponobila ptr actiune(biodisponibilitate=100%) Indincatii-monitorizarea atenta a dozelor -urgenta 1-calea intravenoasa-injectarea se face cu seringa/perfuzie -efect rapid -nu se adm preparate uleioase 2-calea intramusculara-se pot injecta solutii uleioase,preparate retard care elib treptat principiul activ -este contraindicata la pac cu hemofilie,cu trat anticoagulant 3-calea subcutanata-exp:insulina,heparine cu greutate molec mica -absorbit e influentata de circ locala (vc scade absorbtie) 4-calea rectala-evita partial primul pasaj hepatic al medicamentelor -rata absorbtiei e inconstanta 5-calea sublinguala –abs e f rapida,musculatura bucala fiind f vasc -se evita degradarea digestiva si primul pasaj hep -se adm comprimate ,solutii.spray 6-calea tegumentara-mai ales ptr efectul local(cosmetice) -act sistemica:plasturi cu nitroglicerina/cu estrogeni

6

7-calea intranazala –trat afect locale -calcitonina+desmofresina 8-calea vaginala ,conjunctivala,auriculara:fol m ales ptr tratam unor afect locale 12 Definiti principali parametrii ai farmacocineticii. Parametrii framacocineticii:1) C%max=C max 2)intervalul de timp-Tmax 3)timpul de injuumatatire-T1/2 4)aria de sub curba-ASC 5)biodisponibilitate 6)compartimentele organismului 7)volumul aparent de distributie-Vd 8)Clearance-ul plasmatic 9)C% de platou C max=concentratia maxima pe care o atinge un medic dupa adm lui in doza unica intrun anumit interval de timp(Tmax) T1/2 este timpul necesar ptr a scade conc plasmatica a unui medicamet la ½ din Cmax Aria de sub curba de variatie conc plasmatica intr-un anumit interval de timp Biodisponibilitatea procentul din medic adm care ajunge in sange +disponibilitatea ptr efecte farmacologice Compartimentele organ sunt compartimentele ipotetice in care medic se poate distribui Vd –volumul ipotetic in care se distribuie medic presupunanad ce exista o distributie omogena a lui Clearance-ul plasmatic-cant de plasma epurata tot de un medic in unit de timp Concentratia de platou-conc ct dupa adm mai multor doze de medic 13. Descrieti concentratia plasmatica a unui medicament administrat in doza. unica, intravenos si oral in modelul unicompartimental si bicompartimental. Modelul unicompartimental-intravenos in bolus(deodata adik nu in perfuzie)=>c% plasmatica imediat e maxima(Cmax),scade exponential in fct de timp -oral=>c%p creste ce duce la o val max(Cmax)intr-un Tmax,apoi scade exponential Modelul bicompartimental-intravenos in bolus: a)c%p scade initial rapid (faza alfa) Elim medic+trecerea lui din sange in tes b) c%p scade apoi mai lent(faza beta) elim lui incepe numai daca dupa ce c%p a devenit egala cu cea din tes -oral-c%p-creste initial atinge Cmax -scade lent 14.Concentratia plasmatica a unui medicament administrat in doza multiple. Adm de doze multiple –rara ,medic cu T1/2 scurt fara acumulare de medicam -frecventa a unui medic cu T1/2 lung duce la persistenta unei conc reziduale -doze multiple +interv ct duce la conc plasmatica crescuta ct pana la c max-c de platou

7

Timpul atingerii c%platou este =4xT1/2 Farmacodinamie : I)efectele unui singur medicam II)interact de ord farmacodinamic III) efecte nedorite unui medicam I 1)efecte in fct de doza-in fct de conc plasm si tisulara ,medic poate deter:efect terapeutic Efect toxic a)prag terapeutic-conc plasm la care incep efect terapeutice b)plafon terapeutic-conc plasm la care incep efecte toxice c)fereastra terapeutica-valorile conc plasm cuprinsa intre pragul terapeutic si plafon d)indicele terapeutic-dif dintre doza terapeutica si doza toxica 2)efecte in fct de timp:a)debutul efect –depind de calea de adm -indif de calea de adm (antidepresivele triciclice incep sa-si exercite ef dupa 3sec) b)durata ef-e in fct de prez medic sau a metab in orgm 3)modif de ef la adm repetate-efc se modif sau nu a)taxifilaxia –scaderea progresiva a intensitati rasp la un medic,daca acesta se foloseste repetat la inter scurte b)toleranta-scaderea a intens rasp la un medic,daca acesta se adm in mod cronic II Sinergismul –efectele sunt aditive Antagonismul –efectele a 2 medicamente sunt antagoniste cand ele isi impiedica reciproc act III 1)determ de –ef farmacologice princ=efecte secundare -alte efecte=efect sec -fara leg cu efecte faramacodin =rk adverse 2)legata de ef farmaco princ –ef exagerat a medic Exp aspirina poate det ulcer Anticoagulantele poate determ hemoragie 15.Definiti urmatoarele notiuni: prag trapeutic, plafon terapeutic, fereastra terepeutica, indice terapeutic. Pragul terapeutic-concentratia plasmatica la care incep efectele terapeutice Plafon terapeutic-conc plasmatica la care incep efectele toxice Fereastra terapeutica-valoriile conc plasmatice cuprinsa intre prag si plafon terapeutic Indicele terapeutic-diferenta dintre doza terapeutica si doza toxica 16.Descrieti curbele doza/efect la medicamentele agoniste si la asocierea medicament agonist cu medicament antagonist competitiv sau necompetitiv. Efectul unui medicament =interns rasp la medic Intens rasp poate fi identica sau diferita la 2 medicam M1 si M2-M1 si M2 cu aceeasi intensitate a rasp pot avea curbe identice

8

Alegerea medic in terapeutica e in fct de toleranta la medicamnete ,nu neaparat in fct de doza Curbele efect/doza si antagonisti Adm de antagonisti =>curba efe/doza a agonistului –se poate decala -se poate modifica Antagonistul competitiv-se fixeaza pe R agonistului .o doza mai mare de agonist indeparteaza antagonistul de pe receptori Antagonistul necompetitiv –e fixat pe alt receptor sau pe acelasi receptor dar pe un alt situs de legare=>nu exista competitie.intensitatea rasp e mica,iar curba ef/doza e aplatizata . 17. Interactiuni de ordin farmacodinamic si tipuri de efecte nedorite la medicamente, exemple. Interact de ord farmacodinamic-sinergismul-efect sunt aditive -efectul E1 al unui medicam M1 se exercita in ac sens cu efectul E2 al unui medicam M2(efectul global ale M1,M2 nu e mai mare decat suma efectelor lor) Potentare –efect de aditie;global>decat suma efect lor -antagonismul –efectele a 2 medicam sunt antagoniste cand ele isi impiedica reciproc actiunea -efect globalactiv unor interm (mesagerii secunzi):AMPc,GMPc,IP3,DAG -mesagerii secunzi activeaza sist efectoare responsabile de rasp biologic al celulei

9

Mesagerii secunzi ai recept adrenergici:receptorii alfa1 act-DAGsi IP3-determ cresterea conc de CA2+intracelular si activarea proteinkinazelor Receptorii alfa2-inhiba adenilciclaza si AMPc Receptorii beta1 si beta 2 cresc AMPc si stimuleaza adenilciclaza,la niv ochiului-muschii –radiari-inerv de simp-midriaza -circular-parasimpatic-mioza Efectele stimularii receptorilor adrenergici Alfa1-vase:vc(creste TA,creste rvp) -pupila:midriaza -vezica urinara:creste contractia sf int -musc intest:relaxare -ficat:creste glicogenoliza,gluconeogeneza -inima:creste FC,cresc aritmiile Alfa 2: (localiz pre si postsinaptic) -sinapsa:scade elib de noradrenalina(feed-back) -vase:vc -pancreas:scade secretia de insulina -plachete:creste agregarea plachetara Beta1-cord:creste frecventa,creste forta de contractie ,creste vit de conducere A-V -rinichi:creste elib de renina Beta2 –musc neteda:relaxare -musc scheletici:vd,glicogenoliza,creste forta de contractie -ficat:glicogenoliza,gluconeogeneza -pancreas:creste secretia de insulina si glucagon Beta3-t adipos:lipoliza 19.

Modalitati de interventie farmacologica la nivelul sinapsei adrenergice. Sinteza:levodopa =>cresc sint dopaminei =>corectia deficitului de dopamina(boala parkinson) Alfa –metildopa-intra in circulatie ,sint catecolaminelor=>alfa metilnoradrenalina -efect central-stimuleaza centri cv motorii simp care trimit la periferie impulsuri inhibitorii=>scade elib de noradr=>hTA,si scaderea TA -act periferica-alfa2 presinap =>scade elib de noradrenalina Rezerpina –inhiba captarea in vezicule de depozit Eliberarea –clonidina –alfa2 presinaptic=>scade elib de noradrenalina -guanetidina-inhiba elib de noradrenalina -amfetamina ,efedrina-stimuleaza elib de noradrenalina , -creste vigilenta Recaptarea in buton terminal –cocaina ,medic antidepresive-inh recaptarea Inhibitori ai degradarii-IMAO=>nu se mai degradeaza noradrenalina Recaptarea in vezicule de depozit –rezerpina-inhib recaptarea norad in veziculele de depozit .

10

20.Clasificarea medicamentelor agoniste si antagoniste adrenergice Medicam agoniste=simpatomimetice Medicam antagonsite=simpatolitice Clasificarea simpatomimeticelor: 1)dupa structura-catecolamine –adrenalina,noradr,dopamina,izoprenalina -debut rapid,durata scurta de act -nu se adm oral -nu penetreaza bariera encefalica ptr k au grupari polare -noncatecolamine-efedrina si amfetamina(invers) 2)dupa mecanismul de actiune –act directa :adr,noradr,dopamina -act indirecta(nu act pe recep si pe mediatori):amfetamina -act mixta:efedrina,nafazolina 3)dupa receptorii pe care act:pe alfa 1,2,beta 1,2-epinefrina Pe alfa 1,2,beta 1-noradrenalina(nu pe beta 2 dat –CH3) Pe beta:beta1,2-izoprenalina Beta1-dobutamina Beta2-salbutamina,salmeterol,fenoterol Pe alfa –fenilefrina,metoxamina Pe r dopaminergiciapomorfina,bromocriptina,dopamine Clasificarea simpatoliticelor: 1)inhibitori ai simpaticului cu act centrala:alfametildopa,clonidina,guanfacina 2)blocanti ai ggl vegetative(gglplegice)-trimetofan 3)blocanti ai recept adrenergici :blocanti alfa adrenergici-neselectivifentolamina,fenoxibenzamina -alfa1 selectivi-prazosin ,doxazosin Blocanti beta-neselectivipropanolol,nadolol ,timolol Beta1 selectiviadenolol,metoprolol 21..Medicamentele agoniste adrenergice - caractere structurale. Simpatomimeticele Proprietati farmacocinetice in fct de structura :prezenta OH fenolic –inactivare mai rapida -crester ea polaritatii moleculare-scaderea absorbtiei -distributie slaba in SNC Proprietatile farmacodinamice in fct de structura:

11

a)nucleul benzenic-prezenta a 2 grupari OH=>efect de tip catecolaminic max daca dispare un OH =>scad efectele beta1(fenilefrina) daca lipsesc ambele grupari OH =>numai act indirecta(efredina) b)catena laterala-prezenta OH in pozitie beta a cat laterale=> cresc efect alfa si beta prin cresterea fixarii pe receptori existenta unor radicali voluminosi la amino din capatul catenei laterale=>cresc efectele beta 22. Epinefrina, norpinefrina, izoprenalina si dobutamina : efecte farmacologice, indicatii. Epinefrina-efecte farm :-cv-cord-creste FC,frecventa carediaca si DC -vase-prin alfa-vc la niv mucoaselor,cutanat,viscerelor Prin beta2-vd la niv ms scheletici si artelor hepatice -creste TA sist si scade TA diastolica=creste diferentiala -respirator:-bronhodilatatie prin stimularea recept beta2 -metab:hiperglicemie Glicogenoliza prin stim beta 2 -indicati:-soc anafilactic data de edem glotic -criza de astm bronsic(subcutanat) -oftalmologie(trat glaucomului) -asco cu anestezice locale-prelungirea anesteziei Noreprinefrina-efecte farm:cv-act predominant de tip alfa Reflex baroreceptor -indicatii:-soc anafilactic -scaderea TA,scade stimularea barorecep arcului aortic -reducerea frecventei impulsurilor aferente spre bulbul rahidian Izoprenalina-efecte farm:cord-creste FC,DC, ritmul ventricular Vase:vd (ms scheletica) Cresterea dif intre Tasistolica si Tadiastolica Pulmonar:bronhodilatatie Metabolic:creste glicerolul si ac grasi -indicatii:blocul A-V gr I-intarzierea conducerii impulsului de la A-V Astmul bronsic Dobutamina –efect farm:predominant pe cord-creste FC,DC,alura ventriculara -indicatii:-soc cardiogen -IC refractara 23. Medicamente β2 agoniste adrenergice : efecte farmacologice, indicatii, clasificare, exemple Efecte farmacologice :-bronhodilatatoare -relaxare a uterului=>impiedicarea contractiilor uterine(med tocolitice) Indicatii:-astm bronsic -iminenta unui avort /nastere prematura

12

Clasificare:1)bronhodilatatoare:beta2 cu act scurta:salbutamol,albuterol,fenoterol Beta2 cu act lunga-salmeterol,fomoterol -nu se folosesc in criza de astm pentru k au efect intarziat 2)tocolitice:salbutamol,fenoterol,terbutamina Bronhodilatatoare:dilatarea bronsilor si golirea alveolelor . 24.Medicamente α agoniste adrenergice efecte farmacologice, indicatii, exemple. Fenilefrina,etilefrina:efect farm-vc=>creste TA Nu se act pe cord deoarece dau bradicardie reflexa Indicatii:topic-pe muc nazala ,sacul conjunctival Soc hTa –oral TPSV-tahicardie paroxistica supraventriculara Metoxamina-efect farm:vc-creste TA Efect pe vag=>scaderea frecv cardiace -indicatii:-TPSV prin act pe vag -hTA det de halotan 25. Medicamente agoniste dopaminergice: mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, exemple. Dopamina :mec de act –in fct de doza-d.mici-efect tip dopaminergic(2-5 picograme/kg/min) D.medii-efect dopa+beta adrenergic d.mari –la fel (mai ales beta adrenergic) d.f mari-efect alfa adrenergic(10-20 picrograme/kg/min) efecte farm:cord-creste FC,DC ,frecv cardiaca vase-vc -creste TA Renal +visceral-vd ren +mesenteric=>creste fluxul plasmatic renal Indicatii:dopamine+soc =medic de electie in trat socului Bromocriptina –mec de act:agonist selective pe recept dopaminergici D2 -ef farmacologice-scade sint de prolactina -scade elib hormonilor de crestere -indicatii:acromegalie,galactoree,amenoree,encefalopatie portala,unele forme de Parkinson. Apomorfina-mec de act :D2 -efect farm:stimuleaza centrii vomei -indicatii:provocarea vomei 1. Agonisti adrenergici cu actiune indirecta si mixta : mecanism de actiune efecte farmacologice, indicatii, exemple.

13

Efedrina-actioneaza indirect ,dar patrunde si in terminatiile simpatice elib noradrenalina Efecte farmacologice:- vc ,creste TA -bronhodilatatoare -stimulare psihomotorie,indeparteaza oboseala Indicatii:in hTA,mai ales cele cornice In miastenia gravis In astmul bronsic Nafazolina(rinofug):mec de act-elib de noradrenalina Ef farmacologice-decongestiv Indicatii:rinite acute seroase Amfetamina-mec de act:eliberarea unui exces de dopamina -ef farm:cardiovacular-tahicardie,HTA,IMA,vasculite SNC-agitatie,convulsie,coma,ischemie -indicatii:decongestionant al mucoasei nazale. 27.Inhibitori ai simpaticului cu actiune centrala : exemple, propietati farmacologice, indicatii, efecte secundare, reactii adverse. Clonidina –mec de act:-la nivel central=>stimuleaza recept alfa2 postsinaptici (la niv bulbar)-trimit impulsuri inhibitorii la periferie -la nivel periferic=>stimuleaza recept alfa2 presinaptici inh elib de NA –inhib a simpaticului –scade TA -prop farmacologice-nu reduce fluxul sanguin renal -se absoarbe usor -indicatii:HTA medie/grava -efecte secundare –retentie de Na -bradicardie -scade FC si DC -rk adv :usoare-sedare ,somnolenta,constipatie,uscaciunea gurii Grave-rebound la intreruperea trat Alfa-metildopa-mec de act:stimuleaza recept alfa 2 centrali(nucleii tract solitar din bulb) Impulsuri inhibitorii la periferie -prop farmacologice:nu scade fluxul sang renal -efecte secundare - Tendinta de retentie de Na - Scade debitul cardiac -indicatii:forme moderate de HTA -rk adv:nu produce rebound Moxonidina –mec de act-stimuleaza recept imidazolici I1 bulbari=>impulsuri inhib la periferie =>scade tonusul simpatic scade TA -caract farm:-mentine perfuzia renala ,mentinerea filtrarii glomerulare -stimnuleaza scaderea recept alfa 2 postsinaptici bulbari=>mai putine efecte adverse -indicatii:HTA esentiala,IP, retentie azotata -C.I.:BAV,BSA,IC,CI,bradicardie

14

28.Blocanti a eliberarii catecolaminelor la nivel terminal periferic: exemple, propietati farmacologice, indicatii, efecte secundare, reactii adverse. Rezerpina-mec de act:blocheaza captarea NA,DA,5-HT in vezicule de depozit -efecte farmacologice-hTA -bradicardie -linistire(act tranchilizanta+neuroleptica) -indicatii:HTA La adm intravenos act e mai rapida -rk adverse:-sedare,somnolenta -pirozis+congestie nazala -la doze mari-tulb extrapiramidale+depresie Guanetidina-mec de act:blocheaza elib NA in fanta sinaptica -ef farmacologice:scade TA,frecv cardiaca,fluxul sanguin renal -indicatii:HTA-cazuri severe care nu rasp la alte tratamente -rk adv:hTA ortostatica-colaps Impotenta sexuala la barbati Retentie salina Bretilium-ef farm:asem guanetidinei Creste pragul ptr fibrilatie -indicatii:fibrilatie atriala

29.Blocanti ai receptorilor α adrenergici: exemple, propietati farmacologice, indicatii, efecte secundare, reactii adverse. 1)blocanti alfa adrenergici neselectivi: a) fenoxibenzamina –ef farm:se impiedica vc produsa de adrenalina =>scade rvp=>tahicardie reflexa -indicatii:trat feocromocitomului mai ales preoperator b)fentolamina-ef farm:se impiedica vc produsa de adrenalina=>scade rvp=>tahicardie reflexa -indicatii-diag feocromocitomului 2)blocante alfa adrenergice selective Ef farm:-scade vc art si venoasa =>scade rpv si TA -fav mictiunea prin scaderea tonusului sf vezici -utilizare in afectiuni vasc /urologice -scade agregarea plachetara Reactii adv –prima doza –hTA ortostatica=>soc=>primele doze mai mici -tahicardie reflexa -retentie sodata -efect sedativ -cefalee si congestie nazala -vertij -disf sexuala a)prazosin-ef farm:scade TA si rvp nu modif DC,FG,FSR

15

-indicatii :HTA Insuf cardiaca ptr reducerea postsarcinii Fen Raynaud b)urapidil-indicatii-HTA -reac adv :hta ortostatica,vertij,cefalee c)dehidroergotoxina :indicatii-ischemia cerebrala tulb cerebrale la batrani d)sermion-indicatii:ischemie cerebrala arterita tulburari cerebrale la batrani e)tamusolin-indicatii-hipertrofia benigna de prostata

30.Medicamente blocante beta adrenergice : propietati generale, structurale si farmacocinetice, indicatii, exemple. Caracteristi generale-pot fi selective si neselective -unele beta blocante au activ simpatica intrinseca -nu deter hTA ortostatica -intreruperea brusca a trat determ efect de rebound -toate medocam au term olol Caract ale str chimice-se aseama cu med simpatomimetice:ptr k au un nucleu benzenic si o cat lat -gruparea amina la cat lat cu substituent voluminos=>determ fix pred beta -deosebirea de simpatomimetice-substituent de la nucleul aromatic -potenta medicam este crescuta dak exista un at de oxigen intre nucleu benzenic si cat lat Caract farmacocinetice:lipofile-se abs repede ,se metabolizeaza rapid in ficat -nu se adm in insuf hepatica (propanolol,metoprolol) Hidrofile-absorbtie si metabolizare mai lenta Nu se adm in insuf renala(atenolol,nadolol) Indicatii generale-afect c-v:antihipertensive Antiaritmice Antiischemice -glaucom -migrena -hipertensiune portala -trat simpomatic al hipertiroidiei -tremor esential Exemple neselectivi-propanolol -nadolol -timolol Beta1 selectivi-atenolol,metoprolol,bisoprolol,nebivolol Alfa si beta-labetolol,carvedilol

16

31. Antagonisti neselectivi beta adrenergici : exemple, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse si contraindicatii Exemple:propanolol,nadolol,timolol. Ef farmacologice:c-v-cord-efect cronotrop-efect dronotrop – -efect ionotrop-efect batmotrop-vase-vc(ms scheletici) Pulmonar :bronhoconstrictie Renal :retentie de Na-dat scaderii TA si FPR(flux plasm renal) Metabolice-scade glicogenoliza si secretia de glucagon Indicatii –antihipertensiv-scade secretia de renina -mec multiple -antianginos-scade cons de oxigen -antiaritmic(aritmii postinfarct si hipertiroidie) -glaucom(scade secretia umorii apoase de corpul ciliar) -antimigrenos-impiedica vd determ de catecolamine in vasele cerebrale -HTP-blocarea beta 2 splahnici -tremor esential Rk adverse si contraindicatii:-bronhoconstrictie –C.I. in astm bronsic si BPOC -rebound-crize anginoase si aritmii -tulburarii metabolice-C.I. in DZ insulinodependent din cauza reglarii glicemiei -blocuri sinoatriale sau de ramura -tulburari ale fct sexuale ,sedare ,somnolenta -racirea extremitatilor –prin predominanra alfa ce determ vc –C.I. in arteriopatie obliteranta Ef adverse:bronhoconstrictie Disfunctie sexuala Nadolol –efecte farmacologice,indicatii si contraindicatii ca la propanolol -eficacitate in HTP Timolol-oftalmologie ptr scaderea secretiei umorii apoase 32.Antagonisti beta adrenergici selectivi pe receptorii β1 : exemple, efecte farmacologice, indicatii. Antagonisti beta adrenergici cu activitate simpatica intrinseca : exemple, mecanism de actiune, indicatii. Antagonsti beta 1selectivii exp:atenolol,metoprolol,acebutanol,esmolol,bisoprolol,nebivolol,betaxololul Efecte farmacologice:-inhiba apoptoza miocardica-bisoprolol,nebivolol,metoprololul succinat => indicatie in ICC –scade TA - creste toleranta la efort in AP - actiune minima la niv pulmonar ,metabolic,circulatie periferica indicatii –indicatiile propanolului ,inclusiv ka pacienti care au asociat-astm -DZ

17

-arteriopatie -IC Antagonisti beta adrenergici cu activitate simpatica intrinseca Exp:pinololul,acebutamolul Mec de act:- se fixeaza pe recept beta adrenergici =>impiedica act catecolaminelor pe ei -stimuleaza recept beta ,dar nu cu aceeasi eficacitate ca a catecolaminelor Indicatii-HTA +bolnavii cu DZ -HTA+bradicardie -indicatiile propanolului 33.Blocanti adrenergici mixti – alfa si beta : exemple, mecanism de actiune si efecte farmacologice, indicatii. Labetolol –mec de act:alfa blocant =>vasodilatatie periferica -efect farm:beta2 blocant +vasod periferica Nu creste rvp Blocheaza mai mult beta decat alfa -indicatii:HTA la varstnici HTA la pers de culoare HTA la gravide -rk adv:hTA ortostatica Vertij Carvedilolul –indicatii:insuf cardiaca HTA CI 34. Blocanti ai receptorilor dopaminergici: exemple, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse. Metroclopramida -mec de act –stimulat al recept colinergici -ef farm:creste tonusul sf esofagian inf Stimuleaza golirea stomacului Creste secretia de prolactina si aldosteron -indicatii-antiemetic -prokinetic-da DZ -esofagita de reflux-alim din stomac se intorc inapoi -rk adv-sedare -tulb extrapiramidale(torticolis) -contraindicatii-obstructie organica 35.Tipuri de receptori colinergici, localizare, structura, mecanismele biochimice de activare a lor. Receptorii muscarinici prez 5 subtipuri : M1-in SNC,gg,term presinaptice,ggl vegetativi

18

-in celula parietala gastrica -mediaza ef de tip excitator M2-in miocard -mediaza ef de tip inhibitor(vagala a inimi) M3-in gl exocrine -tub digestiv,gl bronsice,lacrimale,sudoripare,musc neteda -ef de tip excitator -cei din endoteliu vasc (efect neg)prod vd(efect indirect)mediat de oxidul nitric M4-in SNC Structura-receptori in serpentina cuplati cu proteina G -M1 si M2 au ca mesageri secunzi IP3 ,DAGsi Ca 2+ -M2 si M4 produc inhibitia a adenilatciclazei-efect inhibitor Mec biochimic de act a lor:medicamentul se fix pe receptor Subunitatea alfa a proteinei G se decupleaza de subunitati betagama si fixeaza o molecula de GTP-acesta determina activarea de E Are loc formarea de mesageri secunzi ai informatiei celulare care detrmina:activarea proteinkinazei intracelular care act pe prot specifica fiecarui tip de celula si deter rasp specific Activare a canalelor ionice Are loc rasp celular .Incetarea act medicam duce la :inactivarea mesagerilor secunzi Fosfordiesteraza degradeaza AMPc Inactivarea proteinei G – desfosforilarea GTP (cu formare de GDP) fixat pe subunitatile alfa=>cuplarea cu subunitatile betagama +formarea de complex inactiv GDP-proteina G Receptorii nicotinici -2 subtipuri: Nn(neuronali)-la nivelul gg veg,SNC si medulosuprarenal Nm(muschi)-la niv placii motorii Structura:receptorii ce deservesc un canal ionic,deschis canalele de Na+ si Ca+ producand excitatie. 36.Efectele stimularii receptorilor colinergici. Modalitati de interferare farmacologica a sinapsei colinergice Efecte :stimularea musculaturii netede Bronhoconstrictie Creste peristaltismul Ms circulari-constractie-mioza ;ms ciliar-desch canalului Schlem duce la usurarea drenarii umorii apoase Stimularea evacuarii urinei,relax sf Vasodilatatie +arteriodil Cord-ef inhibitor-bradicardie

19

Gl exocrine-hipersecretie 37.Agonistii colinergici cu actiune directa: exemple, efecte farmacologice indicatii. Exp:acetilcolina si esterii colinei inuditi a) Ach:se utilizeaza doar in scop excitator,nu se adm ca medicament Nu are liposolubilitate su e inactiv de colinesterazele circulante Creste convexitatea cristalinului Contracta ms ciliar=>mioza b)esterii-beta-necolinergic-asem cu ach dar predomina activ muscarinice puternice ,mai ales la niv tract urinar -carbacol-are si act muscarinice+nictinice-la niv medulosuprarenalei cu elib de catecolamine -pilocarpina-are act asem ach -are toxicitate sistemica f mare ,nu se poate utiliza decat ca si antidot in intox cu parasimpatolitice -are efecte puternice secretorii,cu pierderi masive de secretii(sudorale,salivare,bronsica) -bradicardie,colaps vasc -utiliz ei ca topic(util local )in glaucom 38. Agonistii colinergici cu actiune indirecta reversibila: exemple, mecanism de actiune , efecte farmacologice, indicatii Anticolinesterazice –inh prin complexare colniesteraza resp de degradarea ach=>disponibilitate mai mare a neurotrans ptr actiune. Dupa durata de act avem, anticolinesterazicele cu act reversibila. -cu durata f scurta de act:edrofonice -cu durata medie:fizostigmina,neostigmina-act 2-4 ore Indicatii –limitate cu ef adv la niv SNC ;poate fi util in glaucom -au o molec polara -au efcet muscarinice –stimuleaza musc neteda gastro-intest si la niv tract genito-urinar -in atonie veziculara ,intestinala Act nicotinice-la doze f mari. 39.Agonistii colinergici cu actiune indirecta ireversibila: exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, semnele si tratamentul intixicatiilor acute ca astfel de substante . Anticolinesterazicele cu act ireversibile-comp organo-fosforici care inhiba ireversibil colinesteraza Patrund cu usurinta prin piele ,mucoasa. Trat-se administreaza atropina ptr efecte muscarinice Obidoxina-reactivator de colinesteraza adm intravenos cat mai rapid Izoflorafat-f toxic;produce imbatranirea colinesterazei.

20

40.Medicamente parasimpatolitice : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, efecte secundare, contraindicatii. Parasimpatoliticele Exp:atropina –mec de act-inhiba act acetilcolinei prin competitie la niv recept muscarinici -efecte farmacologice-blocarea muscarinice-scade secretia salivara -scade secretia acidului gastric -scade tonusul +peristaltismul cailor biliare,tract urinar -gl exocrine sunt reduse secretiile -ef 3-4 h -midriaza,paralizia acomodarii ptr aproape =cicloplegie -inlatura bradicardia Indicatii:hipersecretie gastrica,colici biliare,constipatie,tenesme vezicale. Contraindicatii –FiA,glaucom,tuberculoza pulmonara evolutiva. Rk adv: uscaciunea gurii,constipatie,retentie de urina,tahicardie,midriaza cu cresterea tensiunii intraoculare,tulburari de vedere ,fotofobie,cefalee SCOPOLAMINA : P.F:lauronil,hidromorfon-scopolam -are actiune PSL cu efecte asemanatoare atropinei dar de 2 ori mai intense si de durata mai mica -e un inhibitor al SNC -are efect antiparkinsonian,spasmolitic,antisecretor,antispastic,analgezic,sedativ,ganglioplegic ef.adv:somnolenta,ameteli,halucinatii indicatii:preanestezie,rau de miscare,in oftalmologie,boala parkinson Cind:glaucom,adenom de prostata

41.Sistemul serotoninergic: distributia serotoninei in organism, metabolismul serotoninei, receptorii serotoninergici si efectele stimularii lor, clasificarea medicamentelor sistemului serotoninergic, exemple. Distributie-95%tub digestive in ms enterocromofine -SNC -plachete sanguine –trombocitele o preiau din plasma Metabolismul:-sinteza serotoninei-incepe de la triptofan

21

-la niv epifizei –serotonina se transf in melatoninasint mai intensa noaptea -degradarea 5-HT-e degradta sub act MAO prin dezaminare oxidativa Receptorii sunt de la 5-HT1....5-HT7,iar cei S-HT1 sunt de la 5-HT1A........5HT1D Structura:-receptori in serpentina 5-HT3 deservesc in canal ionic Efect stim recept serotoninergici: 1)ef periferice:a)pe musc neteda-creste peristaltismul -apare refluxul de voma-prin 5-HT3 care se gasesc atat la niv tract dig cat si la niv SNC=>blocanti de 5-HT3 folositi in trat vomei prod al medic antineoplazice -bronhoconstrictie -contractia uterului b)la niv c-v:pe vase avem recept 5-HT2 pe vase nromale –vd pe vase lezate –vc act mai evidenta oe vasele renale si coronare pe TA stimuleaza det rasp variat pe cord-cresc frecv si FC 2)ef centrale –reglarea somnului,temp,apetitului,ef antidepresiv Clasificarea medicamentelor sist serotoninergic: I serotoninergice directe:-agoniste 5-HT1(triptani)=antimigrenoase Exp:sumatriptan,naratriptan,zolmitriptan IIserotoninergice indirecte –1)stimuleaza sint de serotonina-triptofan,5-HT -2)inhibitorii a recaptarii serotoninei: a)antidepresive:-inhibitoare specifice(doar pe serotonina) exp:fluoxetina(prozac) paroxetina(seroxat) -inhibitoare mixte(serotonina+noradr) Exp:clorimimipramina(anafanil) Amitriptilina Maprotilina b)anorexigene-fenfluramina(minifage) dexfenfluramina 3)inhibitorii ai metabolizarii prin MAO: a)nespecifice-iproniazida,tranilcipromina b)inhibitoare de MAO-A de MAO-B

42.Clasificarea medicamentelor care actioneaza asupra SNC, exemple. a)medicam cu act deprimanta-neselectiva-anestezice hipnotice si sedative -selectiva-1) predominanata pe fct psihice-anxiolitice

22

-antipsihotic e -2)pred pe fct motorii –antiparkinsoniene-+r dopaminergici -antiepileptice=anticonvu lsivante -miorelaxante centrale-in special in bolile reumatice 3)predominant pe durere-analgezice opiode b)medicam cu act stimulanta-antidepresive -neurotrope -stimulante-psihomotorii -bulbare c)medicatia bolilor degenerative:narcoza este dif de hipnoza(se trez la atingere,intepatura,orice stimul exterior) anxietatea=frica fara un motiv real nevroza=poate fi controlata psihoza=e greu tratata 43.Hipnoticele: definitie, somnul fiziologic si cel determinat de hipnotice, mecanism de actiune, efecte farmacologice, reactii adverse. Definitie :medicam care induc sau prelungesc somnul Scade nr trezirilor peste noapte Produc un somn asemanator cu somnul fiziologic Somnul fiziologic :-somn de unde lente De refacere Scade fct bazala Vise care nu se tin minte Somnul hipnotic creste durata somnului lent cu unde lente(normal =90 min x 4-6 ori)si scade durata si nr perioadelor de somn rapid (normal 10-30 min x 3-5 ) Mec de act :fiziologic-inhib SRAA=>scade vigilenta corticala Chimic-modif ale transmiterii sinaptice dependente de NA,5-HT,GABA Efecte farmaco:-sedare,somn,narcoza -ef anticonvulsivant Rk adv:-diminuarea perf motorii Ef aditiv la bauturile alcoolice Buimaceala la trezire –scade somnul rem ,,datorie de somn paradoxal” Dependenta :psihica Toleranta-doze din ce in ce mai mari ptr aparitia ef Fizica-pac consuma medic ca sa nu se mai simta rau Psihotoxicitate-pac poate avea manif antisociale 44.Hipnotice nebarbiturice : exemple si principalele caracteristici farmacologice. Nebarbituricele-benzodiazepindele :

23

Diazepam-anxiolitic Nitrazepam –cp de 2,5mg Act hipnotica,relaxare musc Nu determ inductie enzimatica Toxicitate redusa Midazolam-comprimate 15mg Act f rapida Da amnezie anterograda Flurazepam Temazepam Triazolam Zopiclona(imovane)-cp 7,5mg -are act pe recept GABA -ef sedative,relaxant,anticonvulsivant -determ vise in culori Zolpidem(stilnox)-cp 5-10 mg Act pe recept GABA Nu modif stadiile somnului=somn asem cu cel fiziologic Nu are act relaxanta si anticonvulsiva Glutetimida-sedativ 250mg -act slaba Cloralhidrat 45.Hipnotice barbiturice : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, clasificare, farmacocinetica, reactii adverse, tratamentul intoxicatiei acute cu barbiturice. Fenobarbital –mec de act-faciliteaza si prelungeste ef GABA –se fix de recept GABA pe alt situs decat cel ptr GABA sau benzodiazepine=>desc can de Cl =>hiperpolarizare=>inhibitie -activarea directa a can de Cl –la doze mari -scade act glutamatului –det depolarizare+excitatie -efect fármaco:-sedativ,somn,narcoza(30-40 mg) -anticonvulsivant la 50-60 mg -hipnotic la 100-200 mg Fenobarbitalul un se adm intravenos deoarece e introdus intr.-o subs uleioasa=adm numai intramusc ,doza totala e peste 3-6 g. -indicatii-hipnotice -sedative -anticonvulsivante (epilespsie,tetanos) -clasificare in fct de durata somnului:-lunga:fenobarbital>8h -medie:ciclobarbital,amobarbital -scurta:pentobarbital,tiopental-in anestezie -farmacocinetica:absorbtie buna Metabolizarea se face in ficat =inductoare enzimatice

24

Eliminarea renala-ph alcalin creste elim Timpul de injumatatire :fenobarbital 1-6 zile Durata scurta si medie 14-42h -rk adv –somnolenta -confuzie (la batrani) -dereglarea somnului fiziologic (deficit de somn paradoxal) -atentie la bolnavi cu porfirie-deoarece induce crize de porfirie Tratamentul intoxicatiei acute cu barbiturice:voma+spalaturi gastrice(in primele 3h) Adm de purgative osmotice Sustinerea resp ,circ Alcalinizarea urinii Diuretice osmotice Dializa peritoneala/hemodializa 46. Acidul gamaaminobutiric si receptorii GABA : metabolism, tipuri de receptori GABA, efectele stimularii receptorilor GABA. Benzodiazepinele : clasificare, exemple. Metabolismul :-sinteza-glutamina-ac glutamic-GABA -depozit in veziculel de depozit -elib in fanta sinaptcia -recaptarea in term presinaptice Celulele gliale -degradarea in cel gliale-GABA de catre ac succinic Receptorii GABA: GABA-A:au mai multe situsuri de legare ptr GABA Benzodiazepine Barbiturice Steroizi-progesteron Substanta care se leaga de recep GABA –moduleaza activ GABA si nu au efect in absenta GABA -sunt receptorii care deservesc un canal ionic-canal de ClFixarea GABA pe recept duce la desc canalelor de Cl- ceea ce duce la intrare ionilor de Cl in celula =>hiperpolaritate celulara Efectele farmaco:mediate prin canalel de Cl- a recept GABA-A Desc can de cl ,intrarea Cl in neuron:-ef anxiolitic -ef sedativ si hipnotic -ef miorelaxant -ef anticonvulsivant Inchiderea can de Cl si inhibarea intrarii Cl in neuron:-anxietate -stimulare -ef preconvulsivant -ef promnezic GABA-B-localiz la niv sinapsei-receptori presinaptici Postsinaptici Recept presinaptici GABA-B –controleaza elib GABA si altor mediatori in fanta sinaptica

25

Recept postsinaptici GABA-B-desc can de k+=>iesirea k+din neuron ceea ce duce la hiperpolarizarea mb Efectele stimulatorii-ef miorelaxant-relax ms scheletice prin inhib trans sinaptice la niv maduvei spinarii -inhib bronhoconstrictia prin inh elib de Ach -efect antitusiv Clasificare : In fct de act predominanta:1)anxiolitice-diazepam-cp 2mg,10 mg -alprazolam(xanax) 0,25mg -bromazepam -medazepam -clorazepam -lorazepam -clordiazepioxid 2)hipnotice-nitrazepam -temazepam -triazolam -midazolam -zolpidem,zopiclona 3)antiepileptice-clonazepam In fct de durata de act:-act lunga 1-3 zile-diazepam -clorazepam -clordiazepoxid -act intermediara 10-20h-alprazolam -lorazepam -temazepam -act scurta:-3-8 h –oxazepam -triazolam

47.Benzodiazepinele : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse, contraindicatii. Nebarbituricele-benzodiazepindele : Diazepam-anxiolitic Nitrazepam –cp de 2,5mg Act hipnotica,relaxare musc Nu determ inductie enzimatica Toxicitate redusa Midazolam-comprimate 15mg Act f rapida Da amnezie anterograda Flurazepam Temazepam Triazolam

26

Zopiclona(imovane)-cp 7,5mg -are act pe recept GABA -ef sedative,relaxant,anticonvulsivant -determ vise in culori Zolpidem(stilnox)-cp 5-10 mg Act pe recept GABA Nu modif stadiile somnului=somn asem cu cel fiziologic Nu are act relaxanta si anticonvulsiva Glutetimida-sedativ 250mg -act slaba Cloralhidrat Mec de act:benzodiazepinele se fix pe recept GABA-A langa situsul de legare a GABA>favorizeaza act GABA –>desc can de Cl- ceea ce duce la intrarea Cl- in celule =>hiperpolarizare celulei=>inhibitia desc neuronale=>ef anxiolitic Efecte farmaco:anxiolitic Hipnotic Relax musculara Amnezie Anticonvulsivant Indicatii:anxiolitice Hipnotice Inducerea anesteziei Anticonvulsivante Relaxare musc Contraindicatii –miastenia gravis -soferi -atentie la asociere cu alcool/alte deprimante centrale

48.Medicamentele antipsihotice : mecanism de actiune, clasificare, exemple. Mec de act :-medicam antischizo intervin la niv multor tipuri de sinapse cele mai imp dopaminergice +serotoninergici dar si adrenergenici si colinergici 1)blocarea receptorile recept dopaminergici D2 de la niv creierului si inhiba act dopaminei ka dif formatiuni cerebrale mai ales fenotiazidele –sist limbic Sits nigro-striat Hipotalamus 2)blocarea recept serotoninergici 5-HT24=> efect antipsihotic -unele blocheaza si 5-HT1A,5-HT1B=>impiedica recaptarea serotoninei +norepinefrina creste efectul antipsihotice –blocheaza putin recept D2 -5-HT2 creste elib de dopamina in corpul striat =>fara ef extrapiramidale Clasificarea medicam: 1)antagonisti dopaminergici-fenotiazidele-clopromazina -flufenazina

27

-proclorperazina -prometazina Tioridazina -butirfenone-haloperidol -droperidol -benzamine-sulpirida -tiaprida 2)antagonisti serotoninergici 5-HT2,dopaminergici(neuroleptice atipice) -clozapina -olanzapina -risperidona 3)timoreglatoare-litiu-in trat maniei -carbazepina -acid valproic 49.Medicamentele antipsihotice : exemple, efecte farmacologice, indicatii, efecte secundare si reactii adverse, contraindicatii. 1)antagonisti dopaminergici-fenotiazidele-clopromazina -flufenazina -proclorperazina -prometazina Tioridazina -butirfenone-haloperidol -droperidol -benzamine-sulpirida -tiaprida 2)antagonisti serotoninergici 5-HT2,dopaminergici(neuroleptice atipice) -clozapina -olanzapina -risperidona 3)timoreglatoare-litiu-in trat maniei -carbazepina -acid valproic Efecte farmaco:-antipsihotice-apar dupa 3 sapt ,inlatura delirul,halucinatiile,autism ,catatonina,iluzii patologice -sedative-imediat dupa starea de indif det de muschi -extrapiramidale-simpt parkinsoniene -acatisia-agitatia motorie -dischinezia tardiva-la cei cu trat indelungat,posturi inadecvate ale gatului,mb,trunchiului=manisf aproape ireversibile -vegetativolitice-blocarea alfa adrenergica-hta ,congestie nazala -blocarea colinergica-efectele atropinei -ef anticonvulsivant-clopromazina -deprimare termoreglare-poichilotermie

28

-endocrine-creste secretia de prolactina=cresc sani,galactoree,oligomenoree -scade secretia de STH -scade secretia h suprarenalieni Indicatii:schizofrenie-in doze mari initial Antivomitive-in doze mici Prurit ,rau de mare(romergan) Sughit rebel-clopromazina Ef secundare+rk adv:hta ortostatica Ef extrapiramidale Tulb endocrine Constipatie Retentie de urina Tremor Disfunctie sexuala Icter colestatic Agranulocitoza Contraindicatii:boala Parkinson Epilepsie Glaucom Adenom de prostata Boli vasc cerebrale Sarcina+alaptare 50. Depresia si mania : definitie, semne, etiopatogenie. Medicamentele antidepresive : clasificare, exemple. Depresia este tulb a dispozitiei care modif statusul energetic ,somnul,apetitul,libidoul,capacitatea fct Semne :tristete,neajutorare,disperare,incapacitatea de a ajunge la satisfactie prin activ curente Se dif de schizofrenie prin faptul k acolo se produc tulb de gandire . Mania =comportamentul caract prin entuziasm ,incredere exagerata in sine,gandire si vorbire rapida,gandirea rationala e afectata. Etiopatogenia depresiei si maniei este necunoscuta -teoria aminelor biologice-deficit de serotonina si /sau NA=depresie -surplus de serotonina si/sau NA=manie Trat depresie =corectarea deficitului de 5-HT Clasificare:-1)inhibitoare ale 5-HT:fluoxetina(prozac) Paroxetina(seroxat) Fluvoxamina Sertralina 2)inhibitoare ale recaptarii NA-imipramina -amitriptilina -doxepina -maprotilina -amoxapina

29

3)inhibitoare ai metab 5-HT(inhit MAO-A)-moclobemida 4)timoreglatoare-litiu 51.Epilepsia : definitie, clasificare. Mecanismul de actiune al antiepilepticelor, clasificarea medicamentelor antiepileptice, exemple. Epilepsia tulb convulsiva /senzoriala recurenta det de descarcarile bruste,excesive a neuronilor cerebrali dintr-un focar epileptic,care apoi se estind in mai multe zone cerebrale Clasif:generalizate:-a)criza de grand mal =tonico-clonica-pierderea de constiinta,cadere,contractii tonice,contractii tonico-clonice generalizate -b)crize minore-fara pierderea de constiinta,fara cadere,fara convulsii,pac pierde contactul cu mediul ext,pacientul are privire fixa,intrerupe activ,apoi o reia ca si cum nimik nu s-ar fi intamplat. -c)contractii mioclonice=contractii musc de scurta durata ,de obicei secundare altor boli -d)status epilepticus(marele rau epileptic)=crize subintrante(una dupa alta) Partiale:a)simple=fara pierdere constiintei+contractii unui singure gr de ms controlat de un focar epileptogen care nu disemineaza b)complexe=isi pierde constiinta+halucinatii senzoriale,disfunctii motorii. Mecanism de act:1)blocheaza desc din focarul epileptic 2)impiedicarea diseminarii excitatiei in zonele cerebrale adiacente Clasificarea antiepilepticelor 1)inhibitoare de canale de Na+-fenitoina(cp 100 mg) -carbamazepina Ac valproic Lamatrigina-scade activ glutamatului Primidona 2)modulatori GABA-barbiturice:fenobarbital -primidona -benzodiazepine:-diazepam -clonazepam -clobazam -acid valproic -gabapentida,tigabina 52. Boala Parkinson : etiopatogenie, semnele bolii Parkinson, clasificarea medicamentelor antiparkinsoniene. Boala neurologica det din cauza deficitului activitati dopaminergice la nivelul corpului striat cu scaderea inhibitiei dopaminergice si probabil cresterea controlului excitator colinergic la acest nivel. Semnele bolii sunt:sindroamele extrapiramidale Tremor Rigiditate musc Bradikinezie-se misca incet

30

Anomalii de postura si mers Sialoree(ii curg balele) Clasif medicamentelor: I )Dopaminomimetice:a)creste sint de dopa=dopa+inhib de dopa-decarboxilaza Alfadopa+carbidopa(nakom 200/25 mg) Alfadopa +benzerazida(madaper 200/25 mg) b)creste elib de dopa-amantadina(viregyt) c)inhib degradarii dopa-seleginina-inh de MAO -entacapona-inh de COMT d)agonisti direct-ai recept dopaminergici-bromocriptina II)antagonisti colinergici muscarinici –biperidina -tropatepina -trihexifenidilul 53. Levodopa si inhibitorii de dopadecarboxilaza: mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse, contraindicatii Mec de act:-refacerea dopaminei in subs neagra,apoi stimularea recept dopaminergici D2 -strabaterea barierei hematoencefalica -e metabolizata aproape in intregime in perif la niv sinapsei adrenergici si colinergice Carbidopa si benserazida=inhibitori de dopa-decarboxilaza care nu strabat bariera hematoencefalica Vit b6 creste degradarea levodopa Efect farmacologice:-amelioreaza simt la 50-80%din pacienti -scade rigiditatea,scade bradikinina si scade tremor Efecte adv:-perif:stimuleaza inima ,hta -SNC-stimuleaza centrul vomei produce greata ,voma -psihoze,halucinatii auditive si vizuale -misc involuntare(dischinezii) Contraindicatii:-boli c-v,hep ,renale - DZ - Psihoze - Glaucom - Melanom-fav dezv 54.Opioizii endogeni, tipuri de receptori opioizi si efectele stimularii lor, mecanismele biochimice de activare a receptorilor opioizi, clasificarea opiaceelor. Tipuri de recep opioizi :µ,K,sigma Recep sigma care provoaca analgezie ,midriaza,insa sunt recept ptr feniciclidina Efectele stimuarii recept µ -analgezie -deprimarea respiratorie -euforie /sedare

31

-mioza -dependenta -constipatie -hipotermie(scade temp) K: -analgezie spinala -mioza Sigma: fav act pe k si µ Clasificarea opiozilor: I )agonisti(enkefalomimetice)-a)puternici-metadona -morfina -heroina -hidromorfina -peptidina -fenoalin -b)moderati-codeina -propoxifen -dextrometorfanul -tramadol II)agonisti-antagonisti-pentazocina(fortral) -buprenorfina -nalorfina -nalburfina III)antagonisti-naloxona -naltrexona 55.Morfina : mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, efecte adverse si contraindicatii, doze echivalente cu alte opiacee. Mec de act:depresiv selectiv pe SNC care determ analgezie ,calmarea anxietatii,sedare,euforie. Efecte farmaco:-ef la niv SNC,dig,genitourinar ,c-v,pulm,ochiului,termoreglarii -ef neurohormonale -toleranta si dependenta Efecte SNC-a)analgezie intensa-creste pragul perceptiei dureroase -modif durerii-detasarea fata de durere -scad react la durere-strigatele,frica -durata 4-6h -loc de act:central,maduv spinarii(ex:artic-local) b)deprimare respiratorie:scade sens centrilor resp la C% CO2 se instaleaza paralel cu analgezia c)deprimare a centrului......... d)modif comportamentala:euforie,sedare,stare de bn e)voma:la doze mici

32

Efecte la niv digestiv:-scade peristaltismul -scade secretia gastrica -spasm pe caile biliare+sf oddi=>in colici se asoc cu antispastice(scobutil) Efecte genitourinar:creste contractia ureterelor=>in colica renala se asoc ci antispastice(atropina,butilscopolamina) Creste tonusul detrusorului vezici urinare Creste tonusul sf vezicii=>mictiune dificila Efecte c-v:vd arteriala +venoasa=>indicata in EPA Deprima reflexele circ=>hTA ortostatica Dilatarea vaselor cerebrale=>cresterea pres LCR=>contraindicata in traumatismele cerebrale Vd cutanata=>congestie,transpiratii Efecte pulmonare:-bronhospasm prin elib de histamina Ochi –mioza Termoreglare-deprimare Efecte neurohorm:-scade secretia de ACTH,FSH,LH -creste secretia de prolactina Toleranta+dependenta Dependenta psihica=comportamentul de autoadm a unei subs ptr o strae de bn si are tendinta de a-si adm din ce in ce mai des si mai multe Toleranta=cresterea dozelor de subst care produc acel ef placut Dependenta fizica se mai numeste sindrom de abstinenta=pers nu isi mai adm subst ptr ef placut ci ptr a indeparta ef neplacute aparute la incetarea adm Psihotoxicitatea=comportam antisocial(crima,furt) 56.Metabolismul lipidelor. Obiectivele tratamentului hipolipemiant. Metabolismul lipidelor:lipidele provin din alimente =emulsionate sub act acizilor biliari,degradate mai ales sub actiunea lipazei pancreatice +absorbtia sub forma de colesterol,ac grasi ,trigliceride. In enterocit acizi grasi sunt esterificati in TG care in asociere cu colest esterificat form kilomicroni ,care din limfa trec in sange. La nivelul endoteliului capilar din t adipos-musc,sub actiunea lipoprotein-lipazei se elib ac grasi care intra in depozite,sub forma de kilomicroni fragmentati.Acestia sunt recunoscuti de hepatocit ,intra in acestia si sunt digerati Fct hepatocitului:-sinteza de colesterol -formarea de ac grasi din colesterol -elib de VLDL in sange -reglarea nr de receptori ptr LDL in fct de colest in hepatocit VLDL-elib in sange de hepatocit,sub influenta lipoproteinlipazei,se transf in IDL,apoi in LDL LDL este recunoscut de receptorii specifici hepatici si extrahepatici fiind captati prin endocitoza Tesuturile extrahepatice retin o parte din colesterol eliberand HDL

33

Colesterolul din HDL ,sub influenta lecitin-colest-acil-transferazei plasmatice,se transf in IDL,apoi in LDL ,care e captat in ficat. Obiectivele tratamentului hipolipemiant: 1)Modif stilului de viata –scaderea aportului de alimente: trebuie indepartat aportul alim format din-ac grasi sat de orig animale -ac grasi nesaturati de tip trans din margarina care =>creste LDL Indicatii pentru scaderea LHL,crestera HDL: -ac grasi nesat de tip cis(ac oleic)-in uleiuri vegetale -ac grasi polinesat de tip omega3,care se gasesc in pestii din marile reci -fumatul duce la scaderea HDLcolesterol -efortul fizic indicat 2)Modificarea metabolismului lipidelor- scaderea absorbtiei lipidelor -scaderea sint de lipoproteine -cresterea degradarii lipoproteinelor -cresterea eliminarii colesterolului 57.Clase terapeutice folosite in tratamentul dislipidemiilor – exemple. 1)inhibitori ai enzimei gastrice+pancreatice Exp:orlistat(xenical gel 120 mg) 2)inhibitori ai absorbtiei colesterolului Exp:ezetimib(ezetrol cp 10 mg) 3)statinele-intervin pe sinteza de colesterol-simvastatin 4)fibratii-determ degradarea lipidelor-activeaza lipoproteinlipaza Exp :fenobarbital 5)rasinile fixatoare de ac biliari Exp:colestiramina 58.Statinele : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse. Exemple:simvastatin Atorvastatin Fluvastatin Lovastatin Mec de act:-inhiba HMG-CoA reductaza –nu se mai sintetizeaza mavolonat ducand la inhib sint colest in hepatocit ->cresterea de receptori hepatocitari ptr colesterol ,cresc captarile de LDL din plasma ,scade LDL din plasma Ef farmacologice :creste HDL Scade LDL plasmatic cu 15-30% Scad TG cu 10-25% Efecte nonlipidice-ameliorarea fct endoteliale Stabilizarea placi de aterom

34

Scade inflamatia asociata ATS Scade mortalitatea,creste speranta de viata Indicatii :dislipidemiile in care sunt cresteri ale LDL>TG Ascociere cu fibratii Rk adverse:-hepatice –citoliza cresteri ale TGO,TGP=necesar urmarirea din 3 in 3 luni in primul an ,apoi la 6 luni -muscular-slabiciune,dureri musculare-cresteri ale creatinkinazei=miozita Contraindicatii:sarcina Boli hepatice,musc –bolnavii trebuie monitorizati. 59.Fibratii : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse. Exemple:fenofibrat Benzafibrat Gemfibratul Ciprofibratul Mec de act:1)stimulare a PPAR-recept actv prolif peroxizomilor->cresterea peroxizomilor ->creste activ lipoproteinlipazei ce duce la degradarea TG din kilomicroni si VLDL ,scade TG plasmatic 2)inh sint de acizi grasi si produce cresterea oxidarii lor in ficat Ef farm:scad TG cu peste 30% Creste secretia de cholesterol prin bila=>scaderea colest cu 5-15% Creste HDL cu 10-15% Determina regresia xantoamelor Efecte adv:-musc-crampe,mialgie,slabiciune musc si cresterea creatinkinazei =miozita -dig-tulburari dispeptice+transaminazelor -favorizeaza calculi biliari prin cresterea secretiei de colest Contraindicatii:-sarcina+alaptare -insuf hepatica -insuf renala 60.Clasificarea medicamentelor folosite in tratamentul insuficientei cardiace si motvatia folosirii lor in insuficienta cardiaca, exemple. Sunt grupate in 4 clase: 1)diureticele –diureticele de ansa -diureticele tiazidice -care economisesc K+ 2)vasodilatatoare –orale:IEC Inhibitorii de A II Nitrati Hidralazina Blocanti ale can de Ca 2+ -parenterale:nitroprusiatul de Na Nitroglicerina 3)beta adrenergice-blocante-metoprolol

35

-bisoprolol -nebivolol -carvedilol Mec de act:inhiba apoptoza Antiremodelant Creste diastola -stimulante-dobutamina -dopamina 4)tonicardiace:glicozidici digitalici Inhib de fosfordiesteraza Glucagon 61.Digoxina : mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse, contraindicatii. Mec de act:inhiba pompa de Na/K Efect farmacologice:cardiace-ionotrop+- creste FC si vit de conducere, creste volumul de ejectie sistolic si DC -tonotrop + -batmotrop+la niv ventricular-scade per refractara -cronotrop- produce bradicardie -dronotrop – scade conducerea S-A si A-V Periferice:la pers sanatoase:vc venoasa si arteriala Bolnavi cu IC :vd prin scaderea tonusului SNS Diuretice:indirect prin cresterea DC Pe consumul de oxigen:creste cons de oxigen la pers sanatoase Scade cons de oxigen in IC dat scaderii ritmului si scaderii postsarcinii Centrale:-la niv bulbului-centru vomei -cortex vizual Indicatii:a) IC-IC cronica –medicatie de electie Acuta Nb nu se adm in IVD b)tulburari de ritm supraventricular: FiA-reducerea ritmului ventricular trecerea la RS se face prin soc electric sau antiaritmice uneori poate determ trecerea la RS FLA-reducerea ritm -trans in FiA -trecerea in RS RAR TPSV TP jonctionale la copii Reactii adv:-apar in caz de supradozare -are indice terapeutic mic 1)tulb digestive-anorexia-primul semn -greata,varsaturi

36

-diaree-rar ,tardiva 2)tulb vizuale si neurologice-rare si tardive -discromatopsia-vederea colorata -vertij 3)tulburari de ritm cardiac:tulb de ritm sinusal-bradicardie Tulb de conducere AV-mai ales BAV de gr I si II Tulb de excitabilitate ventriculara-Extrasistole bigeminate Tahicardie-FiV 4)tulburari EKG-subdenivelare ST cu concavitatea in sus Contraindicatiile:-absolute-tulburari de conducere AV -hiperexcitabilitate ventriculara -CMHO -stenoza aortica Relative-IR pana la creatinina 10 -CI -hipok+ 62.Diureticele : mecanism de actiune, clasificare, exemple. Diureticele tiazidice –hidroclortiazida -clortiazida -metazolona -indapamida Inhibitia simportului Na+/k+ Actiune la nivelul tub contort distal Diureticele de ansa-furosemid Torasemid Bumetanid Acid etacrinic Inhibitia simportului Na+/k+/2ClActiune la niv ansei Henle Diureticele care economisesc k+:antialdosteronice-spironolactona Blocante ale can de Na+ :triamterenul Amiloridul Antagonizarea recept mineralocorticoizi Actiune pe tub contort Diureticele inhibitoare de anhidraza carbonica:acetazolamida Inhibarea anhidrazei carbonice-scade sint de H2CO3-scade disocierea in H+ si HCO3-scade resorbtia de Na+la schimb cu H+ Actiune la TCP Diureticele osmotice:manitol Ureea Izosorbitul Glucoza hipertona(10,20,33%) Creste presiune osmotica in tubii renali ,impiedica reabsorbtia

37

63. Consecintele actiunii diureticelor. Reactii adverse la diuretice. Consecintele:cresterea diurezei duce la scaderea tranzitorie a volumui plasmatic care: 1)hemoconcentratie –cresterea conc proteinelor plasmatice,cresterea pres coloidosmotice de unde apa trece din interstitiu in patul vascular Mobilizarea edemelor-indicatii:IC,CH,SN,IRC Refacerea volemiei 2)efect antihipertensiv-indicatii:HTA Reactii adv la diuretice:-hipokaliemia -hiperkaliemia -pierderi de Na-acute sau cronice -hiponatriemie cronica de dilutie -hipocloremie -modif ale metab Ca:tiazidicele –cresc calcemia Furosemidul scade calcemia -retentie de aci uric- mai ales tiazidicele -hiperglicemie-mai ales tiazidicele 64.Clasificarea medicamentelor antihipertensive, exemple. Clasificarea: 1)medicamente simpatolitice:la niv central-alfametildopa -clonidina -moxonidina -guanfacina La term nerv presinaptice:rezerpina Guanetidina Guanadrel Alfa blocante:-fentolamina,fenoxibenzamina -prazosin,doxazosin Beta blocante-propanolol,pindolol -bisoprolol,nebivolol,metoprolol -atenolol,betaxolol -acebutanolol,nadolol Alfa si beta blocante-labetolol -carvedilol 2)vasodilatatoare:arteriale-hidralazina Minoxidilul Diazoxidul Fenoldopam Mixte-nitropursiatul de Na 3)blocante ale can de Ca-nifedipina -amlodipina -diltiazem

38

-verapamil 4)inhibitoare de enxima de conversie(IEC)-captopril -enalapril -perindopril -ramipril -benazepril 5)blocante ale recep de A II-losartan -telmisartan(atacand) -valsartan 6)diuretice-tiazidice:hidroclortiazida Butizida Ciclopentazida Clortiazida -de ansa:-furosemid -ac etacrinic -care economisesc k+:spironolactona Amiloid Triamterenul 65.Mecanismul de actiune si consecintele farmacologice hemodinamice si cardiace ale blocantelor de canale de calciu. Mecanism de act:-la niv cordului:act intensa-verapamilul Act moderata-diltiazem Act f slaba-nifedipina a)act la niv t excito-conductor:-incetinirea depolarizarii lente diastolice (faza 4 a pot de act) -incetinrea fazei o a pot de act =>bradicardie –prin inhibarea nodului sinusal(cronotrop-) =>intarzierea conducerii A-V prin act NAV (dromotrop -) b)act la niv miocardului:scade conc de Ca 2+ scade FC ameliorare a relaxarii diastolice c)act la nivelul focarelor ectopice:-scade conc Ca2+ deprimare(batmotrop-) -la niv vaselor:act f slaba-verapamil Act moderata –diltiazem Act intensa –nifedipina a)produce relaxare si vd-la niv v sistemice=>scade rvp si TA la coronarele epicardice-sangele editribuit uniform ,inclusiv in zonele cu IMA vasele cerebrale vd slaba-pulm -renal- pe arteriola aferenta-ef natriuretic b)efect antiATS-impiedicarea intrarii Ca2+in peretele vasclacidipina

39

Consecintele act pe cord si pe vase:vd coronariana-creste aportul de oxigen Scade inotropismul-scade cererea de oxigen Scade brusc TA Rk simpatica=>elib de catecolamine Ef secundare nefavorabile:vc,cresterea inotropismului,cresterea cronotropismului 66.Clasificarea blocantelor de canale de calciu, exemple, indicatiile generale si in functie de specificitatea pe organ, efecte secundare, contraindicatii. Dihidropiridine:nifedipina Amlodipina Felodipina Efecte secundare si rk adv:-eritem facial,cefalee,vertij prin vd -edem periferice -hiperplazie gingivala -elib reflexa de catecolamine=>contraindicata inIMA -determ tahicardie reflexa Benzodiazepinele:diltiazem(cardil,dilzem) Efecte secundare-vertij ,cefalee,tulb vizuale -eruptii -edeme perif Fenilachilamine-verapamilul(isoptin,cordilox) Efecte secundare:constipatie BAV bradicardie IC Contraindicatii:in IC Nu se adm cu betablocant,digoxin(bradicardizant) Indicatii generale:HTA-antihipertensive Tulburari de ritm-antiaritmice CID=antianginoase-cronica -splastica Sindromul Raynaud Primele si una dintre urm bol la care alte clase terapeutice ce sunt contraind-astm Buerger DZ 67,Principalele efecte ale activarii SRAA A II-o subst puternica vc care potenteaza si activ NA -rol profilactic in ATS si de remodelare - determ HVS -determ disfunctii ale endoteliului vasc Enzima de conversie determ inact bradikininei in peptide inactive. Bradik contrabalanseaza act A II prin:vd,creste Tpa, creste NO ,scade stresul oxidativ.

40

68.Inhibitorii enzimei de conversie: exemple, efecte farmacologice. Exemple:captopril Enalapril Perindopril Ramipril Benazepril Efecte farmacologice-vd arteriar si venos –scade TA si intoarcerea venoasa -scade hiperaldosteronismul-scade Na si retentie de k -scade elib de catecolamine din medulosuprarenala -previne remodelarea card+determ regresia HVS la pac cu IC Combate disfunctia endoteliala-ef antiaterogenic si de stabilizarea placii de aterom. 69.

Indicatiile IEC, reactiile adverse si contraindicatiie IEC, farmacocinetica IEC.

Indicatii:-HTA- med de prima intentie /asoc cu diureticele . c.i. in HTA din-stenoza de ar renala bilat -IR avansata -sarcina -IC-previne progresia remodelarii si HVS -creste rata de supravietuire a pac cu 20%ptr k previne CI si IMA prin ameliorarea conditiilor ce au determ IC si anume ischemia miocardului -IMA –previne remodelarea post IMA a VS -scade riscul de reinfarct -HTA la diabetici -HTA cu nefropatie diabetica ,SN:-scade proteinuria -creste albumina serica -renoprotectie prin scaderea Pglomerulare dat vd pe arteriola eferenta -HTA cu antecedente AVC –scade riscul AVC cu 28% -scade riscuk accidentelor vasc tot cu 26% Efecte secundare:rare ,sunt bn tolerate-tusea seaca prin stim bradikininei la 1-5% -hTA ortostatica mai alesc in asoc cu un diuretic -angioedem la 1% -hiperpotasemie -leucopenie si febra f rar Contraindicata in HTAdin: stenoza ar renale bilaterale -IR avansata -sarcina Farmacocinetica IEC:

41

70.Modalitatii de interventie farmacologica in patogenia CI Prin 2 metode:1)cresterea ofertei de O:-vasodilatatie coronariana –subepicardica si nu subendocardica pentru a evita fen de,, furt sanguin’’ Med indicate:nitratii organici BCC Med contraind:dipiridamol -prelungirea diastolei si cresterea duratei de perfuzie coronariana Med indicate sunt :betablocante BCC 2)scaderea cereri de oxigen-deprimarea muncii inimi-scaderea frecv =bradicardie -scaderea FC Beta-blocantele determ bloc recept beta1 si impiedica stimularea simpatica cardiaca BCC-disponibilul de Ca2+din celula miocardica scade si scade si forta de contractie -usurarea muncii inimi –scaderea presarcinii prin vd care scad reintoarcerea venoasa –nitratii organici -scaderea postsarcini prin med ce scad rezistenta art periferica-BCC -IEC 71.Nitratii organici - mecanism de actiune, exemple, efecte farmacologice, reactii adverse, mod de administrare. Mec de act –nitroglicerina se fix de gruparile tiolice de la niv celular-nitrotioli-elib de NO-stinuleaza guanilciclaza-cresterea GMPc –defosforilarea complexului actinamiozina-relaxare musc-vd Efecte farmacologice: vd-venulara-f intensa-scaderea reintoarcerii venoase-scade presarcina-scade munca inimii-scade consul de oxigen -arteriolara-act mai slaba -coronara-pe v epicardice-creste oferta de oxigen Rk adv:-roseata si caldura in ½ sup a corpului -cefalee,varsaturi -doze mari duc la hTA si tahicardie Mod de adm:-sublingual-1 cp,la nevoie -intern –trat cronic-doza 2,5-6 mg o data -forme retard-toleranta la efect antiamginos apare f repede

42

-unguent cu nitroglicerina 2% -transdermic -intravenos in –EPA Exemple:izosorbit dinitrat Tetranitrat Mononitrat 72.Medicamentele antiaritmice: clasificare, mecanism de actiune, efecte asupra potentialului de actiune, exemple. 4 clase: I )blocante ale canalelor de Na+ :mec de act-inhibitia canalelor de Na+ I A-chinidina Procainamida Disopiramida Efecte pe pot de act:-incetinesc faza O a pot de act=>incetinesc conducerea -cresc durata pot de act -cresc perioada refractara I B-lidocaina Efecte pe pot de act:fara efect pe faza O Scade faza 3 Scade faza refractara I C –flecaidina Efecte pe pot de act:-incetinesc f mult faza O =>scad f mult conducerea -nu modif pot de act si perioada refractara II)beta blocante –mec de act:-blocheaza receptori beta - propanolol - timolol - nadolol efecte pe pot de act-aplatizeaza panta depolarizarii lente diastolice(faza 4) III)blocante ale can de k+:mec de act- blocarea can de k+ Amiadarona Butilium Sotalolul Efecte pe pot de act:-fara efect pe faza O a pot de act -prelungirea fazei 3 a pot de act -cresc durata pot de act -creste perioada refractara Amiadarona-are ef toxice tiroidiene,corneene,hepatice -antiaritmic de rezerva IV)BCC:mec de act-blocheaza canalele de Ca2+ Verapamil Diltiazem Nifedipina Efecte pe pot de act:aplatizeaza panta depolarizarii lente diastolice (faza 4 a pot de act)

43

73.Patogenia aritmiilor si interventia medicamentelor antiaritmice in aritmii. Patogenia aritmiilor: a)fen de reintrare-normal-depolarizarea se propaga in toate directiile b)tulburari in generarea impulsului cardiac-unidirectional-are traiec in directia retrograda si reintra in calea de conducere producand o extrasistola cu un ritm neregulat a)In cazuri patologice:-depolarizarea nu se poate propaga intr-o singura directie care este perioada refractara=>blocaj unidirectional a depolarizarii -depolarizarea zonelor invecinate continua pana la iesirea din perioada refractara a zonei unde ea a fost blocata =>depol se poate produce si la acest nivel insa este o depolarizare sens invers. - unda de depolarizare se intoarce Pentru producerea reintrarii este necesar:-neomogenitatea fiziologica a perioadei refractare si a vit de conducere -bloc unidirect -existenta unor cai lente alternative Medicamentele antiaritmice intervin in corectarea acestor verigi patogenice: -cresc perioada refracatra si scad vit de conducere =>bloc prelungit=>bloc unidirectional =>opresc reintrarea Exp:chinidina -scade per refractara =>indeparteaza blocul unidirect =>depolarizarea in toate directiile Exp:lidocaina b)normal-de la nodul sinusal anormal- din alte zone ale cordului (focare ectopice) mecanism :modif pot prag :cresterea duce la bradicardie scaderea duce la tahicardie modif pot diastolic maxim:cresterea duce la tahicardie scaderea duce la bradicardie modif vit de depolarizare lenta diastolice:cresterea duce la tahicardie scaderea duce la bradicardie exp:chinidina creste pot prag,determ atingerea lui mai tarziu lidocaina-scade panta depolarizarii-atingerea pot prag se face mai tarzie

74. Clasificarea medicamentelor folosite in tratamentul astmului bronsic. Clasificarea: o

Bronhodilatatoare o Actiune prin SNV

44

o Simpatomimetice o Parasimpatolitice o Actiune directa pe musculatura bronsica o Aminofilina o Antiinflamatorii o glucocorticoizi o antileucotriene o Inhibitori ai degranularii mastocitelor o Ketotifenul o Cromoglicatul disodic o Medicamente ajutatoare in tratamentul astmului: o expectorante mucolitice o antibiotice (in caz de suprainfectie) o oxigen o bicarbonat de natriu (in caz de acidoza) 75.Teofilina: mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse.  Aminofilina (Miofilin) = teofilina si etilendiamina  Teofilina (Theo SR cps 100, 200, 300, Teotard cps 200 – eliberare prelungita) Alcaloid xantinic din frunzele de ceai unde se gaseste si cafeina Este o metilxantina ( ca si cofeina) Asociera cu etilendiamina => creste solubilitatea si disponibilitatea  Mecanism de actiune  inhiba fosfodiesteraza => creste AMPc => bronhodilatatie  Inhiba adenozina (nucleozid prezent in toate celulele organismului) o Stimularea rec A1 de adenozina => inhiba adenilciclaza => scade AMPc => bronhoconstrictie o Blocarea rec A1 => bronhodilatatie o o o

NB. La nivelul inimii adenozina determina bradicardie => indicata in tratamentul TPSV (Fosfobion) • Efecte farmacologice 1. Bronhodilatator direct de intensitate medie • Mai slab decat simpatomimetice • Eficienta si cind simpatomimeticele sunt ineficiente 2. Creste forta de contractie a inimii 3. Stimularea respiratiei 4. Diuretic slab Efectele terapeutice incep la conc. de 10μg/ml Efectele toxice incep la conc. de 20μg/ml => indice terapeutic mic

45

•

Reactii adverse  Aritmii (apar la administrare i.v. rapida) datorita precipitarii teofilinei in sange cu realizarea de conc. locale f. mari  Nervozitate, insomnii  Anorexie, greata

o Mod de administrare o Tratamentul de fond al astmului bronsic – in treapta IV (II) o Doze: oral - 300 mg /8 ore (1cp = 100mg) o Criza de astm bronsic o Doze:  Initial - iv lent in 20 min - 5 mg /kg corp  Apoi – perfuzie - 0,5 – 0,9 mg/Kg/h o Criza de astm la o persoana de 60 Kg o Doza de miofilin o Initial 5mg/kg => 5 x 60 = 300mg (1f = 240mg) o Apoi 0,5 - 0,9mg (1mg)/kg/h => pt 60 Kg = 60mg/h o 2 fiole de 240mg (480mg) in 500ml ser  => aprox 1mg/ml o => pt 60 kg - 60ml/h o => 1ml/min o 1ml = 20pic o 20 pic/min 76.Antibiotice: tipuri de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate al antibioticelor, mecanismele generale de actiune ale antibioticelor Activitate bactericida = distructia germenilor Indicatii infectii grave, focare greu sterilizabile persoane imunodeprimate Dezavantaje efecte toxice prin liza microbiana masiva cu eliberare de endotoxine – ex : reactia Herxheimer in tratamentul siilisului sau in febra tifoida manifestari alergice prin eliberare de antigeni microbieni Exemple: peniciline, cefalosporine, aminoglicozide, rifampicina Activitate bactriostatica = inhibitia multiplicarii germenilor care devin vulnerabili la mijloacele de aparare ale organismului – –

Indicatii infectii usoare si medii Contraindicatii imunodeprimati 46

–

Exemple: tetraciclina, cloramfenicol, eritromicina Spectrul de activitate = totalitatea germenilor care pot fi influentati de un antibiotic Clasificare antibiotice cu spectru ingust antibiotice cu spectru larg antibiotice cu spectru limitat Antibiotice cu spectru ingust active pe coci G + si coci G – d.p.d.v. al actiunii pe bacili - tip penicilinic – active pe bacili G + - tip streptomicinic – active pe bacili G – Avantaje: permit o terapie tintita pe un anumit microorganism nu produc dezechilibre bacteriene Antibiotice cu spectru larg active pe coci si bacili G + si coci si bacili G – active pe mycoplasme, clamydii, ricketii Avantaje : utile in infectii polimicrobiene utile in urgente - pina la identificarea germenului Dezavantaje : favorizeaza rezistenta bacteriana produc dezechilibre bacteriene Exemple : tetraciclina, cloramfenicol, fluorochinolone, imipenem Antibiotice cu spectru limitat actiune antimicrobiana pe un singur tip de microorganism Exemple: antituberculoase – izoniazida (HIN), etambutolul (EMB) Mecanismele generale de actiune ale antibioticelor In functie de locul in care actioneaza exista mai multe modalitati de actiune: perete bacterian – inhibarea procesului de sinteza a peretelui celulelor bacteriene membrana citoplasmatice – modificarea permeabilitatii sau lezarea membranei citoplasmatice ribozomi sau nucleu – interferarea proceselor metabolice Actiunea la nivelul peretelui bacterian Rol perete bacterian – protectie fata de variatiile osmotice ale mediului ambiant Mecanism actiune

47

Inhibitia sintezei peptidoglicanului ↓ (contine ac. N-acetil-muramic si N-acetil-glucosamida) ↓ nu se mai formeaza perete bacterian ↓ absenta protectiei fata de variatiile osmotice ale mediului ↓ liza si moartea bacteriei –

Exemple - peniciline, cefalosporine, vancomicina, bacitracina, cicloserina

IMPORTANT actiune numai in timpul diviziunii celulare, cind are sinteza peretelui actiune absenta pe celulele in repaos actiune absenta pe germenii fara perete - mycoplasme, virusi Actiunea la nivelul membranei citoplasmatice – Rolul membranei citoplasmatice - in reglarea schimburilor ionice si in sinteza proteica – Mecanism de actiune actiune detergenta asupra membranei citoplasmatice ↓ pierdere in mediu de constituenti celulari ↓ moarte celula – Exemple: vancomicina, polimixinele, amfotericina B, nistatina – IMPORTANT - actiune si in repaos Actiunea la nivelul ribozomilor si a nucleului –

Mecanisme de actiune 1.

Inhibitia sintezei proteice microbiene A. La nivel ribozomal B. La nivelul nucleului

2. Antagonism competitiv fata de un metabolit esential 1.Inhibitie a sintezei proteice microbiene A. La nivel ribozomal fixarea pe subunitatile ribizomale 30S si/sau 50S impieducarea sintezei proteice impiedicarea dezvoltarii si inmultirii bacteriilor – fixarea poate fi :

48

•

reversibila => actiune bacteriostatica: cloramfenicol, tetracicline, eritromicina, lincomicina • ireversibila => actiune bactericida: aminoglicozide - streptomicia, gentamicina B. La nivelul nucleului – blocarea ARN polimerazei ADN dependenta – rifampicina – blocarea AND giraza microbiana ( celulele umane nu au AND-giraza) – fluorochinolone 2.Antagonism competitiv fata de un metabolit esential Sulfamidele si trimetoprimul au o structura chimica asemanatoare cu acidul paraaminobenzoic (PABA) PABA = metabolit esential in sinteza tetrahidrofolatului (THF precursor al acizilor nucleci) Mecanism de actiune sulfamidele si/sau trimetoprimul intra in competitie cu PABA ↓ nu se mai sintetizeaza THF ↓ impiedicarea dezvoltarii bacteriei ↓ efect bacteriostatic 77.Rezistenta la antibiotice, reactii adverse la antibiotice Rezistenta = insensibilitatea germenilor la antibiotice Tipuri de rezistenta : naturala dobindita Rezistenta naturala – rezistenta genetica, totala a tuturor membrilor unei specii fata de unul sau mai multe antibiotice – nu este deteminata de antibiotice, ci este un fenomen natural – exemple: bacili gram negativi - rezistenti la penicilina pt. ca membrana lor externa nu este permeabila pt. penicilina anaerobii – rezistenti la aminoglicozide bacteriile – rezistente la antifungicele polienice (nistatina, amfotericina B), pentru ca membrana lor nu are ergosterol care este receptorul specific al polienelor BK – rezistent la peniciline Rezistenta dobindita germenii au fost initial sensibili la antibiotice, dar dupa mai multe expuneri la antibiotice au devenit rezistenti

49

factorii favorizanti ai instalarii rezistentei : concentratii scazute de antibiotic tratamentul de scurta durata infectii cu densitate mare de germeni in tesutul afectat - cauzele rezistentei dobindite : mutatii cromozomiale (10%) mutatii extracromozomiale (prin achizitii de plasmide 90%) Mutatii cromozomiale – survin spontan, iar genele mutante se transmit ereditar – antibioticele pot contribui la selectionare mutantilor rezistenti prin distrugerea numai a germenilor sensibili – rezistenta poate apare : brusc (“single step”) : streptomicina, izoniazida, eritromicina, rifampicina rezistenta determinata este mare rezistenta este independenta de concentratia de antibiotic lent (“multiple step”): peniciline, cefalosporine, cloramfenicol, sulfamide necesita mutatii succesive rezistenta depinde de concentratia de antibiotic instalare intermediara : tetracicline, aminoglicozide Mutatii extracromozomiale (prin achizitii de plasmide) – Plasmide = fragmente mici de ADN extracrmozomial care se gasesc in citoplasma – Tipuri plasmide Plasmida R – codeaza rezistenta Factorul de transfer al rezistentei (RTF) – codeaza informatii pt. conjugarea a 2 bacterii Factorul R complet = R + RTF – Modalitatile transmiterii plasmidice Conjugare Traducera bacteriofagica (transductie) Transformare REZISTENTA PLASMIDICA ARE CARACTER INCRUCISAT FATA DE ANTIBIOTICE NEINRUDITE CHIMIC => MULTIREZISTENTA REZISTENTA PLASMIDICA determinata mai ales de ANTIBIOTICE CU SPECTRU LARG BACILII GRAM NEGATIVI DIN INTESTIN Mecanismele instalarii rezistentei Inhibitia enzimatica – sinteza de enzime pt inactivarea antibioticelor Betalactamaze – pt betalactamine Acetilaze pt cloramfenicol Scaderea permeabilitatii peretelui bacterian Pierderea porinelor – peniciline, aminoglicozide, cloramfenicol

50

Modificarea proteinei tinta PBP – pt peniciline AND-giraza pt chinolone Antagonism endogen Cresterea sintezei de PABA => anularea actiunii inhibitorii a sulfamidelor Pomparea in exterior a antibioticelor Chinolone, tetracycline Reactii adverse la antibiotice Tipuri de reactii adverse  A. Generale – Reactii alergice – Reactii toxice – Reactii idiosincrazice – Reactii de ordin biologic  Reactia Herxheimer  Rezistenta bacteriana  Dismicrobism  Avitaminoze – Perturbarea graviditatii, a dezvoltarii embrionului si fatului  B. Locale – administrare orala – sindrom dispeptic – administrare intramusculara – durere – administrare intravenoasa – flebite – – – – – – – – – – – – –

Reactii alergice Mai frecvente la peniciline Favorizate de contactul repetat cu suprafete intinse => nu se adm topic Incrucisate pt medicamente cu structura asemanatoare Clinic: eruptii à soc anafilactic Reactii toxice Aminoglicozide – ototoxice si nefrotoxice Tetraciclina si eritromicina – hepatotoxice Cloramfenicol – toxic al maduvei hematopoetice Reactii idiosincrazice (intoleranta) Se produc probabil prin enzimopatii genetice Izoniazida à polinevrita prin deficit de acetilare Sulfamide à hemoliza prin deficit de G6PDH Reactii de ordin biologic – Reactia Herxheimer Fenomene de exacerbare a bolii Cauza = distrugere masiva a germenilor la debutul administrarii antibioticului => eliberare endotoxine => exacerbare simptome Exemple 51

– Penicilina – in sifilis – Cloramfenicol – in febra tifoida – Rezistenta bacteriana – Fenomene de dismicrobism La medicamente cu spectu larg Actiune selectiva a antibioticelor => dispar germenii sensibili si ramin cei rezistenti à devin patogeni => suprainfectii grave (septicemii cu candida, stafilococ, etc.) – Avitaminoze: B1, B6, B12, vit. K Perturabarea graviditatii, a dezvoltarii embrionului si fatului – Antibiotice contraindicate Aminoglicozide, tetracicline, cloramfenicol Chinolone, cotrioxazol, sulfamide – Antibiotice care se pot administra in sarcina Betalactamine Macrolide Lincosamide Hidrazida, etambutol 78.Clasificarea antibioticelor. In functie de grupul de agenti patogeni antibacteriene antifungice antivirale antiprotozoare In functie de actiunea predominanta pe anumite bacterii patogene antistafilococice antituberculoase active pe anaerobi In functie de spectrul microbian spectru limitat spectru ingust spectru larg antibiotice de « inlocuire » antibiotice de « rezerva » In functie de actiunea selectiva pe infectii localizate intestinale Urinare In functie de structura chimica betalactamine aminoglicozide macrolide chinolone sulfamide, etc In functie de locul unde actioneaza

52

1. Antibiotice ce actioneaza asupra peretelui bacterian 2. Medicamente care inhiba interactiunea microorganismelor cu celulele tinta 3. Antibiotice ce actioneaza asupra membranei celulare 4. Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de proteine (inhibitori ai traducerii) 5. Antibiotice care actioneaza la nivel nuclear In functie de locul unde actioneaza si structura antibioticului 1. Antibiotice ce actioneaza asupra peretelui bacterian betalactamine glicopeptide fosfomycina cycloserina bacitracina 2. Medicamente care inhiba interactiunea microorganismelor cu celulele tinta Amantadina, Rimantadina. 3. Antibiotice ce actioneaza asupra membranei celulare antibiotice - Polimixina B, Colistina antifungice – poliene: Amfotericina B, Nistatina – azoli: Terbinafina, Miconazol, Ketokonazol, Fluconazol, Iatroconazol 4. Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de proteine (inhibitori ai traducerii) aminoglicozide macrolide lincomicine tetracicline cloramfenicol acid fusidinic 5. Antibiotice care actioneaza la nivel nuclear Inhibitori ai sintezei de acid folic: – sulfametoxazol Inhibitori ai dihidrofolat reductazei: – trimetoprim Inhibitori ai AND-ului bacterian: – chinolone – fluorochinolone – nitroimidazolii Inhibitori ai transcriptiei: – rifampicina 79.Betalactaminele: tip de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, mecanismele de actiune, rezistenta la betalactamine, clasificare.  

Cea mai mare familie de antibiotice Denumirea este data de inelul betalactam

53

Tipul de activitate antimicrobiana  bactericida Spectrul de activitate antimicrobiana  diferit in functie de grupa de betalactamine Mecanism actiune 1. inhibitia sintezei peptidoglicanului (contine ac. N-acetil-muramic si N-acetil-glucosamida) ↓ nu se mai formeaza perete bacterian ↓ absenta protectiei fata de variatiile osmotice ale mediului ↓ liza si moartea bacteriei 3. penicilina stimuleaza actiunea autolizinelor implicate in remodelarea normala a peretelui bacterian, chiar si dupa diviziune = efect postantibiotic IMPORTANT  actiune absenta pe germenii fara perete - mycoplasme, virusi Rezistenta bacteriana la betalactamine 

inhibitia enzimatica – producerea de betalactamaze care degradeaza inelul betalactam



impermeabilizarea membranei bacteriene



alterarea enzimei “tinta” – PBP (penicilin binding proteins) – scaderea afinitatii pentru betalactamine

Clasificarea betalactaminelor a) Penicilinele (penamii)  Peniciline biosintetice naturale  Penicilina G (benzilpenicilina)  Penicilina V (fenoximetilpenicilina)  Procainpenicilina G  Benzantin penicilina 54

Peniciline antistafilococe Metilcilina  Oxacilina  Cloxacilina  Nafcilina  Peniciline cu spectru larg  Aminopeniciline  Ampicilina  Amoxicilina  Amidonopenicilinele  Mecilinam  Pivmecilinam  Penicilina antipseudomonas  Carboxipenicilinele  Carbenicilina  Ticarcilina  Ureidopenicilinele  Azlocilina  Mezlocilina  Piperacilina  Peniciline in asociere cu inhibitori de betalactamaze  Acid clavulanic  Sulbactam  Tazobactam b) Penemi- Ritipenem c) Carbapenemi (tienamicine)  Imipenem («antibioticul total») d) Cefeme (Cefalosporine)  generatia I, II, III, IV e) Carbacefeme- Loracarbef

 

80.Peniciline biosintetice naturale : exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta. 

peniciline de generatia I  Penicilina G (benzilpenicilina)  Penicilina V (fenoximetilpenicilina)  Procainpenicilina G  Benzantinpenicilina

Penicilina G (benzilpenicilina)  capul de serie al penicilinelor  administrare numai parenterala pentru ca este inactivata de pH-ul acid gastric



Spectru de activitate 55

coci gram + : streptococ, pneumococ, stafilococ (nesecretori de penicilinaza  coci gram – : meningococ, gonococ  bacili gram + :  Aerobi:listerii  Anaerobi : clostridii ( botulinic, tetanic, gangrenei gazoase), b. carbunos  spirochete  leptospire  actinomicete NU ESTE ACTIVA PE :  bacili gram negativi  bacteroides fragilis  chlamidii, rikettii, mycoplasme 



Indicatii: pneumonie lobara infectii streptococice : angina, erizipel sifilis leptospiroza actinomicoza meningita purulenta cu pneumococ antrax difterie gangrene gazoasa endocardite si septicemia traumatologie Contraindicatii: infectii intraspitalicesti – pentru ca sunt detrminate de stafilococi rezistenti sau bacili gram negativi Administrare = parenteral (im. sau iv.)  sare de natriu  atentie la cardiaci => retentie de Na +  sare de potasiu  atentie la boli renale => retentie de K+  mai dureroasa decit forma sodica la adm. im  NB. Nu se dizolva cu glucoza pentru ca este inactivata de pH acid             

Doze variabile  angina streptococica – 1,2 milioane ui  pneumonia lobara – 1,6 milioane ui  in meningita – 20 milioane ui Rezistenta se instaleaza frecvent Efecte adverse:

56

1. Reactii alergice – fie prin moleculele de antibiotic, fie prin metaboliti care actioneaza ca haptene prin legarea de de proteinele plasmatice prin legaturi covalente  Manifestari clinice :  eruptii cutanare  febra  anemie hemolitica  soc anafilactic  IMPORTANT – Alergia este incrucusata in cadrul grupului si in 10% din cazuri si cu cefalosporinele 2. Reactia Hertzheimer - in tratamentul sifilisului la debut 3. Neurotoxicitate – la administrarea intrarahidiana 4. Intoleranta locala Penicilina V (fenoximetilpenicilina)  penicilina antiacida orala => se poate administra oral  ieftina si comod de administrat

 

Indicatii = ca la penicilina G

Administrare  doza dubla fata de penicilina G ( 800.000 ui x 3/zi)  administrare pe stomacul gol – cu o ora inainte de masa – pt. ca alimentele retin mai mult penicilina in stomac si va fi astfel degradata de pH acid  intervalul dintre doze sa fie respectat  NB Penicilina V are efect tip probenecid => mentine crescuta in singe concentratia peniciline G  Preparate: Ospen 81Peniciline antistafilococe si aminopeniciline : exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta. 



 

Sunt peniciline de semisinteza de generatia II  - Metilcilina  - Oxacilina  - Cloxacilina  - Nafcilina Spectru de activitate  penicilina + STAFILOCOCUL AURIU PRODUCATOR DE PENICILAZA Indicatii: infectii stafilococice Oxacilina  cea mai folosita – oral + parenteral  alergie incrucisata cu peniciline 57

  

contraindicata la gravide si nou nascuti => icter nuclear nu are prag toxic => pot fi folosite doze foarte mari doze uzuale = 2-4 g/zi pe stomacul gol (la 6 ore)

Ampicilina  Penicilina de semisinteza de generatia a III-a  Spectrul de activitate = mai larg decat penicilinele  La spectrul penicilinei se adauga si activitatea pe unii bacili gram – :  haemofilus influentze, colibacil, schigele  unele tulpini de proteus si salmonele  Nu este activa pe :  stafilococii secretori de penicilaza, pioceanic, enterobacter, klebsiela  bacteroides fragilis  Are rezistenta incrucisata cu penicilinele.  Avantaje :  se concentreaza bine in bila, lichidul cefalorahidian, rinichi  poate fi administrata in sarcina si la nou nascut  Indicatii:  ca la peniciline  infectii cu hemofilus si ceilalti germeni sensibili  Contraindicatii:  infectii intraspitalicesti  Administrare : oral si parenteral (se prepara extemporaneu)  Doze : 2-4 g/zi à 4-8 g/zi  Amoxicilina  preparat superior ampicilinei  are o biodisponibilitate mai mare (60% vs. 40%)  absorbtie intestinala neinfluentata de alimente  determina reactii adverse mai putine la copil (urticarie, dismicrobism)  este mai eficace in infectii pulmonare, diaree, infectii urinare  este activa pe helicobacter pilori  TENDINTA DE A INLOCUI AMPICILINA  Preparate : Amoxyl, Duomox, Ospamox 82.Penicilina antipseudomonas : exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta. 



Carboxipenicilinele (generatia V)  Carbenicilina  Ticarcilina Ureidopenicilinele (generatia VI)  Azlocilina  Mezlocilina  Piperacilina

58

Carboxipenicilinele



Ticarcilina  Singura folosita  Spectru de activitate :  spectrul ampicilinei + alti germeni:  PIOCEANIC  de 4x mai activa decit carbenicilina  mai activa decit cefalosporinele de generatia III  Enterobacter  Seratia  Eficacitate slaba pe enterococ  Inactiva pe Klebsiela  Asocierea cu acid clavulanic => activitate si pe germnii care secreta betalactamaze  TICARCILINA + CLAVULANAT DE POTASIU = TIMENTIN  1,5 g 0,1 g 1,6 g  3g 0,2 g 3,2 g  Indicatii – infectii produse de pioceanic  Reactii adverse – ca la penicilina  Administrare – iv.  NB. Nu se pune in perfuzie cu aminoglicozidele pt. ca le scade activitatea  Doze : infectii urinare necomplicate: 1-2 g x4/zi (infectii grave: 3g x 6/zi) Ureidopenicilinele

  





 

Piperacilina cea mai activa ureidopenicilina pe pioceanic Spectru de activitate :  spectrul ticarcilinei + alti germeni: Enterococ, Klebsiela, Bacteroides fragilis  mai activa decit ticarcilina pe: pioceanic, proteus indol pozitiv, enterobacter, seratia Asocierea cu tazobactam => activitate si pe germnii care secreta betalactamaze PIPERACILINA + TAZOBACTAM = TAZOCIN 2g 0,250 g 2,5 g 4g 0, 500 4, 5 g Indicatii  infectii produse de pioceanic si ceilalti germeni sensibili la piperacilina  asociere utila cu aminoglicozidele in septicemii, endocardite, pneumonii Reactii adverse – ca ale penicilinei Doze : 100 – 200 mg/kg/zi ( in 6 prize)

83.Peniciline in asociere cu inhibitori de betalactamaze: exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.

59

Inhibitori de betalactamaze  Acid clavulanic  Sulbactam  Tazobactam

Mecanismul de actiune al inhibitorilor de betalactamaze Betalactamazele = “ PARTENER SINUCIGAS” ↓ inhibitorul de betalactamaza se leaga de betalactamazele ↓ betalactamazele nu mai actioneaza pe inelului betalactam ↓ protectie a antibioticului care ramine eficient 





1. Inhibitorii de betalactamaza nu maresc spectrul de activitate al antibioticului !!!  Ei fac sensibili germenii la unele betalactamine la care au capatat rezistenta prin producerea de betalactamaze. 2. Nu toate betalactamazele sunt inhibate !!!  Acidul clavulanic nu inhiba betalactamazele produse de pioceanic si entrobacter

Medicamente ce contin inhibitori de betalactamaze  AUGUMENTIN = AMOXICILINA + ACID CLAVULANIC  AMOXIKLAV = AMOXICILINA + ACID CLAVULANIC  UNASYN = AMPICILINA + SULBACTAM  TAZOCIN = PIPERACILINA + TAZOBACTAM  TIMETIN = TICARCILINA + CLAVULANAT DE POTASIU

84.Cefalosporinele : clasificare, exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta. PARENTERAL

ORAL

Generatia I CEFAZOLINA ( Kefzol) CEFALOTINA (Keflin)

Generatia I CEFALEXINA (Ospexim, Keflex)

60

Generatia II CEFAMANDOLA (Mandol) CEFOXITINA (Mefoxin) CEFOTETAN CEFUROXIMA (Kefurox, Zinacef) Generatia III CEFOTAXIMA (Cefotaxim) CEFTRIAXONA (Rocefin) CEFTAZIDIMA (Fortum, Microcef) CEFOPERAZONA (Cefobid) Generatia IV CEFEPIMA CEFPIROMA

Generatia II CEFACLOR (Ceclor) CEFUROXIM-AXETIL (Zinnat)

Generatia III CEFTIBUTEN (Cedax)

Spectrul de activitate al cefalosporinelor  Generatia I  spectrul penicilinei  spectrul ampicilinei  spectrul oxacilinei  actiune si pe:  PEK = P – proteus mirabilis E – escherichia colli K – klebsiela pneumonie  Generatia II  spectrul generatiei I  spectrul gentamicinei  bacteroides fragilis  actiune mai intensa pe  HEN = H – haemofilus influenzae E – enterobacter aerogenes N – neisseria  actiune pe gram + mai slaba  Generatia III  spectrul generatiei II  pioceanic  Reactii adverse – asemanatoare penicilinelor  Rezistenta la cefalosporine – vezi peniciline  Indicatii – limitate = antibiotice de rezerva  generatia I + II :  infectii cu agent necunoscut  profilactic si curativ in infectii oase  profilactic in chirurgie plastica  profilactic si curativ in infectii ginecologice – cefoxitina  infectii intraspitalicesti 61

generatia III: infectii f. grave  septicemii, meningite G- inectii urinare, ginecologice, osteoarticulare, piele 85.Aminoglicozide : caracteristici farmacologice importante, exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta. 

Antibiotice ce actioneaza la nivel ribozomal asupra sintezei de proteine (inhibitori ai traducerii)  Caracteristici farmacologice importante  1. nu se absorb oral (molecula polara)  2. nu intra in lichidul cefalorahidian  3. se excreta rapid prin urina  4. sunt active pe germenii gram negativi  5. inactive pe anaerobi  6. potential toxic ridicat  Mecanism de actiune  se fixeaza pe subunitatile ribozomale 30s si 50s => polipeptide atipice => moartea bacteriei  Tip de activitate antibacteriana = bactericid  Spectru de activitate  bacili gram – , inclusiv pseudomonas  bacilul tuberculos  micoplasma pneumonie  mai putin active pe coci gram +  nu actioneaza pe anaerobi Indicatii aminoglicozide Generatia I

  

     

   

Streptomicina tuberculostatic major asociata cu penicilina in endocardita bacteriana subacuta cu str. Viridans Neomicina nu se administraza sistemic = toxica se administreaza oral pentru : infectii digestive, sterilizarea preoperaorie a tubului digestive distrugerea florei bacteriene in caz de hiperamoniemie Kanamicina determina rezistenta rapida se administreaza mai mult local este foarte putin folosita

Generatia II

62



Gentamicina  are activitate bactericida crescuta si toxicitate mai mica decit cele din generatia I  se administreaza in infectii grave cu germeni rezistenti: meningite, endocardite, septicemii  infectii la nivel respirator, digestiv, renal (pH > 7 creste potenta)  arsuri infectate cu pioceanic, stafilococ  asocierea cu peniciline si cefalosporine = f. Buna Generatia III

 

Amikacina Netilmicina mai avantajoase pentru ca toxicitatea este mult mai redusa pot fi folosite la bolnavii cu insuficienta renala concentratie biliara eficienta



  



Rezistenta la aminoglicozide enzime care inactiveaza aminoglicozidele reducerea permeabilitatii peretelui celular reducerea capacitatii de fixare pe ribozomi

  



Reactii adverse:  1. ototoxicitate – reversibila sau ireversibila, in functie de doza, durata tratamentului  2. nefrotoxicitate – proteinurie, cilindrurie, retentie azotata Riscul creste daca :  se asociaza cu alte medicamente oto si nefrotoxice  se asociaza 2 aminoglicozide  exista insuficienta renala preeistenta  prematuri, virstnici  3. bloc neuromuscular si moarte prin paralizie respiratorie (prin impiedicarea eliberarii acetilcolinei in terminatii), mai ales daca se asociaza cu blocante neuomusculare  4 hipersensibilizare à pana la soc anafilactic 86.Macrolide si antibioticele lincosamidice: exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse, rezistenta.       

Eritromicina Spiramicina Roxitromicina (semisinteza) Josamicina (semisinteza) Claritomicina (semisinteza) Azitromicina (azalida) Pristanamicina (sinergistina)

63

Eritromicina  Mecanism de actiune  inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 50S)  Tipul de actiune antibacterian  Bacteriostatic  Bactericid - in doze mari  Spectru de activitate = ingust  germeni gram pozitivi (bacili, coci)  coci : strepticoc, stafilococ ( putin activa pe neisserii)  bacili : clostridii, bacilul difteric, listerii  legionela, mycoplasme, chlamydii, mycoplasme  inactiva pe bacili gram negativi  Indicatii  indicatiile penicilinei G  pacientii cu alergie la penicilina  infectii cu stafilococ secretor de penicilinaza  medicament de electie in legioneloza si in pneomonia cu mycoplasma pneumonie Reactii adverse:  tulburari dispeptice: dureri abdominale, greata, diaree, anorexie  hepatotoxicitate – hepatita colestatica – la bolnavi cu boli hepatice sau in asociere cu alte medicamente hepatotoxice => contraindicata in boli hepatice  Ototoxicitate, alergie – rar  Rezistenta la eritromicina  se instaleaza rapid si este incrucisata cu alte macrolide si cu lincomicina  mecanisme  scaderea permeabilitatii peretelui bacteian pt eritromicina  scaderea afinitati proteinei tinta (50S)  esteraza eritromicinei  Farmacocinetica  Metabolizare in ficat – este un inhibitor enzimztic (pt. teofilina, carbamazepina) pentru ca interactioneaza cu citocromul P450  Prin distrugerea florei intestinale nu se mai inactiveaza digoxina => creste absorbtia ei.  Preparate  Eritromicina propionat, estolat – cp. 200mg sau 250 mg (1-2g/zi)  Eritromicina lactobionat – injectabila iv. 600 mg/ 6 ore Lincomicine: 

• •

Clindamicina Lincomicina

64

Lincomicina  Mecanism de actiune  inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 50S)  atentie – la acelas nivel actioneaza si macrolidele si cloranfenicolul  Tipul de actiune antibacterian  bacteriostatic,  bactericid - in doze mari  Spectrul de activitate  coci gram pozitivi – stafilococi penicilinorezistenti  anaerobi – ex. - bacteroides fragilis  are actiune sinergica pe anaerobi impreuna cu metronidazolul, ceftazidima, ciprofloxacina  actinomicete  protozoare: toxoplasma, plasmodium, pneumocistis



Farmacocinetica  Distributie = f. Buna (exceptie LCR, creer)  ABCESE  OASE  Indicatii  infectii grave cu anaerobi – de electie in infectii cu bacteroides fragilis  infectii stafilococice  infectii articulare  actinomicoza  Administrare  intramuscular  nu in bolus iv.=> hTA + stop cardiac  da – in perfuzii  Reactii adverse favorizeaza infectiile intestinale cu clostridium dificile => colita pseudomembranoasa cu clostridium dificile 87.Cloramfenicolul: mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse.



Medicament toxic cu indicatii limitate



Mecanism de actiune inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 50S) atentie – la acelas nivel actioneaza si macrolidele si lincomicina Tipul de actiune antibacterian - bacteriostatic

 

  

Spectrul de activitate = larg bacterii gram pozitive si negative 65

   

mycoplasme, clamydii, riketii spirochete anaerobi: clostridii, bacteroides inactiv pe pioceanic



Rezistenta se instaleaza prin:  acetiltransferaza bacteriana => acetilare cloramfenicol => nu se mai poate fixa pe subunitatea ribozomala 50S  Inpenetrabilitatea membranei bacteriene Cloramfenicolul

   

Indicatii: meningite purulente cu bacili gram negativi febra tifoida preparate topice: colire, unguente



Reactii adverse = grave  pancitopenie – prin inhibarea hematopoezei  reversibil – prin mecanism toxic  ireversibil – prin mecanism imun  sindromul cenusiu la nou nascuti  prin deficit de glucozo 6PDH care metabolizeaza cloramfenicolul  Simptomatologie: cianoza (coloare cenusie), hipotermie, tulburari digrstive, respiratorii, circulatorii à moarte  Reactia Herxheimer  reactii alergice  tulburari digestive

88.Tetracicline: exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse.  Tetraciclina  Doxiciclina  Minociclina  Rolitetraciclina  Mecanism de actiune  inhiba sinteza proteinelor bacteriene la nivel ribozomal (subunitatea 30S)  Tipul de actiune antibacterian  bacteriostatic  Spectrul de activitate = larg  bacterii gram pozitive si negative  leptospire, spirochete, actinomicete  mycoplasme, clamydii, riketii  vibrionul holerei 66

      

protozoare – trichomonas inactiva pe germenii de “ spital” Rezistenta la tetraciclina incrucisata in cadrul grupului si cu cloramfenicolul mecanisme : pompa de eflux a tetraciclinei modificarea proteinei tinta

  

Reactii adverse tulburari digestive modificarea florei intestinale => suprainfectii: candida, clostridium dificile, stafilococ  tulburari hepatice – mai ales cin exista afectare preexistenta  alergie  culoare galbena dinti, hipoplazie smalt, tendinta la carii => atentie la ultimile 4 luni de sarcina + copii < 7 ani  fototoxicitate => atentie le plaja  ototoxicitate  Indicatii  pneumonii cu mycoplasma pneumonie  riketioze  infectii cu clamydii  holera  bruceloza  topice locale  Ulcer gastric si duodenal – eradicare HP  Contraindicatii  infectii cu germeni de ”spital”  hepatite ac. si cr.  insuficienta renala si hepatica  ultimile 4 luni de sarcina si copii < 7 ani  asociera cu betalactamine = actiune antagonica 89.Chinolonele si fluorochinolonele: exemple, mecanism de actiune, tipul de activitate antimicrobiana, spectrul de activitate, indicatii, reactii adverse. Acid nalidixic Acid oxolinic Cinoxacina Levofloxacina Rufloxacina Chinolone

67



 





Spectru de activitate  bacili gram negativi  Rezistenti – cocii pozitivi, pioceanic Indicatii  infectii urinare si intestinale Contraindicatii  copii => leziuni cartilaje  sarcina si alaptare  epilepsie  deficit de G6PDH => anemii hemolitice Avantajele fluorochinolonelor  Administrare orala si patenterala  Dfuziune tisulara buna  Asociatii bune cu betalactamine si aminoglicozide  Activitate crescuta pe germeni plurirexistenti  Risc scazut de infectii cu candida Indicatii  infectii urinare  prostatita bacteriana  profilaxia cistitei recurenta la femei  infectii cu neisseria gonoree  infectii gastrointestinale  alternativa la alte antibiotice in infectii respiratorii  osteomielita

90.Tuberculostaticele: caracteristici farmacologice generale, clasificare, example Bacilul Koch  are multiplicare lenta  se cantoneaza in leziuni greu accesibile  dezvolta foarte rapid rezistenta  Se folosesc asociatii de chimioterapice  Regimurile terapeutice  

7/7 (tratament zilnic 7 zile) 2/7 (2 zile de tratament din 7 zile)



Exemple  6HRSZ2 + 3HR 68

 2HRSZ + 4HR Clasificare Tuberculostatice majore Tuberculostatice minore Hidrazida (Izoniazida) (H) Rifampicina (R) Etambutol (E) Pirazinamida (Z) Streptomicina (S)

Etionamida Cicloserina Viomicina Kanamicina Ciprofloxacina Amikacina

91.Medicamente antivirale: mecanisme de actiune, exemple. Aciclovirul: mecanism de actiune, indicatii, mod de administrare. Mecanismul general de actiune 1. falsi metaboliti necesari sintezei de acizi nucleici 2. blocarea sistemelor enzimatice necesare replicarii Mecanisme de actiune 1. impidicarea penetrarii virusului in celula – amantadina, rimantadina 2. impiedicarea decapsidarii virusului – rimantadina 3. impiedicarea replicarii virale – acilovir, ganciclovir 4. impiedicarea sintezei proteinelor virale – inteferonii 5. inhibarea asamblarii virusurilor – indinavirul, ritonavirul 6. impiedicarea eliberarii virusurilor din celula gazda – zanamivirul, oseltamivirul 







1. Antivirale antivirusul gripal  amantadina  rimantadina  zanamivirul  oseltamivirul 2. Antivirale antiherpes virusuri  acilovirul  valaciclovirul  famciclovirul  penciclovirul  ganciclovirul  foscarnetul 3. Antivirale cu spectrul larg  ribavirina 69

  





interferonii

4Antivirale antiHIV-SIDA A. inhibitoare nucleozidice ale reverstranscriptazei  zidovudina  didanozina B. inhibitoare non-nucleozidice ale reverstranscriptazei  nevirapina  efavirenzul C. inhibitoare ale proteazei virale  indinavirul  ritonavirul

Aciclovir (Zovirax)



Mecanism de actiune  I – patrunde selectiv numai celulele infectate cu virusul herpetic care contin timidin-kinaza virotica => aciclovirul este fosforilat in aciclovir monofosfat  II – sub actiunea enzimelor gazda au loc inca 2 fosforilari => aciclovir trifosfat = forma activa a aciclivirului  III – AND-polimeraza virala incorporeaza in ADN viral aciclovirul trifosfat => AND viral anormal => nu mai poate continua replicarea  Administrare si doze  Locala - herpes genital, orofacial  unguent 5% - la 4 ore x 10 zile  Orala  hepes cutanat, mucos - 200 mg x 5/zi x 10 zile  herpes zoster - 800 mg x 5/zi x 10 zile 92. Profilaxia cu antibiotice : principiile profilaxiei, indicatiile profilaxiei 



Principiile profilaxiei cu antibiotice  Se face pentru un singur agent patogen  Antibioticele folosite trebuie sa aiba un spectru cat mai limitat  Este indicat pentru germenii ce nu dobandesc rezistenta (nu pentru germeni de spital)  Durata scurta ( exceptie: RAA, TBC)  Se aplica individual (nu in colectivitati)  Contraindicata pentru viroze (exceptii : batrini, cardiaci, imunodeprimati) Indicatiile profilaxiei cu antibiotice  1. reinfectia streptococica - la bolnavi cu RAA – Benzantin penicilina  2. prevenirea EBSA – la valvulopatii, protezati valvular, sunturi arteriovenoase :

70

a. amigdalectomie, extractii dentare – profilaxia infectiei streptococice => Penicilina iv. in bolus – 1 milion ui. - inainte cu o ora, apoi 1milion x3/zi x 3 zile  b. intrventii chirurgicale abdominale – profilaxie infectie cu enterococ => Ampicilina 1g + Gentamicina iv. inainte de operatie + 5 zile dupa operatie 3. pacientii cu BPOC si viroze – doxiciclina 4. pacienti imunodeprimati, sau sub corticoterapie – cefalosporine 5. boli de singe cu pancitopenie - cefalosporine 

  

93.Asocieri de antibiotice. Greseli in terapia cu antibiotice Asocieri de antibiotice de preferat monoterapia



Principiile asocierii de antibiotice 1. Ambele antibiotice sa se concentreze in organul afectat 2. Mecanismul de actiune sa nu fie antagonic 3. Reactiile adverse sa fie diferite 4. Sa nu determine rezistenta incrucisata 5. Doza sa fie ca in monoterapie Asocieri de antibiotice



Indicatiile asocierii de antibiotice



1. - largirea spectrului de activitate pina la identificarea germenului – infectii

grave



EX : betalactamina + antistafilococic + aminoglicozid (BG-) + metronidazol ( anaerobi)  2. - infectii cu etiologie mixta demonstrata  3. - obtinerea unui efect bactericid in focarele greu accesibile si pentru impiedicarea selectarii de mutante - tuberculoza Asocieri de antibiotice Reguli de asociere

 

      

Sa realizeze efect sinergic bactericid Betalactamine + aminoglicozide Germenul patogen sa fie sensibil la ambele bactericide In infectii mixte – fiecare agent patogen sa fie sensibil cel putin la un antibiotic In infectii de spital asociere cu antibiotice de rezerva stafilococ => Oxacilina + Gentamicina EBSA => Vancomicina + Cefalosporina BG- aerobi => Gentamicina + Ciprofloxacina sau Cefalosporina BG- anaerobi => Gentamicina + Cefalosporina si Metronidazol

71

    

Nu se fac asocieri: medicament bactericid + bacteriostatic doua antibiotice din clasa aminoglicozide doua antibiotice cu spectru larg Cloramfenicol + Tetraciclina

Greseli in terapia cu antibiotice

      

Tratamentul unei febre cu cauza necunoscuta Antibiotic ineficient sau la care s-a dezvoltat rezistenta Folosirea dozelor prea mici, sau durata scurta Folosirea in viroze Neintreruperea tratamentului in cazul in care nu exista raspuns la tratament Asocieri gresite Folosirea antibioticelor in loc de drenaj chirurgical

94.Modalitati de interventie farmacologica in etiopatogenia ulcerului gastric si duodenal 95.Clasificarea medicamentelor folosite in tratamentul ulcerului gastric si duodenal – exemple. Scheme terapeutice folosite in tratamentul ulcerului gastric si duodenal Clasificare : Med. Antisecretorii –inhib pompa protoni (omeprazol), blocante recep H2 Antibiotice anti- HP- Amoxiciclina, Metronidazol Protectoare ale mucoasei gastrice – sucralfatul, subcitratul de bismut coloidal Medicamente antiacide Scheme terapeutice : Triplaterapie : un antisecretor + 2 antibiotice Cvadruplaterapie : un antisecretor + 3 antibiotice NB – trat numai cu un med Anti HP – procent mic de eficacitate OMC- omeprazol 20mg x2 ; metronidazol 500 mg x2 ; claritromicina 250 mg x 2 OAC – omeprazol 20 x 2 ; amoxa 1G x 2 ; claritromicina 500 mg x 2 OAM-omeprazol 20 x 2 ; Amoxa 500 mg x 3 ; metronidazol 500 x 3 Durata tratament 7 zile 96.Blocanti ai receptorilor H2 : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, efecte secundare, doze, interactiuni. Ex: cimetidina , ranitidina, nizatidina Mec de Act : se fixeaze pe receptorii H2 : • Impiedicarea stimularii lor de catre histamina

72

• Nu se mai stimuleaza adenilciclaza • Scade formarea de AMPc • Nu se activeaza proteinkinaza • Nu se formeaza anhidraza carbonica • Nu se mai formeaza H2CO3 Ef farmaco: scaderea secretiei de HCl Eficacitatea anti histaminelor asemanatoare Deosebirea din antihist : potenta , Rk adv,Farmacocin Indicatii : • Ulcer gastric , duodenal • Sdr.Zollinger-ellison • Profilaxie ulcer in caz de trat cu AINS Rk adv : • Tulb dispeptice • Vertij,cefalee,diaree,constipatie,greata • Eruptii, prurir • Ginecomastie • Tulb nervoase Interactiuni : • Cimetidina det inhibitie enz = > react toxice de la med nemetab (teofilinam,sulfamide antidiabetice, betanlocante) • Antiacidele det inh abs Cimetidinei ; admin la > 1h inainte de masa Cinetidina dupa masa Anti acide 97.Blocanti ai pompei de protoni: exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, efecte secundare, doze. - omeprzol , esomeprazol, rabeprazol Mec de Act : IPP din sange intra in canaliculul secretor al celulei parietale gastrice unde este un mediu intens acid ↓ Se acumuleaza(nu patrunde prin membrana celulara in citoplasma) ↓ In mediu acid formeaza sulfenamida ↓ Sulfamida se leaga covalent de subunitatea alfa a ATP-azei H+/ K+ ↓ ATP-aza H+/K+ se blocheaza ↓ Nu se mai secreta H+ ↓ Sinteza unor noi ATP-aze H+/K + se face lent ↓

73

Secretia este inhiba peste 24 h {desi T/2 este de aprox o ora} Indicatii : ulcer duodenal; Ulcer duodenal rezistent la ranitidina Ulcer gastric Esofagita de reflux Sdr Zollinger Ellison Rk adv : usoare Digestive- greata, faltulenta , constipatie Interact med : inhiba Citocromul P 450 => scade metab unor med : diazepam imipramina Scade abs med care necesita pH acid : ketoconazol 98.Tipuri de constipatie. Laxative si purgative : definitie, mecanism de actiune, clase terapeutice, exemple, indicatii, contraindicatii. Tipuri de constipatie fctionala : de tranzit : inaintarea incetinita a materiilor fecale in tubul digestiv Terminala : tulburarea la evacuarea scaunului , dat hiptonie sincter anal sau scaderea refluxului recto-anal Laxativele deternina formarea de un singur scaun ; Purgativele : det scaune multiple cu consistenta lichidiana Mec de Act : 1. Stimularea directa a motilitatii intesitinale : laxative de volum, purgative iritante 2. Crestere a difuziunii si secretiei de apa si electroliti in lumenul intestinal : purgative iritatnte 3. Retinere de apa prin forme hidrofobe si osmotice ; purgative osmotice 4. Inmuierea scaunelor : laxative emolinate Indicatii : constip fctionala , evitarea efortului de defecatie , golirea colonului pentru pregatirea Chirurigicala sau Rx, golirea colonului in trat unor intox. C Ind : ocluzie intest ; dureri abd ; Administrarea repetata duce la constipatie Clase terapeuticce : Laxative : de volum Emoliante si lubrefiante Purgative : osmotice Stimulante sau irritante 99.Medicamente prokinetice, antispastice, antidiareice, antiflatulente, antivomitive : exemple, mecanism de actiune. Med Prokinetice : medicamente care stimuleaza motilitate GI Mec de Act : Blocante dopaminergice Stimulante colinergice Ex:Metoclopramida , Domperidona Med antispastice : inhiba spasmul musc netede care det durere

74

Mec de Act : spasmul musc netede determinat prin : stimulare recept muscarinici si a miofibrilelor Inlatura spasmul prin : blocarea receptorilor muscarinici=antispastice neurotrope, de tip atropinic Act directa pe m.neteda= antispastice musculotope, de tip papaveric Med antidiareice : mec de act : scad miscarirel peristaltice Cresc contractiile segmentare Cresc tonusul sfinceterelor Inhiba reflexul anal de defecatie Scad secretia biliara si pancreatica Ex: Antidiareice opioide (tinctura de opiu, codeina) , anticolinergice (scobutil, atropina), care cresc vascozitatea (coalinul) Med antiflatulente 100.Mecanismul de actiune al AINS. Clasificarea medicamentelor AINS – exemple. Consta in impiedicarea sintezei mediatorilor imflamatie pornind de la acidul arahidonic Actioneaza la nivelul Ciclooxigenazei 1; vezi schema Clasificare: 1 Inhibitori nespecifici de ciclooxigenaza – Indometacina , Diclofenac, Aspirina 2 Inhibitori preferentiali ai COX 2 - Meloxicam, Nimesulid 3 Inhib specifici de COX 2 – Etoricoxib, Celecoxib 101. Efectele farmacologice ale AINS, indicatii, efecte adverse, contraindicatii 1. antiinflamator :RAA PR SA ; fenacetina si paracetamolul nu au act perif => ci numai antipiretice si analgezice 2. Analgezic: cresc prag sensib dureroasa si este recomandat pt dureri mici si repetate 3. Antipiretic: prin inhibarea prostaglandinelor din hipotalamus 4. Antiagregant plachetar 5. inhiba contractii uter 6. protectie impotriva razelor UV 7. inhibitor al dezvoltarii al C.colon Indicatii : boli reumatice, lombagie, artrite, tendinite, cefalee, dismenoree, mialgii Rk adv: 1. dureri epigastrice, ulcer, HDS 2. sangerare 3. Agravare IRC-inhiba PG cu rol vasodilatator 4. retentie Hidrosalina-stimulare secretie renina , aldosteron 5. nefropatie 6. Agravare IC 7. incidere prematura a canaluli arterial 8. prelungirea sarcinii 9. scaderea fct spermatoz. 10. scadere rez org la infec

75

11. crize astm bronsic 12. alergii 13. soc 102.Corticoizii suprarenalieni: mecanism de actiune, efecte fiziologice si farmacologice. Cortizol

Receptor intracitoplasmatic Τ Complex ↓ Nucleu ↓ Factor transcriptie gene Τ Υ ef stimulatoare ef inhibitoare Activarea recep nucleari : complexul glucocorticoid –recept se formeaza in citoplasma Complexul intra in nucleu si se fixeaza de ADN nuclear Se produce o transcip cu formare de ARN-m ARN-m det sinteza la nivel ribozomal Efecete farmaco si fizio : 1. Metabolism intermediar :  Glucidic : gluconeogeneza. Captare a.a. in ficat si rinichi  Proteic : creste catab proteic (nu in ficat)  Lipidic : lipoliza + redistrib t.adipos(facies luna plina)  Modif met lipidic si proteic => energie pt sinteza glucoza => in insuf corticosipra=> Hipoglicemie => D.Iatrogen  Hidroelectrolitic:retentie Na, apa , scadre reabs Ca 2. Creste rezistenta la stres : creste glucoza sanguina 3. Modif conc elemente sanguine : scade : limfocite, eozinofile, bazofile, monocite => scade rezist organism Creste : eritrocitele, Hb, neutrofilele, trombocite 4. Antiinflamatorii – inhiba macrofagele si limfocitele periferice, sinteza de lipocortine care inhiba de fosfolipaza A2=> scade sinteza de a arahidonic => scade sinteza de PG PC Tx 5. Antialergica si imunosupresoare: scade nr d limfkine si interleukina 2 secretate de lim T ; scade sinteza d Anticorpi secretati de lim B 6. Sist endocrin : scade ACTH TSH , creste STH , apoptoza celulelor timice 7. Aparate si sisteme : digestiv : screste HCl si pepsina ; SNC – stari psihotice ; Sist Osos :pierdere Masa osoasa, muscular : miopatie- slabiciune musculara , piele – vergeturi atrofii

76

Mineralocorticoizi : control hidroelectrolitic: aldosteron-act p TCD –reabs Na si apa, elim K 103.Corticoizii suprarenalieni: indicatii, efecte adverse si contraindicatii Indicatii : 1. Inflamatii : antiinflamator-cresc PMN, scad lim B si T, monocite, eozinofile, scade histamina eliberata de bazofile , inhiba activitatea Kininelor 2. Alergii : scad simptomele la reactii alergice la seruri, transfuzii, medicamente => vindecare: e.Quincke. laringite acute, edem glotic 3. Imunosupresie: leucemie , cancer , LES, PR, SD, DM 4. Tratamentul socului 5. Trat de substitutie : Boala Addison – Insuf CSR primara ; insuf CSR secundara sau tertiara ( scadere secretie d ACTH) 6. Dg etiologic sd Cushing – testul de supresie la Dexametazona – scade secretia => hipersecretie de ACTH sau Nu scade secretia de cortizol => tumora supraren Rk Adv si C Ind : 1. osteoporaza – scade abs de Ca si creste elim de Ca 2. tulb metabolice-hiperglicemie, obezitate, dislipidemie, inh sintezei proteice 3. creste riscul infectii si intarziere vindecare plagi 4. creste apetit 5. HTA-edem 6. Ulcer gastric 7. Euforie si psihoze 8. piele –atrofie 9. M.neteda – miopatie 10. cataracta 11. Sdr Cushing iatrogen 12. scade TSH 13. Rebaund 14. scade limf , cresc neutrofilele si trombocitele 104.Clasificare corticoizilor suprarnalieni - exemple. Conducerea tratamentului cu glucocorticoizi. Clasificare dupa durata si actiune : 1. act scurta si potenta mica : Cortizol , Cortizon , Hidrocortizon T/248 h Cura cu glucocorticoizii : 1. Clasic- numai dimineata

77

2. AZI : mai multe doze zilnice pana se obtine efectul antiinflamator si imunospresor => dupa obt efect se ia numai dimineata => apoi alternativ=program terapeutic la 2 zile : mentinerea constanta a dozei in ziua impara si scaderea dozei i n ziua para; cresterea dozei in ziua impara si scadera dozei in ziua para in mod gradat Principii in trat cu CS : folosirea de steroizi cu activ intermediara, admin dozei totale de steroizi dimineata , trecerea la cuta intermitenta la 2 zile dupa obtinerea ef dorit Intreruperea tratament : se face treptat, e bine sa se faca incepand cu programul alternativ se scade cu 10 mg pe sapt pana la 20-30mg apoi cu 2,5-5 mg / sapt pana la 10 mg, apoi se scade cu 2,5 mg / luna. Se intrerupe la 5-7,5 mg /zi sau se trece la alternativ si se intrerupe 105. Medicatia antiagreganta : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse. Ex: aspirina, ticlopidina, clopidogrelul, antag ai recept glicoproteici IIb/IIIA Mec de act :inhiba ireverisbil COX plachetara si endoteliala ;A) => plachetele fiind lipsite de nucleu nu mai sintetizeaza COX si nici TxA2 toata viata lor de 7-10 zile => efecte antiagregant definiti B)celulele endoteliale care secreta PGI 2, care au normal efect antiagregant si care contin nucleu , resintetizeaza COX=> ef agregant este temporar Indicatii :profilaxia trombozelor, profilaxia tromb la purtatorii de valve protezate Rk adv: mai putine decat cele in cazul trat durerii si inflamatiei, atentie la ulcer si sangerari 106. Heparina si heparine cu greutate moleculara mica : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse Mec de act : se leaga de antitrombina III=>complex antitrombina III-heparina =>inactivarea fact coagularii: II(protrombina)+ X , iar pe XII,XI, IX- mai putin intens -pnetru inactivarea fact II heparina trebuie sa lege atat de factorul II cat si de antiprotrombina III (nu inactiveaza fact III fixat pe plachete) -pt inactivarea fact X este suf legarea de fact X => HMMM care nu se pot lega factorului II inactiveaza factorul X Ef farmaco:-anticoagulant imediat :-15 min sange incoagulabil; dupa 4-8 revine coagularea -antiagregant : scaderea agregabilitatii induse de trombina Indicatii : curativ 1. trmboza venoasa prf a membr 2. embolie plm 3. IMA si AP instabila, in asociera cu aspirina 4. Ischemia acuta a membr inf Profilactic : 1. Tromboza ven prof a membr

78

2. embolie plm HMMM-efecet anticoagulant prelungit =16-18ore=> adm sc la 12 ore sau 24 107. Antitcoagulantele orale : exemple, mecanism de actiune, efecte farmacologice, indicatii, reactii adverse. Ex: Acenocumarol , warfarina Mec de act : vitamina k redusa este resp de sinteza fact II, VII,IX, X la trecerea in forma oxidata =>facorii coagularii depenteti de vit k sunt sintetizati numai in forma redusa Forma oxidativa trece in forma redusa si o reface sub act epoxireductaza vit K Anticoagulantele cumarinice intra in competitie cu vit k pt epoxireductaza ↓ Se consuma epoxireducataza ↓ Impiedica sinteza vit K redusa ↓ Nu se mai sint fact II , VII, IX, X Efecete farmacologice : tromboza profunda a venelor memb inf Emb plm IMA Proteze valvulare Tulburarii de ritm Rk Adv: hemoragie –antidot-vit K Interactiuni medicamentoase : potentare act AINS Inhibitia act anticoagulanta prin alcool , barbirurice 108 Medicatia trombolitica : caractere generale ale tromboliticelor, exemple, mecanism de actiune, particularitatile diferitelor medicamente folosita in tromboliza. Ex: Streptokinaza , urokinaza, alteplaza Mec de act : actiune directa si indirecta de transformare a plasminogenului in plasmina Fibrinoliza – plasminogenul inactiv se transf in plasmina activa => det ruperea retelei de fibrina , desfacerea trombusului, si eliberarea produsului de degradare Streptokinaza : obtinuta din culturi de streptococ B-hemolitic C Selectivitate mica pt fibrina din cheag Are prop antigenice =>anticorpi antistreptokinaza=> alergie + rezist la strepto. hTA Alteplaza (t-PA-activatorul tisular al plasminogenului): obt prin genetica Activitate intensa pe fibrinogenul din cheag si redusa pe cel plasmatic Act si pe cheagurile vechi Nu este antigenica Mult mai scumpa Anistreplaza : sintetizata in vitro pentru a obtine complexul streptokinaza-alteplaza

79

Antigenica Durata mare : t/2=90 min IMA-ind de electie Foarte scumpa

80