Studiu Statistic Cafea [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iasi Facultatea de Construcții și Instalații Licență – Zi

Studiu statistic - Cafeaua

Profesor Coordonator :

Student :

Dr. ing. Covatariu Gabriela

Stăvilă Diana Grupa 3203 2015

1

Cuprins 1. Prezentarea cafelei ............................................................................3 1.2 Importanța în alimentație a cafelei .......................................................4 2. Piața cafelei .......................................................................................6 2.1 Piața cafelei din România .................................................................7 2.1.1 Producători și distribuitori .............................................................7 2.1.2 Consumul de cafea în România.......................................................9 2.1.3 Tendințe la nivel național.............................................................10

3. Studiu de piață referitor la preferințele Ieșenilor .....................11 3.1 Chestionar ....................................................................................11 3.2 Raspunsuri chestionar.....................................................................12 4. Analiza pieței ..................................................................................17 4.1 Scopul cercetării.............................................................................17 4.2 Identificarea pieței..........................................................................17 4.3 Caracterizarea pieței........................................................................17 4.4 Segmentarea pieței......................... ................................................18 5. Bibliografie .......................................................................................18

2

1. Prezentarea cafelei Cafeaua este o băutură de culoare neagră ce conține cofeină și care se obține din boabe de cafea prăjite și măcinate. Boabele de cafea sunt fructele arborilor de cafea din familia Rubiaceae, genul Coffea, cu două varietăți mai importante: Coffea arabica și Coffea canephora(Coffea Robusta), prima având boabe de calitate superioară. Calitatea cafelei este influențată și de locul de cultivare, depozitare și prăjire a boabelor de cafea.

Istoric Originile cafelei s-ar afla într-o regiune a Etiopiei numită Kaffa și apoi introdusă în lumea arabă prin Egipt și Yemen, unde începe să se cultive în scopuri comerciale.În trecut cafeaua era considerată aliment și nu băutură. Triburile estafricane măcinau boabele crude de cafea și prin amestecarea cu grăsime animală obțineau o pastă pe care războinicii o consumau pentru a avea mai multă energie în timpul luptelor. Etiopienii obțineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea în apă a boabelor uscate.În secolul al XVI-lea, cafeaua se răspândește în Orientul Mijlociu, (Persia și Turcia). Primul magazin de cafea s-a deschis la Constantinopol în 1475, fiind numit Kiva Han. Începând cu 1512, efectele stimulatoare ale cafelei au determinat imamii conservatori din lumea arabă să interzică consumul acesteia pentru musulmani. Cu toate acestea, prima cafenea a fost deschisă la Damasc în 1530. Din Orientul Mijlociu cafeaua s-a răspândit în India, Indonezia și America, dar și în Italia, prin schimburile comerciale dintre negustorii venețieni și cei din Africa de Nord și Egipt. Din Italia a fost introdusă în restul Europei și acceptată pe scară largă după 1600 când Papa Clement al VIII-lea a numit-o „băutură creștină”, în ciuda provenienței sale. Prima cafenea din Europa a fost deschisă la Veneția în 1645. În Marea Britanie cafeaua a fost adusă de către comercianții care aduceau mărfuri din Turcia. Prima cafenea a fost deschisă la Londra în 1652 sub numele de Grand Cafe, iar cafeneaua Queens’s Lane deschisă în Oxford în 1654, este în funcțiune și astăzi. Până în 1675 existau 3000 de cafenele în întreaga Anglie. 3

În 1672 se deschide prima cafenea la Paris, iar în Viena în 1683, după Al doilea Asediu al Vienei purtat împotriva otomanilor. Olandezii au fost primii care au importat cafeaua la nivel industrial și au cultivat-o în coloniile lor din Java și Ceylon la sfârșitulsecolului al XVII-lea și sunt cei care au introdus-o înJaponia. Francezii încep cultivarea cafelei în Martinica și Antile, englezii, spaniolii și portughezii în Asia și America. În anul 1727 cafeaua ajunge în Brazilia unde începe să fie cultivată pe suprafețe din ce în ce mai mari, devinind în scurt timp una din principalele resurse economice ale țării. În 1822, în Franța, este construit primul aparat pentru cafea espresso. Este înființată de Grigore Capșa în 1891, celebra cafenea Capșa, care devine spațiul cultural și politic al societății bucureștene. Hills Bros., o companie americană cu sediul în San Francisco, începe în anul 1900 ambalarea în pungi vacuum a cafelei prăjite și râșnite, în detrimentul magazinelor de prăjire și râșnire a cafelei.

1.2 Importanța în alimentație a cafelei Informatii nutritionale despre cafea Cafeaua neagra nu contine cantitati semnificative de macronutrienti, lipide, glucide si proteine si, prin urmare, are doar 1-2 kcal per 100 de ml. Cu toate acestea, profilul nutritional final al unei cesti de cafea va fi influentat de mai multi factori precum: 

Cantitatea adaugata de lapte, frisca, zahar sau alti indulcitori;



Variatia marimii cestilor folosite.

4

Micronutrienți

Compoziția pentru 100 ml

Sodiu

O urma

Potasiu

92 mg

Magneziu

8 mg

Mangan

0,05 mg

Riboflavina(vitamina B2)

0,01 mg

Niacina (vitamina B3)

0,7 mg

Cafeaua neagra contine un numar de micronutrienti, in special potasiu, magneziu si niacina (vitamina B3), iar nivelul de sodiu este foarte scazut. Datele de mai jos prezinta profilul nutritional al micronutrientilor pentru 100 de ml de cafea.

Cafeaua și performanțele mentale Exista dovezi convingatoare care arata ca un consum moderat de cofeina ajuta la vigilenta si concentrare. O portie de 75 mg de cofeina – cantitatea aproximativa ce se gaseste intr-o cana de cafea – ajuta la cresterea atentiei cat si a vigilentei, in conformitate cu opinia recenta a Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara. Cofeina nu este conectata cu circuitele de dependenta ale creierului, astfel nu trebuie luata in considerare ca un drog ce creaza dependenta. Desi unele persoane pot experimenta simptome de sevraj, cum ar fi dureri de cap, reducerea vigilentei si ameteli, in cazul in care renunta brusc la consumul de cafea din dieta, aceste efecte nu sunt, in general, atat de severe. Sunt efecte de scurta durata si pot fi evitate gradat, reducand usor consumul de cofeina. 5

Tip de bautura Cafea la filtru Cafea la ibric,filtrata Cafea Instant Espresso Cappuccino Cafeaua decofeinizata Infuzie de plante Ceai verde Ceai instant Ceai cu gheata Bauturi carbogazoase Ciocolata calda Lapte cu ciocolata Ciocolata cu lapte Ciocolata amaruie Ciocolata de casa Sirop de ciocolata

Cantitate 200 ml 200 ml 200 ml 60 ml 60 ml 200 ml 200 ml 200 ml 200 ml 350 ml 350 ml 200 ml 200 ml 35 mg 35 mg 35 mg 30 ml

Cofeina 100 - 300 mg 65 -275 mg 50 -190 mg 40 - 70 mg 40 - 70 mg 1 - 8 mg 35 - 175 mg 8 -30 mg 40 - 80 mg 65 -75 mg 30 - 60 mg 3 - 30 mg 2 -7 mg 1-15 mg 5 - 35 mg 26 mg 4 mg

Unele studii sustin ca abstinenta de la cofeina poate imbunatati somnul, timpul pe care il petreci pana adormi, dar si calitatea somnului. Totusi, sunt diferente destul de mari intre indivizi si este nevoie de mai multe cercetari pe aceasta zona. Unele dovezi sugereaza beneficiile potentiale ale cofeinei in situatii care necesita un grad de vigilenta ridicat, de exemplu tura de noapte.

Surse de cofeina

2. Piața cafelei Pe parcursul sec. al IX-lea si pana in prezent, cultivarea si exportul cafelei a inflorit intr-o masura uimitoare. In prezent cafeaua este consumata virtual in orice tara, si este o marfa deosebit de importanta atat pentru producatori, cat si pentru consumatori.

6

In prezent, pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim-producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta. Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu influentat de factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si volumul productiei de cafea.

2.1 Piața cafelei în România 2.1.1 Producători și distribuitori Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. "Marca Jacobs este cea mai importanta marca din portofoliul de cafea al Kraft Foods Romania. Prin urmare, vom continua sa investim in imaginea acestei marci prin campanii multimedia la nivel national, dar, in acelasi timp, tinand cont de nevoile reale ale consumatorului roman, in anii ce urmeaza vom largi portofoliul de produse noi sub marca Jacobs," declara reprezentantii Kraft Foods . ELITE Romania a fost infiintata in anul 1994. In ultimii 6 ani, Elite a fost lider la vanzarea cafelei in Romania, avand consum de 30000t pe an si un profit de 60 milioane euro.Cei de la elite ofera si ei o gama diversificata de produse, constand atat in cafea macinata si prajita, cat si in cafea instant si cappuccino. Acum, Tchibo ocupa o pozitie importanta pe piata cafelei atinsa printr-o continua si rapida dezvoltare a retelei de distributie si a fortei de vanzare.

7

Primii zece producători de cafea pe glob în 2005 Cafea (tone)

Țară

2.179.270

Brazilia 44,9% 23,7% Vietnam 17,8% 8,5% 5,1%

Indonezia

Elementele care influențează costul cafelei

Impozit, Vămi, Costuri de transport. Costuri la vânzare. 990.000 Comerciant colector și prăjirea boabelor. Proprietarul plantației. Salariul muncitorilor.

762.006

Columbia

682.580

Mexic

310.861

India

275.400

Etiopia

260.000

Guatemala

216.600

Honduras

190.640

Uganda

186.000

8

2.1.2 Consumul de cafea in România Consumul de cafea din Romania este aproape de cinci ori mai mic decat media europeana, arata un studiu realizat institutul de cercetare a pietei, GFK. Potrivit studiului, in Romania, un roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timp ce europenii beau nu mai putin de 5,3 kg de cafea. Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este si o scadere cu 3% a consumului de cafea, fata de perioada similara a anului trecut. Principalele cauze identificate de reprezentantii Asociatiei Romane a Cafelei sunt pretul mare al acestui produs, „prohibitiv pentru mare parte din consumatorii romani“. „Asociatia Romana a Cafelei considera ca una dintre cauzele care au generat o scadere a pietei cafelei boabe si macinate cu 3% conform studiului GFK, ar putea fi generata si de faptul ca acest produs, cafeaua, este purtator de accize, ceea ce atrage dupa sine preturi mari. Ca rezultat, cafeaua devine greu accesibila consumatorilor romani“ Piata cafelei din Romania inregistreaza un consum de trei ori mai mic decat in alte tari din Europa. Cauza principala o reprezinta nivelul actual al accizelor, unul dintre cele mai ridicate din Europa: 850 euro/tona la cafeaua verde, 1250 euro/tona la cafeaua prajita si 5000 euro/tona la cafeaua solubila. Aceste accize se regasesc in pretul final al pachetului de cafea in proportie de 20%, ceea ce face ca acest produs sa fie greu accesibil consumatorilor romani.

9

Consumul de cafea pe locuitor ăn unele țări est-europene(kg) Țara Slovenia Bulgaria Cehia Ungaria Slovacia România Polonia

2007 5,82 2,86 3,97 3,12 3,97 2,3 2,41

2008 5,77 3,52 3,61 2,96 3,79 2,27 1,87

2009 5,89 3,24 3,05 2,67 2,36 2,18 1,53

2.1.3 Tendințe la nivel național Studiul a fost realizat pe un esantion de 850 persoane cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 ani si este reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de varsta luata in calcul. 83.6% dintre persoanele adulte au consumat cel putin o data cafea in ultima saptamana. Femeile consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii (86.0% femei vs 80.6% barbati), iar persoanele mai in varsta consuma cafea intr-o proportie mai mare decat cele tinere (86.1% persoanele peste 30 ani vs 77.7% persoanele cu varsta intre 18 si 30 ani). Dintre tipurile de cafea prezente pe piata, cafeaua naturala detine partea leului. Astfel, 74.3% din populatia adulta consuma cafea, 13.7% consuma cappuccino si 12.8% consuma cafea instant. Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate intr-o proportie mai mare de tineri (sub 30 de ani), in timp ce cafeaua naturala este consumata intr-o proportie mai mare de persoanele cu peste 30 de ani. Prin comparatie cu celelalte categorii, cappuccino este consumat intr-o proportie mai mare de femei, in timp ce cafeaua instant este consumata intr-o proportie mai mare de persoanele cu studii superioare. Daca cafeaua naturala este bauta zilnic de 80.3% dintre consumatori, nu acelasi lucru se poate spune si despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel, acestea sunt 10

consumate zilnic doar de 35.3% (cafea instant) respectiv 22.4% (cappuccino) din persoanele care consuma aceste tipuri de cafea. Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si persoanele cu venituri medii si mari. Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate cu frecventa mai mare in special de persoanele mai in varsta (peste 45 ani). Consumatorii de cafea naturala beau in medie 1.9 cesti pe zi, in timp ce consumatorii de cafea instant si cappucino consuma in medie 1.4 respectiv 1.3 cesti pe zi.

3. Studiu de piață referitor la preferințele ieșenilor 3.1 Chestionar 1. Consumati cafea? a. da b. nu 2. Daca da, cat de des? a. zilnic b. ocazional 3. Numiti primul cuvant pe care-l asociati cu cel al cafelei. 4. Cat de des cumparati cafea? a. saptamanal b. o data la 2 saptamani c. lunar d. mai rar

11

5. In ce cantitate o cumparati? a. 250 g b. 500g c. 1000g d. mai mult 6. Cu ce ocazie o cumparati? a. pentru consum zilnic b. pentru cadouri c. cu alte scopuri 7. De unde o cumparati? a. hypermarket b. supermarket c. magazinele din cartier (piata) d. alte locatii 8. Ce marca cumparati? a. Jacobs b. Elite c. Tchibo e. Alte marci

3.2 Raspunsuri la chestionar

12

Consumatori de cafea 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0

consumatori

neconsumatori

Marca de cafea consumata 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

Elita

Jacobs

Tchibo

Altele

13

Ce apreciaza consumatorul cel mai mult la cafea 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

Aroma

Gustul

Taria

14

Ce îi determină pe consumatori sa procure cafea 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

15

Cantitatea de cafea consumata lunar 100 80 60 40 20 0

Cine cumpără cafeaua în familie Soțul

Sotia

22%

78%

16

Categoria de vîrsta a persoanelor ce au participat la chestionar 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

18 - 25

25 - 30

30 - 40

40 - 65

Ultima formă de învățământ absolvita a persoanelor participante la chestionar 80 70 60 50 40 30 20 10 0

17

Venitul mediu lunar 80 70 60 50 40 30 20 10 0

4. Analiza pieței 4.1 Scopul cercetarii Am realizat aceată cercetare cu scopul de a stabili care este cafeau preferată de catre Ieșeni. În realizarea acestui proiect am apelat la cercetarea de teren sau directă, utilizînd ca instrument de investigare chestionarul. Chestionarea persoanelor s-a desfășurat in Iași în trei cariere ale orașului, zona : Tudor Vladimirescu , Tătărași , Bucium ; În perioada 8.12.2014 – 22.12. 2014 pe un eșantion de 200 de persoane de vîrstă diferită.

18

4.2 Identificarea pieții În România , pe piața cafelei se manifestă o cerere ridicată, aceasta fiind satisfăcuta de oferta deosebit de generoasă a firmelor importatoare de cafea. Pe piață se întîlnesc un număr mare de firme ce comercializează cafeaua sub diferite forme, astfel întîlnim o varietate de sortimente: cafeaua Arabica (75% din productoia mondiala de cafea ), cafea robusta, cafea liberica dar si o varietate de moduri de preparare a cafelei : espresso, cappuccino, café latte , caffe mocha , caffe macchiato si coretto . Locuitorii municipiului Iași sunt consumatori de cafea, motiv pentru care credem ca este important sa aflam preferintele acestora în vederea satisfacerii lor intr=o masură cît mai mare.

4.3 Caracterizarea pieții În cadrul acestei cercetari am chestionat un eșantion de 200 de personae, acest eșantion fiin considerat reprezentativ față de nivelul populației totale a municipiului Iași. Din aceste 200 de persoane s-au declarat consumatori de cafea 170 de personae și doar 30 de personae au afirmat ca nu consumă și nici nu au consumat cafea. În urma efectuarii acestei cercetaări am observant ca produsul Jacobs detine un avaj sensibil față de Tchibo. Consumatorii considera tăria ca fiind principal caracteristică in alegerea cafelei, urmat de aroma, repectiv gust. Un rol important în achiziționarea marcii de produs îl au campanile publicitare si promotionale, astfel încît marile companii investesc sume semnificative in scopul promovării propriei imagini ațteptîdu-se un trend ascendant al volumului vînzărilor.

19

Ieșenii considera că în alegerea cafelei pe care o consumă, un rol important îl are prețul. Prețul este urmat de reclamă, ambalaj șiu disponibilitatea produsului.

4.4 Segmentarea pieții Piața investigată pentru stabilirea consumului și preferințelor de cafea este cea a a municipiului Iași. Persoanele chestionate au vîrstă cuprinsă între 18- 65 ani . Mai mult de jumătate din Ieșeni intervievați spun că, pe lună consumă un pachet de 250 de g de cafea.

5. Bibliografie     

http://www.e-scoala.ro/comunicare/piata_cafelei.html http://www.referatele.com/referate/marketing http://ro.wikipedia.org/wiki/Cafea https://www.scribd.com/ Studiu-de-Piata-cafea http://www.desprecafea.ro/

20