Românii și rutenii in Bucovina. Studiu istoric și statistic [PDF]

Zitiervorschau

ROMÂNII ŞI RUTENII IN BUCOVINA STUDIU ISTORIC ŞI STATISTIC DE

1'- NISTOR PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN CERNĂUŢI, MEMBRU

CORESPONDENT

AL ACADEMIEI ROMÂNE.

EDIŢ'IUNEA ACADEMIEI ROMÂNE

BUCUREŞTI LIBRĂRIILE SOCEC & Comp.

şi C.

SFETEA. LIPseA

VIENA GEROLD

& COMP.

G. HARRASSOWIT7..

38.420

www.dacoromanica.ro

PREFATA Improprietdrirea (eiranilor li promulgarea constitu(iei la 1848 aduserd mari foloase Rutenilor bucovineni. Din pribegi nenorociti din Galitia ei ajunserci proprietari liberi ai pdmanturilor ocupate de ei in Bucovina. Dar Rutenii nu se mul(dmird numai cu acest succes neasteptat, ci ei ncizuiau mereu sei ajungei

si un factor politic in noua lor patrie, in care gdsird cea mai largd ospitalitate. Bucurcindu-se de deosebita solicitudine din partea stelpcinirii, ei rdvniau la un rol conduceitor 0 in politica ferii si astfel aspiratiunile lor devenirei pe zi ce merge tot mai indreizne(e. La interventia organelor administrative, numeirullor

iesid tot mai mare dela o numdrare a populatiei la alta, pand .ce et pe Mrtie covdrqise chiar pe al Romdnilor bastinaqi. Pentru a motive& inteun fel oarecare sporul acesta prea bdteitor la ochi qi pentru a imprumutet preten(iilor rutene aspectul legitimiteifii, Butenii stdruirci a celuta dovezi istorice, pe cari set se intemeieze drepturile politice reclamate de ei. Cum Inca& astfel

de dovezi nu se puteau geisi in mcirturille ce ni s'au peistrat asupra trecutului Bucovinei, protagonistii cauzei rutene sau

ucraine, cum se numiau ei in timpul din urma, se pretard la cele mai repro§abile denaturdri ale adevdrului istoric. Primele incerceiri in direc(iunea aceasta ei le gdsird la scriitorii germani, earl, inspirandu-se de cursul politicei oficiale, priincioasa Ru-

lenitor, se simfirci indemnafi a serM cauza ruteand mai pre sus de adevebrul istoric. Pe cerceteirile acestor istorici, in multe privinte tendentioase, se intemeiazd apol broqurile de agitafie politicd a scriitorilor ruteni Daszkiewicz, Smal-Stocki, Korduba,

Pihuliak li a intregei press rutene si germane din Gerneluti. Dupá acesti scriitori, Rutenii ar fi populatia bastinasä a Bucovinei, pe Mg& care Românii s'ar fi sAläsluit cu multe veacuri mai tarziu. Din aceast1 premig., evident falsä, deduc ei indrep-

www.dacoromanica.ro

IV

PRE FATI

tätirea si legitimitatea luptei, pe care Rutenii o due in Bucovina pentru redobAndirea sfintelor lor drepturi uzurpate 'de Români. Doctrina aceasta unnei sa' fie introdusa prin contrabandd chiar 0 in publicistica europeand prin jurnalistul francez Ch6 1ard qi a serveascd drept directivel pentru carmuitorii Bucovinei. In anii din urma si-o apropiei 0 Aurel Onciul spre a-si intemeia pe ea politica sa democratd, pe care o profeseazd in Bucovina dela 1902 incoace. Prin faptul cd se gdsise 0 un .Ronuin care sei adereze la politica lor, Rutenii erau siguri de izbancla. Cercurile carmuitoare-

iii insusiserei in toate felul de a vedea al Rutenilor, sustinut de istoricii germani .0 ruteni si recunoscut si apdrat prin revistede reputatia aVietii Românesti» dela Iaqi de cdtre seful partidului democrat din Bucovina, de Aurel Onciul. Preocupat de alte probleme nu avui ragaz de a urmeiri cit atentiunea cuvenitd izvoarele istorice, pe temeiul ceirora se cladise aceasta doctrind, care chiar prin felul cum era infa(iqatei dedea foarte mult de &Inuit. Veizand insa ca ea incepif, set patrundd si in opinia publica romcineasca 0 observand ca Rutenii incepurd sa-0 felureasca din ea o annei primejdioasa .contra neamului romanesc din Bucovina, am socotit cd ca Roman .11

ca profesor de istorie la cel mai innalt institut de culturd din. Bucovina, imi incumbei datoria de a lehnuri opinia publica romaneasca asupra acestei chestiuni 0 de a smulge aceastd annei netrebnicd din mina contrarilor nostri etnici din (am fagilor. Pe temeiul cerceteirilor tnele indelungate privitoare la raportul nostru cu Rutenii socot ca am reusit sei constatez in mod neindoelnic cd Bucovina fusese din capul locului o ((Ira* romaneasca 0 cd Rutenii bucovineni nu sunt autNitoni in aceast5, tarA, ci simpli pribegi galitieni adapostili in Bucovina ca greco-catolici numai de pe la sfarsitul veacului al 18-lea. Rezultatele acestea lecomunicai studenfilor romeini dela universitatea din Cerneiu(i inteo adunare publicei gi eram hotarit sd le 0 public in «Viata Romaneascá» dela Iasi. Incepand insa a le asterne pe hartie, ma convinsei indata cd ele intreceau mull cadrele unui articol.

de revista 0 ales ma hotdrii a le publica inteo broqurd separata. Pe la inceputul lui Iunie manuscriptul era gata pentru tipar 0 la Cernaufi s'au 0 cules primele 80 de pagine. Izbucnirea ra.sboiului 0 ocupatia Cerndutilor din partea armatei tweet intrerupserei brusc publicarea lucreirii. Ba mai mult chiar r

www.dacoromanica.ro

V

PREFATA

Erd sel se piarclet # manuscriptul si numai prin o fericitci intdmplare ajunsei in posesiunea lui. Socotind cd modesta ',tea lucrare ar puled contribui in cdtvet la ldmurirea unei chestiuni abet de controversate, precum este aceea a rornanizArii sau rutenizarii Bucovinel, nu adresai Academiei Rom Am, care la recomanda(ia d-lui I. Bogdan prim), cu multd bundvoinp publicarea tnanuscriptului in editura ei. Rezultatele cercetdrilor mele se intemeiazd in bund parte pe mcirturii arhivale, nepublicate incd. Cele mai multe din acestea se pdstreazd in arhivele dela Viena i anume In: k. u. k. HausHof und Staatsarchiv, k. u. k. Kriegsarchiv i k. k. Archly des Ministeriums ftir Kultus und Unterricht. Direc(iunile acestor ar-

hive inzi ingdduird cu cea mai largd liberalitate a md folosi de bogatul material depozitat in incdperile lor. Directiunea arhivelor de rdsboiu din Viena avic chiar complezen(a de a-mi trimite la Cerndu(i mai multe arhivale spre a le folosi. Lucruri interesante gdsii # in Arhiva Consistorului din Cernduti precum

# la Tabula terii din acelag ora.g. Multe indemnuri datoresc scumpilor mei prieteni Sextil PuFariu # Dr. Vasile Bodnarescu, secretar la procuratura de finante din Cernduti. D-1 I. Bianu a binevoit a sprijin in modul cel mai prevenitor publicarea acestei .scrieri. Im implinesc deci numai o pldcutd datorinfd, exprimdnd tuturor acestor domni # institute mul(dmirea i recuno#inta mea cea mai sincerd. Ca an,exd la aceastd publica(ie dau o descriere a Bucovinei

izvoritd din pana lui Joan Budai-Deleanu la 1803 sub titlul: Kurzgefasste Bemerkungen tiber Bukowina. (Observa(ii scurte asupra Bucovinei). Bucureqti, ziva Sf. Nicolae, 1914.

www.dacoromanica.ro

I. NISTOR

CUPRINSUL I;

Re latiile Moldovenilor cu. Rutenii pdnd in secolul al 17-lea . . . p. 1-29. Starea etnografica actuala. a Bucovinei, p. 1.- Nivalirea semintiilor sla-

vone asupra terilor romane pi Inraurinta Romanilor dela Dunfire asupra Mr, p. 2.- Semintiile slavone patrund In Peninsula Balcanica pi se Incheaga In neamul Sarbilor pi al Bulgarilor, p. 3.- Romanii din Moesia se despart In doua : o parte fuge spre Pind, alta spre Carp4i, p. 3.- Romanii din Dada Traiana, prirnind ajutor din Moesia, asimileaza ramapitele slavone

dela Nordul Dunarii, p. 3.- Semintiile turanice Impiedica ca acestea sa poata primi sucurs etnic dela Slavii de Nord, p. 3.- Vechi urme slavone In toponimia terilor române pi In limba noastra, p. 4.- Intemeierea pi Intindirea Principatului de Halid, p. 5.- Ratadrile lui Korduba, p. 6.- Mezarea pi organizatia politica a Romanilor din Moldova, p. 7.- Desflintarea Principatului de Hali6, p. 7.- Cum ajung Moldovenii In atingere cu Rutenii pi Cu Polonii, p. 8.-- Intemeierea de sate romanepti In Bucovina, p. 9.- Legenda fondärii Sucevei pi a satului Itcani, p. 10.- Uricul de fundatie al Itcanilor, p. 12.- Originea Sloboziilor, p. 12.- Sloboziile din Bucovina, p. 13.- Rutenii patrund in Bucovina pe calea Sloboziilor, p. 13.Luptele pentru Pocutia dau Rutenilor prilej de a se furipa, In Moldova, p. 15.- Voevozil moldoveni adua prizonieri ruteni din Pocu0a si Podolia pi-i apeaza in Moldova, p. 16.- Prin tratatele de pace se hotare0e Mal restitu irea Rutenilor, p. 17.- Movileptii pun capat ripirilor de oameni din Galitia, p.18.- Numai indivizi singuratici se mai strecora in Moldova, p. 19.Raspandirea elementului românesc In GaliVa, p.19.- Romanii In Lemberg' p. 21.- Toponimia miliaria din Galitia, p.22.-- Rutenizarea Romanilor din GaliVa, p. 23.- Romanizarea Rutenilor din Moldova, p. 23.- Rutenii de azi din Bucovina nu sunt urmapii vechilor fugari pi prizonieri de rfisboiu din Galitia, p. 24.- Consideratiuni lingvistice, p. 26.- Netemeinicia afIrmatiunilor rutene privitoare la limba folosita In biserica pi la curtea domneascrt din Moldova, p. 26.- Marturiile lui Pavel de Aleppo, p. 27.Limba cancelariei domnepti, p. 27.- Cum vorbiau Moldovenii In vieaa lor de toate zilele, p. 28.- Incheiere, p. 29. II.

p 30-44. laspdndirea Hutanilor in Munfii Bucovinei Numele pi originea Hutanilor, p. 30.- Prädficiunile lor In muntii Moldovei, p. 31.- Vasile Vodi Lupu respinge revindicarile lor politica, p.32.-

www.dacoromanica.ro

VIII

CIIRRINSUL

Ei primiau vecinic sucurs din Pocutia pi nelinistiau populatia romanä, p. 33.- Hutanii pradfi pan& la Bistritl, p.33.- Interventii diplomatice pentru a pune capat prldáciunilor, p. 31.- 0 scrisoare ronidneascet a direg&torului din Bistrita cfitre vatamanul pi sltenii din Campulungul Rosen, p. 35.- Elementul rominesc din muntii hutgnesti, p. 36.- Hutanii covarpese pe Romani pi-i rutenizeazfi, p. 37.- Urme romanesti In toponimia teritoriului ocupat de Hutani pi In limba lor, p. 37.- Refugiarea haiducului haOnes() Dobop In muntii Moldovei, p. 38-.- Räspindirea Hutanilor In valea Sucevei, a Bistritei pi a Moldovei, p: 39.- Certele Hutanilor BrAnipteni cu proprietarii muntilor ocupati de ei, p. 39.- Intinderea teritoriului hutlnesc pi fundarea satului Breaza, p. 40.- NumArul Hutanilor pe vremea ocupfirii pi azi, p. 41.- Concluziuni, p. 42.- Traiul Hutanilor, p. 43.-- RAscoala lui Kobylica, p. 44.

Pribegirea Rutenilor in Moldova inainte de anexarea Bucovitoi .. p. 45-68. Contactul Moldovenilor cu Rutenii dela pes, p. 45.- TurburArile din PoIonia dela 1763, p. 46.- Räscoala Haidamaoilor, p. 46.- Taranii ruteni fug

In Moldova, p. 47.- Patru care Cu bejenari ruteni ajung pan& la Lujeni, p. 47.- Lnpta acestora cu gonacii poloni, p. 47.-- Cauzele emigrhrii Rutenilor in Moldova, p. 48.- Tfiranii ruteni din tinutul Sniatinului se aprovizionau in Moldova cu lemne de ars, p. 49.- Ei gAsesc ocupatie ca muncitori agricoli pe mosiile boieresti, p.60.- Boierii moldoveni trimeteau agenti

spre a atrage muncitori ruteni pe =pine lor, p. 50.- Lipsa de populatie in Moldova din pricina risboiului ruso-turc, p. 61.- ChezAsia solidara pentru

crime pi lipsa de statornicie manau pe Moldoveni pe calea pribegiei, p. 52.- Amintiri din vremurile acelea, p. 52.- SalApluirea Rutenilor In 18 sate dintre Nistru pi Prut pe la 1766, p. 54.- Rutenii nu erau lntemeitorii acestor sate, ci ei se asezar& In ele ca láturalnici, p. 65.- La tragerea cordonului buoovinean spre Moldova multi Ruteni rfimaser& dincolo de cordon,

p. 66.- Altii se agezarä din capul locului in satele dela frontier& spre a putea fugi lesne in Moldova In caz de primejdie, p. 57.- Aceasta este originea Rutenilor earl se mai gAseso in satele din Romania dela hotarul Bucovinei,

p. 58.- Guvernul austriac a colonizat Nemti, dar nu Ruteni in Bucovina, p. 59.- Romanii din Maramurep pi Ardeal asezati in Bucovina, p.60.- Familii rutene din Galitia apezate in Bucovina, p. 60.- Impliriteasa Maria Tereza opreste Rutenilor din Galitia a emigra In Moldova, p. 60.- Ajungand Moldova de sus sub sthpanirea imparateasa, marii proprietari poloni reclamA supusii ruteni refugiati de pe mopiile kr din Galitia, p. 61.- Polemica diatre Enzenberg pi Auersperg au privire la extradarea fugarilor ruteni, p. 63.- Hotfirtrea Consiliului aulic de risboiu, p. 65.- Concluziuni, p. 66.- Rutenii pi räzepii nostri, p. 67.- Rutenii bucovineni sunt pribegi din Galitia, p. 67.

www.dacoromanica.ro

CIIPRINSUL

IX

IV.

Raportul numeric intro Romani fi Magni in Bucovina ps vremea ocup. 69 -83. plirii Urmarile rasboiului ruso-turc pentru Bucovina, p. 69.-Numararea populatiei dela 1774, p. 70. - Romanii apar ea populatia cea principala i cea mai nurneroasa a Buoovinei, p. 72.- Termenul de Moldovean nu aye& Inteles geografic, ci etnie, p. 73.- Marturiile lui Jenisch, Mieg, etc., argil ea Moldovean e identic au Roman, p. 74.- Numararea lui Enzenberg, p. 77.Populatia romána sporeste prin admigrari din Ardeal, p. 79. - Doug izvoade importante, p. 80. - Numfirul Romanilor e de patru ori mai mare cleat al Rutenilor, p. 81. - Controversa In jurul unei pretinse afirmatiuni a episcopului Dosofteiu, p. 82.-Incheiere, p. 83. V.

p. 84-93. Pribegii ruteni asezati In Bucovina apartineau confesiunii greco-catolice, p. 84.- Nuntiul papal dela Viena Incearca sá zadarniceasca trecerea lor la ortodoxie, ceránd Inlocuirea episcopului ortodox prin unul unit, p. 85.-Candidatii pentru aceasta demnitate, p. 86. - Iosif II dispune ca pentru oredindosii greco-oatolici sa se Inflinteze mai multe parohii In Bucovina, p. 87. - De confesiunea greco-catolica se tineau si multi Romani veniti din Ardeal, p. 88. La 1806, Mitropolitul rutean din Lemberg reNdsuintele episcopatului greco-catolic

Innoeste cererea privitoare la crearea unui episcopat unit in Bucovina, p. 88. Repetirea aceleias cereri la 1862, p. 89.- Propaganda rutenilor In biserica, p. 90.- Episcopii ortodoxi dela Cernauti itneearca sa paralizeze propaganda greoo-catolica prin largi coneesiuni nationale pe seama Romanilor, p. 91.-- Incheiere, p. 92. VI. . Admigrdrile din Moldova p. 94-106, Numarul populatiei la 1786, p. 94. - Netemeinicia socotelilor dui:4 obi-nuita formula statistica, p. 95.- Numarul emigrantilor din Moldova creste, al celor din Galitia scade, p. 96.- Emigrantii din Moldova yin eu tot avu-

tul lor, p. 96.-Satele lor de bastinft, p. 97.- 24.000 de familii din tinutul Bistritei pribegeso In Moldova, p. 98. - Autoritatile austriaoe Ii reclama ea dezertori, p. 98.-Capitanul Beddaus Ii prinde si-i aduce In Bucovina, p. 99. Emigrantii din raiaua Hotinului, p. 100. - Romanii i Rutenii In Balcauti, p. 101. - In valea Sueevei dela Strapt in jos n'au fost nioiodata Ruteni, p. 103.- Pribegi din Moldova de jos si Basarabia, p. 105.- Aplioarea Regulamentului Organic 'liana multi tarani moldoveni In Bucovina, p. 105. Incheiere, p. 106.

www.dacoromanica.ro

X

CIIPRINSUL

VII.

Romdnii dintre Nistru 0 Prue in 1190 cu Rutenii p. 107-118. Superioritatea numeric§ a Rominilor, p. 107. - Interpretarea grepit§ a unei afirmatiuni a lui Enzenberg, p. 107. - Budinszky i mArturiile sale, p. 108. - Adeväratul inteles al mfirturiilor lui Budinszky, p. 111. -Ele se referi% numai la regiunea dintre Nistru i Prut, p. 112. - Enzenberg vorbepte poporului adunat la Cotmani romaneste i rutenepte, p. 113.-Numiri topografice romanepti 1ntre Nistru pi Prut, p. 113. - Scoala româneasc§ la Zastavna, p. 114.- *mak româneasofi la Cotmani, p. 115. -Regulamentul diecezan prevede pooale romanepti la Zastavna pi Vfipoluti, p. 116. - In pooall qd in biseric§ domnia limba romani, p. 116. - Hora romaneasc§ la Väpauti la 1805, p. 116.-NumAru1 Romanilor fat§ de al Rutenilor la 1786, p. 117.-Rutenizarea regiunii dintre Nistru pi Prut, p. 118. VIII.

Emigrarile din Bucovina si cauzele lor p. 119 -131, Conditiunile de train In Bucovina devin mai grele, p, 119.- Lipsa de muncitori in Moldova, p. 119.- Ademenirea populatiei de a se 1ntoarce in Moldova, p. 119.-Foamete in Bucovina, p. 120.-Emigrari in massá, p. 120.In local emigratilor yin Romani din Ardeal, p. 121.- Raportul lui Ainser asupra stfirilor din Bucovina, p. 122,- Alipirea Buoovinei la Galitia pi urmärile ei, p. 124.-Räsboiul ruso-turo dela 1787 pi ocuparea Hotinului, p. 124.- Fluctuatia populatiei, p. 125.-Incerarile de a pane stavil emigrarilor prin mAsuri administrative, p. 125.- Admigrdri din Ardeal, p. 127. Starea populatiei la 1800, p. 128.- Emigrarea sittenilor din Toporäuti cauza ei, p. 128.- Incorectitudinea funotionarilor pi arendapilor, p. 129.Multi pribegi se reintoro la casele lor pAräsite, p. 129.-Rezumat, p. 130. IX.

Preponderenta politica 0 numericd a elementului romdn pawl la 1848, p. 132-144. Consilierul aulic Turkheim pi Romanii, p. 133. - Rezolutia Impäratului Leopold II privitoare la despartirea Bueovinei de Galitia, p. 133.- Romanii bucovineni dau un contingent de Poturapi i Arnfiuti la armata lui Iosias de Koburg, p. 134.-Raportul dintre Romani pi Ruteni dupS Rohrer, p. 135.Foametea din Moldova dela 1816 Impiedeci pe Bucovineni de a emigra acolo, p. 138.- Participarea Romanilor bucovineni la rlisboaiele contra lui Napoleon la 1809, p. 138.-Corpul de ArnAuti pi Vanfitori, p. 139.-PM:11'11a

1848 limba terii era numai cea romanti, p. 140.- Circularul roman dela podul dintre Vijnita i Kuty, p. 141.- Siinptome de rutenizare, p. 141. Hotärlrea administrativa de a se infiinta woale primare In Buoovina cu 1nv§t§tori din Transilvania, cunoscAtori de limba romang, p. 141.- Comi-

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

XI

siunea aulioA de studii recunoapte limba ruteanA numai In regiunea dintre Nistru 0 Prut, p. 142.-Planul de a infiin tb. o academie juridicl romAneasci la Cernäuti, p. 143.- Concluziuni, p. 143. X.

Ankigonismul romdno-rutean in Buzovina dela 1848-1910. p. 145-167. Proclamarea constitutiei la 1848 pi urmArile ei In Bucovina, p. 145.-Guvernul se servepte de Ruteni ca contrabalansA contra Polonilor In Galitia pi contra Românilor In Bucovina, p. 145.- Noul curs politic se manifesteazA la alegerile din 1848, p. 145.-NAzuinte de a deslipi partea ruteanii a Bucovinei spre a o alipi la Galitia, p. 146. - RomAnii zAdärniceso planul, p. 146. HurmuzAcheptii apAr& cauza româneascA, p. 147.- Datele statistice dela 1848, p. 147.-Polemica cu a Foaia Constitutionall din Bohemiai, p. 148.-Episcopul Haman confirmA superioritatea numericA a RomAnilor la 1848, p. 149.-Românii cer autonomia Bucovinei, p. 150.-Romami1or bucovineni li se impune un jurnal poporal rutean din Galitia, p. 150.-Recu-

noapterea limbii rutene ca limbA provincialk p. 150.- Faisal lui Bidermann, p. 151.-Autonomiptii pi Centraliptii In Bucovina, p. 151.-Atitudinea episcopului Elacman pi a clerului bucovinean, p. 152.- Carmuirea Centrafiptilor In dauna RomAnilor, p. 163.- Inlocuirea principiului de nationali-

tate prin eel al limbii de conversatie la numárarea populatiei, p. 153.Aplicarea acestui principiu aduce pe Rom&ni In minoritate fatA de Ruteni, p. 153.- Datele statistice ale lui Mikulicz 0 Ficker, p. 154.- Raportul numeric intre RomAni pi Ruteni dela 1774-1910, p. 156. Observatii 0 Amu-

riri, p. 156.-NumArul Românilor pi Rutenilor repartizat pe districte, p. 158.- Observatii orifice, p. 159.- Disparitia RomAnilor din satele mixte, p. 169.- Lupta contra rutenizArii la 1860. Ficker pi Kaluiniacki admit pi confirmI faptul rutenizArii, p. 160. - Faptul rutenizArii demonstrat prin

gusiturile 0 tesAturile tArAnepti din Bucovina, p. 161. - fiseocitorul tezei de romanizare a Bucovinei este publicistul francez Chélard, p. 162.- Aurel Onciul adopteazA aceasté teorie, evident grepiti, p. 162. Majoritatea intelectualilor din Bucovina nu e de origine ruteank p. 162.Numele de familia In -vici, p. 163.- Influenta ruseascA pi sArbeascA ca In Banat, p. 164. - Izvodul elevilor dela ecoala romAneascA din CernAuti din 1785, p. 165.- Izvodul preotilor bucovineni dela 1786, p. 165.-Concluziuni finale, p. 166.

In anexä: Knrzgefasate Bemerknngen ilber Bukovina de Ion Budai-Delea nu, p. 168.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA Adele de hotdrnicie (Landtafel-Erhebungs-Protokolle), Cern Auti, Tabula tern..

Akta grodzkie i ziemskie, vol. V, VII, XIV.Lwów 1868 urm. Allerhdchster Vortrag der treugehorchsamsten Studien-Hof-Comission wegem Besserung der Volkschulen far die nicht unierten Griechen in der-

Efukowina, Wien, am 23 Mai, 1844, ed. I. Nistor In Zur Gess Melds des Schulivesens in der Bukowina, Czernowitz 1912. Alphabetische Darstellung des Buccoviner Kreises, Tschernowitz 1801, ed. I. Polek in Jahrbuch des Bukonnner Lanclesmuseums, vol. XV. Archiv far slavische Philologie, vol. XVII, XIX si XX, ed. V. Jagic, Berlin,. 1876, urm.

.Arhiva 1storicd a Romdniei, ed. B. P. Hasden, vol. I

si III, Bucuresti 1865-67. Arhiva Romdneascd, ed. M. Cogdlniceanu, vol. I, Iasi 1840. Asbdth Gottfried von, Die Rcligionsfondsherrschaft Radautz, ed. I. Polek, Czernowitz 1894. Ausgennihlte Kapitel aus dem Gedenkbuche der rdmisch-katholischen P farrein Czernonntz, ed. 1. Polak, Czernowitz 1890.

Bals Vasile, Beschreibung der Bukowina send deren innern Verhdltnisse, ed. I. Polek, in Jahrbuch des Bukow. Landesmuseums, III. Batthydni Vincenz Graf, Reiss durch einen Teil Ungarns, Siebenbitrgens der Moldau und Bukowina im Jahre 1805, Pest 1811. Bidermann H. I., Die Bukowina unter oesterreichischer Venvaltung (1775 1876), Wien 1875.

Bilance, deren pro anno 1774, in dem k. k'. Buccoviner District ansassiggewesten und jener pro anno currenti (1779) wirklich existierenden Fa milien, ed. D. Werenka, Topographie der Bukowina, Czernowitz 1895. Bogdan L, Diploma bdriddeand in Anal. Acad. Romdne, Sea. Ist. XI. Cinci document° istorice slavo-romdne, in Anal. Acad. Rom. Sea. Ist. XXIV.

Document° privitoare la relatiile Terii-Romdnesti Cu Brafovur ci Ungaria in secolul XV si XVI, Bucuresti 1902.

Ober die Sprache der moldauische Urkunden, in Jagic Fest schrift, Berlin 1908. Documentele lui .5'tefan cel Mare, 2 vol. Bucuresti 1913. Bogdan Duicd G., Bucovina. Notite asupra situatiei. Sibiu 1895.

Bucovina, gazeti româneascl pentra -politick religie

www.dacoromanica.ro

i

literaturá (text.

XIV

LITERATI:MA

romamo-german) CernA0 1848-1850. Brandenburger, C., .Polnische Geschichte, Colectia Göschen. Budai-Deleanu, I., Kuragefasste Bemerkungen fiber Bukovina, in anex5.. Traducerea roma.nä de G. Bogdan Duioä, in Gazeta Bucovinei, IV. Cernduti 1894. Budinszky I., Beschreibung des Buccoviner Districts, Mss. In k. u. k. Kriegs-

archiv. Wien, Sign. VII. h. 11. E. Bilsching, A. F., Grosse Erdbeschreibung, I, 2. Troppau 1785.

Ca /imam. M., IVormalien der Bucominer gr. or. Diözese, Czernowitz 1897. Cantemir Dimitrie, Descriptio Moldaviae, in Operele Principelui Demetriu Cantemir, I si II. Buouresti 1872 si 1875.

Carra M., Istoria Moldovei fi a Valachiei, trad. de N. T. OrSsanu, Duouresti 1857. . Cite lard Raoul, L'Autriche Contimporaine, Paris 1894. Codrescu T., Uricart4/, I, VII, VIII, XI, XIV, XX. Iasi 1851 urm. Coglitniceanu M., Letopisefele ferii Moldovei, ed. 2, vol. III. Bucuresti 1$74. Coh4mna tut Traian, ed. B. P. Hasdeu, Buouresti 1870.

Consignation der in dem Buccoviner District sick aufhaltenden Siebenbarger Emigranten im Tahre 1779. Mss. In k. u. k. Kriegsarchiv, Wien, Sign. 1779-14-61. Costin M., Opisanie zeimi Moldawskiej i Multanskiej, ed. M. Cogálniceanu in Letopisefe, III. Cotlarciuo N. Dr., Acts iii Documents moklovenesti din Bucovina, (inedite). Cromer M., Ds origins et rebus gestis Polonorum, Basel 1858. Czornig, Karl Freih. von, Ethnographic der Oesterreichischen Monarchic, III. Wien 1851. d Beschreibung einer Reiss von Bistritz in Siebenbiirgen bis Lensberg in Jahre 1818, in Vaterkindische 'Ratter, 1819.

Daszkietvicz S., Die Lags der gr. or. Ruthenen in der gr. or. Ersdeozese, Czernovitz 1891. Dlugosz I., Historia Polonias, Frankfurt 1711 si Cod. Przez. Cracovia, 1863 urm.

Dorinfele dreptcredinciosului cler al Bucovinei, Cernliuti 1861. Dumitrescu AL T., Foi volante din colectia Academiei Rometne (1612-1866). Cresterea Colectiunilor Acad. Române, no. XIX. Bucuresti 1911.

Edicta et mandato universalia regni Galiciae et Lodomeriae. (Piller'sche Gesetzsammlung), I. Lemberg 1772.

Emanzipationsruf der Bukovina. Duroh eine Deputation unterstil tzt. Wien 1861.

Enzenberg, Karl Freiherr von, Rationarium provincias iiber alle zur poMist:lien Landesregierung gehorigen Gegenstande in der Bukovina, welche in dem Tabeilarischen Anhang summarisch aufgefiihrt sind und in folgenden Abteilungen kritisoh behandelt werden, ed. E. Hurmuzaohi, Docum. VII, p. 454 urm.

www.dacoromanica.ro

LITERATI:IRA

XV

Ficker A., Vortrdge fiber die Vornahme der Volkszdhlung in Oesterreich In Mitteilungen aus dem Gebiete der Statistik in Oesterreich, 17 Jahrg. Heft 2. Hundert Jahre (1776-1875). Eflie separat6 din Statistische Monatsschrift, 1876.

Foaia Societdfii pentru cultura i literatura romdnd in Bucovina, I. Cernfiu0 1865.

Geist licher Regulierungsplan ed. Calinescu In Norma lien der Bukoviner gr. or. Erzdiozese, I. Gemeindelexikon der Bukovina, Czernowitz 1900. Geographsch.-statistische Obersicht Galiziens und der Bukovina, nach aml. lichen Quellen dargestellt. Lemberg 1867.

GOhlert, V. V., Die Bukovina, Ein Kulturbild zur ,Erinnerung an die vor 100 Jahren vollzogene Vereinigung dieses Landes mit -der Oesterreichischen Monarchie, In Mitteilungen der k. lc. Geographischen Gesellschaft XVIII, Wien 1875. Tpyuteemud, M. Icmopuig Apaisu Pycu, III. Lemberg 1904. Mamepirua Lemberg 1906. Baberlandt M., Oesterraichische Volkskunde, Die Rumanen, In ((Mein Oes-

terreich, meine Heimatp. Wien 1912. Hacman Eugenie, Nationale und kirchliche Bestrebungen der Rumdnen in der Bukovina, ed. St. Smal-Stocki, Qzernowitz 1899. Macquer Neueste physilcalisch-politischs Raise in den Jahren 1788 und 1789 durch die Dakischen und Sarmatischen oder Nordliohen Karpathen, I, Niirnberg 1790. Harasielvicz M., Annales Ecclesicse Ruthenae, Lemberg 1862.

Hasdets B. P., Istoria Criticd a Romdnior, Bucuresti 1873-1874. Illaterialuri pentru Istoria Coloniilor Romdne in Galifics, In Arhiva Istoricd, III, 2. Hanptbericht der Handels- und Gewerbekammer des Herzogtums Bukomina nebst einer topographisch-historischen Darstellung, Czernowitz 1861. Ilauptbericht und Statistik fiber das Herzogium Bukovina Mr die Periode vom Jahre 1862-1871. Herausgegeben von der Bukowiner Handels- und Gewerbe-Kammer, Lemberg 1872. Heimatskunde der Bukowina, Czernowitz 1872. Historische Beschreibung der an Ungarn von der Tfirkei abgetretenen Landschaft Bukomina, ed. Schlözer in Brieftvechsel, VIII. Heft, XLV. Hurmuzachi Alecu, lidteiciri nationals in Bucovina, II, no. 35. Ilurnsuzachi Eud. Documents privitoars la Istoria Romdsilor, 1,2, II, 2, II, 3, VII. Fragments din Istoria Roindnilor, II, Bucuresti 1900. Concentrarea Romdnilor i Sasii, In Bucovina, II, no. 24 Hurntuzachi-Bogdan, Dbcumente privitoare la Istoria Romdnilor, supl. II, partea III. Hurmuzachi-lorga, Documents privitoare la Istoria Romdnilor, X, XI, XV, 2.

Jahrbuch des Bukorviner Landesmuseums, vol. IXVI. Cernfiuti 1893, urm.

www.dacoromanica.ro

XVI

LITERATURA

Jekel F. I., Po lens Handelsgeschichte, Wien-Triest 1809. limas de Luca Geographisches Handbuch vom cesterreschsochen Staate, V, 1,Wien 1791 Are Cek C. I., Die Romanen in den Stiidten Dalmatians weihrend del Mittelalters, in Denkschriften der /cats. Akademie der IV issenschaften, phil.-hist. Klasse, vol. 48, Halle 1903. Geschichte der Serben, I, Gotha 1911. Instruction f 'dr die our Conscription und Belegung von Contributionen ausgehenden Masills, Mss. in k. u. k. Kriegsarchiv. Sign. K. VII, h., 14, E. Jordanes, ed. Mommsen in Monumenta Germaniae historioa, V. lorga N., Acts si Fragmente, II, Bucuresti 1896. Boierii si rdoesii din Bucovina 0 Basarabia, in Anal Acad. Rom. )(XXV*.

Geschichte des Rumanischen Volkes, I, Gotha 1905. Neamul Ronsdnesc in E'asarabia, Bucuresti 1905. Relafiile comerciale ale terflor noastre cu Lembergul, Buouresti 1900. Mudd 0 Documente, V, XV, 2, XVIII, Bucuresti 1901 urm. Junimea Literard, revistfi literarl stiintifick V. X, XI, CernAuti 1907, urm. Iovodul copiilor cari au umblat la scoala imptirdteascd din tdrgul Cern.du-

filor din inceputul lunii lui Maiu calendarul vechiss, 1785 pint% la 20 Septemorie, ed. I. Nistor, In Zur Geschichte des Schultvesens in. der Bukotvina, Czernowitz 1912.

lovodul satelor din Bucovina la 1774, ed. .D. Werenka in Topographie der Bukowina.

Kaindl R. F., Das Ansiedlungstvesen in der Bukotvina seit der Besitzergrei fung durch Oesterreich, Innsbruck 1902. Die Bukotvina in Jahre 1809 in Jahrbuch des Buk. Landesmuseum s, XVI.

Die Bukotvina in der jahren 1848 und 1849, ibid., VI. Die Huoulen, Wien 1894. Die Ruthenen in der Bukolvina, Czernowitz 1889-1890. Kaluiniacki Emil, Runsdnisches ins Kleinrussisehen und Polonischen, In Denkschriften der Kais. Akad. der Wissenschaften, phil. hist. Kl. vol. XXX,

Karalczay F. Graf, Beitrdge our europdischen Ldnderkunde, die Moldau, Wallachey, Bessarabien und Bukowina, Wien 1818. .Klunker S. L., Die gesetzliche Untertansverfassung in Galizien, II, Lemberg 1852.

Kolbenheyer Erich, Motivele industriei casnice de brod3rii in Bucovina. Viena 1913.

Konstitutionelles Blatt aus BOhmen, Prag 1849. Kopdyea, M. Noadasesxo 110.14Cblea opasuua na Hoicynno do cditepmu Cmlyfiaxa Be.4i-

Kozo (Hotarul moldavo-polon cltre Pocutia la moartea lui tefan cel Mare), in Analele Societlitiei Sevjenko in Lemberg, 1906. larocmpoeasa IcmopiA Bycoettna, (Istoria ilustratá a Bucovinei), CernAuti 1901.

www.dacoromanica.ro

LITERATITRA.

XVII

Krektviez Georg, Beschreibung des Ganzen Konigreiches Ungarn, Frankfurt 1685.

Krypiakewiez, Die Ruthenen in Lemberg in der ersten Hal fte des 16. Jahrhunderts in den Anna len der Sevenko-Gesellschaft, Bd. 77 79. Kupczanlco Gregor, Die Schicksale der Ruthenen, Leipzig 1897. Die Haidantachen, Czernowitz 1886. Lag ler II., Die Volksschule in Kotzman, Teplitz 1880. Le Comte D'Hauterive, Memoire sur L'etat ancien et actuel dela Moldavie, ed4ia Acadetniei [Imam, Bucuresti 1903.

Magazinul Istoric pentru Dacia, ed Triboniu Lauriann si N.BilIcescu, vol. II, Bucuresti 1846. Malinowski M. von, Die Kirchen- und Staatssatzungen beefiglich des griechisch-katholischen Ritus der Ruthenen in Galizien, Lemberg 1862. Mare le Dictionar Geografic al Romdniei, V, Bucuresti 1902. Martinotvicz P. I., Historische Zeugnisse fiber die dltesten Beherrscher und Einwohner der Bukowina und Moldau, Czernowitz 1887. MaPerhofer C'., Handbuch fiir den politischen Vertvaltungsdienst, IV. Bd. Mieg F. von, Topographische Beschreibung und militdrische Anmerhungen fiber die Bukowina, ed. I. Polek, In Jahrbuch des Buk. Landesm.useums, V (1897).

Miklosich. I, Wandernungen der Rumunen Iii Denkschriften der Kais. Akademie der Wissenschften, phil hist. KL XXX. Miss ler Z. und I. Ulbrich, Oesterreichisches Staatsmôrterlruch, IV. Mitteilungen des Statistischen Landesamtes, XVII, Czernowitz 1913. Mo Wenn S. gi N. Togan, Dictionarul numirilor de localitdfi cu poporafiune romand din Ungaria, Sibiiu 1900. Moraritt Conitantin, Historische Skizzen liber die Rumanen der Bukowina, Czernowitz 1894. Milne liner Allgetneine Zeitung, Oktober 1894.

Nacker's Tagebuch In Scriptores Rerum Prussiacarum, V. Nestoris Chronica, ed. Miklosich, Viena 1860. Nistor I., Das politische Parteiwesen bei den Rumdnen In Zeitschrift far Politik, Berlin (sub presil?. Die Moldauischen Ansprüche auf Pokutien In Archiv fdr Oesterreichische Geschichte, 101. Bd, Wien 1910. Handel und Wandel der Moldau, Czernowitz 1912. Legdturile noastre eu Ardealul In Junimea Literaril, XI. Lupta noastrd pentru lintbd, ibid., X Rostul nafional al bisericii noastre, ibid., X. Zur Geschichte des Schulwesens in der Bulcowina, Czernowitz 1912.

Oesterreichische Statistik, vol. I, 2, XXXII, LXXIII. Viena 1870 urm. Oesterreichisch-Ungarische Monarchies in Wort und Bild, vol X. Bukowina. I. Nietor, Ronutnii fi Rutenii its Bucovina.

www.dacoromanica.ro

II

XVIII

LITURATURX

Onciu/ Aurel, Condifiunile existenfei Romanilor in Privitorul, I., no. 4 urm. Chestiunea Romdneascli in Bucovina in Viafa Romdneascit, VIII, 10.

Onciul Ditnitrie, Originele Principatelor Romane, Bacuregti 1899. Onciul Isidor cav. de, Volintirii sau Olintirii, Cerniluti 1891.

Papadopol-Calimach A., Sloboziile in Romania in Cone. Lit. XVII. Pdrvan Elvira, Schimbarea granifelor Bucovinei In Anuarul de geografle cti Antropologie, 1909-1910.

Patriot, Der, jurnal german, Cern5uti 1872. Pelesz I., Geschichte (ler Union. der ruthenisch en Kirche mit Rom, I. Wien 1878.

Pihuliak H., Die Kirchen frage in der Bukotvina, Czernowitz 1914. Polek I., Die Anfdnge des Vollcsschultvesens in der Bukowina, Czernowitz 1891.

Die Bukowina en Anfang des Jahres 1783, Czernowitz 1894. Die magyarischen Ansiedhngen in der Bulcowivd, Czernowitz 1902.

Josefs II. Reise nach Galishm und Bukowina, in Jahrbuch des Buk. Landesmus, III

(1895).

Die Vereinigung (ler Bukowina mit Galizien in Jahre 1786, ibid, VIII. (1900). Popovici Eusebiu, Offener Brief, Czernowitz 1891. Procopius, De aedificiis De bello got hico } ed. Bonn 1833-38, ed. Comparetti, Roma 1895. Pro memoria zur Bukowiner Landespetition un Jahre 1848 im Betreff der provinziellen Sonderstellung der Bukowina, Wien 1849. Protocollum Commissionis sub 4-ta Aprilis 1780 Viennae habitae, ed. Hurmuzachl, Docum. VII gi I. Polek In Jahrbuch des Buk. Landesmus. III. Puscaritt ll., Documents pentru ii,nb j istorie I, Sibiiu 1889.

Raportul mi Enzenberg din 5 Septemerie 1779 privitor la pribegii ruteni din Bucovina. Mss. K. u. k. Kriegsarchiv. Sign. 1779-14-197. Raportul mi Garampi catre baronul Piichlei In chestia 1nfiinärii unui episcopat greco-catolic In Bucovina. Mss. K. u. k. Kriegsarchiv. Sign. 1780-62-220. Raportul privitor la destrdb5larea Ilufanilor din Bucovina id Galifia, Mss. In arhiva ministerului Cultelor i Instructiei, Paso. 18.'A. Bucovina. Regnault E., Istoria polilicii i sociald a Principatelor Duneirene, trad. de G. ntu, Iagi 1856. Rohrer I., Bemerkungen auf einer Reiss von der tarkischen Grenze iiber die Bukowina... nach Wien, Wien 1804. Die Wallachischen Bewohner des oesterreichischen Kaiserstaates in Vaterldndische Blatter, 1810. Politisch-arithmetischer Versuch fiber die Bukotrina, ibid., 1812. Rosetti R., Panaintul, &Menu 0 Stiipdnii in Moldova, I, Bucuregti 1906.

Rutenizarea Bucorinei fti cauzele desnalionalizdrii poporului Roman, de un Bucovinean, Bucuregti 1904.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA

XIX

aguna Andrciu baron, Anthorismos sau Des Ittlire comparativa asupra brosurii Dorintele dreptcredinciosului Cler din Buccatina". Sibilu 1861. Sbiera 1. G., Familia Sbiera dupA tradiVe i isturie i Arnintiri din viata autorului, Cerniluci 1899.

Schiltberger I. Reisen in den Orient und wunderliche Begebenheiten, zwischen 1395-1427, ed. H. I. Penzel, Munchen 1814. Schtnedes Karl Rit. v., Grgraphisch-statistische rbersicht Galiziens und der Bukowina, Lemberg 1867. Scriptores Reruns Polonicarum, vol. VII. Slavisiernng der Bukotvina, von einem Bukowiner Humitnen, Czernowitz 1904. Cmaa-Cmonsuii, Cm. Bysodusbam Pgcb,

Cerniluti 1897. Spezial-Ortsrepertorium der Bukowina, 1880-1890. Spleny G., Beschreibung der Bukotvina, ed. I. Polek, Czernowitz 1893.

lndividual-Ausweis iiber die in dem K K. Bukowiner District sich befindlichen Grundherrschaften samt deren Ortechaften, ed. Werenka, .Topographie der Bukowina. Ortschafts-Verzeichnis der Bulcowina, ed. I. Polek, in Jahrbuch des Bukowiner Landes-Museums, I. si D. Werenka, Topographie der Bukotvina. Stefanelli T. V., Chestiunea bisericeasca in Bucovina In Tara Noma, no. 7 si 8 (19121.

Strahl Ph., Geschichts des russischen Staates, Hamburg 1832. Stupnicki H., .Das Konigreich Galizien und Lodomerien samt dent Hersootume Bukowina, Lemberg 1853. Teutsch is. Firnhaber, Urkundenbuch

ear Geschichte Siebenbiirgens In Fontes Rer. Austriacartan, II. Abt., XV. Theophylaktes Simocattes, ed. De Boor, Leipzig 1887. Topographisch-statistische Ubersicht der Bukowina in Hesperus supl. no. 8, la vol. 27. Prag 1820. Ureche V. A., Notife despre Slobosii In Anal. Acad. Romatte, IX. Taterlandische Bkitter des oesterreichischen Kaiserstaates, 1808 si 1813. Verteidiger des Volkes an Kaiser Joseph II in Betreff seiner Auswanderungsverordnung. Wien 1785. Von und -atur der Bulrowinn, ed. Schlözer in Staatsanzeiger, I, oi Hurmuzachi, Docum. VII. Voronca Zaharia, Rutenizarea Bucovinei. Cerntiuti 1903. Vortrag des Hof-Kriegs-Raths vont 16 Mars 1780, die Umwanderung der Galizischen unierten Unterthanen in der Bukowina und ihre Abweichung zur schismatischen Kirche, dann die Bestellung eines unierten Bischofes in der Bukowina betreffend, Mss. K. u. K. Haus- Hof- und Staalsarchiv, Sign. St. K. Index 1780, no. 1968. fflkiewics, E. St., Zur Charakteristik aer runtanischen Lehntvörier ins Westslawischen, in Mitteilungen des Rum. Seminars an der Universitat Wien, I, 1914.

www.dacoromanica.ro

LITERITURA

XX

Bdaepagritit I, Aischmo eoeopimb Bywounbno-pycKozo In JagiS Festschrift, Berlin

,

1908.

Werenka D., Bukowina's Entstehen und Aufbliihfn, Maria Theresia's Zeit, I, Wien 1892. Die Greneregulierung der Bukolv;na in Jahrb. d. Mik. Landesmuseums, III.

Maria Theresia und die Bukowina In Wiener Zeitung, 1888, no. 107.

Topographie der Bukowina, Czernowitz 1895. Wick,nhanser F. A., Die Deutschen Siedelungen in der Bukowina, I Czernowitz 1885 1887.

i

II,

Die Mark Hotin unter oesterreichischer Vertvaltung In Bukowiner Hauskalender, 1808. Moldauisch- und Russich Kimpolung iHuzulen) und die Einwanderung der Lipowaner (Molda, V), Ozernowitz 1891.

Wolf Andreas, Beitrdge zu einer statistisch-historischen Beschreibung des Irfirstentunts Mold" I. Hermannstadt 1805. Xenopol A. D., Istoria Romdnilor in Dacia Troiand, vol. V., Inqi 1892.

Zieglauer F. von, Geschichtliche Bader aus der Bukow:na zur Zeit der oesterreichischen Occupation, IXII, Czernowitz 1893-1908. Zur Begriindung der Bukmviner Landespetition, Wien 1848.

www.dacoromanica.ro

I.

RELATIILE MOLDOVENILOR CU RUTENII PANA IN SEC OLUL AL XVII-LEA.

--

Bucovina este o tar& clasica pentru indeletniciri etnografiee. Mai rar se gasesc In Europa Intreaga pe un petec

de pamânt ma de Ingust atatea franturi de neamuri ca In aceasta provincie margina0. La ultima numarare a populatiunii din 1910 s'au constatat In Bucovina 794.929

locuitori, dintre cari 273.254 vorbiau romaneqte (1),

305.101 ruteneqte, 168.851 nemte§te (102.919 de confesiunea mozaica), 36.210 lecleqte, 10.391 ungureqte, 1.005 cehevte, 81 sloveneqte §3i 36 italiene§te. Din acest adevarat

haos de limbi §i natiuni se disting Romani! ca rassa cea aborigena §i ca pastratorii vechilor traditii istorice §i culturale ale acestei foste parti a Moldovei. Dup& statistica oficial& numarul Rutenilor intrece pe cel al Romanilor cu 31.847 de suflete. Excedentul acesta In favorul Rutenilor s'a dobandit Insa numai prin presiunea organelor administrative ci prin corecturi ulterioare In dosarele de conscriptie. Adevaratul raport numeric Intro Romani qi Ruteni

este deci Cu totul altul. Numarul celor ce se consider& de Romani In Bucovina

-- statistica oficial& constat& numai

limba de conversatie Intrece de fapt pe cel al Rutenilor. Dar cu toate acestea ramane pe seama acestora un contingent de aproape 38 la But& din Intreaga populatie a terii. Vom Incerca deci sa aratám In cele urmatoare c and § i cum au venit Romani! In atingere cu Rutenii, care era raportul numeric Intro Romani Foi Ruteni pe vremea alipirii Bucovinei la Austria, care este el astazi Foi ce In(1) Aurel Onciul arati gresit numArul RomAnilor eu 297.000 suflete («Vista RomineaseAD, VIII, 10, p. 6). I

www.dacoromanica.ro

2

CAPITOLUL I

rAurintA a exercitat neamul acesta, cu nazuinte de expansiune i Inzestrat cu o puternia, forä de asimilare, asupra Moldovenilor bA§tina§i. * * *

In urma 1rgirii fruntariilor Moldovei spre .miazanoapte 'Ana la Nistru i Ceremu, Românii venir5. In atingere

mai vie cu Rutenii, a caror patrie str5xeche se Intindeà dincolo de aceste hotare politice ci etnice ale neamului nostru. Cu multe veacuri mai Inainte Insa strAbunii Moldovenilor ajunser& In atingere cu alte semintii slavone, cu An t i i i cu Slavinii, caH ntvà1irà asupra Daciei Traiane indata ce Gotii ci alto neamuri germane päräsirá

wzArile lor dela Marea NeagrA i Dunlirea de jos spre a-si cuceri altä patrie mai Indamânoasá In terile mai Inaintate ale apusului. Prin secolul al 5-lea dup5, Hristos pámântul .Moldovei csi al Terii-Romttnecti adapostià nenu-

märate semintii slavone, o Imprejurare care indreptätià pe

scriitorii contemporani

a numl regiunile acestea

uSlavi niaD (1). Acezarea Slavilor la hotarul Imperiului

Bizantin deveni o primejdie statornica% pentru d&nsul. Impotriva noilor oaspeti de peste Durare, Impáratul Iustinian I

trimise pe generalul sau Chilbudius care apAra, trei ani dearoxidul cu succes malul drept al Istrului contra n'avalirilor continue ale Slavonilor, pântt ce chza. Inteo 1upt5. cu ei. Prizonierii romani raspAndiau cu succes cunoctinta limbii latine la Slavini i Anti. Un fruntac din neamul Antilor deprinsese limba latiná in ach, masurA, IncAt mitt Indräzneala de a se da drept Chilbudius eel &gait In lupta.

§i de a se avântà chiar In fruntea octirii romane, pana. ce In urma.' a fost demascat §i ucis la porunca generalului Narses (2). Din InUmplarea aceasta, comunicata de Procopiu, vedem lámurit ca, cunostinta limbii romane incepa (1) Procopiu s, De aedifieiis, ed, Bonn., 3, p. 293; Theophilaktos Simokattes, ed. De Boor, VIII, cap. 5. 10; Jordanes, ed. Mommsen, p. 62-63. (2) P r ot opiu s, lJe hello Goth. I, 3, cap. 14; ed; 'Bonn. 2, 337; ed. Comparetti,2, p. 296. Cf. C. Jireëek, Die Romanen in den Stadten .Dalmatiens vdhrend des Mittelalters,4n Denkschr. d. Kais. Akad. phil. hist. K1. 48. Bd. pag. 18.

www.dacoromanica.ro

RELATHLE MOLDOVENILOR CU RUTENIL

3

.sä pAtrundA In rAndurile semintiilor slavone, Inlesnind ast-

fel asimilarea lor. Cur And Ins& semintiile slavone, ademenite de clima cea -dulce qi de strAlucirea oraselor rornane, trecurA, Dun Area,

iarna pe podul de ghiatA, iar vara prin vadurile dela Silistria i Vidin, spre a se asezA In Peninsula BalcanicA. De groaza Slavilor nAvAlitori Romanii din Moesia pärAsira asezArile lor dela ses si se refugiarA parte in muntii Emului

ai Pindului, parte dincolo de DunAre In Carpati, unde se adApostiau rAmAsitele colonistilor romani din Dacia "TraianA, sporind numärul acestora. Astfel putem distinge prin veacul al 6-lea si al 7-lea la Dunärea de jos douA ,curente de popoare opuse: Antii i Slavinii nAzuiau spre Sud, Romanii spre Nord (1). Rezultatul final al acestor migratiuni opuse fusese izbAnda etnicA a Romanismului In Carpati i cea a Slavismului In Balcani. 0 mArturie ci

.contimporanA ne dA, karte pretioase lAmuriri asupra acestor

intAmplari. 0 carte de geografie armeneascA, compilatA 680 si atribuitA, lui Moise de Chorene, ne spune cA, In Dacia Traian5, locuiau pe vremuri 25 de semintii slavone, cari mai apoi trecand Dui-area s'au asezat in Tracia si Macedonia, ajungAnd chiar pAn5, la Achaia si Dalmatia (2). Din mArturia aceasta, contimporanA intAmplärilor pe cari le descrie, vedem clar c semintiile -slavone, cari prin secolul 5 si 6 inundaserA pAmAntul romAnesc Intre Tisa si Nistru prin nAvAlirile lor, se stre-curase cu vremea spre Sud si asezAndu-se In Peninsula Balcanica se InchegarA acolo In neamul Bulgarilor si al

Intre anii 670

SArbilmi de azi. CercetArile lingvistice, fAcute de V. JagiC, confirm 5. pe deplin afirmatiile geografului armean (3). Slavinii i Antii earl mai remasese in terile noastre, are-

cum si Uglicii i Tiverii, pomeniti de Nestor Intro Nistru 11 i Dunäre (4), urmar5, s5. fie asimilati cu vremea de RomAni, a coxor fort& de expansiune i asimilare sporià mereu prin admigrAri continue din sudul DunArei. Ais.(1) N. Iorg a, Geachichte dee Runulniscleen Volkee, I, p. 108. (2) C. Jiredek, Geschichte der Serben, 1, p. 102 urra. (3) .Archiv fdr davische Phaologie, XXVII, p. 64 pi XX, P. 36. (4) Chronic(' Neetorie, ed. Miklosioh, p. 6.

www.dacoromanica.ro

4

CAPITOLIIL I

milarea ramasitelor slavone s'a facut cu atat mai Iesne, cu cat ele nu mai primira sucurs etnic dela conationalii lor din Nord, fiindc5, popoarele turanice, cari IAA/lira. pe urma Hunilor in Europa, precum erau Avarii, Bulgarii, Maghiarii, Pecenegii, Curnanii, si Tatarii, formara pana. la lntemeierea Principatelor Romano o zona de izolare Intre Romanii din vechea Dacie Traiana si Intre Slavii de-

Nord, cari prin staruintele Rurico v tilor n ormani reusir& a-si Intemeia la Chiev un centru politic si cultural. Astfel procesul acesta de asimilare s'a putut indeplini fára nici o piedica. Dar desi semintiile slavone disparusera cu vremea cu desavarsire ca element etnic de sine st5,tator din terilenoastre, totus amintirea Ion traeste Inca si azi In numeroasele numiri topografice slavone, raspandite peste Intregpamantul romanesc. De origine veche slavona sunt numi-

rile de rauri cu terminatiunea -ica(i(a) ca Bistrita, Moldovita, Sucevita, precum si cele de localitate cu terminatiunea in -ov, -in si -ovci (-auti), ca Jicov, Babin, Radauti (Radu), Cernauti (Cerna) s. a. Slavii asimilati ne-au Imbogátit limba cu numeroase cuvinte din limba lor, cu-

noscute azi Romanilor de pretutindeni. Unele din ele sung supuse acelorasi schirnbari fonetice ca si cuvintele de o-

rigine latina, dovada c5, ele au intrat In limba noastra Inca din vremuri foarte depArtate. Vedem deci c5, toponimia

slavona din terile romane cat Itii cuvintele slave din limba

noastra sunt de origine foarte veche. Ele ne-au ramas drept .mostenire dela semintiile slavone, asimilate de stra-

bunii nostri In scurgerea veacurilor. Ele se gasesc la totii Romanii de-o potriva si nu email& dela Ruteni, cu. earl Moldovenii venira In atingere cu mult mai tarziu. Trebue deci sa facem o deosebire lntre bogata zestrepe care Intreg neamul nostru o primise dela Slavonii cet asimilati cu desavarsire prin secolele 7, 8, si 9 dupa Hristos, si lntre slaba Inraurinta slavona de mai tarziu. care rezulta din contactul Moldovenilor cu Rutenii. Deosebirea aceasta esentiala nu s'a observat de istoricii cari se Indeletnicirá cu istoria Bucovinei, si pentru aceea am socotit

c5. ea trebue accentuata In interesul adevarului si al lamuririi opiniei publice romanesti. www.dacoromanica.ro

RELATIILE MOLDOVENILOR CU RIITENIL

5

Pecenegii, Cumanii qi Tátarii au pus stavila nAválirilor slavone In Moldova, numita In documentele de pe acele vremuri eCumania Nigra», eTataria NigraD sau simplu «Partes orientales". Pe timpul stapanirii acestora Romanii coborira din munti la vale i luandu-se dup5, cursul apelor ajunserá In campiile manoase dela poalele rásAritene ale Carpatilor, spre a se aqeza aci In mod statornic. Pe atunci nici Rutenii de dincolo de Cerernuq n'aveau Inca o organizatie politic& Inchegat5,, ci se grupau In jurul cetaVlor Czerwen, Trembowla, Przemygl si. a. cari erau cuprinse Intro hotarele noului stat polon. Abia marele duce Vladimir cel Kant cuceri a§a numitele ec et At i c erv en i c en ( 1 ) qi le alipi la marele principat de Chiev (981). Mull& vreme ele servira de apanaj pentru agnatii dinastiei Ruricovtilor, pan5, ce unul dintre ei, energicul VI ad im irc o, puse pe la mijlocul veacului al 12-lea temelia

principatului de Hali6 (1141). Ca acest principat

s'ar f i Intins candy& i asupra unei poxti din Moldova, nu

se poate sustinea cu sigurant5,. Toate cale se In0r5, In sprijinul acestei ipoteze sunt presupuneri deqerte 0 lipsite

de orice temeiu. Faimoasa diploma barladeana dela 113 I, atribuità aventurierului Ivanco Rostislawicz, s'a yacht ca o pl5smuire de mai tarziu (2). Nici Galatii dela Dunare nu stau In legâtura cu Hallo', capitala principatului rutean. Numele Galati II gasim de patru ori In Transilvania (3) 0 odat5, dincolo de Dunare pe teritoriul sArbesc (4). Numirea aceasta se gäseqte deci raspandita (1) Atributul