Sarc in I Evolutionism [PDF]

Zitiervorschau

birsan v.

Modulul 1: PRINCIPII DE ORGANIZARE A VIULUI 1.1. BAZELE EVOLUŢIONISMULUI 1. Rescrie și completează spaţiile libere din următoarele propoziţii: 1.1. Evoluţionismul este ştiinţa care studiază problemele evoluţiei lumii organice.

1.2. Pentru organismele vii sunt caracteristice următoarele particularităţi comune: Organizare, Structură şi Funcţe . 1.3. Metoda de studiu Analitică este limitată din punct de vedere a evoluţionismului, deoarece nu prevede studiul interacţiunii dintre fenomene. 2. Selectaţi răspunsul sau răspunsurile corecte. 1. Care dintre următoarele metode de cercetare presupune studiul complex al anumitor structuri sau fenomene? a) electroforeza

b) metoda sistemică

c) metoda molecular-genetică

d) cromatografia

e) metoda microscopică

2. Care dintre autorii enumeraţi era considerat evolutionist?

a) C. von Linne

b) J.B.Lamarck

c) Ch.Darwin

d) A.R.Wallace

3. Evoluţia biologică reprezintă: a) un proces istoric de transformare a lumii

b) proces de transformare saltaţionist

c) transformarea reversibilă a naturii

d) transformarea ireversibilă a naturii

e) trecerea de la o formă mai simplă la una mai complexă de organizare a organismelor 3. Prezintă sarcinile evoluţionismului, folosind schema „Piramida”.

Determinarea Determinarea noţiunii noţiunii de de viu viu şi şi aa nivelurilor nivelurilor de de integrare integrare şi şi organizare a viului organizare a viului Cunoaşterea vieţii la diferite niveluri de integrare şi organizare

Cunoaşterea particularităţilor evoluţiei grupelor principale de plante, plante, animale, animale, microorganisme microorganisme Analiza poziţiei omului în natură şi problema originii lui

Studiul proceselor de micro- şi macroevoluţie şi interacţiunii lor

Evidenţierea factorilor evoluţiei biologice

4. Scrie cel puțin 3 asemănări și 3 deosebiri între adaptabilitatea şi istoricitatea evoluţiei biologice, conform algoritmul prezentat. Asemănări 1. Sunt particularitati evolutive 2. Presupun unele modificari aa organismelor vii 3. Duce la disparitia si aaparitia de noi specii Deosebiri Adaptabilitatea 1.factorii mediului 2.mare 3.cuprinde mai multe generatii

Criterii de comparare

Istoricitatea

Factorul ce influenteaza Viteza adaptarii Cum are loc modificarea

Timpul ca factor biologic Mica Poate sa se realizeze si la o singura generatie

5. Estimează, în baza exemplelor din mediul înconjurător, consecințele posibile ale: 5.1. dereglării organizării interne la nivelul individului şi biocenozei; . Dezvoltarea integrităţii înseamnă totodată sporirea sensibilităţii, fineţii şi a eficienţei sistemelor de control, iar odată cu aceasta se produce o integrare mai fină şi mai subtilă a indivizilor în mediul lor de viaţă. Deci dereglarea la nivel individual duce la limitarea introducerii organismului in mediu . Biocenoza este un sistem integrat, caracterizat prin relaţii de coordonare şi control ale sistemului (biocenoza) faţă de părţi, subsisteme (speciile). Deci dereglare la acest nivel duce la dereglarea intregului echilibru natural. 5.2. lipsei principiului economiei sau preformării. Principiul economiei este strâns legat de principiul simplităţii în organizarea şi funcţionarea lumii vii. O structură care funcţionează bine este folosită extensiv în loc de a fi create altele noi. În schimbul construirii unei proteine mari prin asamblarea mai multor proteine diferite, în cele mai multe cazuri o singură unitate este repetată de 4 sau de 10 ori, dând naştere unei noi structuri. Aşa sunt construite capsidele virale (învelişul proteinic al virusului), hemoglobinele, imunoglobinele (anticorpii) etc.

1.2. ORGANIZAREA LUMII VII 1. Defineşte noţiunea de sistem şi numeşte principalele tipuri de sisteme. 2. Prezintă schematic nivelele de organizare a viului folosind un exemplu concret (exemplu, „Harta sistematică”). 3. În baza informaţiei obţinute la alte cursiri sau individual, completează tabelul sistemelor de semnalizare în lumea vie. Stimuli

Fizici

Chimici

Biologici

Organisme Mistreţ Albine Fazan

4. Evidenţiază cuvintele care nu corespund seriilor prezentate şi argumentează de ce le-ai selectat. A:

celulă;

B:

molecular;

individ; celular;

populaţie; tisular;

biocenoză;

biosferă.

individual.

A. _____________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ B. _____________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________________

5. Citeşte afirmaţia alcătuită din 2 părţi, ambele adevărate. Încercuieşte „Da” dacă a doua parte o explică pe prima şi „Nu” dacă a doua parte nu o explică pe prima. Scrie afirmaţia corectă. 5.1. Da Nu Nivelul individual reprezintă un nivel de organizare a materiei vii, deoarece la acest nivel sunt exprimate toate particularităţile viului. _____________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ 5.2. Da Nu Sistemele biologice întotdeauna conţin informaţie în surplus, deoarece informaţia transmisă determină adaptarea organismelor la condiţiile de mediu. _____________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ 6. Prezentă urmările tulburării echilibrului dinamic dintr-un ecosistem terestru sau acvatic concret, aplicând metoda SWOT.

Modulul 2: ORIGINEA VIEŢII

bîrsan v.

2.1. ORIGINEA ŞI EVOLUŢIA VIEŢII PE PĂMÂNT 1. Numeşte principalele ipoteze ale apariţiei vieţii şi descrie esenţa lor. Teoria creaţionistă •

Viaţa a fost fondată de o forţă divină într-un anumit timp

•

Se bazează pe adevărul teologic absolut

•

Se impune când autoritatea ştiinţifică nu oferă răspunsuri

Teoria autogenezei vieţii 

“tot ce este viu se poate obţine nu numai în rezultatul încrucişării, dar şi la descompunerea solului”

Teoria panspermiei 

Viaţa a fost adusă pe Pământ din spaţiul cosmic

Teoria evoluţiei biochimice  

Viaţa a apărut în rezultatul sintezei abiogene a substanţelor organice În rezultatul unor procese fizico-chimice în condiţii speciale au apărut primele substanţe organice (proteinele)

2. Prezintă etapele teoriei biogenezei, ilustrând o schemă structurată.

TEORIEI BIOGENEZEI

Experimentele lui S.Miller, H.C.Urey

1 Viaţa a apărut în rezultatul sintezei abiogene a substanţelor organice Experimental lui S.Fox

Se bazează pe anumite dovezi experimentale

Experimental lui K.Ponnamperuma

3. Propune un experiment care ar putea dovedi sau combate apariţia vieţii. Viața este un sistem chimic de auto control cu posibilitatea de a se reseta și evolua . Pentru a putea demonstra experiental apariția vietii putem crea un terarium absolut izolot si dezinfectat ,decontaminat si likpsit in totalmente de viu . În acest terarium trebuie sa fie raze solare , fulgere , ploi , vulcani , prezenșa rocilor minerale și gaze la fel și elemente chimice ca hidrogen , sulf , azot , fosfor , oxigen și carbon . Astfel la interactiunea acestor componente intamplator , poate aparea viata . Dar cel mai important si efectiv poate fi crearea unei programe in calculator care randomizat interactioneaza aceste elemente de zeci de milione pana la aparitia viului .

4. Compară ipotezele apariţiei vieţii pe Pământ, indicând caracterul lor ştiinţific. Argumentează răspunsul.

Teoria generatiei spontane

Teoria progenotului

Teoria generatiei spontane a pesistat in paralel cu ideile creationiste ale ultimelor milenii, este o alta veche „explicatie” apartinand Antichitatii si Evului Mediu pana la jumatatea secolului al XIX-lea. Se credea astfel ca unele forme de viata pot aparea spontan din cauza insuficientei dezvoltari a stiintei si tehnologiei.

Conform acestei teorii, toate organismele actuale au o origine monoancestrala, ancestorul universal fiind progenotul – structura ipotetica cu organizare primitiva, mai simpla decat delula procariota actuala. In progenot informatia ereditara era determinata de acizii ribonucleici.

Teoria spune ca viata ia nastere din materia anorganica moarta. Aristotel spunea ca „tot ce este viu se poate obtine nu numai ca rezultat al incrucisarii ci si la descompunerea solului”.Van Helmont (1577 – 1644) a propus si o „reteta” de obtinere a soarecilor din rufe murdare si seminte de graminee. Savantul francez Louis Pasteur a demonstrat ca nici microorganismele nu apar prin generatie spontana. A folosit un flacon de sticla in forma de S, insa fara a-l astupa. A fiert bulionul pentru a-l steriliza si l-a introdus in flacon. Aerul putea sa intre in flacon, insa microorganismele se depuneau pe partea arcuita in jos a gatului, fara sa ajunga in bulion. Astfel, bulionul a ramas limpede si steril. Cand Pasteur a inclinat flaconul astfel in cat bulionul sa ajunga cu partea unde se aflau microorganismele, lichidul a fost contaminat, bacteriile s-au inmultit si bulionul a devenit tulbure.

De la progenot au pornit doua linii primare evolutive ce au determinat aparitia arhebacteriilor si eubacteriilor, la care s-a alaturat apoi linia evolutiva a eucariotelor. Aceasta teorie presupune ca fiecare organism pastreaza in sine sub forma de macromolecule informationale (semantide – ADN, ARN, proteine), calea istorica a organismului respectiv.

5. Descrie esenţa experimentului lui S. Miller, folosind următoarea imagine. Explică prin metoda SWOT cum au putut fi obţinute substanţe organice în astfel de condiţii extreme. ◊ S.Miller, H.C.Urey (1953) •

Balon de sticlă parţial umplut cu apă ce se încălzea pentru a obţine vapori de apă (mare)

•

Vaporii de apă se transferau în cel de al doilea balon cu metan şi vapori de amoniac (atmosfera)

•

Descărcările electrice din balon serveau ca sursă de energie pentru reacţiile chimice

•

Răcirea vaporilor (ploaie) di balonul al doilea şi reciclarea lor în primul balon (mare)

•

Rezultatul: formarea de acizi organici şi aminoacizi

Puncte tari

Puncte slabe

La interacțiune diferitor substanțe si factori apare probabilitatea aparitiei vietii

Daca condițiile sunt prea extreme este sansa ca sa nu apara nimic .

Oportunități

Riscuri

Se poate demonstra apariția vieții odata pentru todeauna.

Daca experimentul nu aduce la nimic teoria poate fi negata , chiar daca este corectă.

6. Utilizând diverse surse de informare, pregăteşte o prezentare în PowerPoint despre căile posibile de apariţie şi evoluţie a plantelor/ciupercilor/animalelor (una din grupele prezentate).

Modulul 3: EVOLUŢIONISMUL – ŞTIINŢA DESPRE EVOLUŢIE

birsan v.

3.1. IDEILE EVOLUŢIONISTE PREDARWINISTE 1. Alege varianta corectă. 1. În ce an a fost publicată opera lui J.B.Lamarck „Filosofia zoologică”? a) 1735 b) 1809 c) 1859 d) 1900 e) 1924 2. Care dintre autorii enumeraţi era considerat metafizic? a) C. von Linne b) J.B.Lamarck c) Ch.Darwin d) A.R.Wallace 3. Care dintre autori considera că specia este o unitate taxonomică? a) C. von Linne b) J.B.Lamarck c) Ch.Darwin d) A.R.Wallace e) D.J.Ray f) Aristotel 4. Care dintre savanţi a contribuit la apariţia transformismului? a) G.L.Buffon b) A.Weismann c) J.Huxley d) J.B.Haldane 5. Ce teorii susţine ideea moştenirii caracterelor dobândite? a) ectogeneza b)autogeneza c) nomogeneza d) neolamarckismul e) toate 2. Completează următorul tabel al dezvoltării ideilor evoluţioniste în perioada predarwinistă. Perioada Perioada antică

Evul mediu

Perioada renaşterii

Autorii Ideile de bază 1. Anaximandru din Milet (610-546 Evidenţiază acţiunea factorilor de mediu asupra î.e.n.) organismelor Susţine, că “... animalele sunt născute sub acţiunea căldurii solare asupra mâlului umed, după care ele au ieşit pe uscat şi atunci au suferit modificări. Primele animale s-au născut în apă, chiar omul se trage din peşti ...” 2. Heraclit din Ephes (540-480 î.e.n.) Susţine că apariţia şi păstrarea vieţuitoarelor este rezultatul unităţii şi luptei contrariilor, care se susţin reciproc şi care determină mişcarea materiei (“panta rhei”) Pune bazele concepţiei automişcării materiei, izvorul ei fiind contradicţia 3. Empedocle din Agrigentum (483- Susţine că lumea se dezvoltă din patru rădăcini 423 î.e.n.) veşnice: focul, aerul, apa şi solul Lumea lui Empedocle oscilează între împărăţia Urii şi aceea a Iubirii, generatoare de cicluri succesive de viaţă 4. Anaхagora din Clasomenes (500- Autorul concepţiei venirii germenilor vieţii de pe 428 î.e.n.) alte planete 5. Hipocrate din Cos (460-377 î.e.n.) Realizarea unei sinteze a cunoştinţelor din medicină, embriologie, fiziologie, anatomie (“Corpus hipocraticus”) Fondator al medicinii Precursor al anatomiei comparate prin studierea embrionului de găină şi a celui uman 6. Democrit din Abdera (460-360 Autor (cu Leucip) a teoriei atomiste în explicarea î.e.n.) varietăţilor şi fiinţelor Susţine că Hazardul este legea de bază a Naturii, pe care noi o ignorăm 7. Aristotel din Stagira (384-322 Prezintă sistemul solar cu Pământul în centru î.e.n.) Indică orbitele Lunii, Soarelui şi a 5 planete 1. Ibn Sina (Avicena) Susţine originea materială a bolilor infecţioase Unul din fondatorii medicinii 2. Albert cel Mare (1193-1280) Descrie numeroase fenomene naturale, fiind considerat “doctor universal” 1. Leonardo da Vinci (1452-1519) Mintea universală a Renaşterii Iniţiatorul paleontologiei

2. Joh Ray (1627-1705)

3. Tournefort (1659-1708) 5. Georges Louis Leclerc Buffon

(indică dinamica scoarţei terestre) Iniţiatorul anatomiei comparate • Cel mai prestigios botanist al sec.XVII • Defineşte noţiune de specie ca categorie taxonomică • Susţine ideea stabilităţii speciilor, dar admite, în unele cazuri, posibilitatea transformării lor Autorul unui sistem de plante (mai puţin precis ca la C. von Linnaeus), având drept criteriu de bază forma corolei la plante • Susţine că puterea naturii rezultă din două mari legi: atracţie şi repulsie • Susţine concepţia materialistă după care totul se transformă în Univers şi pe Pământ

3. Evaluează afirmaţiile prezentate şi încercuieşte „A” dacă este adevărată şi „F” dacă este falsă. Dacă afirmaţia este falsă, scrie mai jos afirmaţia corectă, înlocuind cuvintele evidenţiate. 3.1. A

F

Aristotel considera că factorul principal al evoluţiei este tendinţa internă spre perfecţiune.

____________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________ 3.2. A

F

G. Buffon susţinea originea animală a omului.

4. Compară două concepţii diferite a perioadei predarwiniste, evidenţiind cel puţin 3 asemănări şi 3 deosebiri între ele. Prezintă informaţia sub forma unei scheme.

Concepturile lui Georges Louis Leclerc Buffon Buffon

Concepturile lui Aristotel Concepturile lui Aristotel

Deosebiri *Susţine că puterea naturii rezultă din două atracţie şi două mari mari legi: legi: atracţie şi repulsie. repulsie. *Susţine concepţia materialistă materialistă după *Susţine concepţia după care care totul se transformă în Univers şi pe Pământ *Fondatorul biogeografiei prin explicarea diversităţii diversităţii animalelor animalelor în în dependenţă dependenţă de de zona geografică şi climat

*Adept concepţiei autogenezei autogenezei vieţii *Adept al al concepţiei vieţii *Autorul “scării gradaţiei” *Autorul “scării gradaţiei” naturii naturii de de la la plante la animale şi apoi la om *

Asemănări *Consideră *Consideră omul omul ca ca pe pe un un animal, animal, în în care care s-a realizat toate intenţiile naturii * consideră specia ca categorie logică *au avut un caracter comun legat de transformism.

5. Realizează analiza SWOT a ideilor evoluţioniste din perioada predarwinistă.

Puncte tari    

concepţiei speciei ca categorie logică Considerarea omul ca pe un animal Susținerea ideei de selecție naturală Susţine originea materială a bolilor infecţioase

Oportunități 

Susţine ideea despre hazard ca bază a vieţii în Universul infinit  Precursor al teoriei corpusculare a eredităţii, vorbind despre existenţa unor elemente diverse (“primordia multis”), transmise de la tată la fiu 3.2. CARL LINNE

Puncte slabe 

Susținerea transformării a unor specii de plante în altele sub influenţa solului şi a nutriţiei

Riscuri  

Ideele de transformism erau des întâlnite

1. Numeşte ideile generale ale învăţăturii lui C. Linne   

Susţine că specia este fixă şi invariabilă: “Species tot sunt quot diversas formas ab initio creavit infinitum ens” (“Fundamenta botanica”, 1736; “Philisophia botanica”, 1751; “De sexu plantarum”, 1760; “Genera plantarum”, 1764) Consideră specia unitate elementară a sistematicii Clasifică omul la primate, determinând-ul ca Homo sapiens (14 februarie, 1747)

2. Prezintă sub forma unui tabel principalele merite ale lui C. Linne, evidenţiind rolul lor în dezvoltarea ştiinţelor biologice.

A creat o sistemă a naturii. Acestea din urmă au permis evoluția corectă Clasifică lumea în 3 regnuri: mineral, a științei în unele aspecte astfel are loc un avânt in domeniile biologice . vegetal, animal Clasifică omul la primate, determinând-ul ca Homo sapiens (14 februarie, 1747) Clasifică lumea animală în 6 clase: mamifere, păsări, reptile şi amfibii, peşti, insecte, viermi Clasifica lumea vegetala 3. Evaluează afirmaţiile prezentate şi încercuieşte „A” dacă este adevărată şi „F” dacă este falsă. Dacă afirmaţia este falsă, scrie mai jos afirmaţia corectă, înlocuind cuvintele evidenţiate. 3.1. A

F C. Linne susţinea originea animală a omului.

___________buffon.___________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________ __ 3.2. A

F C. Linne considera speciile reale şi variabile.

Susţine că specia este fixă şi invariabilă 4. Scrie cel puţin 3 asemănări şi 3 deosebiri între învăţăturile lui Aristotel şi C. Linne, conform algoritmului prezentat. Asemănări 1. Consideră omul ca animal 2. Consideră specia ca categorie logică . 3. Ambii au încercat să împartă natura in diferite regnuri Deosebiri Aristotel 1. un caracter legat de transformism 2. Adept al concepţiei autogenezei vieţii 3.fondatorul zoologiei

Criterii de comparare

C. Linne

Idea generală

Nu susține transformismul

Concept

Nu susține autogeneza

Direcția de studiu

Botanist cu renume

5. Citeşte afirmaţia alcătuită din 2 părţi, ambele adevărate. Încercuieşte „Da” dacă a doua parte o explică pe prima şi „Nu” dacă a doua parte nu o explică pe prima. Scrie afirmaţia corectă.

5.1. Da Nu C. Linne a clasificat omul alături de primate, deoareca considera că omul are multiple asemănări cu maimuţele. ____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ 5.2. Da

Nu C. Linne a fost un metafizic, deoarece studia lumea vegetală.

Sustinea invariabilitatea speciilor ____________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________ 6. Realizează analiza SWOT a învăţăturii lui C. Linne.

Puncte tari

Puncte slabe

O clasificare a viului Sistematic A

Oportunități  



Clasifică lumea în 3 regnuri: mineral, vegetal, animal



Nu a înţeles, în cele din urmă, natura sexualităţii la plante, deşi la baza clasificării utiliza structura florii

Riscuri

Adept al concepţiei autogenezei vieţii A introdus în denumirea speciilor nomenclatura binominală

3.3. J.B. LAMARCK 1. Numeşte ideile generale ale învăţăturii lui J.B. Lamarck.



Era metafizic

   

Susţine că organele noi apar ca răspuns la “acţiunea mediului” Mediul fizic produce în organismul vegetal prin acţiune directă noi caractere În organismul animal caracterele noi apar în urma dobândirii de noi obiceiuri prin adaptarea la mediu Susţine originea animală a omului “de la o rasă patrupedă la o rasă bipedă

2. Prezintă sub forma unui tabel principalele merite ale lui J.B. Lamarck, evidenţiind rolul lor în dezvoltarea ştiinţelor biologice.

• Susţine că organele noi apar ca răspuns la “acţiunea mediului”  Susţine originea animală a omului “de la o rasă patrupedă la o rasă bipedă 3. Evaluează afirmaţiile prezentate şi încercuieşte „A” dacă este adevărată şi „F” dacă este falsă. Dacă afirmaţia este falsă, scrie mai jos afirmaţia corectă, înlocuind cuvintele evidenţiate. 3.1. A

F

J.B. Lamarck susţinea originea animală a omului.

____________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________ 3.2. A

F J.B. Lamarck considera speciile reale şi variabile.

Susţine că specia este variabilă, dar ireală

4. Scrie cel puţin 3 asemănări şi 3 deosebiri între învăţăturile lui J.B. Lamarck şi C. Linne, conform algoritmului prezentat. Asemănări 1. Ambii sitematizează omul ca animal 2. Ambii au adus aport enorm in sistematizarea viului 3. Ambii sunt oameni de știință preDarwiniști. Deosebiri J.B. Lamarck

Criterii de comparare

C. Linne

1. Zoologia si botanica

Domeniul mai mult studiat cu succes. Concept față de specie

Botanica

2. Susţine că specia variabilă, dar ireală 3.evoluționizmul

este

Concept susținut

Susţine că specia este fixă şi invariabilă metafizic

5. Citeşte afirmaţia alcătuită din 2 părţi, ambele adevărate. Încercuieşte „Da” dacă a doua parte o explică pe prima şi „Nu” dacă a doua parte nu o explică pe prima. Scrie afirmaţia corectă. 5.1. Da

Nu

J.B. Lamarck considera că speciile nu există real, fiindcă ele permanent se modifică.

____________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________ 5.2. Da

Nu

J.B. Lamarck a fost un transformist, deoarece considera că speciile nu există real.

J.B. Lamarck a fost un transformist, deoarece considera că speciile sunt variabile 6. Realizează analiza SWOT a învăţăturii lui J.B. Lamarck.

Puncte tari  Susţine originea animală a omului “de la o rasă patrupedă la o rasă bipedă”

Puncte slabe  Susţine că transformările dobândite de organism se transmit descendenţei

Oportunități  Clasifică animalele în 14 clase  În organismul animal caracterele noi apar în urma dobândirii de noi obiceiuri prin adaptarea la mediu

Riscuri  Putea sa ajunga la concluzii gresite .

3.4. DARWIN ŞI DARWINISMUL 1. Numeşte premizele apariţiei darwinismului.

2. Prezintă sub forma unui tabel principalele merite ale lui Ch. Darwin, evidenţiind rolul lor în dezvoltarea ştiinţelor biologice. 3. Evaluează afirmaţiile prezentate şi încercuieşte „A” dacă este adevărată şi „F” dacă este falsă. Dacă afirmaţia este falsă, scrie mai jos afirmaţia corectă, înlocuind cuvintele evidenţiate. 3.1. A

F

Ch. Darwin susţinea că factorul motrice principal al evoluţiei este tendinţa internă spre perfecţiune.

____________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________ 3.2. A F Ch. Darwin considera speciile reale şi variabile. _____________________________________________________________________________________

4. Scrie cel puţin 3 asemănări şi 3 deosebiri între lamarckism şi darwinism, conform algoritmului prezentat. Asemănări 1. _______________________________________________________________________ 2. _______________________________________________________________________ 3. _______________________________________________________________________ Deosebiri Lamarckism

Criterii de comparare

Darwinism

1. 2. 3. 5. Evidenţiază cuvântul sau cuvintele care nu corespund seriilor prezentate şi argumentează de ce le-ai selectat. A: B:

T.Dobjanschi; J.Huxley; G.Batson; S.Simpson. selecţia naturală; tendinţa internă spre perfecţiune; lupta pentru existenţă; variabilitatea.

A. ____________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________ B. ____________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________ 6. Realizează analiza SWOT a învăţăturii lui Ch. Darwin.

3.5. DOVEZILE EVOLUŢIEI LUMII VII 1. Defineşte următoarele noţiuni: filembriogeneză, atavisme, ontogeneză.

2. Selectaţi răspunsul sau răspunsurile corecte. 1. Care dintre organele enumerate sunt omoloage? a) spinii cactusului şi trandafirului b) aripile fluturelui şi şoarecelui-zburător c) înotătoarele rechinului şi delfinului d) mâna şoarecelui şi laba pisicii 2. Care organe sunt rudimentare? a) apendicele b) membrana nictitantă c) prezenţa mai multor mameloane d) a şi b 3. Forme de trecere din lumea vegetală sunt: a) arheopterixul b) psilofitele c) tereodontul d) trilobiţii 4. Care dintre dovezile enumerate sunt dovezi paleontologice? a) fosilele b) seriile filogenetice c) universalitatea codului genetic d) apendicele 3. Scrie o propoziţie cu cuvintele sau îmbinările de cuvinte prezentate despre organele analoage. a) au origine comună – origine diferită b) îndeplinesc aceeaşi funcţie – funcţii diferite c) indică evoluţia divergentă - convergentă 4. Prezentaţi interacţiunea dintre următoarele noţiuni în formă de cercurile lui Eyler: a) codoni – aminoacizi b) organe omoloage – organe analoage – anatomia comparată c) rudiment – atavism – evoluţie 5. Evidenţiază cuvântul sau cuvintele care nu corespund seriilor prezentate şi argumentează de ce le-ai selectat. A: B:

spini de cactus ; spini de păducel; adenina; guanina; alanina;

spini de salcâm timina.

A. ____________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________ B. ____________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________ 6. Explică prezenţa unui număr redus de forme de trecere printre fosile şi lipsa lor pentru majoritatea organismelor vii din prezent, folosind ilustrarea grafică.

3.4. DARWIN ŞI DARWINISMUL 1. Numeşte premizele apariţiei darwinismului.

birsan v

       

Apariţia şi dezvoltarea transformismului Erasmus Darwin, Jean Marchant, Nicolas Duchesne, Jean-Jaques Rousseau, George L.Buffon, J.B.Lamarck Descoperirile în ştiinţă: Fizică: legea conservării şi transformării energiei (Robert Mayer, Lomonosov). Geologie: formarea lentă a scoarţei pământului (Lomonosov, Lyell), originea sistemului solar dintr-o nebuloasă gazoasă. Biologie: teoria celulară (Shleiden, Shwan), acumularea de fapte. Chimie: unitatea comună după elementele chimice ale materiei vii şi nevii. Teoria înmulţirii nelimitate (Thomas Malthus, “Eseu asupra populaţiei”, 1798)

2. Prezintă sub forma unui tabel principalele merite ale lui Ch. Darwin, evidenţiind rolul lor în dezvoltarea ştiinţelor biologice. Meritul principal al lui Darwin este acela că a stabilit mecanismul evoluției care explică atât diversitatea ființelor vii, cât și uimitoarea lor oportunitate, adaptarea la condițiile existenței. Acest mecanism este o selecție naturală treptată a modificărilor ereditare nedirectate aleatoare.

Variabilitate Teoria evoluției

Originea speciilor

Meritul principal al lui Darwin este acela că a stabilit mecanismul evoluției care explică atât diversitatea ființelor vii, cât și uimitoarea lor oportunitate, adaptarea la condițiile existenței. Acest mecanism este o selecție naturală treptată a modificărilor ereditare nedirectate aleatoare. Este una dintre cele mai importante zece cărți care au influențat lumea, Originea speciilor a fost adunată în călătoria efectuată în jurul lumii pe vasul „Beagle”

3. Evaluează afirmaţiile prezentate şi încercuieşte „A” dacă este adevărată şi „F” dacă este falsă. Dacă afirmaţia este falsă, scrie mai jos afirmaţia corectă, înlocuind cuvintele evidenţiate. 3.1. A

F Ch. Darwin susţinea că factorul motrice principal al evoluţiei este tendinţa internă spre perfecţiune.

____________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________ 3.2. A F Ch. Darwin considera speciile reale şi variabile. _____________________________________________________________________________________

4. Scrie cel puţin 3 asemănări şi 3 deosebiri între lamarckism şi darwinism, conform algoritmului prezentat. Asemănări 4. Ambii au elaborat propria teorie evoluționistă. 5. Au fost de acord că viața a evoluat de la mai puține organisme mai simple la multe organisme mai complexe. 6. Susţin ideea despre originea animală a omului. 7. Deosebiri Lamarckism

Criterii de comparare

Darwinism

1. Evoluția are loc conform unui plan prestabilit și că rezultatele

Gânduri evoluționiste

Evoluția nu se întâmplă în conformitate cu niciun fel de

au fost deja stabilite 2. Are loc într-o singură etapă numită variație dirijată. 3.a fost ingnorat in mare masura de societate

Adaptarea mecanismelor biologice Conceptul primit de societate

plan. Are loc în 2 etapă numită și selecție naturală. A realizat o revolutie in gandirea societatii chiar daca nu au fost de la inceput acceptate .

5. Evidenţiază cuvântul sau cuvintele care nu corespund seriilor prezentate şi argumentează de ce le-ai selectat. A: B:

T.Dobjanschi; J.Huxley; G.Batson; S.Simpson. selecţia naturală; tendinţa internă spre perfecţiune; lupta pentru existenţă; variabilitatea.

A. B. Tendinţa internă spre perfecţiune nu face parte din forţele motrice a evoluţiei lumii organice. 6. Realizează analiza SWOT a învăţăturii lui Ch. Darwin. Puncte tari A determinat apariţia sociodarwinismului absolutizarea factorilor biologici în evoluţia omului.

Puncte slabe – Nu a publicat o mulțime de teorii din cauza apariției unor posibile îndoieli care l-ar fi nedreptățit.

A contribuit la formarea concepţiei materialiste (ştiinţifice) despre lume. Riscuri

Oportinității

Putea să formuleze concluzii gresite , deseori deciziile sale fiind puse în discuție și generând controverse.

a permis dezvoltarea continue a procesului stintific prin teoriile sale inovatoare pentru acea vreme

Operele lui Darwin se aflau în centru de critică și discreditate din partea comunității academice.

3.5. DOVEZILE EVOLUŢIEI LUMII VII 1. Defineşte următoarele noţiuni: filembriogeneză, atavisme, ontogeneză.

Filembriogeneza este o schimbare evolutivă în cursul dezvoltării individuale a organismelor. Atavismul reprezintă apariția la un descendent animal sau vegetal a unor particularități (fizice sau psihice) proprii descendenților îndepărtați și care nu s-au manifestat în generațiile intermediare. Ontogeneză Dezvoltare individuală a organismelor vegetale și animale, care cuprinde toate transformările organismului de la stadiul de embrion până la sfârșitul existenței lui. 2. Selectaţi răspunsul sau răspunsurile corecte. 1. Care dintre organele enumerate sunt omoloage? a) spinii cactusului şi trandafirului b) aripile fluturelui şi şoarecelui-zburător c) înotătoarele rechinului şi delfinului d) mâna şoarecelui şi laba pisicii 2. Care organe sunt rudimentare? a) apendicele b) membrana nictitantă c) prezenţa mai multor mameloane d) a şi b 3. Forme de trecere din lumea vegetală sunt: a) arheopterixul b) psilofitele c) tereodontul d) trilobiţii 4. Care dintre dovezile enumerate sunt dovezi paleontologice? a) fosilele b) seriile filogenetice c) universalitatea codului genetic d) apendicele 3. Scrie o propoziţie cu cuvintele sau îmbinările de cuvinte prezentate despre organele analoage. a) au origine comună – origine diferită b) îndeplinesc aceeaşi funcţie – funcţii diferite c) indică evoluţia divergentă - convergentă

Au origine diferită îndeplinesc aceeaşi funcţie indică evoluţia convergentă. 4. Prezentaţi interacţiunea dintre următoarele noţiuni în formă de cercurile lui Eyler: a) codoni – aminoacizi b) organe omoloage – organe analoage – anatomia comparată c) rudiment – atavism – evoluţie 5. Evidenţiază cuvântul sau cuvintele care nu corespund seriilor prezentate şi argumentează de ce le-ai selectat. A: B:

spini de cactus ; spini de păducel; adenina; guanina; alanina;

spini de salcâm timina.

A. spini de cactus -sunt frunze modificate B. alanina - este un aminoacid neesențial, a fost identificată în peretele celulelor bacteriene.

6. Explică prezenţa unui număr redus de forme de trecere printre fosile şi lipsa lor pentru majoritatea organismelor vii din prezent, folosind ilustrarea grafică.

''fosilele nu sunt sigure, oasele va pot spune tot ce vreti sa auziti'', deoarece in fosile nu veti gasi: piele, par, buze, nas, singe, terminatiuni nervoase si alte componente importante. Oasele fragmentare reprezinta fantezia artistilor si dorinta autorilor publicatiilor de a le oferi lor ''veriga lipsa'' ceea ce agraveaza situatia.

?